Page 1

PARTIDUL NATIONAL LIBERAL

Comisia economica Comsia de buget-finante Comisia de afaceri europene 7 decembrie 2010


Criza economica a fost mai dura in Romania decat in alte tari ale UE • • •

• • •

In perioada 2004 – 2008 PIB-ul a crescut de la 60 mld. euro la 137 mld. euro Economia romaneasca este, in mare masura, dependenta de factori externi Cresterea economica s-a datorat resurselor externe - deficitul de cont curent a urcat in 2008 la 16 mld. euro (11,7% din PIB, a crescut, de asemenea, datoria externa a sectorului neguvernamental) Cea mai mare parte a capitalului privat este de provenienta externa (peste 90% in domeniul bancar, in asigurari, in telecomunicatii, in marile industrii prelucratoare: automobile, siderurgie etc.) Bancile au redus, incepand cu octombrie 2008, creditarea mediului privat Investitiile straine au scazut dramatic ( de la 9,3 mld. euro in 2008 la 4,4 mld. euro in 2009) Anul 2009 a fost an electoral, Guvernul evitand adoptarea unor masuri ferme anti-criza


Acordul cu FMI – bilant 2009 - 2010(I) Scaderea PIB cu cca 10% in termeni reali • Un deficit bugetar cumulat de peste 70 miliarde de lei ( cca 17 miliarde de euro) • Crestere spectaculoasa a datoriei publice – de la 13,3% din PIB in 2008 la 23,7% in 2009 si 32% (preliminat) in 2010 •Deteriorarea nivelului de trai. (PIB/loc) de la 2600 euro/loc in 2004 la 6400 euro/loc in 2008 si la 5400 euro/loc in 2009. Veniturile bugetarilor sunt la 50% in termeni reali in octombrie 2010 fata de decembrie 2008 • Prabusirea investitiilor straine directe de la 9,3 mld euro in 2008 la 4,4 mld euro in 2009 si 3,5 miliarde euro (prelim.) in 2010 si a cheltuielilor de capital de la 24 mld lei in 2008 la 14 mld lei (prelim.) in 2010, adica la jumatate in termeni reali •


Acordul cu FMI – bilant 2009 - 2010(II) • Triplarea numarului de proceduri de insolventa deschise prin comparatie cu 2008 • Restrangerea cererii interne • Pierderea a jumatate de milion de locuri de munca in sectorul privat • Cresterea impozitarii (cresterea CAS cu 3,8 puncte procentuale, cresterea TVA de la 19% la 24%, introducerea, in perioada mai 2009- septembrie 2010 a impozitului minim etc.) • Depasirea tintei de inflatie cu cca 4 puncte procentuale in anul 2010


Masuri de reducere sau de evitare a unor dezechilibre • Relativa stabilitate a cursului de schimb • Consolidarea rezervelor internationale ale BNR • Demararea unor masuri de ajustare a cheltuielilor bugetare (reducerea personalului bugetar, reducerea ponderii cheltuielilor salariale si de bunuri si servicii in totalul cheltuielilor bugetare, inghetarea pensiilor in 2010 si 2011), desi in opinia mea ele au fost, mai degraba, taieri decat ajustari in adevaratul sens al cuvantului • Adoptarea unor legi in sensul consolidarii fiscale ( Legea responsabilitatii fiscale, Legea unica a salarizarii, Legea pensiilor). Din pacate, legea salarizarii unitare si cea a pensiilor nu au fost rezultatul unui dialog social si al unor dezbateri serioase in Parlament, raman controversate si susceptibile de schimbari • Evitarea luarii, mai ales in anul 2010, a unor masuri cu caracter populist


Istoricul acordurilor FMI cu Romania Tipul acordului

Data aprobarii

Data expirarii

Suma aprobata (mil DST)

Suma executata (mil DST)

Observatii

Stand-by

11/04/1991

10/04/1992

380.5

318.1

Incomplet

Stand-by

29/05/1992

28/03/1993

314.04

261.7

Incomplet

Stand-by

11/05/1994

22/04/1997

320.5

94.27

Incomplet

Stand-by

22/04/1997

21/05/1998

301.5

120.6

Incomplet

Stand-by

05/08/1999

28/02/2001

400

139.75

Incomplet

Stand-by

31/10/2001

15/10/2003

300

300

Complet

Stand-by transformat in precautionary

07/07/2004

06/07/2006 suspendat 01/01/2005

250

0

Incomplet


Acordul cu FMI a fost, permanent, revizuit, de fiecare data in sens negativ

In 2010 tinta de deficit de 5,9% a fost ajustata la 6,8 din urmatorele motive: • Revizuirea in jos a produsului intern brut aceasta de la -1% la o scadere de 2% • Colectarea veniturilor bugetare mai redusa decat se astepta • Cresterea evaziunii fiscale • Depasirea tintei de arierate • Ezitari in ce priveste procesul de ajustare.


Ponderea veniturilor in PIB – RO si UE (%)

Tara/An

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010 (estimat)

Cehia

41,1

41,7

41,5

40,7

39,6

40,2

40,3

41,0

Polonia

39,9

38,6

40,8

40,0

40,0

39,0

37,6

38,6

Romania

29,4

30,0

29,8

31,0

31,3

32,8

31,6

31,6

Ungaria

43,4

44,1

44,5

42,6

43,9

44,7

45,9

45,1

Grecia

43,2

42,0

41,8

39,5

39,4

39,9

37,3

37,2

Spania

38,3

38,7

39,3

40,4

40,2

40,0

34,0

35,6

Portugalia

42,9

43,2

41,8

42,5

42,5

42,8

43,7

43,5

Italia

44,8

44,3

44,0

45,6

46,3

46,3

46,3

45,5

UE15 / UE25

44,7

44,5

45,0

44,9

44,9

44,6

43,4

44,5

Sursa: European Commision, EUROSTAT database, central banks, INSSE, 2009


Ponderea cheltuielilor in PIB – RO si UE (percentage)

Tara/An

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010 (estimate)

Cehia

47,3

45,2

44,9

43,6

43,0

43,0

46,9

46,5

Polonia

44,6

42,6

43,3

43,8

42,7

42,3

44,0

46,1

Romania

30,9

31,5

31,2

32,9

33,6

36,0

38

37,3

Ungaria

49,1

48,9

49,9

51,8

50,3

48,9

50

49,4

Grecia

44,9

45,5

43,0

42,0

42,3

41,8

50

49,4

Spania

38,4

38,9

38,5

38,6

38,4

38,7

45,2

45,6

Portugalia

45,5

46,5

47,8

46,4

45,4

45,4

49,5

50,2

Italia

48,3

47,7

47,2

50,1

48,6

48,6

51,6

50,8

UE 15 / UE 27

47,3

46,7

46,9

46,5

45,9

45,8

50,4

50,6

Sursa: European Commision, EUROSTAT database, INSSE, 2009


Evolutia PIB-ului real Proiectia principalilor indicatori macroeconomici modofocare procentuala fata de anul anterior(%)

PIB preturi curente

2008 514,654

2009 491,274

2010 511,582

2011 544,426

2012 599,060

2013 659,429

2014 722,918

7.3

-7.1

-1.9

1.5

3.9

4.5

4.7

1.9 21.9

-4.3 -0.4

3.6 1.0

2.7 1.0

3.8 1.7

4.3 3.1

4.1 2.9

26.1 5.4 9.1 9.4

-13.6 -6.8 -8.2 -9.2

-15.9 -3.1 -3.5 -3.4

1.6 0.9 1.2 1.5

4.5 4.1 3.4 3.6

7.1 4.4 3.5 3.7

6.1 4.9 3.6 3.8

5.4

1.2

-4.6

-1.0

1.5

1.8

2.0

16.2 8.7 7.8

-25.3 -5.5 -20.6

-1.5 7.0 4.1

3.0 7.7 7.3

5.8 7.8 7.7

7.6 8.3 8.0

8.4 9.5 9.6

- mil RON -

PIB preturi curente - Crestere reala (%) -

Industrie Agricultura, silvicultura, piscicultura Constructii Servicii Consumul final Consumul individual efectiv al gospodariilor Consumul colectiv efectiv al administratiei publice Formarea bruta de capital fix Export de bunuri si servicii Import de bunuri si servicii Sursa: www.cnp.ro


Inflatia - proiectie Cresterea preturilor de consum -sfarsitul anului -medie anuala Deflator PIB

Sursa: www.cnp.ro

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

6.30 7.85

4.74 5.59

7.9 5.9

3.2 5.3

3.0 3.5

2.8 3.2

2.5 2.8

15.2

2.8

6.2

4.8

5.9

5.3

4.8


Inflatia


Venituri si cheltuieli bugetare 2008

2009

2010

2011

2012

2013

realizat

realizat

estimat

estimat

estimat

estimat

Venituri bugetare totale

32.8

32.0

31.6

32.4

32.5

32.4

Cheltuieli bugetare totale

37.7

39.4

38.4

36.8

35.5

34.9

Sold

-4.9

-7.4

-6.8

-4.4

-3.0

-2.5

Sursa: Strategia fiscal-bugetara 2011-2013, www.mfinante.ro


Source: www.cnp.ro


Risc. Evolutia datoriei publice (pondere in PIB) (Romania - UE)

2008

2009

2010 (estimated)

Bulgaria

19,0

15,1

16,2

Cehia

30,9

36,5

40,6

Polonia

49,1

51,7

57,0

Romania

13,3

23,7

32

Ungaria

68,1

79

80

Grecia

97,6

113

125

Spania

34,6

66

74

Portugalia

65,8

78

85

Italia

103,1

115

117

UE15/Ue-27

58,3

73

79

Tara/anul

Source: EUROSTAT, 2009


Romania post-criza. Risc social


Romania post-criza Risc. Criza sistemului de pensii


Forta de munca Ancheta AMIGO

Situatie la nivelul trimestrului II 2010

mii persoane

Populatia totala: 21,462 Sub 15 ani: 3,252

Populatia de peste 15 ani si peste:18,210 Populatia activa:10,185 Someri BIM: 697

Populatia ocupata:9,488

Salariati: 6,088

Salari ati cu carte de munc a:

Sector inform almunc a la negru:

4.550

1.538

Sursa: www.insse.ro

Alte categorii: 3,400

Agri cult ori: 2.00 0

Muncit ori in strain atate:

1.000

Populatia inactiva de 15 ani si peste:8,025

Perso ane fizice autori zate:

400

Pensionari: 5,675 Asig soc stat: 4,759

Agric ult: 744

Milit&a voc&al tii: 176

Alte persoane inactive: 2,350


Somajul. Castigul salarial Numarul mediu de salariati – mii persoane % Numarul de someri inregistrati(la sfarsitul anului) – mii persoane % Castigul salarial mediu brut– RON % Castigul salarial mediu net– RON % Castigul salarial real Sursa: www.cnp.ro

2008 5,046.3

2009 4,774.3

2010 4,665

2011 4,690

2012 4,735

2013 4,775

2014 4,830

3.3 403.4

-5.4 709.4

-2.3 760

0.5 720

1.0 690

0.8 650

1.2 600

4.4 1,761

7.8 1,845

8.5 1,910

8.0 2,022

7.6 2,125

7.1 2,232

6.5 2,338

26.1 1,309

4.8 1,361

3.5 1,393

5.9 1 472

5.1 1,546

5.0 1,622

4.7 1,697

25.6 16.5

4.0 -1.5

2.4 -3.3

5.7 0.4

5.0 1.5

4.9 1.7

4.6 1.8


Romania post-criza Riscul mentinerii unui mediu de afaceri nepredictibil


De ce este necesar un nou acord cu FMI • Procesul de consolidare fiscala este abia la inceput • Sustenabilitatea constructiei bugetare nu este convingatoare • Presiunile de natura politica risca sa compromita procesul de consolidare fiscala • Necesarul urias de finantare a datoriei publice si a deficitului bugetar pentru anul 2011 (cca 16 miliarde de euro) nu poate fi asigurat de pe piata interna. Romania are nevoie de un plus de credibilitate pe pietele financiare internationale


Romania post-criza Risc. Criza datoriei

Obligatiuni de tip benchmark 4 ani 2,5%

Obligatiuni de tip benchmark 5 ani 5,2%

CT 1 luna 11,6%

Obligatiuni de tip benchmark 3 ani 10,4%

CT 3 luni 19,4%

CT 12 luni 18,0% CT 6 luni 32,9%

Sursa: Ministerul Finantelor Publice


Necesar de finantare 2011 • IN 2011, ROMANIA VA AVEA UN SERVICIU AL DATORIEI PUBLICE DE 55,7 MLD LEI, ADICA 10,5% DIN PIB • 85% DIN SERVICIUL DATORIEI PUBLICE (47,3 MLD LEI) REPREZINTA RATELE DE CAPITAL, IAR 15% DOBANZILE SI COMISIOANELE • 87% DIN SERVICIUL DATORIEI PUBLICE ESTE INTERN, IAR RESTUL EXTERN • IN TOTAL, GUVERNUL ARE NEVOIE DE APROXIMATIV 16 MLD EURO IN 2011 (13% din PIB): i. 5 MLD EURO PENTRU ACOPERIREA DEFICITULUI BUGETAR (INCLUSIV DOBANZI); ii. 11 MLD EURO PENTRU RATELE DE CAPITAL SCADENTE.


Forma optima a unui nou acord este cea de tip precautionary • Rezervele internationale ale Bancii Nationale nu necesita o finantare suplimentara • Fondul Monetar International a decis sa nu mai finanteze deficitul bugetar


Obiectivele unui nou acord cu FMI • Continuarea procesului de consolidare fiscala si de ajustare structurala • Reforma marilor sisteme publice (sistemul de pensii, sanatate) • Reducerea arieratelor • Restructurarea si privatizarea marilor companii de stat • Reluarea cresterii economice


Rata de absorbtie a fondurilor europene (I) • Plăţile totale către beneficiari din fonduri UE (reprezentand pre-finanţări şi rambursări), se ridica la aproximativ 1,451 miliarde euro. Plăţile interne din fonduri UE reprezintă 16,67 % din alocarea 2007 – 2010 si 7,5 % din alocare 2007 – 2013; • Din suma de 1,451 miliarde euro, 427 milioane euro reprezinta rambursari interne din fonduri UE, aproximativ 4,9 % din alocarea 2007 – 2013 si 2,2 % din alocarea 2007 – 2013;


Rata de absorbtie a fondurilor europene (II) • Până la data de 30 noiembrie 2010 s-a primit de la Comisia Europeana suma de 2,41 miliarde euro, care reprezintă 27,8% din alocarea UE 2007 - 2010 şi 12,55% din alocarea UE 2007 – 2013; • Din aceste fonduri, plăţile intermediare rambursate de Comisia Europeana reprezinta 277 milioane euro, ceea ce reprezintă 3,2% din alocarea UE 2007 - 2010, respectiv 1,5% din alocarea UE 2007-2013 !!!


Situaţia contractării de proiecte 40000 35845

35000

29494

Milioane lei

30000

26043

25000 20000

17325

13099

13801

15000 10000 5000

8699

8418

8570 8237 7255

8728 7824

2872

6550

10710 5192

1792

4226

3221

0 Transport

Mediu

Alocare 2007-2010

Regional

Resurse Umane Competitivitate

Val. Depuse

Val. Aprobate

559

1547 317 264 346 269216 216

Capacitate administrativă

Val. Contractate

Asistenţă Tehnică


Plăţi către beneficiari (din fonduri UE) 12000 10710

Milioane lei

10000

8699

8418 8237 7255

8000

7824

6550

6000

5192

4000 2000

3221 2161,49

1792

1770,53

1040,8

964,81

159,66 0 Transport

Mediu

Alocare 2007-2010

Regional

Resurse Umane Competitivitate

Val. Contractate

559

264 35,97 346 21636,67

Capacitate

Asistenţă

Administrativă

Tehnică

Val. Plăţi contrib.UE


Evolutia cursului de schimb si aderarea la euro (I) • Incheierea acordului de finantare externa cu UE si FMI a redus presiunile de depreciere asupra leului • Cvasi-stabilizarea leului a fost sustinuta si de corectia peste asteptari a deficitului de cont curent • Din pacate, procesul de dezinflatie a fost stopat, temporar, in perioada octombrie 2009 – decembrie 2010 .Printre motive: devansarea cresterii accizelor la tigari si la combustibili, cresterea TVA, tensionarea mediului politic intern


Evolutia cursului de schimb si aderarea la euro (II) • • • • •

Iesirea din procedura de deficit excesiv Epuizarea efectelor adverse ale crizei economice globale Insanatosirea fundamentelor economiei nationale Continuarea procesului de convergenta Alinierea graduala a rezervelor minime obligatorii in lei si valuta la standardale BCE • Reluarea trendului de apreciere a monedei nationale in raport cu euro Romania si-a stabilit tinta pentru integrare in zona euro anul 2015. Ea pare, in acest moment, irealizabila.


PERSPECTIVE • Criza economica din Romania va necesita cinci ani pentru inlaturarea efectelor sale • In 2013 Romania va ajunge la potentialul economic din 2008, dar pe baze mai sustenabile • Obiectivul privind aderarea la zona euro a fost amanat pentru anul 2015 • Anul 2011 ar putea fi anul stoparii declinului economic • Tot in 2011 Romania ar putea incheia un nou acord cu FMI si CE avand ca obiective consolidarea fiscala si reluarea cresterii economice


Evaluările Consiliului Fiscal •Creşterea cu 17% a veniturilor din contribuţii sociale de sănătatea pare ca nerealistă,nefiind posibilă fără măsuri legislative care să genereze încasări suplimentare. •Cheltuielile cu asistenţa socială sunt prevăzute să scadă pe baza unor propuneri legislative neclarificate, deci cifrele nu pot fi considerate realiste. •Ţinta privind cheltuielile de personal este ameninţată atât timp cât legislaţia privind noua politică salarială nu este adoptată. •Fundamentarea proiecţiilor pentru unele venituri şi cheltuieli se bazează pe intenţii de modificări legislative care nu sunt menţionate în strategia fiscal-bugetară a Guvernului, nu au fost dezbătute public, iar executivul nu le-a aprobat până în prezent.


Evaluările Consiliului Fiscal

•Adoptarea unor modificări ad-hoc şi în mod netransparent a unor modificări de legislaţie încalcă principiul stabilităţii din Legea responsabilităţii fiscale. •Strategia fiscal-bugetară adoptată cu întârziere de Guvern este mai degrabă un document formal, nu un instrument de predictabilitate, nefiind aprobată de Parlament. •Obiectivele de investiţii asumate pentru principalele sectoare nu pot fi considerate credibile, neavând prevăzute termene clare şi nici resursele financiare implicate. •Bugetul nu include o listă de priorităţi de investiţii naţionale detaliate şi cu alocări multianuale de fonduri. •Responsabilitatea fiscală înseamnă mai mult decât reducerea deficitului, trebuie şi transparenţă şi stabilitate legislativă.


Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011 I In ceea ce priveste politica fiscala: Obiective 2011-2012: 1. Stoparea declinului economic şi reluarea creşterii economice astfel încât, la sfârşitul perioadei, potenţialul economic al României, exprimat prin evoluţia reală a Produsului Intern Brut, să-l depăşească pe cel al anului 2008 2. Crearea unui cadru favorabil mediului economic. 3. Cresterea veniturilor bugetare


Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011

• 1. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (în prezent printre cele mai ridicate din UE) cu 4 puncte procentuale, pentru a diminua costurile de personal şi a recâştiga competitivitatea cu ţările din zona UE în atragerea investiţiilor străine directe. • 2. Reducerea integrală a cotelor de contribuţii sociale în anul 2011, pentru angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează persoane aflate de peste trei luni în şomaj. În anul 2012 reducerea respectivă a cotelor de contribuţii sociale se va situa la un nivel de 50%; • 3. Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă. • 4. Reintroducerea impozitului de 3% asupra cifrei de afaceri pentru IMM-uri. Această măsură va contribui la sporirea potenţialului de creştere economică a clasei mici şi mijlocii, precum şi la simplificarea sistemului fiscal pentru această categorie de contribuabili.


Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011 5. Reducerea TVA pentru construcţiile şi tranzacţiile de locuinţe noi la 5%, pentru stimularea industriei construcţiilor şi a pieţei imobiliare. 6. Revenirea asupra majorării cotei standard TVA, readucând-o la nivelul initial de 19% pentru a menţine competitivitatea economiei româneşti în UE; 7. Reaşezarea redevenţelor şi taxelor de concesiune, ceea ce ar putea dubla veniturile statului din aceste surse; 8. Creşterea capitalizării Fondului de Garantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii pentru a acorda garantii IMM-urilor pentru asigurarea fondurilor financiare cu diferite destinatii, cum ar fi: pentru export, pentru cofinantarea proiectelor cu finanţare europeană, obictive de investiţii etc. 9. Promovarea unui sistem de stimulente pentru export (asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobanda bonificata etc.) de catre EXIMBANK;


Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011 II Obiective de investitii 1. Realizarea de către autorităţile publice locale de investiţii, în primul rând în domenii prioritare (alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, canalizare, transport, sănătate şi educaţie); 2. Instituirea obligativităţii ca instituţiile publice centrale şi locale să elaboreze proiectele de investiţii cu respectarea cerinţelor aplicabile proiectelor finanţate din fondurile europene, cuprinzând în finanţarea acestora, în mod obligatoriu, şi o cotă parte de finanţare europeană; 3. completare cu obiective majore de investitii ce vor fi propuse in urma discutiei de astazi


Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011 4.Alocarea resurselor bugetare pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, care se vor repartiza pe judeţe şi proiecte eligibile prin hotărâre a Guvernului, potrivit Ordonanţei Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.71/2007, cu modificările ulterioare, in functie de stadiul fizic de realizare al obiectivului de investitii si a vechimii sumelor solicitate si nealocate.


Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011 5.Alocarea resurselor bugetare catre unitatile administrativ teritoriale pentru finantarea lucrarilor de investitii in infrastructura se face in urmatoarea ordine: achitarea facturilor restante recunoscute de ordonatorii principali de credite, asigurarea cofinantarii proiectelor cu finantare nerambursabila din fonduri europene


Amendamente de fond la Legea Bugetului 2011 6.Introducerea la finantare a proiectelor din cadrul fiecarui program national se face in functie de ordinea in care acestea au fost aprobate 7.Guvernul, prin Ministerul Finantelor Publice, va informa trimestrial Parlamentul Romaniei, in legatura cu modul de alocare a resurselor bugetare catre unitatile admnistrativ-teritoriale, pe programele nationale de infrastructura. Parlamentul Romaniei va dezbate in plenul sau, raportul comun al comisiilor de buget, finante si banci ale celor doua Camere, intocmit pe baza informarii Guvernului�


Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal

VIZIUNEA PNL CU PRIVIRE LA PRIORITĂŢILE INVESTIŢIONALE ALE ROMÂNIEI – “INFRASTRUCTURĂ ŞI COMPETITIVITATE” – PROGRAMUL CELOR 100 DE MILIARDE DE EURO Competitivitate în Uniunea Europeană – locul României -“Strategia 2020” este documentul care continuă obiectivele fundamentale stabilite în “Strategia Lisabona”; - La prima vedere obiectivele “Strategiei 2020” au un caracter preponderent social ceea ce crează impresia contradicţiei dintre obiectivul competitivităţii –orientat către investiţii - şi obiectivul social – orientat către cheltuieli pentru prestaţii sociale. - Pentru clarificarea problemei trebuie evaluate nu numai ţintele ci şi acţiunile ce vor putea duce la atingerea obiectivelor


Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal

Ariile prioritare de acţiune ale“Strategiei 2020”

1. “O uniune inovativă” - crearea unui cadru favorabil pentru accesul la finanţare pentru cercetare şi inovare în scopul creşterii economice şi creării de locuri de muncă; 2. Încurajarea tinerilor – pentru educaţie şi intrarea mai rapidă a acestora pe piaţa forţei de muncă; 3. O agendă digitală pentru Europa – creşterea ponderii Internetului de mare viteză pentru a beneficia de avantajele Pieţei Unice atât din punct de vedere al firmelor cât şi a consumatorilor; 4. Utilizarea eficientă a resurselor – decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de resurse – spre o economie mai redusă în emisii de carbon, creşterea ponderii resurselor regenerabile, eficienţa energetică şi modernizarea transportului; 5. O politică industrială pentru era globalizării – pentru un mediu de afaceri îmbunătăţit în special pentru IMM, dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile competitivă global; 6. O agendă pentru noi deprinderi şi noi locuri de muncă – modernizarea pieţei muncii încurajarea lucrătorilor pentru pregătirea continuă, mobilitatea forţei de muncă; 7. O platformă europeană împotriva sărăciei- utilizând instrumentele de coeziune socială şi teritorială


Comisiile de specialitate ale Partidului Naţional Liberal

Indicatorii principali pentru evaluarea competitivităţii Strategia Lisabona a utilizat pentru evaluarea eficienţei reformelor 14 indicatori statistici care pot fi concentraţi la 8 pentru o evaluare mai operatică a gradului de competitivitate a economiilor UE: 1. Societatea informaţională - gradul în care economiile ai integrat TIC în scopul creşterii productivităţii industriale; 2. Inovare, cercetare şi dezvoltare – modul în care există cadrul pentru introducerea rapidă a inovării în produse şi servicii; 3. Liberalizare - integrarea pe Piaţa Internă cele 5 libertăţi de circulaţie, Politica Ajutorului de Stat şi Politica şi cea concurenţială; 4. Industriile de reţea – gradul de integrare/fragmentare şi liberalizare a industriilor de reţea cu accent pe telecomunicaţii şi transporturi; 5. Serviciile financiare – gradul de integrare şi reglementare a serviciilor financiare în scopul accesării rapide a capitalului şi în alte SM; 6. Mediul de afaceri – calitatea mediului de afaceri, “start-up”-uri cadrul de reglementare (costurile administrative, accesul la finanţare etc.); 7. Incluziunea socială – accesul lucrătorilor la piaţa muncii, modernizarea sistemului de protecţie socială etc. 8. Dezvoltarea durabilă – gradul de aplicare al reglemantărilor de mediu, calitatea mediului etc.


Comisiile de specialitate ale Partidului NaĹŁional Liberal


Comisiile de specialitate ale Partidului NaĹŁional Liberal


Comisiile de specialitate ale Partidului NaĹŁional Liberal


Comisiile de specialitate ale Partidului NaĹŁional Liberal


Comisiile de specialitate ale Partidului NaĹŁional Liberal


Comisiile de specialitate ale Partidului NaĹŁional Liberal


Comisiile de specialitate ale Partidului NaĹŁional Liberal


Masuri pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene (I) •

modificarea cadrului legislativ referitor la achiziţiile publice pentru: facilitarea semnării contractelor de achiziţii publice, creşterea responsabilităţii autorităţilor contractante, clarificarea modului în care se pot modifica contractele de achiziţii;

semnarea contractelor de achizitii publice odata cu decizia autoritatii contractante de atribuire a contractelor (dupa expirarea termenului legal de contestare si solutionare de catre autoritatea contractanta);

eliminarea ofertelor sub/supraevaluate, stabilirea si impunerea unui algoritm de eliminare a preturilor neobisnuit de scazute/mari (eliminarea ofertelor cea mai iefitina si a celei mai scumpe, eliminarea ofertelor bugetate la sub 60% din pretul estimat, etc);

infiintarea in cadrul Curtilor de Apel, a unor complete de judecata specializate in domeniul achizitiilor publice, sprijinite de un corp de experti acreditati in domeniul achizitiilor publice;


Masuri pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene (II) •

transferul fondurilor în mod direct, de la nivel central către contractori, evitând astfel un circuit financiar prelungit;

acordarea avansului pentru IMM-uri făra obligaţia prezentării garanţiei de avans, dar cu obligaţia efectuării plăţilor din contul de avans doar pentru facturi aferente proiectului aprobat;

verificările cheltuielilor pentru proiectele publice se vor realiza după efectuarea integrală a plăţilor, asigurând astfel un rulaj ridicat al fondurilor publice;

posibilitatea acordarii unui bonus financiar (cresterea contributiei publice nationale) pentru situatiile in care proiectele europene sunt finalizate in avans fata de termenele contractuale;

instituirea obligativitatii ca institutiile publice centrale si locale sa elaboreze proiectele proprii cu respectarea cerintelor aplicabile proiectelor finantate din fondurile europene, cuprinzand in finantarea acestora in mod obligatoriu si o cota parte de finantare europeana;


SFARSIT

Prezentari sedinta Comisiilor de Economie si Buget Finante a PNL  

Prezentari sedinta Comisiilor de Economie si Buget Finante a PNL

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you