Page 1

Aprilie 2012 nivel naţional şi local şi oferi asistenţă medicală de urgenţă în toate zonele ţării. 1 aprilie Norica Nicolai şi Cristian Buşoi dezbatere la Parlamentul European pe tema sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană „Este important să avem dezbateri ca aceasta, pentru a putea să ne împărtăşim experienţele şi a învăţa unii de la alţii. Putem să ajungem astfel la cele mai bune rezultate pentru pacienţii europeni”, a declarat Buşoi Europarlamentarii liberali Norica Nicolai şi Cristian Buşoi au fost gazdele unei conferinţe pe marginea situaţiei în care se află sistemele de sănătate din Uniunea Europeană. Reuniunea a adus la aceeaşi masă specialişti în domeniu din România, Danemarca, Germania şi Franţa, pentru a exemplifica diversele moduri în care poate fi administrat un sistem naţional de urgenţă. Din partea României, la discuţii a luat parte medicul Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, care a atras atenţia că un sistem integrat de urgenţă are nevoie de finanţare publică. El a arătat că sistemul românesc de urgenţă urmează să fie, în proporţie de 100%, integrat până la finele anului, pentru a putea transmite informaţii la

Doctorul Arafat a atras atenţia însă asupra capcanei pe care ar putea-o reprezenta întreruperea finanţărilor de la bugetul de stat sau interpunerea în sistem a unor operatori privaţi insuficient pregătiţi. "Sistemul medical trebuie să fie funcţional şi întotdeauna la dispoziţia pacienţilor. Sistemul medical nu poate intra în faliment şi, de aceea, el trebuie să rămână în domeniul public, sub administrarea publică, pentru a beneficia de surse de finanţare", a subliniat Arafat. „O parte dintre statele membre reuşesc să dezvolte sisteme coerente, altele se luptă pur şi simplu pentru a aduce schimbările necesare” Eurodeputata Norica Nicolai a reamintit că i-a transmis comisarului european pentru Sănătate, John Dalli, că este necesară o mai mare implicare europeană în lărgirea cadrului de asistenţă şi sprijin pentru statele membre în susţinerea sistemelor naţionale de urgenţă. "Ştiut fiind faptul că administrarea sănătăţii rămâne în competenţa statelor membre, avem totuşi nevoie de un efort coordonat la nivel european, pentru a trasa acele linii generale care să ajute o

1


mai bună susţinere a sistemelor de urgenţă. Peste tot în Europa sistemele medicale de urgenţă sunt o parte vitală a sistemelor de sănătate. În timp ce o parte din statele membre reuşesc să dezvolte sisteme coerente, altele se luptă pur şi simplu pentru a aduce schimbările necesare. Cred că este momentul să ne aşezăm alături de specialişti la masa negocierii şi să găsim cele mai bune soluţii pentru sănătatea noastră", a spus Norica Nicolai. Europarlamentarul liberal european, medicul Cristian Buşoi, a remarcat diversitatea sistemelor medicale în Europa şi modurile diferite de abordare: "Unele dintre ele sunt privatizate, altele funcţionează în regim public şi, cu siguranţă, toate au avantajele lor şi neajunsurile lor, în acelaşi timp. Este important să avem dezbateri ca aceasta, pentru a putea să ne împărtăşim experienţele şi a învăţa unii de la alţii. Putem să ajungem astfel la cele mai bune rezultate pentru pacienţii europeni". Sursa: Ziua de Vest 3 aprilie Dorin Lojigan, invitat la Parlamentul European Dând curs unei invitaţii venite din partea Europarlamentarului PNL, doamna Norica Nicolai, Preşedintele PNL Câmpia Turzii, Dorin Lojigan, a fost

prezent pentru o vizită de trei zile, în perioada 26 – 28 martie, în capitala Europei şi a Belgiei, Bruxelles. Programul acestei vizite, la care au participat mai multi membri ai organizaţiilor PNL, a debutat în prima zi cu o „recunoaştere” a oraşului Bruxelles şi a societăţii sale marcate de un multiculturalism aparte. Punctul central al deplasării în capitala belgiană a fost reprezentat de vizitarea Parlamentului European, culminând cu participarea, alături de medicul Raed Arafat, fondatorul Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) în România la Conferinţa cu tema „Puncte forte şi puncte slabe ale sistemelor de sănătate din UE. Particularităţile serviciilor de urgenţă”. La dezbaterea organizată de Europarlamentarii Norica Nicolai şi Cristian Buşoi au luat parte şi personalităţi marcante din domeniul medicinei de urgenţă: Freddy Lippert, director pentru servicii medicale de urgenţă în Regiunea de capital din Danemarca, Henri Julien, general, medic pensionar, fostul coordonator al Serviciului de Pompieri din Paris şi fostul consilier al preşedintelui Franţei şi germanul Heino Peters. Ultima zi a vizitei a constat într-o incursiune în fermecătorul oraş Bruges, denumit şi „Veneţia Nordului” şi al cărui centru istoric vechi a fost inclus în patrimoniul cultural mondial UNESCO, unde a intrat în contact cu autorităţile locale.

2


„M-am simţit onorat de invitaţia doamnei Europarlamentar Norica Nicolai, care întotdeauna a sprijinit organizaţia municipală PNL Câmpia Turzii şi care şi-a arătat disponibilitatea de fi alături de noi şi pe viitor în acţiunile noastre. A fost o experienţă inedită. Obositoare, dar fascinantă!”, a declarat Dorin Lojigan. Sursa: Ziarul 21 4 aprilie 17 eurodeputaţi români au votat o rezoluţie care cere României recunoaşterea independenţei Kosovo. Şi Elena Băsescu a votat pentru, dar "dintr-o eroare tehnică" Majoritatea eurodeputaţilor români a votat, săptămâna trecută, o rezoluţie care îndeamnă cele cinci state membre ale Uniunii care nu recunosc Kosovo, inclusiv România, să facă acest lucru, relatează gandul.info. Între aceştia se află şi fiica preşedintelui, Elena Băsescu, în condiţiile în care şeful statului a susţinut că declararea independenţei provinciei este un act pe care România îl consideră "ilegal". EBA spune că a fost vorba despre o defecţiune tehnică şi că ea a votat împotrivă. "Consola de vot a rămas blocată de la un vot anterior. Ar fi fost imposibil să greşesc tocmai eu votul", a declarat Elena Băsescu. Rezoluţia, care se referă la procesul de integrare europeană a Kosovo, a fost adoptată de Parlamentul European cu

375 de voturi pentru, 97 împotrivă şi 76 de abţineri. Documentul este doar unul dintre paşii pe care Priştina trebuie să îi parcurgă până să ajungă să semneze cu UE un Acord de Stabilizare şi Asociere. Acest acord este, la rândul lui, o etapă către aderarea la spaţiul comunitar. Din cele 57 de puncte ale rezoluţiei, doar unul atinge problema delicată a recunoaşterii independenţei Kosovo. Este vorba despre primul articol, în care se notează că 22 din cele 27 de state UE au recunoscut deja declaraţia de independenţă a provinciei separatiste. Restul documentului tratează reformele întreprinse până acum de Priştina şi problemele care încă nu şi-au găsit rezolvare. "Votul nu intră în contradicţie cu politica noastră externă, pentru că nu înseamnă obligativitatea României de a recunoaşte (independenţa Kosovo, n.red.)", a consideră europarlamentarul Corina Creţu, din grupul socialiştilor. Ea a declarat că a stat mult pe gânduri în privinţa rezoluţiei, dar a decis că nu este vorba despe "o chestiune imperativă". Adina Vălean, membru al grupului liberalilor (ALDE), a subliniat că, în cazul său, a fost vorba despre respectarea liniei impuse de liberali. "A fost votul politic al grupului liberal", a declarat Vălean, care este, totuşi, de părere că ţara noastră ar trebui să îşi schimbe poziţia faţă de Kosovo. Sursa: România Liberă 4 aprilie

3


Cum au ratat euroaleşii români votul pe integrarea în UE a Kosovo - a cărei independenţă nu o recunoaştem. Vezi voturile eurodeputaţilor străini 17 eurodeputaţi români au votat o rezoluţie pentru independenţa Kosovo, potrivit siteului VoteWatch.eu, deşi România nu recunoaşte ca stat provincia fostei Yugoslavii. Este vorba de o rezoluţie votată de Parlamentul European pe 29 martie anul acesta care are ca obiect procesul de integrare europeană a Kosovo. Cel mai delicat punct al Rezoluţiei menţionează că Parlamentul European „ia act de faptul că declarația de independență a Kosovo a fost recunoscută de 85 de țări, inclusiv de 22 de state membre ale UE" şi „ ar saluta recunoașterea acestei declarații de către celelalte 5 state membre ale UE". Rezoluţia vine în contextul în care România se numără, alături de Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru printre cele cinci state UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo. Cum au votat eurodeputaţii români Pe lista europarlamentarilor români care au votat în favoarea Rezoluţiei se regăsesc şi 17 români. Iniţial, pe listă a apărut şi Elena Băsescu dar aceasta a susţinut că a votat împotrivă, iar eroarea a fost corectată de Parlamentul European. Printre europarlamentarii români care au votat rezoluţia se numără Corin Creţu (PSD), Rovana Plumb (PSD), Adrian

Severin (independent) Ramona Mănescu (PNL), Renate Weber (PNL), Adina Vălean (PNL) sau Iuliu Winkler (UDMR). Împotriva rezoluţiei au votat europarlamentari precum Theodor Stolojan (PDL), Cristian Preda (PDL), Traian Ungureanu (PDL) sau Norica Nicolai (PNL). Cum au votat euroaleşii altor ţări care nu recunosc independenţa Kosovo Eurodeputaţii altor ţări care nu recunosc independenţa Kosovo au fost cel puţin mai atenţi la votul rezoluţiei care se referă la procesul de integrare europeană a acestui stat. Astfel, dintre grupurile europarlamentarilor din cinci ţări UE care nu recunosc independenţa Kosovo: România, Spania, Grecia, Cipru, Slovacia, cel românesc are cel mai mare procent al voturilor „pro" rezoluţie. Potrivit monitorizării Votewatch: Europarlamentarii din Spania au votat astfel: 6 „PENTRU"- 19 „ÎMPOTRIVĂ" - 16 "ABŢINERE" - din totalul de 41 eurodeputaţi prezenţi Europarlamentarii din Grecia au votat astfel: 2 „PENTRU"- 11 „ÎMPOTRIVĂ" - 8 "ABŢINERE" - din totalul de 21 eurodeputaţi prezenţi Europarlamentarii din Slovacia au votat astfel:

4


4 „PENTRU"- 3 „ÎMPOTRIVĂ" - 1 "ABŢINERE" - din totalul de 8 eurodeputaţi prezenţi Europarlamentarii din Cipru au votat astfel: 0 „PENTRU"- 2 „ÎMPOTRIVĂ" - 3 "ABŢINERE" - din totalul de 5 eurodeputaţi prezenţi Europarlamentarii din România au votat astfel: 18 „PENTRU"- 7 „ÎMPOTRIVĂ" - 5 "ABŢINERE" - din totalul de 30 eurodeputaţi prezenţi (Unul din voturile "pentru" a fost ulterior corectat. Mai mulţi europarlamentari români au cerut corecţii)

Majoritatea eurodeputaţilor români a votat, săptămâna trecută, o rezoluţie care îndeamnă cele cinci state membre ale Uniunii care nu recunosc Kosovo, inclusiv România, să o facă. Între aceştia chiar şi fiica preşedintelui, Elena Băsescu, în condiţiile în care şeful statului a susţinut că declararea independenţei provinciei este un act pe care România îl consideră "ilegal". Europarlamentara Băsescu a explicat pentru gândul că a fost vorba despre o defecţiune tehnică şi că ea a votat împotrivă. "Consola de vot a rămas blocată de la un vot anterior. Ar fi fost imposibil să greşesc tocmai eu votul", a declarat Elena Băsescu.

Poziţia oficială a României Republica Kosovo şi-a declarat independenţa în 17 februarie 2008. A doua zi, Parlamentul de la Bucureşti adopta o declaraţie prin care afirma că nu recunoaşte independenţa sa. Preşedintele Traian Băsescu s-a situat pe aceeaşi poziţie şi a susţinut că declararea unilaterală a independenţei este un act „ilegal", din punctul de vedere al României. Sursa: Adevărul 4 aprilie 17 eurodeputaţi români au votat o rezoluţie care cere României recunoaşterea independenţei Kosovo. Şi EBA a fost pentru, dar "dintr-o eroare tehnică".

Eurodeputata a trimis redacţiei gândul email-urile în care notifica serviciul responsabil de corectarea voturilor că i sa blocat consola. Totodată, serviciului i s-a solicitat de mai multe ori modificarea acestui "vot foarte delicat". Cererea de modificare a fost înregistrată, însă serviciul informatic nu a putut schimba votul "din cauza unor probleme tehnice", potrivit unui e-mail pe care biroul Elenei Băsescu l-a primit de la serviciul responsabil. Ulterior, Parlamentul a intrat în vacanţa de Paşte, astfel că problema a fost amânată. "Regulamentul Parlamentului spune că serviciul informatic trebuie să facă modificarea în decurs de două săptămâni. Acesta este motivul pentru care ei nu se grăbesc şi nu consideră că e capăt de ţară", a mai spus EBA. "Vă rog frumos să mă credeţi, n-aş fi greşit chiar

5


la votul cu Kosovo", a adăugat europarlamentara pentru gândul. Dacă în cazul Elenei Băsescu a fost vorba despre o eroare - deloc rară în Parlamentul European - , alţi 17 eurodeputaţi români (din totalul de 33) au susţinut în cunoştinţă de cauză o rezoluţie care recomandă României să îşi schimbe politica externă cu referire la Kosovo. Ce prevede rezoluţia La nivel de Parlament European, rezoluţia B7-0187/2012, care se referă la procesul de integrare europeană a Kosovo, a trecut cu 375 de voturi pentru, 97 împotrivă şi 76 de abţineri. Concret, documentul este doar unul dintre paşii pe care Priştina trebuie să îi parcurgă până să ajungă să semneze cu UE un Acord de Stabilizare şi Asociere. Acest acord este, la rândul lui, o etapă către aderarea la spaţiul comunitar. Din cele 57 de puncte ale rezoluţiei, doar unul atinge problema delicată a recunoaşterii independenţei Kosovo. Este vorba despre primul articol, în care se notează că 22 din cele 27 de state UE au recunoscut deja declaraţia de independenţă a provinciei separatiste. Restul documentului tratează reformele întreprinse până acum de Priştina şi problemele care încă nu şi-au găsit rezolvare. România, Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru sunt cele cinci ţări UE care au refuzat în repetate rânduri să recunoască declaraţia de independenţă a Kosovo din 2008. Prin urmare, Parlamentul

European "ar saluta recunoaşterea acestei declaraţii de către celelalte 5 state membre ale UE; ar saluta, de asemenea, participarea mai activă a acestor state la procesul de mediere între Serbia şi Kosovo", se arată în textul rezoluţiei. După cum se poate remarca, acestor cinci state nu li se cere în termeni categorici să-şi schimbe politica faţă de provincia separatistă sârbă, dar este, totuşi, o rezoluţie nelegislativă al cărei prim punct vine în contradicţie cu politica externă a României. gândul i-a contactat pe eurodeputaţii români pentru a vedea care au fost motivele din spatele votului lor pe acest document: Votanţii pro: Corina Creţu, europarlamentar PSD, care face parte din grupul socialiştilor europeni, S&D, a declarat că nuanţa din exprimare ("ar saluta" în loc de un eventual "cere", n.red.) a fost decisivă în cazul votului său. "Eu, personal, am stat mult şi m-am gândit. Poziţia mea e că puteam să ne şi abţinem, dar, în definitiv, am votat "pentru" deoarece nu e o chestiune imperativă", a afirmat, pentru gândul, Corina Creţu, care a făcut trimitere la acel "ar saluta" de la primul punct al rezoluţiei. "Votul nu intră în contradicţie cu politica noastră externă, pentru că nu înseamnă obligativitatea României de a recunoaşte (independenţa Kosovo, n.red.)", a adăugat Corina Creţu. Adina Vălean, eurodeputat PNL, membru al grupului liberalilor (ALDE), a subliniat că, în cazul său, a fost vorba

6


despre respectarea liniei impuse de liberali. "A fost votul politic al grupului liberal", a declarat Vălean, care este, totuşi, de părere că ţara noastră ar trebui să îşi schimbe poziţia faţă de Kosovo. "Atâta vreme cât există un efort internaţional pentru a pune într-o anumită ordine chestiunile referitoare la Kosovo, şi România ar trebui să urmeze această direcţie", a afirmat Vălean. Eurodeputata liberală a catalogat întreaga politică externă a României drept "inconsistentă şi incoerentă", iar decizia ţării noastre de a nu recunoaşte declaraţia de independenţă a acestei provincii a fost "o greşeală". Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR, membru al grupului popularilor europeni (PPE), a amintit că UDMR a fost mereu pentru recunoaşterea independenţei Kosovo. "Mi se pare firesc să votez pentru. E o rezoluţie care vine să confirme o traiectorie europeană a acestui stat nou", a declarat Winkler pentru gândul. "Soluţia problemei Balcanilor de Vest este apartenenţa în viitor la Uniunea Europeană. În cele din urmă, nu va exista o altă opţiune pentru România decât să recunoască independenţa Kosovo. Să te opui la o realitate politică, socială, statală din Europa este un nonsens", a mai spus Iuliu Winkler. Votanţii contra: Cu excepţia Noricăi Nicolai, toţi europarlamentarii români care au votat împotriva rezoluţiei cu privire la Kosovo fac parte din PDL, respectiv din PPE. osif Matula ne-a explicat că delegaţia PDL (de fapt, doar o parte, după cum

reiese din lista voturilor) a respins rezoluţia pentru că nu a trecut un amendament (amendamentul 12 la Referirea 1), în care se cerea ca documentul să scoată în evidenţă că se respectă toate deciziile internaţionale pe problema Kosovo (Rezoluţia 1244/99 a CS al ONU şi cu avizul CIJ privind declaraţia de independenţă a Kosovo). "Nu e simplu. Fiecare are libertatea de vot şi de decizie. Ai o poziţie politică, respecţi şi poziţia ţării... Nu înseamnă că ai votat împotriva tuturor prevederilor din rezoluţie. Dar a fost un amendament pe care nu îl puteai accepta", a explicat eurodeputatul PDL: Referitor la poziţia ţării, Matula a declarat pentru gândul că europarlamentarii PDL s-au consultat mai întâi cu oficialii de la Bucureşti, inclusiv din cadrul MAE. "România nu poate accepta utilizarea denumirii 'Republica Kosovo'. Pronunţându-se aceste cuvinte e ca şi cum am recunoaşte provincia, iar asta nu s-a întâmplat încă", a mai declarat Matula. De subliniat că în textul rezoluţiei nu se foloseşte denumirea "Republica Kosovo", ci doar "Kosovo". Iosif Matula ne-a explicat că delegaţia PDL (de fapt, doar o parte, după cum reiese din lista voturilor) a respins rezoluţia pentru că nu a trecut un amendament (amendamentul 12 la Referirea 1), în care se cerea ca documentul să scoată în evidenţă că se respectă toate deciziile internaţionale pe problema Kosovo (Rezoluţia 1244/99 a CS al ONU şi cu avizul CIJ privind declaraţia de independenţă a Kosovo).

7


Europarlamentara PNL Norica Nicolai, membră a grupului ALDE, a explicat că a avut un singur motiv pentru care a votat împotriva rezoluţiei despre integrarea europeană a Kosovo: politica externă a României. "România nu recunoaşte Kosovo. În aceste condiţii, eu nu pot să votez pentru. Asta e convingerea mea. Atâta vreme cât guvernul meu nu recunoaşte o ţară, eu nu pot vota pentru", a declarat Norica Nicolai pentru gândul. Asteriscul din dreptul numelor lui Cătălin Sorin Ivan (PSD, S&D) şi al Dacianei Sârbu (PSD, S&D) indică o schimbare a votului. În procesul verbal al şedinţei din 29 martie, se arată că aceştia au votat iniţial pentru, dar au cerut corectarea votului. Cristian Silviu Buşoi (PNL, ALDE) nu a votat, iar George Becali (neafiliat) şi Corneliu Vadim Tudor (neafiliat) au fost absenţi. Întrebat cum comentează votul europarlamentarilor români pe rezoluţia privind Kosovo, ministerul Afacerilor Externe, condus de Cristian Diaconescu, a replicat doar că "poziţia României privind Kosovo este cunoscută". "Votul în Parlamentul European este unul independent, membrii PE fiind reprezentanţi aleşi ai cetăţenilor europeni. MAE este deseori solicitat să sprijine cu diverse analize sau evaluări membrii români ai PE, la care răspunde ţinând cont de specificul PE", a mai declarat ministerul lui Diaconescu, drept răspuns la afirmaţiile lui Iosif Matula, care a declarat pentru gândul că delegaţia PDL s-a consultat cu MAE înainte de vot, iar votul negativ reprezinta poziţia diplomaţiei române.

Poziţia României în chestiunea Kosovo: Parlamentul şi Traian Băsescu În 17 februarie 2008, Adunarea din Kosovo a declarat independenţa provinciei, pe care a numit-o Republica Kosovo. O zi mai târziu, Parlamentul României a dat o hotărâre în care anunţa că Bucureştiul nu va recunoaşte Republica Kosovo, "pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea noii entităţi". "Parlamentul României subliniază că decizia autorităţilor de la Priştina, ca şi eventuala recunoaştere a independenţei unilateral declarate de către alte state nu pot fi interpretate ca un precedent pentru alte zone şi nici drept recunoaşterea sau garantarea drepturilor colective pentru minorităţile naţionale", se arăta în declaraţia legislativului ţării noastre. În acelaşi timp, Traian Băsescu a anunţat şi el că România nu va recunoaşte Kosovo pentru că declararea unilaterală a independenţei acestei provincii este un act pe care ţara noastră îl consideră "ilegal". "Plec de la premisa că orice comparaţie dintre Kosovo şi România este lipsită de fundament", a spus Băsescu, în februarie 2008, după o întâlnire cu liderii partidelor politice. Şeful statului a subliniat, la acea dată, că, în România, minorităţile se bucură de foarte multe drepturi, în timp ce în Kosovo s-a refuzat orice recunoaştere a acestor grupuri. În iulie 2010, Curtea Internaţională de Justiţie a dat un aviz consultativ cu privire la legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo, în care aprecia că nu a avut loc nicio "încălcare a

8


dreptului internaţional". Cu toate acestea, Traian Băsescu a declarat, inclusiv anul trecut, că poziţia ţării noastre va rămâne neschimbată până ce autorităţile de la Belgrad (Serbia) nu vor cădea de acord cu cele de la Priştina (Kosovo).

Elena Băsescu a explicat pentru "Gândul" că a fost vorba despre o defecţiune tehnică şi că ea a votat împotrivă. "Consola de vot a rămas blocată de la un vot anterior. Ar fi fost imposibil să greşesc tocmai eu votul", a declarat Elena Băsescu.

În luna februarie a acestui an, Serbia şi Kosovo au ajuns la un acord de cooperare regională, una dintre condiţiile pentru ca Serbia să devină membră UE. În ciuda acestui progres, poziţia României în privinţa Kosovo nu s-a schimbat. Potrivit statisticilor ONU, 85 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, până în 1 decembrie 2011.

Eurodeputatul a trimis redacţiei "Gândul" e-mail-urile în care notifica serviciul responsabil de corectarea voturilor că i s-a blocat consola.

UPDATE 17.45 Europarlamentara Elena Băsescu a anunţat gândul că votul său a fost corectat. Sursa: Gândul

Elena Băsescu a precizat pentru "Gândul" că votul său a fost corectat. Dacă în cazul Elenei Băsescu a fost vorba despre o eroare - deloc rară în Parlamentul European - , alţi 17 eurodeputaţi români (din totalul de 33) au susţinut în cunoştinţă de cauză o rezoluţie care recomandă României să îşi schimbe politica externă cu referire la Kosovo.

4 aprilie 17 eurodeputaţi au votat o rezoluţie care cere României recunoaşterea independenţei Kosovo. Printre aceştia s-a aflat "dintr-o eroare tehnică" şi Elena Băsescu

La nivel de Parlament European, rezoluţia B7-0187/2012, care se referă la procesul de integrare europeană a Kosovo, a trecut cu 375 de voturi "pentru", 97 "împotrivă" şi 76 de

Majoritatea eurodeputaţilor români a votat, săptămâna trecută, o rezoluţie care îndeamnă cele cinci state membre ale Uniunii care nu recunosc Kosovo, inclusiv România, să o facă, între aceştia figurând iniţial şi Elena Băsescu, însă aceasta spune că a fost o defecţiune tehnică, ce a fost corectată.

9


abţineri. Concret, documentul este doar unul dintre paşii pe care Priştina trebuie să îi parcurgă până să ajungă să semneze cu UE un Acord de Stabilizare şi Asociere. Acest acord este, la rândul lui, o etapă către aderarea la spaţiul comunitar. Din cele 57 de puncte ale rezoluţiei, doar unul atinge problema delicată a recunoaşterii independenţei Kosovo. Este vorba despre primul articol, în care se notează că 22 din cele 27 de state UE au recunoscut deja declaraţia de independenţă a provinciei separatiste. Restul documentului tratează reformele întreprinse până acum de Priştina şi problemele care încă nu şi-au găsit rezolvare. România, Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru sunt cele cinci ţări UE care au refuzat în repetate rânduri să recunoască declaraţia de independenţă a Kosovo din 2008. Prin urmare, Parlamentul European "ar saluta recunoaşterea acestei declaraţii de către celelalte 5 state membre ale UE; ar saluta, de asemenea, participarea mai activă a acestor state la procesul de mediere între Serbia şi Kosovo", se arată în textul rezoluţiei. Lista eurodeputaţilor care au votat "pentru" este următoarea: Victor Boştinaru, Corina Creţu, George Sabin Cutaş, Viorica Dăncilă, Ioan Enciu, Petru Luhan, Monica Macovei, Ramona Mănescu, Rovana Plumb, Adrian Severin, Sogor Csaba, Claudiu Tănăsescu, Adriana Ţicău, Tokes

Laszlo, Adina Vălean, Renate Weber, Iuliu Winkler. Corina Creţu, europarlamentar PSD, care face parte din grupul socialiştilor europeni, S&D, a declarat pentru "Gândul" că nuanţa din exprimare ("ar saluta" în loc de un eventual "cere", n.red.) a fost decisivă în cazul votului său. "Eu, personal, am stat mult şi m-am gândit. Poziţia mea e că puteam să ne şi abţinem, dar, în definitiv, am votat «pentru» deoarece nu e o chestiune imperativă", a afirmat Corina Creţu, care a făcut trimitere la acel "ar saluta" de la primul punct al rezoluţiei. "Votul nu intră în contradicţie cu politica noastră externă, pentru că nu înseamnă obligativitatea României de a recunoaşte (independenţa Kosovo, n.red.)", a adăugat Corina Creţu. Adina Vălean, eurodeputat PNL, membru al grupului liberalilor (ALDE), a subliniat că, în cazul său, a fost vorba despre respectarea liniei impuse de liberali. "A fost votul politic al grupului liberal", a declarat Vălean, care este, totuşi, de părere că ţara noastră ar trebui să îşi schimbe poziţia faţă de Kosovo. "Atâta vreme cât există un efort internaţional pentru a pune într-o anumită ordine chestiunile referitoare la Kosovo, şi România ar trebui să urmeze această direcţie", a afirmat Vălean. Eurodeputatul liberal a catalogat întreaga

10


politică externă a României drept "inconsistentă şi incoerentă", iar decizia ţării noastre de a nu recunoaşte declaraţia de independenţă a acestei provincii a fost "o greşeală". Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR, membru al grupului popularilor europeni (PPE), a amintit că UDMR a fost mereu pentru recunoaşterea independenţei Kosovo. "Mi se pare firesc să votez pentru. E o rezoluţie care vine să confirme o traiectorie europeană a acestui stat nou", a declarat Winkler. "Soluţia problemei Balcanilor de Vest este apartenenţa în viitor la Uniunea Europeană. În cele din urmă, nu va exista o altă opţiune pentru România decât să recunoască independenţa Kosovo. Să te opui la o realitate politică, socială, statală din Europa este un nonsens", a mai spus Iuliu Winkler. Cu excepţia Noricăi Nicolai, toţi europarlamentarii români care au votat împotriva rezoluţiei cu privire la Kosovo fac parte din PDL, respectiv din PPE. Pe lista eurodeputaţilor care au votat împotrivă mai apar Marian-Jean Marinescu, Iosif Matula, Rareş Niculescu, Cristian Preda, Theodor Stolojan, Traian Ungureanu. Iosif Matula a explicat că delegaţia PDL (de fapt, doar o parte, după cum reiese din lista voturilor) a respins rezoluţia pentru că nu a trecut un amendament (amendamentul 12 la Referirea 1), în care se cerea ca documentul să scoată în evidenţă că se respectă toate deciziile internaţionale pe problema Kosovo (Rezoluţia 1244/99 a CS al ONU şi cu

avizul CIJ privind declaraţia independenţă a Kosovo).

de

"Nu e simplu. Fiecare are libertatea de vot şi de decizie. Ai o poziţie politică, respecţi şi poziţia ţării... Nu înseamnă că ai votat împotriva tuturor prevederilor din rezoluţie. Dar a fost un amendament pe care nu îl puteai accepta", a explicat eurodeputatul PDL. Referitor la poziţia ţării, Matula a declarat că europarlamentarii PDL s-au consultat mai întâi cu oficialii de la Bucureşti, inclusiv din cadrul MAE. "România nu poate accepta utilizarea denumirii «Republica Kosovo». Pronunţându-se aceste cuvinte e ca şi cum am recunoaşte provincia, iar asta nu s-a întâmplat încă", a mai declarat Matula. De subliniat că în textul rezoluţiei nu se foloseşte denumirea "Republica Kosovo", ci doar "Kosovo", mai scrie "Gândul". Europarlamentarul PNL Norica Nicolai, membră a grupului ALDE, a explicat că a avut un singur motiv pentru care a votat împotriva rezoluţiei despre integrarea europeană a Kosovo: politica externă a României. "România nu recunoaşte Kosovo. În aceste condiţii, eu nu pot să votez pentru. Asta e convingerea mea. Atâta vreme cât guvernul meu nu recunoaşte o ţară, eu nu pot vota pentru", a declarat Norica Nicolai. Eurodeputaţii care s-au abţinut sunt: Elena Oana Antonescu, Sebastian Bodu, Cătălin Ivan, Ioan Mircea Paşcu, Daciana Sârbu.

11


"Gândul" notează că asteriscul care apare pe listele de vot în dreptul numelor lui Cătălin Sorin Ivan (PSD, S&D) şi al Dacianei Sârbu (PSD, S&D) indică o schimbare a votului. În procesul verbal al şedinţei din 29 martie se arată că aceştia au votat iniţial pentru, dar au cerut corectarea votului. Cristian Silviu Buşoi (PNL, ALDE) nu a votat, iar George Becali (neafiliat) şi Corneliu Vadim Tudor (neafiliat) au fost absenţi. Întrebat cum comentează votul europarlamentarilor români pe rezoluţia privind Kosovo, Ministerul Afacerilor Externe, condus de Cristian Diaconescu, a replicat doar că "poziţia României privind Kosovo este cunoscută". "Votul în Parlamentul European este unul independent, membrii PE fiind reprezentanţi aleşi ai cetăţenilor europeni. MAE este deseori solicitat să sprijine cu diverse analize sau evaluări membrii români ai PE, la care răspunde ţinând cont de specificul PE", a mai declarat ministerul, drept răspuns la afirmaţiile lui Iosif Matula, care a declarat că delegaţia PDL s-a consultat cu MAE înainte de vot, iar votul negativ reprezinta poziţia diplomaţiei române. În 17 februarie 2008, Adunarea din Kosovo a declarat independenţa provinciei, pe care a numit-o Republica Kosovo. O zi mai târziu, Parlamentul României a dat o hotărâre în care anunţa că Bucureştiul nu va recunoaşte Republica Kosovo, "pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea noii entităţi". "Parlamentul României subliniază că decizia autorităţilor de la Priştina, ca şi eventuala recunoaştere a independenţei

unilateral declarate de către alte state nu pot fi interpretate ca un precedent pentru alte zone şi nici drept recunoaşterea sau garantarea drepturilor colective pentru minorităţile naţionale", se arăta în declaraţia legislativului ţării noastre. În acelaşi timp, Traian Băsescu a anunţat şi el că România nu va recunoaşte Kosovo pentru că declararea unilaterală a independenţei acestei provincii este un act pe care ţara noastră îl consideră "ilegal". "Plec de la premisa că orice comparaţie dintre Kosovo şi România este lipsită de fundament", a spus Băsescu, în februarie 2008, după o întâlnire cu liderii partidelor politice. Şeful statului a subliniat, la acea dată, că, în România, minorităţile se bucură de foarte multe drepturi, în timp ce în Kosovo s-a refuzat orice recunoaştere a acestor grupuri. În iulie 2010, Curtea Internaţională de Justiţie a dat un aviz consultativ cu privire la legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo, în care aprecia că nu a avut loc nicio "încălcare a dreptului internaţional". Cu toate acestea, Traian Băsescu a declarat, inclusiv anul trecut, că poziţia ţării noastre va rămâne neschimbată până ce autorităţile de la Belgrad (Serbia) nu vor cădea de acord cu cele de la Priştina (Kosovo). În luna februarie a acestui an, Serbia şi Kosovo au ajuns la un acord de cooperare regională, una dintre condiţiile pentru ca Serbia să devină membră UE. În ciuda acestui progres, poziţia României în privinţa Kosovo nu s-a schimbat. Potrivit statisticilor ONU, 85

12


de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, până în 1 decembrie 2011. Sursa: Mediafax 5 aprilie 17 eurodeputaţi români au votat o rezoluţie care cere recunoaşterea independenţei Kosovo Situaţie inedită în Parlamentul European. Potrivit Gândul, 17 eurodeputaţi români au votat o rezoluţie care îndeamnă cele cinci state membre ale Uniunii care nu recunosc Kosovo, inclusiv România, să o facă. Între aceştia figura iniţial şi Elena Băsescu, însă ea spune că totul s-a întâmplat dintr-o defecţiune tehnică, ce a fost corectată. La nivel de Parlament European, rezoluţia B7-0187/2012, care se referă la procesul de integrare europeană a Kosovo, a trecut cu 375 de voturi pentru, 97 împotrivă şi 76 de abţineri. Concret, documentul este doar unul dintre paşii pe care Priştina trebuie să îi parcurgă până să ajungă să semneze cu UE un Acord de Stabilizare şi Asociere. Acest acord este, la rândul lui, o etapă către aderarea la spaţiul comunitar. Din cele 57 de puncte ale rezoluţiei, doar unul atinge problema delicată a recunoaşterii independenţei Kosovo. Este vorba despre primul articol, în care se notează că 22 din cele 27 de state UE au recunoscut deja declaraţia de independenţă a provinciei separatiste. Restul documentului tratează reformele întreprinse până acum de Priştina şi

problemele care încă nu şi-au găsit rezolvare, scrie Gândul. . România, Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru sunt cele cinci ţări UE care au refuzat în repetate rânduri să recunoască declaraţia de independenţă a Kosovo din 2008. Prin urmare, Parlamentul European "ar saluta recunoaşterea acestei declaraţii de către celelalte 5 state membre ale UE; ar saluta, de asemenea, participarea mai activă a acestor state la procesul de mediere între Serbia şi Kosovo", se arată în textul rezoluţiei. După cum se poate remarca, acestor cinci state nu li se cere în termeni categorici să-şi schimbe politica faţă de provincia separatistă sârbă, dar este, totuşi, o rezoluţie nelegislativă al cărei prim punct vine în contradicţie cu politica externă a României. Pe lista eurodeputaţilor care au votat pentru recunoașterea Kosovo se află (înaintea eventualelor corectări ale votului): Elena Băsescu, Victor Boștinaru, Corina Crețu, George Sabin Cutaș, Vasilica Viorica Dăncilă, Ion Enciu, Petru Constantin Luhan, Monica Luisa Macovei, Ramona Nicole Mănescu, Rovana Plumb, Adrian Severin, Csaba Sogor, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Silvia Adriana Țicău, Lazlo Tokes, Adina Vălean, Renate Weber, Iuliu Winkler. Pe lista eurodeputaţilor care au votat împotrivă îi regăsim pe Marian Jean Marinescu, Iosif Matula, Norica Nicolai, Rareș Lucian Niculescu, Cristian Dan Preda,Theodor Dumitru Stolojan, Traian Ungureanu.

13


S-au abținut eurodeputaţii Elena Oana Antonescu, Sebastian Valentin Bodu, Cătălin Sorin Ivan, Ioan Mircea Pașcu, Daciana Octavia Sârbu. Cristian Silviu Buşoi (PNL, ALDE) nu a votat, iar George Becali (neafiliat) şi Corneliu Vadim Tudor (neafiliat) au fost absenţi. În 17 februarie 2008, Adunarea din Kosovo a declarat independenţa provinciei, pe care a numit-o Republica Kosovo. O zi mai târziu, Parlamentul României a dat o hotărâre în care anunţa că Bucureştiul nu va recunoaşte Republica Kosovo, "pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea noii entităţi". "Parlamentul României subliniază că decizia autorităţilor de la Priştina, ca şi eventuala recunoaştere a independenţei unilateral declarate de către alte state nu pot fi interpretate ca un precedent pentru alte zone şi nici drept recunoaşterea sau garantarea drepturilor colective pentru minorităţile naţionale", se arăta în declaraţia legislativului ţării noastre. Sursa: Cotidianul 5 aprilie PNL cere Guvernului Ungureanu sa înceteze alocarea banilor publici pe criterii politice Europarlamentarul PNL Ramona Manescu a declarat, joi, într-o conferinta de presa, ca România risca sa piarda 1,2 miliarde de euro, la finele anului 2012, din cauza neaccesarii fondurilor europene si a cerut Executivului sa

înceteze alocarea banilor publici pe criterii politice. “Solicitam Guvernului Ungureanu sa înceteze alocarea banilor publici pe criterii politice si sa realoce resursele bugetare catre economia reala”, a spus Ramona Manescu, aratând ca România are rata de absorbtie cea mai mica din Europa în privinta accesarii fondurilor europene, si anume 6,56% la sfârsitul lunii martie 2012, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Europene. “Daca nu se vor lua masurile solicitate de Comisia Europeana, România risca sa piarda 1,2 miliarde de euro, la finele anului 2012 si 5,2 miliarde de euro, la sfârsitul anului 2013″, a mai afimat europarlamentarul PNL. Potrivit Ramonei Manescu, este necesara alocarea imediata a fondurilor destinate cofinantarii proiectelor europene pentru Autoritatile Locale si Regionale, în conditiile în care un numar foarte mare de proiecte sunt blocate la nivelul autoritatilor locale. “Guvernul a aprobat alocarea sumei de 648,233 milioane de lei, din Fondul de rezerva bugetara, citez «pentru unele unitati administrativteritoriale», fara a cunoaste exact suma totala necesara finantarii, lista primarilor care vor primii fonduri precum si modalitatea de distribuire a acestora catre autoritatile locale”, a spus Manescu, apreciind ca “aceste decizii privind cofinantarea se vor limita doar la alocari discretionare de fonduri, pe criterii exclusiv politice, pentru clientela PDL. “Daca autoritatile locale vor primi mai putini bani în 2012 sau chiar deloc, în cazul primarilor USL, derularea proiectelor care necesita cofinantare este pusa sub semnul întrebarii. În aceste

14


conditii, dezvoltarea localitatilor va fi oprita din nou, vinovat de aceasta situatie facându-se Guvernul Ungureanu”, a mai declarat europarlamentarul liberal. Potrivit acesteia, cea mai mare problema cu care se confrunta autoritatile locale este lipsa banilor pe care guvernul alege sa-i aloce, exclusiv pe criterii politice si nu conform solicitarilor facute de primari, în baza nevoilor lor stringente pentru a-si putea finaliza proiectele europene. “Somez Guvernul Ungureanu ca macar acum, în al doisprezecelea ceas, sa ia masurile care se impun pentru a ajuta toti primarii, indiferent de culoarea lor politica, asigurând astfel deblocarea unui numar cât mai mare de proiecte europene si, implicit, a avea o rata de absorbtie mai mare. Altfel, autoritatile locale si implicit, românii, risca sa piarda proiectele aflate în derulare”, a mai spus Ramona Manescu. Europarlamentarul PNL a prezentat si câteva dintre solutiile USL pentru o mai mare absorbtie a fondurilor europene, printre acestea aflându-se relaxarea creditarii, simplificarea legislatiei în vederea îmbunatatirii accesului microîntreprinderilor si IMM-urilor la resursele financiare europene pentru dezvoltare si facilitarea obtinerii de credite garantate de stat pentru întreprinzatorii români. Guvernul a modificat mai multe legi si a introdus derogari de la normele actuale pentru a avea dreptul sa aloce bani primariilor, suspendând pe tot parcursul acestui an regula conform careia autoritatile locale nu pot primi bani din

Fondul de rezerva decât daca si-au redus platile restante. Legislatia în vigoare prevede ca Guvernul poate acorda bani din Fondul de rezerva numai primariilor în cazul carora platile restante înregistrate la sfârsitul anului anterior celui în care sunt solicitate alocatiile sunt mai mici decât restantele din anul precedent. Printr-o ordonanta de urgenta adoptata în sedinta de marti, Guvernul a decis însa ca aceasta regula sa fie suspendata pâna la 31 decembrie 2012 inclusiv, ceea ce permite noi alocari similare de fonduri pe tot parcursul acestui an. În acelasi timp, Executivul a introdus o derogare de la Legea finantelor publice si si-a acordat dreptul de a putea aproba, pâna la sfârsitul acestui an, alocari de sume din Fondul de rezerva si pentru plata arieratelor. Conform Legii finantelor publice, din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului pot fi alocati bani doar pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute în timpul exercitiului bugetar. Sursa: Mediafax 5 aprilie Ramona Mănescu: România riscă să piardă 1,2 miliarde de euro în 2012 Comunicat de presă al europarlamentarul PNL, Ramona Mănescu România are rata de absorbție cea mai mică din Europa: - 6,56% la sfârșitul lunii martie 2012, potrivit datelor

15


publicate pe site-ul Afacerilor Europene.

Ministerului

Dacă nu se vor lua măsurile solicitate de Comisia Europeană, România riscă să piardă: - 1,2 miliarde de euro, la finele anului 2012 și 5,2 miliarde de euro, la sfârșitul anului 2013; Teme în discuţie 1. Necesitatea alocării imediate a fondurilor destinate co-finanțării proiectelor europene pentru Autoritățile Locale și Regionale Situația Actuală : Un număr foarte mare de proiecte sunt blocate la nivelul autorităților locale, în primul rând, din cauza lipsei fondurilor necesare co-finanțării. Comisia Europeana a acceptat reducerea costurilor de cofinanțare pentru țara noastră, de la 15% la 5%; Guvernul a aprobat alocarea sumei de 648,233 milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară, citez « pentru unele unități administrativ-teritoriale » fără a cunoaște exact suma totală necesară finanțării, lista primarilor care vor primii fonduri precum și modalitatea de distribuire a acestora către autoritățile locale. Este clar pentru toată lumea că aceste decizii privind co-finanțarea se vor limita doar la alocări discreţionare de fonduri, pe criterii exclusiv politice, pentru clientela PDL ;

Dacă autoritățile locale vor primi mai puțini bani în 2012 sau chiar deloc, în cazul primarilor USL, derularea proiectelor care necesită co-finanțare este pusă sub semnul întrebării. În aceste condiții, dezvoltarea localităților va fi oprită din nou, vinovat de această situație făcându-se Guvernul MRU. Cea mai mare problemă cu care se confruntă autoritățile locale este lipsa banilor pe care guvernul alege să-i aloce, exclusiv pe criterii politice și nu conform solicitărilor făcute de primari, în baza nevoilor lor stringente pentru a-și putea finaliza proiectele europene; Este foarte grav faptul că distribuirea banilor publici nu se face în funcție de nevoile cetățenilor la nivel local și regional ci exclusiv pe criterii politice ; Nealocarea sumelor necesare pentru cofinanțare sau chiar reducerea acestora, va pune în pericol toate proiectele aflate în derulare și implicit posibilitatea finalizării proiectelor cu finanțare europeană; Somez guvernul Ungureanu ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să ia măsurile care se impun pentru a ajuta toți primarii indiferent de culoarea lor politică, asigurând astfel deblocarea unui număr cât mai mare de proiecte europene și implicit a avea o rată de absorbție mai mare; Altfel, autoritățile locale și implicit, românii, riscă să piardă proiectele aflate în derulare.

16


Guvernul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a sprijinii autoritățile locale și regionale în contractarea de credite cu garanții de stat ; 1. Susținerea IMM-urilor Situația Actuală: IMM-urile au fost și continuă să fie categoria cea mai afectată atât de criza economică, dar mai ales de incapacitatea guvernelor PDL de a veni cu măsuri economice concrete în sprijinul lor; Un număr foarte mic de IMM-uri au acces la credite bancare - în timp ce ponderea IMM-urilor care se finanţează prin intermediul băncilor comerciale ajunge la 60-70% în UE, numărul acestora în România nu reprezintă decât 15% din total; Lipsa facilităților fiscale care ar fi putut să ușureze situația financiară a IMMurilor a dus la desființarea multora dintre acestea; Nu avem o legislație adecvată care să permită utilizarea instrumentelor de gestionare financiară deși avem la dispoziție 3 inițiative lansate de comun acord cu Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și alte instituții financiare, respectiv Jasper, Jeremie și Jessica, al căror rol este acela de a ajuta statele membre și regiunile să instaureze o gestionare sănătoasă și eficace a fondurilor europene. Jaspers are rolul de a ajuta statele membre și regiunile să pregătească

proiecte mari, Jeremie acela de a consolida accesul la finanțare pentru dezvoltarea IMM-urilor, iar Jessica de a încuraja investițiile durabile în zonele urbane. Cele trei iniţiative JASPER, JEREMIE şi JESSICA sunt rezultatul parteneriatului dintre Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiţii şi a altor instituţii financiare internaţionale. Statele membre trebuie să îşi exprime interesul de a participa la aceste iniţiative. Pentru a înregistra o creştere economică şi a crea noi locuri de muncă este vital ca IMM-urile să fie susţinute, iar statele membre care nu au înregistrat o absorbţie foarte mare a fondurilor europene să îşi poată, acolo unde este cazul, reprioritiza domeniile de alocare a banilor europeni. Îmbunătăţirea accesului la finanţare ar fi trebuit sa reprezinte o prioritate zero pentru guvernele PDL pentru a asigura creştere economică, locuri de muncă precum si crearea şi dezvoltarea de noi afaceri. Peste 80% din performanțele unei economii sunt influențate de activitatea IMM-urilor, acestea fiind un factor cheie de creștere economică și creare de locuri de muncă; Solicităm Guvernului Ungureanu să înceteze alocarea banilor publici pe criterii politice și să realoce resursele bugetare către economia reală.

17


Soluțiile USL: Relaxarea creditării, corelată și cu alte măsuri economice, pentru o mai bună funcționare a afacerilor; Simplificarea legislației în vederea îmbunătăţirii accesului microîntreprinderilor şi IMM-urilor la resursele financiare europene pentru dezvoltare; Facilitarea obținerii de credite garantate de stat pentru întreprinzătorii români ; Măsuri care vizează creșterea capitalizării de garanții pentru IMM-uri; Bonificații la dobânzi pentru a avea dobânzi mai mici; Reducerea CAS-ului cu 5%; Revenirea TVA-ului la 19%; Transpunerea cât mai rapid posibil a directivei europene privindcombaterea întârzierii efectuării plăţilor în cazul tranzacţiilor comerciale deoarece este foarte utilă atât IMM-urilor cât și beneficiarilor, în general. 2. Negocierile privind viitorul Pachet legislativ (2014 – 2020) Doresc să semnalez, faptul că Executivul actual nu a prezentat public prioritățile strategice naționale pentru viitoarea perioadă de programare (2014-2020) pentru a fi supuse consultării publice.

Și asta în condițiile în care deciziile privind viitorul Pachet legislativ vor afecta țara noastră până în anul 2020. Este foarte grav că avem un guvern care nu consideră necesar să discutam acest subiect, public, și prin urmare există un mare risc să constatăm la finalul acestui an, faptul că prioritățile de dezvoltare naționale agreate exclusiv de acest guvern și reprezentanții Comisiei Europene, nu au nici o legătură cu nevoile reale ale românilor. Nu a existat niciodată o preocupare la nivelul guvernărilor PDL-UDMR-UNPR de a dezvolta un mecanism de consultare şi dialog cu autorităţile publice locale; Consultarea autorităţilor publice locale în ceea ce privește adoptarea deciziilor care le afectează în mod direct reprezintă, în primul rând, o obligaţie legală, de bun-simț a oricărui guvern care se dorește european; Nu este cazul țării noastre, din păcate ; În calitate de coordonator al liberalilor europeni în Comisia pentru Dezvoltare Regionala a PE, am lansat deja o Platformă de consultare publică pe siteul meu (www.ramonamanescu.ro/blog) pe marginea viitorului Pachet legislativ astfel încât atunci când vom veni la guvernare, și vom avea la îndemână pârghiile decizionale, în baza propunerilor și problemelor semnalate de cetățeni sau autoritățile locale și regionale, vom lua măsurile care se impun pentru ca problemele și nevoile acestora să se regăsească în prioritățile și documentele strategice naționale;

18


Negocierile oficiale cu reprezentanții Comisiei Europene privind definitivarea documentelor de programare vor continua până la sfârșitul anului 2013 ; Ramona MĂNESCU Coordonator ALDE în Comisia pentru Dezvoltare Regională a PE Sursa: Cotidianul 5 aprilie Renate Weber: Sunt multe coincidenţe în cazul Borbely! Sunt multe coincidenţe în cazul demisiei lui Laszlo Borbely. Iată cum comentează la RFI europarlamentarul PNL, Renate Weber, demisia ministrului Mediului. Ea spune că a existat o formă de presiune asupra ministerului de care depinde soarta unor proiecte controversate, precum Roşia Montană sau gazele de şist. "S-ar putea să asistăm la afectarea gravă a unor cariere politice", mai declară Weber. Reporter: Cum priviţi demisia ministrului Mediului, Laszlo Borbely? Renate Weber: Cu destul de multă reticenţă. Eu nu o să mă arunc, aşa cum probabil ar face alţii, care ar spune că e o dovadă a totalei independenţe a justiţiei. Am mai avut nişte cazuri de miniştri care tot aşa au fost obligaţi să renunţe la funcţiile lor, pentru ca după aceea să se obţină nişte achitări în instanţă. Am mai

avut zilele trecute iarăşi o achitare mai mult decât spectaculoasă într-un alt dosar instrumentat de DNA timp de câţiva ani de zile, cel legat de transferurile din fotbal. Pentru mine nu înseamnă neapărat că cineva este vinovat şi s-ar putea într-adevăr să asistăm şi la afectarea gravă a unor cariere politice. Sigur, pe de altă parte, cred că demisia lui Laszlo Borbely este un gest firesc, pentru că nici nu poţi să fii într-o funcţie publică, expunându-te în acelaşi timp unei anchete penale şi unor critici care firesc ar fi urmat, dacă ar fi rămas în funcţie. Rep.: Ce credeţi că se va întâmpla cu proiectul controversat de la Roşia Montană? Avizul urma să fie dat sau nu de Ministerul Mediului. R.W.: În ce priveşte Roşia Montană, sper să se pună un punct final după decizia de astăzi a Curţii de Apel Alba Iulia, care practic anulează planurile de urbanism aferente minei de aur propuse la Roşia Montană şi votate de Consiliul Local Roşia Montană. Eu mă gândesc că în urma acestei decizii, nici nu se mai poate da vreo aprobare de mediu. Pe de altă parte, însă, eu nu pot să nu mă gândesc la declaraţiile de acum câteva zile ale domnului ministru Borbely în legătură cu un alt proiect care are consecinţe de mediu foarte serioase, mă refer la exploatarea gazelor de şist şi acolo domnul ministru Borbely spusese

19


că până nu e convins că nu se va afecta nici mediul şi nici nu va avea consecinţe cu privire la falia aceasta, care putea să fie afectată şi care ţine de zona noastră de cutremure din Vrancea, falia seismică, deci până nu va fi convins, nu va da acest lucru. Mai promisese şi că va solicita desecretizarea acestui contract. Deci sunt coincidenţe la mijloc… Sigur că e plăcut să ne gândim că sunt doar coincidenţe, dar nu ştiu dacă nu e şi ceva în spatele acestor coincidenţe… Rep.: Credeţi că se va schimba ceva în privinţa acestor proiecte controversate, după numirea unui nou ministru sau contează şi persoana pusă în funcţie? R.W.: Contează foarte mult persoana pusă în funcţie, în opinia mea. Cu cât o persoană este mai competentă profesional, cu atât mai mult va susţine o anumită poziţie. Contează şi cât de puternică din punct de vedere politic este acea persoană (…). Eu sper să nu se grăbească prim-ministrul şi să ia acum decizii în numele Ministerului Mediului pe acest mandat interimar, pe care şi l-a asumat în mod firesc! Rep.: Spuneţi că şi persoana contează, dar decizia în privinţa acestor proiecte controversate, gazele de şist, Roşia Montană, nu este tot politică până la urmă? R.W.: Ba da, dar uitaţi că până acum, deşi decizia e una politică, în diferite feluri, cumva, lucrurile, cel puţin în ceea ce priveşte Roşia Montană au fost temporizate, au fost cumva ţinute sub control. Nu avem acel aviz de mediu dat şi nici nu cred că mai poate fi luat în

discuţie de aici încolo. Şi atunci, sigur că da, vedeţi că şi în această bătălie politică există puncte de vedere diferite, aş putea spune chiar presiuni diferite, pe care le resimt în mod diferit partenerii din coaliţia de guvernare. Cred că asupra UDMR-ului s-au exercitat, haideţi să nu spunem presiuni, dar în orice caz a fost o activitate de lobby ca UDMR-ul să nu gireze proiectul de la Roşia Montană şi se pare că au fost mai sensibili decât pedeliştii, care au susţinut proiectul, ca să nu mai vorbesc de preşedintele României, care a devenit lobbistul numărul unu în acest proiect. Sursa: RFI România 6 aprilie Renate Weber, la TVR Info: De data aceasta motiunea de cenzura a USL are sanse sa treaca Motiunea de cenzura la adresa Guvernului Ungureanu, pe care USL o va depune pe 17 aprilie, are toate sansele sa treaca, a declarat vineri, la TVR Info, europarlamentarul liberal Renate Weber. Ea a admis totodata ca USL are nevoie de voturi din partea PDL-UNPR-UDMR la aceasta motiune. "De data aceasta, motiunea are sanse sa treaca, este o motiune complexa, initial a fost doar pe chestiunea de la UMF Targu Mures, dar dupa aceea s-au adaugat si privatizarea Cupru Min si gazele de sist; cred ca intradevar s-ar putea sa fie o surpriza". USL va depune, pe 17 aprilie, o motiune de cenzura pentru destituirea Guvernului condus Mihai Razvan Ungureanu, a

20


anuntat, luni, presedintele PSD, Victor Ponta. Opozitia il acuza pe Mihai Razvan Ungurean u ca a cedat in fata UDMR privind infiintare a unei facultati in limba maghiara la Targu Mures si ca a vandut toata rezerva de cupru a Romaniei ca sa lea dea primarilor PDL, UDMR si UNPR pentru "mita electorala", in prag de campanie. Sursa: Hotnews 6 aprilie Norica Nicolai: Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL "Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de a modifica agenda Congresului PNL este un tip de atitudine care doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL-ului, introducând un element de dezbatere la care Uniunea a răspuns deja, în legătură cu modificarea Constituţiei", a spus europarlamentarul PNL. Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea numărului de parlamentari se poate realiza prin lege. "Dacă preşedintele doreşte, poate să ceară PDL să voteze legea privind numărul maxim de 300 de deputaţi şi senatori. Acest lucru se

realizează prin lege. În rest, ceea ce spune preşedintele nu are nicio semnificaţie", a precizat vicepreşedintele PNL. Referitor la afirmaţia şefului statului, potrivit căreia este gata să demisioneze, în schimbul susţinerii revizuirii Constituţiei de către opoziţie, Norica Nicolai a spus că nu crede în acest tip de promisiune. "Am mai spus-o public, preşedintele Traian Băsescu a mai demisionat o dată cinci minute, a doua oară cred că trebuie să se gândească mai mult", a comentat aceasta Sursa: Stirimuntenia.ro 6 aprilie Traian Basescu, dispus sa demisioneze - vezi reactii Scrisoarea trimisa de presedintele Traian Basescu celor trei presedinti ai USL, in care se declara dispus sa renunte la doi ani de mandat in schimbul respectarii rezultatelor referendumului din 2009, a starnit o serie de reactii. Liderul PNL, Crin Antonescu, considera ca propunerea este o diversiune, aruncata inaintea Congresului USL pe care Opozitia il pregateste pentru acest weekend: "Nu comentez acum diversiunile presedintelui! Maine (sambata - n. red) avem un congres important!". Presedintele PSD, Victor Ponta, a spus, ironic, ca si cum n-ar fi inteles intrebarea reporterilor: "Si-a dat demisia? Foarte

21


bine". Apoi a revenit: "Sa isi dea demisia, spre binele poporului!".

USL este o noua diversiune a lui Traian Basescu.

La randul sau, presedintele PC, Daniel Constantin, crede ca totul este o diversiune a presedintelui si ca "nu il mai crede de mult timp". Intrebat daca nu crede in sinceritatea propunerii sefului statului, Constantin a raspuns cu o intrebare: "Dumneavoastra il mai credeti?".

"In acest moment USL trebuie sa se preocupe de doua lucruri: sa arate foarte clar care este alternativa de guvernare la prapadul pe care in aceste zile si ore si minute l-a facut PDL la guvernare si sa ignore cu eleganta si politete un gest al lui Traian Basescu care incearca sa faca un smen pe ulite(...) E o incercare disperata de a salva PDL", a comentat Athanasiu, vineri seara, la Realitatea TV.

PSD: O noua diversiune a lui Basescu Potrivit senatorului PSD Lia Olguta Vasilescu, seful statului nu vrea decat sa distraga atentia de la Congresul USL, de sambata, si de la privatizarea Cupru Min. Basescu, dispus sa demisioneze: Vezi ce le scrie liderilor USL "Traian Basescu incearca sa distraga atentia de la Congresul USL si de la privatizarea Cupru Min. Sper ca cei trei lideri ai USL sa aiba destula inteligenta si sa nu faca prea multe declaratii referitor la scrisoarea lui Traian Basescu", a declarat Lia Olguta Vasilescu, vineri seara, in cadrul unei emisiuni difuzate de Antena 3. Senatorul PSD a adaugat ca Opozitia nu are nevoie ca Traian Basescu sa-si dea demisia pentru ca o sa fie suspendat: "Noi n-avem nevoie ca Traian Basescu sa-si dea demisia pentru o sa-l suspendam. O sa-l trimitem la topor, acolo unde ii este locul". De aceeasi parere este si senatorul PSD Alexandru Athanasiu, potrivit caruia scrisoare trimisia celor trei presedinti ai

PNL: Cine mai crede in pacalelile lui Basescu? Din tabara PNL, europarlamentarul Renate Weber a comentat ca nimeni nu poate sa mai cada in capcana presedintelui Romaniei. "Nimeni nu mai poata sa cada in capcana presedintelui Romaniei. Uitati-va cum sunt formulati termenii: revizuirea Constitutiei sa se petreaca pana in alegerile locale(...) Adica sa nu avem timp sa dezbatem nimic, sa facem pe genunchi o revizuire, ca el sa poata sa intre in campanie pentru referendum. Cine mai crede in pacalelile presedintelui?", a declarat Renate Weber la TVR Info. PDL: Presedintele le-a aratat romanilor cine vrea reviziuirea Constitutiei si cine nu Pe de alta parte, deputatul PDL Alin Popoviciu este convins ca, prin scrisoarea trimisa USL, presedintele Traian Basescu le-a aratat romanilor cine vrea revizuirea Constitutiei si cine nu.

22


"Sunt convins ca prin aceasta scrisoare presedintele nu a facut decat sa le arate romanilor cine isi doreste revizuirea Constitutiei si cine nu", a declarat deputatul PDL la Realitatea TV, adaugand ca demisia presedintelui in niciun caz nu ar ajuta partidul in campanie, dimpotriva. In opinia vicepresedintelui PDL Traian Igas, seful statului "isi pune mandatul la bataie" pentru o Constitutie moderna, ceea ce arata ca intelege foarte bine ce inseamna modernizarea statului roman, insa liderii USL nu vor intelege acest lucru. "Faptul ca presedintele isi pune mandatul la bataie pentru a avea o Constitutie moderna arata ca intelege foarte bine ce inseamna modernizarea statului roman. Sunt convins ca nu a aruncat o vorba in vant, pentru ca cuvantul dat si l-a respectat cu strictete de fiecare data", a explicat Igas, citat de agentia de presa Mediafax. Fostul ministru al Internelor si-a exprimat insa temerea ca liderii USL nu vor intelege nici de aceasta data necesitatea modificarii Constitutiei. Cristian Preda: Traian Basescu le-a stricat nunta liderilor USL In opinia europarlamentarului Cristian Preda, proaspat exclus din PDL, Traian Basescu le-a stricat "nunta" liderilor

USL: "Propunerea formulata de presedinte strica nunta pe care o pun la cale de multa vreme partidele din USL. E o nunta bizara: cu trei miri si o singura promisiune, adica debarcarea lui Basescu. Uselistii se pregateau sa transmita publicului un mesaj de unitate, dar lipsit de orice alt continut politic". "Daca Ponta & satelitii sai nu vor da toate raspunsurile asteptate (spunand de pilda ca-i intereseaza doar cea de-a patra intrebare a lui Basescu) sau daca vor recurge la practica diminuarii prin insulta a sefului statului, lansarea electorala a USL va avea un aer foarte trist. Candidatii urcati pe scena vor semana cu niste nuntasi obositi, care danseaza desi nu aud nicio muzica. De fapt, muzica nu s-a oprit niciodata", scrie Cristian Preda pe blogul personal. Sursa: Ziare.com 6 aprilie Renate Weber: Cine mai crede în păcălelile Preşedintelui? Scrisoarea trimisă de către preşedintele Traian Băsescu în care anunţă că este dispus să demisioneze dacă opoziţia va accepta revizuirea Constituţiei conform referendumului din noiembrie 2009, nu i-a convins pe reprezentanţii opoziţiei. Aceştia cataloghează intenţiile şefului statului ca fiind capcane menite să schimbe agenda publică.

23


"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de a modifica agenda Congresului PNL este un tip de atitudine care doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL-ului, introducând un element de dezbatere la care Uniunea a răspuns deja, în legătură cu modificarea Constituţiei", a spus europarlamentarul PNL. Renate Weber crede că avem de a face cu o capcană a şefului statului, care vrea să se implice astfel în campania electorală pentru alegerile locale şi spune că nimeni nu mai poate să cadă în capcana lui Traian Băsescu. "Cine mai crede în păcălelile Preşedintelui?" a întrebat retoric europarlamentarul PNL în emisiunea Foc Încrucişat de la TVR Info. Scrisoarea Preşedintelui, trimisă liderilor USL Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin vine în contextul în care sâmbătă urmează să aibă loc congresul extraordinar al Uniunii Social Liberale. Sursa: TVR 6 aprilie Norica Nicolai: Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL Europarlamentarul PNL Norica Nicolai a declarat, vineri, pentru Mediafax, că, prin scrisoarea trimisă liderilor USL, preşedintele Traian Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa opoziţiei.

Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea numărului de parlamentari se poate realiza prin lege. "Dacă preşedintele doreşte, poate să ceară PDL să voteze legea privind numărul maxim de 300 de deputaţi şi senatori. Acest lucru se realizează prin lege. În rest, ceea ce spune preşedintele nu are nicio semnificaţie", a precizat vicepreşedintele PNL. Referitor la afirmaţia şefului statului, potrivit căreia este gata să demisioneze, în schimbul susţinerii revizuirii Constituţiei de către opoziţie, Norica Nicolai a spus că nu crede în acest tip de promisiune. "Am mai spus-o public, preşedintele Traian Băsescu a mai demisionat o dată cinci minute, a doua oară cred că trebuie să se gândească mai mult", a comentat aceasta. Sursa: Realitatea 6 aprilie Europarlamentarul PNL Norica Nicolai crede ca prin scrisoarea trimisa liderilor USL, presedintele

24


Traian Basescu doreste sa anuleze vizibilitatea publica si forta opozitiei Vicepresedintele PDL Traian Igas sustine ca avem nevoie de o noua Constitutie care sa se plieze pe situatia actuala din Romania, iar Cristian Preda scrie pe blogul sau ca p resedintele ii obliga pe cei din opozitie sa se pronunte in patru chestiuni esentiale, care vizeaza aspecte ale regimului, dar si optiuni strategice. Europarlamentarul PNL Norica Nicolai a declarat, vineri, pentru Mediafax, că,

prin scrisoarea trimisă liderilor USL, preşedintele Traian Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa opoziţiei. "Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de a modifica agenda Congresului PNL este un tip de atitudine care doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL-ului, introducând un element de dezbatere la care Uniunea a răspuns deja, în legătură cu modificarea Constituţiei", a spus europarlamentarul PNL.

Vicepresedintele PDL Traian Igas a declarat pentru Agerpres, vineri seara, ca propunerea facuta de presedintele Romaniei liderilor USL de a demisiona in schimbul implicarii parlamentarilor opozitiei in ducerea la bun sfarsit a procedurii parlamentare de revizuire a Constitutiei demonstreaza ca pentru seful statului conteaza mai putin mandatul pe care-l exercita si il intereseaza mai mult sa lase in urma sa o Romanie cu o perspectiva mai buna. 'Este clar ca avem nevoie de modificarea Constitutiei, avem nevoie de o noua Constitutie care sa se plieze pe situatia actuala din Romania. Presedintele Romaniei si Partidul Democrat Liberal au sustinut in permanenta ca avem nevoie de revizuirea Constitutiei. Presedintele Romaniei intelege ca nu putem sa avem un stat modern fara o Constitutie moderna. In dorinta de a vedea lucrurile duse la bun sfarsit in directia buna pentru Romania este dispus la a renunta la o parte din mandatul domniei sale tocmai pentru a avea o Romanie moderna', a declarat vicepresedintele PDL. Cristian Preda a comentat pe blogul sau anuntul facut de Traian Basescu ca va demisiona "in timp util" din functie astfel incat alegerile legislative din noiembrie 2012 sa se desfasoare simultan cu alegerile prezidentiale, daca USL accepta trei conditii legate de referendumul din 2009, reducerea mandatului presedintelui si referendum pentru aprobarea noii constitutii la alegerile locale.

25


"Propunerea formulata de presedinte strica nunta pe care o pun la cale de multa vreme partidele din USL. E o nunta bizara: cu trei miri si o singura promisiune, adica debarcarea lui Basescu. Uselistii se pregateau sa transmita publicului un mesaj de unitate, dar lipsit de orice alt continut politic", scrie Preda. Acesta sustine ca USL-ul va fi obligat acum sa se pronunte in patru chestiuni esentiale, care vizeaza aspecte ale regimului, dar si optiuni strategice: 1. trecerea la unicameralul cu 300 de alesi vizeaza relatia cu cetateanul, fiind vorba despre punerea in aplicare a rezultatului celor doua consultari referendare din 2009; 2. participarea la revizuire inseamna renuntarea la boicotul inceput acum cateva luni; 3. organizarea unui nou referendum pe 10 iunie, in ziua in care se tin alegerile locale, prelungeste o traditie inceputa cu referendumul din noiembrie 2007, cand a avut loc primul scrutin pentru PE, si continuata cu consultarea din ziua primului tur al prezidentialelor din 2009, dar ar fi si ceva nou, fiind vorba despre un referendum de validare, nu despre unul consultativ; 4. sacrificarea a doi ani de mandat, pentru a reveni la dispozitivul politicoelectoral din perioada 1990-2004. Sursa: Hotnews 6 aprilie Norica Nicolai, vicepreşedinte PNL: Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL-ului

Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a declarat vineri că, prin scrisoarea trimisă liderilor USL privind demisia condiţionată de revizuirea Constituţiei, preşedintele Traian Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa opoziţiei, informează Mediafax. "Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de a modifica agenda Congresului PNL este un tip de atitudine care doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL-ului, introducând un element de dezbatere la care Uniunea a răspuns deja, în legătură cu modificarea Constituţiei", a spus europarlamentarul PNL. Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea numărului de parlamentari se poate realiza prin lege. "Dacă preşedintele doreşte, poate să ceară PDL să voteze legea privind numărul maxim de 300 de deputaţi şi senatori. Acest lucru se realizează prin lege. În rest, ceea ce spune preşedintele nu are nicio semnificaţie", a precizat vicepreşedintele PNL. Referitor la afirmaţia şefului statului, potrivit căreia este gata să demisioneze, în schimbul susţinerii revizuirii Constituţiei de către opoziţie, Norica Nicolai a spus că nu crede în acest tip de promisiune. "Am mai spus-o public, preşedintele Traian Băsescu a mai demisionat o dată cinci minute, a doua oară cred că trebuie să se gândească mai mult", a comentat aceasta.

26


Preşedintele Traian Băsescu a trimis vineri seară o scrisoare către USL în care a precizat că este dispus să demisioneze dacă parlamentarii opoziţiei sunt dispuşi să accepte modificarea Constituţiei. Sursa: Antena 3 6 aprilie Norica Nicolai: Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL Europarlamentarul PNL Norica Nicolai crede că, prin scrisoarea trimisă liderilor USL, preşedintele Traian Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa opoziţiei, potrivit Mediafax. "Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de a modifica agenda Congresului PNL este un tip de atitudine care doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa

Constituţiei", a spus europarlamentarul PNL. Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea numărului de parlamentari se poate realiza prin lege. "Dacă preşedintele doreşte, poate să ceară PDL să voteze legea privind numărul maxim de 300 de deputaţi şi senatori. Acest lucru se realizează prin lege. În rest, ceea ce spune preşedintele nu are nicio semnificaţie", a precizat vicepreşedintele PNL. Referitor la afirmaţia şefului statului, potrivit căreia este gata să demisioneze, în schimbul susţinerii revizuirii Constituţiei de către opoziţie, Norica Nicolai a spus că nu crede în acest tip de promisiune. "Am mai spus-o public, preşedintele Traian Băsescu a mai demisionat o dată cinci minute, a doua oară cred că trebuie să se gândească mai mult", a comentat aceasta. Sursa: România Liberă 6 aprilie "Le-a stricat nunta". Cum reacţionează politicienii la oferta lui Băsescu de a demisiona

USL-ului, introducân un element de dezbatere la care Uniunea a răspuns deja, în legătură cu modificarea

Fie că sunt de la putere sau din opoziţie, politicenii nu par convinşi că liderii USL vor accepta propunerea preşedintelui Traian Băsescu de a demisiona cu doi ani înainte de expirarea mandatului, dacă opoziţia este de acord cu revizuirea Constituţiei.

27


De la neîncredere în cuvântul preşedintelui la imposibilitatea tehnică de a revizui Constituţia în timp util pentru alegerile din noiembrie - acestea au fost primele reacţii ale membrilor USL la scrisoarea trimisă de preşedintele Băsescu liderilor opoziţiei în ajunul congresului USL. "În cazul în care veţi accepta revizuirea Constituţiei aşa cum ea a fost cerută prin referendumul din noiembrie 2009, dar şi propunerea mea de reducere a mandatului preşedintelui la 4 ani, vă garantez că în timp util voi demisiona din funcţia de preşedinte al României, astfel încât alegerile legislative din noiembrie 2012 să se desfăşoare simultan cu alegerile prezidenţiale", le-a scris liderilor USL. Reacţiile din ambele tabere politice nu au întârziat să apară. În schimb, cei trei destinatari ai scrisorii - preşedintele PSD Victor Ponta, preşedintele PNL Crin Antonescu şi preşedintele PC Daniel Constantin, au preferat să nu facă nici un comentariu înainte de congres. Norica Nicolai: Băsescu a demisionat o dată cinci minute

"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de a modifica agenda Congresului PNL este un tip de atitudine care doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL-ului, introducând un element de dezbatere la care Uniunea a răspuns deja, în legătură cu modificarea Constituţiei", a spus europarlamentarul PNL. Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea numărului de parlamentari se poate realiza prin lege. Citeşte şi Băsescu îşi anunţă demisia în noiembrie 2012. Vezi ce condiţii pune USL-ului "Dacă preşedintele doreşte, poate să ceară PDL să voteze legea privind numărul maxim de 300 de deputaţi şi senatori. Acest lucru se realizează prin lege. În rest, ceea ce spune preşedintele nu are nicio semnificaţie", a precizat vicepreşedintele PNL. Cristian Preda: O nuntă cu trei miri şi o singură promisiune

mai

Europarlamentarul PNL Norica Nicolai spune că nu se poate baza pe promisiunile preşedintelui, în condiţiile în care acesta a mai spus în trecut că va demisiona, dar nu a făcut acest lucru. "Am mai spus-o public, preşedintele Traian Băsescu a mai demisionat o dată cinci minute, a doua oară cred că trebuie să se gândească mai mult", a spus Nicolai, citată de Mediafax.

Europarlamentarul Cristian Preda a scris pe blogul său că propunerea preşedintelui "le-a stricat nunta" liderilor USL. "Traian Băsescu le-a scris liderilor USL că e gata să demisioneze la vreme pentru ca alegerile prezidenţiale şi legislative de anul acesta să se ţină simultan. Condiţia? Participarea USL la revizuirea Constituţiei, punând în aplicare rezultatele de la referendumul din 2009, plus reducerea mandatului de preşedinte la 4 ani. Validarea unei eventuale

28


revizuiri ar urma să aibă loc pe 10 iunie. Propunerea formulată de preşedinte strică nunta pe care o pun la cale de multă vreme partidele din USL. O nuntă cu trei miri şi o singură promisiune: debarcarea lui Băsescu. Useliştii se pregăteau să transmită publicului un mesaj de unitate, dar lipsit de orice alt conţinut politic", scrie Preda, propus pentru excludere din PDL. Traian Igaş: USL nu va înţelege Vicepreşedintele PDL Traian Igaş a declarat, vineri, că preşedintele Traian Băsescu "îşi pune mandatul la bătaie" pentru o Constituţie modernă, ceea ce arată că înţelege foarte bine ce înseamnă modernizarea statului român, însă liderii USL nu vor înţelege acest lucru. "Sunt convins că nu a aruncat o vorbă în vânt, pentru că cuvântul dat şi l-a respectat cu stricteţe de fiecare dată", spune Igaş. Pe de altă parte, fostul ministru adaugă că îi este teamă că liderii USL nu vor înţelege nici de această dată necesitatea modificării Constituţiei. Cristian Diaconescu: Opoziţia nu va accepta Ministrul de Externe Cristian Diaconescu nu crede că Opoziţia va accepta revizuirea Constituţiei în viitorul apropiat. "Un astfel de demers privind reviziuirea Constituţiei presupune, pe termen, lung, cel puţin şase luni, un an, un consens politic", a declarat Diaconescu la B1 TV.

"Indiferent de miza în joc, indiferent cât de mult şi-ar dori, şi îşi doresc foarte mult să îl scoată pe Traian Băsescu din joc, nu cred că vor fi gata să îşi asume un consens politic de dialog general" consideră ministrul de Externe. Sursa: România Liberă 6 aprilie Reacţiile politicienilor la propunerea lui Băsescu către liderii USL Şeful statului cere liderilor USL ca opoziţia să participe la discuţiile privind revizuirea Constituţiei, astfel încât mandatul prezidenţial să fie de patru ani, iar referendumul de validare să aibă loc la locale, garantând că va demisiona în timp util pentru ca în noiembrie să fie şi prezidenţiale. "Faptul că preşedintele îşi pune mandatul la bătaie pentru a avea o Constituţie modernă arată că înţelege foarte bine ce înseamnă modernizarea statului român. Sunt convins că nu a aruncat o vorbă în vânt, pentru că cuvântul dat şi l-a respectat cu stricteţe de fiecare dată", a precizat, pentru MEDIAFAX, Traian Igaş, în legătură cu scrisoarea adresată de şeful statului liderilor USL. Igaş a spus că revizuirea Constituţiei trebuie făcută într-un termen cât mai scurt deoarece "este nevoie de o Constituţie nouă, modernă, care să se adapteze anului 2012". El a adăugat că preşedintele înţelege foarte bine acest lucru, la fel şi o parte

29


dintre oamenii politici, în special din zona PDL. Traian Igaş a spus, însă, că îi este teamă că liderii USL nu vor înţelege nici de această dată necesitatea modificării Constituţiei. "Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de a modifica agenda Congresului PNL este un tip de atitudine care doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL-ului, introducând un element de dezbatere la care Uniunea a răspuns deja, în legătură cu modificarea Constituţiei", a spus europarlamentarul PNL. Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea numărului de parlamentari se poate realiza prin lege. "Dacă preşedintele doreşte, poate să ceară PDL să voteze legea privind numărul maxim de 300 de deputaţi şi senatori. Acest lucru se realizează prin lege. În rest, ceea ce spune preşedintele nu are nicio semnificaţie", a precizat vicepreşedintele PNL. Referitor la afirmaţia şefului statului, potrivit căreia este gata să demisioneze, în schimbul susţinerii revizuirii Constituţiei de către opoziţie, Norica Nicolai a spus că nu crede în acest tip de promisiune. "Am mai spus-o public, preşedintele Traian Băsescu a mai demisionat o dată cinci minute, a doua oară cred că trebuie să se gândească mai mult", a comentat aceasta. "Le-a stricat nunta. Traian Băsescu le-a scris liderilor USL că e gata să

demisioneze la vreme pentru ca alegerile prezidenţiale şi legislative de anul acesta să se ţină simultan. Condiţia? Participarea USL la revizuirea Constituţiei, punând în aplicare rezultatele de la referendumul din 2009, plus reducerea mandatului de preşedinte la 4 ani. Validarea unei eventuale revizuiri ar urma să aibă loc pe 10 iunie. Propunerea formulată de preşedinte strică nunta pe care o pun la cale de multă vreme partidele din USL. O nuntă cu trei miri şi o singură promisiune: debarcarea lui Băsescu. Useliştii se pregăteau să transmită publicului un mesaj de unitate, dar lipsit de orice alt conţinut politic", scrie Preda. Potrivit acestuia, preşedintele Băsescu îi "obligă" pe liderii USL să se pronunţe "în patru chestiuni esenţiale, care vizează aspecte ale regimului, dar şi opţiuni strategice": "1. trecerea la unicameralul cu 300 de aleşi vizează relaţia cu cetăţeanul, fiind vorba despre punerea în aplicare a rezultatului celor două consultări referendare din 2009; 2. participarea la revizuire înseamnă renunţarea la boicotul început acum câteva luni; 3. organizarea unui nou referendum pe 10 iunie, în ziua în care se ţin alegerile locale, prelungeşte o tradiţie începută cu referendumul din noiembrie 2007, când a avut loc primul scrutin pentru PE, şi continuată cu consultarea din ziua primului tur al prezidenţialelor din 2009, dar ar fi şi ceva nou, fiind vorba despre un referendum de validare, nu despre unul consultativ; 4. sacrificarea a doi ani de mandat, pentru a reveni la dispozitivul politicoelectoral din perioada 1990-2004".

30


Preda precizează că Traian Băsescu a mai propus fiecare dintre aceste patru lucruri. "Acum le-a pus împreună, obligând USL să dea tot atâtea răspunsuri. Vrea USL să urmeze orientarea dată de voinţa cetăţenilor? Participă la legislativ sau chiuleşte? Acceptă nu consultarea referendară, ci o schimbare a Constituţiei? Vrea cineva - Crin Antonescu, în special - să intre în cursa prezidenţială cu doi ani mai devreme? Dacă Ponta & sateliţii săi nu vor da toate răspunsurile aşteptate (spunând de pildă că-i interesează doar cea de-a patra întrebare a lui Băsescu) sau dacă vor recurge la practica diminuării prin insultă a şefului statului, lansarea electorală a USL va avea un aer foarte trist. Candidaţii urcaţi pe scenă vor semăna cu nişte nuntaşi obosiţi, care dansează deşi nu aud nicio muzică. De fapt, muzica nu s-a oprit niciodată", scrie Preda. Sursa: Mediafax 7 aprilie Norica Nicolai: Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL-ului Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai consideră că, prin scrisoarea trimisă liderilor USL privind demisia condiţionată de revizuirea Constituţiei, Traian Băsescu doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa opoziţie.

"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de a modifica agenda Congresului PNL este un tip de atitudine care doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi forţa USL-ului, introducând un element de dezbatere la care Uniunea a răspuns deja, în legătură cu modificarea Constituţiei", a spus europarlamentarul PNL pentru Mediafax. Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea numărului de parlamentari se poate realiza prin lege. "Dacă preşedintele doreşte, poate să ceară PDL să voteze legea privind numărul maxim de 300 de deputaţi şi senatori. Acest lucru se realizează prin lege. În rest, ceea ce spune preşedintele nu are nicio semnificaţie", a precizat vicepreşedintele PNL. Referitor la afirmaţia lui Băsescu, potrivit căreia este gata să demisioneze, în schimbul susţinerii revizuirii Constituţiei de către opoziţie, Norica Nicolai a spus că nu crede în acest tip de promisiune. "Am mai spus-o public, preşedintele Traian Băsescu a mai demisionat o dată cinci minute, a doua oară cred că trebuie să se gândească mai mult", a declarat Norica Nicolai. Preşedintele Traian Băsescu a trimis vineri seară o scrisoare către USL în care a precizat că este dispus să demisioneze dacă parlamentarii opoziţiei sunt dispuşi să accepte modificarea Constituţiei. Sursa: Cotidianul

31


9 aprilie Norica Nicolai: PDL are nostalgia Alianţei Dreptate şi Adevăr PDL are un proiect politic de a decredibiliza USL, inclusiv prin mijloace electorale ilegale. O spune la RFI vicepreşedintele PNL, Norica Nicolai. Ea declară că liberalii nu vor colabora cu PDL, chiar dacă democratliberalii au "nostalgia Alianţei D.A.". Nicolai mai afirmă că moţiunea de cenzură a USL va fi votată şi de parlamentari ai Puterii. Ea estimează că "în câteva săptămâni" Opoziţia va prelua majoritatea şi la Camera Deputaţilor. Norica Nicolai spune că "PDL-ul are un proiect politic de apropiere de PNL, au nostalgia Alianţei D.A. şi încearcă pe mai multe căi să se apropie de PNL. Probabil că ei se gândesc şi la o schimbare de leadership în PDL, probabil la o evadare de sub influenţa decisivă a preşedintelui Băsescu asupra partidului, însă noi am luat această decizie, pe care cu siguranţă o vom respecta". PDL are un proiect politic de decredibilizare a USL, susţine Norica Nicolai: "Eu ştiu că aceasta este speranţa PDL-ului şi proiectul politic la care lucrează, dar mai ştiu un lucru: românii s-au săturat de această formaţiune politică şi vor vota alternativa, adică USL. Nu cred în ipoteza unui scor defavorabil, deşi cunosc că există un proiect, care încearcă să aducă USL-ul sub pragul de 50%. Este un proiect al PDL-ului, care încearcă să facă totul, inclusiv prin mijloace electorale ilegale,

de a decredibiliza USL-ul. Nu le va reuşi, pentru că nu mai păcăleşte nimeni pe nimeni în ţara asta! Poporul e mult mai inteligent decât liderii săi". Întrebată ce înseamnă "mijloace electorale ilegale", Norica Nicolai a răspuns: "Inclusiv aceste mituiri care deja au început, pentru că ce altceva poate fi utilizarea discreţionară a fondului de rezervă la dispoziţia primului-ministru, alocări substanţiale de sume de bani primăriilor şi comunităţilor conduse de PDL, decât o mită electorală?". În privinţa moţiunii de cenzură pe care USL vrea să o depună în Parlament, Norica Nicolai se aşteaptă că documentul să fie votat şi de parlamentari ai Puterii. "Se poate întâmpla să cadă Guvernul, ceea ce îşi doreşte şi o parte din PDL. Şi ei vor vota, sunt convinsă, această moţiune de cenzură, plus alte persoane din alte formaţiuni politice aflate acum în arcul guvernamental. Există anumite rumori şi încercări ale unor oameni din PDL să se apropie de USL, ceea ce confirmă faptul că ar putea vota moţiunea", precizează vicepreşedintele PNL. În fine, Norica Nicolai mai crede că Opoziţia va prelua majoritatea şi la Camera Deputaţilor, "în curând, în câteva săptămâni". "Diferenţa dintre Putere şi Opoziţie e făcută nu de prezenţa membrilor PDL, ci a minorităţilor", explică ea. Sursa: RFI România 9 aprilie

32


Norica Nicolai: Traian Băsescu nu vorbeşte serios despre demisie Vicepreşedintele PNL, Norica Nicolai, spune la RFI că şeful statului nu vorbeşte serios atunci când anunţă că-şi dă demisia, în schimbul acceptării de către USL a modificării Constituţiei. Când a promis că-şi dă demisia "în cinci minute", nu s-a ţinut de cuvânt, aminteşte europarlamentarul liberal.

"Sunt absolut convinsă că preşedintele nu vorbeşte serios şi argumentul vine dintr-un comportament anterior, acela cu "demisionez în cinci minute", ceea ce nu s-a întâmplat. Când eşti şeful unui stat, ai o comportare consecventă, menită săţi aducă respectul publicului. Preşedintele făcând afirmaţii de acest tip şi neonorându-le a reuşit să pună sub semnul îndoielii orice demers al domniei sale", mai crede Norica Nicolai. Sursa: RFI România

În opinia Noricăi Nicolai, "preşedintele vrea cu orice preţ să-şi finalizeze proiectul de modificare a Constituţiei în funcţie de viziunea domniei sale şi a încercat să fure imaginea manifestărilor USL de sâmbătă, trimiţând această scrisoare prin care promitea că demisionează, în măsura în care USL-ul se va ataşa acestui proiect şi-l va susţine". Vicepreşedintele PNL crede că "reducerea numărului de parlamentari se poate face cu siguranţă în afara modificării constituţionale şi în momentul de faţă în Parlament zace o lege care vizează reducerea numărului de parlamentari, dar pe care nici măcar PDL-ul nu doreşte s-o voteze, iar reducerea mandatului prezidenţial era în viziunea preşedintelui un bonus, dacă USL-ul ar fi acceptat aceste modificări". "Cred că ce s-a întâmplat sâmbătă, inclusiv gestul domnului Ponta (care a rupt simbolic scrisoarea de la preşedinten.r.) dovedeşte încă o dată că instituţia prezidenţială este profund decredibilizată în România", spune Norica Nicolai.

9 aprilie Bucuresti: Norica Nicolai: Opozitia va prelua majoritatea si la Camera Deputatilor “in cateva saptamani” Vicepresedintele PNL Norica Nicolai declara ca liberalii nu vor colabora cu PDL, chiar daca democrat-liberalii au "nostalgia Aliantei D.A.". Nicolai mai afirma ca motiunea de cenzura a USL va fi votata si deparlamentari ai puterii. Ea estimeaza ca "in cateva saptamani" opozitia va prelua majoritatea si la camera Deputatilor. Norica Nicolai spune ca "PDL-ul are un proiect politic de apropiere de PNL, au nostalgia Aliantei D.A. si incearca pe mai multe cai sa se apropie de PNL. Probabil ca ei se gandesc si la o schimbare de leadership in PDL, probabil la o evadare de sub influenta decisiva a presedintelui Basescu asupra partidului, insa noi am luat aceasta decizie, pe care cu siguranta o vom respecta", potrivit RFI Romania. PDL are un proiect politic de decredibilizare a USL, mai susine sustine Norica Nicolai.

33


"Eu stiu ca aceasta este speranta PDLului si proiectul politic la care lucreaza, dar mai stiu un lucru: romanii s-au saturat de aceasta formatiune politica si vor vota alternativa, adica USL. Nu cred in ipoteza unui scor defavorabil, desi cunosc ca exista un proiect, care incearca sa aduca USL-ul sub pragul de 50%. Este un proiect al PDL-ului, care incearca sa faca totul, inclusiv prin mijloace electorale ilegale, de a decredibiliza USL-ul. Nu le va reusi, pentru ca nu mai pacaleste nimeni pe nimeni in tara asta! Poporul e mult mai inteligent decat liderii sai", a mai spus Norica Nicolai.

nimeni în ţara asta! Poporul e mult mai inteligent decât liderii săi“.

Sursa: Promptmedia.ro

Vicepresedintele PNL, Norica Nicolai, considera ca presedintele Traian Basesc nu vorbeste serios atunci cand anunta casi da demisia, in schimbul acceptarii de catre USL a modificarii Constitutiei.

9 aprilie Norica Nicolai: USL va prelua majoritatea în Camera Deputaţilor peste câteva săptămâni PD-L încercă să decredibilizeze USL! Norica Nicolai vorbeşte despre PD-L şi urmatoarele mişcari ale opozitiei. Norica Nicolai declară pentru RFI : “Eu ştiu că aceasta este speranţa PDL-ului şi proiectul politic la care lucrează, dar mai ştiu un lucru: românii s-au săturat de această formaţiune politică şi vor vota alternativa, adică USL. Nu cred în ipoteza unui scor defavorabil, deşi cunosc că există un proiect, care încearcă să aducă USL-ul sub pragul de 50%. Este un proiect al PDL-ului, care încearcă să facă totul, inclusiv prin mijloace electorale ilegale, de a decredibiliza USL-ul. Nu le va reuşi, pentru că nu mai păcăleşte nimeni pe

Se pare că vicepresedintele PNL estimează că “în câteva săptămâni” USL va prelua majoritatea şi la Camera Deputaţilor. Deasemenea este adusă în discuţie “nostalgia Alianţei D.A.“ după care democrat-liberalii încă suspină. Sursa: Ghimpele 9 aprilie Norica Nicolai: Traian Basescu nu vorbeste serios despre demisie

Cand a promis ca-si da demisia "in cinci minute", nu s-a tinut de cuvant, a declarat europarlamentarul liberal la RFI Romania. In opinia Noricai Nicolai, "presedintele vrea cu orice pret sa-si finalizeze proiectul de modificare a Constitutiei in functie de viziunea domniei sale si a incercat sa fure imaginea manifestarilor USL de sambata, trimitand aceasta scrisoare prin care promitea ca demisioneaza, in masura in care USL-ul se va atasa acestui proiect si-l va sustine". Vicepresedintele PNL crede ca "reducerea numarului de parlamentari se poate face cu siguranta in afara modificarii constitutionale si in

34


momentul de fata in Parlament zace o lege care vizeaza reducerea numarului de parlamentari, dar pe care nici macar PDL-ul nu doreste s-o voteze, iar reducerea mandatului prezidential era in viziunea presedintelui un bonus, daca USL-ul ar fi acceptat aceste modificari". "Sunt absolut convinsa ca presedintele nu vorbeste serios si argumentul vine dintr-un comportament anterior, acela cu "demisionez in cinci minute", ceea ce nu s-a intamplat. Cand esti seful unui stat, ai o comportare consecventa, menita sati aduca respectul publicului. Presedintele facand afirmatii de acest tip si neonorandu-le a reusit sa puna sub semnul indoielii orice demers al domniei sale", mai crede Norica Nicolai. Sursa: Ziare.com 9 aprilie Norica Nicolai: PDL are nostalgia Aliantei DA PDL are un proiect politic de a decredibiliza USL, inclusiv prin mijloace electorale ilegale, sustine vicepresedintele PNL, Norica Nicolai.

nostalgia Aliantei D.A. si incearca pe mai multe cai sa se apropie de PNL. Probabil ca ei se gandesc si la o schimbare de leadership in PDL, probabil la o evadare de sub influenta decisiva a presedintelui Basescu asupra partidului, insa noi am luat aceasta decizie, pe care cu siguranta o vom respecta". PDL are un proiect politic de decredibilizare a USL, mai susine sustine Norica Nicolai. "Eu stiu ca aceasta este speranta PDLului si proiectul politic la care lucreaza, dar mai stiu un lucru: romanii s-au saturat de aceasta formatiune politica si vor vota alternativa, adica USL. Nu cred in ipoteza unui scor defavorabil, desi cunosc ca exista un proiect, care incearca sa aduca USL-ul sub pragul de 50%. Este un proiect al PDL-ului, care incearca sa faca totul, inclusiv prin mijloace electorale ilegale, de a decredibiliza USL-ul. Nu le va reusi, pentru ca nu mai pacaleste nimeni pe nimeni in tara asta! Poporul e mult mai inteligent decat liderii sai", a mai spus penelista. Sursa: Ziare.com

Ea declara, la RFI Romania, ca liberalii nu vor colabora cu PDL, chiar daca democrat-liberalii au "nostalgia Aliantei D.A.". Nicolai mai afirma ca motiunea de cenzura a USL va fi votata si de parlamentari ai Puterii. Ea estimeaza ca "in cateva saptamani" Opozitia va prelua majoritatea si la camera Deputatilor.

10 aprilie Vicepresedintele PNL, Norica Nicolai, considera ca presedintele Traian Basescu nu vorbeste serios atunci cand a anuntat ca isi da demisia in schimbul acceptului privind modificarea Constitutiei de catre USL

Norica Nicolai spune ca "PDL-ul are un proiect politic de apropiere de PNL, au

35


"Presedintele vrea cu orice pret sa-si finalizeze proiectul de modificare a Constitutiei in functie de viziunea domniei sale si a incercat sa fure imaginea manifestarilor USL de sambata, trimitand aceasta scrisoare prin care promitea ca demisioneaza, in masura in care USL-ul se va atasa acestui proiect si-l va sustine", a declarat Norica Nicolai la RFI Romania.

Rezoluția Parlamentului European cere statelor membre înlăturarea barierelor legale și practice din calea liberei circulații a persoanelor și neintroducerea procedurilor administrative nejustificate. Parlamentul mai cere Comisiei Europene să evalueze politicile din domeniul liberei circulații în UE.

De asemenea, vicepresedintele PNL este “absolut convinsa” ca presedintele nu vorbeste serios in conditiile in care exista Traian Basescu a mai anuntat ca isi da demisia “in cinci minute”, lucru care nu a avut loc.

libera circulație în UE și dreptul de rezidență dreptul de a vota și candida în alegerile europene și municipale în țara de reședință protecție din partea autorităților diplomatice ale altor țări în statele ne-UE trimiterea unei petiții la Parlamentul European sau a unei plângeri la Ombudsmanul European.

“Cand esti seful unui stat, ai o comportare consecventa, menita sa-ti aduca respectul publicului. Presedintele facand afirmatii de acest tip si neonorandu-le a reusit sa puna sub semnul indoielii orice demers al domniei sale”, mai spus Nicolai. Sursa: 9 AM News 10 aprilie Libera circulație în UE: cu adevărat liberă? Libertatea de circulație este una din cele mai mari realizări ale UE și unul din drepturile cetățenilor europeni. Conform eurodeputatei liberale Adina-Ioana Vălean (România), încă mai există obstacole în calea liberei circulații în UE. Doamna Vălean propune înlăturarea acestora într-un raport adoptat de deputaţii europeni pe 29 martie 2012.

Drepturile cetățenilor UE includ:

Alte drepturi: dreptul de a contacta și primi răspuns de la orice instituție UE într-una din limbile oficiale ale Uniunii dreptul de acces la documentele instituțiilor UE - conform anumitor condiții non-discriminare pe motiv de naționalitate. Un număr semnificativ de cetățeni UE au apelat la Parlamentul European împotriva autorităților naționale care au încălcat aceste drepturi. Conform raportoarei parlamentare, 25% din petițiile trimise Parlamentului în 2010 vizau probleme legate de libera circulație în UE. Europenii au întâmpinat probleme în diferite domenii: eliberarea de

36


documente (cărți de rezident, documente de călătorie, vize), acordarea beneficiilor sociale - care sunt transferabile între statele UE, dreptul familial (proceduri de divorț transfrontaliere, custodia copiilor), discriminarea pe motive de naționalitate sau etnie etc. În rezoluție, Parlamentul European arată importanța rețelelor de rezolvare a problemelor Solvit și Europa ta. Deputaţii europeni arată și necesitatea unei comunicări consolidate între statele membre. În plus, comisia pentru petiții de la Parlamentul European încearcă să depășească aceste chestiuni, punând cetățeanul în centrul activității sale. Aceasta intră în dialog direct cu autoritățile naționale și regionale din statele UE, încercând să găsească soluții rapide, ne-juridice. 2013 este Anul european al cetățenilor. Sursa: European Parliament News 11 aprilie Libera circulatie in Uniunea Europeana intampina inca obstacole Una dintre cele mai mari realizari ale Uniunii Europene este libertatea de circulatie, care constituie de altfel si unul din drepturile cetatenilor europeni. Conform eurodeputatei liberale romance Adina-Ioana Valean, inca mai exista obstacole in calea liberei circulatii in Uniune. Adina Valean propune inlaturarea acestora intr-un raport adoptat de deputaţii europeni pe 29 martie 2012.

Rezolutia Parlamentului European cere statelor membre inlaturarea barierelor legale si practice din calea liberei circulatii a persoanelor si neintroducerea procedurilor administrative nejustificate. Parlamentul mai cere Comisiei Europene sa evalueze politicile din domeniul liberei circulatii in UE. Drepturile cetatenilor Uniunii Europene includ libera circulatie in UE si dreptul de rezidenta, dreptul de a vota si candida in alegerile europene si municipale in tara de resedinta, protectie din partea autoritatilor diplomatice ale altor tari in statele ne-UE si trimiterea unei petitii la Parlamentul European sau a unei plangeri la Ombudsmanul European. Potrivit datelor publicate pe site-ul Parlamentului European, un numar semnificativ de cetateni UE au apelat la Parlamentul European impotriva autoritatilor nationale care au incalcat aceste drepturi. Conform raportoarei parlamentare, 25% din petitiile trimise Parlamentului in 2010 vizau probleme legate de libera circulatie in UE. Europenii au intampinat probleme in diferite domenii, de la eliberarea de documente (carti de rezident, documente de calatorie, vize) la acordarea beneficiilor sociale – care sunt transferabile intre statele UE, dreptul familial (proceduri de divort transfrontaliere, custodia copiilor), discriminarea pe motive de nationalitate sau etnie si altele. Se aminteste ca 2013 este Anul european al cetatenilor. Sursa: Informația Zilei 14 aprilie

37


Europarlamentarul Ramona Mănescu a transmis un mesaj crestinesc tuturor bucureştenilor si românilor cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale. Singurul europarlamentar din sectorul 6 al Capitalei, practic unicul reprezentant in locul unde se iau, permanent, cele mai importante decizii a transmis prin intermediul site-ului sector6.info un mesaj tuturor bucureştenilor si românilor cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale.

In continuare va invitam sa vizionati o parte din materialul realizat de sectorul6.info cu d-na Ramona Manescu, precum si mesajul crestinesc transmis prin intermediul site-ului nostru cu ocazia Sfintelor sarbatori pascale. Sursa: Sectorul6.info 14 aprilie 2012 Ramona Manescu, mesaj de Paste din Parlamentul European

Sursa: Realitatea 14 aprilie La initiativa Parlamentului European site-ul nostru a fost prezent la Bruxelles acolo unde am stat de vorba cu unul dintre reprezentantii tarii noastre, d-na europarlamentar Ramona Manescu. In cadrul discutiilor avute, domnia sa a avut amabilitatea de a ne impartasi cateva lucruri despre cele mai recente activitati si proiecte in care este implicata in aceste zile. Totodata d-na Ramona Manescu ne-a impartasit cateva dintre secretele prin care reuseste sa fie un om politic de succes fara a-si neglija, niciun moment, atributiile de sotie si mama. Pentru cei mai putini avizati trebuie sa va spunem ca Ramona Manescu este singurul europarlamentar din sectorul 6 al Capitalei, practic unicul nostru reprezentant in locul unde se iau, permanent, cele mai importante decizii. Decizii care ne privesc in mod direct si pe noi cetatenii acestui sector.

Europarlamentarul PNL, Ramona Manescu, a transmis un mesaj de Paste din sediul Parlamentul European de la Bruxelles, mesaj prin care le doreste tuturor romanilor ca pacea si lumina sa le coboare in suflete, iar speranta sa le ofere un viitor mai bun. In interviul acordat pentru sectorul6.info, Ramona Manescu vorbeste despre clipele de liniste de acasa si despre valorile pe care le insufla familia Manescu celor doi copii. "In clipele de liniste incercam sa nu discutam politica. Avem doi copii minunati pe care incercam sa-i crestem intr-un spirit cat mai curat si incercam sa le insuflam valorile pe care noi le respectam si care ne ghideaza in viata", spune Ramona Manescu in interviu. La final, europarlamentarul PNL a transmis un mesaj de Paste: "Va doresc Paste Fericit, sarbatori frumoase alaturi de familie si de cei dragi, Va doresc din suflet ca toata pacea sa coboare in suflete si sa speram ca viitorul ne va

38


oferi ceva mai frumos, mai curat si cu mai multa lumina.". Sursa: Mondonews

18 aprilie Strasbourg: Parlamentul European protejeaza drepturile copiilor care sufera de sindromul Down Declaraţia scrisă privind drepturile copiilor care suferă de sindromul Down, iniţiată de europarlamentarii români Sabin Cutaş, Viorica Dăncilă şi Norica Nicolai a întrunit numărul de 386 de semnături, devenind astfel poziţie oficială a Parlamentului European. Prin intermediul declaraţiei, deputaţii europeni solicită atât instituţiilor europene, cât şi statelor membre să contribuie la incluziunea socială a copiilor care suferă de sindromul Down, prin intermediul unor campanii de sensibilizare la nivel naţional şi european, precum şi prin elaborarea unei strategii europene pentru protejarea drepturilor acestora. Declaraţiile scrise sunt un instrument politic de care dispun deputaţii europeni pentru a îşi manifesta convingerile sau susţinerea pentru anumite cauze. În momentul în care o declaraţie scrisă este semnată de majoritatea membrilor Parlamentului European, aceasta devine poziţie oficială a forului legislativ european. Potrivit lui Cutaş, "sindromul Down reprezintă cea mai frecventă cauză genetică pentru tulburările de învăţare, iar anomaliile congenitale sunt una dintre cauzele principale pentru mortalitatea infantilă şi

pentru dizabilitatea pe termen lung. Uniunea Europeană a ratificat deja Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, prin care sunt convenite standarde universale minime pentru protejarea şi garantarea unei palete de drepturi civile, politice, sociale şi economice. Consider însă că trebuie să avem o strategie la nivel european prin intermediul căreia drepturile copiilor care suferă de sindromul Down să fie garantate." "Am avut ocazia de a cunoaşte copii afectaţi de acest sindrom în cadrul unui centru special din Alexandria, în calitate de senator în Parlamentul României. Am rămas profund impresionat de dificultatea lor de a se integra în societate, precum şi de consecinţele acestei respingeri sociale asupra părinţilor", a adăugat acesta. "Mesajul pe care îl transmitem astăzi este pe cât de simplu, pe atât de încărcat de semnificaţie: Parlamentul European este solidar cu persoanele care au avut neşansa de a se naşte cu un handicap şi apăra dreptul lor de a fi pe deplin integraţi într-o Uniune a diversităţii", a conchis Sabin Cutaş. Conform Vioricăi Dăncilă: "Persoanele care suferă de sindromul Down nu beneficiază de măsuri suficiente prin care să le fie asigurate autonomia, standarde pentru o viaţa decentă sau integrarea socială şi profesională. Le mulţumesc colegilor mei europarlamentari pentru solidaritatea de care au dat dovadă prin susţinerea declaraţiei scrise. Cu ajutorul lor, am reuşit astăzi să transmitem Comisiei, Consiliului, dar şi statelor membre că se poate face mai mult pentru protejarea persoanelor care suferă de un handicap,

39


în spiritul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene." "Am hotărât să iniţiem această declaraţie deoarece persoanele care suferă de sindromul Down sunt de multe ori marginalizate. Se investeşte prea puţin în educarea societăţii, în promovarea toleranţei. De aceea, am cerut instituţiilor europene să contribuie la incluziunea socială a copiilor afectaţi de acest sindrom prin intermediul unor campanii de sensibilizare", a declarat la rândul său europarlamentarul Norica Nicolai. Sursa: Ziua de Constanța 18 aprilie Trei eurodeputați români protejează copiii cu sindrom Down Europarlamentarii români Sabin Cutaş, Viorica Dăncilă şi Norica Nicolai au inițiat o declarație scrisă privind drepturile copiilor care suferă de sindromul Down, care a devenit poziție oficială a Parlamentului European, prin întrunirea unui număr de 386 de semnături, potrivit unui comunicat de presă. Prin intermediul declarației, deputații europeni solicită atât instituțiilor europene, cât şi statelor membre să contribuie la incluziunea socială a copiilor care suferă de sindromul Down, prin intermediul unor campanii de sensibilizare la nivel național și european, precum și prin elaborarea unei strategii europene pentru protejarea drepturilor acestora.

Declarațiile scrise sunt un instrument politic de care dispun deputații europeni pentru a își manifesta convingerile sau susținerea pentru anumite cauze. În momentul în care o declarație scrisă este semnată de majoritatea membrilor Parlamentului European, aceasta devine poziție oficială a forului legislativ european. Impresionat de dificultățile cu care se confruntă copiii care suferă de sindromul Down pentru a se integra în societate, precum și de consecințele acestei respingeri sociale asupra părinților, Sabin Cutaş consideră că trebuie să existe o strategie la nivel european prin intermediul căreia drepturile acestor copii să fie garantate. “Mesajul pe care îl transmitem astăzi este pe cât de simplu, pe atât de încărcat de semnificație: Parlamentul European este solidar cu persoanele care au avut neșansa de a se naște cu un handicap și apăra dreptul lor de a fi pe deplin integrați într-o Uniune a diversității”, a conchis Sabin Cutaș. În același context, Viorica Dăncilă susține că “persoanele care suferă de sindromul Down nu beneficiază de măsuri suficiente prin care să le fie asigurate autonomia, standarde pentru o viața decentă sau integrarea socială și profesională” și este convinsă că demersul său și al colegilor săi a transmis ”Comisiei, Consiliului, dar și statelor membre că se poate face mai mult pentru protejarea persoanelor care suferă de un handicap, în spiritul Cartei

40


drepturilor fundamentale Europene”.

a

Uniunii

“Am hotărât să inițiem această declarație deoarece persoanele care suferă de sindromul Down sunt de multe ori marginalizate. Se investește prea puțin în educarea societății, în promovarea toleranței. De aceea, am cerut instituțiilor europene să contribuie la incluziunea socială a copiilor afectați de acest sindrom prin intermediul unor campanii de sensibilizare”, a declarat la rândul său europarlamentarul Norica Nicolai. Sursa: DC News 18 aprilie Strasbourg: Parlamentul European protejeaza drepturile copiilor care sufera de sindromul Down – Declaraţia scrisă privind drepturile copiilor care suferă de sindromul Down, iniţiată de europarlamentarii români Sabin Cutaş, Viorica Dăncilă şi Norica Nicolai a întrunit numărul de 386 de semnături, devenind astfel poziţie oficială a Parlamentului European Prin intermediul declaraţiei, deputaţii europeni solicită atât instituţiilor europene, cât şi statelor membre să contribuie la incluziunea socială a copiilor care suferă de sindromul Down, prin intermediul unor campanii de sensibilizare la nivel naţional şi european, precum şi prin elaborarea unei strategii europene pentru protejarea drepturilor acestora.

Declaraţiile scrise sunt un instrument politic de care dispun deputaţii europeni pentru a îşi manifesta convingerile sau susţinerea pentru anumite cauze. În momentul în care o declaraţie scrisă este semnată de majoritatea membrilor Parlamentului European, aceasta devine poziţie oficială a forului legislativ european. Potrivit lui Cutaş, “sindromul Down reprezintă cea mai frecventă cauză genetică pentru tulburările de învăţare, iar anomaliile congenitale sunt una dintre cauzele principale pentru mortalitatea infantilă şi pentru dizabilitatea pe termen lung. Uniunea Europeană a ratificat deja Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, prin care sunt convenite standarde universale minime pentru protejarea şi garantarea unei palete de drepturi civile, politice, sociale şi economice. Consider însă că trebuie să avem o strategie la nivel european prin intermediul căreia drepturile copiilor care suferă de sindromul Down să fie garantate.” “Am avut ocazia de a cunoaşte copii afectaţi de acest sindrom în cadrul unui centru special din Alexandria, în calitate de senator în Parlamentul României. Am rămas profund impresionat de dificultatea lor de a se integra în societate, precum şi de consecinţele acestei respingeri sociale asupra părinţilor”, a adăugat acesta. “Mesajul pe care îl transmitem astăzi este pe cât de simplu, pe atât de încărcat de semnificaţie: Parlamentul European este solidar cu persoanele care au avut neşansa de a se naşte cu un handicap şi apăra dreptul lor de a fi pe deplin

41


integraţi într-o Uniune a diversităţii”, a conchis Sabin Cutaş. Conform Vioricăi Dăncilă: “Persoanele care suferă de sindromul Down nu beneficiază de măsuri suficiente prin care să le fie asigurate autonomia, standarde pentru o viaţa decentă sau integrarea socială şi profesională. Le mulţumesc colegilor mei europarlamentari pentru solidaritatea de care au dat dovadă prin susţinerea declaraţiei scrise. Cu ajutorul lor, am reuşit astăzi să transmitem Comisiei, Consiliului, dar şi statelor membre că se poate face mai mult pentru protejarea persoanelor care suferă de un handicap, în spiritul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.” “Am hotărât să iniţiem această declaraţie deoarece persoanele care suferă de sindromul Down sunt de multe ori marginalizate. Se investeşte prea puţin în educarea societăţii, în promovarea toleranţei. De aceea, am cerut instituţiilor europene să contribuie la incluziunea socială a copiilor afectaţi de acest sindrom prin intermediul unor campanii de sensibilizare”, a declarat la rândul său europarlamentarul Norica Nicolai.

că nu suntem cetaţeni europeni cu drepturi egale" - a afirmat, în plenul Parlamentului European, deputata Renate Weber (PNL), coordonatoarea grupului ALDE în Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE). "Sunt o mare sustinatoare a constructiei europene si de aceea inteleg inclusiv ideea de unitate in fata crizei economice" - a spus Renate Weber in aceasta dimineata, in cadrul unei reuniuni plenare privind "Drepturile in domeniul ocuparii fortei de munca intr-o Europa a frontierelor deschise", la care au fost invitati comisarul european pentru munca si afaceri sociale, Andor Laszlo si comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli Rehn. "Daca am fi cetateni cu drepturi egale, am avea cu totii dreptul la munca fara restrictii, indiferent de tara in care am dori sa ne stabilim. Si am avea cu totii dreptul la libera circulatie, fara restrictii, ceea ce nu se intampla, caci Romania si Bulgaria nu au primit inca statutul de membre ale spatiului Schengen, desi criteriile tehnice sunt demult indeplinite.

Sursa: Vrancea Media

Nouă ţări UE menţin restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români

Asadar, concetatenii mei romani au, in primul rand, obligatii europene si mai putine drepturi. Un dezechilibru, de fapt o discriminare, care contrazice insasi esenta ideii europene".

"Nu înţeleg de ce solidaritatea înseamnă că cetăţenilor români şi bulgari să li se ceară sprijin pentru planuri comune de ieşire din criză, dar - în acelaşi timp - să li se aplice restricţii care demonstrează

La intrebarea eurodeputatei Renate Weber, daca "are Comisia un plan prin care sa convinga Consiliul si Statele membre sa schimbe aceste practici chiar in acest an?", comisarul Andor a raspuns

18 aprilie

42


ca a trimis "scrisori catre guvernele statelor membre care inca mentin restrictii pentru Romania si Bulgaria, incurajandu-le sa-si reconsidere decizia". Noua tari UE mentin inca restrictii pe piata muncii pentru cetatenii romani si bulgari, insa - de la 1 ianuarie 2012 acestea pot fi impuse numai in urma notificarii Comisiei cu privire la distorsiuni grave pe piata nationala a muncii sau riscuri serioase in acest sens. Renate Weber l-a intrebat pe comisarul Andor si daca este multumita Comisia cu explicatiile primite pana acum de la statele membre, in ceea ce priveste justificarea faptului ca prezenta lucratorilor romani si bulgari le distorsioneaza piata nationala a muncii. "Comisia nu a fost complet satisfacuta de explicatiile primite, iar in scrisoarea mea catre ministerele relevante am subliniat insuficienta datelor analitice care sa sprijine mentinerea restrictiilor. Prin urmare, aceste guverne vor trebui sa trimita date analitice suplimentare in perioada urmatoare, pentru a justifica mentinerea restrictiilor pe piata muncii care au intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2012" - a spus comisarul Andor in cadrul plenarei de la Strasbourg. Sursa: Amosnews.ro 18 aprilie Renate Weber atacă în PE restricțiile de pe piața muncii față de români și bulgari

Deputata Renate Weber (PNL), coordonatoarea grupului ALDE în Comisia de libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), a afirmat, miercuri, 18 aprilie, în plenul Parlamentului European că nu înțelege ”de ce solidaritatea înseamnă ca cetățenilor români și bulgari să li se ceară sprijin pentru planuri comune de ieșire din criză, dar – în același timp – să li se aplice restricții care demonstrează că nu sunt cetățeni europeni cu drepturi egale” “Sunt o mare sustinatoare a constructiei europene si de aceea inteleg inclusiv ideea de unitate in fata crizei economice” – a spus Renate Weber în această dimineață, în cadrul unei reuniuni plenare privind “Drepturile în domeniul ocupării forței de muncă intr-o Europă a frontierelor deschise”, la care au fost invitați comisarul european pentru munca și afaceri sociale, Andor Laszlo și comisarul european pentru afaceri economice și monetare, Olli Rehn, potrivit unui comunicat de presă. “Daca am fi cetateni cu drepturi egale, am avea cu totii dreptul la munca fara restrictii, indiferent de tara in care am dori sa ne stabilim. Si am avea cu totii dreptul la libera circulatie, fara restrictii, ceea ce nu se intampla, caci Romania si Bulgaria nu au primit inca statutul de membre ale spatiului Schengen, desi criteriile tehnice sunt demult indeplinite”, a precizat Renate Weber. Concetățenii mei români au, în primul rând, obligații europene și mai puține drepturi – o discriminare care contrazice

43


însăși esența ideii europene”, a afirmat europarlamentarul PNL.

multe propuneri de reformare a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

La întrebarea eurodeputatei Renate Weber, dacă “are Comisia un plan prin care sa convinga Consiliul si Statele membre sa schimbe aceste practici chiar in acest an?”, comisarul Andor a răspuns că a trimis “scrisori catre guvernele statelor membre care inca mentin restrictii pentru Romania si Bulgaria, incurajandu-le sa-si reconsidere decizia”.

Deşi unele măsuri de reformă sunt binevenite, incluzând creşterea responsabilităţii statelor pentru implementarea hotărârilor Curţii şi îmbunătăţirea procedurilor pentru selectarea candidaţilor la nivel naţional, altele ar afecta drastic dreptul persoanelor de a se adresa CEDO, explică cei 57 de europarlamentari în scrisoarea care a fost trimisă miercuri guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei, ai căror reprezentanţi se reunesc în perioada 1820 aprilie în Marea Britanie pentru a discuta propunerile de reformare a CEDO. În afară de Renate Weber, printre eurodeputaţii români care au semnat scrisoarea se numără Victor Boştinaru (S&D), Adrian Severin (Neafiliaţi), Cristian Buşoi (ALDE) şi Ramona Mănescu (ALDE).

Întrebat de Renate Weber dacă explicațiile primite de la statele membre privind justificarea restricțiilor pe piața muncii pentru români și bulgari au convins Comisia, comisarul Andor a precizat: “Comisia nu a fost complet satisfacuta de explicatiile primite, iar in scrisoarea mea catre ministerele relevante am subliniat insuficienta datelor analitice care sa sprijine mentinerea restrictiilor. Prin urmare, aceste guverne vor trebui sa trimita date analitice suplimentare in perioada urmatoare, pentru a justifica mentinerea restrictiilor pe piata muncii care au intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2012″. Sursa: DC News 18 aprilie Zeci de eurodeputaţi îşi exprimă îngrijorarea faţă de propunerile de reformare a CEDO Zeci de europarlamentari au semnat, la iniţiativa eurodeputatei PNL Renate Weber, un apel prin care îşi exprimă îngrijorarea 'profundă' cu privire la mai

Eurodeputata Renate Weber, coordonatoare a grupului ALDE în Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), precizează că "propunerile de reformă iniţiate de Marea Britanie prezintă un risc grav pentru capacitatea Curţii de a proteja democraţia, statul de drept şi drepturile omului, în special fiind vorba de limitarea dreptului persoanelor de acces la CEDO". "Această limitare vine în contradicţie chiar cu scopul aderării UE la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care este de a creşte gradul de răspundere şi de a ne asigura că victimele care nu pot obţine o reparaţie la nivel naţional, pot

44


avea o cale de atac eficientă. Impactul unor astfel de măsuri va fi, în mod special, dăunator pentru victimele din aceste ţări fără un sistem judiciar independent şi eficient", a averizat Weber, citată într-un comunicat. Parlamentarii europeni explică, în scrisoare, că "în timp ce numărul cererilor aflate în aşteptarea unei decizii a Curţii este inacceptabil de mare, reformele introduse de Protocolul nr. 14 la Convenţie au depăşit aşteptările în ceea ce priveşte accelerarea în soluţionarea cazurilor". Prin urmare, cei 57 de eurodeputaţi solicită guvernelor "să nu continue cu noi reforme ale Convenţiei la acest moment, ci mai degrabă le încurajăm să permită reformelor în curs să producă efecte depline şi, de asemenea, să sprijine Curtea prin resurse adecvate şi punerea corectă în aplicare a hotărârilor". Sursa: Agerpres 18 aprilie Comisarul european Laszlo Andor: Comisia Europeana nu este multumita de motivele tarilor UE care mentin restrictii pentru romani si bulgari. Trebuie sa vina cu analize suplimentare Comisarul pentru ocuparea fortei de munca Laszlo Andor a declarat miercuri, in plenul Parlamentului European, la Strasbourg, ca a trimis o scrisoare statelor membre care inca mentin restrictii pe piata muncii pentru romani

si bulgari. In scrisoare se arata ca motivele invocate in notificarile trimise la sfarsitul anului trecut si prin care au prelungit pentru doi ani anumite interdictii sunt "insuficiente". "Comisia nu a fost multumita de argumentatiile statelor membre si o scrisoare a mea adresata acelor care au mentinut restrictii precizeaza ca exista o argumentatie insuficienta. Deci Guvernele respective vor trebui sa ne furnizeze analize suplimentare", a precizat Andor raspunzand unei intrebari pe aceasta tema adresta de europarlamentarul roman, Renate Weber. Weber a semnalat, intr-o sesiune de intrebari ale eurodeputatilor adresate Comisiei Europene pe tema drepturilor angajatilor in UE, faptul ca in timp ce romanilor si bulgarilor li se cere solidaritate europeana, nu sunt tratati la fel cu ceilalti cetateni europeni cand vine vorba despre dreptul la munca si dreptul la libera circulatie (Schengen). "Practic, cetatenii romani si bulgari au obligatii europene si mai putine drepturi. Are Comisia Europeana un plan prin care sa convinga Consiliul si statele membre sa schimbe aceste practici, in acest an?", a intrebat Weber. "Nu exista nicio discriminare pentru ca cele trei etape de tranzitie au fost definite pentru toate statele membre si pentru cele care au aderat la UE in 2004, si pentru cele din 2007 si pentru Croatia care urmeaza sa vina. Am invitat statele membre, inclusiv pe cele mai vechi, sa deschida mai repede piata muncii decat

45


s-a stabilit, si cateva au si facut acest lucru. Italia si Cehia au abandonat de exemplu restrictiile inca de la 1 ianuarie anul acesta", a precizat Andor. Majoritatea statelor membre UE care mentineau restrictii pentru romani si bulgari pe piata muncii le vor mentine si in 2012 si 2013, perioada maxima in care tratatele UE le permit acest lucru, potrivit informatiilor oficiale anuntate astazi de Comisia Europeana. Noua din 11 tari UE care mentin restrictii au trimis notificari catre Executivul UE si au precizat care sunt pozitiile lor. La acestea se adauga si Spania, care a cerut si a obtinut deja o derogare pana la sfarsitul acestui an. Majoritatea raspunsurilor sunt negative pentru romani. Unde pot lucra in UE romanii si unde au nevoie de permis de munca Noua state membre UE mentin inca doi ani restrictii pentru cetatenii care vin pleaca din Romania si Bulgaria: Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Germania, Olanda, Franta, Austria, Luxemburg si Malta. La acestea s-a adaugat Spania, principal destinatie a romanilor. Italia a renuntat la orice restrictii incepind cu 1 ianuarie 2012, iar Germania a liberalizat substantial accesul cetatenilor din cele doua state la anumite profesii. 15 state UE nu au in prezent restrictii pentru cetatenii romani: Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia si Danemarca.

Actul de aderare la Uniunea Europeana permite tarilor UE-25 sa restrictioneze temporar accesul liber al lucratorilor din Bulgaria si Romania pe pietele lor pentru a pregati "libertatea deplina de circulatie a muncii in UE". Perioada de tranzitie este de sapte ani si are trei etape: Primii 2 ani: legislatia nationala a celorlalte state membre reglementeaza accesul muncitorilor din Bulgaria si Romania pe pietele lor de forta de munca. Urmatorii 3 ani: statele membre pot extinde masurile nationale, cu conditia notificarii Comisiei inainte de finalul primei etape, altfel se aplica legislatia UE care garanteaza libera circulatie a lucratorilor. Ultimii 2 ani: un stat membru care mentine masurile nationale la sfarsitul celei de-a doua etape poate, in eventualitatea unor perturbari grave ale pietei fortei de munca de pe teritoriul sau sau al pericolului unor astfel de perturbari si sub rezerva notificarii Comisiei in acest sens, sa continue sa aplice masurile respective pana la sfarsitul perioadei de sapte ani care urmeaza datei aderarii. In decursul perioadei de 7 ani, o clauza de salvgardare permite unui stat membru sa reintroduca restrictiile daca exista perturbari grave pe piata fortei de munca sau amenintarea acestora, cum a fost cazul Spaniei. Sursa: Hotnews 18 aprilie

46


CE contestă explicaţiile statelor care menţin restricţii pentru români Comisia Europeană şi-a reiterat miercuri nemulţumirea faţă de argumentele oferite de statele membre care au decis să menţină până la sfârşitul lui 2013 restricţiile pe piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari, informează Agerpres. "Comisia nu a fost mulţumită de argumentele (oferite de statele respective)", a afirmat miercuri, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale Laszlo Andor. Acesta a reamintit că a trimis scrisori statelor care aplică încă restricţii pentru a le încuraja să-şi modifice decizia, dar şi pentru a le cere explicaţii suplimentare. "În scrisoarea mea am menţionat faptul că nu există argumente suficiente. Guvernele vor trebui să ofere analize suplimentare care eventual să justifice aceste decizii", a spus comisarul european, care a subliniat beneficiile sociale şi economice ale liberei circulaţii pentru lucrători. El a precizat totuşi că decizia unor state de a menţine restricţiile pe piaţa muncii nu reprezintă o discriminare, întrucât cele trei etape prin care ţările membre se pot folosi de restricţii sunt prevăzute în acordurile de aderare şi au fost aplicate şi ţărilor intrate în UE în 2004.

Laszlo Andor a subliniat totodată că Bruxellesul este determinat să asigure, conform angajamentelor existente, libertatea de mişcare pentru lucrători şi să lupte împotriva muncii la negru şi a altor forme de abuz. El a atras totuşi atenţia că România şi Bulgaria trebuie să depună la rândul lor eforturi pentru a crea locuri de muncă la nivel local şi pentru a lupta împotriva sărăciei. "Este foarte important de asemenea să fie depuse eforturi pentru a crea locuri de muncă şi pentru a lupta împotriva sărăciei în România şi Bulgaria. Este de asemenea important să se investească mai mult pentru a se crea oportunităţi şi locuri de muncă, pentru dezvoltarea economiei, pentru dezvoltarea regională, pentru lupta împotriva sărăciei în general. Trebuie să vedem toate aspectele europene ale acestei probleme", a declarat comisarul european. Afirmaţiile sale au fost făcute în cadrul unor răspunsuri la întrebări adresate în plenul PE de eurodeputatele Renate Weber (PNL) şi Adriana Ţicău (PSD). Nouă ţări din UE - Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria au anunţat la sfârşitul lui 2011 menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul lui 2013. Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al

47


lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. Sursa: România Liberă 18 aprilie Comisia Europeană vrea argumente suplimentare de la ţările care menţin restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari Comisia Europeană şi-a reiterat astăzi nemulţumirea faţă de argumentele oferite de cele nouă state membre care au decis să menţină până la sfârşitul lui 2013 restricţiile pe piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari. Sursa: Reuters “Comisia nu a fost mulţumită de argumentele (oferite de statele respective)", a avertizat astăzi, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale Laszlo Andor, citat de Agerpres. Oficialul comunitar a reamintit că a trimis scrisori statelor care aplică încă

restricţii pentru a le încuraja să-şi modifice decizia, dar şi pentru a le cere explicaţii suplimentare. “În scrisoarea mea am menţionat faptul că nu există argumente suficiente. Guvernele vor trebui să ofere analize suplimentare care eventual să justifice aceste decizii", a spus comisarul european, care a subliniat beneficiile sociale şi economice ale liberei circulaţii pentru lucrători. El a precizat totuşi că decizia unor state de a menţine restricţiile pe piaţa muncii nu reprezintă o discriminare, întrucât cele trei etape prin care ţările membre se pot folosi de restricţii sunt prevăzute în acordurile de aderare şi au fost aplicate şi ţărilor intrate în UE în 2004. Laszlo Andor a subliniat totodată că Bruxellesul este determinat să asigure, conform angajamentelor existente, libertatea de mişcare pentru lucrători şi să lupte împotriva muncii la negru şi a altor forme de abuz. El a atras totuşi atenţia că România şi Bulgaria trebuie să depună la rândul lor eforturi pentru a crea locuri de muncă la nivel local şi pentru a lupta împotriva sărăciei. “Este foarte important de asemenea să fie depuse eforturi pentru a crea locuri de muncă şi pentru a lupta împotriva sărăciei în România şi Bulgaria. Este de asemenea important să se investească mai mult pentru a se crea oportunităţi şi locuri de muncă, pentru dezvoltarea economiei, pentru dezvoltarea regională, pentru lupta împotriva sărăciei în general. Trebuie să vedem toate aspectele europene ale

48


acestei probleme", a declarat comisarul european. Remarcile sale au fost făcute în cadrul unor răspunsuri la întrebări adresate în plenul PE de eurodeputatele Renate Weber (PNL) şi Adriana Ţicău (PSD). Restricții în nouă țări Nouă ţări din UE - Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria au anunţat la sfârşitul lui 2011 menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul lui 2013. Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. Sursa: Evenimentul Zilei 18 aprilie

Lupta cu sărăcia, atragerea investiţiilor şi mai multe joburi ar trebui să fie provocări în România, a ripostat astăzi comisarul pentru muncă şi afaceri sociale Laszlo Andor, în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, după ce a fost întrebat despre ce anume face Comisia Europeană pentru a preveni recrutarea românilor în condiţii precare şi fără beneficii sociale, pe mai multe pieţe din UE Europarlamentarul român Adriana Ţicău (PSD) a adresat o întrebare comisarului pentru muncă, la dezbaterea legată de drepturile muncitorilor care lucrează în altă ţară decât cea de origine, dar în interiorul UE. Ce face Comisia Europeană pentru a preveni munca nedeclarată şi dumpingul social la care de multe ori cad victime cetăţenii români, în special din cauza restricţiilor cu care se confruntă atunci când doresc să muncească în statele bogate din UE, a spus Ticau. Lupta cu sărăcia şi investiţiile pentru crearea de joburi în România sunt parte a problemei, a fost cheia răspunsului comisarului pentru muncă. El precizase anterior, în timpul aceleiaşi dezbateri, răspunzând eurodeputatei Renate Weber (PNL), că este nemultumit de răspunsurile statelor membre ale UE care au decis să prelungească restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari până la sfârşitul lui 2013 şi că le-a cerut să aducă argumente mult mai convigătoarea pentru a-şi motiva deciziile.

49


Weber: discriminarea bulgarilor în UE

românilor

şi

"Dacă am fi cetăţeni cu drepturi egale, am avea cu toţii dreptul la muncă fără restricţii, indiferent de ţara în care am dori să ne stabilim. Şi am avea cu toţii dreptul la libera circulaţie, fără restricţii, ceea ce nu se întâmplă, căci România şi Bulgaria nu au primit încă statutul de membre ale spaţiului Schengen, deşi criteriile tehnice sunt demult îndeplinite. Aşadar, concetăţenii mei români au, în primul rând, obligaţii europene şi mai putine drepturi. Un dezechilibru, de fapt o discriminare, care contrazice însăşi esenţa ideii europene", a spus Weber. Olanda are idei fixe: dumpingul social al românilor La aceeaşi dezbatere un eurodeputat olandez a reclamat faptul că, de exemplu, românii care ajung în Olanda sunt practic plăţi pe contracte în România şi a apreciat că această modalitate reprezintă dumping social. "Cum vor fi prevenite aceste angajări sau mutări fictive de personal", a întrebat olandezul. Andor a precizat că, în recenta propunere legislativă a Comisiei Europeane care se referă la "drepturile muncitorilor transfrontalieri" există precizări legate de eliminarea aşa numitelor "companii - cutii poştale" şi a recunoscut că aceastea reprezintă o formă de "dumping social". Viitoarele reguli ale UE pentru munca în străinătate

În fiecare an, aproximativ un milion de angajați sunt trimiși de companiile lor temporar în altă țară. Comisia Europeană a anunţat luna aceasta o propunere de directivă prin care dorește îmbunătăţirea regulilor care se referă la angajarea muncitorilor europeni în alte ţări UE şi care se referă la o mai bună informare a muncitorilor și companiilor despre drepturile și obligațiile lor, introducerea unor criteria clare pentru cooperarea între autoritățile naționale și ameliorarea aplicării drepturilor angajaților. Sursa: Adevărul 19 aprilie Ramona Mănescu: 'Comisia Europeană vine in sprijinul statelor membre cu propuneri de măsuri concrete pentru diminuarea ratei şomajului şi crearea de locuri de muncă.' Pachetul privind ocuparea forţei de muncă a fost adoptat, ieri, de Comisia Europeană si prevede stabilirea unui nivel decent al salariilor care să poată fi susţinut pe termen lung, măsuri referitoare la realizarea condiţiilor adecvate pentru crearea de locuri de muncă dar şi stimularea flexibilităţii interne in vederea reducerii şomajului. Europarlamentarul Ramona Mănescu, membru in Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă si Afaceri Sociale, din Parlamentul European, consideră binevenite aceste masuri, in contextul crizei economice. 'Cred că acest pachet legislativ vine in sprijinul românilor, cu atât mai mult cu cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea

50


unui loc de muncă este din ce in ce mai dificilă. Tara noastră are foarte mult de recuperat din punct de vedere financiar iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri care să conducă la creşterea productivităţii.' Europarlamentarul liberal consideră ca aceste probleme sociale nu pot fi rezolvate decât dacă vor fi puse in aplicare masuri economice liberale care să vină in sprijinul direct al mediului de afaceri prin reducerea impozitării veniturilor salariale si printr-o susţinere reală a întreprinderilor nou înfiinţate. 'Din păcate, rata şomajului, in tara noastră, a crescut alarmant in ultimii ani iar situaţia riscă să se agraveze deoarece, asemenea celorlalte guverne PDL, guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu nu are nicio strategie in acest sens. Pentru Romania este vital ca executivul să implementeze, de urgentă, măsuri economice care să ducă la crearea de noi locuri de muncă.' NOTA: Pachetul actual privind ocuparea forţei de muncă cuprinde o comunicare privind politica în domeniu a Comisiei intitulată 'Către o redresare generatoare de locuri de muncă' şi nouă documente de lucru ale serviciilor Comisiei, dintre care două sunt documente consultative. Sursa: Agerpres 19 aprilie Ramona Manescu: Pachetul CE privind ocuparea fortei de munca vine in sprijinul romanilor Pachetul privind ocuparea fortei de munca a fost adoptat, ieri, de Comisia Europeana si prevede stabilirea unui

nivel decent al salariilor care sa poata fi sustinut pe termen lung, masuri referitoare la realizarea conditiilor adecvate pentru crearea de locuri de munca dar si stimularea flexibilitatii interne in vederea reducerii somajului. Europarlamentarul, Ramona Manescu, membru in Comisia pentru Ocuparea Fortei de Munca si Afaceri Sociale, din Parlamentul European, considera binevenite aceste masuri, in contextul crizei economice. "Cred ca acest pachet legislativ vine in sprijinul romanilor, cu atat mai mult cu cat salariile le-au fost taiate iar gasirea unui loc de munca este din ce in ce mai dificila. Tara noastra are foarte mult de recuperat din punct de vedere financiar iar pentru aceasta avem nevoie de masuri care sa conduca la cresterea productivitatii", a declarat Ramona Manescu. Europarlamentarul liberal considera ca aceste probleme sociale nu pot fi rezolvate decat daca vor fi puse in aplicare masuri economice liberale care sa vina in sprijinul direct al mediului de afaceri prin reducerea impozitarii veniturilor salariale si printr-o sustinere reala a intreprinderilor nou infiintate. "Din pacate, rata somajului, in tara noastra, a crescut alarmant in ultimii ani iar situatia risca sa se agraveze deoarece, asemenea celorlalte guverne PDL, guvernul condus de Mihai Razvan Ungureanu nu are nicio strategie in acest sens. Pentru Romania este vital ca executivul sa implementeze, de urgenta, masuri economice care sa duca la

51


crearea de noi locuri de munca", a mai spus europarlamentarul liberal. Pachetul actual privind ocuparea fortei de munca cuprinde o comunicare privind politica in domeniu a Comisiei intitulata „Catre o redresare generatoare de locuri de munca” si noua documente de lucru ale serviciilor Comisiei, dintre care doua sunt documente consultative. Sursa: Mondonews

dificilă. Ţara noastră are foarte mult de recuperat din punct de vedere financiar iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri care să conducă la creşterea productivităţii." Sursa: Ziarul Bursa 19 Aprilie Ramona Mănescu: CE vine cu propuneri concrete pentru scăderea şomajului în Europa

19 aprilie Ramona Mănescu: "Comisia Europeană vine in sprijinul statelor membre cu propuneri pentru diminuarea ratei şomajului" Pachetul privind ocuparea forţei de muncă a fost adoptat, ieri, de Comisia Europeană şi prevede stabilirea unui nivel decent al salariilor care să poată fi susţinut pe termen lung, măsuri referitoare la realizarea condiţiilor adecvate pentru crearea de locuri de muncă dar si stimularea flexibilităţii interne in vederea reducerii şomajului, potrivit unui comunicat de presă. Europarlamentarul, Ramona Mănescu, membru în Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale, din Parlamentul European, consideră binevenite aceste măsuri, în contextul crizei economice. "Cred că acest pachet legislativ vine în sprijinul românilor, cu atât mai mult cu cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea unui loc de muncă este din ce in ce mai

Europarlamentarul Ramona Mănescu, membru in Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă si Afaceri Sociale, din Parlamentul European, susţine că măsurile luate de Comisia Euroepană sunt necesare, mai alles în contextul în care şomajul este în creştere în toată Europa. “Cred că acest pachet legislativ vine in sprijinul românilor, cu atât mai mult cu cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea unui loc de muncă este din ce in ce mai dificilă. Tara noastră are foarte mult de recuperat din punct de vedere financiar iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri care să conducă la creșterea productivității.” Europarlamentarul liberal consideră ca aceste probleme sociale nu pot fi rezolvate decât dacă vor fi puse in aplicare masuri economice liberale care să vină in sprijinul direct al mediului de afaceri prin reducerea impozitării veniturilor salariale si printr-o susținere reală a întreprinderilor nou înființate. “Din păcate, rata șomajului, in tara noastră, a crescut alarmant in ultimii ani iar situația riscă să se agraveze deoarece, asemenea celorlalte guverne PDL,

52


guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu nu are nicio strategie in acest sens. Pentru Romania este vital ca executivul să implementeze, de urgentă, măsuri economice care să ducă la crearea de noi locuri de muncă.” Sursa: DC News 19 Aprilie Ramona Mănescu "Comisia Europeană vine in sprijinul statelor membre cu propuneri de măsuri concrete pentru diminuarea ratei șomajului și crearea de locuri de muncă." Pachetul privind ocuparea forței de muncă a fost adoptat, ieri, de Comisia Europeană si prevede stabilirea unui nivel decent al salariilor care să poată fi susținut pe termen lung, măsuri referitoare la realizarea condițiilor adecvate pentru crearea de locuri de muncă dar si stimularea flexibilității interne in vederea reducerii șomajului. Europarlamentarul, Ramona Mănescu, membru in Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă si Afaceri Sociale, din Parlamentul European, consideră binevenite aceste masuri, in contextul crizei economice. "Cred că acest pachet legislativ vine in sprijinul românilor, cu atât mai mult cu cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea unui loc de muncă este din ce in ce mai dificilă. Tara noastră are foarte mult de recuperat din punct de vedere financiar iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri

care să conducă la creșterea productivității." Europarlamentarul liberal consideră ca aceste probleme sociale nu pot fi rezolvate decât dacă vor fi puse in aplicare masuri economice liberale care să vină in sprijinul direct al mediului de afaceri prin reducerea impozitării veniturilor salariale si printr-o susținere reală a întreprinderilor nou înființate. "Din păcate, rata șomajului, in tara noastră, a crescut alarmant in ultimii ani iar situația riscă să se agraveze deoarece, asemenea celorlalte guverne PDL, guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu nu are nicio strategie in acest sens. Pentru Romania este vital ca executivul să implementeze, de urgentă, măsuri economice care să ducă la crearea de noi locuri de muncă." NOTA: Pachetul actual privind ocuparea forței de muncă cuprinde o comunicare privind politica în domeniu a Comisiei intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă" și nouă documente de lucru ale serviciilor Comisiei, dintre care două sunt documente consultative. Sursa: Ziua de Constanța 19 aprilie EC unhappy with EU countries keeping restrictions for Romanians The European Commission reiterated its dissatisfaction with the arguments given by member states having decided to keep

53


labour restrictions for Romanian and Bulgarian workers until the end of 2013, European Commissioner for Employment and Social Affairs Laszlo Andor told the European Parliament in Strasbourg yesterday, according to Money.ro. He reminded of the fact that he had written to those sates still enforcing restrictions in order to encourage them to reconsider their decision as well as to ask them to provide additional explanations. He, however, noted that some countries’ decision to keep such restrictions is not discrimination, because the three stages at which member states may use those restrictions are specified in the accession agreements and were also applied in the case of countries that joined the Union in 2004. Andor however warned about the fact that Romania and Bulgaria, in their turn, are supposed to make efforts and create jobs locally, as well as to fight against poverty. He made those assertions while answering questions addressed in the plenary sitting of the European Parliament by Romanian MEPs Renate Weber (PNL) and Adriana Ticau (PSD). Nine EU member states – Great Britain, Ireland, Germany, Belgium, France, Luxembourg, Malta, The Netherlands and Austria – at the end of 2011 informed on their intention to keep up restrictions for Romanian and Bulgarian workers until the end of 2013. Sursa: Nine O´Clock.ro 19 aprilie MEPs clash agreement

over

data-sharing

MEPs have clashed over whether to approve an agreement between the EU and the United States on the sharing of Passenger Name Record data, during a third day of plenary in Strasbourg on 19 April 2012. Under the agreement that has been struck, the US would have access to personal information about EU airline passengers. PNR data includes names, addresses, credit card details and seat numbers of air passengers. It would be retained by the US authorities for a maximum of five years; though after six months the information is "depersonalised", meaning the passenger's name would be masked out. Sensitive data on racial origin or sexual orientation could be used in exceptional circumstances, but only on a case-bycase basis. The US government has threatened ending visa-free travel to the US for EU citizens if the agreement, intended to replace a "provisional" deal in place since 2007, is not passed. Supporters say the agreement is a vital step in the fight against terrorism but critics fear the practice could breach EU data protection laws. A number of MEPs voiced concerns about the use and storage of the data, and civil rights. German Green MEP Jan Philipp Albrecht said the arrangement would "open the floodgates" to data-mining and profiling of anyone who flies to the US, which was completely at odds with EU law. "We cannot deem these arrangements legitimate," he said, and urged MEPs to

54


"save the honour" of the parliament and vote against the deal. German left-wing MEP Cornelia Ernst said it was a "scandal" that "millions of data" on innocent people would be stored. And Romanian MEP Renate Weber, representing the parliament's liberal group, feared there would be "severe" consequences for "our fundamental rights". Dismissing arguments the new arrangement was an improvement on the 2007 deal, she told MEPs: "I have never believed that a bad law is better than no law." UKIP MEP Gerrard Batten informed the parliament that the party's members would vote against the "unacceptable" agreement, because it provided for a "one-way traffic" of data from the EU to the US. Combating terrorism However, the parliament's centre-right group supported the agreement. On behalf of the group, German MEP Axel Voss said it would ensure better protection of data for air passengers, and warned that aircraft carriers would be left in "legal limbo" without the international agreement. British Labour MEP Claude Moraes said the Alliance of Socialist & Democrats would have a free vote on the matter, but told MEPs he would vote in favour. He said that while the agreement was not perfect it was much improved. Commissioner Cecilia Malmstrom urged MEPs to endorse the agreement. She said the scope of the deal was to prevent, investigate and prosecute terrorism and transnational crimes, and

insisted there were safeguards in place to protect passengers' data. It was "better on all points" than the 2007 deal, she said, and Danish Justice Minister Morten Bodskov agreed. He told MEPs he believed it offered better opportunities to strengthen efforts to combat transnational crimes. However, the parliament's negotiator on the deal, Dutch liberal Sophie in 't Veld, said it was "telling and disappointing" that after nine years of negotiations with "our closest friend and ally", the US, "we can only come up with an agreement that commands half-hearted support from a divided house". She regretted that MEPs went against her advice in committee to vote against the agreement; the centre-right and Conservative groups backed the deal but the socialist, green and liberal groups were opposed to it. She said the EU should look closer at how it deals with its transatlantic friends and whether "we aren't weak compared to our partner [the US]". Her primary concern was that passengers' data would be used for purposes other than combating terrorism and transnational crime. The vote of the full parliament will take place during the daily voting session from 11am on 19 April 2012. Sursa: BBC News 19 aprilie Norica Nicolai sustine acordul UESUA privind datele personale Eurodeputata PNL Norica Nicolai a declarat azi, ĂŽn cadrul sesiunii plenare a

55


Parlamentului European, că sprijină noul acord încheiat între UE și SUA cu privire la transmiterea datelor personale ale pasagerilor curselor aeriene (PNR), după ce în anul 2010 legislativul european a refuzat să aprobe acest document din motive de securitate a datelor. "Sper că acest Parlament poate privilegia diversitatea de opinii și sunt convinsă că toți acceptăm că riscurile criminalității transnaționale și riscurile terorismului sunt riscuri globale la care trebuie răspunsuri globale. Singura abordare în acest context este existența unui cadru juridic și așa s-a ajuns la adoptarea acestui tratat care din punctul de vedere al cetățenilor europeni, chiar șchiop așa cum este consemnat, constituie o regulă de drept care le dă garanția respectării drepturilor lor", a arătat Norica Nicolai, în condițiile în care noul acord inițiat în luna noiembrie a anului 2011 stipulează o mai bună partajare a informațiilor între agențiile de aplicare a legii din UE și SUA, întărește o serie de dispoziții privind protecția datelor cetățenilor UE și consolidează garanțiile de protecție a datelor.

SUA cu privire la transmiterea datelor personale ale pasagerilor curselor aeriene (PNR), după ce în anul 2010 legislativul european a refuzat să aprobe acest document din motive de securitate a datelor, precizând că ”singura abordare în acest context este existența unui cadru juridic”, potrivit unui comunicat de presă. “Sper că acest Parlament poate privilegia diversitatea de opinii și sunt convinsă că toți acceptăm că riscurile criminalității transnaționale și riscurile terorismului sunt riscuri globale la care trebuie răspunsuri globale. Singura abordare în acest context este existența unui cadru juridic și așa s-a ajuns la adoptarea acestui Tratat care din punctul de vedere al cetățenilor europeni, chiar șchiop așa cum este consemnat, constituie o regulă de drept care le dă garanția respectării drepturilor lor”, a arătat Norica Nicolai, în condițiile în care noul Acord inițiat în luna noiembrie a anului 2011 stipulează o mai bună partajare a informațiilor între agențiile de aplicare a legii din UE și SUA, întărește o serie de dispoziții privind protecția datelor cetățenilor UE și consolidează garanțiile de protecție a datelor.

Sursa: Inpolitics.ro 19 aprilie Norica Nicolai sprijină acordul PNR între UE și SUA Eurodeputatul PNL Norica Nicolai a declarat azi, 19 aprilie a.c., în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European (PE) de la Strasbourg, că sprijină noul Acord încheiat între UE și

“Sunt de acord și respect datele cu caracter personal, dar trebuie să fim de acord că cetățenii europeni au dreptul la securitate individuală ca drept fundamental al dreptului la viață. Din acest punct de vedere, cred că îmbunătățirile care s-au creat în acest acord, faptul că putem renegocia, putem monitoriza, nu îmi dau nici un motiv să nu am încredere în Comisia Europeană”, și-a justificat eurodeputatul liberal

56


opțiunea în favoarea acestui document, pentru care PE are putere de co-decizie. În proiectul de rezoluție adoptat astăzi de plenul PE se arată că UE și SUA trebuie să fie unite în respingerea amenințării teroriste, adoptând un demers multidimensional, inclusiv partajarea informațiilor, pentru a reduce riscurile. Având aceste aspecte, PE consideră că noul proiect de acord este un element esențial și necesar al unei cooperări transatlantice strânse pentru a combate împreună cu succes terorismul și oferă garanțiile de bază pentru respectarea drepturilor de protecție a datelor cetățenilor UE. Sursa: DC News 19 aprilie Parlamentul European a aprobat acordul PNR între UE și SUA. Norica Nicolai: "Singura abordare în acest context este existența unui cadru juridic" Eurodeputata PNL Norica Nicolai a declarat azi, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European (PE) de la Strasbourg, că sprijină noul acord încheiat între UE și SUA cu privire la transmiterea datelor personale ale pasagerilor curselor aeriene (PNR), după ce în anul 2010 legislativul european a refuzat să aprobe acest document din motive de securitate a datelor. "Sper că acest Parlament poate privilegia diversitatea de opinii și sunt convinsă că

toți acceptăm că riscurile criminalității transnaționale și riscurile terorismului sunt riscuri globale la care trebuie răspunsuri globale. Singura abordare în acest context este existența unui cadru juridic și așa s-a ajuns la adoptarea acestui tratat care din punctul de vedere al cetățenilor europeni, chiar șchiop așa cum este consemnat, constituie o regulă de drept care le dă garanția respectării drepturilor lor", a arătat Norica Nicolai, în condițiile în care noul acord inițiat în luna noiembrie a anului 2011 stipulează o mai bună partajare a informațiilor între agențiile de aplicare a legii din UE și SUA, întărește o serie de dispoziții privind protecția datelor cetățenilor UE și consolidează garanțiile de protecție a datelor. "Sunt de acord și respect datele cu caracter personal, dar trebuie să fim de acord că cetățenii europeni au dreptul la securitate individuală ca drept fundamental al dreptului la viață. Din acest punct de vedere, cred că îmbunătățirile care s-au creat în acest acord, faptul că putem renegocia, putem monitoriza, nu îmi dau nici un motiv să nu am încredere în Comisia Europeană", și-a justificat eurodeputata liberală opțiunea în favoarea acestui document, pentru care PE are putere de codecizie. În proiectul de rezoluție adoptat astăzi de plenul PE se arată că UE și SUA trebuie să fie unite în respingerea amenințării

57


teroriste, adoptând un demers multidimensional, inclusiv partajarea informațiilor, pentru a reduce riscurile. Având aceste aspecte, PE consideră că noul proiect de acord este un element esențial și necesar al unei cooperări transatlantice strânse pentru a combate împreună cu succes terorismul și oferă garanțiile de bază pentru respectarea drepturilor de protecție a datelor cetățenilor UE. Sursa: Amosnews 19 aprilie Comisarul european Laszlo Andor: Comisia Europeana nu este multumita de motivele tarilor UE care mentin restrictii pentru romani si bulgari. Trebuie sa vina cu analize suplimentare Comisarul pentru ocuparea fortei de munca Laszlo Andor a declarat miercuri, in plenul Parlamentului European, la Strasbourg, ca a trimis o scrisoare statelor membre care inca mentin restrictii pe piata muncii pentru romani si bulgari. In scrisoare se arata ca motivele invocate in notificarile trimise la sfarsitul anului trecut si prin care au prelungit pentru doi ani anumite interdictii sunt "insuficiente". "Comisia nu a fost multumita de argumentatiile statelor membre si o scrisoare a mea adresata acelor care au mentinut restrictii precizeaza ca exista o argumentatie insuficienta. Deci Guvernele respective vor trebui sa ne furnizeze analize suplimentare", a precizat Andor raspunzand unei intrebari

pe aceasta tema adresta de europarlamentarul roman, Renate Weber. Weber a semnalat, intr-o sesiune de intrebari ale eurodeputatilor adresate Comisiei Europene pe tema drepturilor angajatilor in UE, faptul ca in timp ce romanilor si bulgarilor li se cere solidaritate europeana, nu sunt tratati la fel cu ceilalti cetateni europeni cand vine vorba despre dreptul la munca si dreptul la libera circulatie (Schengen). "Practic, cetatenii romani si bulgari au obligatii europene si mai putine drepturi. Are Comisia Europeana un plan prin care sa convinga Consiliul si statele membre sa schimbe aceste practici, in acest an?", a intrebat Weber. "Nu exista nicio discriminare pentru ca cele trei etape de tranzitie au fost definite pentru toate statele membre si pentru cele care au aderat la UE in 2004, si pentru cele din 2007 si pentru Croatia care urmeaza sa vina. Am invitat statele membre, inclusiv pe cele mai vechi, sa deschida mai repede piata muncii decat s-a stabilit, si cateva au si facut acest lucru. Italia si Cehia au abandonat de exemplu restrictiile inca de la 1 ianuarie anul acesta", a precizat Andor. Citeste integral si comenteaza pe Hotnews.ro In prezent, 10 din cele 26 de state membre ale UE aplica restrictii cetatenilor romani care doresc sa munceasa intr-un alt stat membru UE. Statele care aplica restrictii sunt: Austria, Belgia, Franta, Germania,

58


Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda si Spania (incepand cu 22.07.2011). Portugalia, Ungaria si Grecia au renuntat la aplicarea regimului tranzitoriu cetatenilor romani incepand cu 1 ianuarie 2009 si Danemarca incepand cu 1 mai 2009. Accesul lucratorilor romani pe pietele muncii din statele care au impus restrictii se realizeaza in baza legislatiei nationale a statului respectiv si in baza eventualelor acorduri bilaterale privind circulatia fortei de munca, incheiate de Romania cu aceste state (in principal cu Germania, Spania, Franta si Elveia), potrivit site-ului Ministerului Muncii. Sursa: Euractiv.com 19 aprilie Eurodeputatul Cristian Buşoi a criticat sistemul european de impozitare a carburanţilor Cristian Buşoi a avut, joi, o intervenţie în cadrul plenului Parlamentului European unde a criticat creşterea preţului motorinei, pentru că acest lucru „i-ar fi afectat puternic pe români”. Dispoziţia prin care ar fi trebuit să se majoreze preţul la motorină a fost respinsă. Parlamentul European s-a pronunţat, joi, asupra revizuirii unei directive privind impozitarea produselor energetice şi a electricităţii. Scopul acestei revizuiri era acela de a elimina distorsiunile de concurenţă dintre diferite tipuri de carburant pe piaţa internă, datorate taxării preferenţiale. Eurodeputatul liberal Cristian Buşoi a avut o intervenţie critică în plenul Parlamentului faţă de

creşterea preţului motorinei, din cauza obligaţiei de a aplica aceeaşi structură a taxelor pentru toţi carburanţii. „Creşterea preţului motorinei i-ar afecta puternic pe români, în condiţiile în care mulţi dintre aceştia posedă autovehicule cu motorizare diesel”, a afirmat Cristian Buşoi. Eurodeputatul liberal mai consideră şi că această creştere a preţului motorinei ar fi dus la scăderea cererii de vehicule diesel. „Motoarele diesel sunt în prezent unul dintre atu-urile industriei europene constructoare de automobile, iar creşterea preţului la motorină riscă să neutralizeze acest avantaj comparativ”, a mai declarat Cristian Buşoi. Raportul a fost adoptat în plenul Parlamentului European, însă dispoziţia care ar fi dus la majorarea preţului la motorină a fost respinsă. Sursa: News Timișoara 19 aprilie Parlamentul European a aprobat acordul PNR între UE şi SUA Norica Nicolai: 'Singura abordare în acest context este existenţa unui cadru juridic' Eurodeputata PNL Norica Nicolai a declarat azi, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European (PE) de la Strasbourg, că sprijină noul acord încheiat între UE şi SUA cu privire la transmiterea datelor personale ale pasagerilor curselor aeriene (PNR), după ce în anul 2010 legislativul european a refuzat să aprobe acest document din motive de securitate a datelor.

59


'Sper că acest Parlament poate privilegia diversitatea de opinii şi sunt convinsă că toţi acceptăm că riscurile criminalităţii transnaţionale şi riscurile terorismului sunt riscuri globale la care trebuie răspunsuri globale. Singura abordare în acest context este existenţa unui cadru juridic şi aşa s-a ajuns la adoptarea acestui tratat care din punctul de vedere al cetăţenilor europeni, chiar şchiop aşa cum este consemnat, constituie o regulă de drept care le dă garanţia respectării drepturilor lor', a arătat Norica Nicolai, în condiţiile în care noul acord iniţiat în luna noiembrie a anului 2011 stipulează o mai bună partajare a informaţiilor între agenţiile de aplicare a legii din UE şi SUA, întăreşte o serie de dispoziţii privind protecţia datelor cetăţenilor UE şi consolidează garanţiile de protecţie a datelor.

Având aceste aspecte, PE consideră că noul proiect de acord este un element esenţial şi necesar al unei cooperări transatlantice strânse pentru a combate împreună cu succes terorismul şi oferă garanţiile de bază pentru respectarea drepturilor de protecţie a datelor cetăţenilor UE. Sursa: Agerpres 19 aprilie Eurodeputata Renate Weber (PNL) a atras atentia, in timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind 'Aderarea UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului', ca 'suntem astazi in situatia incalcarii Tratatelor si in mod special a articolului 6, care face ca o asemenea aderare sa aiba caracter obligatoriu.

'Sunt de acord şi respect datele cu caracter personal, dar trebuie să fim de acord că cetăţenii europeni au dreptul la securitate individuală ca drept fundamental al dreptului la viaţă. Din acest punct de vedere, cred că îmbunătăţirile care s-au creat în acest acord, faptul că putem renegocia, putem monitoriza, nu îmi dau nici un motiv să nu am încredere în Comisia Europeană', şi-a justificat eurodeputata liberală opţiunea în favoarea acestui document, pentru care PE are putere de codecizie.

Dosarul s-a blocat la Consiliu, ca urmare a obiectiilor guvernului Marii Britanii si partial ale celui francez. Fac un apel catre guvernul Marii Britanii sa isi modifice pozitia si sa lase UE sa aplice obligatiile prevazute in Tratatul de la Lisabona - si am incredere in colegii mei ca vor face tot ce tine de ei pentru a se asigura ca acest lucru se va intampla' - a spus Renate Weber, coordonatoare din partea grupului politic ALDE in Comisia de libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE)

În proiectul de rezoluţie adoptat astăzi de plenul PE se arată că UE şi SUA trebuie să fie unite în respingerea ameninţării teroriste, adoptând un demers multidimensional, inclusiv partajarea informaţiilor, pentru a reduce riscurile.

In ceea ce priveste 'asa-numita reforma a Curtii Europene a Drepturilor Omului', aflata in discutie in cadrul unei conferinte organizate zilele acestea (1820 aprilie 2012) la Brighton (UK) de catre presedintia britanica a Consiliului

60


Europei, Weber a informat plenul despre apelul pe care l-a initiat si pe care l-au cosemnat peste 60 de eurodeputati, apel care a fost trimis guvernelor tarilor membre ale Consiliului Europei. 'Nu pot sublinia suficient ingrijorarea CEDO, a ONG-urilor si a aparatorilor drepturilor omului cu privire la cateva dintre aceste propuneri. Daca vor fi acceptate, aceasta contra-reforma ar diminua in mod grav drepturile victimelor incalcarilor drepturilor omului' - a avertizat Weber. 'Dati-mi voie sa-mi exprim ingrijorarea si cu privire la faptul ca aceste doua subiecte sunt tratate fara pic de transparenta. Consiliul examineaza 'Documente de sedinta' care nu sunt accesibile publicului si care nu apar in registre. Aceasta este o incalcare a Regulamentului privind accesul la documente! Proiectele documentelor de la conferinta din Brighton sunt accesibile doar ca urmare a scurgerilor de informatii'. 'Nici publicul, nici ONG-urile nu au fost consultate! Nu acesta este modul in care ar trebui sa rezolvam problemele privind drepturile fundamentale in Europa!', a mai spus eurodeputata, adaugand ca, in opinia sa, 'este momentul ca atat Comisia, cat si Consiliul sa faca acest lucru clar pentru toate statele membre'. Sursa: Agerpres

CE îşi reiterează nemulţumirea faţă de explicaţiile statelor care menţin restricţii pentru români şi bulgari Comisia Europeană şi-a reiterat miercuri nemulţumirea faţă de argumentele oferite de statele membre care au decis să menţină pînă la sfîrşitul lui 2013 restricţiile pe piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari, transmite Agerpres. “Comisia nu a fost mulţumită de argumentele (oferite de statele respective)”, a afirmat miercuri, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale Laszlo Andor. El a reamintit că a trimis scrisori statelor care aplică încă restricţii pentru a le încuraja să-şi modifice decizia, dar şi pentru a le cere explicaţii suplimentare. “În scrisoarea mea am menţionat faptul că nu există argumente suficiente. Guvernele vor trebui să ofere analize suplimentare care eventual să justifice aceste decizii”, a spus comisarul european, care a subliniat beneficiile sociale şi economice ale liberei circulaţii pentru lucrători. El a precizat totuşi că decizia unor state de a menţine restricţiile pe piaţa muncii nu reprezintă o discriminare, întrucît cele trei etape prin care ţările membre se pot folosi de restricţii sunt prevăzute în acordurile de aderare şi au fost aplicate şi ţărilor intrate în UE în 2004.

19 aprilie Laszlo Andor a subliniat totodată că Bruxellesul este determinat să asigure,

61


conform angajamentelor existente, libertatea de mişcare pentru lucrători şi să lupte împotriva muncii la negru şi a altor forme de abuz. El a atras totuşi atenţia că România şi Bulgaria trebuie să depună la rîndul lor eforturi pentru a crea locuri de muncă la nivel local şi pentru a lupta împotriva sărăciei. “Este foarte important de asemenea să fie depuse eforturi pentru a crea locuri de muncă şi pentru a lupta împotriva sărăciei în România şi Bulgaria. Este de asemenea important să se investească mai mult pentru a se crea oportunităţi şi locuri de muncă, pentru dezvoltarea economiei, pentru dezvoltarea regională, pentru lupta împotriva sărăciei în general. Trebuie să vedem toate aspectele europene ale acestei probleme”, a declarat comisarul european. Afirmaţiile sale au fost făcute în cadrul unor răspunsuri la întrebări adresate în plenul PE de eurodeputatele Renate Weber (PNL) şi Adriana Ţicău (PSD). Nouă ţări din UE – Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria – au anunţat la sfîrşitul lui 2011 menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii români şi bulgari pînă la finalul lui 2013. Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE pînă la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea

deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. Sursa: Ziarul Făclia de Cluj 19 aprilie Neaderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului - o încălcare a obligațiilor din tratat Eurodeputata Renate Weber (PNL) a atras atentia, in timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind "Aderarea UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului", ca "suntem astazi in situatia incalcarii Tratatelor si in mod special a articolului 6, care face ca o asemenea aderare sa aiba caracter obligatoriu. Dosarul s-a blocat la Consiliu, ca urmare a obiectiilor guvernului Marii Britanii si partial ale celui francez". "Fac un apel catre guvernul Marii Britanii sa isi modifice pozitia si sa lase UE sa aplice obligatiile prevazute in Tratatul de la Lisabona - si am incredere in colegii mei ca vor face tot ce tine de ei pentru a se asigura ca acest lucru se va intampla" - a spus Renate Weber,

62


coordonatoare din partea grupului politic ALDE in Comisia de libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE). In ceea ce priveste "asa-numita reforma a Curtii Europene a Drepturilor Omului", aflata in discutie in cadrul unei conferinte organizate zilele acestea (1820 aprilie 2012) la Brighton (UK) de catre presedintia britanica a Consiliului Europei, Weber a informat plenul despre apelul1 pe care l-a initiat si pe care l-au cosemnat peste 60 de eurodeputati, apel care a fost trimis guvernelor tarilor membre ale Consiliului Europei. "Nu pot sublinia suficient ingrijorarea CEDO, a ONG-urilor si a aparatorilor drepturilor omului cu privire la cateva dintre aceste propuneri. Daca vor fi acceptate, aceasta contra-reforma ar diminua in mod grav drepturile victimelor incalcarilor drepturilor omului" - a avertizat Weber. "Dati-mi voie sa-mi exprim ingrijorarea si cu privire la faptul ca aceste doua subiecte sunt tratate fara pic de transparenta. Consiliul examineaza "Documente de sedinta" care nu sunt accesibile publicului si care nu apar in registre. Aceasta este o incalcare a Regulamentului privind accesul la documente! Proiectele documentelor de la conferinta din Brighton sunt accesibile doar ca urmare a scurgerilor de informatii". "Nici publicul, nici ONG-urile nu au fost consultate! Nu acesta este modul in care ar trebui sa rezolvam problemele privind drepturile fundamentale in Europa!", a

mai spus eurodeputata, adaugand ca, in opinia sa, "este momentul ca atat Comisia, cat si Consiliul sa faca acest lucru clar pentru toate statele membre". Sursa: Amosnews.ro 19 aprilie Renate Weber susţine dreptul la muncă al românilor în Europa "Nu înţeleg de ce solidaritatea înseamnă ca cetăţenilor români şi bulgari să li se ceară sprijin pentru planuri comune de ieşire din criză, dar - în acelaşi timp - să li se aplice restricţii care demonstrează că nu suntem cetăţeni europeni cu drepturi egale" - a afirmat, in plenul Parlamentului European, deputata Renate Weber (PNL), coordonatoarea grupului ALDE in Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), se precizează în comunicatul de presă primit la redacţie din partea eurodeputatului român. "Sunt o mare susţinătoare a construcţiei europene şi de aceea înţeleg inclusiv ideea de unitate în faţa crizei economice" - a spus Renate Weber în această dimineaţă (miercuri, n.r.), în cadrul unei reuniuni plenare privind "Drepturile în domeniul ocupării forţei de muncă într-o Europă a frontierelor deschise", la care au fost invitaţi comisarul european pentru muncă şi afaceri sociale, Andor Laszlo şi comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn. "Dacă am fi cetăţeni cu drepturi egale, am avea cu toţii dreptul la muncă fără

63


restricţii, indiferent de ţara în care am dori să ne stabilim. Şi am avea cu toţii dreptul la libera circulaţie, fără restricţii, ceea ce nu se întâmplă, căci România şi Bulgaria nu au primit încă statutul de membre ale spaţiului Schengen, deşi criteriile tehnice sunt demult îndeplinite. Aşadar, concetăţenii mei romani au, în primul rând, obligaţii europene şi mai puţine drepturi. Un dezechilibru, de fapt o discriminare, care contrazice însăşi esenţa ideii europene". La întrebarea eurodeputatei Renate Weber, dacă "are Comisia un plan prin care să convingă Consiliul şi Statele membre să schimbe aceste practici chiar în acest an?", comisarul Andor a răspuns că a trimis "scrisori către guvernele statelor membre care încă menţin restricţii pentru România şi Bulgaria, încurajându-le să-şi reconsidere decizia". Nouă ţări UE menţin încă restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari, însă - de la 1 ianuarie 2012 acestea pot fi impuse numai în urma notificării Comisiei cu privire la distorsiuni grave pe piaţa naţională a muncii sau riscuri serioase în acest sens. Renate Weber l-a întrebat pe comisarul Andor şi dacă este mulţumită Comisia cu explicaţiile primite până acum de la statele membre, în ceea ce priveşte justificarea faptului că prezenţa lucrătorilor români şi bulgari le distorsionează piaţa naţională a muncii. "Comisia nu a fost complet satisfăcuta de explicaţiile primite, iar în scrisoarea mea către ministerele relevante am

subliniat insuficienţa datelor analitice care să sprijine menţinerea restricţiilor. Prin urmare, aceste guverne vor trebui să trimită date analitice suplimentare în perioada următoare, pentru a justifica menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2012" - a spus comisarul Andor in cadrul plenarei de la Strasbourg. Sursa: Novanews.ro 19 aprilie Cristian Busoi, critic fata de noul sistem european de impozitare a benzinei si motorinei Parlamentul European s-a pronunţat astăzi asupra revizuirii Directivei din 2003 privind impozitarea produselor energetice şi a electricităţii, proces în care PE este doar consultat. Scopul revizuirii este adaptarea la obiectivele UE în materie de energie şi schimbări climatice, alinierea scopului la sistemul european de comercializare a emisiilor, respectiv eliminarea distorsiunilor de concurenţă dintre diferitele tipuri de carburant pe piaţa internă, datorate taxării preferentiale. Structura taxei ar urma să fie una duală, cu o componentă bazată pe emisiile de CO2 şi alta, pe cantitatea de energie generată. Într-o intervenţie în plenul Parlamentului, eurodeputatul liberal Cristian Buşoi a apreciat părţile pozitive ale propunerii Comisiei care vor stimula evoluţia către o impozitare favorabilă energiei verzi. Acesta a fost însă critic faţă de creşterea preţului motorinei care ar fi generată de obligaţia de a aplica

64


aceeaşi structură a taxelor pentru toţi carburanţii. Potrivit liberalului, creşterea preţului motorinei i-ar afecta puternic pe români, în condiţiile în care mulţi dintre aceştia posedă autovehicule cu motorizare diesel. „În condiţiile în care şi aşa preţurile la combustibili pun o presiune mare asupra consumatorilor din Europa, nu mi se pare ca o nouă creştere a preţului la motorină este cea mai oportună măsură. Mai mult, creşterea preţului la motorină ar limita automat interesul consumatorilor pentru autovehiculele care se alimenteaza cu acest tip de carburant”, a spus europarlamentarul. În opinia lui Cristian Buşoi, o scădere a cererii de vehicule diesel ar putea afecta serios competitivitatea constructorilor europeni care au mizat pe motoarele de tip diesel, printre care şi cei din Romania, cum sunt Dacia şi Ford. „Motoarele diesel sunt în prezent unul dintre atu-urile industriei europene constructoare de automobile, iar creşterea preţului la motorină riscă să neutralizeze acest avantaj comparativ”, a mai declarat Cristian Buşoi. Nu în ultimul rând, acesta subliniază riscul ca o astfel de măsură să încurajeze consumul de benzină, acest carburant fiind mai puţin eficient din punct de vedere energetic şi deci, mai puţin ecologic. Raportul a fost adoptat în plenul Parlamentului, însă dispoziţia care ar fi dus la majorarea preţului la motorină a fost respinsă. Raportul a fost votat cu 374 voturi pentru, 217 împotrivă şi 73 de abţineri.

Sursa: Timișoara Express 20 aprilie Norica Nicolai sustine acordul UESUA privind datele personale Eurodeputata PNL Norica Nicolai a declarat azi, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, că sprijină noul acord încheiat între UE și SUA cu privire la transmiterea datelor personale ale pasagerilor curselor aeriene (PNR), după ce în anul 2010 legislativul european a refuzat să aprobe acest document din motive de securitate a datelor. "Sper că acest Parlament poate privilegia diversitatea de opinii și sunt convinsă că toți acceptăm că riscurile criminalității transnaționale și riscurile terorismului sunt riscuri globale la care trebuie răspunsuri globale. Singura abordare în acest context este existența unui cadru juridic și așa s-a ajuns la adoptarea acestui tratat care din punctul de vedere al cetățenilor europeni, chiar șchiop așa cum este consemnat, constituie o regulă de drept care le dă garanția respectării drepturilor lor", a arătat Norica Nicolai, în condițiile în care noul acord inițiat în luna noiembrie a anului 2011 stipulează o mai bună partajare a informațiilor între agențiile de aplicare a legii din UE și SUA, întărește o serie de dispoziții privind protecția datelor cetățenilor UE și consolidează garanțiile de protecție a datelor. Sursa: Inpolitics.ro 20 aprilie

65


Datele personale ale românilor, puse la discreţia SUA. Pentru că aşa vrea UE! După o dezbatere aprinsă, Parlamentul European a aprobat joi controversatul acord prin care UE va transfera autorităţilor americane datele pasagerilor curselor aeriene transatlantice, cu scopul (declarativ) de a ajuta SUA în lupta împotriva terorismului şi a infracţionalităţii transnaţionale. Toţi europarlamentarii români care au votat s-au pronunţat pentru acest acord, cu trei excepţii: Renate Weber (PNLALDE), Victor Boştinaru (PSD-S&D) şi Adrian Severin (independent). “Dacă eu am încredere în americani să le dau aceste date, nu ar trebui şi ei să aibă încredere să mă lase să intru în ţara lor fără viză? “, s-a întrebat, într-un interviu pentru gândul, Renate Weber (PNL, ALDE). Weber s-a declarat “revoltată” de felul în care Comisia Europeană negociază acordurile cu SUA. “Tot timpul cedăm, dar nu primim nimic în schimb”. “Ca persoană care vine din România, sunt foarte supărată şi nemulţumită de felul în care Comisia Europeană poartă aceste negocieri cu SUA, care sunt, să spunem, foarte limitate”, a mai declarat Weber. “Şi ne tot promite Comisia Visa Waiver, dar nu se întâmplă nimic. Nu crede CE că am drepturi şi eu ca cetăţean european să primesc ceva la schimb? Nu vrei tu, Comisie, să ai grijă şi de cetăţenii tăi?“, s-a mai întrebat Weber, care a subliniat că UE a trecut acord după acord cu SUA, fără niciun beneficiu. “Înţeleg nevoia de a combate terorismul prin măsuri preventive, dar acest acord

încalcă în mod categoric legislaţia europeană privind datele cu caracter personal“, a mai spus eurodeputata liberală. Parlamentul European a aprobat acordul cu SUA în ciuda faptului că Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a condamnat în termeni foarte categorici conţinutului acestei înţelegeri. Motivul, spune Weber, este că e vorba despre “un vot politic, care nu ţine cont de substanţa acordului”. Problemele pe care le invocă Weber cu referire la conţinutul acestui acord sunt: limbajul foarte vag la unele articole, care le oferă SUA o libertate mult mai mare de acţiune, inclusiv să transfere către terţe ţări PNR sau să ceară datele pasagerilor chiar dacă avionul aterizează într-o ţară vecină SUA; probleme cu definirea şi listarea infracţiunilor în legătură cu care pot fi folosite aceste date, precum şi probleme la nivelul companiilor aeriene, relatează Gândul.info. Sursa: Financiarul.ro 20 aprilie Datele tale personale vor ajuta Statele Unite în războiul contra terorismului. La ce s-a angajat joi UE şi ce va face România După o dezbatere aprinsă, Parlamentul European a aprobat joi controversatul acord prin care UE va transfera autorităţilor americane datele pasagerilor curselor aeriene transatlantice, cu scopul de a ajuta SUA în lupta împotriva terorismului şi a infracţionalităţii transnaţionale.

66


Toţi europarlamentarii români care au votat s-au pronunţat pentru acest acord, cu trei excepţii: Renate Weber (PNLALDE), Victor Boştinaru (PSD-S&D) şi Adrian Severin (independent). "Dacă eu am încredere în americani să le dau aceste date, nu ar trebui şi ei să aibă încredere să mă lase să intru în ţara lor fără viză? ", s-a întrebat, într-un interviu pentru gândul, Renate Weber (PNL, ALDE). Weber s-a declarat "revoltată" de felul în care Comisia Europeană negociază acordurile cu SUA. "Tot timpul cedăm, dar nu primim nimic în schimb". "Ca persoană care vine din România, sunt foarte supărată şi nemulţumită de felul în care Comisia Europeană poartă aceste negocieri cu SUA, care sunt, să spunem, foarte limitate", a mai declarat Weber pentru gândul. "Şi ne tot promite Comisia Visa Waiver, dar nu se întâmplă nimic. Nu crede CE că am drepturi şi eu ca cetăţean european să primesc ceva la schimb? Nu vrei tu, Comisie, să ai grijă şi de cetăţenii tăi?", s-a mai întrebat Weber, care a subliniat că UE a trecut acord după acord cu SUA, fără niciun beneficiu. "Înţeleg nevoia de a combate terorismul prin măsuri preventive, dar acest acord încalcă în mod categoric legislaţia europeană privind datele cu caracter personal", a mai spus eurodeputata liberală. Parlamentul European a aprobat acordul cu SUA în ciuda faptului că Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a condamnat în termeni foarte categorici

conţinutului acestei înţelegeri. Motivul, spune Weber, este că e vorba despre "un vot politic, care nu ţine cont de substanţa acordului". Problemele pe care le invocă Weber cu referire la conţinutul acestui acord sunt: limbajul foarte vag la unele articole, care le oferă SUA o libertate mult mai mare de acţiune, inclusiv să transfere către terţe ţări PNR sau să ceară datele pasagerilor chiar dacă avionul aterizează într-o ţară vecină SUA; probleme cu definirea şi listarea infracţiunilor în legătură cu care pot fi folosite aceste date, precum şi probleme la nivelul companiilor aeriene. "Rămâne în discuţie inclusiv obligaţia companiilor aeriene să introducă noul sistem (sistemul push, în termen de doi ani, altfel sunt pasibile de amendă, n.red.). Oricum, acum SUA îşi iau datele singure, pentru că au acces direct în computerele companiilor aeriene. Şi mai e o problemă: companiile mici nu se vor putea dota în doi ani, pentru că este foarte scump", a mai declarat pentru gândul Renate Weber. Pe de altă parte, colega de partid a Renatei Weber, Adina Vălean, a votat pentru această rezoluţie. "Cred că este un instrument util pentru lupta împotriva terorismului", a declarat pentru gândul Vălean (PNL, ALDE), întrebată fiind de ce a votat pentru rezoluţia care aprobă acordul UE-SUA. "Aduce garanţii suplimentare faţă de cele existente înainte, cum ar fi creşterea verificărilor, promisiunea CE că va face informări periodice, ştergerea datelor după o anumită perioadă de timp. Consider că acest acord e un pas înainte", a mai declarat Adina Vălean.

67


Ce date ajung la Departamentul de Stat al SUA Datele vizate de acordul UE-SUA se numesc PNR, de la Passenger Name Record. Ele reprezintă informaţiile pe care călătorii le furnizează companiilor aeriene înaintea unei curse, în timpul procedurilor de rezervare şi înregistrare. Aceste date despre pasageri erau transmise autorităţilor americane si pană acum (din 2007), însă în baza unui acord provizoriu şi după un sistem pull (SUA are acces la toate datele), faţă de sistemul push din noul acord (datele sunt furnizate la cerere). Washington-ul a încercat încă din mai 2004 să semneze un acord pe termen lung cu UE, însă Parlamentul European s-a opus, din cauza temerilor legate de siguranţa acestor date. Concret, acordul parafat joi de Parlament prin rezoluţia A7-0099/2012 le permite SUA să acceseze timp de până la 15 ani datele referitoare la pasagerii care au zburat din UE în SUA. Timp de 30 de zile, autorităţile americane vor avea acces chiar şi la datele sensibile, cum ar fi etnia, rasa, orientarea sexuală, sănătatea fizică sau psihică a pasagerilor. Ele vor trebui să devină anonime după şase luni, numele urmând să fie accesibile doar în anumite condiţii stricte şi transferate după cinci ani în bănci de date "latente" controlate suplimentar. Înţelegerea a fost negociată de Comisia Europeană în noiembrie 2011 şi aprobată de Consiliul European o lună mai târziu. Ea este valabilă timp de şapte ani. Cu

toate că europarlamentara însărcinată cu redactarea raportului pe acest subiect, liberala olandeză Sophie in 't Veld, a recomandat respingerea acordului, 409 europarlamentari au votat pentru această înţelegere SUA-UE. Prin comparaţie, 226 de eurodeputaţi au votat împotrivă şi 33 s-au abţinut. După aprobarea acordului, Sophie in 't Veld şi-a retras numele de pe raport, pentru a nu fi asociată cu el. Potrivit susţinătorilor acordului, noul text aduce mai multe garanţii în materie de respect faţă de libertăţile individuale. Astfel, datele PNR vor fi folosite doar pentru a lupta împotriva terorismului sau crimelor grave (pasibile cu cel puţin trei ani de închisoare în Statele Unite). Ce urmează Cu toate că a trecut deja de toate obstacolele importante, acordul mai are de parcurs un pas. "Pentru a intra în vigoare, după ce a fost aprobat de Parlamentul European, un act legislativ trebuie să fie aprobat şi de reprezentanţii guvernelor celor 27 de state membre ale Uniunii. În acest caz, vor fi miniştrii europeni ai Justiţiei şi Afacerilor Interne, deci şi cel din România, Cătălin Predoiu, care vor adopta acest acord săptămâna viitoare, pe 26 aprilie. Cel mai probabil acordul va fi aprobat fără discuţii de către miniştri", a explicat pentru gândul Doru Franţescu, directorul Institutului pentru Democraţie Participativă - Qvorum, ONG care monitorizează activitatea Parlamentului European.

68


Reacţia SUA faţă de votul PE Contactată de gândul pentru a comenta votul din plenul Parlamentului European şi controversa din spatele acordului PNR, ambasada SUA la Bucureşti a făcut trimitere la declaraţiile reprezentantului american în Uniunea Europeană, William E. Kennard: "Acest vot reafirmă angajamentul comun al SUA şi UE pentru securitatea pasagerilor. (...) Susţinerea de către Parlamentul European a acestui acord este o dovadă a legăturilor transatlantice puternice şi a angajamentului comun de a ne proteja cetăţenii", a declarat Kennard, cu referire la votul de la Strasbourg. "Datele PNR au fost folosite, în ultimii ani, în cadrul aproape fiecărei anchete teroriste importante desfăşurate de SUA", a subliniat ambasadorul american la UE.

Consiliu, ca urmare a obiectiilor guvernului Marii Britanii si partial ale celui francez". "Fac un apel catre guvernul Marii Britanii sa isi modifice pozitia si sa lase UE sa aplice obligatiile prevazute in Tratatul de la Lisabona - si am incredere in colegii mei ca vor face tot ce tine de ei pentru a se asigura ca acest lucru se va intampla", a spus Renate Weber, coordonatoare din partea grupului politic ALDE in Comisia de libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE). In ceea ce priveste "asa-numita reforma a Curtii Europene a Drepturilor Omului", aflata in discutie in cadrul unei conferinte organizate zilele acestea (1820 aprilie 2012) la Brighton (UK) de catre presedintia britanica a Consiliului Europei, Weber a informat plenul despre apelul pe care l-a initiat si pe care l-au cosemnat peste 60 de eurodeputati, apel care a fost trimis guvernelor tarilor membre ale Consiliului Europei.

Sursa: Gândul 20 aprilie Strasbourg: Renate Weber: Suntem astazi in situatia incalcarii tratatelor Uniunii Europene Eurodeputatul Renate Weber (PNL) a atras atentia, in timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind "Aderarea UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului", ca "suntem astazi in situatia incalcarii Tratatelor si in mod special a articolului 6, care face ca o asemenea aderare sa aiba caracter obligatoriu. Dosarul s-a blocat la

"Nu pot sublinia suficient ingrijorarea CEDO, a ONG-urilor si a aparatorilor drepturilor omului cu privire la cateva dintre aceste propuneri. Daca vor fi acceptate, aceasta contra-reforma ar diminua in mod grav drepturile victimelor incalcarilor drepturilor omului", a avertizat Weber. "Dati-mi voie sa-mi exprim ingrijorarea si cu privire la faptul ca aceste doua subiecte sunt tratate fara pic de transparenta. Consiliul examineaza "Documente de sedinta" care nu sunt accesibile publicului si care nu apar in registre. Aceasta este o incalcare a

69


Regulamentului privind accesul la documente! Proiectele documentelor de la conferinta din Brighton sunt accesibile doar ca urmare a scurgerilor de informatii. Nici publicul, nici ONG-urile nu au fost consultate! Nu acesta este modul in care ar trebui sa rezolvam problemele privind drepturile fundamentale in Europa!", a mai spus eurodeputatul, adaugand ca, in opinia sa, "este momentul ca atat Comisia, cat si Consiliul sa faca acest lucru clar pentru toate statele membre". Sursa: Promptmedia.ro 20 aprilie Sonia Alfano, aleasa presedinte al Comisiei speciale antimafia a PE Eurodeputata italiană Sonia Alfano (ALDE) a fost aleasă miercuri seară, 18 aprilie, la Strasbourg, în funcţia de preşedinte al Comisiei speciale a PE pentru combaterea criminalităţii organizate, corupţiei şi spălării banilor (CRIM). În cadrul primei reuniuni a CRIM, membrii acestei comisii i-au ales drept vicepreşedinţi pe eurodeputaţii Rosario Crocetta (S&D), Rui Tavares (Verzi), Timothy Kirkhope (ECR) şi Soren Bo Sondergaard (GUE/NGL). “Comisia specială va garanta că va furniza, în cel mai scurt interval posibil, un plan de acţiune cuprinzător pentru a trata problema criminalităţii organizate oriunde în UE. Vom manifesta o ‘toleranţă zero’ faţă de cei care ajută şi încurajează criminalitatea organizată”, a declarat eurodeputata Sonia Alfano.

Parlamentul European a decis, la 14 martie, înfiinţarea unei comisii speciale privind criminalitatea organizată, corupţia şi spălarea banilor. Comisia va avea la dispozitie un an pentru a investiga modul în care criminalitatea organizată, inclusiv mafia, se infiltrează în economie, administraţia publică şi sistemele financiare. CRIM va prezenta propuneri pentru lupta împotriva acestor fenomene. CRIM are 45 de membri, din toate grupurile politice ale PE. Din această comisie specială fac parte şi eurodeputaţii români Monica Macovei (PPE/PDL), Renate Weber (ALDE/PNL) şi Ioan Enciu (S&D/PSD). Proasta utilizare a fondurilor publice, infiltrarea în sectorul public şi contaminarea economiei şi a sistemului financiar sunt principalele efecte ale criminalităţii organizate din Uniunea Europeană. CRIM va evalua gradul în care criminalitatea organizată s-a infiltrat în economie şi societate, după care va face propuneri legislative, astfel încât UE să poata răspunde la aceste ameninţări la nivel naţional, internaţional şi european. Comisia va fi abilitată să investigheze la faţa locului şi să audieze funcţionari din cadrul instituţiilor naţionale şi europene. Sursa: Financiarul.ro 20 aprilie Măsuri pentru şomajului

diminuarea

ratei

Europarlamentarul liberal Ramona Mănescu, membru în Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri

70


Sociale din Parlamentul European, spune că cei de la Comisia Europeană vor veni în sprijinul statelor membre cu propuneri de măsuri concrete pentru diminuarea ratei şomajului şi crearea de locuri de muncă. „Pachetul privind ocuparea forţei de muncă a fost adoptat, săptămâna aceasta, de Comisia Europeană şi prevede stabilirea unui nivel decent al salariilor, care să poată fi susţinut, pe termen lung, măsuri referitoare la realizarea condiţiilor adecvate pentru crearea de locuri de muncă, dar şi stimularea flexibilităţii interne în vederea reducerii şomajului”, a declarat Ramona Mănescu. Ea a adăugat că aceste măsuri sunt binevenite în contextul crizei economice. Sursa: Telegraf Online 20 aprilie Eurodeputatul PNL Ramona Mănescu: "Comisia Europeană vine in sprijinul statelor membre cu propuneri de măsuri concrete pentru diminuarea ratei şomajului şi crearea de locuri de muncă." Pachetul privind ocuparea forței de muncă a fost adoptat, ieri, de Comisia Europeană si prevede stabilirea unui nivel decent al salariilor care să poată fi susţinut pe termen lung, măsuri referitoare la realizarea condiţiilor adecvate pentru crearea de locuri de muncă dar si stimularea flexibilităţii interne in vederea reducerii şomajului. Europarlamentarul, Ramona Mănescu, membru in Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă si Afaceri Sociale, din Parlamentul European, consideră

binevenite aceste masuri, in contextul crizei economice. "Cred că acest pachet legislativ vine în sprijinul românilor, cu atât mai mult cu cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea unui loc de muncă este din ce in ce mai dificilă. Ţara noastră are foarte mult de recuperat din punct de vedere financiar iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri care să conducă la creșterea productivităţii,"a spus eurodeputata liberală. Aceasta consideră ca aceste probleme sociale nu pot fi rezolvate decât dacă vor fi puse in aplicare măsuri economice liberale care să vină în sprijinul direct al mediului de afaceri prin reducerea impozitării veniturilor salariale şi printro susţinere reală a întreprinderilor nou înfiinţate. "Din păcate, rata şomajului, în ţara noastră, a crescut alarmant în ultimii ani iar situaţia riscă să se agraveze deoarece, asemenea celorlalte guverne PDL, şi cel condus de Mihai Răzvan Ungureanu nu are nicio strategie în acest sens. Pentru România este vital ca executivul să implementeze, de urgentă, măsuri economice care să ducă la crearea de noi locuri de muncă",a mai spus Ramona Mănescu. Sursa: Libertatea 20 aprilie Cristian Buşoi, critic faţă de noul sistem european de impozitare a benzinei şi motorinei

71


Parlamentul European s-a pronunţat astăzi asupra revizuirii Directivei din 2003 privind impozitarea produselor energetice şi a electricităţii, proces în care PE este doar consultat. Scopul revizuirii este adaptarea la obiectivele UE în materie de energie şi schimbări climatice, alinierea scopului la sistemul european de comercializare a emisiilor, respectiv eliminarea distorsiunilor de concurenţă dintre diferitele tipuri de carburant pe piaţa internă, datorate taxării preferentiale. Structura taxei ar urma să fie una duală, cu o componentă bazată pe emisiile de CO2 şi alta, pe cantitatea de energie generată. Într-o intervenţie în plenul Parlamentului, eurodeputatul liberal Cristian Buşoi a apreciat părţile pozitive ale propunerii Comisiei care vor stimula evoluţia către o impozitare favorabilă energiei verzi. Acesta a fost însă critic faţă de creşterea preţului motorinei care ar fi generată de obligaţia de a aplica aceeaşi structură a taxelor pentru toţi carburanţii. Potrivit liberalului, creşterea preţului motorinei i-ar afecta puternic pe români, în condiţiile în care mulţi dintre aceştia posedă autovehicule cu motorizare diesel. 'În condiţiile în care şi aşa preţurile la combustibili pun o presiune mare asupra consumatorilor din Europa, nu mi se pare ca o nouă creştere a preţului la motorină este cea mai oportună măsură. Mai mult, creşterea preţului la motorină ar limita automat interesul consumatorilor pentru autovehiculele care se alimenteaza cu acest tip de carburant', a spus europarlamentarul.

În opinia lui Cristian Buşoi, o scădere a cererii de vehicule diesel ar putea afecta serios competitivitatea constructorilor europeni care au mizat pe motoarele de tip diesel, printre care şi cei din Romania, cum sunt Dacia şi Ford. 'Motoarele diesel sunt în prezent unul dintre atu-urile industriei europene constructoare de automobile, iar creşterea preţului la motorină riscă să neutralizeze acest avantaj comparativ', a mai declarat Cristian Buşoi. Nu în ultimul rând, acesta subliniază riscul ca o astfel de măsură să încurajeze consumul de benzină, acest carburant fiind mai puţin eficient din punct de vedere energetic şi deci, mai puţin ecologic. Raportul a fost adoptat în plenul Parlamentului, însă dispoziţia care ar fi dus la majorarea preţului la motorină a fost respinsă. Raportul a fost votat cu 374 voturi pentru, 217 împotrivă şi 73 de abţineri. Sursa: Agerpres 22 aprilie Europarlamentar român: Rata şomajului a crescut alarmant în ţară. Guvernul Ungureanu nu are nici o strategie în acest sens Comisia Europeană vine în sprijinul statelor membre cu propuneri de măsuri concrete pentru diminuarea ratei şomajului şi crearea de locuri de muncă. Astfel, potrivit unui comunicat remis de europarlamentarul Ramona Mănescu, pachetul privind ocuparea forţei de

72


muncă a fost adoptat, joi, de Comisia Europeană. Documentul prevede stabilirea unui nivel decent al salariilor care să poată fi susţinut pe termen lung, măsuri referitoare la realizarea condiţiilor adecvate pentru crearea de locuri de muncă, dar şi stimularea flexibilităţii interne în vederea reducerii şomajului. "Cred că acest pachet legislativ vine în sprijinul românilor, cu atât mai mult cu cât salariile le-au fost tăiate, iar găsirea unui loc de muncă este din ce în ce mai dificilă. Ţara noastră are foarte mult de recuperat din punct de vedere financiar, iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri care să conducă la creşterea productivităţii", se mai arată în comunicatul europarlamentarului român, membru în Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale, din Parlamentul European. Potrivit lui Mănescu, aceste probleme sociale nu pot fi rezolvate decât dacă vor fi puse în aplicare măsuri economice liberale care să vină în sprijinul direct al mediului de afaceri prin reducerea impozitării veniturilor salariale şi printro susţinere reală a întreprinderilor nou înfiinţate. "Din păcate, rata şomajului, în ţara noastră, a crescut alarmant în ultimii ani, iar situaţia riscă să se agraveze deoarece, asemenea celorlalte guverne PDL, guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu nu are nici o strategie în acest sens. Pentru România este vital ca executivul să implementeze, de urgenţă, măsuri economice care să ducă la

crearea de noi locuri de muncă", conchide europarlamentarul Ramona Mănescu. Sursa: Antena 3 23 aprilie Weber, Bostinaru and Severin, Romania's only MEPs to vote against EU's PNR agreement with US MEPs Renate Weber of the ALDE group, Victor Bostnaru of the S&D group and non-affiliated Adrian Severin were the only of the 33 Romanian MEPs to have voted against a controversial agreement between the EU and the US on the use and transfer of passenger name records (PNR), which the European Parliament passed Thursday at a plenary session. Weber, the coordinator of the ALDE group in the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs (LIBE), was the only one among the Romanian Liberal MEPs to vote against the agreement, thus following the line of the MEP group to which she belongs, according to a vote monitoring conducted by independent organisation Votewatch.eu. MEPs Adina Valean, Norica Nicolai and Ramona Manescu, all members of Romania's National Liberal Party (PNL) voted for the PNR agreement. The fifth PNL MEP, Cristian Busoi, did not vote. 'This agreement is controversial because, although its objective is welcome, as it regards that fight against terror by preventive means, its interference with

73


the protection of other equally important values, such as privacy and data protection, is unquestionable,' Weber said in a statement before the plenary vote sessions. 'I am not the only voice to say that the agreement violates these rights and the related EU legislation. The European Authority for Data Protection has proved it in a comprehensive analysis. Let us not mention the fact that the scope of the agreement exceeds by far the fight against terror. Many argue that this is a better agreement than the previous one. This just means it is less worse that the previous one. I respect the fact that the US authorities and Congress are interested in the rights of their citizens, but I believe that we are justified in taking into account, first of all, the protection of the rights of our European citizens,' said Weber. MEP Norica Nicolai, who voted for the agreement, highlighted in her statement the protection of citizen's security against the risks of trans-frontier crime and terror. 'I hope this Parliament can privilege the diversity of opinions and I am convinced that we all accept the fact that the risks of trans-frontier crime and the risks of terror are global risks that require global responses. The only approach in this context is a legal framework, and that is how this treaty came to pass, a treaty that from the point of view of the European citizens is a rule of law that provides guarantees that their rights are observed,' said Nicolai. 'I agree with and respect personal data, but we have to agree that the European

citizens have a right to their individual security as a fundamental human right to life. From this perspective, I believe the improvements in the agreement, the fact that we can renegotiate, that we can monitor, gives me no reason to distrust the European Commission,' Nicolai said in defending her vote for the agreement. Bostinaru was the only Romanian MEP member of the Social Democratic Party (PSD) to vote against the agreement, thus falling out of the line of the Progressive Alliance of Socialists and Democrats MEP group that overwhelmingly voted for the agreement. The EU-US agreement on the use and transfer of passengers name records was adopted 409 to 226 and 33 abstentions. A significant MEP minority voted against the agreement out of their concerns over data protection guarantees. On the other hand, the MEPs rejected a proposal to refer the matter to the European Court of Justice, Agerpres informs. Sursa: Actmedia.eu 25 aprilie ACTA revine azi pe agenda Parlamentului European. Iuliu Winkler pentru Gândul: "Ne aflăm într-o confruntare" Controversatul Acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) va fi dezbătut astăzi de Comisia pentru Comerţ Internaţional din Parlamentul European (INTA), care încă nu are o

74


recomandare pentru Parlament pe acest subiect, din cauza lipsei unui consens al membrilor ei. Noul raportor pe ACTA, britanicul David Martin (grupul socialiştilor), va cere Parlamentului să dea un aviz negativ pentru ACTA. Aceasta deşi, în 24 noiembrie 2010, el se număra printre eurodeputaţii care respingeau un proiect de rezoluţie ce condamna felul în care Comisia Europeană a negociat Acordul. Întrebat de gândul care sunt motivele pentru astfel de schimbări de poziţie, europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR, PPE), membru al Comisiei INTA, a explicat că este vorba despre o miză politică. "Grupurile politice au opiniile lor legate de ACTA, însă, în cadrul fiecărui grup, există mari diferenţe. Ne aflăm într-o confruntare. Şi noi suntem politicieni şi, până la urmă, fiecare grup politic doreşte să transmită un mesaj electoratului", a declarat pentru gândul Iuliu Winkler. "Subiectul este foarte, foarte tehnic şi este o situaţie foarte complicată, pentru că vocea publicului are o mare pondere, dar îţi pui problema şi dacă publicul este avizat sau nu pe acest subiect", a mai explicat Iuliu Winkler. Europarlamentarul a vorbit pentru gândul şi despre cealaltă "voce" de care trebuie să ţină cont membrii legislativului european, şi anume afacerile care ar avea de beneficiat de pe urma ACTA. "Trebuie să te gândeşti şi cum vor privi cei care au de câştigat de pe urma ACTA faptul că Parlamentul European dă un aviz negativ la presiunea populară", a explicat Winkler.

Dat fiind conflictul din jurul acestui acord, eurodeputatul UDMR susţine că a încercat mereu să le demonstreze românilor, fie că este vorba despre publicul larg sau despre organisme precum Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.), că "ştie despre ce vorbeşte" şi că şi-a "făcut temele" pe subiectul ACTA. Acordul comercial de combatere a contrafacerii este ultimul subiect pe ordinea de zi a comisiei INTA, astfel că nu există şanse ca europarlamentarii să ajungă astăzi la o înţelegere. "Este posibil - dar situaţia este foarte încurcată - să votăm luna viitoare în comisie (raportul lui David Martin, n.red.). Aşadar, dacă nu va fi vreo răsturnare spectaculoasă de situaţie, votul în comisie va avea loc în luna mai, iar cel din plenul Parlamentului, în iunie", a mai declarat Iuliu Winkler pentru gândul. Eurodeputata Renate Weber (PNL, ALDE) s-a arătat foarte încântată că grupul ei politic a publicat astăzi un comunicat de presă în care condamna ACTA. "Dacă liberalii reuşesc să convingă tot grupul, ACTA cade în Parlament. Nu are cum să treacă", a declarat pentru gândul Renate Weber. Comisia Europeană a decis, la începutul acestei luni, să trimită ACTA la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), după ce Europa s-a arătat îngrijorată de faptul că Acordul ar putea încălca drepturile şi libertăţile fundamentale. Avizul CEJ ar putea veni chiar şi peste doi ani. Un organism independent european în

75


domeniu protecţiei datelor, Controlorul European pentru Protecţia Datelor (CEPD), a anunţat miercuri că ACTA ar putea avea "efecte colaterale inacceptabile" asupra drepturilor fundamentale, potrivit BBC, citat de Mediafax. ACTA nu poate intra în vigoare fără aprobarea Parlamentului European (PE). Până în prezent, 22 de state membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv Marea Britanie, au semnat proiectul. Sursa: Gândul 25 aprilie Schengen: internal border checks must be a last resort Schengen Treaty Member States may reimpose checks at internal borders in the event of a serious threat to their public policy or to internal security, for up to ten days, says draft legislation as amended by the Civil Liberties Committee on Wednesday. In a separate vote on visa legislation, MEPs also backed a clause allowing the emergency reimposition of visa requirements for third country nationals crossing the EU's external frontiers. The Schengen Treaty allows its Member States to reimpose checks at their shared borders: one clause, used 26 times to date, permits this in the event of "a serious threat to public policy or to internal security". This clause has been activated for international sports events,

and more recently, after the Utøya massacre in Norway. Rebuilding trust It was the reimposition of checks at the Franco-Italian border, in April 2011 (at a time of heightened mistrust among Member States), that led to the proposed reform now before Parliament. The reform seeks to strengthen security mechanisms so as to restore trust in the Schengen area. By approving a rapport by Renate Weber (ALDE, RO), with 47 votes in favour, 7 against and 2 abstentions, the committee gave her a mandate to negotiate with the Council. Migration, as such, is not a threat to security MEPs reiterate that "migration and the crossing of external borders by a large number of third-country nationals should not per se be considered a threat to public policy or internal security". They stress that reimposing border checks must remain an exceptional measure, and a last resort. The report sets out several scenarios that might justify reimposing checks: in the event of a serious and imminent threat to public order or internal security, checks could be reimposed for up to six months. The initial text would have empowered the European Commission to take this decision, which is currently a matter for Member States. MEPs would prefer it to remain a matter for Member States, but propose that the decision-taking process

76


should be better-coordinated and more collegial. In the event of an emergency requiring immediate action, a Member State may reimpose checks, on its own initiative, for up to five days. The committee inserted an amendment increasing this period to ten days and allowing it to be prolonged should the threat persist. Finally, in the event of "persistent, serious deficiencies" in a Member State's management of its portion of an EU external frontier, the Commission could decide that checks must be reimposed.

The proposal also seeks to strengthen the "reciprocity mechanism" which provides for the reimposition of visa requirements for the nationals of third countries that reimpose them for the nationals of a Member State. Next steps After this straw vote, the rapporteur will enter into talks with the Council, with a view to reaching a first-reading agreement. Sursa: European Parliament News 25 aprilie

New rules allowing suspension of visa waivers

temporary

The committee also approved a report by Agustín Díaz de Mera (EPP, ES), with 51 votes in favour, 3 against and 3 abstentions, on a proposal to insert a safeguard clause to allow the rapid, temporary suspension of visa waivers for third countries in emergencies. MEPs describe this as a "mechanism for rapid, temporary suspension", and stipulate that this, too, may be used only as a last resort. In the event of a "sudden and substantial" increase in the number of third-country nationals staying illegally on a Member State's territory, or in the number of asylum requests rejected, and if this seriously affects the situation as regards migrants in the Member State concerned, then the European Commission may reimpose the visa requirement.

PE: Reintroducerea controalelor la frontieră în Schengen trebuie să fie o soluţie de ultim resort Reintroducerea controlului la frontierele interne ale statelor membre ale spaţiului Schengen trebuie să se producă doar ca o soluţie de ultim resort şi numai în situaţii excepţionale, au decis miercuri, cu o largă majoritate, membrii Comisiei de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), prin votul dat raportului eurodeputatei liberale Renate Weber (Grupul ALDE). Eurodeputaţii susţin cu fermitate că regula trebuie să fie păstrarea acquis-ului Schengen, iar decizia de reintroducere a controlului la frontierele interne, în caz de ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau a ordinii publice, trebuie luată de un stat membru numai după consultarea Comisiei Europene şi a statelor membre care vor fi afectate de

77


decizie. Comisia Europeană a propus o reglementare de revizuire a guvernanţei Schengen deoarece anumite state membre au subminat-o, temându-se că Primăvara Arabă va determina venirea în UE a unui val de imigranţi ilegali. "Aceasta este noutatea raportului, un mecanism cu o evidentă dimensiune comunitară, tocmai pentru a evita posibilitatea abuzului în reintroducerea controlului, aşa cum au fost cazurile francez şi danez din 2011. Chiar în situaţia unor evenimente neprevăzute, de genul ameninţărilor sau atacurilor teroriste, un stat Schengen poate decide singur reintrotroducerea controlului pentru maxim 10 zile, după care acelaşi mecanism comunitar trebuie aplicat", a declarat într-o conferinţă de presă raportoarea Renate Weber. De asemenea, eurodeputaţii au votat că niciodată migraţia în sine nu poate fi considerată o ameninţare la adresa siguranţei naţionale sau a ordinii publice şi, prin urmare nu poate fi invocată drept un motiv pentru reintroducerea controlului la frontierele interne. Raportul permite introducerea unui mecanism nou, atunci când sunt constatate deficienţe grave în ce priveşte controlul frontierelor externe ale spaţiului Schengen, dar reintroducerea controlului la frontierele interne este permisă numai dacă aceste deficienţe reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei naţionale sau a ordinii publice, iar decizia poate fi luată de Comisia Europeană, după consultarea statelor membre şi informarea Parlamentului European.

O astfel de decizie va fi valabilă numai şase luni, timp în care statul unde au fost înregistrate deficienţe este obligat să-şi rezolve problemele la frontieră. "Aceste este mandatul cu care voi merge să negociez cu Consiliul. În lumina acestuia, este evident că scrisoarea recent trimisă de ministrul francez de interne, Claude Gueant, şi de omologul său german trebuie privită doar ca o încercare de atragere a câtorva voturi în plus pentru candidatul Nicolas Sarkozy. Nu vom accepta introducerea unui nou mecanism care să permită controlul intern în spaţiul Schengen, decât cu respectarea garanţiilor din raportul pe care l-am redactat şi cu respectarea dimensiunii comunitare aprobată de Comisia LIBE", a mai precizat Weber. Franţa şi Germania au cerut recent posibilitatea de a putea restabili controlul la frontierele naţionale pe timp de o lună în cazul unei deficienţe la una din frontierele externe ale spaţiului Schengen, potrivit unei scrisori comune a miniştrilor de interne francez, Claude Guéant, şi german, Hans-Peter Friedrich. Cei doi intenţionează să-şi explice poziţia omologilor europeni în cursul reuniunii miniştrilor de interne prevăzută a avea loc la 26 aprilie la Luxemburg. "Nu putem accepta crearea posibilităţii de reintroducere a controalelor la frontieră decât ca o măsură de ultimă instanţă şi ca urmare a unui proces de evaluare eficient şi transparent. Nu putem accepta una fără cealaltă", a declarat la rândul său, într-un comunicat, Carlos Coelho, responsabilul grupului

78


PPE pentru acest dosar şi raportor pe Schengen al Parlamentului European. "Libertatea de mişcare este o piatră de temelie a Uniunii Europene. Orice reformă a prevederilor Schengen trebuie să întărească libertatea de mişcare şi să consolideze guvernanţa Schengen la nivel european. Condamnăm cu fermitate orice abuz asupra tratatului Schengen din motive politice", a precizat şi Claude Moraes, responsabilul grupului S&D pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne. Sursa: Agerpres 25 aprilie Eurodeputații: Migrația în sine nu justifică reintroducerea controlului la granițe Reintroducerea controlului la frontierele interne ale statelor membre ale spaţiului Schengen trebuie să se producă doar ca o soluţie de ultim resort şi numai în situaţii excepţionale, au decis, azi, cu o largă majoritate, membrii Comisiei de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), prin votul dat raportului eurodeputatei liberale Renate Weber (Grupul ALDE). Eurodeputaţii susţin cu fermitate că regula trebuie să fie păstrarea acquis-ului Schengen, iar decizia de reintroducere a controlului la frontierele interne, în caz de ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau a ordinii publice, trebuie luată de un stat membru numai după consultarea Comisiei Europene şi a statelor membre care vor fi afectate de decizie.

Comisia Europeană a propus o reglementare de revizuire a guvernanţei Schengen deoarece anumite state membre au subminat-o, temându-se că Primăvara Arabă va determina venirea în UE a unui val de imigranţi ilegali. ”Aceasta este noutatea raportului, un mecanism cu o evidentă dimensiune comunitară, tocmai pentru a evita posibilitatea abuzului în reintroducerea controlului, aşa cum au fost cazurile francez şi danez din 2011. Chiar în situaţia unor evenimente neprevăzute, de genul ameninţărilor sau atacurilor teroriste, un stat Schengen poate decide singur reintroducerea controlului pentru maxim 10 zile, după care acelaşi mecanism comunitar trebuie aplicat”, a declarat într-o conferinţă de presă raportoarea Renate Weber. De asemenea, eurodeputaţii au votat că niciodată migraţia în sine nu poate fi considerată o ameninţare la adresa siguranţei naţionale sau a ordinii publice şi, prin urmare nu poate fi invocată drept un motiv pentru reintroducerea controlului la frontierele interne. Franţa şi Germania au cerut recent posibilitatea de a putea restabili controlul la frontierele naţionale pe timp de o lună, în cazul unei deficienţe la una din frontierele externe ale spaţiului Schengen, potrivit unei scrisori comune a miniştrilor de interne francez, Claude Guéant, şi german, Hans-Peter Friedrich. Cei doi intenţionează să-şi explice poziţia omologilor europeni în cursul reuniunii miniştrilor de Interne prevăzută a avea loc la 26 aprilie, la Luxemburg.

79


”Nu putem accepta crearea posibilităţii de reintroducere a controalelor la frontieră decât ca o măsură de ultimă instanţă şi ca urmare a unui proces de evaluare eficient şi transparent. Nu putem accepta una fără cealaltă”, a declarat, la rândul său, într-un comunicat, Carlos Coelho, responsabilul grupului PPE pentru acest dosar şi raportor pe Schengen al Parlamentului European. Sursa: Evenimentul Zilei 25 aprilie

trimisă de Franţa şi Germania, orice alt mecanism care ar putea slăbi principiile Schengen, principii care garantează libertatea de circulaţie între statele membre, esenţa Uniunii Europene", a subliniat Weber. "Migraţia şi trecerea frontierelor externe de către un număr mare de cetăţeni din state terţe nu pot fi considerate ameninţări la adresa ordinii publice sau securităţii interne a UE", se arată în textul adoptat de Comisia PE, care subliniază că verificările la frontierele interne trebuie introduse doar ca măsuri de excepţie.

Statele Schengen pot reintroduce controale la frontiere doar în situaţii excepţionale

Sursa: Mediafax

Statele membre Schengen vor putea reintroduce controale la frontierele interne doar în cazul ameninţărilor la adresa securităţii şi pentru cel mult zece zile, conform unui text adoptat de Comisia pentru Libertăţi a PE. "Astăzi am stabilit în mod clar limitele reformei reglementărilor Schengen. Am exclus categoric posibilitatea introducerii unor criterii suplimentare, precum fluxul imigranţilor, în dispoziţiile excepţionale existente deja care le permit statelor reintroducerea verificărilor la frontierele interne", a declarat raportorul PE, eurodeputata Renate Weber.

Comisia LIBE dă cu flit Franţei şi Germaniei pe Schengen

Textul propus de Weber a fost adoptat cu 47 de voturi pentru, şapte împotrivă şi două abţineri. "Nu dorim şi nu vom accepta, cum s-a propus săptămâna trecută într-o scrisoare

25 aprilie

Statele membre Schengen vor putea reintroduce controale la frontierele interne doar în cazul ameninţărilor la adresa securităţii şi pentru cel mult zece zile, conform unui text adoptat de Comisia pentru Libertăţi a PE. "Astăzi am stabilit în mod clar limitele reformei reglementărilor Schengen. Am exclus categoric posibilitatea introducerii unor criterii suplimentare, precum fluxul imigranţilor, în dispoziţiile excepţionale existente deja care le permit statelor reintroducerea verificărilor la frontierele interne", a declarat raportorul PE, eurodeputata Renate Weber. Se prefigurează astfel o luptă pentru joi, când se întrunesc miniştrii de Interne ai statelor UE.

80


Textul propus de Weber a fost adoptat cu 47 de voturi pentru, şapte împotrivă şi două abţineri. "Nu dorim şi nu vom accepta, cum s-a propus săptămâna trecută într-o scrisoare trimisă de Franţa şi Germania, orice alt mecanism care ar putea slăbi principiile Schengen, principii care garantează libertatea de circulaţie între statele membre, esenţa Uniunii Europene" a subliniat Weber. "Migraţia şi trecerea frontierelor externe de către un număr mare de cetăţeni din state terţe nu pot fi considerate ameninţări la adresa ordinii publice sau securităţii interne a UE", se arată în textul adoptat de Comisia PE, care subliniază că verificările la frontierele interne trebuie introduse doar ca măsuri de excepţie. Sursa: Adevărul 25 aprilie Reforma Schengen: Extremiştii iau cu asalt Europa, iar libertatea ţărilor UE de a închide graniţele intră la vot Eurodeputaţii din Comisia de libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE) votează astăzi noile reguli Schengen care dau posibilitatea statelor membre de a închide graniţele interne pentru şase luni, iar Consiliul JAI discută mâine pe această temă, după ce Franţa şi Germania au trimis o scrisoare preşedinţiei daneze prin care susţin că vor să aibă libertatea de a reintroduce controlul la frontiere.

Dezbaterile vin în contextul îngrijorărilor oficialilor de la Bruxelles legate de creşterea puterii partidelor extremiste şi a discursurilor politice populiste, de cele mai multe ori antieuropene, şi care pledează pentru închiderea graniţelor, restricţionarea liberei circulaţii, contestarea regulilor UE. Olanda nu va aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen înainte de a organiza alegeri, afirmă un expert olandez Într-un astfel de context vin negocierile lansate în toamna anului trecut de Comisia Europeană pe reforma Schengen cu România şi Bulgaria ţinute încă blocate până în septembrie anul acesta. Comisia LIBE din Parlamentul European voteză astazi raportul eurodeputatei Renate Weber (PNL, ALDE), cu privire la propunerea de restabilire a controlului la frontierele interne din spatiul Schengen, pe o perioada de maximum şase luni, în cazul unei ameninţări la adresa ordinii publice sau a securităţii naţionale a statului respectiv. Migraţia nu e o ameninţare la siguranţa naţională Libera circulaţie este un principiu definitoriu al Uniunii Europene, iar posibilitatea ca fiecare cetăţean să se deplaseze în interiorul ei, fără a fi supus unor controale la frontierele interne, este una dintre realizările sale cele mai de succes, notează raportul europarlamentarului român.

81


"Cu toate acestea, evoluţiile recente au subminat încrederea în capacitatea unor state membre de a gestiona frontierele într-un mod care să nu aducă atingere liberei circulaţii a persoanelor în interiorul spaţiului Schengen. Aceste evenimente au pus sub semnul întrebării echilibrul ce trebuie găsit între securitate şi libertatea de circulaţie", arată raportul. "Migraţia în sine nu reprezintă o ameninţare la adresa ordinii publice sau a securităţii naţionale", spune Weber care se opune în mod categoric oricărei încercări de a găsi noi motive, cum ar fi fluxurile migratorii, care să justifice reintroducerea controalelor la frontierele interne. Iniţiativele unilateral trebuie prevenite Un drept al UE precum libera circulaţie, care aduce beneficii unui număr imens de cetăţeni ai UE, nu ar trebui să sufere de pe urma deciziei unui singur stat membru, mai spune Weber. Prin urmare, ar trebui prevenite cât mai mult posibil iniţiativele unilaterale luate la nivel naţional şi ar trebui să se ţină cont de toate interesele europene în cadrul procesului de securizare a spaţiului Schengen. Raportoarea mai susţine că poate fi găsit un echilibru funcţional, care să lase statelor membre o marjă de manevră suficientă în cazul unor evenimente imprevizibile, asigurând, în acelaşi timp, un proces decizional desfăşurat într-un spirit mai colectiv.

25 aprilie Parlement UE contre le contrôle frontalier Les États appartenant à l'espace Schengen doivent pouvoir rétablir des contrôles aux frontières de leur pays, mais seulement en cas de menace pour la sécurité et pour un maximum de dix jours, selon un texte voté mercredi par la commission des Libertés civiles du Parlement européen. "Aujourd'hui, nous avons clairement indiqué nos limites dans la réforme du régime de Schengen. Nous avons catégoriquement exclu la possibilité d'ajouter des motifs supplémentaires, par exemple de flux migratoire, à des dispositions exceptionnelles déjà existantes (la sécurité nationale et l'ordre public) permettant aux Etats membres de réintroduire des contrôles aux frontières intérieures", a affirmé le rapporteur du Parlement européen, la libérale roumaine Renate Weber. Le texte défendu par Renate Weber a recueilli 47 voix pour, 7 contre et 2 abstentions. Il servira de fondement pour négocier une révision du traité de Schengen avec les Etats membres. "Nous ne voulons pas et n'accepterons pas, comme cela a été proposé la semaine dernière dans une lettre francoallemande, tout nouveau mécanisme qui pourrait affaiblir l'acquis de Schengen, garantissant le principe de la libre circulation entre Etats membres l'essence même de notre Union", a souligné Renate Weber.

Sursa: Adevărul

82


Lancé à la conquête des suffrages de l'extrême droite, le chef de l'Etat français Nicolas Sarkozy souhaite que ses partenaires de l'UE acceptent la fermeture des frontières nationales en cas de forte pression migratoire. Mais, selon les eurodéputés, la migration ne constitue pas en soi une menace pour la sécurité. "La migration et le franchissement des frontières extérieures par un grand nombre de ressortissants de pays tiers ne devraient pas être considérés, en eux-mêmes, comme une menace pour l'ordre public ou la sécurité intérieure", indiqué le texte adopté au Parlement européen. Les eurodéputés insistent sur le fait que la réintroduction des contrôles aux frontières doit rester une mesure exceptionnelle et de dernier recours. Le rapport distingue plusieurs scénarios pouvant justifier une réintroduction des contrôles: en cas de menace imminente pour l'ordre public ou pour la sécurité publique, les contrôles pourraient être réintroduits pour une durée maximum de six mois mais de façon coordonnée avec les autres Etats. Les eurodéputés se sont aussi prononcés pour qu'en cas de situation d'urgence nécessitant une action immédiate, un Etat membre puisse réintroduire, de son propre chef, les contrôles pour un délai maximum de dix jours. Enfin, en cas de "graves manquements persistants" d'un Etat membre dans la gestion d'une section de sa portion de la frontière extérieure de l'Union, la Commission pourrait décider de réintroduire des contrôles. Sursa: Le Figaro

26 aprilie Bruxelles: Reintroducerea controlului la frontierele interne ale statelor din spatiul Schengen, doar in situatii exceptionale Reintroducerea controlului la frontierele interne ale statelor membre ale spatiului Schengen trebuie sa se produca numai ca o ultima solutie si numai in situatii exceptionale - au decis, cu o larga majoritate (47 voturi pentru, 7 impotriva, 2 abtineri), membrii Comisiei de libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE), prin votul dat raportului eurodeputatei Renate Weber (PNL, ALDE). Deputatii sustin cu fermitate ca regula trebuie sa fie pastrarea acquis-ul Schengen, iar decizia de reintroducere a controlului la frontierele interne, in caz de amenintari la adresa sigurantei nationale sau a ordinii publice, trebuie luata de un stat membru numai dupa consultarea Comisiei Europene si a statelor membre care vor fi afectate de decizie. "Aceasta este noutatea raportului, un mecanism cu o evidenta dimensiune comunitara, tocmai pentru a evita posibilitatea abuzului in reintroducerea controlului, asa cum au fost cazurile francez si danez din 2011. Chiar in situatia unor evenimente neprevazute, de genul amenintarilor sau atacurilor teroriste, un stat Schengen poate decide singur reintroducerea controlului pentru maximum 10 zile, dupa care acelasi mecanism comunitar trebuie aplicat" explica raportoarea Renate Weber.

83


De asemenea, eurodeputatii au votat ca niciodata migratia in sine nu poate fi considerata o amenintare la adresa sigurantei nationale sau a ordinii publice si, prin urmare, nu poate fi invocata drept un motiv pentru reintroducerea controlului la frontierele interne. Raportul permite introducerea unui mecanism nou, atunci cand sunt constatate deficiente grave in ce priveste controlul frontierelor externe ale spatiului Schengen, dar reintroducerea controlului la frontierele interne este permisa numai daca aceste deficiente reprezinta o amenintare la adresa sigurantei nationale sau a ordinii publice, iar decizia poate fi luata de Comisia Europeana, dupa consultarea statelor membre si informarea Parlamentului European. "Acesta este mandatul cu care voi merge sa negociez cu Consiliul. In lumina acestuia, este evident ca scrisoarea recent trimisa de ministrul francez de interne, Claude Gueant si de omologul sau german, trebuie privita doar ca o incercare de atragere a catorva voturi in plus pentru candidatul Nicolas Sarkozy. Nu vom accepta introducerea unui nou mecanism care sa permita controlul intern in spatiul Schengen, decat cu respectarea garantiilor din raportul pe care l-am redactat si cu respectarea dimensiunii comunitare aprobata de Comisia LIBE", a precizat Weber. Sursa: Promptmedia.ro

LIBE aprobă raportul eurodeputatei Renate Weber privind reintroducerea controlului la frontierele interne Schengen în situaţiile excepţionale Reintroducerea controlului la frontierele interne ale statelor membre ale spaţiului Schengen trebuie să se producă numai ca o ultimă soluţie şi numai în situaţii excepţionale - au decis, cu o largă majoritate, membrii Comisiei de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), prin votul dat raportului eurodeputatei Renate Weber (PNL, ALDE), arată un comunicat remis redacţiei. Deputaţii susţin cu fermitate că regula trebuie să fie păstrarea acquis-ul Schengen, iar decizia de reintroducere a controlului la frontierele interne, în caz de ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau a ordinii publice, trebuie luată de un stat membru numai după consultarea Comisiei Europene şi a statelor membre care vor fi afectate de decizie. "Aceasta este noutatea raportului, un mecanism cu o evidentă dimensiune comunitară, tocmai pentru a evita posibilitatea abuzului în reintroducerea controlului, aşa cum au fost cazurile francez şi danez din 2011. Chiar în situaţia unor evenimente neprevăzute, de genul ameninţărilor sau atacurilor teroriste, un stat Schengen poate decide singur reintroducerea controlului pentru maximum 10 zile, după care acelaşi mecanism comunitar trebuie aplicat" explică raportoarea Renate Weber.

26 aprilie Sursa: Ziarul Bursa

84


26 aprilie PE: Reintroducerea controalelor la frontieră în Schengen trebuie să fie o soluţie de ultim resort Reintroducerea controlului la frontierele interne ale statelor membre ale spaţiului Schengen trebuie să se producă doar ca o soluţie de ultim resort şi numai în situaţii excepţionale, au decis miercuri, cu o largă majoritate, membrii Comisiei de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), prin votul dat raportului eurodeputatei liberale Renate Weber (Grupul ALDE), transmite Agerpres. Eurodeputaţii susţin cu fermitate că regula trebuie să fie păstrarea acquis-ului Schengen, iar decizia de reintroducere a controlului la frontierele interne, în caz de ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau a ordinii publice, trebuie luată de un stat membru numai după consultarea Comisiei Europene şi a statelor membre care vor fi afectate de decizie. Comisia Europeană a propus o reglementare de revizuire a guvernanţei Schengen deoarece anumite state membre au subminat-o, temîndu-se că Primăvara Arabă va determina venirea în UE a unui val de imigranţi ilegali. “Aceasta este noutatea raportului, un mecanism cu o evidentă dimensiune comunitară, tocmai pentru a evita posibilitatea abuzului în reintroducerea controlului, aşa cum au fost cazurile francez şi danez din 2011. Chiar în situaţia unor evenimente neprevăzute, de genul ameninţărilor sau atacurilor teroriste, un stat Schengen poate decide singur reintrotroducerea controlului

pentru maxim 10 zile, după care acelaşi mecanism comunitar trebuie aplicat”, a declarat într-o conferinţă de presă raportoarea Renate Weber. De asemenea, eurodeputaţii au votat că niciodată migraţia în sine nu poate fi considerată o ameninţare la adresa siguranţei naţionale sau a ordinii publice şi, prin urmare nu poate fi invocată drept un motiv pentru reintroducerea controlului la frontierele interne. Raportul permite introducerea unui mecanism nou, atunci cînd sunt constatate deficienţe grave în ce priveşte controlul frontierelor externe ale spaţiului Schengen, dar reintroducerea controlului la frontierele interne este permisă numai dacă aceste deficienţe reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei naţionale sau a ordinii publice, iar decizia poate fi luată de Comisia Europeană, după consultarea statelor membre şi informarea Parlamentului European. O astfel de decizie va fi valabilă numai şase luni, timp în care statul unde au fost înregistrate deficienţe este obligat să-şi rezolve problemele la frontieră. “Aceste este mandatul cu care voi merge să negociez cu Consiliul. În lumina acestuia, este evident că scrisoarea recent trimisă de ministrul francez de interne, Claude Gueant, şi de omologul său german trebuie privită doar ca o încercare de atragere a cîtorva voturi în plus pentru candidatul Nicolas Sarkozy. Nu vom accepta introducerea unui nou mecanism care să permită controlul intern în spaţiul Schengen, decît cu

85


respectarea garanţiilor din raportul pe care l-am redactat şi cu respectarea dimensiunii comunitare aprobată de Comisia LIBE”, a mai precizat Weber. Franţa şi Germania au cerut recent posibilitatea de a putea restabili controlul la frontierele naţionale pe timp de o lună în cazul unei deficienţe la una din frontierele externe ale spaţiului Schengen, potrivit unei scrisori comune a miniştrilor de interne francez, Claude Guéant, şi german, Hans-Peter Friedrich. Cei doi intenţionează să-şi explice poziţia omologilor europeni în cursul reuniunii miniştrilor de interne prevăzută a avea loc la 26 aprilie la Luxemburg. “Nu putem accepta crearea posibilităţii de reintroducere a controalelor la frontieră decît ca o măsură de ultimă instanţă şi ca urmare a unui proces de evaluare eficient şi transparent. Nu putem accepta una fără cealaltă”, a declarat la rîndul său, într-un comunicat, Carlos Coelho, responsabilul grupului PPE pentru acest dosar şi raportor pe Schengen al Parlamentului European.

“Libertatea de mişcare este o piatră de temelie a Uniunii Europene. Orice reformă a prevederilor Schengen trebuie să întărească libertatea de mişcare şi să consolideze guvernanţa Schengen la nivel european. Condamnăm cu fermitate orice abuz asupra tratatului Schengen din motive politice”, a precizat şi Claude Moraes, responsabilul grupului S&D pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne. Sursa: Ziarul Făclia de Cluj 26 aprilie Unii eurodeputati au dubii ca ACTA respecta libertatile fundamentale Alianţa Democraţilor şi Liberalilor Europeni din Parlamentul European (ALDE) a anunţat că nu va susţine Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA). Eurodeputatul liberal de Timiş, Cristian Buşoi, a precizat că acest acord, în actuala formulă, nu este deloc satisfăcător. La rândul lui, liderul grupului ALDE din Parlamentul European a afirmat că are „dubii serioase” în privinţa acestui acord.„ALDE sprijină drepturile de proprietate intelectuală, însă acordul discutat în această perioadă nu este satisfăcător. Am decis să respingem

86


acest tratat acum fără a mai aştepta formularea unei opinii a Curţii Europene de Justiţie, ce poate dura chiar şi doi ani, pentru ca apoi să îl respingem. O renegociere rapidă a condiţiilor tratatului ar duce la finalizarea sa cât mai curând, cu un rezultat pozitiv pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală”, a declarat Cristian Buşoi. Liderul grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt, a motivat, la rândul său, decizia: „Chiar dacă susţinem drepturile de proprietate intelectuală, punem accent şi pe drepturile şi libertăţile fundamentale. Avem dubii serioase că ACTA respectă un echilibru între aceste aspecte. Sprijinim în continuare eforturile de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală, bazate pe o abordare sectorială, susţinute de un mandat transparent şi public”. Sute de timişoreni au protestat în această iarnă împotriva ACTA, considerând că acest acord ar da o lovitură serioasă libertăţii de exprimare pe Internet. Proteste similare au avut loc în întreaga ţară. Sursa: Timiș Online 26 aprilie Cum cere eurodeputata Renate Weber Franţei şi Germaniei să ţină deschise graniţele Schengen Miniştrii de Interne ai Franţei şi Germaniei, Claude Gueant, respectiv Hans-Peter Friedrich, vor încerca astăzi, la Luxemburg, să-i convingă pe omologii europeni că ar trebui reintroduse controalele la frontierele

naţionale, în cazul unui aflux de imigranţi în spaţiul Schengen. Eurodeputata română Renate Weber (PNL, ALDE) le-a luat-o înainte lui Gueant şi Friedrich şi, după aproape o jumătate de an de negocieri cu toate statele din zona Schengen, a reuşit miercuri să treacă de Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European o propunere de raport, care impiedică o astfel de închidere a frontierelor. Ideea de bază a acestui document este că statele nu pot lua singure decizia de a reintroduce controalele la graniţe, ci trebuie să se consulte cu Comisia Europeană şi cu celelalte state afectate de măsură. În plus, o astfel de măsură nu poate veni decât după ce au fost epuizate orice alte acţiuni şi trebuie să fie impusă de o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Trecerea frontierelor externe de către un număr mare de cetăţeni din state terţe nu este considerat, în raportul eurodeputatei române, ca fiind un astfel de pericol. Raportul lui Weber a trecut cu 47 voturi pentru, şapte împotrivă şi două abţineri, ceea ce este un semnal puternic că Franţei şi Germaniei nu le va fi uşor să câştige bătălia de la graniţele externe ale spaţiului Schengen, o luptă pe cât de importantă din punct de vedere electoral (a se vedea campania lui Nicolas Sarkozy), pe atât de periculoasă pentru ideea de liberă circulaţie pe care se bazează proiectul Schengen.

87


"Pentru Nicolas Sarkozy, e o chestie de cules voturi, pentru că e disperat. Dar cei care au votat (inclusiv nemţi, francezi şi spanioli, pentru că la nivel de europarlamentari nu am probleme) au înţeles că bătaia e pe prezervarea spaţiului Schengen", a declarat pentru gândul Renate Weber.

este imposibil ca o asemenea decizie să fie luată pentru ele de o organizaţie de care nu aparţin (Comsia Europeană vrea să ia ea decizia reintroducerii controalelor, n.red.). Norvegienii – doamne, ce oameni sunt ăia! Să-i iei acasă, mai mare dragul!", a povestit amuzată Renate Weber.

Eurodeputata a povestit că, în noiembrie,

Deputata a declarat pentru gândul că este conştientă că nu poate obţine niciun sprijin pentru raportul ei până ce nu se va încheia campania electorală din Franţa. În plus, Consiliul European a fost convins de Franţa şi Germania să nu susţină schimbările de regulament propuse de ea (statul membru să nu poată reintroduce controalele pe cont propriu şi fără existenţa unui pericol iminent la adresa siguranţei naţionale).

când a primit acest raport, Consiliul UE, a cărui preşedinţie este asigurată acum de Danemarca, era favorabil propunerilor ei. Ulterior, a existat "o schimbare de atmosferă". "În primă fază, m-am tot întâlnit cu statele membre, iar acestea au fost OK cu raportul meu - inclusiv danezii şi francezii, care chiar mă sfătuiau cum să fac. După care francezilor le-a zis Sarkozy “nu”, iar săracii au tăcut", a explicat Weber pentru gândul. Când vine vorba despre ajutorul primit pe parcursul redactării documentului despre restabilirea controalelor la graniţele naţionale ale statelor din Schengen, politiciana română le este recunoscătoare norvegienilor. "Cel mai mult m-au convins norvegienii. Avem state care nu sunt în UE, dar sunt în Schengen, cum este Norvegia, şi le

"Să treacă o dată campania din Franţa şi să se aşeze lucrurile", a afirmat Weber. "Dorinţa mea şi înţelegerea mea cu ei (statele membre cu care a negociat din noiembrie, n.red.) asta a fost: când ajungem cu raportul la vot, fiecare text să fie agreat de Consiliu. Nemţii nu au vrut de la început, iar danezii au fost constrânşi de celelalte state membre. Danezii mi-au zis că, până la urmă, Consiliul nu va accepta", a aduăgat liberala pentru gândul. Cu toate că actualul joc politic european nu pare să îi dea vreo şansă lui Renate Weber de a transforma în act legislativ raportul aprobat de LIBE, eurodeputata consideră că a obţinut miercuri o mare victorie pentru libertatea de circulaţie. Degeaba va vrea Consiliul să susţină planul Franţei şi al Germaniei, pentru că

88


mecanismul codeciziei cere ca orice act legislativ să fie luat de Consiliu împreună cu Parlamentul European. Cum PE susţine deocamdată raportul lui Weber, Franţei şi Germaniei nu le va fi uşor să obţină reintroducerea controalelor la frontierele naţionale în maniera pe care o promovează astăzi la Luxemburg. "Acum începe trialogul meu – negocieri cu Consiliul, pentru că funcţionăm după mecanismul codeciziei. Dacă ei ar merge pe linia votată azi, sunt gata să las şi eu de la mine. Dar ei trebuie să facă un pas către noi", a explicat Renate Weber. "La negocierile cu Consiliul participă şi Comisia Europeană. La sfârşit, dacă avem un text, bine, dacă nu, rămânem cu regulamentul actual, ceea ce tot e mai bine decât vor francezii şi nemţii", a mai declarat Weber pentru gândul.

Achievements The single market has helped to create nearly 2.8 million new jobs over the years, according to the European Commission. Mr von Wogau, who was a German MEP between 1979 and 2009, said the single market has proved to be a great boost to European companies: "The single market was created step by step by tearing down barriers between member states. The most important step was to physically open the borders between the member states because this was visible to everybody. Today a small producer of an innovative product has access to the entire internal market of 500 million consumers. This improves the competitiveness of European companies dramatically."

Sursa: Gândul 26 aprilie 20 years of the single market: achievements and challenges ahead The EU is this year celebrating 20 years of the single market that makes it possible for goods, people, services and capital to move freely within the EU. What has been achieved and how can the potential of the single market be better exploited? We asked Karl von Wogau, driving force behind a group of MEPs dedicated to tearing down trade barriers between member states, and Romanian Liberal-Democrat Christian Buşoi, member of the internal market committee.

Mr Buşoi praised the impact the single market has had on consumers: "The single market means a wider range of products and services for consumers. In the new member states it has also brought higher quality and safety standards. The single market has strengthened the bargaining power of the EU at the WTO as well. It also helped member states to mitigate the effects of the economic and financial crisis." Challenges ahead Although the single market has proved to be a great success, it does not mean there are no challenges left. Mr von Wogau said: "Stabilising the euro is one of the big tasks today, as a common

89


currency is a necessary part of the single market. We do not have a single market for security and security products yet. It is a field where the internal market should be developed in the future. Another real challenge is to improve the protection of the external borders."

Statele membre Schengen vor putea reintroduce controale la frontierele interne doar în cazul ameninţărilor la adresa securităţii şi pentru cel mult zece zile, conform unui text adoptat de Comisia pentru Libertăţi a PE, informează AFP, potrivit Mediafax.

Mr Buşoi also identified a number of issues: "We have to modernise the legal framework for the recognition of professional qualifications, simplify social security procedures, eliminate tax barriers and other practical obstacles that may discourage citizens from mobility. Other key aspects are creating a better environment for SMEs, building the online single market and stimulating ecommerce. I think that most of this can be realised if there is sufficient political will."

"Astăzi am stabilit în mod clar limitele reformei reglementărilor Schengen. Am exclus categoric posibilitatea introducerii unor criterii suplimentare, precum fluxul imigranţilor, în dispoziţiile excepţionale existente deja care le permit statelor reintroducerea verificărilor la frontierele interne", a declarat raportorul PE, eurodeputata Renate Weber. Textul propus de Weber a fost adoptat cu 47 de voturi pentru, şapte împotrivă şi două abţineri.

Generation 1992 Because of the 20th anniversary of the single market, there are several EU projects this year to raise awareness of its opportunities. One of them is Generation 1992, in which young people tell about their experiences with mobility within Europe. The Commission will present this programme to the Parliament's internal market committee on 26 April. Sursa: European Parliament News 26 aprilie Comisie PE: Statele Schengen pot reintroduce controale la frontiere doar în situaţii excepţionale

"Nu dorim şi nu vom accepta, cum s-a propus săptămâna trecută într-o scrisoare trimisă de Franţa şi Germania, orice alt mecanism care ar putea slăbi principiile Schengen, principii care garantează libertatea de circulaţie între statele membre, esenţa Uniunii Europene" a subliniat Weber. "Migraţia şi trecerea frontierelor externe de către un număr mare de cetăţeni din state terţe nu pot fi considerate ameninţări la adresa ordinii publice sau securităţii interne a UE", se arată în textul adoptat de Comisia PE, care subliniază că verificările la frontierele interne trebuie introduse doar ca măsuri de excepţie. Sursa: România Liberă

90


26 aprilie SUA şi Canada ar putea fi nevoite să ridice vizele pentru români Statele Unite şi Canada ar putea fi nevoite să elimine vizele pentru cetăţenii români, dacă unele modificări la legislaţia UE în domeniu aprobate de Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a PE vor primi undă verde din partea plenului Legislativului UE şi a Consiliului. Sursa: Reuters Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a PE a aprobat ieri modificarea regulilor europene privind reciprocitatea vizelor, în urma unui amendament semnat de nouă eurodeputaţi, printre care şi doi români, Ioan Enciu şi Renate Weber. Pentru a intra în vigoare, noile reguli trebuie să fie aprobate de plenul PE şi de Consiliu. În cazul în care modificările ar primi undă verde, Statele Unite şi Canada ar avea la dispoziţie un termen de 90 de zile pentru a elimina vizele pentru toate statele UE, inclusiv România, în caz contrar riscând ca UE să impună obligaţia de vize pentru cetăţenii americani şi canadieni în ansamblul celor 27 de state membre, transmite Agerpres. Noile reguli prevăd ca un un stat membru UE să poată notifica instituţiile europene în cazul în care o ţară terţă stabileşte, reintroduce sau menţine obligaţia de vize pentru proprii cetăţeni prin încălcarea principiului reciprocităţii.

Comisia Europeană va fi obligată apoi să înceapă imediat negocierile de ridicare a vizelor cu statul terţ respectiv. Dacă, în termen de 45 de zile, tratativele nu au succes, Comisia va avea obligaţia de a propune reintroducerea vizelor pentru statul în cauză. Dacă, după alte 45 de zile, obligaţia de vize nu a fost ridicată, propunerea Comisiei va fi considerată adoptată, Uniunea Europeana instituind astfel, la rândul său, obligaţia de vize pentru statul terţ în cauză. Totuşi, propunerea Comisiei de reinstituire a vizelor va putea fi respinsă în cazul în care atât Parlamentul European, cât şi Consiliul s-ar pronunţa explicit împotriva acestei măsuri. În prezent, cetăţenii a cinci state membre UE, printre care şi România, au nevoie de viză de călătorie pentru a intra pe teritoriul SUA sau al Canadei. În proiectul de raport redactat de eurodeputatul spaniol Agustin de Mera (Grupul PPE) se precizează că Parlamentul cere Comisiei Europene instituirea unui “nou mecanism care să garanteze respectarea deplină a principiului reciprocităţii în domeniul vizelor pentru toate statele membre, garantând, în acelaşi timp, că, în cazul în care o ţară terţă încalcă acest principiu al reciprocităţii în domeniul vizelor, toate statele membre vor reintroduce obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ţării terţe în cauză". Documentul întocmit de europarlamentarul spaniol reaminteşte că

91


“la 14 iunie 2009, Canada a reintrodus obligativitatea vizei pentru cetăţenii cehi. După doi ani şi jumătate, Ottawa nu şi-a revocat hotărârea, în pofida presiunilor care vor fi putut fi exercitate în acest sens de Comisia Europeană". Sursa: Evenimentul Zilei

security to allow the reintroduction of border controls. My colleagues also almost unanimously agreed with the idea of having this collective/community approach when deciding to reintroduce border controls, because member states will have to consult with the Commission and with affected member states when taking the decision.

26 aprilie Committee warns member states against meeting migration with border checks Migration should not be used as a reason to reintroduce internal border checks in the Schengen area, according to the civil liberties committee (LIBE). Members voted on 25 April in favour of a report stating that internal border controls should be used as a last resort only. The report by Romanian Liberal-Democrat Renate Weber also calls on member states to consult with the Commission and other member states before taking any action. We asked Ms Weber to tell us more about it. How do you feel about the result of the LIBE vote? It is a very strong mandate for negotiating with the Council. I'm very pleased about this. The support is for this idea that we all cherish: free movement within the Schengen area and we want to preserve it. The LIBE committee made it very clear we don't want to allow other extraordinary circumstances but those that exist at the moment. For example, we will not agree with having migration considered as a threat to national

Are you concerned that member states could unilaterally reestablish internal border controls to the detriment of the single market and EU citizens' freedom of movement unless the Commission draws up common guidelines? It's not only what one member state believes, but also how it affects the other member states. This is why this type of community approach is so normal. We are in this together and we have to work together and consult before doing things. If we convince the Council to go along with our lines, that means that in every circumstance a member state would be obliged to discuss it with the Commission and the other member states before taking any decision and see in fact if this is the most appropriate decision. The only exception is of course when there are unpredictable and unforeseen circumstances such as a terrorist threat. In such circumstance the member state has ten days to reintroduce border controls but afterwards it has to apply the same consultation procedure . What sort of threat do you feel would warrant temporarily reintroducing internal borders?

92


We mentioned in the report that it has to be a serious and imminent threat. We don't want someone to take such a radical decision on the impression that something may arise. The reintroduction of border controls is the last resort. Normally member states should be able to handle all these situations within the normal democratic mechanisms. Sursa: European Parliament News 26 aprilie EuroCitizens LTC-singura echipă din judeţul Satu Mare înscrisă în concursul naţional “Europa mai aproape de Consiliul Naţional al Elevilor!” Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) organizează concursul naţional “Europa mai aproape de CNE!” care se adresează Consiliilor Şcolare ale Elevilor din România şi are ca scop promovarea şi implementarea valorilor europene în sistemul de învăţământ. Iniţiatorii acestui concurs sunt DianaIoana Morea şi Andrei-Cătălin Gherghu, ambii seniori ai Consiliului Naţional al Elevilor şi organizat cu sprijinul organizaţiei elevilor din România, alături de Cabinetului Europarlamentarului Norica Nicolai. Înscrierile s-au încheiat săptămâna trecută şi se pare că din judeţul Satu Mare s-a înscris în competiţie doar o echipă. În formularul de înscriere se preciza faptul că fiecare echipă trebuie să-şi aleagă un nume cât mai creativ, astfel încât echipa judeţului Satu Mare se numeşte EuroCitizens LTC. Această denumire conţine o abreviere care

exprima numele instituţiei de învăţământ din care provine echipa şi anume Liceul Teoretic Carei. Motto-ul echipei este Visează! Îndrăzneşte! Reuşeşte!. Echipele de lucru sunt formate din câte trei membri. Echipa LTC Carei este formată din Denisa Romănescu – clasa a X-a C, Anca Marian – clasa a XI-a A şi Ionuţ Sava – clasa a X-a E care este, de asemenea, coordonatorul echipei EuroCitizens LTC. După perioada de înscrieri, echipele trebuie să-şi întocmească proiectul în sine, după care acesta va fi jurizat, iar dacă va trece de prima etapă a competiţiei acesta va fi implementat în cadrul Liceului Teoretic şi în cadrul comunităţii locale, având drept parteneri Biblioteca Municipală Carei, portalul de ştiri locale www.buletindecarei.ro şi Radio Transilvania Carei. Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Andrei-Bogdan Petre: “Europa mai aproape de CNE! este un proiect care se mulează perfect pe obiectivele stabilite de Adunarea Generală a Consiliului Naţional al Elevilor şi vine în întâmpinarea iniţiativelor de dezvoltare a parteneriatelor internaţionale cu structuri reprezentative ale elevilor din ţările membre ale Uniunii Europene. Cu deosebit de mare impact în rândul elevilor, dispunând de elementul motivator pentru implicare şi aici mă refer la vizitele la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, proiectul de tip competiţie se va alătura listei de succese ale Consiliului Naţional al Elevilor de anul acesta. Sperăm ca iniţiativele colegilor noştri din licee să prindă nu numai în rândul elevilor, ci şi în rândul întregii comunităţi, bineînţeles, cu sprijinul mass-mediei”.

93


Juriul este format din doamna Norica Nicolai, Diana-Ioana Morea şi AndreiCătălin Gherghu, seniorii Consiliului Naţional al Elevilor, alături de AndreiBogdan Petre, preşedintele acestei organizaţii. Premiul competiţiei constă într-o vizită la sediul Parlamentului Uniunii Europene, iar echipele câştigătoare vor fi anunţate în data de 25 mai 2012. Numărul acestora variază între 5 şi 9 echipe la nivel naţional.

decizia: „Chiar dacă susţinem drepturile de proprietate intelectuală, punem accent şi pe drepturile şi libertăţile fundamentale. Avem dubii serioase că ACTA respectă un echilibru între aceste aspecte. Sprijinim în continuare eforturile de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală, bazate pe o abordare sectorială, susţinute de un mandat transparent şi public”.

Sursa: Buletin de Carei

27 aprilie

27 aprilie

Fundaţia “Pentru Voi” a câştigat Concursul EuropAffiche

Strasbourg: Liberalii resping tratatul ACTA

Sursa: Promptmedia.ro

europeni

Alianţa Democraţilor şi Liberalilor Europeni din Parlamentul European a anunţat că nu va susţine Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA). Eurodeputatul liberal Cristian Buşoi a precizat motivele pentru care grupul politic din care face parte a luat această decizie. „ALDE sprijină drepturile de proprietate intelectuală, însă acordul discutat în această perioadă nu este satisfăcător. Am decis să respingem acest tratat acum fără a mai aştepta formularea unei opinii a Curţii Europene de Justiţie, ce poate dura chiar şi doi ani, pentru ca apoi să îl respingem. O renegociere rapidă a condiţiilor tratatului ar duce la finalizarea sa cât mai curând, cu un rezultat pozitiv pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală”, a declarat Cristian Buşoi. Liderul grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt, a motivat, la rândul său,

Gianina Gendelon, Lenuţa Gherbăsină, Dana Mihuţ, Maria Botez, Daniel Pătraşcu şi Gheorghe Martinec, coordonaţi de Radu Sudrijan, au câştigat locul I la concursul EuropAffiche. Ei vor merge în 21 iunie la Consiliul Europei din Bruxelles pentru a-şi prezenta lucrările şi a expune afişul câştigător, la invitaţia domnului europarlamentar Cristian Buşoi. Concursul a constat în prezentarea unui afiş pe tema sărbătorilor tradiţionale Europene în prezenţa a peste 100 de persoane şi a unui juriu de excepţie, din care a făcut parte soţia Ambasadorului Irlandei, un delegat de la Ambasadei Franţei, o profesoară Universităţii de Arte Plastice din Bucureşti, iniţiatorul concursului Elisabeth Bisbrouck – Fundaţia Jerome Lejeune. Cei 6 membri ai echipei Fundaţiei “Pentru Voi” au participat în concurs cu un afiş pe tema “Crăciunul în România, Olanda şi Franţa”. Ei au prezentat ţările şi simbolurile fiecăreia, tradiţiile de

94


Crăciun, asemănări şi deosebiri dintre acestea şi au cântat colinde tradiţionale din România. Cei 6 tineri s-au prezentat siguri pe ei, cu o atitudine foarte relaxată, au glumit mereu şi au ridicat sala în picioare prin naturaleţea şi spontaneitatea lor.Felicităm cei 6 tineri şi pe coordonatorul lor pentru reuşită, precum şi pe toţi participanţii din concurs şi organizatorii acestuia!, declară Laila Onu, Director executiv al Fundaţiei “Pentru Voi”. Proiectul EuropAffiche a fost organizat prima oară în România de Asociaţia ALTERNATIVA 2003 în parteneriat cu DGASPC Sector 1, Ambasada Franţei, Fundaţia Jerome Lejeune din Franţa şi TVR1. Sursa: Ora de Timiș 29 aprilie Şase tineri de la „Pentru Voi” Timişoara, invitaţi la Parlamentul European de la Bruxelles

multe ţări europene şi îşi propune implicarea tinerilor cu dizabilităţi intelectuale într-o activitate de creaţie, pentru a le pune în valoare potenţialul artistic şi capacitatea de exprimare. Cei 6 tineri de la „Pentru Voi” au fost selectaţi în urma unei preselecţii la care au participat peste 40 de persoane cu dizabilităţi intelectuale. De câteva luni, aceştia au pregătit lucrarea cu care au participat în concurs – un panou de prezentare cu tema „Crăciunul în România, Olanda şi Franţa”. „Am vopsit steagurile ţărilor, am decupat desene cu simbolurile lor şi leam lipit pe panou”, a declarat Lenuţa, unul dintre membrii echipei. Proiectul EuropAffiche a fost organizat prima oară în România de Asociaţia ALTERNATIVA 2003, în parteneriat cu DGASPC Sector 1, Bucureşti, Ambasada Franţei, Fundaţia Jerome Lejeune din Franţa şi TVR1. Sursa: Ziua de Vest

O echipă de 6 tineri cu dizabilităţi intelectuale, beneficiari ai Fundaţiei „Pentru Voi” Timişoara, a participat la concursul EuropAffiche, joi, 26 aprilie, la Bucureşti. Laila Onu, directorul fundaţiei, a spus că echipa „Pentru Voi” a câştigat, iar în 21 iunie europarlamentarul Cristian Buşoi i-a invitat pe cei şase tineri la Bruxelles, pentru a expune în cadrul Parlamentului European afişul câştigător. Concursul face parte din proiectul EuropAffiche, care constă în realizarea unui afiş pe o temă impusă - Sărbătorile Tradiţionale Europene - tratată în mai

30 aprilie Ramona Mănescu, posibil ministru al Afacerilor Europene Europarlamentarul Ramona Mănescu este unul dintre numele vehiculate ca fiind viitorul ministru al Afacerilor Europene în guvernul Ponta. Premierul desemnat a anunțat că urmează să-și prezinte mâine echipa. Ramona Mănescu s-a născut la Constanța în 1972 și este europarlamentar din partea PNL (începând cu 2007 și până în prezent),

95


în Parlamentul European făcând parte din grupul ALDE. În cadrul acestui grup este coordonator în Comisia pentru Dezvoltare Regională și membru în Comisia pentru Cultură și Educație. De asemenea, face parte din Delegațiile Parlamentului Eurpean pentru relațiile cu Peninsula Arabică și Japonia. Ramona Mănescu este licențiată în Științe Juridice la Facultatea de Drept a Universității București. După încheierea studiilor de licență, europarlamentarul liberal a urmat mai multe studii postuniversitare, dintre care amintim: Institutul Diplomatic Român din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (2006), Academia Națională de Informații, Colegiul Superior de Securitate Națională, etc. Sursa: Capital

96

newsletter MEP PNL aprilie 2012  

Norica Nicolai şi Cristian Buşoi - dezbatere la Parlamentul European pe tema sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană "Ştiut fiind faptu...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you