Page 19

NOMEN ARTIS – DINCOLO DE TĂCERE

Femei celebre din artă, cultură Se ştie că Ziua femeii, Ziua mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici, când în fiecare primăvară, ei o serbau pe Rhea22, mama tuturor zeilor. Femeile au fost, de-a lungul timpului, adevăratele conducătoare ale lumii, iar Ziua Internaţională a Femeii vine să aducă un omagiu tuturor femeilor din lume. Nu puteam să trecem nici noi peste numărul din acestă lună fără să nu amintim despre alte câteva femei celebre. Despre femei celebre am mai vorbit în paginile revistei noastre oferindu-vă date despre Cleopatra, Boudicca, Ioana D’Arc, Ada Lovelace (Anne Isabella Byron), Marie Curie, Regina Elisabeta, Regina Maria, Hariclea Darclée, Mara Bibescu, Marie de Rieu… Dar fie că vorbim despre artă, cultură sau literatură, talentul unor femei a influenţat întreg spaţiul european şi chiar mai departe de atât, contribuind la consolidarea şi la expansiunea artelor frumoase şi a ştiinţei:

Maria Cutzarida-Cră ţunescu a devenit prima femeie medic şi prima care a obținut titlul de doctor în medicină, din România. De numele ei se leagă şi începutul mişcării feministe de la noi, precum şi cele dintâi demersuri din domeniul asistenţei sociale, prin înfiinţarea primelor creşe din ţară. Maria a studiat la Şcoala Centrală din Bucureşti şi la Zürich, unde, în 1877, s-a înscris la Facultatea de Medicină. Ulterior s-a transferat la Montpellier, unde a absolvit Facultatea de Medicină, dar stagiile de spital şi de pregătire a doctoratului le-a făcut la Facultatea de Medicină din Paris. Aici a primit titlul de doctor în medicină, în

Nr. 3 (55), 2016

1884. Pentru a obţine libera practică în ţară, Maria - căsătorită Crăţunescu - şi-a echivalat diploma din străinătate, promovând examenul cu magna cum laude. După revenirea în ţară, Maria Cutzarida a deschis o clinică particulară, iar în 1886 a devenit şeful catedrei de igienă la Azilul „Elena Doamna". S-a ocupat de asistenţă medicală în Fabrica de Tutun din Bucureşti, îngrijind, între 1885 şi 1898, aproape 2.000 de muncitoare. În 1899 a înfiinţat prima creşă internă din România, iar în 1898 a pus bazele „Societăţii Materna", în scopul ocrotirii copiilor nevoiaşi. În 1904 a renunţat la cabinetul particular, dedicându-se total „Societăţii Materna”. Spre sfârşitul vieţii a acordat îngrijiri medicale la Institutul şi internatul Evanghelic (Spitalul Militar temporar nr. 134), în timpul Primului Război Mondial. A murit pe 16 noiembrie 1919, la 62 de ani. A fost urmată de Olga Secară Tulbure - a doua femeie care a urmat cursuri de medicină, de data aceasta la Facultatea de Medicină din Bucureşti „ea şi-a început studiile în 1880, când Maria Cutzarida era în anul al III-lea la Facultatea de Medicină din Zürich. Olga Secară Tulbure şi-a terminat însă studiile mai târziu, din cauza unor probleme de sănătate şi pentru că redactarea tezei de doctorat a durat mai mulţi ani. Astfel, cea de-a doua femeie-medic din România este considerată Hermina Walch Kaminski care, deşi s-a înscris mai târziu la facultatea din Bucureşti (1883), a profesat medicina înaintea Olgăi Secară, începând cu anul 1887.

23

22

Rhea (greaca veche:Ρέα) s-a căsătorit cu titanul Cronos și a avut șase copii: Demetra, Hades, Hera, Hestia, Poseidon și Zeus. Deoarece Cronos își înghitea copiii, ea a hotărât să-l salveze pe cel din urmă. Astfel, Zeus a fost singurul care a scăpat de mânia tatălui său și cel care l-a și detronat ulterior. Echivalentul ei în religia romană este Ops. 23 Maria Cutzarida-Crăţunescu (n. 10 febr. 1857, Călăraşi - 16 nov. 1919, Bucureşti).

Smaranda Gheorghiu24 a fost scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a secolului trecut şi membră a mai multor societăţi culturale considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. A devenit prima femeie exploratoare a Polului Nord. Smaranda era nepoata lui Grigore Alexandrescu şi descendentă a familiilor boiereşti Andronescu şi Vlădescu. Ea scris 24

Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgovişte - d. 26 ianuarie 1944, Bucureşti).

Revistă de Cultură Universală – artă, istorie, spiritualitate...

Page 17

Nomen artis 55  

Revista Nomen Artis - Revistă de cultură universală - Numărul 55, Anul 5, 2016

Nomen artis 55  

Revista Nomen Artis - Revistă de cultură universală - Numărul 55, Anul 5, 2016

Advertisement