Page 1

9

7 86069 332702

280 ron

Locuinţe

Arhitectura­ românească­ în detalii

Arhitectura românească în detalii  ISBN 978-606-93327-0-2

Pe lângă faptul că va fi un instrument de lucru pentru arhitecţii proiectanţi, stagiari sau studenţi arhitecţi, cartea va satisface curiozitatea cititorului pentru ceea ce se află în spatele imaginii unei construcţii, printr-un gest de des–compunere a arhitecturii, de disecare a organismului obiectului arhitectural. Acest mod de prezentare a proiectelor de arhitectură va oferi cititorului posibilitatea de a cunoaşte anatomia obiectului construit, în cele mai intime forme ale sale.

Locuinţe

Seria Arhitectura românească în detalii îşi propune să prezinte proiecte de arhitectură din România, împreună cu informaţiile tehnice şi detaliile de realizare, cu accent pe acestea din urmă. Seria este organizată în mai multe volume tematice. În fiecare volum, informaţiile sunt completate de articole tehnice care tratează subiecte relevante pentru tematica aleasă.


arhitectura românească în detalii

locuinŢe


© Editura Ozalid © Toate drepturile sunt rezervate, conform legilor în vigoare privind drepturile de autor. Orice reproducere, parţială sau totală, prin orice fel de mijloace de transmisie, este interzisă fără acordul editurii Ozalid. Vă rugăm să ne contactaţi pentru termenii de utilizare la contact@ozalid.ro.

Materialele au ca sursă autorii proiectelor, articolelor și fotografiilor și au fost publicate cu acordul lor.

concept și coordonare Emilia Ţugui coordonare grafică desene Ana-Maria Mureșanu Argument și Introducere

Kázmér Kovács

Articole de specialitate Mircea Bârnaure, Georgiana Butulescu, Mădălin Coman,

Liviu Gligor, Dragoș Marcu, Cristina Pană, Tudor Saidel Texte de prezentare proiecte Alexandra Maier, Adriana Măgerușan,

Raluca Munteanu, Roxana Șurcă

prelucrare grafică desene

machetă copertă

Paula-Ema Glăvan, Ana-Maria Mureșanu, Diana Stănciulescu, Raluca Timișescu, Dragoș Toma, Emilia Ţugui

Emilia Ţugui

Concept grafic Anna Ciepiela, Ciprian Isac (Atelierul de grafică) dtp Anna Ciepiela Corectură desene Cristina Pană Corectură text Domnica Macri

Fotografii Pierre Bortnowski, Tiberiu Bucșa, Bogdan Curescu, Cosmin Dragomir, Mihnea Ghilduș, Laurian Ghiniţoiu, Dacian Groza, Brîndușa Havași, Kún Ákos, Macalik Arnold, Makkai Bence, Andrei Mărgulescu, Ovidiu Micșa, Oana Mihăescu, Nagy Zsolt, Codruţa Negrulescu, Sorin Onișor, Radu Pană, Bogdan Raţ, Marius Șoflete, Bogdan Teodor, Octavian Tibăr, Ștefan Tuchilă

Proiect editorial finaţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

descrierea cip a Bibliotecii Naţionale a României Locuinţe. – București: Ozalid, 2012 ISBN 978-606-93327-0-2 72(498)


Volumul îi este dedicat unui adevărat profesor: arhitectului Ștefan Lungu


cuprins

deschidere 8–17 8 argument arhitectura prin detalii Kázmér Kovács

11 introducere locuirea, între permanent și temporar Kázmér Kovács

15 cuvântul editorului

16 structurare informaŢii

prezentare proiecte 18–191



18 casa giurcăneanu adn-ba

30 casa b² anima studio

38 casa tudosie atelier trei

48 casa talea b.i.a. george bălan

58 casa t b.i.a. rovana-Karina moga-gheorghe

68 casa hajdÓ blipsz! atelier fkm

82 casa cn plus line design

92 casa cu șase grădini prodid


104 casa neagoe pzp

114 casa atr ruaa

126 casa dincă skbd

136 casa v. iuga starh

148 casa e.b. starh

160 casa tau studio zona

170 casa n tektum

180 casa prispa echipa prispa

articole tehnice 192–209 192 Tradiţional și contemporan în arhitectura de detaliu Liviu Gligor

195 LUMINA ÎN ARHITECTURA LOCUIRII Cristina Pană

200 Cerinţe specifice și criterii de optimizare a structurilor de rezistenţă pentru locuinţe unifamiliale mircea Bârnaure Mădălin Coman Dragoș Marcu

206 STUDIUL GEOTEHNIC. PRINCIPII dE BAZĂ ALe INVESTIGĂRII GEOTEHNICE A TERENULUi DE FUNDARE Tudor Saidel Georgiana Butulescu

advertorial 210–215




Argument

Arhitectura prin detalii Kázmér Kovács Kázmér Kovács Arhitect, diplomat (1984) al Universităţii de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde obţine în 2001 titlul de doctor cu o teză intitulată Limitele temporale ale monumentului istoric. Este profesor la aceeași școală, predând cursuri de teoria arhitecturii și îndrumând proiecte de restaurare sau de inserţie în sit protejat. Kovács lucrează la un birou de arhitectură din Sfântu Gheorghe, fiind autor sau colaborator la elaborarea unei diversităţi de proiecte de arhitectură, restaurare-reabilitare de clădiri, amenajare urbană sau grădini. Kázmér Kovács a publicat cărţile Peisaj cu grădină și casă (București, Simetria, 2011) și Timpul monumentului istoric (București, Paideia, 2003) și a colaborat la mai multe volume cu colectiv de autori. Totodată, a semnat numeroase articole, mai ales în revistele „Arhitectura” și „Secolul 21”. A mai publicat traducerile în limba română ale mai multor lucrări de Françoise Choay: trei cărţi (Alegoria patrimoniului, București, Simetria, 1998; Urbanismul, utopii și realităţi, București, Simetria-Paideia, 2002; Pentru o antropologie a spaţiului, București, RUR, 2011) și un număr de articole.

1 Aluzie la filmul lui Peter Greenaway, The Belly of an Architect, 1987.



Dacă până la sfârșitul anilor ’80 cartea românească de arhitectură era o prezenţă destul de rară în librării, fie că era vorba de lucrări autohtone, fie de traduceri, de la schimbarea de regim politic încoace ne bucurăm de o relativă abundenţă a publicaţiilor de acest fel. Publicul interesat poate alege între reviste românești și străine, adresate tuturor domeniilor amenajării mediului locuit, dar și dintr-o vastă diversitate de cărţi, de la albume de arhitecţi sau dedicate unui capitol de istorie a arhitecturii, la monografii, studii de teorie sau manuale tehnice. Pentru ce, atunci, un nou proiect editorial care să aducă în prim plan un teritoriu oarecum limitat al arhitecturii? Detaliul de arhitectură este, cel puţin în aparenţă, un lucru rezervat profesioniștilor, ceva firesc, o prezenţă obișnuită și poate marginală în practica și teoria arhitecturii – o chestiune de detaliu. Prin intenţia de a discuta detaliul de arhitectură pe baza unor lucrări exemplare de arhitectură românească contemporană, seria pe care o propun editorii acestei lucrări se situează într-o zonă intermediară între compendiile de rezolvări tehnice și critica de arhitectură. Pe de-o parte, sunt prezentate edificii a căror excelenţă arhitecturală, prin definiţie complexă, este neîndoielnică. Pe de altă parte, analiza diferitelor registre de expresie arhitecturală, parte indisociabilă a reușitei unui proiect, trece printr-o atentă evaluare a calităţii detaliilor de arhitectură care, de obicei, sunt fie ignorate de critică, fie considerate ceva de la sine înţeles. E astfel scoasă în evidenţă legătura organică – apărută iniţial în „burta arhitectului” 1 – între deziderat estetic, concepţie, program, funcţiuni, materiale de construcţie, echipamente…, adică între componente din al căror amestec inseparabil rezultă, după dificila mediere a punerii în operă, edificiul. Astfel, prin aducerea în discuţie a substanţei materiale și tehnice intime a arhitecturii, miza unui astfel de proiect editorial este nici mai mult, nici mai puţin decât reafirmarea unităţii artei de a construi. Îndeletnicire omenească întemeietoare în sens propriu și în sens figurat, arhitectura este întotdeauna chemată să dea formă și conţinut spaţiilor antropice. Realizate din materiale durabile, condiţionate de complexe cunoștinţe specifice, edificiile au fost dintotdeauna expresia cea mai vădită a unei culturi, purtând, inevitabil, însemnele cele mai caracteristice ale instituţiilor, tradiţiilor, valorilor, moravurilor și gusturilor sale. De aceea nu este indiferentă forma arhitecturală: arta de a construi va avea, ca orice artă, și menirea de a comunica. Iar înţelesurile arhitecturii sunt pe măsura complexităţii sale. Ele i-au preocupat pe teoreticienii domeniului în toate timpurile. Dacă Vitruviu și, mai apoi, tratatiștii de la Renaștere până la Revoluţia Industrială considerau ca dat limbajul arhitectural moștenit de la templul grec al perioadei clasice, noile materiale și tehnici de a construi și, odată cu ele, schimbarea mentalităţilor indusă de desfășurarea epocii mașiniste au repus problema expresiei arhitecturale în moduri mai mult sau mai puţin radicale. Exemplar în acest sens, chiar dacă nu singular, este demersul tehnicestetic al Mișcării Moderne. Deși școala de la Bauhaus, de pildă, era altoită pe trunchiul unei solide


tradiţii artizanale, iar un arhitect ca Ludwig Mies van der Rohe a excelat în stăpânirea detaliilor2 , vocaţia progresist-mesianică a Modernismului i-a făcut pe unii dintre campionii ei, între care figura lui Le Corbusier apare emblematică, și mai ales pe mulţi arhitecţi aparţinând generaţiilor de urmași să nu aprofundeze nici chestiunea înţelesurilor, nici pe cea a detaliilor. De la anii 1960 încoace, critica asumat „postmodernistă” a temeiurilor teoretice ale Mișcării Moderne și, mai ales, a realizărilor sale practice a produs o varietate de abordări, dintre care aș aminti scrierile (și realizările) lui Robert Venturi3 și Charles Jencks4, asemănătoare ca punct de pornire și influenţă, dar diferite ca demers. Nu pot fi omise, în această fugară trecere în revistă, încercările mai recente de a altoi discursul arhitectural pe cel al filosofiei poststructuraliste franceze – cum este asocierea dintre Peter Eisenman și Jacques Derrida în cadrul curentului deconstructivist, sau diferitele tentative de translatare în arhitectură a scrierilor lui Michel Foucault sau Jacques Lacan. Însă poate cea mai explicită încercare de a teoretiza înţelesul arhitectural se situează în abordarea sa structuralistă, care e totodată și cea mai apropiată de tematica acestei serii de publicaţii. A discuta arhitectura în termenii și după metodologia teoriei semnelor rămâne demn de interes, în ciuda faptului că nu a produs rezultatele așteptate, respectiv o lingvistică a arhitecturii. Tocmai dificultăţile întâmpinate de cercetători5 în tentativa de a studia arhitectura ca limbaj sunt revelatoare în privinţa specificităţii artei de a construi între celelalte arte. Cu toate că, în final, înţelesul arhitectural rezistă încercărilor de a fi structurat după o gramatică specifică, rămâne evident că putem vorbi metaforic de o „sintaxă” a părţilor unei construcţii sau ale unei texturi urbane, de „morfologie” arhitecturală, de „vocabular” arhitectural6. Unul dintre motivele pentru care elaborarea unei semiotici a arhitecturii a trebuit să eșueze este gama de necuprins a scărilor de amenajare. Între marile proiecte teritoriale (care în zilele noastre, ca o consecinţă a revoluţiei electro-telematice7, poate ajunge la scara unor reţele transcontinentale) și elementele de construcţie cu dimensiuni de câţiva centimetri se desfășoară o nesfârșită varietate de scări de amenajare. Dacă, bunăoară, ușa este un element arhitectural care se pretează unor elaborate analize semiotice – deoarece poate fi pe rând sau simultan indice, icon sau simbol, semn sau referent, parte sau întreg – este poate cazul să ne amintim că pentru orice locuitor, primul și ultimul contact tactil cu o casă este clanţa, mânerul pe care trebuie să-l atingem pentru a pătrunde într-un spaţiu interior, sau pentru a-l părăsi. Să ne amintim că și în epoca noastră, atât de puternic marcată de vizualitate, arhitectura rămâne o artă care poate fi percepută integral doar punându-ne în joc toate simţurile, doar parcurgând-o în timp, dar și în timpi diferiţi, dându-ne răgazul să-i trăim întinderea, spaţialitatea, să-i simţim temperatura, mirosul, netezimea sau asprimea suprafeţelor. Că, dincolo de imaginea sa mediatică, arhitectura se va adresa întotdeauna intelectului și sensibilităţii noastre, invitându-ne să-i descifrăm înţelesurile vechi și să-i inventăm altele noi. Iată-ne, astfel, ajunși la detaliul de arhitectură și, prin el, la problema care ocupă o poziţie centrală în studiile mai recente ale lui Françoise Choay8: corporalitatea noastră relaţie cu lumea, și implicaţiile arhitectural-urbanistice ale dizlocării spaţiale și temporale trăite de societăţile postindustriale. Pledând pentru reinventarea necontenită a „competenţei noastre de a edifica9”, fundament de nedespărţit al condiţiei noastre umane, Choay insistă asupra importanţei regăsirii scării apropiate de amenajare, respectiv a întregii diversităţi de scări intermediare între cea a vecinătăţii imediate și cea teritorială. Poate nimic nu pune mai clar în evidenţă ruptura dintre înţelesul arhitectural și detaliile de arhitectură, decât modul în care detaliile de arhitectură high-tech – aflate în cea mai directă descendenţă a „esteticii mașinii” cerute de primii moderniști – sunt frecvent anexate proiectelor contemporane de arhitectură fără altă legătură cu întregul în afara celei mecanice. Fenomenul apare ca fiind solidar cu disoluţia semantică a spaţiului edificat în modernitate, respectiv cu criza de înţeles a arhitecturii10. Însă, fără doar și poate, azi, spre deosebire de 1851 când, la inaugurarea lui Crystal Palace „intelectuali avizaţi, mai cu seamă Ruskin, refuză, din motive de «urâţenie mașinistă», să recunoască […] realizarea cea mai desăvărșită a unei practici de construcţie prin asamblarea elementelor de serie, o practică

2 Bauhaus a apărut ca un descendent al lui Deutscher Wekbund, ducând mai departe principiile și preceptele acestei organizaţii. 3 Mai ales: Complexity and Contradiction in Architecture, Museum of Modern Art Press, 1966, Learning from Las Vegas, MIT Press, 1977, Architecture as Signs and Systems Harvard University Press, 2004. 4 Mai ales: The Language of PostModern Architecture, Rizzoli, 1977, The New Paradigm in Architecture: The Language of Postmodernism, Yale University Press, 2002. 5 De pildă arhitectul Geoffrey Broadbent (mai ales cu „A Plain Man’s Guide to a Theory of Signs in Architecture”, Architectural Design, 7–8, 1977, și Signs, Symbols and Architecture, John Wiley & Sons, 1980) și filosoful și romancierul Umberto Eco (A Theory of Semiotics, Indiana University Press, 1976, traducerea română: Tratat de semiotică generală, Editura știinţifică și enciclopedică, 1982). 6 Pentru un comentariu sumar al chestiunii semioticii în arhitectură, a se vedea și Kázmér Kovács, Timpul monumentului istoric, Paideia, 2003, pp. 117–119. 7 Expresie născocită de Françoise Choay, cf. de pildă Pour une anthropologie de l’espace, Seuil, 2006, traducere română: Pentru o antropologie a spaţiului, RUR, 2011. 8 Mai cu seamă Pour une anthropologie de l’espace, op. cit., Le patrimoine en questions, Seuil, 2009, La terre qui meurt, Fayard, 2011. 9 Titlu și idee centrală a ultimului capitol al lucrării L’Allégorie du patrimoine, Seuil, 1992, versiunea română: Alegoria patrimoniului, Simetria, 1998. Tema e reluată și dezvoltată de autoare într-un număr de studii ulterioare. 10 Dalibor Veselý plasează începuturile crizei semantice a arhitecturii în perioada barocă, cf. de pildă Architecture in the Age of Divided Representation, Cambridge University Press, 2004.




casa giurcăneanu adn-ba bucurești

Autori proiect arh. Andrei Șerbescu

Colaboratori Arhitectură

Amplasament

arh. Adrian Untaru

arh. Sebastian Șerban arh. Emil Burbea ing. Mircea Sabados

Structură Instalaţii electrice, sanitare, termice VEST Instal

Perioada de realizare a proiectului Anul finalizării construcţiei

Suprafaţă teren Suprafaţa construită Suprafaţa desfașurată

Constructor Costul investiţiei

str. Mitropolit Varlaam nr. 7, sector 1, București

2003 2006 350 m² 130 m² 325 m² KMB Construct 2002 120 000 euro

Fotografii Cosmin Dragomir Ștefan Tuchilă

18


Reglementările urbanistice cereau construirea pe una din limitele de proprietate. Cum proprietarii își doreau o casă izolată, arhitecţii au propus o soluţie în care volumul casei se decupează spre calcan la nivelul parterului și astfel spaţiul liber din jur devine fluid, complet traversabil. Demisolul poate funcţiona ca un compartiment total separat de restul locuinţei, pentru că la el se poate ajunge nu doar din interior, prin living, ci și printr-o curte engleză. Acest fapt răspunde dorinţei proprietarilor de a avea un spaţiu autonom, în care să poată avea loc petreceri. În schimb, terasa intimă de peste etaj este dedicată strict dormitorului matrimonial și la ea se ajunge de pe balconul acestuia, pe o scară exterioară. Ideea unui spaţiu separat de circuitul casei, dedicat petrecerilor, este legată de vechea locuinţă a beneficiarilor, o foarte frumoasă casă veche, unde zona demisolului cu bucătăria și spaţiile tehnice erau locul unor petreceri săptămânale. Tot inspirate de vechea locuinţă sunt și obloanele casei și învelitoarea din olane. Această locuinţă reinterpretează tipologia casei introvertite specifice lumii orientale, unde majoritatea spaţiilor se orientează spre o curte privată. În cazul acesta, din considerente urbanistice, curtea interioară este delimitată de clădire doar pe trei laturi, iar pe a patra de un calcan, dar la fel ca în cazul atriumului oriental, curtea devine spaţiul central al locuinţei. Chiar și accesul în casă se face din interiorul acestei curţi. Acest spaţiu exterior privat beneficiază de lumină și de intimitate deopotrivă, așa că livingul se poate extinde înspre el fără opreliști. Limita fină dintre interior și exterior, reprezentată de un perete de sticlă, este complet amovibilă. Înăuntrul acestui spaţiu exterior privat, orice relaţii vizuale pot fi încurajate. Astfel, se creează relaţii de vizibilitate între diferitele spaţii ale casei, fie ele de zi sau de noapte, indiferent de etajul la care se află. În schimb, relaţia locuinţei cu exteriorul este restrânsă și aproape întotdeauna mediată. Acolo unde apar goluri spre exterior, ele sunt de mici dimensiuni și sunt dublate de obloane de lemn închise la culoare. Doar bovindoul livingului face excepţie și se deschide nemijlocit spre exterior, ca un element de continuitate între curtea interioară și grădina verde din spate. Imaginea exterioară a locuinţei este una aproape opacă – un volum alb, compact și abstract. Acoperișul cu pantă mică și învelitoarea ceramică nu știrbesc imaginea arhitecturii puriste.

Plan de situaţie scara 1:500

19


40

atelier trei


casa tudosie

41


B

Plan subsol scara 1:200

1

A

A

2

B

Plan parter

C

B

scara 1:200

3

4

A

A

5

B

C C

Plan etaj

B

6

scara 1:200

5

5

A

A

52

B

1 Centrală termică 2 Pivniţă 3 Cameră de zi și loc de luat masa 4 Bucătărie 5 Grup sanitar 6 Dormitor

6

b.i.a. george bălan

6

C

6

6


Secţiune A-A scara 1:200

Secţiune B-B

Secţiune C-C

scara 1:200

scara 1:200

casa talea

53


B

6

7

plan parter

1 Dormitor 2 Baie 3 Dressing 4 Living 5 Bucătărie și loc de luat masa 6 Grup sanitar 7 Cămară 8 Centrală termică 9 Depozit 10 Terasă necirculabilă

B

scara 1:250

1

2

3

4

8

9

A

A

5

B

6

7

8

9

plan etaj

B

scara 1:250 13

1

A

1

A

2

10

B

B

1

13

1

A

1

A

2

B

1

72

blipsz!  | Atelier fkm

10


Secţiune A-A scara 1:250

Secţiune B-B scara 1:250

Faţadă nord scara 1:250

Faţadă sud scara 1:250

Faţadă est scara 1:250

Faţadă vest scara 1:250

casa hajdÓ

73


Detaliu perete baie parter, faţada vest Secţiune b-b Vedere exterioară „la roșu”

scara 1:20

b

scara 1:20

3 1

3 a

a

1

b

a1

Secţiune a-a scara 1:20

2

4

1

5

3

a1

a1 Fâșii orizontale de granit cu mortar 50 mm Plasă împletită din sârmă moale zincată Ø 3 mm prinsă cu agrafe de zidărie Termoizolaţie polistiren EPS 80 mm Zidărie cărămidă Porotherm 300 mm Tencuială interioară 10 mm Placaj faianţă ceramică

1 Zidărie cărămidă simplă plină 240 mm 2 Nivelare polistiren EPS 25 mm 3 Borcane simple din sticlă introduse faţă în faţă și fixate cu adeziv siliconic în tub de PVC Ø 110 mm, L=390 mm; etanșeizare prin spumă poliuretanică 4 Hidroizolaţie tip membrană Tefond 3 mm 5 Zidărie suport placaj faţadă cărămizi pline 125 mm

78

blipsz!  | Atelier fkm

2


Detaliu luminator scara 1:20 a1 Pământ fertil 170 mm Geotextil Pietriș (sort spălat 15–30) 100 mm Geotextil Hidroizolaţie Sikaplan 1,5 mm Termoizolaţie polistiren extrudat 100 mm Barieră contra vaporilor Planșeu beton armat dală casetată 270 mm Gips-carton vopsit alb 12,5 mm a2 Învelitoare tablă plană zincată culoare gri închis Hidroizolaţie Sikaplan 15 mm Placă OSB 15 mm Termoizolaţie polistiren XPS 50 mm Barieră contra vaporilor Placă OSB 15 mm Termoizolaţie vată minerală 100 mm Gips-carton vopsit alb 12,5 mm

a2

3

a1

2

1

1 2 a3 1

a3 Gips-carton vopsit alb 12,5 mm Termoizolaţie vată minerală 100 mm Placă OSB 15 mm Barieră contra vaporilor Termoizolaţie vată minerală 80 mm Placă OSB 15 mm Hidroizolaţie Sikaplan 1,5 mm Învelitoare tablă plană zincată, culoare gri închis Pământ fertil a4 Pardoseală parchet lemn masiv de rășinoase 25 mm Șapă beton de egalizare 50 mm / șipci de rășinoase 20 x 50 mm Fonoizolaţie Polifoam 45 mm Planșeu beton armat dală casetată 270 mm Gips-carton vopsit alb 12,5 mm 1 Profil C aluminiu 27x60 mm 2 Traversă orizontală profil dreptunghiular oţel 50 x 100 x 3 mm 3 Șipci rășinoase 50 x 50 mm la distanţa 730 mm

a4

casa hajdÓ

79


102

1

scara 1:20

închidere streașină

2

Detaliu terminaţie căprior,

prodid

2

5

1 Gargui ţeavă oţel vopsit Ø 16 mm 2 Tablă oţel 3 mm 3 Ţeavă Ø 16 mm prinsă de gargui printr-un inel sudat de acesta

a1 Scândură lemn 20 x 280 mm Grindă Vierendeel lemn Polistiren expandat 160 mm Gips-carton 12,5 mm a2 Olane Șipci transversale 20 x 30 mm Șipci în lungul pantei Carton asfaltat Astereală scânduri 22 x 150 mm Polistiren extrudat 80 mm Strat de aer 90 mm (se leagă cu exteriorul la coamă și la streașină) Vată minerală cu folie de aluminiu 50 mm Placare gips-carton 12,5 mm Vopsea lavabilă

3

4

7

8

Toate elementele de lemn vizibile sunt băiţuite și lăcuite.

Toate elementele de lemn sunt ignifugate, dezintectizate și tratate contra umezelii.

Toate elementele metalice, exceptând cele din oţel inoxidabil, sunt grunduite și vopsite.

4 Jgheab tablă oţel 3 mm 5 Piesă tablă 3 mm – terminaţie căprior 6 Fragment de olan pentru obţinerea pantei constante a „capacelor” 7 Tablă zincată 8 Strat carton asfaltat 9 Perforaţii aerisire 1 mm la 100 mm 10 Plasă metal deasă protecţie contra insectelor 11 Grindă Vierendeel lemn 12 Poliţă lemn cu vasernaze 20 x 100 mm 13 Tencuială pe rabiţ 20 mm 14 Polistiren extrudat 80 mm 15 Grindă beton armat 300 x 500 m

6

15

14

13

12

10

11

a1

11

9

a2


103

casa cu șase grădini

7

7

1

scara 1:20

Plan

1 Finisaj trepte piele de toval 2 Treaptă din 2 foi de tablă neagră 5 mm grosime 3 Contratreaptă din ţeavă Ø 80 mm 4 Vang central 2 x U 120 mm 5 Distanţier din platbandă de 20 mm 6 Placuţă de fixare vang tablă neagră 10 mm 7 Placuţă pentru fixare vang tablă neagră 10 mm circa 300 x 300 mm

Detaliu scară pod

2

3

4

scara 1:20

Secţiune

3

2

5

a a

1

4

3

scara 1:20

Secţiune a-a

2

5

6

1

4

3

6


3

2

3

a1

2

1

Detaliu podest terasă Secţiune a-a

4

scara 1:5

5 6 3

2

3 7

1

4 5 6

7

Plan scara 1:20 3

a

a

a

1 Podest prefabricat din beton spălat 2 Element din inox înglobat în beton 3 Capac 4 Piuliţă 5 Element filetat Ø 10 mm 3 6 Ţeavă Ø exterior 40 mm 7 Ţeavă Ø interior 40 mm

a

a1 Pământ Geotextil Hidroizolaţie membrană Sika Strat de difuzie Șapă armată 60 mm Termoizolaţie polistiren extrudat 100 mm Strat de egalizare 40 mm Planșeu de beton armat 200 mm

112

pzp

2

a1


Detaliu iluminare scară scara 1:5

1 PAL melaminat 20 mm 2 Distanţier din aluminiu 3 Sticlă translucidă 6 mm 4 Tub fluorescent 5 Diafragmă beton armat 6 Ţeavă metalică 800 x 800 mm

1

2

3

4

5

6

2 1

3

Detaliu piscină scara 1:10 a1 Tencuială Cuvă de beton armat 250 mm Plăci compozite triplustrat din așchii de lemn, cu liant de ciment și miez de polistiren expandat Heratekta 100 mm Tencuială hidroizolantă elastică Mapei 20 mm

4

5

a1

1 Finisaj margine piscină 2 Balustradă ţeavă de inox 3 Silicon 4 Lăcrimar din tablă 2 mm 5 Nivelul apei

casa neagoe

113


Detaliu faţadă acces, volum consolă 1

a3

2

a1 3

5

4 6

7 8

9 10

a2 11

3 4

124

ruaa

a4

scara 1:10 a1 Scânduri de lemn Ipe 20 x 100 mm Strat de aer ventilat Sistem EuroFox (console și profile L 60 x 40 mm) Hidroizolaţie și strat de difuzie, membrană DuPont Tyvek Panel tehnic impermeabilizat perimetral 15 mm Ţeavă metalică RHS aliniată cu aticul de beton Barieră contra vaporilor Panel tehnic 15 mm impermeabilizat perimetral Termoizolaţie polistiren EPS 40 Hidroizolaţie a2 Scânduri de lemn Ipe 20 x 100 mm Strat de aer ventilat Sistem EuroFox (console și profile L 60 x 40 mm) Hidroizolaţie și strat de difuzie, membrană DuPont Tyvek Panel tehnic 15 mm impermeabilizat perimetral Structură metalică din profile UNP 80 x 45 x 6 mm Contravântuiri Termoizolaţie vată minerală 350 mm Panel tehnic 15 mm impermeabilizat perimetral pe structură metalică CW 50 mm Barieră contra vaporilor Placare cu gips-carton 12,5 mm Vopsea acrilică pentru interior a3 Hidroizolaţie Panou sandviș Agrotec Agropaneel – Kingspan 60 mm Termoizolaţie vată minerală

Tavan suspendat panel tehnic 15 mm impermeabilizat perimetral, pe structură metalică Barieră contra vaporilor Placare cu gips-carton 12,5 mm Vopsea acrilică pentru interior a4 Dușumea din scânduri de lemn Ipe 20 mm Șapă 40 mm Folie poliuretanică întoarsă perimetral astfel încât să îmbrace șapa Polistiren extrudat XPS 40 mm Barieră contra vaporilor Planșeu de beton armat 150 mm Termoizolaţie vată minerală 350 mm Panel tehnic impermeabilizat perimetral 15 mm Hidroizolaţie și strat de difuzie, membrană DuPont Tyvek Rigle de lemn Ipe 38 x 38 mm Scânduri de lemn Ipe 20 x 100 mm 1 Șorţ din tablă 0,5 mm 2 Cornier 80 x 40 x 5 mm sudat între profilele metalice ţeavă RHS 3 Consolă MacFox Medium 60 x 40 x 80 mm (punct mobil) 4 Plăcuţă de rupere a punţii termice 5 Polistiren EPS de racord, ipotenuza minimum 50 mm 6 Pană de platbandă 10 mm 7 Căprior ţeavă metalică RHS 120 x 80 x 6 mm 8 Piesă T1 9 Cadru ţeavă metalică 10 x 20 mm 10 Dulapi 200 x 50 mm, montaţi pe toată lungimea cadrului 11 Plintă 40 x 20 mm, culoarea pereţilor


Detaliu intrados consolă și soclu

a3

scara 1:10

a1 Scânduri de lemn Ipe 20 x 100 mm Rigle de lemn Ipe 38 x 38 mm Hidroizolaţie și strat de difuzie, membrană DuPont Tyvek Grindă de beton armat a2 Scânduri de lemn Ipe 20 x 100 mm Strat de aer ventilat Structură din profile L 60 x 40 x 2 050 mm Masă de șpaclu finisaj negru Termoizolaţie EPS50 Capatec Dalmatina Caparol Zidărie BCA 250 mm Placare cu gips-carton impermeabilizat 12,5 mm Vopsea Latex Grau 55 – Caparol a3 Dușumea din scânduri de lemn Ipe 20 mm Șapă 40 mm Folie poliuretanică întoarsă perimetral astfel încât sa îmbrace șapa Polistiren extrudat XPS 40 mm Barieră contra vaporilor Planșeu de beton armat 150 mm Termoizolaţie vată minerală 350 mm Structură metalică suspendată Barieră contra vaporilor Fibrociment 15 mm Vopsea Latex Grau 55 – Caparol a4 Placaj ceramic Adeziv Șapă de mortar 60 mm Planșeu de beton armat 250 mm Tencuială

a1

1 2

3

4 5 6

7

8

1 Geam dublu termoizolant Low-E Argon 28 mm 2 Riglă cu capac FW50+, 73 x 50 mm 3 Vinclu de fixare a montantului 90 x 140 x 5 mm 4 Glaf MDF vopsit alb 5 Clemă rost 5 mm 6 Centură de beton armat 250 x 100 mm 7 Hidroizolaţie 8 Tijă filetată M10 190 mm și conexpand M10 100 mm 9 Placă sudată 100 x 100 x 3 mm 10 Consolă MacFox Medium 60 x 40 x 80 mm (punct mobil) 11 Plăcuţă de rupere a punţii termice 12 Profil pentru soclu 13 Hidroizolaţie membrană HDP

10

9

11 a2 a4

12

13

casa atr

125


prispa echipa prispa PRISPA este prima casă independentă energetic care funcţionează pe bază de energie solară, proiectată de o echipă multidisciplinară de studenţi români, calificată la Solar Decathlon Europe 2012, cea mai importantă competiţie de arhitectură și tehnologii integrate din lume. Timp de doi ani, o echipă de aproximativ 50 de studenţi de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, Universitatea Tehnică de Construcţii București, Universitatea Politehnică București și Universitatea Naţională de Arte București au proiectat și apoi au construit casa PRISPA, iniţial în capitală, apoi la Madrid, în cadrul competiţiei. Echipa a avut la dispoziţie 13 zile pentru construcţie, 14 zile pentru jurizarea celor 10 probe de concurs și vizite publice și 5 zile pentru demontare. După competiţie, casa a fost reasamblată la Bacău, pe terenul unui cuplu care a achiziţionat prototipul. Utilizând o tehnologie simplă, însă ajutată de strategii pasive și având cel mai mic buget din concurs, PRISPA a obţinut locul 9 din 18, urcând pe podium pe locul 2 la concursul de Eficienţă Energetică și primind, în afara concursului, o diplomă de recunoaștere a eforturilor de responsabilizare socială în ceea ce privește integrarea sistemelor fotovoltaice și solare.

Autori proiect Echipa PRISPA

Amplasament București Madrid Mărgineni, judeţul Bacău

Perioada de realizare a proiectului Anul finalizării construcţiei

2010–2012 2012

Suprafaţa construită Suprafaţa desfășurată

87 m² 110 m²

Constructor Echipa PRISPA Costul investiţiei 120 000 euro*

Fotografii Pierre Bortnowski Cosmin Dragomir Mihnea Ghilduș Oana Mihăescu Sorin Onișor Radu Pană Marius Șoflete * Costul construcţiei prototipului este de 120 000 euro, fiind gândit pentru a suporta 3 asamblări succesive ale modelului itinerant, dar producerea replicată a modelului în sistemul prefabricat ar putea reduce costurile până la 70 000 euro.

180


PRISPA explorează interacţiunea dintre mai multe concepte: arhitectura tradiţională românească, climatul interior de calitate, soluţiile energetice inovatoare și standardele de locuire impuse de obiectivele anului 2020, oferind o soluţie viabilă pentru o casă eficientă energetic în regiunile care se bucură de însorire pe toată durată anului, cu veri fierbinţi și ierni friguroase, unde ventilaţia și răcirea sunt principalii consumatori de energie, ca alternativă la modul în care peisajul rural și periurban s-a dezvoltat în ultimii ani. Proiectul-pilot este gândit în același timp și ca o alternativă sustenabilă pentru revitalizarea peisajului și locuirii în mediul rural din România. Conceptul se inspiră din arhitectura de lemn tradiţională, în care prispa este un element cheie în compoziţia planimetrică și spaţială. Prispa este un loc intermediar, nici complet interior, nici complet exterior, un spaţiu umbrit unde te simţi confortabil și în siguranţă. Este și un loc de socializare, folosit de locuitori, vecini și musafiri pentru a-și împărtăși experienţele. Volumetria este inspirată din tradiţia constructivă românească, acoperișul având însă pante diferite în funcţie de orientarea faţă de punctele cardinale. Panta sudică este mai lină și reprezintă generatorul energetic al casei, având instalate 32 de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice și două panouri solare pentru producerea necesarului de apă caldă al casei. Panta nordică a acoperișului este mai abruptă și participă la dinamizarea spaţiului interior prin cele două ferestre de mansardă, care permit iluminarea naturală în profunzime a zonei de zi printr-o lumină difuză și indirectă și facilitează ventilaţia naturală. Camerele au orientări diferite, în funcţie de destinaţie, iar ferestrele sunt amplasate astfel încât să asigure o iluminare naturală în condiţii optime de confort. Atât zona de zi, cât și zona privată beneficiază de deschideri vitrate generoase către prispa casei, o terasă acoperită cu orientare spre sud care acţionează ca un regulator climatic și ca un umbrar ce facilitează comunicarea dintre interior și exterior. Utilizarea activă a energiei solare se realizează atât prin conformaţia geometrică a casei, cât și prin detaliile tehnice și materialele folosite. Principiul de bază este acela de orientare a spaţiilor principale către sud, spaţiul intermediar al prispei având rol de umbrire și protejare contra însoririi vara, și de spaţiu tampon pe timp de iarnă. Pe panta sudică a acoperișului sunt montate panourile fotovoltaice și cele solare, unghiul său optim permiţând un randament foarte bun pentru obţinerea energiei solare și apei calde menajere. Panourile sunt montate pe o structură independentă, detașată de suprafaţa învelitorii din tablă fălţuită. Energia solară este captată și pasiv, prin utilizarea unor suprafeţe cu capacitate de înmagazinare de energie termică în zone bine însorite în sezonul rece: pardoseală de andezit de 5 cm grosime în imediata vecinătate a ferestrelor și tencuieli de lut la doi dintre pereţii interiori, care pe lângă masa termică au și proprietăţi higroscopice. Un aspect important pentru o locuire de calitate este cel al ventilaţiei. Astfel, pentru o ventilare optimă cu pierderi energetice minime s-a studiat atent dispunerea ferestrelor – golurile de pe feţe opuse produc un tiraj natural suficient pentru aerisire. PRISPA abordează conceptele locuirii durabile promovate de legislaţia europeană în favoarea reducerii consumului energetic în cazul încălzirii, răcirii și a ventilaţiei și utilizează energii regenerabile, producând cu 20% mai multă energie decât consumă, având un profit estimat aferent de 1 700 euro / an. În condiţiile unei clime temperate, casa trebuie conectată la reţeaua publică de electricitate pentru o funcţionare optimă a sistemului, surplusul energetic fiind cedat în reţea pe timpul verii, urmând ca iarna eventualele diferenţe de energie care nu pot fi asigurate de panourile fotovoltaice să fie preluate direct din reţea. Pentru a spori eficienţa utilizării spaţiului, toată infrastructură tehnică,

Plan de situaţie scara 1:500

1 București 2 Madrid 3 Mărgineni, judeţul Bacău

181


Detaliu acces, faţada sud

a1 Tencuială albă din lut Placare cu gips-carton Rigips 12,5 mm Placare cu OSB 20 mm Membrană Intelligent Clima Termoizolaţie vată minerală 240 mm Placare cu OSB 20 mm Placare cu Placocem 12,5 mm Vopsea silicatică pentru exterior a2 Dale de piatră neagră 45 mm Adeziv Polymite 5 mm Placare cu OSB 20 mm Membrană Intelligent Clima Termoizolaţie vată minerală 240 mm Placare cu OSB 20 mm Hidroizolaţie Surfapore W Protection a3 Dușumea din scânduri de lemn 21 x 145 x 4000 mm Traverse șipci de lemn 50 x 30 mm

scara 1:10

a1

1

2

Membrană fonoizolantă Placare cu OSB 20 mm Membrană Intelligent Clima Termoizolaţie vată minerală 240 mm Placare cu OSB 20 mm Hidroizolaţie Surfapore W Protection 1 Grindă I-joist 240 mm 2 Cadru de lemn 3 Tâmplărie de lemn 4 Geam triplu termoizolant Low-E 5 Grindă de lemn 60 x 100 mm 6 Deck din scânduri de lemn 31 x 200 x 4000 mm 7 Traversă I-joist 65 x 140 mm 8 Spumă poliuretanică 9 Șipcă de lemn 70 x 50 mm 10 Dulap de lemn 240 x 100 mm 11 Dulap de lemn 320 x 140 mm 12 Dulap de lemn 60 x 120 mm 13 Picior reglabil

3

4

5

6

7

8

a2

9

10 12 11

13

186

echipa prispa

a3


Detaliu faţada nord scara 1:20 a1 Placare cu gips-carton Rigidur 12,5 mm Placare cu OSB 20 mm Fonoizolaţie vată minerală 200 mm Placare cu OSB 20 mm Placare cu gips-carton Rigips 12,5 mm Vopsea albă pe bază de argilă a2 Învelitoare din tablă de titan-zinc Rheinzink 1 mm Hidroizolaţie 8 mm Placare cu OSB 20 mm Termoizolaţie vată minerală 240 mm Membrană Intelligent Clima Placare cu OSB 20 mm Placare cu gips-carton 12,5 mm Vopsea albă pe bază de argilă a3 Glaf din tablă de titan-zinc Rheinzink Hidroizolaţie 8 mm Placare cu OSB 20 mm Cadru din lemn a4 Tencuială din lut 8 mm Placare cu gips-carton Rigips 12,5 mm Placare cu OSB 15 mm Membrană Intelligent Clima Termoizolaţie vată minerală 240 mm Placare cu OSB 15 mm Cadru din lemn a5 Dușumea din scânduri de lemn 21 x 145 x 4000 mm Traverse șipci de lemn 50 x 30 mm Membrană fonoizolantă Placare cu OSB 20 mm Membrană Intelligent Clima Termoizolaţie vată minerală 240 mm Placare cu OSB 20 mm Hidroizolaţie Surfapore W Protection 1 Grindă I-joist 240 mm 2 Glaf din lemn 3 Dulap de lemn 240 x 45 mm 4 Geam triplu termoizolant Low-E 5 Tâmplărie din lemn 6 Cabluri electrice 7 Picior reglabil 8 Sistem de deschidere a acoperi șului pt acces la zona tehnică 9 Lamele din tablă de titan-zinc îndoită 10 Ușă din tablă de titan-zinc îndoită 11 Rezervor pentru apa gri 12 Riglă de lemn 100 x 100 mm 13 Învelitoare din tablă de titan-zinc Rheinzink 1 mm

a2

a1

1

2 3

4 5

a3

8

a4

9 10 a5

6 3

11

1 12 13

7

prispa

187


Cerinţe specifice și criterii de optimizare a structurilor de rezistenţă pentru locuinţe unifamiliale Mircea Bârnaure Mădălin Coman Dragoș Marcu

1. Generalităţi Clădirile de locuinţe unifamiliale trebuie să asigure o serie de cerinţe funcţionale și estetice. În condiţiile de seismicitate ridicată din ţara noastră, există anumite cerinţe specifice fiecărui tip structural aplicabil clădirilor de locuinţe. Înţelegerea avantajelor și limitărilor fiecărui tip structural și colaborarea dintre arhitect și inginerul proiectant încă din faza de concept permit alegerea structurii optime și gestiunea costurilor structurii de rezistenţă, care are o pondere semnificativă în cazul acestui tip de clădiri. Soluţiile uzuale pentru locuinţele unifamiliale de astăzi sunt structurile din zidărie sau beton, cele din lemn sau metalice fiind mai rar utilizate. Zidăria portantă reprezintă, în general, cea mai eficientă soluţie pentru structura de rezistenţă a locuinţelor unifamiliale. Deoarece majoritatea elementelor de compartimentare au atât rol funcţional, cât și structural, soluţia de structură din zidărie este cea mai economică. Caracteristicile mecanice ale zidăriei impun însă limitări referitoare la forma clădirii, la deschiderile maxime ale încăperilor, la suprafeţele golurilor de pe faţade, la numărul minim de pereţi în interiorul clădirii, cu atât mai severe cu cât nivelul de hazard seismic este mai ridicat. Proiectele moderne de locuinţe prevăd de multe ori spaţii libere mari pentru funcţiunile de living și dining sau ferestre mari pe una dintre faţade, aceste cerinţe funcţionale făcând imposibilă obţinerea unei configuraţii structurale optime din zidărie. În astfel de situaţii, soluţia structurală recomandată este cea din beton armat. Soluţiile structurale din beton armat sunt mai costisitoare decât cele din zidărie, dar permit obţinerea unor deschideri mai generoase, atât în interior cât și la nivelul faţadelor. Structurile în cadre pot prezenta dezavantajul unor gabarite mari ale stâlpilor (care conduce la dificultăţi de mobilare) sau al unor înălţimi libere reduse sub grinzile de deschidere mare. O structură cu pereţi structurali din beton armat, în general mai costisitoare decât cea în cadre, poate conduce la dimensiuni mai mici ale elementelor structurale verticale. Adoptarea unei soluţii de planșeu de tip dală asigură o înălţime liberă sporită și/sau o înălţime de nivel ușor inferioară. Soluţiile structurale metalice sunt în general mai costisitoare decât cele din beton armat, dar permit obţinerea unor elemente structurale foarte suple, putând răspunde unor cerinţe arhitecturale deosebite, în cazul unor proiecte remarcabile. De asemenea, soluţiile structurale modulare, cu prefabricate din oţel, scurtează foarte mult timpul de punere în operă. Structurile din lemn pot constitui soluţia optimă în cazul proiectelor cu cerinţe arhitecturale specifice. Fie că este vorba de structuri din bușteni, de tip cadre sau de panouri din lemn, utilizarea lor în România este destul de rar întâlnită. În paragrafele următoare prezentăm principalele atuuri și limitările specifice ale structurilor din zidărie și beton. Pornind de aici, pot fi identificate soluţii de optimizare a structurilor de rezistenţă sau compromisuri faţă de conceptul arhitectural care permit obţinerea unui proiect optim din punct de vedere funcţional și financiar. 200


Mircea BÂRNAURE  inginer, asistent universitar la Universitatea Tehnică de Construcţii București, Facultatea de Construcţii Civile, Industriale și Agricole, departamentul de Construcţii Civile, Inginerie Urbană și Tehnologie. În anul 2011 a obţinut titlul de doctor pentru lucrarea „Contribuţii la studiul pereţilor cortină supuși diferitelor tipuri de solicitări”. Începând cu anul 2007 lucrează în calitate de inginer proiectant și Project Manager la firma Popp & Asociaţii. Coordonează proiecte de structură atât pentru clădiri rezidenţiale, de birouri și industriale, cât și pentru lucrări de consolidare complexe, unele dintre clădirile consolidate fiind incluse în Lista Monumentelor Istorice. Mădălin COMAN  inginer, în prezent asistent universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, catedra de Știinţe Tehnice. La începutul anului 2012 și-a susţinut teza de doctorat în cadrul Universităţii de Construcţii București în domeniul interacţiunii teren-structură. În calitate de Director Tehnic al firmei Popp & Asociaţii coordonează diferite proiecte, de la clădiri industriale, rezidenţiale și birouri, la expertize și proiecte de consolidare pentru clădiri existente, multe chiar de pe Lista Monumentelor Istorice. Parte din experienţa acumulată prin activitatea de proiectare a fost transmisă prin numeroase articole publicate în reviste de specialitate și prin diverse comunicări știinţifice. Dragoș MARCU  inginer proiectant de structuri pentru construcţii, lector universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și vice-președinte al Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România. Conduce un birou care a proiectat câteva dintre cele mai importante clădiri realizate în ultimii ani în București, iar recunoașterea activităţii sale s-a concretizat în mai multe premii interne sau internaţionale decernate de organizaţiile de profil.

2. Clădiri cu structura din zidărie Acest sistem structural este optim din punct de vedere al costurilor pentru clădiri cu înălţime redusă, care nu necesită spaţii libere mari, au funcţiuni fixe și nu sunt susceptibile de a suferi transformări majore în timpul exploatării. În zonele cu seismicitate redusă se pot realiza clădiri din zidărie nearmată (ZNA), dar de cele mai multe ori se utilizează zidăria confinată (ZC), care este prevăzută cu elemente din beton armat verticale (stâlpișori) și orizontale (centuri). Utilizarea acestor structuri implică anumite cerinţe specifice de conformare. 2.1. Cerinţe privind dimensiunile și poziţionarea pereţilor structurali Structurile din zidărie pot fi clasificate în structuri cu pereţi deși și structuri cu pereţi rari. Sistemul structural cu pereţi deși presupune distanţe maxime între pereţi de 5,00 m și înălţime de nivel de maximum 3,20 m. Structurile cu pereţi rari presupun distanţe maxime între pereţi de 9,00 m și înălţime de nivel de până la 4,00 m. Pentru a putea fi consideraţi ca elemente structurale, șpaleţii de zidărie adiacenţi golurilor de uși sau ferestre trebuie să aibă o lungime minimă, lmin, care depinde de cea mai mare înălţime a golurilor adiacente. În cazul ZNA, șpaleţii marginali trebuie să aibă lmin = 0,6 hgol ≥ 1,20 m, iar șpaleţii intermediari trebuie să aibă lmin = 0,5 hgol ≥ 1,00 m. În cazul zidăriei confinate, șpaleţii marginali trebuie să aibă lmin = 0,5 hgol ≥ 1,00 m, iar șpaleţii intermediari lmin = 0,4 hgol ≥ 0,80 m. Grosimea minimă a pereţilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este executată zidăria, este de 240 mm. Raportul minim între înălţimea etajului (het) și grosimea peretelui (t) trebuie să fie het/t ≤ 12 pentru ZNA, respectiv het/t ≤ 15 pentru ZC. Dispunerea în plan a pereţilor structurali trebuie făcută cât mai uniform, iar sumele ariilor nete de zidărie ale pereţilor de pe cele două direcţii principale ale clădirii trebuie să fie aproximativ egale. Pentru asigurarea rezistenţei și a rigidităţii la torsiune se recomandă ca pereţii structurali cu rigiditate mare să fie dispuși cât mai aproape de conturul clădirii. Din acest motiv, se limitează raportul între ariile în plan ale golurilor de uși și ferestre și ariile plinurilor de zidărie, în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag), de numărul de niveluri (nniv ) și de poziţia peretelui în clădire. Acest lucru implică anumite constrângeri privind suprafaţa maximă a golurilor dispuse pe faţade. Acceleraţia ag

Perete exterior

Perete interior

0,08g

0,12g; 0,16g

nniv ≤ 3          ≤ 1,5

nniv ≤ 3     ≤ 1,25

nniv = 4,5 

nniv = 4 

≤ 1,25

nniv ≤ 3     ≤ 0,45

nniv = 4,5 

nniv = 4 

 ≤ 0,35

0,28g; 0,32g

 ≤ 1,0

 ≤ 0,8

 ≤ 0,35

 ≤ 0,25

 ≤ 1,00

nniv≤ 3          ≤ 0,55  ≤ 0,45

0,20g; 0,24g

Tabel 1 Valori maxime ale raportului dintre aria în plan a golurilor de uși și ferestre și aria plinurilor de zidărie (conform P100–1:2006)

201


STUDIUL GEOTEHNIC. PRINCIPII DE BAZĂ aLe INVESTIGĂRII GEOTEHNICE A tERENULUi DE FUNDARE Tudor Saidel, Georgiana Butulescu Tudor Saidel  Inginer geotehnician din 1997, cu studii de specialitate atât la UTCB, cât și la Universitatea Tehnică din Berlin. Deţine atestate MLPAT de Verificator de proiecte și Expert tehnic în domeniul Af și este membru al unor asociaţii și comitete tehnice precum Societatea Internaţională și Română de Mecanica Pământurilor și Inginerie Geotehnică (ISSMGE & SRGF) sau Comitetul Tehnic de Standardizare CT361 „Geotehnica” în cadrul ASRO (Asociaţia Română de Standardizare). Bogata experienţă profesională în ingineria geotehnică și managerială include conceperea și supervizarea tehnică a execuţiei unor proiecte complexe precum clădiri de birouri, lucrări industriale și de infrastructură etc. În prezent proiectează și oferă consultanţă pentru proiecte de construcţii speciale, mai ales în domeniul energiei eoliene. Georgiana Butulescu Inginer diplomat, absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii București, specializare în Inginerie Civilă, absolvent de Studii Aprofundate în domeniul Inginerie Geotehnică și Fundaţii la UTCB și Universitatea Politehnică din Madrid; doctorand în cadrul școlii doctorale a UTCB în domeniul Inginerie Geotehnică, teză de doctorat în curs de elaborare, dedicată studiului loessurilor din România; experienţă în elaborarea de studii geotehnice și expertize tehnice complexe, atât pentru lucrări de anvergură în zone urbane intens construite, cât și pentru obiective industriale fundate pe terenuri dificile și parcuri de centrale eoliene de mari dimensiuni; membru al Societăţii Române de Geotehnică și Fundaţii.

Introducere La proiectarea locuinţelor unifamiliale sau a construcţiilor de dimensiuni uzuale, studiul geotehnic este adesea privit doar ca o formalitate, care trebuie rezolvată împreună cu celelalte avize pentru începerea proiectării. Se urmărește reducerea costurilor legate de studiu, fără a se lua în calcul implicaţiile asupra riscului geotehnic și costului edificării construcţiei. Standardele de referinţă care reglementează investigarea și încercarea terenului precum și elaborarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii sunt SR EN 1997–2:2007 „Proiectarea geotehnică. Investigarea și încercarea terenului” și NP 074/2007 „Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii”, normativ care se află în proces final de revizuire pentru armonizarea deplină cu prevederile normelor europene Eurocod. Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori: pe de o parte, cei legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt condiţiile de teren și apa subterană, iar pe de altă parte, factorii legaţi de structură și de vecinătăţile acesteia. CondiŢii geotehnice dificile. Impactul asupra eficienţei economice a construcŢiei Condiţiile de teren care impun o atentă investigare a terenului de fundare sunt: • pământuri loessoide sensibile la umezire: loessurile din România prezintă tasări sub greutatea proprie a stratului, în cazul umezirii ajungând la aproximativ 1 m, în funcţie de grosimea stratului; • pământuri contractile (cu umflări și contracţii mari): prezintă variaţii semnificative de volum ale masivului de pământ, determinate de variaţiile de umiditate; • nisipuri fine uniforme susceptibile la lichefiere: caracterizate de deformaţii mari, uneori cu caracter catastrofal, produse de încărcări ciclice sau dinamice (de exemplu, în caz de seism); • pământuri foarte compresibile: pământurile argiloase și prăfoase de consistenţă redusă, mâlurile (caracterizate de absenţa legăturilor de cimentare între particule), turba (material cu peste 80% materie organică), nisipurile afânate, umpluturile neconsolidate; • terenuri în pantă cu potenţial de alunecare; • terenuri cu contaminare chimică. Un alt aspect deosebit de important pentru viitoarea construcţie îl reprezintă prezenţa în vecinătate – uneori chiar la calcan – a unor clădiri, deoarece realizarea excavaţiilor, a epuizmentelor și a lucrărilor de infrastructură aferente construcţiei care se proiectează poate produce degradări ale construcţiilor și reţelelor îngropate aflate în vecinătate. De asemenea, prezenţa apei subterane în amplasament, în situaţia în care excavaţia coboară la limita sau sub nivelul acesteia, trebuie investigată prin monitorizarea nivelului piezometric și eventual, prin realizarea de teste de pompaj. 206


foto 1 Probă de pământ de consistenţă redusă foto 2 Probă prelevată din strat de umpluturi eterogene subconsolidate foto 3 Degradări produse de variaţia de volum a pământurilor contractile foto 4 Degradări produse de tasări rezultate din umezirea loessurilor

Toate situaţiile enumerate mai sus impun o deosebit de atentă investigare a terenului de fundare. Acestea au implicaţii semnificative asupra siguranţei și costului soluţiei de fundare și indirect asupra întregii investiţii. Investigarea geotehnică preliminară Pentru a asigura eficienţa economică a construcţiei, se recomandă realizarea unor investigaţii geotehnice preliminare asupra terenului de fundare, chiar înainte de achiziţionarea lui. Aceste investigaţii constau în mod uzual într-un foraj de investigare geotehnică. Pentru stabilirea adâncimii forajului, este indicat să se utilizeze cea mai mare dintre următoare condiţii: • adâncimea ≥ 6 m; • adâncimea ≥ 3 x latura mică a fundaţiilor izolate sau a tălpilor de fundare; • adâncimea ≥ 1,5 x lăţimea radierului. Anumite aspecte ale specificului geotehnic al zonei pot fi obţinute și din investigaţii geotehnice realizate în apropiere, documentare, inspecţia pe teren etc. În general, pentru cele mai multe dintre proiecte, terenul este deja achiziţionat, iar scopul investigaţiilor geotehnice este stabilirea cu acurateţe a condiţiilor geotehnice din amplasament și propunerea soluţiilor de fundare adecvate, pentru a evita producerea de degradări structurale pe perioada de exploatare a construcţiei. Tema de investigare și studiu geotehnic Proiectantul poate crea premizele necesare asigurării calităţii și utilităţii investigaţiilor geotehice, precum și a recomandărilor de fundare, numai prin elaborarea temei de studiu geotehnic. Aceasta trebuie să fie adaptată la condiţiile de teren și la structura ce urmează a se construi. Tema trebuie întocmită pe baza informaţiilor obţinute prin documentarea prealabilă și prin recunoașterea amplasamentului. Următoarele aspecte minimale trebuie cuprinse în tema de studiu geotehnic: a. Încadrarea preliminară a construcţiei în categoria geotehnică, conform NP 074/2007: „Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una dintre categoriile geotehnice trebuie să se facă înainte de investigarea terenului de fundare. Categoria geotehnică este asociată cu riscul geotehnic. Acesta este: redus în cadrul categoriei geotehnice 1, moderat în cazul categoriei geotehnice 2 și mare în cazul categoriei geotehnice 3. Încadrarea unei lucrări într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizării investigaţiilor terenului de fundare și a proiectării infrastructurii în condiţii de exigenţă corespunzătoare, spre a atinge nivelul de siguranţă necesar pentru rezistenţa, stabilitatea și condiţiile normale de exploatare a construcţiei în raport cu terenul de fundare. De regulă factorul cel mai nefavorabil dintre cei enumeraţi determină nivelul riscului geotehnic și, în mod corespunzător, încadrarea în categoria geotehnică cea mai mare.” Criteriile de încadrare în categoria geotehnică sunt redate pe larg în normativul mai sus menţionat. b. Specificarea numărului punctelor de investigare (conform anexei B a SR EN 1997–2:2007, punctul B.3.). c. Stabilirea adâncimii investigaţiilor geotehnice (conform anexei B a SR EN 1997–2:2007, punctul B.3.). Investigaţiile geotehnice (foraje geotehnice și penetrări) trebuie să depășească adâncimea zonei active a fundaţiei. În cazul prezenţei în componenţa terenului de fundare a straturilor sensibile la umezire, a pământurilor contractile, a unor straturi foarte compresibile, a nisipurilor susceptibile la lichefiere, investigarea trebuie să depășească aceste straturi și să pătrundă într-un strat portant pe o adâncime corespunzătoare implementării în bune condiţii a soluţiei de fundare preconizate. 207


9

7 86069 332702

280 ron

Locuinţe

Arhitectura­ românească­ în detalii

Arhitectura românească în detalii  ISBN 978-606-93327-0-2

Pe lângă faptul că va fi un instrument de lucru pentru arhitecţii proiectanţi, stagiari sau studenţi arhitecţi, cartea va satisface curiozitatea cititorului pentru ceea ce se află în spatele imaginii unei construcţii, printr-un gest de des–compunere a arhitecturii, de disecare a organismului obiectului arhitectural. Acest mod de prezentare a proiectelor de arhitectură va oferi cititorului posibilitatea de a cunoaşte anatomia obiectului construit, în cele mai intime forme ale sale.

Locuinţe

Seria Arhitectura românească în detalii îşi propune să prezinte proiecte de arhitectură din România, împreună cu informaţiile tehnice şi detaliile de realizare, cu accent pe acestea din urmă. Seria este organizată în mai multe volume tematice. În fiecare volum, informaţiile sunt completate de articole tehnice care tratează subiecte relevante pentru tematica aleasă.

Arhitectura românească în detalii. Locuinţe  

Locuinţe este primul volum al seriei Arhitectura românească în detalii. www.ozalid.ro/locuinte

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you