Issuu on Google+

Opinii: Ce i-ar trebui afacerii tale pentru a se dezvolta? Nr. 4 septembrie - NOIEMBRIE 2013

PENTRU AFACERI PREMIUM

pag.

26-27

PlusAqua, primul centru spa&wellness din sud-vestul ţării

Revistă editată de GAZETA de SUD ISSN 1841-8228 ISSN-L 1841-8228

13009

Preţ: 4,9 lei

pag. 11


editorial

INSIDE

10

Elpreco - de 50 de ani în slujba construcţiilor

22-25 Anul acesta decorăm eco

38

Aeroportul Craiova prinde aripi către Europa

39

GIP introduce vitrajele pliabile termoizolante

echipa Redactor-şef: Ramona Olaru Tel.: 0732.800.108; ramona.olaru@gds.ro Director publicitate: Virginia Baciu Tel.: 0730.280.593 Redactori: Marian Apipie, Anda Şoşea, Aldezir Marin, Carmen Rusan, Ana Dănescu, Eugen Măruţă, Valentin Tudor Fotograf: Claudiu Tudor Design&layout: Victor Şoşea Tiraj: 1.500 de exemplare Tipărit la: Craiova, str. Câmpia Islaz, nr. 97A Telefon: 0251/510.349 www.tiposud.ro

Sarabanda construcţiilor Economia a crescut cu 0,5% în termeni reali, în trimestrul al doilea al anului față de primul trimestru. Minunat. O creștere economică firavă este mai bună decât o descreștere. Logic. În al doilea trimestru al anului 2013 față de trimestrul similar al anului 2012, avansul Produsului Intern Brut pe țară a fost de 1,4%. Mai mult, pe semestrul I al anului, PIB a crescut, comparativ cu semestrul I 2012, cu 1,8%. Oricum am socoti, tot creștere a fost. Dar cine a concurat la creșterea economiei? Statistica ne-a informat că, anul acesta, cele mai importante contribuții la creșterea PIB în semestrul I, comparativ cu primul semestru din 2012, le-au avut industria (1,1%), tranzacțiile imobiliare (0,3%) și agricultura (0,2%). De data aceasta ne-a ajutat agricultura... Paradoxal, deși observăm că a crescut volumul tranzacțiilor imobiliare, în construcții activitatea s-a comprimat și mai tare. Reducerea volumului de activitate din constructii, cu 3,1% a avut un impact negativ asupra evoluției PIB. Așadar, contribuția sa la creșterea PIB a fost una negativă, de -0,2%. Dezvoltatorii imobiliari ar pompa milioane de euro în proiecte îndrăznețe, dacă ar ști că au piața de desfacere asigurată. Băncile le-ar acorda credite dacă ar avea certitudinea că piața ar „absorbi“ construcțiile și capacitatea de rambursare a împrumuturilor ar fi posibilă. Cum cifrele vorbesc într-o economie de piață, nu ne rămâne decât să credem pe cuvânt Statistica și să ne gândim ce este de făcut pentru ca această creștere economică să fie reală, palpabilă, de durată? Răspunsul vine chiar de la mediul de afaceri: este nevoie de proiecte mari de dezvoltare, preferabil cu fonduri europene, și de politici publice coerente, predictibile, astfel încât România să aibă o infrastructură modernă, pe de o parte, și populația să aibă încredere să consume, pe de altă parte. Dacă ar fi acestea toate, atunci rotițele economiei s-ar unge, s-ar pune în mișcare și nu doar constructorii vor avea de câștigat. În țările în care șantierele se văd din avion, acolo este plusvaloare. O țară care construiește are și mai mari șanse la creșterea economică. Dar cum să fie adoptate astfel de politici, când nimeni de la guvernare nu întreabă și firmele private: „Domnilor constructori, dumneavoastră de ce aveți nevoie ca să funcționați cum trebuie?“.

Ramona Olaru Redactor-şef

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

3


economie

Judeţul Gorj în cifre Suprafaţa totală: 5.602 km²; Populaţie stabilă persoane: 341 594; Populaţia ocupată civilă în economie: 133.168 persoane; Efectivul salariaţilor la 31 iulie 2013: 75.700 de persoane; Număr şomeri la 31 iulie 2013: 11.432 persoane; Rata șomajului: 7,91%; Câştigul salarial mediu brut în luna iunie 2013 a fost de 2.240 / persoană; Câştiguri peste media judeţului: salariaţii din industrie şi construcţii - 2.650 de lei; Câştigurile cele mai mici: în agricultură - 1.627 lei; Câştigul salarial nominal mediu net lunar: 1.613 lei pe lună; Activitatea economică predominantă: energie, industria extractivă, agricultură, turism; Potenţial investiţional: agricultură, sector energetic, industrie extractivă, turism; Suprafaţa arabilă: 97.827 ha; Suprafaţa cultivată cu cereale: 14.381 ha; Suprafaţa cultivată cu grâu: 9.213 ha; Producția medie de grâu la hectar: 3.148 kg/ha; Producţia de energie electrică (CEO la şase luni): 5.003.124 MWh; Energie electrică livrată: 4.541.447 MWh; Lignit extras: 10,1 milioane tone; Exporturi FOB 1.01 - 30.04 (2013): 19.152 mii euro; Importuri CIF 1.01 - 30.04 (2013):  20.135 mii euro; Unităţi din turism: 4.000; Număr înnoptări în unităţi de cazare (ianuarie – iunie 2013): 70.723; Construcţii - autorizaţii eliberate pentru construcţii rezidenţiale: 228 (semestrul I 2013); Tendinţa de dezvoltare: investiţii în parcuri fotovoltaice; PIB în Gorj (trim. I 2013): 25.870 lei.

4

www.olteniabusiness.ro

Investiţie pentru siguranţa turiştilor Eugen Măruţă

P

rintre proiectele importante ale Consiliul Județean (CJ) Gorj este și Proiectul „Realizarea sistemului integrat de salvare montană a judeţului Gorj. Prin finanţare europeană, au fost realizate alte nouă centre-salvamont, pe lângă cele două existente deja la Târgu Jiu şi Rânca. Noile locaţii au fost amenajate în cele mai importante puncte turistice ale judeţului: Padeş, Runcu, Schela, zona intrării în peştera Muierilor şi la punctul Coada Râncii, din Baia de Fier, Polovragi, Bumbeşti-Jiu, Stăneşti şi Tismana. Valoarea totală a investiţiei este de 2.200.000 de euro, cei 2% fiind suportaţi de către CJ. Cele nouă locaţii ale Salvamont Gorj au şi rol de informare turistică, la fiecare fiind amplasată şi câte o staţie de meteorologie. Noile centre au fost dotate cu paturi pentru odihna salvatorilor, o cameră de zi pentru primirea turiştilor şi un cabinet medical, unde, dacă va fi cazul, vor fi transportate victimele până la sosirea personalului specializat. Fiecare centru dispune şi de echipamentul necesar intervenţiilor de salvare. Obiectivul general al proiectului este reprezentat de valorificarea resurselor naturale în scop turistic, prin asigurarea condiţiilor specifice de siguranţă a turiştilor în arealul muntos gorjean. La această dată au fost finalizate lucrările de construcții montaj și a fost furnizat mobilierul și echipamentele specifice pentru cele nouă posturi de salvare montană. Stațiunea Rânca va beneficia de un Centru multifuncțional la standarde europene Autoritățile județene au în plan realizarea unui centru multifuncțional în stațiunea Rânca, unde să funcționeze: spații de conferințe internaționale, spații expoziționale, spații de alimentație publică și cazare (pentru participanții la evenimentele organizate în incintă). „Centrului Multifuncțional Transalpina - Rânca“ va avea și funcția de punct de informare turistică. De asemenea, agenții economici din zonă vor avea oportunitatea de a-și promova serviciile oferite. „Unul dintre obiectivele de dezvoltare ale județului Gorj

Ion Călinoiu, preşedintele CJ Gorj pentru perioada 2014-2020, conform Strategiei de dezvoltare durabilă, îl reprezintă dezvoltarea turismului, în scopul creșterii atractivității zonei ca destinație turistică. Factorul-cheie în procesul de relansare pe termen mediu și lung a economiei gorjene este turismul, prin prisma potențialului pe care îl are județul, ce permite practicarea unei game largi de tipuri de turism. Construirea Centrului Multifuncțional Transalpina - Rânca reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea și promovarea turismului în zonă, precum și asigurarea condițiilor optime de creștere și diversificare a serviciilor oferite turiștilor, mediului de afaceri și administrației publice“, a precizat președintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu. Prin acest proiect se propune, astfel, realizarea unui centru modern socio-cultural, comercial şi de afaceri, în conformitate cu standardele de calitate europeană, dată fiind și calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul căruia să fie sprijinit mediul de afaceri local și, totodată, să fie atras capitalul privat în acțiuni ce vizează satisfacerea unor nevoi ale comunității locale precum și crearea unor locuri noi de muncă. Pentru întreprinzătorii privați din Regiunea Oltenia, apariția unei astfel de structuri de afaceri va contribui la dezvoltarea mediului de afaceri și va facilita realizarea de noi legături de afaceri, cunoașterea tendințelor pieței, a direcțiilor de urmat în modernizarea produselor, lansarea de noi servicii, crearea unui portofoliu de comenzi imediate și de perspectivă. Valoarea estimativă pentru realizarea proiectului de investiție „Centrul Multifuncțional Transalpina - Rânca“ este de 90.000.000 de lei inclusiv T.V.A.


economie

Primul cluster în construcţii din Oltenia Ramona Olaru

A

nul acesta, s-a format primul cluster în construcţii din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, intitulat „Construct Cluster Oltenia“, la care s-au reunit 14 membri fondatori din regiune, cu predilecţie din Dolj. Fac parte din cluster, pe lângă ADR şi Facultatea de Mecanică, şi importante instituţii de cercetare, firme din domeniul producţiei, firme din domeniul construcţiilor civile şi industriale, companii din domeniul proiectării de construcţii civile şi industriale, dealeri de materiale de construcţii, precum şi societăţi din domeniul instalaţiilor în construcţii industriale şi civile. „În contextul unei economii concurenţiale şi a unei crize financiare prelungite, dezvoltarea clusterelor ca formulă de creştere a colaborării între companiile private, instituţiile de învăţământ, institutele de cercetare şi decidenţii publici se impune ca o necesitate şi ca o structură de dezvol-

tare regională economico-socială“, arată într-un comunicat de presă ADR Sud-Vest Oltenia, care are rol de catalizator în acest cluster. În luna iunie, a avut loc prima Adunare Generală a membrilor fondatori, în cadrul căreia s-a semnat Acordul pentru Constituirea şi Funcţionarea Clusterului „Construct Cluster Oltenia“. Din iulie, acest cluster a devenit funcţional. Cine formează clusterul Structura clusterului este variată, acoperind aspecte complexe ale dezvoltării regionale, după cum urmează: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (cu rol de catalizator), Universitatea din Craiova, Facultatea de Mecanică, IPA SA Craiova, Elpreco, STEEL Construct, Recon SA, AXH Construct, GMC Activ, GETRIX SA, Factor Srl, CIROMAT, Progopo Impex, SC Montaj SRL.

Principalele obiective ale clusterului*: 4 Dezvoltarea colaborării între părţile semnatare în vederea dezvoltării economice şi sociale a regiunii şi a entităţilor membre în cluster; 4 Creşterea competitivităţii în industria construcţiilor civile şi industriale; 4 Dezvoltarea mediului de afaceri din regiunea sud-vest Oltenia; 4 Dezvoltarea cercetării şi inovării în producţia elementelor de construcţii şi în activităţile de construcţie a clădirilor civile şi industriale; 4 Creşterea atractivităţii pentru investiţiile private în producţie şi servicii; 4 Calificarea, perfecţionarea şi specializarea forţei de muncă în sectorul construcţiilor şi în domeniile adiacente, inclusiv în producţia materialelor de construcţii.

Judeţul Dolj în cifre Suprafaţa totală: 7.414 km² Populaţie stabilă: 660.544 de persoane; Efectivul salariaţilor la începutul lunii iunie 2013: 123.580 de persoane; Numărul de şomeri la sfârșitul lunii august 2013: 21.314 persoane; Rata șomajului august 2013: 7,44%; Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii: 12.405; Cifra de afaceri din aceste unităţi active: 21,5 miliarde de lei; Câştigul salarial mediu brut în luna iunie 2013: 1.851 lei/ persoană; Câştiguri peste media judeţului: salariaţii din industrie şi construcţii - 1.947 de lei; Câştigurile cele mai mici: în agricultură - de 1.552 de lei; Câştigul salarial nominal mediu net lunar: 1.339 de lei pe lună; Activitatea economică predominantă: agricultură, industrie. Potenţial investiţional: agricultură, industria constructoare de mașini, IT; Suprafaţa arabilă: 488.621 ha; Suprafaţă cultivată (în total): 208.464 ha; Suprafaţă cultivată cu cereale: 196.187 ha; Suprafaţă cultivată cu grâu: 178.742 ha; Producția medie de grâu la hectar: 2.473 kg/ha; Exporturi FOB Trimestrul I (2013): 373 de milioane de euro; Importuri CIF Trimestrul I (2013): 292 de milioane de euro; PIB pe locuitor în 2013: 24.390 lei. *Au fost utilizate date din Anuarul Statistic pe anul 2012, de la Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj (pentru datele pe anul 2013) şi de la Econtext.ro.

Prin constituirea acestui cluster s-au pus bazele creşterii şi modernizării industriei construcţiilor la nivelul regiunii prin realizarea de parteneriate durabile şi asumarea unui plan de acţiuni, cu impact asupra dezvoltării economice şi sociale regionale. *Date preluate de pe www.fonduri-ue.ro.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

5


economie

Judeţul Olt în cifre Suprafaţa totală: 5.498 km pătraţi; Populaţia stabilă: 458.380 de persoane; Populaţia ocupată civilă în economie: 162.600 persoane; Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii mai 2013: 65.415 persoane; Câştigul salarial nominal mediu net lunar: 1.338; Câştigul salarial mediu net cel mai mare: în industrie şi construcţii - 1.433 lei; Număr şomeri înregistraţi la sfârşitul lunii mai 2013: 12.025 persoane; Rata șomajului: 6,9%; Unităţi de locuit: 190.293; Activitatea economică predominantă: industria (predomină producerea şi comercializarea aluminiului), agricultura; Suprafața arabilă: 388.603 hectare; Suprafaţă cultivată (în total): 312.266 ha; Suprafaţă cultivată cu cereale: 238.685 ha; Suprafaţă cultivată cu grâu: 102.202 ha: Producţia totală de grâu: 307.200 tone; Industria în plină expansiune: industria de aluminiu (în Slatina există compania ALRO care produce şi comercializează aluminiu); Potențial investițional: industrie, agricultură, servicii; Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ: 5.765 de unităţi; Cifra de afaceri din aceste unităţi active: 11,908 miliarde de lei preţuri curente; Exporturi FOB: 125 de milioane de euro; Importuri CIF: 640 de milioane de euro; PIB pe locuitor: 15.295,2 lei (preţuri curente) pe locuitor. *Date preluate, din Anuarul Statistic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia pe anul 2011, de la Direcţia Judeţeană de Statistică Olt şi Econtext.ro

6

www.olteniabusiness.ro

Oltenia are angajaţi puţini, 39,1% dintre salariații din Oltenia își desfășoară activitatea în industrie și construcții. Exporturile sunt în creştere, iar la valoarea PIB pe locuitor există diferenţe din ce în ce mai mari între judeţele ce compun regiunea. Ramona Olaru

J

udeţele Olteniei nu se mândresc cu salariaţi mulţi, dar s-ar putea spune că aceştia au fost mai eficienţi, la fel ca şi companiile, pe ansamblu, deoarece produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor este în creştere faţă de alţi ani. La începutul lunii iunie a acestui an, în Oltenia, existau 386.354 de persoane încadrate în muncă, reprezentând 8,1% din numărul total al angajaţilor la nivel naţional, potrivit datelor furnizate de Statistică. Tot Statistica ne spune că 52,4% dintre angajaţii din Oltenia sunt concentraţi în judeţele Dolj şi Vâlcea. Din totalul salariaţilor, 58,8% îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor, 39,1% în industrie şi construcţii şi doar 2,1% în agricultură şi servicii conexe. Exporturi-record

Chiar dacă numărul de angajaţi din economia regiunii este destul de scăzut, Oltenia se dezmorţeşte la nivelul exporturilor, care sunt în creştere însemnată în unele judeţe. Judeţele din Oltenia au exportat în total, în primele patru luni ale anului, mărfuri în valoare de 1,067 miliarde de lei, în creştere cu 354 de milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, potrivit datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Dolj. În cadrul judeţelor componente ale regiunii,

Doljul a avut o pondere de 48,9% în totalul exporturilor, cu un total de mărfuri exportate în valoare de 521 de milioane de euro, fiind urmat de Olt, care a deținut 37,8% din exporturile realizate de regiunea de dezvoltare analizată. Ponderea cea mai însemnată a exporturilor Olteniei au constituit-o mașinile și motoarele fabricate la Craiova, urmate de aluminiul produs la Slatina. „Pe principalele secţiuni, se remarcă mijloacele de transport care participă cu 32,8% la totalul exportului din regiune (349 de milioane de euro), grupa metalelor comune şi a articolelor din acestea cu 24,2% (258 de milioane de euro), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea cu 13,9% (148 de milioane de euro), maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile cu 13,1% (139 de milioane de euro), materii textile şi articole din acestea cu 6,3% (66 de milioane de euro)“, arată DJS Dolj. Importurile derulate în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, au fost de 726 de milioane de euro, fiind realizate cu preponderenţă în judeţele Dolj (58,5%), Olt (25,6%) şi Vâlcea (9,4%). Cea mai importantă valoare a importurilor a înregistrat-o tot judeţul Dolj - de 424 de milioane de euro, iar cea mai scăzută valoare, 20 de milioane de euro, s-a înregistrat în Gorj.

Evoluţia PIB pe locuitor în fiecare judeţ din 2011 şi până în 2013 PIB/locuitor în 2011 (lei)

PIB/locuitor în 2013 (lei/euro)

Dolj:

19.202,9 lei

Dolj

24.390 de lei (5.481 euro)

Olt

15.295,2 lei

Olt

18.743 de lei (4.212 euro)

Vâlcea

18.107,8 lei

Vâlcea

23.362,5 lei (5.250 euro)

Gorj

25.870 de lei

Gorj

30.522 de lei (6.859 euro)

Mehedinţi

14.730,8 lei

Mehedinţi

18.254 de lei (4.102 euro)

* Date preluate din anuarul statistic pe 2011, respectiv de la Econtext (PIB-ul pe locuitor în 2013). Valoarea în euro a fost calculată la cursul de 4,45 lei pentru un euro.


economie

dar exporturi în creştere Judeţele care par să fi depăşit criza Din punct de vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor în fiecare județ al regiunii, se observă că județul Gorj conducea detașat la sfârșitul anului 2011, cu 25.870 de lei, iar județul cu cel mai scăzut PIB/locuitor din regiune a fost Mehedinți, cu 14.730,8 lei. În 2013, o analiză efectuată de Econtext arată că județe precum Gorj și Dolj par să fi depășit criza, înregistrând valori ale PIB pe locuitor însemnate, în creștere evidentă față de anul 2011. Cea mai mare valoare a PIB/pe locuitor din regiune a fost atinsă de Gorj, cu un produs intern brut pe locuitor de 30.522 de lei, iar în Dolj, valoarea PIB pe locuitor a fost de 24.390 de lei. Cea mai mică valoare a acestui indicator a înregistrat-o județul Mehedinți, cu doar 18.254 de lei. Ecartul între județele analizate este din ce în ce mai mare.

Ponderea exporturilor fiecărui judeţ în exporturile totale pe Oltenia Dolj - 48,9%

Olt - 37,8%

Vâlcea - 7,9%

Gorj - 1,8%

Mehedinţi - 3,6%

Ponderea importurilor fiecărui judeţ în totalul importurilor realizate în Oltenia Dolj - 58,5%

Olt - 25,6%

Vâlcea - 9,4%

Gorj - 2,8%

Judeţul Vâlcea în cifre Suprafaţa totală: 5.764,77 km²; Populaţia stabilă: 371.714; Număr total de locuinţe: 176.261; Populaţia ocupată civilă: 166.500 persoane; Numărul mediu de salariaţi: 73.446 persoane; Rata șomajului: 5,2%; Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii: 6.782; Cifra de afaceri din aceste unităţi active: 11,006 miliarde lei; Investiţiile brute / nete din unităţile locale active: 1.052 de milioane lei / 826 de milioane lei Personalul din unităţile locale active: 57.742 de persoane; Câştigul salarial nominal mediu net lunar: 1.241 de lei; Cel mai mare salariu mediu net lunar: 9.008 lei (activităţi de spectacole, culturale şi recreative); Cel mai mic salariu mediu net lunar: 702 lei (tranzacţii imobiliare); Activitatea economică predominantă: turism, agricultură, industrie; Potenţial investiţional: turism, agricultură, industrie, servicii; Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: 211; Capacitatea de cazare turistică: 11.526 de locuri existente; Teren arabil: 80.348 ha; Suprafaţă cultivată: 77.566 ha; Producţia totală de struguri: 24.588 tone; Numărul pomilor fructiferi: 4.544.394; Producţia totală de fructe: 45.534 tone; PIB pe locuitor: 18.107,8 lei; Exporturi FOB: 463 de milioane de euro; Importuri CIF: 372 de milioane de euro; Execuţia bugetară: venituri de 873,5 milioane de lei; *Date preluate de pe site-ul Direcţiei Judeţene de Statistică Vâlcea, din Anuarul Statistic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia pe anul 2011 și de pe site-ul oficial al Consiliului Județean Vâlcea.

Mehedinţi - 3,7%

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

7


economie

Judeţul Mehedinţi în cifre Populaţie stabilă: 265.390 de persoane; Populaţie urbană: 46,81%; Populaţie Drobeta Turnu Severin: 92.617 persoane; Educaţie: 48,66 % - nivel scăzut (ciclul primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită); 40,62 % - nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic); 10,72% - nivel superior. Producţia industrială - în creştere cu 8,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut; Construcţii - 195 de autorizaţii de construcţie eliberate, cu 50 mai multe faţă de perioada corespunzătoare din anul 2012; Export de bunuri (FOB) - 38,74 milioane de euro, în scădere cu 19,84 milioane de euro; Import de bunuri (CIF) - 26,86 milioane de euro, în scădere cu 4,46 milioane de euro; Turism: Sosiri - în scădere cu 5,5%; Înnoptări - în scădere cu 3,2%; Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare - în scădere cu 2%; Număr salariaţi la sfârşitul lunii iunie 2013: 42.601, în creştere cu 852 de persoane faţă de luna iunie 2012; Câştig salarial mediu brut: 1.857 de lei; Câştig salarial mediu net: 1.346 de lei; Număr şomeri: 10.522 persoane, în creştere cu 961 de persoane faţă de luna iunie 2012; Rata şomajului: 9% (11% la bărbaţi şi 6,9% la femei) - în creştere cu 0,8% faţă de iunie 2012. Sursa: Comunicat al INS - Direcţia Judeţeană de Statistică MH Disponibil online la adresa: http:// www.mehedinti.insse.ro/phpfiles/ Indicatori%20ec%20sociali-IUNIE. pdf

Fonduri europene disponibile Carmen Rusan

P

rogramul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice mai are deschisă până pe 2 octombrie axa prioritară 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie, operaţiunea 1.3.3. „Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere“. Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţă pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri. Operațiunea are ca obiectiv general încurajarea dezvoltării clusterelor și a lanțurilor de valoare emergente și inovative, mai ales prin sprijinirea integrării întreprinderilor, în special a IMM-urilor în aceste structuri de afaceri, cu scopul de a-și îmbunătăți competitivitatea pe plan național și internațional. Pentru clusterele emergente, scopul operațiunii este în principal de a dezvolta noi clustere și a sprijini întărirea capacității instituționale a acestora, prin activități de atragere de noi membri, promovare și animare cu scopul de a îmbunătăți imaginea clusterului ca întreg și a cooperării între membrii săi. Pentru clusterele inovative, operaţiunea urmăreşte sprjinirea implicării IMM-urilor în activități colaborative de cercetare-dezvoltare-inovare și creșterea interacțiunii dintre firme, organisme de cercetare, instituţii din mediul academic şi ştiințific, administrație publică, cu scopul de a crește competitivitatea economiei românești. Bani pentru dezvoltare rurală În ceea ce priveşte Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală a rămas activă Măsura 1.4.2. Înfiinţarea grupurilor de producători, Axa 1. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 142 sunt grupurile de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie

8

www.olteniabusiness.ro

2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. În această categorie se încadrează societăţi comerciale, conform Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare; societăţi agricole şi alte forme de asociere în agricultură, conform Legii nr. 36/1991 cu modificările şi completările ulterioare; asociaţii conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005; cooperative agricole, conform Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004; orice altă formă juridică de asociere, conform legislaţiei în vigoare. De asemenea, tot prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este activă până la sfârşitul anului Măsura 4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare, Axa 4 prin care Grupurile de Acțiune Locală (GAL) sunt încurajate și sprijinite să întreprindă o acțiune comună cu alte grupuri LEADER sau cu un grup care are o abordare similară și care se află într-o altă regiune, într-un alt stat membru sau chiar într-o țară terță. Fonduri pentru mediu de afaceri prin POR În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional pentru mediul de afaceri până în decembrie 2013 este deschisă şi axa prioritară 4. „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local“, domeniul de intervenţie 4.2. „Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi“, care oferă finanţare nerambursabilă şi se adresează autorităţilor administraţiei publice locale (unităţilor administrative teritoriale), numai pentru regiunea de dezvoltare Centru. Tot pe Regio, este activă Măsura 5.2, numai pentru regiunile Sud-Vest şi Centru. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor


economie

până la sfârşitul anului specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice se adresează potenţialilor solicitanţi de finanţare nerambursabilă în cadrul acestui domeniu major de intervenţie, respectiv unităţi administrativ-teritoriale / autorităţi ale administraţiei publice locale, parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale / autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi întreprinderi mici şi mijlocii. Un nou mecanism de decontare pe mediu Începând cu 11 septembrie 2013, se aplică un nou sistem de plată în cadrul proiectelor finanţate din fonduri structurale. Mecanismul a fost extins şi pentru beneficiarii din mediul privat care nu au resursele financiare necesare pentru plata furnizorilor, au posibilitatea de a depune, în baza facturii emise de furnizori, cereri de plată şi documentele justificative aferente acestora, la Organismele Intermediare sau la Autoritatea de Management. Cererile de plată sunt formulate în cadrul contractelor de finanţare, în baza facturilor, facturilor de avans sau statelor de plată a salariilor (până de curând nu se puteau solicita prin cerere de plată, salariile, decât prin cerere de rambursare, întâi se plăteau de către beneficiar, după care se solicitau la rambursare). În termen de trei zile lucrătoare de la primirea facturilor pentru livrarea bunurilor, beneficiarul depune la organismul intermediar/autoritatea de management cererea de plată şi documentele justificative aferente acesteia. După efectuarea verificărilor cererii de plată, autoritatea de management virează beneficiarului valoarea cheltuielilor rambursabile şi contravaloarea taxei pe valoarea adaugată considerată neeligibilă, aferentă cheltuielilor eligibile, după caz, într-un cont distinct de disponibil deschis pe numele beneficiarilor, conform OUG nr. 84/2013.

nate istoric, Măsura 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor. De asemenea, sunt deschise liniile de finanţare şi pe Axa prioritară 3 - Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai poluate Măsura 3.1. Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot), şi pe Axa prioritară 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc, Măsura 5.1. Protecţia împotriva inundaţiilor. Posibilităţi pentru autorităţi Pentru a facilita dezvoltarea economică sunt la dispoziţie şi fonduri europene pentru infrastructură. Astfel, până în decembrie 2013 se pot

depune proiecte cu finanţare din POR, pe Domeniul Major de Intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, subdomeniul „Poli de dezvoltare urbană“, Axa 1. Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE, pe POS Transport. De asemenea, este deschisă Axa 2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale, ambele finanţate pe POS Transport, în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil, Măsura 2.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale. De asemenea, pe aceeaşi axă este disponibilă pe măsura 2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare naţionale şi a serviciilor pentru călători, Măsura 2.3 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor dunărene şi maritime, precum şi măsura 2.4 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian.

Decontare în 20 de zile Prin modificarea OUG nr. 64/2009 (prin OUG nr. 84/2013), termenul de plată a cererilor de rambursare a fost redus de la 45 la 20 de zile lucrătoare. Mecanismul se aplică tuturor beneficiarilor de fonduri europene, indiferent de programul operaţional prin intermediul căruia au fost contractate, prin emiterea de instrucţiuni de către AM-uri, în acest sens. Pe mediu sunt deschise şi cele mai multe linii de finanţare. Se pot depune proiecte pe Axa prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Măsura 1.1. Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, Axa prioritară 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contami-

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

9


lideri şi afaceri

Elpreco - de 50 de ani în slujba construcŢiilor Ca să rezişti o jumătate de secol pe piaţă este nevoie de multă perseverenţă, de ambiţie, dar mai ales de calitate, atât a oamenilor, cât şi a produselor. Elpreco a reuşit să întrunească toate aceste cerinţe. Ramona Olaru

L

a 1 februarie 1963 a început să funcționeze șantierul de prefabricate Craiova, unde se produceau panouri pentru locuințe, construit cu dificultate pe un teren mlăștinos. Dar începutul anevoios avea să pecetluiască apariția uneia dintre companiile emblematice pe piața construcțiilor din Oltenia: Elpreco. În 1965 a început producția de beton celular autoclavizat (BCA), care a dăinuit în timp. Acest produs s-a dovedit a fi una dintre invențiile solide din domeniul construcțiilor. Ulterior, au prins contur și alte produse, după înființarea secțiilor de tuburi precomprimate (PREMO) şi de canalizare, folosite pentru aducțiuni de apă. Actualmente, la o jumătate de secol de la înființare, compania produce BCA, țiglă, elemente pentru canalizare, pavele și borduri din beton, stâlpi electrici și

alte elemente din beton. În anii `80, compania a avut cei mai mulți angajați din toată istoria sa – în jur de 2.000 de persoane – datorită expansiunii construcţiilor de locuinţe din panouri prefabricate. Treptat, afacerea s-a dezvoltat, ajungând în 2007-2008 la cea mai însemnată cifră de afaceri: 150 de milioane de lei, reprezentând aproximativ 40 de milioane de euro. În contemporaneitate Cu o echipă managerială tânără și ambițioasă, Elpreco a evoluat și anul acesta, la 50 de ani de la înființare, dar pentru acest lucru a fost nevoie de măsuri de restructurare. La 38 de ani, managerul general al companiei, Adrian Bezerghianu, este un tânăr ambițios, care s-a angajat la Elpreco imediat ce a ieșit de pe băncile facultății. Realist, Bezerghianu a arătat planurile de dezvoltare ale business-ului care a devenit un brand local: „În 2013, la 50 de ani de existență, firma își continuă eforturile de dezvoltare în ciuda faptului că actuala situație economică a impus și măsuri neplăcute. Este știut faptul că Elpreco a trecut printr-o perioadă de restructurare în a doua parte a acestui an. Cu toate acestea, la anul intenționăm să investim în diversificarea gamei de produse, în special pavele și țiglă din beton“, a spus Adrian Bezerghianu.

peste graniţă. Un gest salvator Soluția ieșirii din criză pentru Elpreco a venit în 2009, când a avut loc recapitalizarea prin majorare de capital, grație grupului irlandez CRH, care este acționar majoritar al firmei craiovene. „În 2009 am rambursat toate creditele pe care le aveam, prin majorare de capital, ca să ne punem la adăpost de riscurile financiare de pe piețele de capital. Acum am ajuns să ne autofinanțăm și nu am mai apelat la credite bancare“, spune tânărul manager, care înainte a fost director financiar al companiei. Durabilitatea Rezistența companiei pe piață timp de o jumătate de secol a fost posibilă datorită unui singur „ingredient de bază“ al succesului: calitatea produselor. Tot pe atuul calității se clădește și viitorul acestei fabrici locale de notorietate. Tânărul manager general a încheiat în spiritul continuării tradiției brandului Elpreco: „Producem în continuare într-o manieră sustenabilă“.

Exportul Anul acesta, Elpreco s-a impus pe piața locală și a contribuit cu produsele sale la realizarea a două proiecte mari: refacerea canalizării Craiovei (a livrat cămine de beton pentru canalizare) și reabilitarea liniei de tramvai (compania a furnizat dalele de beton pentru linia de tramvai). Din 2013, Elpreco şi-a făcut simţită prezenţa şi în Bulgaria, printr-o firmă care distribuie produsele, în special BCA, pe acea piaţă. În viitor se dorește o creștere a volumului produselor livrate

10

www.olteniabusiness.ro

Securitatea în muncă – pe primul plan Cel mai important aspect al activității Elpreco este securitatea în muncă și s-a investit mult în a crea condiții de muncă deosebite. „Au trecut peste 1.100 de zile de când nu am mai avut un accident de muncă și acest lucru reprezintă o preocupare importantă pentru noi“, a spus Bezerghianu.


cover story

PlusAqua, primul centru spa&wellness din sud-vestul ţării

Facilităţile complexului

Anda Şoşea

Î

n contextul unei societăţi în care resimţim un timp tot mai accelerat, pe când viaţa personală rămâne, deseori, pe plan secund, piaţa serviciilor legate de sănătate şi îngrijire tinde să se dezvolte, graţie unor manageri care întrevăd nevoia din ce în ce mai stringentă a oamenilor de a investi în propriul lor mod de viaţă. În Craiova, un astfel de exemplu îl oferă asociaţii Mircea Nistor şi Horaţiu Buzatu, care au inaugurat, în luna august a acestui an, primul centru spa&wellness din Oltenia, PlusAqua. Deşi poate fi văzut ca un act de curaj într-o perioadă atât de instabilă din punct de vedere economic, fiind vorba despre servicii premium, când a luat în calcul această investiţie, care se ridică la două milioane de euro, Mircea Nistor s-a gândit la importanţa pe care tot mai mulţi dintre cei cu venituri peste medie o acordă grijii faţă de sine. „Călătoresc foarte mult, am văzut aproape toată lumea, iar în ţările din Occident am observat că oamenii cu venituri peste medie îşi îngrijesc foarte mult sănătatea, pentru a se putea bucura de ce au acumulat de-a lungul timpului. Statutul social aduce cu sine alte nevoi. Am studiat conceptul de spa în Franţa, Olanda, Spania şi Germania, unde pot spune că am întreprins călătorii tematice. La noi, conceptul este încă la început“. PlusAqua este concretizarea unui concept integrat, care presupune ca, odată cu intrarea în centrul spa, clientul să aibă acces la toate serviciile. „De aici

şi costurile uşor mai mari. Cei care vin aici trebuie să ştie că preţul de intrare include acces la toate utilităţile, cu excepţia masajului şi a sălii de squash (unica pe o rază de 200 de kilometri)“. Calitatea apei este o prioritate, aceasta fiind filtrată permanent, tratată şi testată din două în două ore. Centrul are un sistem de acces singular în România, pe bază de brăţară, cu aceasta putându-se deschide sau închide vestiarul, iar în funcţie de serviciile achiziţionate, brăţara oferă acces către anumite zone În cadrul complexului există şi un bar/restaurant şi parcare păzită supravegheată video, iar interiorul este, de asemenea, monitorizat video. Tarifele sunt atent personalizate, concepute pe zone orare (două ore cu posibilitate de prelungire sau bilet de o zi) şi pe zile (non-weekend, weekend şi sărbători). În plus, există o paletă de abonamente gândite pentru a întâmpina toate necesităţile. Există reduceri pentru intrările de familie şi pentru grupuri de peste şase persoane, dar şi un program de fidelitate care urmează să fie implementat în viitor - cei care îşi prelungesc abonamentul vor beneficia de discounturi importante. Baza de date include fotografii cu abonaţii, pentru securitate şi pentru posibilitatea de recuperare a cardului de acces cu ajutorul imaginilor, în cazul pierderii. PlusAqua organizează şi cursuri de înot, atât pentru adulţi, cât şi pentru

Incluse în costul general de acces: - trei piscine interioare (una pentru copii) - o piscină exterioară - patru saune (două uscate, una umedă, una infraroşu) - două jacuzzi - sală de fitness cu echipamente cardio - acces la bar-restaurant - parcare supravegheată video Neincluse în costul general de acces: - o sală squash - trei cabine masaj - zonă de relaxare postmasaj Informaţii la tel.: 0725.723.985 www.plusaqua.ro copii. Vara, acestea se desfăşoară la piscina exterioară, iar în sezonul rece se mută în interior. Piscinele permit diverse tratamente, terapii în apă, prin banchete suflante pentru relaxare, gheizere pentru hidromasaj vertical şi hidromasaj pe zone musculare şi cascade pentru masaj cervical. Centrul dispune de o zonă special dedicată masajului, intimă, complet separată de restul complexului, cu recepţie dedicată. Există trei cabine de masaj şi o zonă de relaxare postmasaj, două proceduri de slăbire, cu pături pneumatice şi cu raze infraroşii, iar cei care doresc pot beneficia de un masaj VIP, cu roci vulcanice. Complexul utilizează, într-o proporţie majoră, energia verde. Mare parte din energia termică este solară, tehnologia de iluminat este exclusiv led, iar centralele de tratare a aerului oferă posibilităţi de recuperare a căldurii.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

11


lideri şi afaceri

Povestea Indaeltrac ajunge în Capitală Ramona Olaru

C

inci ingineri craioveni s-au gândit în 1992 să îşi înfiinţeze o firmă de producţie de echipamente electronice de putere. Ideea a apărut „în timp ce lucram toţi la ICMET la un proiect de realizare a unui echipament electronic de putere pentru acţionarea ramelor de metrou cu motoare asincrone“, povesteşte unul dintre asociaţi, Dan Neagu, actualmente director general al INDAELTRAC. Ceilalţi asociaţi sunt: Nicuşor Angelescu, Mariana Diaconescu, Alexandru Radu şi Mihai Chiriţă. Absolvenţi ai Facultăţii de Electromecanică, toţi cei cinci asociaţi au fost iniţial colegi la Institutul de Cercetare Maşini Electrice şi Transformatoare (ICMET) din Craiova, apoi şi-au creat o firmă care s-a scindat ulterior, ei ajungând astăzi să deţină INDAELTRAC din Craiova. Compania produce echipamente electronice de putere (convertizoare statice pentru aplicaţii industriale, pentru termocentrale, pentru hidrocentrale, pentru industria mineritului de suprafaţă), dar şi aplicaţii pentru tracţiune electrică, iar de la un număr de opt angajaţi cu care a început afacerea, circa 50 de oameni compun în prezent echipa firmei producătoare. „Pentru că, la vremea aceea, piaţa era avidă de astfel de produse, am reuşit foarte repede să ne găsim clienţi“,

Avantajele prototipului Indaeltrac: 1

reduce consumul de energie cu 30-35%;

2

reduce semnificativ cheltuielile de mentenanţă pentru echipamentele de acţionare (motor, convertizor);

3

fiabilitate crescută;

4

un nivel mai înalt al siguranţei în trafic a vehiculelor.

12

www.olteniabusiness.ro

povesteşte directorul general al companiei. Se omologhează un prototip pentru tramvaie „made in Craiova“ Compania inovează permanent. În 2013, INDAELTRAC a finalizat un proiect cu fonduri europene, în valoare de 4,3 milioane de lei, câştigat pe Axa 2 a POSCCE. Proiectul a presupus realizarea acţionării tramvaielor şi troleibuzelor cu motoare asincrone alimentate de convertizoare de frecvenţă. Compania craioveană a realizat un model experimental. „Aceasta este soluţia cea mai modernă pe care o practică firmele mari. Proiectul l-am dezvoltat în parteneriat cu Institutul de Proiectări pentru Automatizări Bucureşti. După care am încheiat un contract cu Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB), prin care ei s-au angajat să ne pună la dispoziţie un tramvai pe care să montăm echipamentul realizat de INDAELTRAC. Acum, acest echipament se află în faza finală de punere în funcţiune şi va fi omologat, în curând, ca prototip, urmând a fi exploatat în Bucureşti“, a spus directorul firmei craiovene, explicând că omologarea va avea loc până la începutul lui octombrie. Piaţa de desfacere a INDAELTRAC este, preponderent, în Bucureşti. „Dat fiind interesul RATB pentru echipamentele noastre, regia va

achiziţiona acest echipament în vederea modernizării parcului de tramvaie, care este de circa 500 de tramvaie în Bucureşti, din care circulă aproximativ 300. Un astfel de echipament al nostru ar costa 70.000 de euro, cu motoare cu tot, faţă de 120.000 de euro, cât ar costa dacă ar fi produs de alte firme“, a afirmat Neagu. Compania estimează că, în 2014, va creşte cifra de afaceri cu 20%. Şi la Craiova s-a semnat un parteneriat pentru modernizarea de tramvaie, în care sunt incluse mai multe firme, şi presupune nu doar înlocuirea acţionării clasice cu cea modernă, ci şi modernizarea caroseriei mijlocului de transport, a spus Dan Neagu. Reprezentantul companiei a mai adăugat că echipamentul ce va fi livrat către RATB reduce consumul tramvaielor cu 30-35%, deoarece „soluţia cu convertizor de frecvenţă realizează reglarea turaţiei motorului asincron prin variaţia frecvenţei şi a tensiunii de alimentare, deci fără pierderi“. Până acum, 60% din producţia de la INDAELTRAC merge la exterior, la compania austriacă Vossloh Kiepe, pentru care realizează echipamente electronice de putere cu care sunt dotate trenurile din Austria şi Germania. Partenerul austriac al INDAELTRAC a suplimentat cererile de producţie adresate firmei craiovene, dar echipamentele de putere vor fi realizate pentru trenuri care circulă în Africa de Sud.


lideri şi afaceri

Eco Therm SeRvices, liderul controlului şi al contorizării inteligente Echo Therm Services este unul dintre liderii de piaţă în furnizarea de echipamente de contorizare şi control a apei, a termoficării, sistemelor de încălzire, climatizare, a gazelor, dar şi a curentului electric. Compania este din Craiova, dar a reuşit să fie renumită la nivel naţional prin calitatea echipamentelor şi a serviciilor pe care le oferă, fie că este vorba de instituţii publice, proiecte rezidenţiale şi de birouri, sau chiar de locuinţe. Carmen Rusan

E

co Therm Services din Craiova şi-a început activitatea în urmă cu şapte ani, la iniţiativa directorului general Marian Vasile, care a încercat să răspundă cât mai bine la cerinţele consumatorilor. Atunci când a pornit afacerea, era singurul angajat şi s-a bazat pe propria experienţă. „Firma am creat-o în 2006. Ca şi persoană eram deja specializată în anumite domenii, cum ar fi echipamente de automatizare, monitorizare, control, atât pentru instituţii, cât şi clădiri de birouri, clădiri rezidenţiale, mall-uri. Am început lucrând ca subcontractor pentru societăţi mai mari, având un „know how“ al domeniului destul de bine dezvoltat“, povesteşte managerul. În scurt timp, a început să se deosebească de ceilalţi furnizori, creându-şi propriul profil. „Din 2007, am început să dezvolt o relaţie directă cu producători de echipamente din străinătate. Primul contract a fost cu concernul danez Danfoss, care este un nume în echipamentele de termoficare şi HVAC, adică partea de ventilaţie, încălzire şi aer condiţionat. Am dezvoltat foarte bine relaţia cu ei, i-am integrat în foarte multe proiecte în România, iar în scurt timp am devenit unicul integrator de sisteme de contorizare pentru Danfoss“, spune Marian Vasile. Distribuitor unic de echipamente Hydrometer Cererile pieţei au crescut constant, ceea ce a determinat firma Eco Therm Services să deschidă noi paliere de colaborare. În prezent, este distribuitor exclusiv pe piaţa din România al companiei Hydrometer, unul din cei mai mari producători de contoare şi echipamente de transmitere a datelor prin radio, internet, GPRS. „Prin colaborarea cu Hydrometer avem toată gama de contoare, atât cele cu piese în mişcare, cât şi cele cu ultrasunete. Acestea

se remarcă prin clasa de precizie ridicată şi fiabilitatea în timp. Sunt echipamente create special pentru măsurarea utilităţilor atât pe termoficare, cât şi în circuite private. Partea de comunicaţie disponibilă pentru acest tip de contoare este foarte importantă pentru că acolo unde ai un volum mare de echipamente, cum sunt contoarele, este dificil să faci citirea în timp real pentru facturarea utilităţilor“, subliniază managerul Marian Vasile. Echipamentele Eco Therm Services se regăsesc deja în cartierele rezidenţiale şi clădirile de birouri construite în Româmia. De asemenea, pentru a pune la dispoziţie şi celorlaţi consumatori beneficiile utilizării unor astfel de echipamente, Eco Therm Services a intrat şi în proiectul de anvelopare a blocurilor din Craiova, care presupune schimbarea reţelei de termoficare pe verticală în sistemul pe orizontală, furnizând echipamentele pentru lucrările de la blocurile 201 E din cartierul Craioviţa Nouă şi M4 din cartierul Lăpuş.

Marian Vasile, managerul Eco Therm Services

Prinde contur în afara graniţelor Calitatea echipamentelor a dus firma Eco Therm Services şi peste graniţă. În prezent, furnizează echipamente şi în Republica Moldova, iar în viitorul apropiat se pregăteşte să intre şi pe piaţa din Serbia şi Bulgaria. De altfel, managerul firmei a declarat că vrea să se orienteze cât mai mult spre consumatorul de masă şi chiar să creeze noi produse. Are deja depus un proiect european pentru deschiderea unei baze de producţie în mediul rural, care ar crea şi noi locuri de muncă. „Obiectivul nostru de bază a fost şi va rămâne acela de a asigura servicii de înaltă calitate în conformitate cu cerinţele clientului, cu cerinţele legale şi reglementările aplicabile, precum şi de a creşte satisfacţia clientului“.

Locul I la Gala firmelor În portofoliul activităţii firmei Eco Therm Services se regăsesc constructori mari din România. De altfel, cifra de afaceri a situat-o pe locul I la Gala firmelor organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Dolj. „Compania ECO THERM SERVICES este dedicată parteneriatelor şi satisfacerii nevoilor de business ale clienţilor săi. Astfel şi-a dezvoltat într-un mod coerent şi constant competenţele tehnice şi portofoliul de produse, asumându-şi cu responsabilitate rolul de partener de încredere“, a spus directorul general Marian Vasile.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

13


lideri şi afaceri

echipa de la ford craiova este fantastică Managerul Fabricii de Motoare din cadrul Ford România, Ian Pearson (foto), ne-a acordat un interviu, în care vorbeşte despre motoarele fabricate la Craiova, care sunt livrate peste tot în lume. Ramona Olaru Oltenia Business: Ce înseamnă pentru fabrica din Craiova motorul de 1.0 litri EcoBoost, declarat doi ani consecutiv drept „Motorul Internaţional al Anului“? Ian Pearson: Cu siguranţă suntem încântaţi că se produce acest motor în Craiova. El a primit distincţia de „Motorul Internaţional al Anului“, mai ales că aceasta s-a acordat de două ori. Dacă prima distincţie a arătat că acest motor este special, a doua a arătat că este importantă nu doar echipa care a lucrat aici, ci şi echipa de design şi toată lumea care a lucrat pentru acest motor. Oltenia Business: Are ceva special acest motor? Ian Pearson: Motorul în sine este revoluţionar. Este un motor în trei cilindri, dar este remarcabil în ceea ce priveşte modul în care a fost manufacturat, mărimea fizică a motorului, puterea sa, nivelul redus de emisii. Acesta este motivul pentru care a fost distins cu acest premiu. Oltenia Business: Ştim că se produc şi motoare de 1,5 litri la Craiova. Câte motoare s-au fabricat în total până acum? Ian Pearson: Am construit, până acum aproape 140.000 de motoare. Dintre acestea 100.000 de motoare sunt EcoBoost de 1.0 litri şi aproximativ 40.000 de motoare sunt de 1,5 litri. Oltenia Business: Care este ponderea de fabricaţie între motorul de 1.0 litru şi cel de 1,5 litri? Ian Pearson: Zilnic, producem 1.000 de motoare. Aproximativ 70% din producţie este de motoare de 1,5 litri şi 30% - motoare de 1.0 litri. Oltenia Business: În ce ţări au ajuns aceste motoare? Ian Pearson: Motoarele de 1.0 litru EcoBoost echipează vehiculele din fabrica Ford de la Craiova, dar şi vehicule produse în cele două fabrici din Germania, din Köln şi Saarlouis. De asemenea, acest motor ajunge în Valencia (Spania)

14

www.olteniabusiness.ro

şi, de curând, am introdus un nou client, care este Thailanda. Motorul de 1,5 litri îl livrăm în China, în Statele Unite ale Americii şi Mexic. Oltenia Business: Care este feed-backul din piaţă, având în vedere că fabrica de la Craiova a ajuns să producă pentru SUA? Ian Pearson: În acest moment, feedback-ul din piaţa din SUA este limitat, din cauză că motorul de 1,5 l va echipa noul model Fusion, iar acel model va fi lansat în perioada următoare. Propulsorul va echipa şi modelul Mondeo care se produce în China. Dar feed-back-ul actual de la cei care au condus o maşină dotată cu motorul de 1,5 litri este foarte bun. Oltenia Business: Ce planuri de dezvoltare există pentru fabrica de motoare din Craiova? Ian Pearson: Avem o capacitate de producţie de 350.000 de motoare pe an. Sperăm ca piaţa europeană să-şi revină şi noi să utilizăm cât mai mult din această capacitate de producţie a noastră. Acum, producem la o capacitate de aproximativ 200.000 de unităţi pe an. Oltenia Business: Există vreun impact

în producţia locală de propulsoare de la Craiova a faptului că în Germania, la Köln, a fost dublată recent producţia de motoare EcoBoost de 1.0 litru? Ian Pearson: Nu. Anunţul din Köln a fost acela că s-a introdus al doilea schimb în fabrică, iar noi am introdus al doilea schimb la începutul acestui an. Motivul pentru care la Köln s-a introdus a doua tură de personal se datorează succesului acestui motor de 1.0 litri care echipează Ford Fiesta, maşină care este produsă în Germania, ceea ce a făcut să fie mai uşor pentru ei să producă motoarele la uşa fabricii de vehicule. Oltenia Business: Nu le era mai uşor celor de la Köln să se aprovizioneze cu motoare de la Craiova, aşa cum au făcut la începutul acestui an? Ian Pearson: Nu. Fabrica de motoare din Köln este pe aceeaşi platformă industrială cu fabrica de vehicule, în aceeaşi incintă, la cel mult doi kilometri una de alta. Oltenia Business: În final, vă rog să descrieţi în trei cuvinte echipa care lucrează la Fabrica de Motoare a Ford din Craiova. Ian Pearson: Dedicaţi, talentaţi şi mândri. Dacă ar fi să unim cele trei sensuri, aş spune că echipa de la Craiova este fantastică.


construcţii

Căldură, la pachet cu sănătate Ultimele tendinţe în materie de încălzire a locuinţelor oferă nu doar un randament aproape de maxim şi un cost redus faţă de alte sisteme, dar şi efecte terapeutice deloc de neglijat în ziua de astăzi, când sănătatea pare să devină tot mai scumpă. Panourile radiante cu infraroşii, nanosilver şi ioni negativi, unicat în lume, îţi pot oferi, fără nici un fel de grijă, tot confortul de care ai nevoie. Marian Apipie

N

u necesită service şi întreţinere, sunt perfect ecologice şi practic nici nu-ţi dai seama că există într-o locuinţă. Pe unele le admiri ca pe nişte tablouri, însă ele au rolul de a produce căldura de care o casă are nevoie, în funcţie de dorinţele proprietarului pentru fiecare încăpere în parte. Spre deosebire de sistemul convenţional, sistemul de încălzire bazat pe panouri radiante încălzeşte obiecte, printr-o tehnologie carbon-cristal care permite un randament maxim de transformare a energiei electrice în căldură (între 93 şi 98%), cu un consum cu peste 50% mai mic decât orice alte sisteme de încălzire. „Spre deosebire de sistemele clasice, panourile radiante nu necesită aprobări, autorizaţii, sunt alimentate direct în priză, iar pe traseul fază-nul se pune un termostat, în care se reglează temperaturile dorite. Când temperatura măsurată este mai mică decât cea setată, panoul porneşte automat. Un avantaj într-o locuinţă este că putem avea temperatură reglabilă în fiecare cameră. Nu ocupă spaţiu, nu necesită întreţinere, revizii, timpul de viaţă e foarte mare, de 20-25 de ani, iar garanţia este între cinci şi zece ani, în funcţie de panouri“, afirmă ing. Aurel Tobescu, reprezentantul SC Decarom Service SRL, firmă craioveană care se ocupă de distribuţia acestui sistem de încălzire. Panourile radiante au şi efect antibacterian şi, în plus, elimină igrasia, pentru că, „încălzind obiectele, se extrage umezeala din pereţi, dispare

mucegaiul şi nu se pune nici praful“. Panoul cu efecte terapeutice Vârful acestui sistem de încălzire al viitorului îl reprezintă însă panoul Sunjoy, care aduce în casă şi un strop de sănătate, prin efectele terapeutice multiple pe care le oferă. Asta, pentru că funcţionează în baza aceluiaşi principiu după care soarele încălzeşte pământul, fiind generator de radiaţii infraroşii, nanosilver şi ioni negativi. „Tehnologia de realizare la panoul Sunjoy este bazată pe turmalină, o rocă semipreţioasă din categoria smaraldului despre care se ştie că este un cristal magnetic. Încălzit, el are proprietatea de a emite ioni negativi, care îmbunătăţesc circulaţia sanguină şi de aici toate efectele benefice pentru corpul uman. Aceşti ioni negativi se formează numai în cadrul unor fenomene naturale: vântul pătrunzând printre spinii de brad, în jurul cascadelor, la malul mării“, explică Aurel Tobescu. Importator exclusiv pentru Europa este o firmă din România, Helvetic Impex, cu filiale peste tot pe „bătrânul continent“.

Efecte terapeutice multiple Printre efectele terapeutice ale panourilor Sunjoy enumerate de producător se numără ameliorarea durerilor, uşurarea respiraţiei, reducerea stresului, scăderea tensiunii arteriale, îmbunătăţirea circulaţiei sanguine, atenuarea sau chiar eliminarea sforăitului, vindecarea herpesului Zoster, vindecarea lumbagoului şi a leucoreei.

Avantajele încălzirii cu panouri radiante să văd în timp, iar după o perioadă de cinci ani consumul s-ar reduce la jumătate. Totodată, sistemul este amortizabil în trei-cinci ani. Alt avantaj al sistemului ar fi că beneficiarul îşi poate planifica banii pentru căldură, pentru că poate şti exact cu câţi Waţi poate încălzi un metru cub din fiecare cameră, după un calcul energetic făcut iniţial.

Ioni mai mulţi decât la malul mării Un panou radiant de dimensiuni clasice dezvoltă 2.238 de ioni negativi pe centimetru cub. „Comparativ, la malul mării se dezvoltă 2.000 de ioni negativi pe centimetru cub, în pădurile de brad 10.000, iar în jurul unei cascade 20.000“, a precizat ing. Tobescu.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

15


construcţii

Casă din BCA, cărămidă sau din lemn?

P

entru unii, construirea propriei locuinţe poate însemna o şansă unică în viaţă. De aceea, alegerea proiectului, materialelor şi a finisajelor este primordială. Proprietarul unei case îşi doreşte o locuinţă confortabilă, durabilă, izolată, uşor de întreţinut şi, de ce nu, construită cu costuri cât mai reduse, dar utilizând materiale de calitate. Pare locuinţa ideală. Câţiva constructori din Craiova şi din alte zone ne ajută să facem o comparaţie între locuinţe concepute, ca şi structură, din diferite materiale. BCA-ul şi cărămida conduc în topul preferinţelor şi avantajelor Construcțiile din cărămidă și beton celular autoclavizat (BCA) sunt cele mai întâlnite de pe piaţa românească, mai ales atunci când vine vorba de construcția unei locuințe. Care este motivul? Orice constructor speciali-

zat pe rezidențiale îți poate spune că locuințele din cărămida sau BCA au o durată de viață mai mare comparativ cu casele construite din alte materiale de construcții și prezintă o siguranță sporită în ceea ce privește structura de rezistență. De asemenea, casele din căramidă sau BCA au avantajul de a izola fonic mult mai bine decât cele din lemn, de exemplu.

a spus că locuinţele din cărămidă şi BCA sunt case mai solide, în timp ce casele din lemn sunt mai ieftine şi mai uşor de construit. Casele din cărămidă sunt mai greu de finisat şi necesită mai mult adeziv şi tencuială pentru o finisare optimă.

Locuinţa modernă costă

Ambele tipuri de locuinţe sunt rezistente în timp. Cine doreşte să îşi ridice o casă în care să locuiască şi copiii copiilor lor poate alege fie casa din cărămidă, fie din BCA. Un nou trend vine din urmă, care completează şi îmbunătăţeşte calitatea BCA-ului. „Cel mai apreciat material atât de către constructori, cât şi de clienţi este Ytong-ul, un BCA aproape perfect. Acesta conferă un confort termic deosebit prin eliminarea punţilor termice, având abateri dimensionale zero. Este natural (var, nisip), iar finisarea este facilă, necesitând un strat subţire de

Deşi aceste două materiale sunt de ani buni pe piaţă, cei mai mulţi constructori încă le mai folosesc, datorită avantajelor, în timp, ale unor case ridicate din aceste materiale. Aurel Iovan, reprezentant al SC Alis Baba, constructor al cartierului Magnolia Residence, ne-a vorbit despre avantajele şi dezavantajele unei case din cărămidă, comparativ cu una din lemn, sau din BCA, atât din punctul de vedere al constructorului, cât şi din punctul de vedere al clientului. El

Case pentru urmaşii urmaşilor

Acoperiş din ţiglă sau din tablă? Acoperișul unei case dacă este din țiglă de beton sau țiglă metalică este mai bun decât cel din tablă, spune Adrian Bezerghianu, directorul general al Elpreco. „Motivul pentru care ţigla este preferabilă tablei este acela că izolația este foarte bună în cazul acoperişului din ţiglă, dar și datorită rezistenței mai mari la grindină sau la alte intemperii, cum ar

16

www.olteniabusiness.ro

fi un vânt puternic. Și acoperișul din tablă poate fi rezistent, dacă este izolat pe interior“. Constructorul respectiv mai spune că singurul avantaj al unui acoperiș din tablă este acela că este mai ușor, ceea ce face ca locuința să necesite o structură de rezistență nu foarte complicată. Depinde foarte mult ceea ce îşi doreşte cumpărătorul.


construcţii

Avantajele casei din lemn O casă de locuit complet din lemn a fost expusă, anul acesta, la târgul Doljconstruct, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Dolj. „Construcţia aceasta este de tip lego. Se execută montajul la faţa locului. Vine făcută pachet şi se montează într-o zi de către specialistul nostru. Are 60 de metri pătraţi şi conţine două dormitoare şi un living. Costă 7.500 de euro“, Ştefan Şchmotzer, care a venit de la Bistriţa să îşi expună casa din lemn la târgul local.

adeziv. Pereţii din Ytong sunt aproape perfecţi. Este cel mai scump material de construcţie, dar şi cel mai bun, din punct de vedere calitativ. Locuinţele pot fi realizate pe structura metalică, din cadre, ceea ce reduce cu mult timpul de execuţie, dar proiectele sunt mai greu de executat. Prefabricatele din BCA reprezintă un material de construcţie mai ieftin şi care reduce timpul de execuţie“, a declarat Aurel Iovan. Cerinţe sofisticate de la clienţi „Tendinţa de cumpărare în 2013 a fost către casele mai mici, dar şi mai ieftine. Clienţii au preferat să se mute de la un apartament cu două-trei camere într-o casă care are trei-patru camere şi un teren de circa 300 mp. Există şi o categorie de clienţi care caută case mai mari, cu finisaje de calitate“, a mai spus Iovan. Ca şi cerinţe în trend pe piaţa construcţiilor civile, legat de materialele folosite în ridicarea unei locuinţe, constructorul craiovean spune că aceia care cumpără o locuinţă preferă casele din BCA sau cărămidă şi au cerinţe din ce în ce mai sofisticate: „Clienţii sunt interesaţi de locuinţe solide, construite din BCA sau carămidă, pe structură de beton şi fier, izolate cu polistiren pentru un confort termic optim. Cu privire la amenajările interioare, clienţii sunt din ce în ce mai sofisticaţi şi preferă finisaje moderne, dar şi de calitate. La finisajele exterioare sunt folosite din ce în ce mai mult placările cu cărămidă aparentă, precum şi cele cu gresie în relief de exterior. La finisajele interioare, gresia porţelanată de mărime mare 60/60 oferă spaţii largi şi este apreciată de clienţi. Faianţa în relief este

foarte modernă la interior, atât în bucătărie, cât şi în baie. Panourile de perete în relief conferă un ambient plăcut în camera de zi. În Europa de Vest „se poartă“ case din lemn

Experiment: ce pereţi izolează mai bine locuinţa

Există o prejudecată în România că o casă cu structură din lemn e mai degrabă o locuinţă temporară, şi nu una în care vor locui şi copiii tăi. În acelaşi timp însă, în Europa de Vest, foarte mulţi oameni aleg să își construiască locuințele din lemn, iar trendul este unul în creștere, potrivit designist.ro. Dacă sunt bine concepute și realizate, casele cu o astfel de structură nu scârțâie și pot rezista vreme de câteva generații. Germania şi Franţa sunt ţări în care construcțiile din lemn sunt la mare căutare. Lemnul este secționat, prelucrat și montat la temperatură și umiditate controlate, iar îmbinările componentelor casei sunt calculate cu softuri de proiectare speciale, până la cel mai mic detaliu. Lângă Bacău, în Moineşti, are sediul un constructor de case din lemn, HoneyWood. Ei consideră că o astfel de locuință are următoarele avantaje: - sunt foarte eficiente energetic și asta înseamnă ani buni de facturi mici la căldură; - sunt rezistente la cutremure de peste 9 grade Richter, structura de lemn fiind mai flexibilă decât pereții din beton sau cărămidă; - sunt ecologice și sănătoase, folosind materiale naturale; - sunt mai confortabile, păstrând răcoare vara și căldură iarna.

Se spune că dezavantajele unei locuințe ridicate folosind oricare dintre cele două materiale sunt date de confortul termic scăzut, de costurile mai ridicate de construcție, precum și de perioada mai lungă în care acestea se realizează. Elpreco SA din Craiova a dorit să spulbere acest mit al confortului termic scăzut și a realizat un experiment, recent, în incinta fabricii. „Am creat o cutie, care avea un perete de geam termopan, unul din cărămidă, unul din BCA și unul din bolțari de beton armat. Am pus o sursă de căldură în interior la 87-88 de grade Celsius. Am observat că la exterior pereții aveau temperaturi diferite. Peretele din BCA avea 23 de grade, cel din cărămidă 26 de grade, cel din bolțari 35 de grade, iar cel de geam 45 de grade“, a explicat Adrian Bezerghianu, directorul general al Elpreco. Se observă din experimentul companiei că pereții din BCA și cărămidă izolează cel mai bine, comparativ cu cei din alte materiale folosite.

Ramona Olaru

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

17


construcţii

Moda şi modernismul se respectă

Piața bunurilor și serviciilor este într-o continuă mișcare, în pas cu ultimele tendințe și tehnologii care apar și pe care trebuie să le urmezi, dacă vrei să te menții în top în branșa ta, indiferent de domeniul în care activezi. Într-o astfel de situație se găsesc și firmele care construiesc clădiri civile și industriale. Marian Apipie

S

-a dus vremea construcțiilor din cărămidă, BCA sau bolțari. Acum sunt la modă construcțiile eco (clădirile verzi), tendințe care au ajuns și în Bănie și la care firmele autohtone s-au adaptat. „În prezent, se mizează mult pe clădirile acestea ecologice, care nu afectează mediul înconjurător și nici vecinătățile pe perioada de lucru, prin producerea de zgomot sau de praf. Nu trebuie uitat însă nici timpul de execuţie, de aceea trebuie să găseşti cele mai bune soluţii care să-ţi acopere costurile, dar să termini și lucrarea foarte repede. Pentru asta îţi trebuie materiale de calitate, performante, dar și oameni calificaţi, care se trimit mereu la tot felul de cursuri de perfecționare, pentru a afla și folosi noile tendințe de pe piață“, susține Cosmin Catrinoiu, manager de proiect în cadrul SC Recon SA. Astfel de clădiri ar avea avantaje atât pentru constructor, prin prisma modului de lucru și a timpului câștigat, dar mai ales pentru beneficiar, în ceea ce priveşte consumurile ulterioare de energie. Și ar mai fi partea de recom-

18

www.olteniabusiness.ro

partimentare, dacă se vrea ulterior, pentru că datorită materialelor folosite recompartimentarea se face fără deranj prea mare, după cum susțin constructorii. Asta, pentru că se folosesc mochete modulare, care se dezlipesc şi lipesc de până la zece ori, și pereţi care se dezmembrează și se montează fără prea multe deşeuri. La acestea se adaugă iluminatul cu lămpi led, care asigură un consum scăzut de energie, și sistemele speciale de climatizare, care sunt sincronizate cu deschiderea geamurilor: se deschide geamul, se închide automat climatizarea, „ca să nu se consume energia fără sens“. Pentru asigurarea consumului scăzut de energie, închiderile exterioare ale pereţilor se fac cu pereţi-cortină, folosindu-se o sticlă specială, cu trei foi de geam, care asigură atât rezistenţă mecanică la lovire, cât şi transfer foarte mic de energie între interior şi exterior. Constructorii susțin că un astfel de sistem asigură în interior o temperatură optimă, fără să mai fie nevoie de climatizare: 38-40 de grade Celsius afară ar însemna vreo 22-23 de grade

la interior, fără climatizare. Confort termic, fonic şi rezistență la foc O clădire eco în Craiova este cea finalizată recent de SC Recon, în zona Ciupercă (imobil cu 13 niveluri, cu destinație de birouri), care reprezintă, de fapt, şi singura „construcţie verde“ certificată din Oltenia. Prin materialele folosite și izolarea făcută, clădirea oferă un confort termic și fonic sporit, dar şi rezistență la foc. „Pe partea unde au fost diafragme de beton s-au făcut izolaţii cu vată bazaltică, iar aceasta asigură o mai bună izolare termică, dar şi o ventilare mai bună a pereţilor şi o mult mai bună siguranţă la incendiu. La fiecare nivel sunt închideri cu vată bazaltică şi cu materiale speciale, pentru a nu permite unui incendiu să treacă de la un etaj la altul. S-au creat zone individuale de foc, cu stingere automată şi etanșeitate la foc sută la sută, ca să nu se extindă incendiul“, a explicat Cosmin Catrinoiu. Ansamblul de oglinzi din care pare


construcţii

în rândul constructorilor

formată clădirea și care oferă un aspect modern este, de fapt, acea sticlă specială din trei foi, cu vată bazaltică în spate şi cu o tablă rezistentă la foc. Construcția are și paravane speciale, nişte panouri de sticlă verticale cu rol de paravât şi parasolar. „Dacă bate vântul când ai geamul deschis, paravanul nu permite să intre curenţii în geam, se face doar o ventilaţie naturală, cu aer proaspăt, conform curenţilor din interior“, mai spune managerul de proiect de la Recon. Nici vopselele folosite nu afectează mediul, pentru că sunt pe bază de apă. Fundații pe piloți de beton În zonele din Craiova unde pânza freatică este foarte sus, cum a fost și cazul zonei fostului Târg Romanești, unde s-a construit Centrul Multifuncțional, la fundație se folosesc piloţi de beton foraţi la adâncime mare. Iar numărul acestora este de ordinul sutelor, în funcție de suprafața fundaţiei. „Încărcările fiind foarte mari, piloții ajută să nu se taseze. Noi controlăm tasările acestea, pentru că se montează repere pe fundaţie de jur împrejur şi pe măsură ce adăugăm câte un nivel, verificăm dacă s-a tasat“, precizează Catrinoiu. Despre clădirile eco se spune că sunt inteligente și că au o rezistență la cutremure de 8 grade pe scara Richter. Au o structură BAR (Beton cu Armătură Rigidă), rigidă, pe structură metalică, îmbrăcată în oţel-beton şi beton.

Lifturi de mare viteză

Clădiri ecologice celebre în lume

Printre construcțiile renumite pe plan mondial ca fiind „verzi“ se numără Elithis Tower din Dijon (Franța) – o clădire care produce mai multă energie decât consumă, fiind prevăzută cu panouri fotovoltaice și scuturi de protecție ce elimină surplusul de agent termic; Siemens City din Viena – aici energia utilizată este refolosită prin recuperarea căldurii; BMW Welt din Munchen – un showroom al cărui acoperiș apare ca o centrală uriașă din panouri solare care produc energie de 800 de kilowați; Wuhan EnergyFlower din China – o clădire care produce zero emisii de carbon; Bank of America Tower – a patra clădire ca înălțime din SUA, construită dintr-un amestec de 55% beton și 45% zgură, compoziții care nu afectează mediul înconjurător.

Dintr-o clădire modernă și cu multe etaje nu pot lipsi lifturile. Noile tendințe se axează pe lifturile de mare viteză, centralizate, cu cartele setate pentru fiecare vizitator, în funcție de nivelul la care vrea să ajungă. Cartela se programează pentru etajul dorit, iar liftul te duce doar acolo. Totodată, lifturile sunt programate în așa fel încât unul să preia prima comandă, iar altul cel mai apropiat nivel.

Geamurile vitrate, la mare căutare La casele construite în stil modern, din ce în ce mai folosite sunt şi geamurile vitrate, care „conferă spaţii luminoase şi un aspect plăcut atât la interior, cât şi la exteriorul imobilului“, după cum a precizat Aurel Iovan, constructorul cartierului Magnolia Residence. „De asemenea, încălzirea prin pardoseală este foarte apreciată de clienţi în ultima perioadă. Pe piaţă au apărut sisteme mai ieftine, care oferă un confort termic ridicat“, a mai spus Aurel Iovan.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

19


ECONOMIE

Stimularea consumului, Deteriorarea gravă a puterii de cumpărare şi neîncrederea generalizată la nivelul economiei fac improbabilă o revenire a consumului pe termen scurt sau mediu. Reprezentanţii mediului de afaceri şi analiştii spun că este nevoie de o reindustrializare a României şi de stimularea investiţiilor, mai ales a celor private. Costin Niţu (Curierul Naţional) ieftinire a TVA-ului la pâine nu vor duce la o creştere a consumului, pentru că baza echilibrului dintre consum şi venituri s-a deteriorat. Populaţia nu mai poate să-şi echilibreze consumul sau să crească consumul prin aceste măsuri de cârpire pe care guvernul le are în vedere. Trebuie să existe o măsură majoră de revenire la o creştere constantă a consumului prin mărirea capacităţii economiei de a crea valoare adăugată şi de a o capitaliza în interior“, a declarat Mircea Coşea. „Un context cu şomaj, salarii în stagnare şi o creştere economică de zero şi ceva la sută“

E

voluţia mediocră a consumului din România din această perioadă este urmare a unei politici de mai lungă durată care a început încă din 2009-2010, explică analistul economic Mircea Coşea. Acesta a spus că toate scăderile care au avut loc în rândurile populaţiei fie prin salarii şi pensii, fie prin creşterea preţurilor cu TVA-ul de 24% cu toată această gamă de creştere de impozite şi accize au deteriorat progresiv puterea de cumpărare a populaţiei. „În această perioadă, din păcate, am ajuns în situaţia în care efectele acestor politici de câţiva ani de degradare a puterii de cumpărare îşi spun efectul şi cred că în această situaţie ar trebui să se înţeleagă foarte clar că revenirea la o creştere a consumului şi la o echilibrare a lui, măcar la nivelul pe care îl cere obiectivul de apropiere de media europeană, cere o politică imediată de regândire a strategiei de dezvoltare a României. Această politică, pe care eu o consider urgentă, ar trebui să ia în considerare flexibilizarea imediată a impozitării muncii pentru a putea favoriza crearea de locuri de muncă. În condiţiile actuale orice creştere a salariilor, orice creştere a pensiilor, orice

20

www.olteniabusiness.ro

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, spune că starea consumului din România reflectă, pe de o parte, faptul că în ultimii ani investiţiile au fost reduse şi, pe de altă parte, că absorbţia fondurilor structurale a fost scăzută. De aceea nici nu au apărut noi locuri de muncă, nici nu au crescut salariile, toate într-un context economic de stagnare, pentru că un avans al PIB de „zero şi ceva la sută“ nu este o creştere semnificativă din punct de vedere economicosocial. „Deci, aflându-se într-o situaţie de stagnare şi veniturile populaţiei, mai ales cele din mediul privat, au rămas la un nivel modest şi atunci, nefiind surse de finanţare a consumului, este clar că nici acesta nu se poate amplifica. Soluţia de fond nu poate să o reprezinte decât stimularea dezvoltării economiei, stimularea creării de firme noi, stimularea firmelor existente să-şi amplifice producţia şi atunci mărind numărul de salariaţi, mărind numărul de firme, mărind nivelul veniturilor acestora, va creşte şi consumul, se va amplifica şi piaţa şi se va amplifica şi PIB-ul. Este un cerc vicios care trebuie spart prin stimularea puternică a investiţiilor şi a dezvoltării afacerilor“, a declarat preşedintele CNIPMMR.

Starea consumului din România reflectă, pe de o parte, faptul că în ultimii ani investiţiile au fost reduse şi, pe de altă parte, că absorbţia fondurilor structurale a fost scăzută. De aceea nici nu au apărut noi locuri de muncă, nici nu au crescut salariile, toate într-un context economic de stagnare, pentru că un avans al PIB de zero şi ceva la sută nu este o creştere semnificativă din punct de vedere economicosocial.

Ovidiu Nicolescu preşedinte CNIPMMR

Bătălia se dă pe cele mai ieftine produse Preşedintele Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri (FNTM), Marius Bostan, afirmă că neîncrederea într-o evoluţie bună a economiei şi veniturilor pe termen mediu şi lung este factorul care determină scăderea consumului pentru anumite produse şi servicii. „Salariile în economia reală nu cresc şi apar noi şomeri. Se cumpără produse şi servicii cât mai ieftine şi există o întreagă bătălie de a fi ofertate produse şi servicii cât mai ieftine. Companiile şi-au făcut un obiectiv din asta. Consumul de bunuri de folosinţă


ECONOMIE

misiune imposibilă îndelungată scade. Creşterea economică este dată în principal din exporturi, şi nu din creşterea consumului intern. Agricultura, care probabil va fi factor de creştere în următoarele luni, nu cred că va influenţa prea mult consumul“, a precizat Bostan. Întrebat cum poate fi stimulat consumul, preşedintele FNTM a arătat că un mesaj politic şi economic de încredere pe termen lung şi o coerenţă a acţiunilor guvernamentale în sensul predictibilităţii pe termen mediu ar putea mări gradul de încredere. El a spus că acest mesaj împărtăşit de liderii de business şi dublat de acţiuni efective ar putea reclădi speranţa. „Din păcate, creditarea este frânată şi chiar proiecte fezabile sunt oprite. Eliminarea barierelor din calea creditării proiectelor viabile şi a creditului de consum care poate fi susţinut ar putea rupe cercul vicios. Reticenţa mediului bancar ar putea fi spulberată mai uşor prin apariţia şi dezvoltarea împrumutului direct, a obligaţiunilor şi a transferului de încredere directă“, a declarat Marius Bostan.   Cu măsuri proactive imediate s-ar vedea efecte peste un an, un an şi jumătate Mircea Coşea vede o revenire la un consum care să fie acceptabil în România în funcţie de nivelul de dezvoltare pe care îl are într-o perioadă care nu poate să fie mai scurtă de un an, un an şi jumătate, şi numai în condiţiile în care imediat se iau măsuri proactive de dezvoltare a mediului de afaceri, şi că deocamdată nu vede aşa ceva. „Deocamdată, văd că guvernul continuă pe linia sugerată de FMI, aceea de a avea aşa-numita consolidare fiscală care înseamnă, de fapt, un echilibru bugetar, dar care reprezintă o cifră, în spatele cifrei, adică un deficit bugetar în condiţiile acceptate de negocierile cu FMI. În spatele acestei cifre se află, de fapt, un sacrificiu pe care populaţia îl face prin reducerea consumului“, a spus Coşea. Întrebat ce s-ar putea face pentru a pune economia din nou pe roţi, ce politici publice ar trebui adoptate, analistul economic a precizat că în momentul de faţă nu mai există măsuri miraculoase sau măsuri în trei-patru sau cinci puncte. El a spus că lucrurile s-au degradat

atât de mult, iar economia şi-a pierdut atât de mult din potenţialul ei nativ încât trebuie concepută o strategie cel puţin pe termen mediu, dacă nu lung, care să aibă în vedere câteva elemente-cheie, iar aceste elemente-cheie înseamnă în primul rând identificarea faptelor de avantaj comparativ pe care le mai are România şi transformarea lor în factor de avantaj competitiv, adică România să intre pe piaţa internaţională într-o măsură mai eficientă. Reindustrializarea privată a României ar crea o ancoră de optimism La rândul său, economistul Lucian Isar a declarat că primul motiv al evoluţiei modeste a consumului este legat de optimismul privind evoluţia viitoare a economiei. „În măsura în care nu există optimism că economia o să-şi revină şi o să crească, lumea are obligaţia de a consuma mai puţin, în sensul că, dacă îşi imaginează că lucrurile vor fi mai rele în viitor, preferă să ţină banii pentru zile rele. Al doilea motiv este legat de faptul că, în realitate, puterea de cumpărare a fost erodată în ultima perioadă. Aparent, s-au reîntregit salariile sau toată povestea asta şi pensiile, dar toată perioada aceasta de doi ani şi ceva ele au fost erodate şi prin evoluţia cursului de schimb, şi prin evoluţia inflaţiei. Deci, dintr-o dată puterea de cumpărare este mai mică“, a explicat Isar. Pentru a fi stimulat consumul, Lucian Isar consideră că guvernul ar trebui să aibă în vedere ceea ce se numeşte o strategie investiţională, adică nu neapărat să meargă pe partea de cerere, ci pe partea de ofertă. El a spus că, dacă executivul ar reindustrializa privat România, atunci ar da şi de lucru oamenilor, ar produce şi locuri de muncă cu valoare adăugată mai mare, ceea ce înseamnă că pot fi plătiţi cu mai mulţi bani şi ar exista şi o ancoră de optimism că se întâmplă ceva. Trebuie să se reducă impozitul pe muncă şi fiscalitatea pentru investiţiile noi „Nu ştiu cât de mult am putea vorbi de o stimulare a consumului. Cred că am putea vorbi de o stabilitate economică şi siguranţa locului de muncă şi asta nu se poate realiza decât prin creş-

terea semnificativă a investiţiilor atât ale statului, cât şi ale privaţilor. Este un întreg ansamblu de măsuri şi ar trebui început cu domeniul investiţiilor“, a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu. El a precizat că ar trebui descărcată sarcina angajatului şi angajatorului pe fondul de salarii, impozitul pe muncă, şi redusă fiscalitatea pentru investiţiile noi. Este necesară stimularea creării de noi companii Preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), Florin Jianu, spune că pentru a fi stimulat consumul ar trebui stimulate crearea de noi companii şi diversificarea serviciilor acestora, având ca rezultat creşterea locurilor de muncă, implicit venituri mai mari către angajaţi sau viitori angajaţi care îşi permit să poată să realizeze consum. „Nu există bani în piaţă, nu există bani nici pentru consumul casnic, nici pentru companii şi de aici blocajul“, a explicat Jianu.

Trebuie regândit rolul statului Întrebat ce contribuţii, taxe şi impozite trebuie ajustate, Bostan a afirmat că sistemul de contribuţii sociale ar trebui modificat urgent în sensul scăderii lor pentru a descuraja munca la negru. „Ar putea fi anunţat un plan progresiv care să fie asumat de toată lumea. Ca un pact naţional eventual, pentru a da încredere pe termen lung. În general, e bine ca taxele să fie cât mai mici, să fie clară destinaţia şi raportul către cetăţean şi să fie echitabile. Să fie un echilibru între ce plătesc şi ce primesc ca şi cetăţean, contribuabil. Ar trebui început un proces de dereglementare şi de regândire a rolului statului, a micşorării atribuţiilor şi clarificării lor. Aşa vom plăti mai puţin şi vom şti unde se duc banii. Sunt mulţi bani care se cheltuiesc pentru lucruri inutile sau care ar fi făcute mai ieftin de mediul privat“, a conchis preşedintele FNTM.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

21


amenajトビi interioare

anul acesta

22

www.olteniabusiness.ro


amenajări interioare

decorăm Eco

F

ie că vorbim de mobilă, pardosele, perdele, mozaic ori tapetarea pereţilor, fie că alegem să decorăm în stil clasic, modern, industrial sau vintage, trendul anului 2013 este cel eco, care aduce în case finisaje şi elemente decorative de origine naturală sau organică, aşa cum ar fi piatra, lemnul, pluta, bambusul, inul, pielea naturală sau argila. Trendul eco este întregit de culoarea verde, dar şi de nuanțele pale de maro, crem şi cele de pământ. Nu lipseşte galbenul, iar combinaţia dintre nuanţele de mov şi verde recomandată pentru acest an scote foarte bine în evidenţă materialele eco. pag. 24-25

SEPTEMBRIE-NOIEMBRIE 2013

23


amenajări interioare

anul acesta decorăm Eco Aldezir Marin

I

nteriorul decorat în stil eco pare să se impună tot mai mult, fapt ce i-a făcut pe designeri să acode anul acesta o mai mare atenţie materialelor ecologice. În cazul draperiilor şi perdelelor s-a impus inul, texturile tapetului de actualitate sunt cele rugoase, textile ori vegetale, faianţa şi gresia pierd teren în faţa pietrei naturale, dar şi faţă de mozaicul din piatră, cocos, bambus şi piele. Pe podele se foloseşte pluta, bambusul sau chiar pielea naturală, iar îmbinarea dintre lemnul finisat în stil vintage şi piatră aduce un impact vizual deosebit. Reprezentanţii Maria‘s Design, unde puteţi găsi de la perdele, draperii şi ţesături până la mobilier şi decoraţiuni, susţin că în 2013 se poartă mai ales inul. Culoarea perdelelor şi draperiilor poate fi maro, bej ori crem, iar ca pată de culoare se foloseşte verdele. Anul acesta sunt recomandate combinaţiile între nuanţele culorilor maro şi verde, între verde şi mov, dar şi draperiile pictate abstract sau cu forme geometrice.

1

24

www.olteniabusiness.ro

Cum „accesoriile fac diferenţa“, cele mai folosite sunt cele metalice, în mod special cele patinate. Simplitate pentru pereţi Decorarea pereţilor unei camere este adesea cea mai simplă modalitate de o a schimba şi personaliza. Specialiştii susţin că, indiferent de tendinţe sau de stilul abordat atunci când decoraţi pereţii interiori, regula de căpătâi trebuie să fie simplitatea. „Una dintre regulile esențiale ale designului interior este simplitatea. Încercați să nu încărcați spațiul în care locuiți, ci mai degrabă să îl armonizați prin alegerea unor nuanțe pale de maro, crem, nuanţe de pământ sau alb pur. Este foarte important de ştiut că stilul sfidează noţiunea de tendinţă şi că armonia provine din originalitate. Tocmai de aceea este indicat să apelăm la ajutorul oamenilor specializaţi în domeniul decoraţiunilor interioare“, spune Adriana Antonie, Area Sales Manager CASA ROYAL Deco-

2

raţiuni Profesionale. În cazul pereţilor, pentru anul în curs s-au lansat combinaţiile cromatice între alb, gri, galben, verde şi albastru, texturile folosite din plin fiind cele textile ori vegetale. „Din punct de vedere al gamei cromatice, este greu să ne pronunţăm care sunt culorile anului, deoarece fiecare stil în parte are culori specifice. La târgul de specialitate de la Milano din acest an s-a pus accentul pe combinaţia cromatică alb, gri, galben, verde şi albastru, iar ca elemente - metalul şi sticla. Dacă vorbim de texturi ale tapetului, de mare actualitate sunt texturile rugoase, textile, vegetale şi cu elemente din metal şi sticlă“, susţine Adriana Antonie. Mozaicul - de la pietricelele din Mesopotamia la piele şi bambus Tehnica mozaicului este cunoscută încă din Mesopotamia, unde moza-

3


finanţe

4 icurile erau realizate din bucăţi mici de piatră fină. A trecut prin Egipt, Grecia secolelor V-IV î.H., Roma şi lumea islamică, iar, în prezent, variaţiunile mozaicului sunt nenumărate, ajungându-se la forme şi materiale inedite. Asociaţii RinnuovaCasa din Craiova, o firmă care oferă peste 5.000 de modele de mozaic (foto 2, 4, 5) şi peste 2.000 de modele de gresie şi fainţă, au explicat că anul acesta s-au folosit mai mult piatra, granitul şi mozaicul din piatră, lemn şi metal. Altă modalitate de a introduce piatra în decorarea casei este folosirea chiuvetelor sau a lavoarelor de baie din piatră negră sau marmură, care se pot face la comandă la RinnuovaCasa. „Noi ne axăm mai mult pe mozaic şi plăci ceramice de mari dimensiuni, iar anul acesta pot spune că tendinţa a fost piatra, care este folosită atât la decorarea băilor şi bucătăriilor, cât şi în sufragerii sau holuri. În cazul mozaicului s-a cerut piatra, lemnul şi metalul. Aici putem aminti mozaicul din cocos, bambus, dar şi pe cel cu foiţă de aur alb sau galben“, a explicat Marius Tîrnăveanu, unul dintre asociaţii RinnuovaCasa. Pe lângă aceste tipuri de mozaic, mai poate fi amintit cel din piele naturală, dar şi cel acoperit cu... păr. Bambus, plută şi piele pe podele Trendul eco şi-a făcut simţită prezenţa în 2013 şi în privinţa podelelor. Astfel,

5

6

pentru ele se folosesc cu precădere bambusul şi pluta (foto 3), dar şi combinaţia dintre plăci ceramice sau piatră cu lemn. Atât pluta, cât şi bambusul sunt materiale eco care au mai multe avantaje faţă de parchet sau chiar faţă de duşumeaua de lemn. De exemplu, pluta este rezistentă la lichide, insecte, germeni şi nu absoarbe praf sau alte produse chimice. În plus, pluta este un bun izolator şi costă mai puţin decât alte materiale pentru pardoseli. Bambusul este rezistent la umezeală şi poate fi folosit cu succes în bucătării sau băi. Spre deosebire de unele materiale, bambusul este rezistent şi la temperaturi ridicate, cum ar fi sistemul de încălzire prin pardoselă. Un material inedit folosit în prezent pentru podele este pielea. Este vorba de piele reciclată pentru pardoseli, care este foarte rezistentă şi menţine căldura. Acoperirea pardoselii cu piele conferă o notă de rafinament spaţiilor şi poate fi combinată cu succes cu lemnul. Altă combinaţie care câştigă teren este pluta acoperită cu piele. Pardoseala este realizată din piele reciclată şi plută, acestă combinaţie sporind senzaţia de confort şi căldură. Mobila - texturi cu aspect de piele sau de scoarţă Mobila anului 2013 este cea din lemn (foto 1), fie că vorbim de o mobilă eco fabricată din lemn masiv, cu forme necon-

venţionale, fie că „plantăm“ în încăpere unul sau mai multe obiecte de mobilier vintage sau rural. Arhitecţii Pentamob, o societate care execută la comandă mobilier, uşi din lemn masiv, scări de interior şi tâmplărie PVC (foto 6), au explicat că, anul acesta, tendinţa este orientată către materialele cu aspect cât mai natural, iar stilul cel mai des folosit este cel vintage. „Societatea în care trăim se află într-o perpetuă schimbare şi de aceea tendinţele în acest domeniu se pliază pe cerinţele din ce în ce mai exigente ale beneficiarilor, cum ar fi culorile pământii, printurile geometrice, imprimeurile cu o cromatică intensă. Utilizarea materialelor cu aspect cât mai natural precum bambusul sau esenţele exotice îmbinate cu electrocasnicele futuriste, imprimă de multe ori un aer original, excentric, contrastant. Tehnici speciale de producţie reactualizează culorile naturale şi devin surprinzătoare prin texturi cu aspect de piele, de scoarţă, de plută. Efectele de patină evidenţiază, de asemenea, suprafeţele sobre, descurajând monotonia“, a precizat arhitect Roxana Alimanescu, Pentamob. Mobilierul vintage sau rural a devenit foarte popular anul acesta, fiind reinterpretat într-o gamă variată de culori, cu accente metalizate. Pentru adepţii minimalismului, designul de inspiraţie scandinavă atrage în continuare prin interioare în care predomină albul pur şi prin elementele florale folosite ca accente.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

25


opinii

Ce i-ar trebui afacerii tale Oltenia Business i-a întrebat pe câţiva oameni de afaceri care activează în construcţii la nivel local sau regional de ce anume ar avea nevoie business-urile lor pentru a se dezvolta în această perioadă. Ramona Olaru

U

n sondaj în rândul oamenilor cu afaceri în sfera construcţiilor arată că pentru dezvoltarea afacerilor locale din sfera construcţiilor este nevoie de stabilitate, de predictibilitate, de politici publice coerente care să conducă la stimularea consumului, de proiecte pentru atragerea fondurilor europene, dar şi de eficienţă a instituţiilor statului când vine vorba de birocraţia existentă în aprobarea unui proiect depus de o entitate privată. Oamenii de business din Craiova doresc şi menţinerea unor programe guvernamentale, cum ar fi „Prima Casă“, dar şi efectuarea la timp a plăţilor către firmele private de către stat, respectiv o grijă mai mare pentru specialiştii din construcţii, astfel încât ei să nu migreze peste graniţă, şi înfiinţarea de şcoli profesionale care să aducă forţă de muncă specializată în acest domeniu. Puteţi lectura mai jos opiniile unor manageri şi deţinători de companii cu afaceri cumulate de zeci milioane de euro în domeniul construcţiilor civile şi industriale.

Mihaela Radu (foto), reprezentanta SC Alis Baba SRL, constructor ansambluri rezidenţiale: „Noi am fost mulţumiţi anul acesta de cum a mers piaţa. Dar ne interesează în mod direct Programul «Prima Casă». Este important ca acesta să continue şi anii viitori, chiar şi în valută, iar acest program este bine să încurajeze cumpărarea de locuinţe noi. Piaţa imobiliară depinde de «Prima Casă». Noi anul acesta am vândut toate apartamentele construite, iar jumătate dintre acestea au fost cumpărate de clienţii noştri prin «Prima Casă», iar restul au fost fie cu alte credite, fie cu bani cash. Au cumpărat oamenii şi cu bani cash, pentru că am avut apartamente ieftine anul acesta: la 30.000 de euro de apartament cu o suprafaţă utilă de 55 de metri pătraţi“.

26

www.olteniabusiness.ro


opinii

pentru a se dezvolta? Adrian Bezerghianu, director general al SC ELPRECO SA: „Noi avem nevoie de stabilitate şi predictibilitate. Dacă există o stabilitate a politicilor publice, de acestea depinde şi consumul. Toată lumea mai vrea să îşi amenajeze locuinţele, să îşi mai construiască şi câte o anexă, ceva, dar oamenii se gândesc că, dacă fac acest lucru, nu se ştie ce va fi pe mai târziu. În plus, am mai avea nevoie de o disciplină a plăţilor publice. Cele mai mari insolvenţe în ultima perioadă au fost din cauza statului. Au dat o lege în care au spus că termenul de plată este de 30 de zile şi primul care o încalcă este statul“. Virgil Cocoşilă, deţinătorul companiei GIP: „Pentru ca afacerea noastră să se dezvolte în mod normal ar fi nevoie în piaţă de credite accesibile populaţiei, adică de o stimulare a consumului. Atunci când este stimulat consumul, oamenii au tendinţa să îşi repare mai mult casele şi vor achiziţiona şi ferestre, şi altele. Aşa vedem noi o dezvoltare, în acest moment!“. Aurel Tobescu, reprezentantul Decarom, distribuitor sisteme de încălzire: „Din punct de vedere guvernamental, există deja subvenţii pentru încălzire cu sisteme pe bază de electricitate. Părerea mea personală este aceea că nu trebuie să se acorde subvenţii pentru nimic de la stat. Nici pentru cei de la bloc, nici pentru cei de la casă. În rest, nouă nu ne trebuie nimic, momentan. Ne finanţăm afacerea atât din surse proprii, cât şi de la bănci. Băncile au devenit mai maleabile şi ne sprijină prin acordarea de finanţări. Avem o linie de credit şi lucrurile funcţionează din acest punct de vedere. Singura noastră problemă este să ne extindem piaţa de desfacere şi să convingem cât mai mulţi clienţi despre calitatea produselor noastre. Sistemele noastre de încălzire nu necesită autorizaţii, sunt amplasate pe sistemele deja existente şi au un randament de 97%. Astfel de sisteme cu panouri radiante se adresează oamenilor cu bani“. Liviu Cioană, deţinătorul grupului de firme MITLIV: „Avem nevoie de proiecte mari de investiţii în zona noastră, iar o posibilitate în acest sens ar fi atragerea de fonduri europene. Perioada 2014-2020 este mai boga-

tă în fonduri europene decât cea care a fost până acum. Aceste fonduri se adresează, în general, instituţiilor. Ar trebui gândite masterplanuri, pentru investiţii viitoare, dar la noi nu se înţeleg autorităţile între ele. Mediul privat absoarbe cu dificultate fondurile europene. Aşadar, proiecte private mari nu se prevăd în perioada următoare, proiecte imobiliare nu văd, aşadar singura gură de oxigen pentru ca piaţa construcţiilor să se dezvolte ar fi ca autorităţile să acceseze fonduri europene, dar pentru acest lucru, repet, este nevoie de proiecte“.

nu produce nimic, doar cheltuie banul public. Iar APDRP este o instituţie care aduce bani în mod indirect, este adevărat, la buget. Dar sunt foarte puţini oameni, sunt subdimensionaţi. În Craiova sunt specialişti foarte buni la APDRP, dar nu ştiu unde se blochează totul. S-au depus proiectele, dar nu ştim dacă suntem admişi sau respinşi. Stăm şi aşteptăm de un an şi jumătate. A nu se uita faptul că noi am investit foarte mulţi bani în acest proiect. În speţă, am plătit consultantului o sumă importantă pentru realizarea acestui proiect“.

Marian Vasile, directorul general Eco Therm Services, care comercializează sisteme de contorizare şi control: „Referitor la colaborarea cu instituţiile statului nu pot să spun că a fost foarte bună sau foarte rea. Cred că suntem într-o stare latentă în care toată lumea se fereşte de toată lumea. Noi nu avem nimic de ascuns referitor la partea financiară. Tot timpul am fost la zi cu plăţile către stat şi am plătit sume uriaşe. Dar în ultima perioadă am observat că au început să se mişte mai «cu talent» unele instituţii. Nu foarte mult, dar sunt pe un trend bun, în sensul că, atunci când am avut nevoie de diverse lucruri, comparativ cu anul trecut s-au mişcat mai bine. Probleme există însă pe partea de birocraţie şi cred că vor exista mult timp. Cred că trebuie schimbată o întreagă structură. Am depus şi noi un proiect cu finanţare europeană pe Măsura 112, doresc să construiesc o fabrică. Noi producem şi o anumită gamă de module şi cutii de contorizare complet echipate, create special pentru blocurile de locuinţe. Şi am depus un proiect pe Măsura 112, în vederea construirii unor fabrici în mediul rural pentru producţie. Este depus de un an şi jumătate. S-a tot amânat procedura respectivă şi în acest moment nu ştim nimic. Presupun că sunt oameni insuficienţi pe un domeniu important pentru noi. Adică ne uităm la importanţa şi veniturile directe pe care le pot aduce aceste proiecte dacă ar fi date sau am fi ajutaţi să le realizăm în timp util. Comparativ cu câţi angajaţi are o instituţie a statului din oraşul respectiv, o să fim uimiţi să observăm că pe APDRPP sunt 10% din angajaţii unei instituţii care

Marian Petcu (foto), director general al RECON SA: „În primul rând, am avea nevoie de contracte, de lucrări care să fie de amploare. dar acest lucru înseamnă deblocarea fondurilor europene, ceea ce este destul de anevoios. În al doilea rând, avem nevoie de forţă de muncă bună, calificată. Găsim din ce în ce mai greu specialişti. Cei care sunt fie au îmbătrânit, fie au plecat peste graniţă. Acest lucru se întâmplă şi din cauză că, de la Revoluţie încoace, nu mai există şcoli de meserii, care să scoată forţă de muncă calificată pentru construcţii. Cel mai dramatic mi se pare alt aspect de care nu vorbeşte nimeni. De la 1 ianuarie se va liberaliza piaţa muncii şi vom asista la o migraţie şi mai mare a forţei de muncă peste graniţă. Cu siguranţă, dacă se liberalizează piaţa muncii, ar pleca cei mai buni. Nu ştiu dacă chiar se va întâmpla acest lucru, dar noi ne ridicăm semne de întrebare. Pe piaţa noastră, locală, apar muncitori calificaţi în altă parte. Prin Biroul de Imigrări au venit la mine un libanez, un italian şi alţi străini calificaţi, în timp ce ai noştri au plecat şi vor pleca în continuare din ţară. Problema este că nimeni de la noi din ţară nu îşi pune o astfel de problemă“.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

27


fiscalitate

Consecinţele fiscale ale derulării afacerilor fiscală sau cu codul de înregistrare Conf. Univ. Dr. Radu Buziernescu - SC PROFESSIONAL CONSULTING SRL

Î

ntr-o economie copleşită de criză financiară, care pare fără sfârşit, contribuabilii încearcă cu greu să-şi menţină afacerile pe linia de plutire. În acest context, conduita contribuabililor este de a minimiza pierderile de orice fel, inclusiv cele decurgând din posibile obligaţii fiscale suplimentare şi obligaţii accesorii stabilite de organe de inspecţie fiscală, motiv pentru care acordă o atenţie sporită modulului de conformare la rigorile legilor fiscale.

Pentru a asigura informarea contribuabililor şi a facilita creşterea gradului de conformare la reglementările fiscale, am găsit util să prezentăm, în cele ce urmează, regimul juridic al stării de inactivitate fiscală a contribuabilului, precum şi al situaţiei de anulare a codului de înregistare în scopuri de TVA, fiind frecvente situaţiile în care contribuabilii, din ignoranţă sau neglijenţă (nu întotdeauna rea-credinţă) au ajuns în asemenea situaţii sau au intrat în relaţii comerciale cu astfel de persoane. Aceste stări fiscale sunt situaţii atipice în care se află contribuabilul, generate, după cum vom vedea, de o conduită fiscală incorectă a acestuia, dar care generează efecte fiscale importante, concretizate în obligaţii fiscale suplimentare de plata la buget, atât pentru contribuabilul aflat în asemenea situaţie, cât şi pentru beneficiarul care a achiziţionat bunuri şi servicii de la acesta. Starea de inactivitate fiscală a unui contribuabil este declarată de organul fiscal în ipoteze care constituie grave încălcări ale disciplinei fiscale, respectiv: - contribuabilul nu îşi îndeplineşte pe parcursul unui semestru calenda-

28

www.olteniabusiness.ro

ristic, nici o obligaţie declarativă prevăzută de lege; - contribuabilul se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia; - organele fiscale au constatat că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat. Evidenţa persoanelor inactive este organizată de ANAF în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, care este public şi este afişat pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Inactivitatea fiscală atrage că o primă consecinţă anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA a contribuabilului. Contribuabilii care se înscriu în această categorie şi desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor şi taxelor prevăzute de lege, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate. Trebuie reţinut că pot fi declaraţi inactivi fiscali toţi contribuabilii care se regăsesc într-una din situaţiile anterior menţionate, indiferent de faptul că aceştia sunt în procedura insolvenţei, reorganizare sau faliment. Consecinţe fiscale suportă şi beneficiarii care achiziţionează bunuri/ servicii de la contribuabili declaraţi inactivi fiscal, aceştia neavând dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective. Prin excepţie, beneficiarii au drept de deducere a cheltuielilor, cât şi a taxei pe valoarea adăugată, în cazul : - achiziţiilor de bunuri efectuate în

cadrul procedurii de executare silită; - achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Anularea din oficiu de către organul fiscal a codului de înregistrare în scop de TVA a persoanei impozabile este o altă stare fiscală atipică a unui contribuabil, care intervine, de cele mai multe ori, ca o sancţiune în cazurile în care persoana impozabilă însăşi sau asociaţii/administratorii săi au încălcat disciplina financiar-fiscală. Organul fiscal anulează înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile, în următoarele situaţii: - inactivitate înscrisă la Registrul Comerţului; - fapte înscrise în cazierul fiscal a persoanei impozabile/a asociaţilor/ administratorilor acesteia; - persoanele impozabile nu au depus deconturi de TVA pe o perioadă de şase luni sau două trimestre calendaristice consecutive; - în deconturile depuse pentru şase luni sau două trimestre consecutive nu au declarat achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări de servicii. În perioada în care codul de înregistrare în scopuri de TVA a persoanei impozabile este anulat, persoana impozabilă nu are dreptul de a deduce TVA aferentă achiziţiilor, dar este obligată să colecteaze taxa pentru livrările de bunuri şi/prestările de servicii efectuate. Corelativ, beneficiarul care a achiziţionat bunuri şi/servicii de la o astfel de persoană nu are drept de deducere a taxei aferente achiziţiilor respective. Prin excepţie, beneficiarii pot dedu-


fiscalitate

cu contribuabili aflaţi în stare de inactivitate în scopuri de TVA anulat ce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită sau taxa aferentă achiziţiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006. Subliniem faptul că se permite deducerea taxei doar în ipoteza achiziţiilor de bunuri (nu şi a achiziţiilor de servicii), iar furnizorul care are codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat se află în ultima etapă a procedurii insolvenţei, respectiv în procedura falimentului. Aşadar, deducerea nu este permisă, dacă achiziţia se realizează de la un furnizor ce se află în procedura de insolvenţă, în perioada de observaţie sau în procedura de reorganizare. Considerăm că este important să detaliem cazul în care înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile se anulează pentru fapte înscrise în cazierul fiscal, dat fiind numărul mare al firmelor viabile, care au respectat riguros disciplină financiar-fiscală, dar le au fost anulate codurile de înregistrare în scopuri de TVA, pentru fapte înscrise în cazierul fiscal al asociaţilor/administratorilor (fără a ţine seama de faptul că nu de puţine ori înscrierile în cazier sunt făcute cu multă uşurinţă). Faptele înscrise în cazierul fiscal care conduc la anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA sunt fapte de natura infracţiunilor, precum şi faptele de atragere a răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent. Reamintim că prin instituţia răspunderii solidare se extinde răspunderea pentru obligaţiile fiscale neachitate de debitor asupra patrimoniului acelor persoane care, în exercitarea atribuţiilor lor, prin acţiuni sau inacţiuni, au făcut că aceste obligaţii să nu fie achitate; în acest mod realizânduse recuperarea prejudiciului produs bugetului de stat prin comiterea unor fapte care ţin de un comportament fiscal incorect. Codul de procedură fiscală instituie răspunderea solidară cu debitorul declarat insolvabil: - persoanelor fizice sau juridice, care, anterior datei declarării insolvabilităţii, cu rea-credinţă, au dobândit

în orice mod active de la debitorii care şi-au provocat astfel insolvabilitatea; - administratorilor, asociaţilor, acţionarilor şi oricăror altor persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credinţă, sub orice formă, a activelor debitorului; - administratorilor care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei competente deschiderea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate; - administratorilor sau oricăror altor persoane care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale; - administratorilor sau oricăror altor persoane care, cu rea-credinţă, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fără că acestea să fie cuvenite debitorului. Atrage anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA, înscrierea unor astfel de fapte atât în cazierul fiscal al persoanei impozabile, cât şi în cazierul fiscal al asociaţilor/administratorilor persoanei impozabile. În cazul persoanelor impozabile înfiinţate ca societăţi în baza Legii nr. 31/1990 se anulează codul de TVA dacă asociaţii care au fapte înscrise în cazierul fiscal au o deţinere semnificativă în societate, respectiv sunt asociaţi majoritari sau asociat unic. În concluzie, pentru a evita stabilirea unor obligaţii fiscale suplimentare se impune să acordaţi o atenţie deosebită verificării situaţiei fiscale a fiecărui furnizor, înainte de fiecare achiziţie, prin consultarea Registrului contribuabililor inactivi/reactivaţi, precum şi a Registrului persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, mai ales că în ultimul timp se constată că organele de inspecţie fiscală acordă o atenţie deosebită acestor aspecte.

Înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile se anulează pentru fapte înscrise în cazierul fiscal, dat fiind numărul mare al firmelor viabile care au respectat riguros disciplină financiar-fiscală, dar le au fost anulate codurile de înregistrare în scopuri de TVA, pentru fapte înscrise în cazierul fiscal al asociaţilor/administratorilor. Conf. Univ. Dr. Radu Buziernescu SC PROFESSIONAL CONSULTING SRL

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

29


info juridic

S-a redus posibilitatea instituţiilor publice de a amâna executarea obligaţiilor de plată către profesionişti Instituţiile publice au avut, în ultimul timp, un mare beneficiu în cazul în care erau supuse unor proceduri de recuperare a creanţelor iniţiate împotriva lor de către creditori, începând cu intrarea în vigoare a OG nr. 22/2002, privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare.

A Avocat Dănuţ Cega

cest act normativ permitea instituţiilor să solicite, în cazul în care erau supuse unei executări silite, un termen de graţie de şase luni, motivând insuficienţa fondurilor băneşti, termen pe care creditorii erau obligaţi să-l accepte, astfel încât se ajungea la un termen foarte lung de recuperare a creanţelor lor. Ceva s-a schimbat categoric în aplicarea acestei strategii a instituţiilor publice/autorităţilor statului: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât recent că beneficiul termenului de graţie în favoarea instituţiilor publice, prevăzut de OG nr. 22/2002, este condiţionat atât de dovada neexecutării benevole a obligaţiei din cauza lipsei de fonduri, cât şi de dovada demersurilor făcute pentru obţinerea fondurilor necesare achitării obligaţiilor. În acest sens, Înalta Curte a statuat că instituţia publică are îndatorirea, ca reprezentantă a autorităţii statului, de a veghea la respectarea principiului legalităţii şi de a executa de bunăvoie o hotărâre judecătorească care îi este opozabilă. Or, în speţă, instanţa a constatat că între momentul la care sentinţa comercială a devenit executorie şi dată formulării de către creditor a cererii de executare silită, nu a existat nici un demers din partea debitoarei pentru achitarea benevolă a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, iar, în lipsa demersurilor necesare pen-

tru obţinerea fondurilor, simpla lipsă de lichidităţi nu poate constitui un motiv de scutire a debitoarei de la executarea silită. (Decizia nr. 911 din 5 martie 2013 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) Odată cu practica judiciară amintită s-a schimbat ceva în sens pozitiv şi în legislaţia în materie, anul acesta intrând în vigoare şi Legea nr.72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. Domeniul de aplicare al Legii nr. 72/2013: (1) … se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă, contractul având că obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile. (2) Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezenţei legi: a) creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă şi creanţele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei înţelegeri încheiate că urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societăţi; b) contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

Că regulă generală, Legea nr. 72/2013 a instituit pentru autorităţile contractante un termen de plată a sumelor de bani rezultând din contractele încheiate cu profesionişti de 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricărei altei cereri echivalente de plată. În cazul instituţiilor publice din domeniul sănătăţii şi entităţilor publice care furnizează servicii medicale de sănătate, termenul legal de plată pentru obligaţiile băneşti rezultând din contracte încheiate cu profesionişti este de cel mult 60 de zile calendaristice. Rezultă că termenele maxime de plată stabilite în contracte şi permise de lege sunt de 30 sau cel mult 60 de zile, calculate conform dispoziţiilor Legii nr.72/2013. Putem, aşadar, să sperăm că în cazul procedurilor de recuperare, inclusiv de executare silită a unor creanţe împotriva autorităţilor, acestea să nu mai aibă un regim derogator de la principiul egalităţii părţilor în procesul civil. Aceasta, pentru că dispoziţiile legale care permiteau termenele de graţie în favoarea acestor categorii de debitori erau în mod categoric o derogare discutabilă de la principiul enunţat, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat prin decizia la care ne-am referit că numai în mod excepţional se poate uza de procedura solicitării unui termen de graţie în favoarea instituţiilor publice supuse executării silite.

Dănuţ Cega, partener TUMBĂR, CEGA & POPA - Societate civilă de avocaţi

30

www.olteniabusiness.ro


administraţie

Masterplanul pe deşeuri din Olt îşi turează motoarele Sistemul integrat de management al deşeurilor din judeţul Olt, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu, a intrat în faza de execuţie, după cum a anunţat Consiliul Judeţean Olt în cadrul unei conferinţe organizate la mijlocul lunii septembrie. Proiectul presupune accesarea a peste 39 de milioane de euro din fonduri europene. Valentin Tudor

P

roiectul are în vedere punerea în funcţiune a unui depozit ecologic pentru colectarea deşeurilor din tot judeţul, cu o capacitate de 3.560.000 de metri cubi, a unei staţii de sortare şi a unei staţii de tratare levigat, poziţionate în localitatea Bălteni, construirea a patru staţii de transfer în localităţile Caracal, Balş, Corabia şi Scorniceşti, închiderea depozitelor urbane existente în localităţile Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabia şi Balş, precum şi construirea a 3.722 de platforme de colectare a deşeurilor menajere şi 1.975 de platforme de colectare a deşeurilor reciclabile, în cele 112 localităţi din judeţ. Obiectivul general al acestui proiect este îmbunătăţirea calităţii vieţii şi pe cea a mediului în judeţul Olt şi alinierea la cerinţele legislaţiei române şi europene. Pentru implementarea cu succes a proiectului, Consiliul Judeţean Olt şi consiliile locale, municipale, orăşeneşti şi comunale de la nivelul judeţului Olt s-au constituit în cadrul unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară „OLTECO“. Structurat pe patru componente, proiectul are o valoare totală de 39,35 milioane de euro, dintre care 23 de milioane de euro contribuţia UE, 5,18 milioane de euro din bugetul de stat, iar 11,1 milioane de euro contribuţia bugetelor locale. Ce conţine proiectul Componenta 1 are în vedere colectarea şi transportul deşeurilorcu ajutorul eurocontainerelor metalice de 1,1 metri cubi, urmând a fi achiziţionate circa 6.450 de containere, iar transportul deşeurilor de la punctele fixe de colectare la cele patru staţii de transfer sau la Centrul de Management al Deşeurilor se va face de către operatorii de salubrizare.

Colectarea selectivă a deşeurilor este cea mai simplă soluţie la îndemâna tuturor, care presupune aducerea deşeurilor în locuri special amenajate în vederea transportării la staţiile de sortare şi finalizarea reciclării şi valorificării lor. Culorile, pentru identificarea containerelor şi recipientelor destinate colectării selective a deşeurilor sunt: galben - pentru deşeurile de plastic; verde - pentru deşeurile de sticlă; albastru - pentru deşeurile de hârtie şi carton; maro - pentru deşeurile biodegradabile; gri - pentru deşeurile reziduale. Componenta 2 priveşte transferul deşeurilor. Proiectul propune ca în judeţul Olt să se construiască patru staţii de transfer (ST): Balş, Corabia, Caracal şi Scorniceşti. Fiecare statie de transfer va include pe lângă zona de transfer şi un punct de colectare fluxuri speciale de deşeuri (deşeuri voluminoase, deşeuri periculoase menajere şi DEEE). Componenta 3 constă în construirea unui Centru de Mangement al Deşeurilor la Bălteni, care cuprinde o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile, o staţie de tratare levigat şi un depozit de deşeuri municipale. Staţia de sortare va avea o capacitate maximă de 29.000 tone/an. Aici vor fi sortate atât deşeurile de hârtie şi carton, cât şi deşeurile de plastic şi metal colectate separat. Capacitatea maximă a staţiei de sortare se poate atinge în condiţiile funcţionării cu trei schimburi/zi, şase zile/săptămână.

Depozitul de la Bălteni va avea două celule cu o capacitate totală de 3.560.000 mc. Nu în ultimul rând, Componenta 4 se referă la închiderea depozitelor neconforme. În judeţ exista şase depozite neconforme – Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabia, Balş. Au demarat lucrările În cadrul proiectului sunt prevăzute patru contracte importante de lucrări și furnizare echipamente: achiziția a 6.445 de containere pentru colectarea selectivă (hârtie - carton, plastic, sticlă, deșeuri amestecate) și achiziția a opt tocătoare pentru mărunțirea deșeurilor verzi din parcuri și grădini. Din acestea 65% au fost deja furnizate. De asemenea, la sfârșitul lunii ianuarie a fost încheiat contractul pentru construirea a patru stații de transfer și a 5.747 de platforme de colectare a deșeurilor reciclabile și menajere. În acest caz, ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în luna martie, iar gradul de realizare până în prezent este de 35%. Termenul scadent este martie 2014. În plus, tot în martie a fost încheiat şi contractul care presupune închiderea și ecologizarea depozitelor neconforme, iar lucrările sunt realizate în proporţie de 30%. La depozitul din Corabia lucrările vor fi demarate în 2014. Construirea depozitului de la Bălteni are termen de finalizare decembrie 2015.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

31


protecţia mediului

Fundaţia Gazeta de Sud derulează un nou proiect de mediu

Să conservăm zona protejată

Târnovu Mare-Latoriţa Fundaţia Gazeta de Sud desfăşoară activităţi în domeniile culturii, protecţiei mediului, sport, social, umanitar, pentru comunitatea din regiunea Oltenia. În prezent, derulează un nou proiect de mediu în parteneriat cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea în zona Sitului Târnovu Mare – Latoriţa, regiune foarte puțin cunoscută, dar apreciată de specialiști. Ana Dănescu

P

ână în iunie 2015, Fundaţia Gazeta de Sud va implementa proiectul „Elaborarea Planului de management integrat pentru situl Natura 2000 ROSCI0239 Târnovu Mare-Latoriţa“, în judeţul Vâlcea, localităţile Mălaia, Brezoi, Voineasa. Vor beneficia de acest proiect, în special, cei peste 10.000 de locuitori din zona vizată, alţi 2.000 de vizitatori ai Ariei Naturale Protejate, elevi şi cadrele didactice. Scopul principal este asigurarea stării de conservare a habitatelor naturale din arealul sitului Natura 2000 Târnovu Mare-Latoriţa, evaluarea stării de conservare a acestor habitate, dar şi creşterea nivelului de informare şi conştientizare în rândul comunităţii locale interesate din zonele rurale şi urbane limitrofe sitului, cu privire la impactul negativ al practicilor umane neecologice asupra conservării biodiversităţii.

Iubitorii de natură pot trimite sugestii Fundaţia Gazeta de Sud va urmări implementarea planului de management integrat, cercetarea şi monitorizarea ştiinţifică, protejarea şi restaurarea habitatelor, managementul turismului şi al vizitatorilor, furnizarea de facilităţi de recreere, asigurarea folosirii durabile a resurselor, monitorizarea habitatelor, creşterea conştientizării publice. Vor fi inventariate zece habitate de interes comunitar și național pentru care vor fi asigurate măsuri de conservare, vor fi realizate hărţi care să cuprindă regimul de proprietate şi de folosinţă al terenurilor, dar şi un plan de monitorizare pentru zece habitate de interes comunitar și național. Colaborarea va presupune impunerea unor măsuri de diminuare a depozitării deşeurilor în zone ne-

Zona Munţilor Căpăţânii În spaţiul biogeografic din zona Munţilor Căpăţânii se găsesc elemente naturale cu o valoare deosebită sub aspect floristic, faunistic geologic, fizico-geografic şi hidrologic, care oferă posibilitatea cercetării ştiinţifice, desfăşurării unor activităţi educative şi de turism. Deşi nu depăşesc cu mult înălţimea de 2.000 m, prezintă întinse păşuni alpine şi subalpine, iar către periferiile lor, zone accidentate, de mare interes: culoarul Oltului, blocul Narăţu-Foarfeca, creasta Piatra-Buila-Vânturariţa, lanţul de carsturi al Cheilor Costeştilor, Bistriţei şi Olteţului, iar în zona nord-vestică, creasta calcaroasă a Târnovului Mare, mărginită la nord de ulucul stâncos al Latoriţei.

32

www.olteniabusiness.ro

permise. Vor fi identificate măsuri de restricţionare a vizitatorilor în zonele „sensibile“, unde există amenințări asupra habitatelor. Vor fi organizate ședințe de dezbateri publice prin care să se asigure publicului posibilitatea de a trimite comentarii şi sugestii, asigurându-se concordanţa atât cu prevederile comunitare internaţionale, respectiv Convenţia Aarhus. Gradul de conștientizare al populației locale cu privire la conservarea biodiversității în Aria Naturală Protejată Târnovu Mare-Latorița este foarte scăzut, iar prin acest proiect se doreşte creșterea cu un procent semnificativ a numărului de persoane informate asupra importanței conservării biodiversității din arie. Membrii Fundaţiei Gazeta de Sud vor dialoga cu comunităţile locale, precum şi cu vizitatorii, astfel încât efectul negativ al amenințărilor identificate să fie diminuat.


economie

Evoluţia Bursei în 2013

D

e la începutul anului, creşterile pe Bursă au venit de la companiile din rândul doi sau trei al Bursei, mai puţin vizibile în rândul publicului. Creşteri mari au avut companii precum Cemacon Zalău cu +75%, Electroargeş Curtea de Argeş cu 67%, Transilvania Construcţii cu +65%, Banca Comercială Carpatica cu +45%, Rompetrol Well Services cu +43% etc. Dintre acţiunile mai cunoscute, evoluţii pozitive au avut: Biofarm +30%, Fondul Proprietatea +24%, Antibiotice Iaşi +20%, Bursa de Valori +17%, SIF Oltenia +11% (vezi grafic). Acestor creşteri li se adaugă şi dividendele aferente anului 2012 (acolo unde este cazul) pentru cine a deţinut acţiuni în primele opt luni ale anului. Dintr˝e emitenţii mai cunoscuţi ce au înregistrat scăderi în primele opt luni amintim: Oltchim Râmnicu Vâlcea -40% (suspendată de la tranzacţionare pentru că a intrat în insolvenţă), Electroputere

Craiova -26%, Alro Slatina -25%, Transgaz -15% (a dat dividende pentru 2012) şi altele.

nească de capital şi astfel interesul să se manifeste şi în rândul celorlalte acţiuni listate la Bursă.

Ultima parte a anului se anunţă interesantă pentru Bursă

Piaţa locală, puţin sensibilă la „şocurile“ externe

În perioada 9-20 septembrie, s-a desfăşurat oferta de vânzare prin majorare de capital social a 10% din acţiunile Nuclearelectrica. Surpriza plăcută a fost discountul de care au beneficiat investitorii mici care au subscris în primele trei zile ale ofertei, discount de 8%. Credem că, după succesul acestei oferte, investitorii sunt în aşteptarea alteia şi anume: oferta de vânzare a unei părţi din acţiunile deţinute de stat la compania Romgaz Mediaş. Această ofertă se estimează a fi cea mai mare din istoria Bursei româneşti, interesul pentru Romgaz fiind de notorietate printre investitori. Sperăm ca aceste listări să aducă un suflu nou pe piaţa româ-

Eventuale turbulenţe pe Bursă pot apărea din Statele Unite ale Americii. Rezerva Federală Americană are în plan să reducă semnificativ cantitatea de obligaţiuni achiziţionată (program numit QE3). În ultimele săptămâni, de frica reducerii măsurilor de stimulare monetare, pieţele emergente (Brazilia, India, Turcia etc.) au suferit deprecieri importante ale monedelor proprii şi ale burselor. Noi nu am simţit aceste furtuni de pe pieţele mai sus-amintite pentru că în ultimii ani puţini bani străini au intrat pe piaţa valutară şi bursieră de la noi.

Date furnizate de SSIF Interdealer Capital Invest, Agenţia Craiova

Nuclearelectrica, surpriza anului pe Bursă Interesul pentru energia nucleară din partea investitorilor s-a dovedit a fi crescut în această toamnă. În perioada 9-20 septembrie, a avut loc vânzarea pe Bursă a unui pachet de 25,3 milioane de acţiuni, reprezentând 10% din capitalul social al Nuclearelectrica, prin ofertă publică iniţială de vânzare (IPO). Investitorii au putut subscrie la preţuri cuprinse între 11,2 lei pe acţiune şi 15 lei pe titlu. Oferta a fost suprasubscrisă atât pe tranşa investitorilor instituţionali, cât şi pe segmentul dedicat micilor investitori. Pe tranşa micilor investitori, care reprezintă 10% din ofer­tă, cererea de acţiuni Nuclearelectrica a fost de circa şase ori mai mare decât numărul de acţiuni alocate. Preţul final pentru investitorii instituţionali şi mari a fost la minimul stabilit de guvern pentru această ofertă, considerată un real succes de către investitori şi brokeri.

Ramona Olaru

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

33


finanţări

De ce trebuie să treacă firmele de În general, firmele sunt atrase de finanţările în valută datorită dobânzilor mai mici şi pentru că reuşesc să obţină un credit mai mare cu acelaşi venit. Experţii atrag însă atenţia că astfel companiile se expun unui risc valutar greu de estimat şi îl recomandă doar celor care au încasări tot în valută. De cealaltă parte, creditul în lei nu expune firma la fluctuaţii valutare şi este favorizat şi încurajat de Banca Naţională.

R

elaxarea politicii monetare de către BNR în paralel cu restrângerea stimulilor monetari de către FED în 2013-2014 şi ECB în 2015 arată că prima opţiune pentru o companie ar trebui să fie creditul în lei. „În următoarele luni am putea vedea cotaţii interbancare ROBOR la trei luni sub 3,5%, deci şi credite mai ieftine pentru companii. Reglementarea creditului în valută va fi destul de strictă, iar acest tip de finanţare va putea fi accesat mai ales de companiile cu activitate de export. Creditul în lei are două avantaje majore şi imediate, lipsa riscului valutar şi accesibilitatea, şi un avantaj care va deveni tot mai vizibil în viitor, costul în scădere. Avantajul costului mic al creditului în valută se erodează în permanenţă şi acoperă două dezavantaje: riscul valutar şi restrângerea ofertei băncilor pe acest segment“, a explicat Florin Eugen Şinca, analist şef BCR. Ce firme au cele mai mari şanse la o finanţare acum El a spus că profilul companiei care are cele mai mari şanse de obţinere a unui credit se încadrează în sectoarele cu creşteri înalte ale afacerilor în viitor. „Putem vorbi despre servicii IT&C, servicii-suport pentru companii care beneficiază de procesul de externalizare a unor activităţi, exploatarea resurselor naturale, industria prelucrătoare orientată spre export. Dacă la nivelul întregii economii putem estima o creştere nominală a valorii adăugate brute de aproximativ 6% în anii următori, atunci aproape orice afacere capabilă să genereze creşteri superioare acestui prag se poate califica pentru obţinerea unui credit. Scăderea inflaţiei din următoarele trimestre deschide şi alte oportunităţi pentru companiile private şi de stat, de tipul finanţării pe baza obligaţiunilor cor-

34

www.olteniabusiness.ro

porative, care pot fi emise la randamente atractive“, a precizat Şinca. Firmele care solicită credite încă ignoră riscurile valutare Vlad Ponta, directorul Departamentului Clienţi Companii Mici şi Mijlocii la Citibank, a declarat că creditul în valută continuă să fie prima opţiune pentru majoritatea companiilor locale, în ciuda riscurilor valutare ataşate, şi că majoritatea creditelor sunt solicitate pentru capital circulant. Legat de avantajele şi dezavantajele creditelor în lei, respectiv în valută, pentru companii, Vlad Ponta a arătat că creditele în lei sunt aparent mai scumpe, dată fiind dobânda de referinţă la RON (ROBOR), care este mai mare decât cea la EUR (EURIBOR), însă conferă o stabilitate mult mai mare a bilanţului şi exclud anomaliile legate de fluctuaţiile cursului de schimb. În ceea ce priveşte creditele în valută, acestea par a fi mai ieftine, însă atrag după sine un risc valutar care nu poate fi cuantificat pe de-a-ntregul şi al cărui impact poate face diferenţa între profit şi pierdere. Întrebat în ce monedă ar fi cel mai indicat să se împrumute companiile, Ponta a spus că depinde de profil. Astfel, companiile ale căror afaceri sunt legate doar de piaţa din România ar fi de dorit să se împrumute doar în RON. Companiile care au o componentă de export ar putea să se împrumute în valută atâta vreme cât volumul creditelor în valută este corelat cu dinamica activităţii de export şi cu volumele exportate. Contează cât de mare este compania şi cum sunt analizate şi optimizate riscurile Şi reprezentanţii OTP Bank au sub-

liniat că este recomandabil ca o societate să se împrumute în moneda în care îşi obţine predominant veniturile. Pentru majoritatea agenţilor economici, aceasta este leul. „Altă diferenţă o face şi mărimea companiei. Dacă vorbim de IMM sau corporate, lucrurile stau diferit din punct de vedere al capacităţii acestora de a-şi angaja persoane pregătite care să monitorizeze, analizeze şi optimizeze riscurile în funcţie de piaţa de desfacere a acesteia/acestora (servicii/ produse etc.)“, au adăugat aceştia. „Putem afirma că, în general, companiile optează în această perioadă pentru credite în lei, deşi există interes şi pentru credite în valută, în principal pentru exportatori sau alte categorii de agenţi economici care obţin venituri în valută. În continuare, partea dominantă a solicitărilor de finanţare este reprezentată de cererile de finanţare a capitalului de lucru, însă, în ultimii ani, a crescut ponderea finanţărilor de proiecte cu rambursare parţială din fonduri europene. Pentru o companie care realizează venituri în lei şi contractează credit în valută există riscul ca evoluţia nefavorabilă a cursului de schimb să ducă la majorarea sumei în lei ce trebuie rambursată în contul serviciului datoriei, care poate nega sau chiar inversa avantajul iniţial preconizat din diferenţa pozitivă de rată a dobânzii. Pentru creditele cu dobânda variabilă (X%+Bor), care reprezintă majoritatea celor contractate, există, de asemenea, riscul ca rata dobânzii să crească ca urmare a evoluţiei pieţelor monetare şi financiare internaţionale“, au mai explicat reprezentanţii OTP Bank. Banca ia în calcul şi teste de stres Preşedintele Libra Internet Bank, Emil Bituleanu, a declarat că, acum, „ca bancher, te uiţi, pe de o parte, la criteriile economice: performanţa


finanţări

la creditele în valută la cele în lei comercială a companiei, capacitatea de a-şi gestiona efectiv afacerea, rezultatele financiare obţinute şi viabilitatea activităţilor sale. În plus, iei în calcul testele de stres financiar pentru viitor, pentru că atât clientul, cât şi banca trebuie să fie conştienţi şi pregătiţi pentru diverse tipuri de scenarii ale evoluţiei afacerii, a pieţei“. Emil Bituleanu a explicat că efectele variaţiilor de curs valutar pot afecta companiile în cazul unor împrumuturi mari în monedă străină, precum şi prin variaţia preţurilor pe pieţele de pe care firma se aprovizionează şi, respectiv, pe care vinde. Creditele de investiţii sunt pe val, dar vin din urmă cele pentru capital de lucru Raluca Carp, consultant senior, servicii de restructurare a afacerii, PwC România, a declarat că pentru o companie prima opţiune o reprezin-

moneda în care oferim produsul este legată de tipul de activitate al companiei, strâns legată de valuta încasărilor pe care aceasta le are, au spus oficialii UniCredit Ţiriac Bank. „Inerţial, tendinţa companiilor este de a solicita credit în valută, deoarece acesta corespunde unui nivel de dobândă mai mic, însă cel mai corect şi sănătos este să se evalueze mai atent în ce măsură acest lucru reprezintă cea mai bună soluţie pentru client. De asemenea, acordarea creditelor prin prisma noului regulament BNR se face strâns legat de tipul activităţii companiei, evaluând pentru creditarea în valută elemente suplimentare cum ar fi: încasările, rezistenţa în cadrul testului de stres la riscul valutar şi dobânda“, au mai explicat reprezentanţii Unicredit Ţiriac Bank.

tă de regulă creditul în valută. Acest lucru se datorează şi faptului că creditarea în valută este mai ieftină şi că o companie reuşeşte să obţină un credit mai mare cu acelaşi venit sau acelaşi credit cu un venit mai mic, în comparaţie cu creditul în lei. Ea a spus că, până acum, cele mai multe credite sunt cele de investiţii, dar în ultima perioadă există o cerere din ce în ce mai mare pentru creditele de finanţare capital de lucru. Întrebată în ce monedă ar fi cel mai indicat să se împrumute companiile, Raluca Carp a spus că dacă o companie merge pe un grad maxim de îndatorare, pe credite în valută, riscă faptul ca o fluctuaţie de curs valutar să o afecteze sever, ducând la blocaje ale cash-flow-ului. Noul regulament BNR pune lupa pe tipul de activitate al firmei

Costin Niţu - Curierul Naţional

În pregătirea structurii creditului,

Exemple de finanţări disponibile pentru companii Tip finanţare

Suma solicitată

Banca

Dobânda

Condiţii

Linie de credit

100.000 RON

Alpha Bank

Robor la 3 luni + o marjă între 4,5% şi 6%

Perioada maximă: 2 ani

Linie pentru scontare creanţe

100.000 RON

Bank Leumi

Robor la 6 luni + 4,95%

Perioada maximă: 1 an

Linie de credit

20.000 EUR

OTP Bank

Euribor 3M + o marjă între 5% şi 8%

Perioada maximă: 7 ani

Descoperire de cont

20.000 EUR

Millenium Bank

Între 5% şi 9%

Perioada maximă: 1 an

Term Loan Micro-Capital 100.000 RON

Raiffeisen Bank

Robor la 1 lună + o marjă între 4% şi 6%

Perioada maximă: 1 an

Credit pentru activitatea curentă

20.000 EUR

Credit Agricole

Euribor 3M + maxim 5% în funcţie de profilul clientului

Perioada maximă: 5 ani

Credit universal cu garanţii materiale

100.000 RON

Volksbank

Robor la 3 luni + marja de minim Perioada 6% maximă: 5 ani

Credit pentru investiţii

100.000 RON

Marfin Bank

Robor 3M + marja fixă între 4% şi 6%

Perioada maximă: 10 ani

Credit ipotecar

200.000 RON

ING Bank

9,54% (Robor 3M + marja fixă de 5%)

Perioada maximă: 15 ani

Sursa: www.conso.ro

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

35


lideri şi afaceri

Pasajul subteran,

construcţia de suflet a MITLIV

Marian Apipie

C

ea mai mare investiţie în infrastructura stradală a Craiovei, pasajul subteran din centrul oraşului, construit pe sub intersecţia străzii Arieş cu A.I. Cuza, respectiv Împăratul Traian, cu scopul de a prelua traficul auto de pe bulevardul Carol I, reprezintă, de departe, lucrarea rutieră cu cel mai mare grad de complexitate realizată până acum în Oltenia. Iar pentru constructorul MITLIV, pasajul va fi de acum înainte ca o carte de vizită, o lucrare de suflet, aşa cum o consideră managerul Liviu Cioană, oferită din inimă locuitorilor Craiovei. Şi asta pentru că „realizările noastre se măsoară în satisfacţia clienţilor, nu în cifre“, după cum afirma managerul companiei MITLIV pe 9 septembrie, la inaugurarea pasajului. O bijuterie rutieră primită bine de craioveni, nu doar pentru că ajută la decongestionarea traficul din centrul oraşului, ci şi pentru că schimbă imaginea urbei, oferindu-i o notă de modernitate. Cifrele nu ar trebui însă neglijate, pentru că acestea reflectă în mare măsură munca titanică a constructorului pentru a duce la capăt o lucrare foarte grea, cu un disconfort cât mai mic pentru cetăţeni. Rezultatul: pasajul s-a finalizat într-un an şi trei luni, cu şapte luni înainte

pentru infrastructura rutieră supraterană şi cu trei luni mai devreme pentru infrastructura rutieră subterană. La intrările în pasaj s-au montat panouri electrice de monitorizare şi de informare a traficului, care anunţă conducătorii auto despre condiţiile în care se circulă în interior. Totodată, pasajul este dotat cu camere de luat vederi, conectate la dispeceratul central al siguranţei circulaţiei din Craiova, dar şi cu generator electric propriu. Istoria pasajului, în cifre Pasajul subteran a implicat o investiţie de  35.600.000 de lei (98% bani europeni, restul de la bugetul local) şi a fost realizat de asocierea SC MITLIV EXIM SRL - SC HABAU CONSTRUCŢII SRL. Proiectul a demarat pe 20 mai 2012, cu demolarea în timp record a două imobile impunătoare din vecinătate (12 ore) şi a continuat într-un ritm alert, fără nici un fel de incidente pe linie de protecţia muncii. „S-a lucrat 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână, indiferent de condiții - ploaie, vânt, ca să fim în avans faţă de graficul de lucrări. Am folosit la partea de infrastructură pereții mulați, o tehnologie care nu s-a mai aplicat până acum în Oltenia. S-a excavat și s-au

făcut peste 8.000 de metri pătrați de pereți mulați. Au urmat excavările propriu-zise, peste 40-50.000 de metri cubi de pământ, adică peste 3.000 de autobasculante. A fost o lucrare complicată, cu multă manoperă, multe utilaje, care au permis excavarea pereților într-o adâncime de 14 metri, cu o lățime de 80 de centimetri și o lungime de cinci-şase metri. S-a lucrat pe un fond de protejare, cu o soluție specială care se foloseşte pe măsură ce excavezi, pentru ca malurile să nu se surpe“, a explicat inginerul Marian Turluc, managerul de proiect din cadrul companiei MITLIV. A rezultat un pasaj subteran de 405,32 metri, cu 15.780 metri pătraţi de stradă amenajată la nivelul bretelor, 7.810 mp de trotuare modernizate, 3.980 mp de sensurilor giratorii create, plus devierea a 1.280 mp de reţele de apă şi canalizare. „Targetul nostru a fost să realizăm o lucrare de cea mai bună calitate, în cel mai scurt timp posibil, şi am şi reuşit. Când am câştigat această lucrare, au fost voci care au întrebat câte pasaje sau câte tunele a mai construit MITLIV. Caracterizaţi de modestie, ambiţie şi perseverenţă am preferat să dăm replica în şantier“, a conchis managerul SC MITLIV, Liviu Cioană.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

37


economie

Aeroportul Craiova

prinde aripi către Europa

Valentin Tudor

Aeroportul din Craiova a devenit poarta aeriană a Olteniei către Europa. Dacă acum câţiva ani din Bănie plecau doar câteva curse aeriene răzleţe la costuri prohibitive, în prezent sunt patru curse regulate, către Milano şi Roma, iar de la anul vor fi 16 zboruri către şase oraşe.

C

raiova devine un actor important pe piaţa zborurilor din România. Investiţiile de zece milioane de euro din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Dolj au determinat compania low-fare Wizz Air să includă Bănia în planurile sale. Pentru început, Wizz Air a deschis zborurile către Milano (Bergamo), de două ori pe săptămână, curse care au avut un succes peste aşteptări. Din octombrie 2013, compania va opera curse şi către Londra pe aeroportul Lutton, de trei ori pe săptămână, şi se pregăteşte să participe la licitaţia pentru alte trei destinaţii: Dortmund (trei curse pe săptămână), Barcelona (două curse) şi Bologna (două curse). Cursele vor deveni operaţionale din 2014. Pe lângă acestea, Consiliul Judeţean Dolj ia în calcul scoaterea la licitaţie pe viitor a altor trei curse către Bruxelles, Paris şi Veneţia. În total, de la anul, de pe aeroportul din Craiova ar urma să decoleze avioa-

38

www.olteniabusiness.ro

ne către şase oraşe din Europa, care vor realiza 16 curse aeriene. O provocare atât pentru autorităţile judeţene, cât şi pentru conducerea aeroportului, dar o mare realizare de care vor beneficia nu numai oltenii, ci şi românii din judeţele vecine Olteniei. Venirea Wizz Air a determinat Carpat Air, companie deja existentă pe Aeroportul din Craiova, să relanseze cursa către Roma şi să reducă preţurile pentru a face faţă concurenţei. Astfel, o cursă dus-întors către cele două oraşe din Italia costă aproximativ 100 de euro. De asemenea, costul unui zbor către Londra se învârte în jurul aceleiaşi sume. 20.000 de pasageri la Craiova - în prezent Prezenţa Wizz Air la Craiova va duce la creşterea numărului de pasageri şi, implicit, a încasărilor din taxele de aeroport. Conducerea aeroportului estimează un trafic de 30.000 de pasageri anual numai din cursa Craiova-Milano. Dacă la aceasta adăugăm şi celelalte curse care vor deveni operaţionale în curând, numărul minim de pasageri care vor decola sau ateriza din Craiova este de 80.000 pe an. De exemplu, de la sfârşitul lunii iunie, de când a relansat cursa către Roma, CarpatAir a avut 221 de pasageri în luna iunie, aproximativ 1.600 în luna iulie şi aproape 2.000 în august. Wizz Air a avut în luna iunie peste 2.500 de pasageri şi aproape 3.000 în iulie şi august. Până în prezent, circa 20.000 de pasageri s-au

îmbarcat sau au aterizat pe aeroportul din Craiova. Investeşti şi câştigi Lupta autorităţilor judeţene pentru impunerea aeroportului din Craiova pe harta aeroporturilor importante din ţară s-a dus pe multe fronturi. Prima etapă de modernizare a început în 2009 şi a constat în modernizarea şi anveloparea terminalelor de sosiri şi plecări existente şi construirea turnului de control al traficului aerian cu cinci etaje. Apoi, din 2011, a început extinderea sălilor de aşteptare şi de bagaje. În prezent, la aeroport există două terminale separate, pentru plecări şi sosiri deschise zborurilor internaţionale de marfă şi pasageri, birou vamal şi de frontieră care pot procesa până la 300 de pasageri pe oră. Cele zece milioane de euro investite de CJ Dolj exclusiv din fonduri proprii au dus aeroportul din Craiova la un standard superior de calitate, dar lucrurile sunt departe de a fi finalizate. Dezvoltarea activităţii necesită investiţii suplimentare. Aeroportul are nevoie de modernizarea infrastructurii de mişcare, iar singura soluţie sunt fondurile europene. Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, declara cu puţin timp în urmă că Aeroportul din Craiova a intrat în rândul celor trei din ţară, pe lângă Iaşi şi Oradea, care vor putea primi finanţare europeană. Este vorba de peste 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de mişcare.


lideri şi afaceri

Noutatea ca strategie de marketing:

GIP introduce vitrajele pliabile termoizolante Anda Şoşea

S

e spune că succesul unei companii stă în capacitatea liderilor săi de a se sincroniza cu timpul și, chiar mai mult de atât, de a fi cu un pas înaintea lui. Un lider vizionar, proactiv, este, de multe ori, cheia unei afaceri de top. Fondată în anul 1991, firma GIP a activat, pentru câțiva ani, în domeniul auto. Din 1998, însă, managerii au schimbat traiectoria, după ce au observat pe piață un trend de modernizare a părților vitrate la clădiri. Atât la clădirile vechi, cât și la cele nou construite, geamurile clasice sau vitrajele din oțel au început să fie înlocuite cu geamul termoizolant, care aducea două beneficii majore: izolare fonică și izolare termică. Ținând cont de tendințele de pe piață, compania s-a reorientat către tâmplărie PVC, aluminiu și geam termoizolant, iar, prin dezvoltarea continuă și strategia bine implementată, în prezent se numără printre principalii producători din domeniu. Creșterea constantă a cererii a făcut ca, până în anii 2006-2008, să se ajungă la producția a 120 de unități pe schimb. În

plus, compania a participat și la programul de anvelopare termică în București și alte câteva orașe. Sever Cocoșilă, director general GIP, crede că punctele forte ale unei afaceri bine clădite sunt calitatea, diversitatea și garanția produsului, iar elementelecheie sunt munca și înclinația asupra noutății, asupra produselor care aduc un plus de valoare. Cel mai recent este sistemul de închidere a balcoanelor, teraselor, a sălilor de conferință în regim închis-deschis, prin intermediul unor panouri pliabile de geam sau lemn înnobilat. Sistemul câștigă teren pe piața din Europa, iar compania GIP este singura din Craiova care dispune, momentan, de acesta. Apariția acestor panouri pliabile a avut loc în Germania, însă importul unor astfel de produse s-ar fi făcut la prețuri foarte ridicate. Treptat, însă, au apărut noi producători, iar în acest moment sistemele pot fi achiziționate la prețuri accesibile. GIP deține utilaje performante, care

permit realizarea unor tâmplării de calitate, care armonizează eficiența termică și funcționalitatea cu estetica. Managerii consideră esențială axarea pe diversitate în elaborarea strategiei firmei. Deși pare paradoxală pentru o perioadă de recesiune, achiziționarea de noi utilaje este una dintre modalitățile de luptă împotriva obstacolelor de pe piață, căci se asigură diversitate. Diversitatea preîntâmpină cererea, iar, în acest fel, dispar stocurile mari. Iar într-o perioadă de criză economică, este nevoie de varietate și termene de livrare cât mai mici, care să confere companiei un atu. În privința tendințelor de pe piață, Sever Cocoșilă spune că românii care muncesc în străinătate au un aport vizibil la aducerea produselor externe pe piața autohtonă. În lunile de vară, când aceștia se întorc în țară, crește cererea pentru produse și sisteme noi, căci românii care locuiesc dincolo de granițe „aduc Europa la noi“. Iar compania trebuie să fie mereu cu un pas înaintea lor, pentru a avea produsul în producție atunci când apare cererea.

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

39


oportunităţi de afaceri

Firmă din Egipt doreşte să exporte pe piaţa românească: măsline, ulei de măsline, murături, anghinare, pastă de tomate, ketchup, maioneză şi oţet Numele companiei: Canning egiptene Americana companiei Tel: (+202) 383360 15-16-17 Mobil: (2) 01205 7525 78 Fax: (+202) 38336013 E-mail: a.nabil @ ECC-americana.com Website: www.ecc-americana.com Firmă din Egipt doreşte să exporte produse agricole pe piaţa românească Numele companiei: ANB Group Persoană de contact: Mr. Ahmed Alpotaly - General Manger Mobil:  +201065529024 Tel/Fax: +20403280429 E-mail: anb55group@gmail.com Website: http://anbgroup-eg.com Firmă din Polonia solicită cartofi noi din România • KORFRUIT Krzysztof Korzec, Bartosz Korzec s.c. ul. Kosmonautów 44, 41-250 Czelad�, POLAND NIP: PL 6252401115, Licence nr: 9131/ 2009 Persoană de contact: Mirek Dybowski (import manager) Mobil: +486 9601 5750  e-mail: korfruit@op.pl  Tel/fax: +483 2359 3344/34 ul. Boche�skiego 99B, 40-816 Katowice ul. Bartników 10, 30-798 Kraków Relaţii suplimentare: Olguţa MARIAN, consilier economic 10 Fr. Chopina Street 00-559 Warsaw, Poland Telefon: +482 2628 3156 ext.122 Telefon /Fax: +482 2628 3300 e-mail: omarian@roembassypl.org  http://www.varsovia.mae.ro Firmă din Libia este interesată să coopereze cu o firmă de construcţii civile Alwaridoil Services Co. PO Box 818, Benghazi, Libya Mobil: +2189 1745 5371 e-mail: jundiadnan@yahoo.com Pagină web: www.alwaridoil.com Persoană de contact/funcţia: Adnan El-Jundi, M.Sc. C. Eng. - International marketing & business promotion.  Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE, Tripoli Adresa: str. Ali Bin Talib, Tripoli, Libia

40

www.olteniabusiness.ro

Persoană de contact: cons ec. Neagu Gheorghiţa Tel./Fax: +2182 1361 9798 e-mail: ambaromatripbce@hotmail. com Firmă din Iordania solicită îngrăşăminte naturale din gunoi de grajd (bovine, păsări) SKAFF ESTATE AMMIQ SAL Haouch Ammiq, West Bekaa, Liban Telefon: +96 1856 6777 Fax: +96 1856 6776 e-mail: abdallahanna@hotmail.com Persoană de contact/Departament: Abdallah Hanna - director general mobil: +96 1360 1740 Cantitate: 1000 - 5000 tone pe an Condiţii de livrare/transport: CIF port Beirut, Tripoli Condiţii de plată: Acreditiv Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE Beirut Marian Postelnicu - consilier economic Tel:+96 1592 4850; Fax: +96 1592 4747 e-mail: romembey@inco.com.lb Firmă din Liban solicită cooperare pentru lucrări de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi tratamentul apelor uzate MIDDLE EAST SYSTEMS COMPANY SAL Jdeideh, Bochrieh, Hankash Str. Beirut, Liban Telefon: +96 1189 6733 Fax: +96 1189 6733 e-mail: mesco.group1@yahoo.com Persoană de contact/Departament: Khalil Madi - director general Mobil: +96 1336 1332 Firmă din Iordania solicită corpuri de iluminat Galaxy International Amman, Jordan Telefon: +96 2646 1537 Fax: +96 2646 1537 e-mail: info@galaxyintl-group.com Adresă pagină web:  www.galaxyintlgroup.com Persoană de contact/Departament: Ayman Al-Dabbagh/general manager Corpuri de iluminat (interior &exterior lighting fixtures) Condiţii de livrare/transport: CFR Amman Condiţii de plată: Vor fi convenite cu producătorul român. Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE

Amman, Iordania Adresa: 35 Al-Madeena Al-Munawara St.  Persoană de contact: Flavius Apostolescu, consilier economic Tel.: +962 6581 3423 Fax: +962 6581 2521 e-mail: rotrade@orange.jo Firmă din Iordania solicită veste antiglonţ Al-Reebal Trading Est. PO Box: 961494 Amman 11196, Jordan Telefon: +96 258 1084 Fax: +96 258 1084 e-mail: arte@orange.jo Persoană de contact/Departament: Nabila Haddadin/general manager Cantitate: 4000 bucăţi Condiţii de livrare/transport: CFR Amman Condiţii de plată: Vor fi convenite cu furnizorul român. Propunere de Import. Produsul solicitat este necesar pentru participarea la o licitaţie. Firmă din Franţa solicită ansamblu masă de picnic şi banchete de lemn Numele firmei Centrale Europeene de l Equipement Adresa: 47 rue Arturo Toscanini, 26000, Valence Telefon: 0033 4 75 60 19 67 Fax: 0033 4 75 60 19 80 E-mail: gcohet.alizon@centralpro.com Persoană de contact/funcţia: G. Cohet Produsul: Ansamblu masă de picnic şi banchete din lemn de pin tratat autoclavaj clasa IV, certificat FSC şi ranforsat metalic Cantitate: 1.800 de bucăţi Date suplimentare: Documentaţia tehnică detaliată (în limba franceză) poate fi obţinută de la BPCE Paris Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE Paris (Biroul de Promovare Comercial Economică Paris) Adresa: 5, Rue de l Exposition, 75343, Paris, Franţa   Contact: Ancuţa Conta, ministru consilier  Tel.: 0033 1 47051274 Fax: 0033 1 45503320 E-mail: conta@amb-roumanie.fr Firmă din Ucraina oferă medicamente şi articole medicale Kusum Pharm Ltd. Adresa: P/B 22, Kyiv-02092, Ukraine


oportunităţi de afaceri

Tel: (044) 495 8287; Fax: (044) 495 8287 http://www.kusumpharm.com/ Firmă din Nigeria oferă ulei de palmier, miez de palmier, porumb, arahide, caju, ardei iute, usturoi, morcovi, banane, portocale, cărbuni, vată din bumbac, ananas, fasole soia, ghimbir, cafea arabică, gumă arabică, năut, mei, cafea robusta, chipsuri manioc INNO-BEST STAR INTERNATIONAL TRADING COMPANY Tel: 23 480 5650 2164; 2348 1000 68295 Firmă din Polonia doreşte să importe globuleţe şi alte ornamente din sticlă, pentru Crăciun, lucrate atât manual, cât şi la maşină STUDIO LAR  (www.studio-lar.pl) si  SZKLO-DEKOR  (www.szklo-dekor. com ) Cele două firme sunt furnizoare pentru lanţuri de magazine – poloneze şi internaţionale –, iar în toamna acestui an urmează să facă o vizită în România, pentru a se întâlni cu potenţiali parteneri.  Firmele româneşti care au în obiectul de activitate astfel de produse şi doresc să exporte în Polonia pot transmite prezentări şi oferte, în limba engleză, la: Joanna Baszkowska-Dziak  – e-mail  joanna. baszkowska-dziak@studio-lar.pl    (tel: +486 9562 2795). Relaţii suplimentare: Olguţa Marian, consilier economic 10 Fr. Chopina Street 00-559 Warsaw, Poland Telefon: +482 2628 3156 ext.122 Telefon /Fax: +482 2628 3300 e-mail: omarian@roembassypl.org  http://www.varsovia.mae.ro Firmă din Africa de Sud doreşte să importe tantalite şi coltan JM Capital Africa 128, 10th Street, Parkmore, Sandton 2196 Johannesburg, Gauteng, RSA Telefon: +277 9183 6758 e-mail: davek@jmcapitalafrica.com Pagină web: www.jmcapitalafrica.com Persoană de contact/funcţia: David Koekemoer, manager Cantitate: 10-100 tone Condiţii de livrare/transport: CIF Durban Condiţii de plată: L/C Date suplimentare: Doreşte să importe tantalit şi coltan. Firmă din Africa de Sud solicită amino-metil-metoxibenzanilidă

Parse Biodiseal Pvt. Ltd 61B Vanguard House 176 Market Street, Johannesburg, Gauteng, RSA Telefon: +2707 1909 2687 e-mail: parsemonius@gmail.com Persoană de contact/funcţia: Parsemonius Mabeza, general manager 4-Amino-2-Metil-5-Metoxibenzanilidă (4- Amino-2-Methyl-5-Methoxy Benzanilide) Cantitate: 2 tone lunar Solicită mostre ale produsului pentru testare prealabilă. Condiţii de livrare/transport: CIF Johannesburg. Condiţii de plată: L/C sau T/T Doreşte să importe 4-Amino-2-Metil-5-Metoxibenzanilidă (4- Amino2-Methyl-5- Methoxy Benzanilide) Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE Cape Town Persoană de contact/funcţia: Cristian Bogdan Zimbreşteanu, secretar economic I Tel: +27-(0)21-797 2258; Cell: +27(0)82-573 3807 e-mail: romtrade@telkomsa.net Firmă din Franţa solicită mese şi banchete din lemn de pin şlefuit şi lăcuit pe suporturi din oţel vopsit. 47 rue Arturo Toscanini, 26000, Valence Telefon: +3347 5060 1967 Fax: +334 7560 1980 e-mail: gcohet.alizon@centralpro.com Persoană de contact: G. Cohet Mese şi banchete din lemn de pin şlefuit şi lăcuit pe suporţi din oţel vopsit Cantitate: 8.000 de bucăţi Mobilier din lemn de pin şlefuit şi lăcuit pe suporturi din oţel vopsit Cantitate: 17.000 de bucăţi Ansamblu masă de picnic şi banchete din lemn de pin tratat autoclavaj clasa IV, certificat FSC şi ranfosat metalic Cantitate: 1.800 de bucăţi Documentaţia tehnică detaliată (în limba franceză) poate fi obţinută de la BPCE Paris. Firmă din Franţa solicită panouri contraplacate lemn plop, calibrate şi şlefuite Crespinpanneau Adresa: 570 Rue des Pierres, 71870 Hurigny Telefon: +333 8520 1111 Fax: +333 8520 1112 e-mail: crespinpanneau.annie@orange. fr

Persoană de contact: P. Crespin Panouri contraplacate lemn plop, calibrate şi şlefuite. Dimensiuni 250x122 244x122; grosimi: 4, 5, 6, 8, 10, 12, 15, 18, 19, 22, 25, 30, 35 & 40 mm Cantitate: Cca. 15 - 20 camioane de 20 tone complete/lunar Condiţii tehnice specifice (certificări, standarde etc.): Standard internaţional B/BB; clasa 1, 2 eventual 3; fără formaldehida E1; toleranţa la grosime de +/3/10; FLEGH RBUR (provenienţa legală a lemnului); certificare PEFC sau FSC; reglementare REACH Condiţii contractuale specifice (legislaţie locală etc).: Se vor stabili de parteneri Firma franceză activează pe piaţa franceză şi Benelux şi este interesată să găsească un furnizor care poate produce şi exporta cantităţi importante. Informaţii suplimentare (foto) pot fi obţinute de la BPCE Paris Relaţii suplimentare şi sprijin la BPCE Paris (Biroul de Promovare Comercial Economică Paris) Adresa: 5, Rue de l’Exposition, 75343, Paris, Franţa Contact: Ancuţa Conta, ministru consilier  Tel.: +331 4705 1274 Fax: +331 4550 3320 e-mail: conta@amb-roumanie.fr Firmă din Iordania solicită rezervoare metalice combustibili lichizi Engineering&Building Materials PO Box: 1205 Amman 11118, Jordan Telefon: +96 2646 5523 Fax: +96 2646 5929 e-mail: office@emb.com.jo Persoană de contact/Departament: Shukri Salfiti/CEO Standardele europene sunt acceptate Produsele sunt destinate pieţei irakiene Condiţii de livrare/transport: CFR Amman Condiţii de plată: Vor fi convenite cu producătorul român.

DAte furnizate de camera de comerţ şi industrie dolj

SEPTEMBRIE-noiembrie 2013

41


cultură

American Corner Craiova, o fărâmă dintr-un tărâm al făgăduinţei

L

a 5 aprilie 2006, în prezenţa ambasadorului Statelor Unite ale Americii în România, Excelenţa Sa Nicholas Taubman, la sediul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman“ a avut loc ceremonia de inaugurare a Centrului de Informare şi Resurse „American Corner“ din Craiova. Centrul „American Corner“ Craiova este un parteneriat între Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ Craiova cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, el fiind în primul rând un centru care furnizează informaţii privind realităţile americane, un spaţiu de contact între cultura americană şi cea românească, precum şi o platformă de acces pentru programele asociate. Centrul „American Corner“ este interesat în implicarea publicului craiovean în programe culturale şi educaţionale, indiferent de vârstă şi pregătire profesională. Alături de o colecție de filme și carte americană din cele mai variate domenii: biografii, istorie, geografie, politică, literatură, medicină, American Corner Craiova pune la dispoziția cititorilor și o colecție de reviste. Printre revistele achiziționate se numără titluri ca: The Economist, care urmăreșe viața economică a Statelor Unite și ne prezintă cele mai recente schimbări și transformări economice nu numai americane, dar și la nivel mondial; Bloomberg Bussiness Week, revistă din care se pot desprinde idei de afaceri, idei care pot fi puse în practică de cei interesați; Times prezintă pe lângă fragmente de viață americană și idei de afaceri care au fost puse în practică, noutăți din politica globală, dar și din viața mondenă. Revista Forbes, care apare și în variantă românească, ne aduce mai aproape de noi secvențe din viețile unora dintre cei mai bogați oamenii ai lumii.

42

www.olteniabusiness.ro

Alături de aceste reviste cititorii se mai pot delecta cu reviste de specialitate ca: Harvard Bussiness Review, Popular Science, Scientific American, National Geographic, Lonely Planet, History Today, BBC History, BBC Music, Photography Monthly, 3D World, Digital Photography, American Photo, Architectural Digest, Art Review, Wired. Toate aceste reviste pot fi nu numai surse de inspirație, ci și bune surse de cercetare. Desigur, veți găsi în colecțiile American Corner Craiova și reviste destinate vieții mondene, decorațiunilor și modei: Vogue, 25 Most Beautiful Homes, Total Film, Enquirer Magasine. Nici cei mici nu sunt uitați și ei pot studia reviste dedicate lor, ca: Animal Friends, Animals and You, National Geo Kids. Un mare avantaj este reprezentat de oportunitățile de a studia în Statele Unite oferite elevilor și studenților de American Corner Craiova, prin punerea la dispoziție a informaţiilor despre sistemul educational american şi oportunităţile de studiu în S.U.A, precum și facilitarea întâlnirilor face-toface cu reprezentanții Fullbright. De asemenea, elevii și studenții sunt implicați permanent în activități de voluntariat, ei devenind astfel mai activi în viața comunității și mai responsabili. În urma acestui parteneriat, comunitatea locală beneficiază nu numai de oferirea de informații și materiale de studiu, ci și de aparatură modernă și performantă: 5 desktopuri, 3 laptopuri, 8 tablete, 2 e-readers, plasmă, Blu-Ray, DVD player și video-proiector. Acest proiect, susţinut şi finanţat din fondurile Departamentului de Stat al SUA, este oportun pentru cunoaşterea valorilor americane şi a stilului lor de viaţă dar, prin comparare, poate să ne ajute la cunoaşterea şi dezvoltarea noastră.



Oltenia Business Nr. 4 - Septembrie 2013