Page 1


Când se lasă seara peste România Fotografii de Petruţ Călinescu, texte de Ioana Călinescu

When the Night Has Come and the Land Is Dark Photographs by Petruţ Călinescu, texts by Ioana Călinescu

Asociaţia Recolamp & Centrul de Fotografie Documentară


4

Intro Se împlinesc zece ani de când în povestea iluminatului în România a apărut Recolamp, personajul responsabil care vorbeşte despre norme şi reciclare într‑o Românie al cărei spirit balcanic o face atât de greu de disciplinat. Când am primit provocarea de a face un album despre iluminat în România, experienţa noastră jurnalistică ne‑a spus că nu vom găsi firul poveştii pe spirala becu‑ rilor economice şi nici în ţintele de colectare selectivă impuse de Uniunea Europeană. Normele de reciclare sunt nişte valori abstracte, calculate în condiţii ideale în birourile de la Bruxelles.

It was ten years ago when Recolamp emerged in the lighting story of Romania and fit in the role of the responsible character that talks about norms and recy‑ cling in a country that has a Balkan spirit which is dif‑ ficult to tame. When we were challenged to create an album about lighting in Romania, our journalistic experience revealed that we will not find the plot of the story nei‑ ther on the spiral of energy‑saving bulbs, nor in the selective collection targets imposed by the European Union. Recycling norms are abstract values calculated for ideal conditions in Brussels offices.


Ce se întâmplă, însă, când încerci să le impui într‑o ţară ca România? Intervine forţa de frecare a vie‑ ţii reale. Iar noi asta am încercat să arătăm în acest album: viaţa României la lumina becului. Când se lasă seara, România se transformă într‑o scenă uriaşă cu milioane de reflectoare, care ne arată cât de diversă, inegală şi plină de contraste este viaţa într‑o ţară de la care Uniunea Europeană se aşteaptă în anul 2017 să colecteze şi să recicleze 45% din media vânzărilor pro‑ ducătorilor de electronice şi electrocasnice.

What happens when you try to impose those norms in a country like Romania? The friction force of real‑ ity comes into play and this is what we tried to show with this album: life in Romania by the light of the bulb. When the night falls, Romania transforms into a huge stage with millions of spotlights which show us how diverse, unequal and full of contrasts life is in a country that the European Union expects to collect and recycle 45% of the average sales rate of electronics and home appliance manufacturers, in 2017.

Şi mai este ceva. În copilăria noastră, aia în care Ceauşescu ne stingea lumina în fiecare seară, circula

And there is more. During our childhood, when Ceaușescu used to turn off the lights every night,


o întrebare‑capcană la care trebuia să răspundem repe‑ de‑repede. Ce este mai greu? Un kilogram de puf de gâscă sau un kilogram de fier? Asta este capcana în care se află azi reciclarea corpurilor de iluminat în România. În ţinta de reciclare sunt băgate, la grămadă, deşeu‑ rile electrice şi electrocasnice. Iar ţinta se calculează per kilogram. Un kilogram de maşini de spălat nu este mai greu decât un kilogram de becuri, dar cu sigu‑ ranţă este incomparabil mai uşor de colectat şi reci‑ clat. Întrebarea este: vom alege calea uşoară, aia care într‑un fel furăm la cântar ca să ne atingem ţinta, sau aia în care vom colecta responsabil becuri care cân‑ tăresc cât un puf de gâscă, dar otrăvesc cu mercur

there was a tricky question that had to be answered very quickly: What is heavier? A kilogram of goose feathers or a kilogram of iron? Nowadays, this is the ambush in which the recycling of lighting equipment in Romania has fallen. In the recycling target, both electrical, electronic and lighting equipment waste are put together and the target is calculated per kilogram. A kilogram of washing machines is not heavier than a kilogram of light bulbs, but it is certainly incomparably easier to collect and recycle. The question is: will we choose the easier way, the one in which we somehow trick the scale to reach our target, or the one in which we collect lamps that weigh as much as goose feathers


un timp mult mai îndelungat decât cel în care au făcut lumină?

but poison people with mercury for a much longer period of time than their life cycle?

Ultimul stinge lumina s‑a zis des, cu resemnare, în anii de tranziţie ai României. Dar lumina nu s‑a stins. Dimpotrivă, la 27 de ani de la Revoluţie s‑au aprins aproape 300.000 de lumini în Piaţa Victoriei în cel mai mare protest din istoria ţării. Manifestaţiile de stradă au arătat în 2017, anul în care Recolamp împlineşte 10 ani de activitate în România, că românii au decis: Nu stinge nimeni lumina!

The last one turns off the light was a quote often said, with obvious resignation, during the transition years of Romania. But the light did not go out. On the contrary, 27 years after the Revolution, nearly 300,000 lights were lit in Victory Square during the biggest protest in the history of the country. The street demonstrations that took place in 2017, the year in which Recolamp celebrates 10 years of activity in Romania, showed that the Romanians have clearly decided: Nobody turns off the light!


17

100 de sate

100 Villages

În sate pierdute printre vâlcele, dealuri şi munţi, ade‑ sea fără drum de acces, există copii care traversează o pădure ca să ajungă la şcoală şi îşi fac temele la lumina lumânării. Oamenii de‑acolo merg kilometri întregi ca să‑şi încarce telefonul mobil pentru a se conecta cu restul lumii. Recensământul din 2011 a arătat că în România există în jur de 100 de sate fără electricitate.

In villages lost throughout valleys, hills and mountains and that often have no road access, there are children who cross a forest to go to school and do their home‑ work at candlelight. People living there drive for miles in order to charge their mobile phones, so that they can stay connected to the rest of the world. The 2011 census showed that there are around 100 villages in Romania that have no electricity.


20

8 becuri

8 Light Bulbs

Era 1857 când lampagiii aşezau capitala României pe harta oraşelor luminate ale lumii. Bucureştiul devenea primul oraş din lume iluminat cu ajutorul petrolului lampant. Treizeci de ani mai târziu primele două cen‑ trale electrice din Capitală asigurau lumina la Palatul Cotroceni şi Palatul Regal de pe Calea Victoriei, iar în preajma Crăciunului din 1871 la Capşa se introducea iluminatul cu gaz aerian, fiind montate opt becuri.

It was 1857 when lamplighters put the capital of Romania on the map of lighted cities of the world. Bucharest became the first city in the world to be illu‑ minated by oil lamps. Thirty years later, the first two power plants in the capital city provided light to the Cotroceni Palace and to the Royal Palace on Calea Victoriei. Moreover, around Christmas in 1871, gas lighting was introduced in Capșa and as a result eight light bulbs were installed there.


27

1882 Ce a fost mai întâi? Timişoara sau Sulina? Se zice că Timişoara a fost primul oraş cu iluminat electric stradal din România şi probabil că îşi merită acest titlu pentru cei 59 de kilometri cu lămpi incandescente cu filament de cărbune aprinse în 1884 pe străzile oraşului. Ar fi însă corect de menţionat că în Sulina, cu doi ani mai devreme, a fost adus primul generator electric care asi‑ gura lumina în Palatul Comisiei Europene a Dunării, în grădinile oraşului, precum şi pe cheiul Dunării.

Which one was the first? Timișoara or Sulina? It is said that Timișoara was the first city in Romania that had electric street lighting and probably deserves this title due to the 59 kilometres of incandescent coal filament lamps that lit the streets of the city in 1884. However, it is only fair to mention that two years earlier, the first electric generator was brought in Sulina and it provided light to the European Commission’s Danube Palace, to the city’s gardens and to the Danube quay.


40

Se ia lumina

A Power Blackout

În anii ’80 erau norme de consum „de lumină” pe cap de locuitor. Dar cum poţi controla raţia de becuri aprinse în fiecare casă? Nu ai cum să stabileşti o normă de folosire a electricităţii pentru ca fiecare individ să şi‑o consume în ritmul lui. Aşa că s‑a recurs la întreru‑ perea curentului pentru un număr variabil de ore în fie‑ care zi şi după un orar la fel de aleatoriu.

During the 1980s light consumption “norms” per cap‑ ita were in force. But how can one control the ratio of lamps lit in every house? It can’t be done. Therefore, light was turned off for a number of variable hours every day and after an equally random schedule.

În oraşe, lumina nu se stingea la toate blocurile deo‑ dată. Branşări încurcate făceau ca, în timp ce un bloc rămânea în beznă ore întregi, blocurile din jur să se scalde în lumină. Existau şi legături mai puţin mis‑ terioase. Dacă aveai norocul să locuieşti într‑un bloc

Inside cities, the light did not go out for all buildings at once. While one building was drowned in darkness for hours, others were fully enjoying the benefits of light due to some tangled cable connections. There were also less mysterious links: if you were lucky enough to live in a building which was connected to the same electricity network as the flats where employees from


branşat la aceeaşi reţea cu blocuri în care locuiau sala‑ riaţi de la ambasade, din Ministerul Apărării Naţionale sau alte straturi sociale de nomenclaturişti, atunci nu sufereai de întuneric. Când se stingea lumina, în blocuri se aprindeau lumâ‑ nări la fiecare etaj şi se lipeau cu ceară pe balustrada scării. Câteodată, oamenii rămâneau blocaţi în lift. Vecinii porneau pe scări într‑o ceremonie cu lumâ‑ nări şi repetau ca o mantră: a rămas cumva cineva între etaje?

embassies, from the Ministry of National Defence or from other social classes of nomenclaturists lived, then you were never in the dark. When the lights went out, candles were lit on each floor and they were waxed to the stair rail‑ ing. Sometimes, people were trapped in the elevator. The neighbours used to walk up and down the stairs carrying candles in their hands and repeated the fol‑ lowing, just like a mantra: did someone get stuck between floors?


70

Paris–Certeze Dacă îi cauţi pe oşenii din Certeze acasă, n‑ai să‑i găseşti. Sunt plecaţi la muncă în străinătate. Au lăsat însă mesaj că se întorc – case de beton mai mari ca biserica şi schelele la îndemână să mai ridice un etaj în caz că‑i provoacă vecinul. În timpul anului satele sunt pustii, dar de Crăciun se întorc acasă şi îşi îmbracă casele în instalaţii electrice cum n‑a văzut Parisul. Sutele de mii de beculeţe sunt însă prea mult pentru generatorul satului, aşa că de cele mai multe ori oşenii îşi petrec Sfintele sărbători tradiţional, la lumina lumânărilor.

If you’re looking for the people from Certeze village you will not find them at their homes; they went to work abroad. But they left a message saying they will come back: concrete houses bigger than churches and scaffolds at hand in order to build one more floor if their neighbours provoke them. The village is deserted throughout most of the year, but locals return home for Christmas and decorate their homes with elec‑ trical installations rarely seen. However, the hun‑ dreds of thousands of bulbs put too much pressure on the village’s generator, so most of the time the vil‑ lagers spend their religious holidays traditionally: by candlelight.


77

Dealul cu Facebook

The Hill With Facebook

În zonele izolate ale ţării, pentru a prinde o liniuţă de semnal, trebuie să urci un deal. În vârful lui poţi vedea de departe femei cu băsmăluţă şi bărbaţi cu coasa în spate şi telefonele îndreptate spre cer, încercând să capteze semnalul. Tinerii se adună acolo ca la şeză‑ toare şi numesc locul Dealul cu Facebook.

In remote areas of the country, you have to climb a hill in order to get weak mobile reception. From the hill top you can see from afar women with kerchiefs and men with scythes on their backs that hold mobile phones pointing to the sky in an attempt to get mobile reception. Young people gather there and call the place the Hill with Facebook.


102

Priveşte cerul!

Look at the Sky!

Dacă trăieşti într‑un oraş, vei putea număra cu ochii deschişi aproximativ 100 de stele. Din cauza poluă‑ rii luminoase, prea puţine mai sunt locurile din Europa de unde se pot cuprinde cu ochiul liber peste 1.000 de stele. Poluarea luminoasă are bătaie lungă. De pildă, nici măcar în munţii Bucegi nu ne putem bucura de o observare astronomică limpede; suntem prea aproape de Bucureşti.

If you live in a city, you are able to count approxi‑ mately 100 stars on the night sky. Because of light pol‑ lution, there are few places left in Europe from where you can see more than 1,000 stars with the naked eye. Light pollution has extended greatly; for example, not even the Bucegi mountains can provide us a place to enjoy clear astronomical observation, as they are too close to Bucharest.

În munţii Apuseni, însă, am putea avea primul Dark Sky Park certificat din România. În toată Europa sunt doar 20 de astfel de zone, care sunt vizitate perio‑ dic de astronomi amatori. Numărul lor nu e deloc

However, in the Apuseni mountains we could have the first certified Dark Sky Park in Romania. There are only 20 such areas in Europe that are regularly visited by amateur astronomers and their number is not at all


de neglijat: aproape 1 milion în Europa. „Oamenii aceştia, dotaţi cu echipament performant de obser‑ vare, sunt dispuşi să călătorească. La valoarea zonei din Padiş, după certificare, România ar putea să ocupe locul 5 în topul celor mai bune zone de observare a cerului înstelat.” (Conf. dr. ing. Dorin Beu, director al Laboratorului de Ingineria Iluminatului, Universitatea Tehnică Cluj‑Napoca și Președinte al Consiliului Român al Clădirilor Verzi)

negligible: almost 1 million in Europe. “These people are equipped with advanced observation equipment and are willing to travel. Due to the value of the Padiș area after certification, Romania could rank fifth in the top best observation areas of the starry sky.” (Conf. dr. eng. Dorin Beu, director of the Lighting Engineering Laboratory, Cluj‑Napoca Technical University and President of the Romanian Green Building Council)


111

Mina de sare

The Salt Mine

La Turda, fosta mină de sare devenită obiectiv turis‑ tic de top în România – cu ape subterane şi lumini atârnând la adâncimi de zeci de metri, vizibile din lift panoramic – a fost vizitată în 2016 de mai mulţi turişti decât „Castelul lui Dracula”. Performanţele turistice au însă în spate sacrificarea a sute de cai cu ajutorul cărora au fost săpate galeriile pe vremea când încă nu exista electricitate, iar caii orbeau după prima săptă‑ mână de lucru.

At Turda, the former salt mine became a top tourist attraction in Romania: with underground waters and lights hanging in the depths, tens of meters from the ceiling and visible from the panoramic elevator, the salt mine was visited by more tourists than “Dracula’s Castle” in 2016. However, the touristic performances have been reached with the sacrifice of hundreds of horses that dug the galleries at a time when there was no electricity and the horses used to go blind after the first week of work.


146

Responsabilitate la kilogram

Responsability by the Kilogram

În România se înlocuiesc şi se aruncă zilnic peste 30 de mii de becuri. Asta înseamnă că aproape 55 de kilo‑ grame de mercur ajung anual în sol.

In Romania more than 30 thousand light bulbs are replaced and disposed of each day. This means that almost 55 kilograms of mercury end up in the ground each year.

Autorităţile ignoră, populaţia nu ştie, unii producători plătesc, mercurul tot în sol ajunge. România are din 2017 o ţintă de colectare şi reciclare a deşeurilor elec‑ trice de 45% din media vânzărilor unui producător în ultimii 3 ani. Dacă un producător de echipamente de iluminat nu îşi îndeplineşte obligaţia legală, e pasibil să plătească o taxă de 20 de lei pe kilogram nereciclat. Banii nu ştim, însă, dacă se vor duce specific în pro‑ grame de colectare selectivă a deşeurilor electrice.

The authorities ignore it, the population does not know, some of the producers pay, but the mercury still ends up in the ground. Starting from 2017 Romania has a 45% collection and recycling target for the electrical waste calculated from the average sales of a producer during the past 3 years. If a lighting equipment pro‑ ducer does not meet his legal obligation, he is liable to a 20 lei fine per each unrecycled kilogram. However, we do not know if this money will be specifically used in programs for selective collection of electrical waste.


Recolamp este o organizaţie nonprofit înfiinţată în sep‑ tembrie 2007, ce are ca membri fondatori compani‑ ile: General Electric Hungary Kft., Ledvance GMBH şi Philips Lighting România. Misiunea organizaţiei con‑ stă în preluarea de la producători a responsabilităţii privind gestionarea deşeurilor de echipamente de ilu‑ minat, respectiv colectarea şi reciclarea lor, în condi‑ ţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Până în prezent, în cei 10 ani de activitate, Recolamp a colectat şi reciclat peste 3.500 de tone de deşeuri din lămpi şi corpuri de iluminat. Mai multe informaţii pot fi găsite pe site‑ul asoci‑ aţiei, www.recolamp.ro, sau la numărul de telefon 0800.888.666, care poate fi apelat gratuit pen‑ tru a solicita recipiente de colectare sau ridicarea deşeurilor colectate.

Recolamp is a not‑for‑profit organization founded by General Electric Hungary Kft., Ledvance GMBH and Philips Lighting Romania in September 2007. The organisation’s mission is to take over from the Romanian producers of lighting equipment their responsibility regarding the management of the WEEE generated by the products put on the market, respec‑ tively to collect and to recycle the waste equipments in safe conditions for the environment and human health. Up to this date, during its first 10 years of activity, Recolamp managed to collect and recycle over 3,500 tons of waste from lamps and lighting equipment. More information can be found on the association’s website, www.recolamp.ro, or by calling the toll free number 0800.888.666 which can be used to request collection containers or waste pickup.


Recolamp este membru al EucoLight Fondată la mijlocul anului 2015 şi cu sediul la Bruxelles, Belgia, EucoLight este asociaţia europeană a organi‑ zaţiilor de colectare şi reciclare pentru deşeurile pro‑ venite din lămpi şi echipamente de iluminat. Membrii EucoLight colectează şi reciclează, în total, 79% dintre deşeurile de lămpi colectate în cele 18 ţări în care îşi desfăşoară activitatea.

Recolamp is a member of EucoLight Founded mid‑2015 and having its head office in Brussels, Belgium, EucoLight is the European asso‑ ciation of collection and recycling organisations for WEEE lamps and lighting equipment. The EucoLight Members collect and recycle altoghether 79% of the waste lamps collected in the 18 countries in which the associations are present.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe website‑ul EucoLight: www.eucolight.org.

For more information, please visit the EucoLight web‑ site: www.eucolight.org.


Recolamp este membru al Asociaţiei Române pentru Iluminat Asociaţia Română pentru Iluminat (A.R.I.) este o orga‑ nizaţie profesională fondată în martie 2014 de către producători de echipamente de iluminat şi specia‑ lişti în domeniul iluminatului şi al iluminării, fiind o organizaţie independentă, nonguvernamentală, apo‑ litică şi nonprofit. Asociaţia îşi asumă responsabilita‑ tea pe termen lung pentru crearea unui mediu luminos mai bun. Are ca beneficiari oamenii şi creează pre‑ misele creşterii nivelului de sănătate, reducerii afec‑ ţiunilor de vedere, creşterii productivităţii muncii şi salvării de vieţi.

Recolamp is a member of the Romanian Lighting Industry Association The Romanian Lighting Industry Association (ARI) is a professional organisation founded in March 2014 by lighting equipment producers and specialists in lighting and illumination field. It is an independ‑ ent, non‑governmental, non‑politic and not‑for‑profit organisation. The association is responsible for cre‑ ating a better lighting environment on the long run. People are its main beneficiaries and the associa‑ tion also aims to increase health conditions, to reduce sight problems, to increase labour productivity and to save lives.

Pentru mai multe detalii privind activitatea A.R.I. vizi‑ taţi: www.ari‑iluminat.ro.

For more information regarding ARI’s activity please visit: www.ari‑iluminat.ro.


Poienile de sub Munte

Sighetu Marmaţiei

Copaciu

Sfiştofca

Bucureşti

Constanţa

Poienile de sub Munte

Poienile de sub Munte

Sulina

Bucureşti

Index

Bucureşti

Valea Stejarului

Clejani

Poienile de sub Munte

Sighetu Marmaţiei

Bucureşti

Poienile de sub Munte

Poienile de sub Munte

Breb

Ocland

Bucureşti

Rimetea

Huta Certeze

Negreşti‑Oaş

Sighetu Marmaţiei

Rimetea

Cajvana

Doftana

Vadul Izei

Ocland


Bucureşti

Constanţa

Certeze

Rimetea

Bucureşti

Rimetea

Bucureşti

Cluj

Negreşti‑Oaş

Poienile Izei

Cluj

Bucureşti

Cluj

Cluj

Tuzla

Certeze

Rimetea

Constanţa

Cluj

Bucureşti

Negreşti‑Oaş

Certeze

Cajvana

Bucureşti

Bucureşti

Bucureşti

Negreşti‑Oaş

Negreşti‑Oaş

Cajvana

Valea Stejarului

Bucureşti

Bucureşti

Negreşti‑Oaş

Cluj

Certeze

Constanţa


Cluj

Cluj

Tuzla

Cluj

Bucureşti

GreenLamp, Buzău

Sibiu

Petrila

Rimetea

Tuzla

Bucureşti

Bucureşti

GreenLamp, Buzău

Câmpina

Costineşti

Tuzla

Bucureşti

Cluj

GreenLamp, Buzău

Bucureşti

Costineşti

Tuzla

Galaţi

Turda

GreenLamp, Buzău

Bucureşti

Costineşti

Tuzla

Tuzla

Turda

Rimetea

Bucureşti

Câmpina

Tuzla

Scărişoara

Turda


Fotografii/Photographs: Petruţ Călinescu Texte/Texts: Ioana Călinescu Design: Radu Manelici DTP: Aurelian Ardeleanu Hârtie/Paper: Arctic Volume Ivory 130 g/m2, Favini Crush Hazelnut 250 g/m2, Favini Crush Lavender 250 g/m2 Caractere/Typefaces: FF Milo, Nocturno Producţie/Production: Fabrik Tiraj/Print Run: 700 © Bucureşti 2017, România, autorii/Bucharest 2017, Romania, the authors ISBN 978‑973‑0‑25181‑4 recolamp.ro cdfd.ro

Titlul în română al cărții face referire la o melo‑ die românească, Când te‑am cunoscut, Cristina, care a avut diverse interpretări de‑a lungul timpului. The English title of the book quotes two lyrics from Ben E. King’s 1961 R&B hit, Stand by Me.


Cand se lasa seara peste Romania  

„Când se lasă seara peste România” este numele proiectului si albumului fotografic inițiat de Asociația Recolamp și realizat în parteneriat...

Cand se lasa seara peste Romania  

„Când se lasă seara peste România” este numele proiectului si albumului fotografic inițiat de Asociația Recolamp și realizat în parteneriat...

Advertisement