Page 1

MOTTO: „Cine vrea să rezolve o problemă, caută soluţii, iar cine nu vrea, găseşte justificări”.

Publicaţie independentă de informare locală. Se distribuie gratuit în zilele de 15 şi 30 ale lunii. Tiraj: 500 exemplare Publicaţia apare şi pe internet la adresa: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel Nr. 9 - Vineri 15.12.2006 Unde eşti, copilărie?… Imposibilul întoarcerii la copilărie, este paradoxul nostalgiilor noastre tardive. Vine o vreme inevitabil, când încercăm să ne lepădăm de cearcănele vieţii, să uităm de ameninţări şi de tot răul ce ne înconjoară. Să derulăm în sens invers firul vieţii şi să regăsim zile, luni, ani, rămaşi undeva într-o lume demult apusă. Şi-atunci, evadăm în minunata şi inegalabila noastră copilărie ... . De ani şi ani, luna decembrie îmi readuce în memorie, secvenţele vârstei de aur. Este luna în care noi, „oamenii mari”, ar trebui să fim mai buni, mai înţelegători şi să facem un pas înapoi spre lumea unde nu există minciună şi meschinărie. Decembrie este luna copiilor, a celui mai frumos sens al vieţii. În ochii copiilor, regăsesc fărâme din candoarea mea de odinioară, regăsesc splendoarea dimineţilor împodobite cu albul imaculat al zăpezii, din Ciacova copilăriei mele. Privindu-i, îmi doresc să retrăiesc vârsta de mult risipită în cele patru zări, ca puful rebel al unei păpădii. Prin ei, doar prin ei, ne întoarcem măcar pentru puţin, la anii dintâi, în care un fulg de nea era un mare mister, în care răul şi nedreptatea erau întotdeauna învinse. Să încercăm aşadar, să sfidăm impetuosul marş al Soarelui, să sfidăm ceasornicul care nu mai poate fi dat înapoi. Şi-atunci, măcar pentru o clipă, să redevenim copilul fericit de odinioară... .

termenele scadente, camăta împovărătoare pentru banii împrumutaţi, atunci când erau în disperare. Ştiaţi că şi pentru ei, bat clopotele bisericilor în Sărbătorile de iarnă? Am luat de comun acord în cadrul colectivului redacţional al publicaţiei, hotărârea de a renunţa la „reproşurile” făcute pentru minciunile ce ni le serviţi la tot pasul, pentru nepăsarea, indolenţa şi căpătuiala care nu-şi mai găsesc sfârşitul. Dar nu vreţi să ne lăsaţi în pace! Cum oare puteţi interpreta, oameni buni, gestul celor doi domni din vârful piramidei administraţiei publice locale, care cu câteva zile înainte de organizarea mesei comune la marea sărbătoare naţională, au inceput să ameninţe în stânga şi-n dreapta, că vor aplica organizatorilor, amenzi de 3.000 (30.000.000) de lei? Până şi reporterii cotidianului „Evenimentul zilei”, care ne-au onorat cu prezenţa şi care au redactat un material elogios la adresa iniţiativei noastre, au rămas stupefiaţi la aflarea acestei veşti. Dar ... să trecem la ale noastre. Mulţumim pe această cale, celor ce ne-au întins o mână de ajutor în organizarea evenimentului. Aceştia sunt: D-l Vasile Bădin, d-l Liviu Gaje - S.C. „Pâinea casei” - Pădureni, d-l Dorel Lungu - S.C. „Segando” SRL - Ciacova, d-l Cristian Popa - S.C. „Cristian Dorian” SRL - Ciacova şi d-l Angelco Marganovici. Preparatele culinare au fost pregătite de d-na Aurica Rusanda şi d-na Dana Blidar. „Sarea şi piperul” evenimentului, au reprezentat-o grupul de elevi ai Şcolii din Obad. Îmbrăcaţi în frumoase costume populare, însoţiţi de cadre didactice şi părinţi, au dansat şi au întreţinut atmosfera de sărbătoare, aşa cum numai aceşti copii minunaţi, au ştiut să o facă.

Mihai–Aurel Ianoşel (Publicat în „Timpolis” - decembrie 2001).

AMĂRĂCIUNE ŞI SATISFACŢIE

Cu o lună inaintea evenimentului, publicaţia noastră prin cele 500 de numere ale fiecărei ediţii, a făcut cunoscută organizarea sărbătoririi Zilei Naţionale - 1 Decembrie. Am fost pe rând la aceiaşi masă, cca. 430 de locuitori din reşedinţa oraşului şi satele aparţinătoare. Pentru prima dată în Ciacova, după 1989, s-a sărbătorit acest eveniment. Iată încă o dată, că motto-ul publicaţiei noastre, îşi găseşte rezonanţa. Ca de fiecare dată însă, nu putem să nu semnalăm şi aspecte sau opinii care nu fac decât să ne întristeze, dându-ne un răspuns la veşnica întrebare:

„De ce nimic nu merge-n Ciacova ?!”

Aşadar, la sărbătorirea evenimentului, au refuzat să participe oficialităţile comunităţii, caracterizând acţiunea, ca fiind o ... „circotecă”. Ba mai mult, un important personaj din conducerea administraţiei publice locale, a afirmat că nu poate lua loc la aceiaşi masă, cu toţi ţiganii şi sărăntocii. Domniei sale şi celor ce gândesc astfel, dorim să le amintim doar atâta: - Stimaţi domni, dacă aţi ajuns cocoţaţi pe înaltele funcţii deţinute în prezent, aceasta se datoreşte şi votului primit din partea ţiganilor şi sărăntocilor. Ar fi bine să vă amintţi de ei mai des şi nu numai o dată la patru ani. Deasemenea, era bine să-i priviţi în ochi pe ei şi pe copiii lor, atunci când îşi duceau fericiti, lingura cu mâncare la gură. Mai treceţi-le pragul caselor, să vedeţi dacă au ce pune pe masă de sărbători şi nu numai pentru a le pretinde la

Veniţi alături de noi, oameni mari! Invitaţia o fac elevii Şcolii din Obad.

La marea sărbătoare ne-au onorat cu prezenţa la o porţie de fasole cu cârnaţi şi un pahar cu vin fiert, preoţi din Ciacova şi satele aparţinătoare, cadre didactice de la Liceul „Alexandru Mocioni” şi ale şcolilor de la sate, angajaţi ai Primăriei din Ciacova, conducători de unităţi şi nu în ultimul rând, primarul comunei Ghilad, împreună cu mai mulţi cetăţeni ai acestei localităţi. Nu putem încheia, fără a face promisiunea încă de pe-acuma, că „Cetatea Ciacovei”, va organiza sărbătorirea evenimentului şi în anul următor (şi desigur încă mulţi ani la rând), iar meniul ce va fi servit, va cuprinde printre altele: sarmale cu costiţă afumată şi mămăliguţă, vin fiert, sucuri şi daţi-ne voie să păstrăm secretul unor surprize, numai de noi ştiute.

- Redacţia Colectivul redacţional al publicaţiei „Cetatea Ciacovei”, urează tuturor locuitorilor comunităţii noastre, cu prilejul Sărbătorilor de iarnă, un sincer şi călduros, „La mulţi ani !”. Sărbători fericite, cu bucurie, sănătate şi împliniri, în Noul An care ne bate la uşă.


La mulţi ani! Să trăiască tot românul, T Cât stejarul şi gorunul, Să găseşti la el acasă, Pită aburind pe masă. Să trăiască neamul meu, Creştinesc în Dumnezeu Ce atât s-a chinuit, Amărât şi obidit.

Să trăiască fraţii mei, Să trăiesc şi eu cu ei. Doamne, să trăim în pace, Sângele-apă nu se face.

Să trăim alăturea Toţi de-aici, din ţara mea, Că suntem neam de români, Unii răi, alţii mai buni.

Să trăiască România, Să o’nece bucuria. Cât o fi pe-acest pământ, Că aicea e loc sfânt.

Să trăiască maica mea, Că este icoana mea. Să trăiască tatăl meu, Cât l-o ţine Dumnezeu.

Doar şi pomii din păduri, Mai au vreascuri, uscături. Doamne, să trăim în pace, Sângele-apă nu se face.

Să trăiţi şi dumneavoastră, Ca şi florile din glastră. S-aveţi parte de bucate La mulţi ani! cu sănătate!” Fuego

Povestea naşterii Pruncului Sfânt În vremea Imperiului Roman condus de împăratul Cezar Augustus, şi a Israelului guvernat de regele Irod, în Nazareth trăia un tâmplar pe nume Iosif şi o tânără virgină, Maria, care avea să-i devină mai târziu, soţie. Maria îi povesti într-o zi lui Josif, că a fost vizitată de un înger ce i-a spus că ea este cea aleasă să dea naştere Fiului lui Dumnezeu, pe care avea să-l numească Isus. Intr-o zi, împăratul a trimis inştiintare ca toţi oamenii să se reântoarcă în oraşul natal, pentru a fi înregistraţi pentru o nouă taxă. Deşi Maria era însărcinată şi stătea să nască, a părăsit împreună cu Iosif, oraşul Nazareth şi s-au indreptat spre oraşul Bethlehem. Călătoria a durat multe zile şi se puteau odihni doar noaptea. Când au ajuns în Bethlehem, era deja noapte, iar hanurile erau ocupate de călători veniţi din toate colţurile ţării, pentru înregistrare. Unul dintre hangii însă, văzând că Maria stătea să nască, i-a sfătuit să innopteze în una din cavernele săpate în dealurile din apropiere, în care ciobanii poposeau cu vacile şi oile. Iosif şi Maria au plecat spre acele dealuri şi au găsit o iesle într-una din aceste caverne. Josif a ajutat-o şi a întins pat din fân proaspăt, iar dintr-o troacă curăţată şi umplută cu fân, a făcut un pătuţ. Noaptea următoare, Maria a născut un fiu pe care l-a numit Isus, aşa cum îi spusese îngerul. În noaptea în care s-a născut Isus, o stea mare a apărut deasupra Bethlehemului, vizibilă de la departare. Ciobanii ce se ingrijeau de turmele de oi în câmp, s-au speriat şi au vrut să o ia la fugă, când un înger le-a apărut deodată în faţa ochilor. Acesta le-a spus: "Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul. Astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos Domnul. Iată semnul, după care-L veţi cunoşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle". Şi deodată cerul s-a umplut de îngeri, lăudând pe Dumnezeu şi zicind: "Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui." După plecarea îngerilor, ciobanii s-au indreptat spre Bethlehem şi l-au găsit pe pruncul Isus căruia i s-au închinat. La răsărit de Ierusalim, trăiau trei regi (crai): Caspar - regele Tarsusului, Melchior - liderul Arabiei si Balthazar - regele Etiopiei, iar când fiecare a văzut steaua strălucitoare deasupra Bethlehemului au plecat spre ea. Oamenii cred că cei trei Crai de la Răsărit, au călătorit 12 zile după naşterea lui Isus, călăuziţi de steaua strălucitoare, şi au ajuns în Bethlehem în cea de a 12-a noapte, cunoscută şi sub numele de Epifania. Aflându-l pe Isus în iesle, cei trei Crai i s-au închinat şi i-au pus în faţă daruri: aur, tamiie şi mir. După o noapte petrecută în cavernă, s-au reântors în propria ţară să dea de veste de naşterea Mântuitorului. Astăzi, familii din toată lumea, sărbătoresc naşterea lui Isus Cristos pe 25 Decembrie, dar în multe ţări sărbătoarea începe înainte de ziua de Crăciun şi se încheie abia în cea de a 12-a noapte.

[ TREI ÎNTREBĂRI ADRESATE D-LUI PRIMAR \ 1.

Sub mandatul d-voastră, multe din edificiile care zeci de ani au reprezentat mândria Ciacovei, au ajuns într-o avansată stare de paragină. Printre acestea, se numără: fostul „Liceu Agricol”, clădirea fostului „Palat administrativ”, ştrandul, cât şi parcurile situate în imediata vecinătate. Ce măsuri preconizaţi să luaţi în perioada îmediat următoare, pentru stoparea devastării sălbatice a acestora?

2. Podul peste Timişul Mort, la ieşirea din Ciacova înspre localitatea Cebza, este într-un stadiu avansat de degradare, periclitând din cauza autovehiculelor cu tonaj greu, traficul rutier ce se desfăşoară pe acest important tronson de drum. Pentru prevenirea unui posibil dezastru cu eventuale consecinţe deosebit de grave, aţi făcut vreun demers până în prezent la organele abilitate, pentru a verifica periodic rezistenţa acestuia, cât şi pentru impunerea unor eventuale restricţii de circulaţie ?

3. Dacă aţi citit romanul „Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon, aţi găsit vreo asemănare între personajul Dinu Păturică şi d-voastră?

É

Ê

¾ De sărbătoarea Crăciunului, „CETATEA CIACOVEI”, a donat Bisericii ortodoxe din satul Petroman, un frumos brad, cât şi instalaţia electrică, beteala şi globurile cu care este împodobit.

Aşa arată „Palatul administrativ”, cea mai reprezentativă (cândva), clădire din Ciacova. Vedere dinspre curtea interioară (foto 1). Inscripţia de pe zidul de la intrarea principală în clădire, reprezintă un cutremurător mesaj, pentru orice eventual vizitator (foto 2).

¾ Mulţumesc pe această cale, celor ce mi-au adresat mesaje pe reţeaua internet sau prin scrisori primite la domiciliu (unii dorind să-şi păstreze anonimatul, din motive lesne de înţeles), cu remarci pozitive legate de conţinutul publicaţiei. Aprecierile d-voastră reprezintă pentru noi, oxigenul necesar continuării drumului. Coordonatorul publicaţiei.

Cetatea Ciacovei nr.9  

Ziar independent al ciacovenilor de pretutindeni