Issuu on Google+

Anul VI Nr. 77 - Iulie 2011

Fondat de Mihai Aurel Ianoşel

E o utopie să credem că noi, cei care formăm colectivul redacţional al ziarului de faţă, suntem pe placul tuturor. Ne convingem de aceasta şi cu prilejul întâlnirilor cu cititorii noştri. În ultima perioadă suntem “atenţionaţi” că am lăsat-o mai moale. Că scriem cu “garda jos”. Mai exact, că articolele publicate nu mai sunt atât de virulente ca altădată. Le explicăm că au dispărut o parte din motivele care le generau. Nu-i mulţumeşte răspunsul. Vor mai mult ... sânge! Când li se face oferta de a-şi prezenta opiniile personal în coloanele publicaţiei, fac pasul în spate. Să o facem noi, nu ei. Sunt oameni care nu au tăria morală să-ţi spună ce gândesc, privindu-te în ochi. Sunt cei pe care niciodată nu-i vei întâlni în linia întâi a frontului. Sunt modificaţi genetic şi fac jocurile de culise, în întuneric. Ei te vând oricând pentru câţiva arginţi otrăviţi, fiind (printre altele) într-o permanentă „transhumanţă” politică, bătând ca milogii pe la toate porţile partidelor. La şcoală au învăţat doar adunarea. Se “pliază” de fiecare dată în funcţie de interesele personale, având limba tocită de la linsul pantofilor stăpânilor de care le depinde vremelnic, soarta. Sunt cei pe care unii îi numesc sintetic: pupincurişti! Ei n-au principii, au însă scopuri şi interese personale preocupându-i doar burta lor. Îmbracă haina cârcotaşilor şi critică totul. Işi doresc funcţii de dragul funcţiilor şi pentru a-şi asigura protecţia, de orice natură ar fi ea. Sunt cei care nu vin cu nici o iniţiativă, nu se implică în nimic, dar îl ţin strâns la piept pe ... “trebuie să facem!” Trebuie, dar să o facă alţii. Iar dacă se face ceva, nu se vede. Nu se face cum trebuie sau se face fără rost! Opus lor, sunt cei ce vor linişte şi tăcere. Nu le vom da satisfacţie nici unora, nici altora. Vom scrie în continuare! “Cetatea Ciacovei” nu este o publicaţie scrisă de ziarişti. Nu vom avea niciodată această pretenţie. Suntem doar o mână de ciacoveni, legaţi sufleteşte de acest petec de pământ care pentru noi înseamnă: acasă! Suntem animaţi de dorinţa de a face ceva util pentru concetăţenii noştri de-aici şi de pretutindeni. Semnalele primite de peste tot ne dau curaj şi imbold, dovedindu-ne că nu o facem degeaba. Suntem citiţi pe internet în 18 ţări de pe întreg globul pământesc, iar site-ul www.ianosel.com în care este prezentat ziarul în format color, se apropie de 12.500 de vizitatori. Pentru strădania depusă, primim deseori felicitări şi doar rareori câte o palmă. Nu dorim să supărăm pe nimeni, dar încercăm să prezentăm şi bunele şi relele din jurul nostru, aşa cum le percepem noi. Şi o facem fără reţineri sau oprelişti. Noi nu trebuie să dăm socoteală nimănui. Nu avem şefi şi nici stăpâni politici. Nu ne comandă nimeni. Ne scriem singuri articolele aşa cum ne pricepem şi nu apelăm la ziarişti mercenari din presa judeţeană. Pentru cele prezentate lunar (cu regularitate de ceasornic elveţian), în cei şase ani de când vă intrăm în case cu diverse informaţii, nimeni dintre cei incriminaţi nu ne-a chemat în faţa vreunei instanţe de judecată. E dovada că am prezentat fapte reale. Judecătorii noştri sunteţi doar voi, cititorii noştri. Nu pretindem că avem întotdeauna perfectă dreptate, dar măcar avem curajul să spunem ce gândim. Iar dacă am greşit, avem puterea să ne cerem şi scuze, aşa cum am dovedit-o în unele situaţii. Noi nu am cerut şi nu vom cere nimănui, niciodată, nimic. Cheltuielile legate de multiplicarea ziarului, le suportă în cea mai mare parte, fondatorul acestuia. Donaţiile financiare sunt benevole şi de fiecare dată am mulţumit pentru ele. Sutele de exemplare lunare (tipărite sau expediate pe internet), sunt şi vor rămâne în continuare, gratuite. Vă mulţumim vouă celor mulţi, care ne apreciaţi strădania, aveţi încredere în noi, ne-aţi fost şi ne veţi rămâne alături.

In numele colectivului redacţional,

Mihai Aurel Ianoşel această dorinţă. Rămâne doar să existe imboldul necesar şi din partea celor îndreptăţiţi, de a le face cunoscute şi prin alte mijloace. Şi ar fi de dorit ca iniţiativele benefice să fie luate în considerare şi puse în practică, indiferent de poziţia doctrinară, religioasă ori de altă natură, a celui care le iniţiază. Pentru că Totul a pornit de la un reproş adus de fondatorul şi pro- de acestea beneficiază în final întreaga comunitate. Ele fac parte din patrimoniul prietarul ziarului nostru, într-o recentă şedinţă de Consiliu nostru spiritual. Local. Era acuzată conducerea Primăriei de tergiversarea Redacţia. nejustificată privind aplicarea unei hotărâri a forului legislativ Articole retro din „Cetatea Ciacovei”, recomandate pe aceeaşi temă: local, pe care personal a promovat-o. Mai exact, era vorba de lipsa de interes pentru marcarea - „Cândva ... Ciacova a dat o campioană mondială” nr. 54/aug. 2009 grafică a „Sălii de sport” din Ciacova cu denumirea atribuită - „Tunelul timpului - Augsburg, Germania 26.09.2009” nr. 56/oct. 2009 acesteia cu un an în urmă, ce poartă numele campioanei - „Din hotărârile Consiliului Local” nr. 56/oct. 2009 noastre modiale de handbal, Anna Nemetz. - „Omagiu pentru campioana mondială” nr. 63/mai 2010 Dl. viceprimar Ghera Dacian Răzvan, s-a angajat atunci - „În semn de preţuire” nr. 68/oct. 2010 că personal va rezolva problema în următoarele zile. Şi-a - „Gest firesc pentru o campioană” nr. 70/dec. 2010 ţinut promisiunea ca şi în alte situaţii anterioare. Aşa se face că de-acum, străinii de localitate care ne vizitează cu ocazia unor competiţii sportive, au un motiv în plus să ne invidieze. Ciacova a dat de-a lungul timpului mari sportivi de performanţă, printre care şi o campioană mondială născută în urbea noastră, aflată pentru o perioadă de 16 ani şi ca profesor la catedra de sport a Liceului ciacovean. Destinul a făcut ca în urmă cu ceva vreme, odată cu emigrarea masivă a germanilor din Ciacova, domnia-sa, să li se alăture. Locuieşte acum într-un oraş din Germania alături de familie. Decesul soţului Ernst Schauberger a afectat-o în mare măsură, urgentându-i evoluţia unei boli crâncene ce-şi are rădăcinile şi în sportul dur practicat cândva prin năzuinţă, efort fizic şi dăruire personală, pentru mândria naţională. În Ciacova mai sunt desigur şi alte aspecte, fapte şi merite ale unor trăitori pe aceste meleaguri, din diferite domenii de activitate, care ne fac cinste şi care s-ar impune să fie scoase la lumină. Ziarul nostru are printre altele, tocmai şi


CETATEA CIACOVEI

Să cumperi timp e ceva ilogic, aţi putea spune. Da, aşa şi este, dar din păcate e un lucru la care trebuie să reflectăm cu toţii. Nu mă refer la ideea de a cumpăra timp pentru a fi mai tineri. Nu, deloc! Mă gândesc cu disperare cum este să aştepţi cu o neputinţă crescândă, să vină o maşină utilată din punct de vedere medical, pentru a-ţi acorda primul ajutor. Pentru a-ţi salva viaţa. Vă spun eu: e crunt! Am trăit recent această experienţă. Şi asta pentru că ambulanţa sosea în localitatea noastră, tocmai din Timişoara. În cazul în care avem noroc şi nu rămâne printr-o groapă/decopertare pe drumul dintre Jebel şi Ciacova, poate ajunge (şi) la noi în cca. 30 de minute. Ambulanţa! Un prim ajutor de care unii nu avem nevoie de-a lungul vieţii, niciodată. Şi să dea Dumnezeu să nu avem nevoie. Dar e posibil o dată sau de mai multe ori, să ne hotărască destinul. De ambulanţă să ne atârne acele câteva clipe de timp care le-am cumpăra dacă am avea posibilitatea. Vreau doar să spun că există anumite lucruri de care depindem, de care viaţa noastră stă ancorată. E inuman să nu avem lucruri strict necesare. Să stai şi să aştepţi uitându-te la cei dragi ţie, cum se sting sub ochii tăi. Cred că e cea mai mare pedeapsă pe care ne-o dă Dumnezeu. Dar această pedeapsă de fapt, ne-am oferit-o singuri. Suntem părtaşi la ceea ce ni se întâmplă! Apoi luăm în calcul şi evenimentele fericite, când o familie aşteaptă un copil. Cei ce urmează a se numi “nou născuţi” nu înţeleg însă, când disperate mamele îi roagă să mai aştepte. Ar fi şi culmea, nu-i aşa? „Măi bebeluş, mai stai un picuţ că ambulanţa vine cam în jumătate de oră!” Şi uite-aşa, am ajuns să cred că e necesar să cumpăr timp. Deci … cumpăr timp! Cumpăr timp pentru o şansă la viaţă, o şansă pe care o plătim în fiecare lună prin contribuţia către sănătate a fiecăruia dintre noi. Cumpăr

PAGINA 2 timp pentru a-l oferi celor dragi. Cumpăr timp pentru a-l oferi Serviciului de Ambulanţă din Timişoara, pentru care am tot respectul. Cumpăr timp … dar imi dau seama că fiecare dintre voi are nevoie de el şi e mare CRIZĂ! În revolta şi disperarea mea, am enunţat recent această dorinţă pe culoarele Spitalului Judeţean din Timişoara, iar o voce tremurândă chiar mi-a răspuns: „Îţi vând eu, draga mea! Ţi-l dau pe tot. Dar ce vorbesc eu?! Ţi-l dau gratis !”. Am privit dragi ciacoveni, cu lacrimi in ochi, femeia care îmi vorbea. Era o doamnă de vârsta mamei mele. „Dar sunteţi încă tânară, iar eu sunt conştientă că nu pot cumpăra timp, sau nu-l pot primi în dar. E doar un mod de a mă revolta împotriva acestui regim care ne macină, care ne fură TIMPUL. Ne ia viaţa!” - i-am răspuns cu un zâmbet amar. Răspunsul doamnei a venit ca un fulger: „Sunt încă tânără draga mea, dar în aşa mocirlă de viaţă în care ne-au târât aceşti ticăloşi, n-aş mai dori să trăiesc dacă nu l-aş mânia pe Dumnezeu!” Am realizat pe moment, că viaţa a devenit o povară pentru mulţi. De fapt ştiam acest lucru, însă mintea mea refuza să creadă că sunt oameni care preferă să moară. Aşa ne definim astăzi. Unii mai pot lupta, alţii stau încă în picioare doar sprijiniţi. Atenţie: NU în speranţă, ci în credinţă, iar alţii cedează şi renunţă la toate. Credinţa nu ne poate fi furată. Poate e ultima. Dar iată că viaţa, DA. Ni se fură cu fiecare lege aplicată parcă în defavoarea noastră, a celor mici, slabi şi neputincioşi. Deci, dragii mei, din păcate viaţa a devenit un drum în mocirlă pentru mulţi dintre semenii noştri. Rămân însă la ideea de a cumpăra timp, dar legal, fără a dezavantaja pe nimeni. Şi credeţi-mă că se poate. Cumpărăm timp pentru viaţa noastră, având spitalul lângă noi aşa cum a fost cu ceva vreme în urmă. Mai nou însă, tot ce înaintaşii noştri au clădit de-a lungul timpului ca nouă urmaşilor să ne fie mai bine, acum se năruie. Iar noi asistăm neputincioşi. Dar nu-i totul pierdut. Ciacoveni, nu renunţaţi şi nu vă pierdeţi speranţa: cumpăraţi timp atunci când vi se oferă şansa! Şi cumpăraţi-l ... legal.

Prof. Simona Perian

Am să mă refer de această dată, la un moment jalnic din viaţa comunităţii noastre. Organizat (dacă poate fi vorba de aşa ceva), fără pic de consideraţie pentru memoria celor omagiaţi şi într-o debandadă cum nu am mai întâlnit-o până acum. Este vorba de festivitatea de la Monumentul Eroilor din ziua Înălţări Domnului (02.06.2011.) – “Ziua Eroilor”. Pe o vreme toridă, începând cu ora 11,30 spre Monument au început să vină grupuri - grupuri, de elevi de la Liceul din localitate. La ora 12,30 sosea ultima clasă. Vestimentaţia unora era total neadecvată momentului, dar cine să-i înveţe?! Blugi sfârtecaţi ce arătau ca după o luptă pe viaţă şi pe moarte în tufe de mărăcini, fuste mulate, rimeluri şi farduri cât încape, de parcă veneau la o prezentare de modă. Slujba de pomenire a început la ora 12,00. A durat cca. 30 de minute. Ici-colo câte o urmaşă a celor omagiaţi, îmbrăcată în negru, cu batista în mână şi lacrimi în ochi, ne cerea parcă celor prezenţi, să-i respectăm durerea. Dar cum?! Elevii plictisiţi după câteva minute de la sosire, au început să alerge care încotro, în chiot şi veselie. Unii au plecat în parc spre locul de joacă. Doar câţiva din clasele „mici”, îmbrăcaţi în frumoasele uniforme şcolare au recitat cu emoţie, poezii învăţate special pentru eveniment. Cinste lor! Nu i-a auzit însă, nimeni. Instalaţia de sonorizare nu a fost dotată cu microfon. Vârstnicii erau indignaţi şi comentau defavorabil cu privire la “spectacolul” la care asistau. De la ceremonie a lipsit actorul principal: primarul. Era prezent doar viceprimarul. Nici ceilalţi conducători de unităţi nu şi-au făcut simţită prezenţa, la fel ca în anii anteriori. Cât despre prezenţa reprezentanţilor de frunte ai formaţiunilor politice ori majoritatea consilierilor locali, nici nu poate fi vorba la vreo manifestare culturală, în folosul obştii sau patriotică. Fiţi cu ochii pe ei la anu’ când bat la uşă alegerile locale! Să-i vedeţi cum îşi smulg părul din cap şi inimile din piept de grija şi de dragul nostru. Ne vom ruga atunci: „O Doamne, bun şi iertător / Cu ei să fii îndurător / Şi dă-le pâine câtă vor / Dar nu le da cuţitul, lor!” Aşadar, nepăsare totală şi lipsă de respect pentru memoria înaintaşilor (unora dintre noi), jertfiţi pe câmpul de luptă. O remarcă s-ar mai impune: în Ciacova convieţuim şi o mână de militari de carieră în rezervă, organizatori şi participanţi direct la numeroase astfel de evenimente. Pentru noi, noţiunile de patriotism, de sacrificiu şi de respect datorat martirilor neamului, are alte valenţe. Ne-au fost clădite în suflete de-a lungul anilor şi nu ni le va putea scoate de acolo, nimeni. Niciodată! Niciunul dintre noi nu a fost consultat referitor la organizarea festivităţii. Şi aceasta pentru că la noi, unul singur le ştie pe toate. Ne e greu totuşi să credem că din postura de patron-vânzător într-un magazin, poţi deveni peste noapte, atoateştiutor. Îmi permit în final, să-i fac o recomandare „comandantului” administraţiei publice locale, tot în versuri: Învaţă multe-n viaţă, când eşti conducător / Dar să nu uiţi vreodată, că totu-i trecător! ...

Mihai Aurel Ianoşel militar de carieră

In paginile ziarului nostru am relatat în ultimul timp despre oameni de seamă din Ciacova, din trecut. Printre noi convieţuiesc însă, oameni deosebiţi, care desfăşoară activităţi remarcabile. Sunt oameni care fac ca numele localităţii noastre - Ciacova - să fie rostit cu mândrie şi să impună respect. Mă refer de această dată la prof. dr. ing. Bernhard Johann Seitz, care în prezent locuieşte în Germania. S-a născut la 22 iunie 1932 în Ciacova, fiind descendent dintr-o familie distinsă. Tatăl domniei sale, s-a născut în 14 aprilie 1889 într-o familie săracă cu mulţi copii. Cu ajutorul unor donaţii bisericeşti devine absolvent al Şcolii normale din Timişoara. Între anii 1914 - 1918 participă la primul război mondial. Pentru meritele militare din acea perioadă, urcă în ierarhia militară la gradul de locotenent major imperial. În perioada 1918 - 1924 este învăţător la Ciacova, iar între anii 1924-1948 ocupă funcţia de director la „Banca poporală SA Ciacova”. Între anii 1927-1928 construieşte „Moara Poporală SA”, cu cea mai modernă aparatură din acea vreme, adusă din Elveţia, tehnică a firmei „Bühler” precum şi a renumitei Fabrici de maşini „Winterthur”. (continuare în pag. 3) ¨


CETATEA CIACOVEI PAGINA 3 În anul 1940 amenajează cu cele necesare (lângă moară), o modernă crescătorie de porci şi un siloz. Aduce în Ciacova din străinătate, un fierăstrău mecanic pentru prelucrarea lemnului, însă în anul 1948 prin expropriere /naţionalizare/ a pierdut absolut totul. Îi sunt distruse toate planurile de viitor. Ajunge şomer fără nici un venit. Lucrează ca zilier, apoi pe post de contabil, funcţionar administrativ şi portar de noapte la Spital. A decedat la 29 iulie 1974, fiind înmormântat în Cimitirul catolic din Ciacova. Activitatea sa a fost influenţată de un umanism profund. Filozofia sa în comerţ, era asemănătoare cu ceea ce azi numim „economie socială de piaţă”. Deja la sfîrşitul anilor `30, exista în Ciacova - la firmele conduse de el - leafă continuă în caz de boală, bani de concediu şi de Crăciun, precum şi sprijin substanţial al familiilor al căror „hrănitor” a fost la război sau a murit pe front. A fost apreciat în aceeaşi măsură, de români şi de germani. A avut relaţii strânse cu evreii, sîrbii şi maghiarii. Ideea „nazistă” a lui Hitler, îi era antipatică. Legătura cu toate minorităţile naţionale din Ciacova l-a apărat şi de urmăriri politice sau deportări în Rusia sau în Bărăgan. A fost un catolic credincios. Mergea mereu la biserică, ani de zile ocupând funcţia de preşedinte al Consiliului bisericesc. În decursul anilor a sprijinit multe acţiuni, dar şi societăţi caritative cu sume importante de bani. Fiul său, Bernhard Johann Seitz, s-a născut în Ciacova. A fost elev în perioada 1939-1948 la Şcoala primară şi Gimnaziul din localitate. Între anii 1948-1951, urmează cursurile Liceului German din Timişoara. În perioada 1951-1956 urmează cursurile Facultăţii de Industrie Chimică. Ca inginer chimist, îşi desfăşoară în continuare activitatea la Fabrica de lacuri şi vopsele «Azur» din Timişoara, obţinând şi 2 brevete de inventator. Ca inginer şef pe fabrică, în perioada 1967-1969 devine conducător tehnic la construcţia şi conducerea noii firme «Policolor» din Bucureşti. În 1969 emigrează în Germania. Aici îşi desfăşoară activitatea la renumitele firme «Lackwerke Wülfing» din Wuppertal, la concernul «Unilever» Hamburg ca inginer şef la producţia destinată exportului, apoi la «ICI Widerhof» din Hilden - ca şef secţie şi membru al conducerii unităţii. În prezent este proprietar şi şeful consiliului de administraţie a 4 firme specializate pe producţia de lacuri, vopsele şi fibre textile. În tinereţe a fost activ în lumea artelor, luând ore de pian de la d-na Helene Wersching (căsăt. Vuia), apoi pian şi orgă la prof. Leo Freund din Timişoara, şi uneori de la organistul de renume mondial, Josef Gerstnengst, din Ciacova. A fost un înflăcărat membru al orchestrei de şcolari şi chiar organist în parohia Timişoara-Elisabetin, participând la diferite concerte. Bernhard Seitz a colindat întreg globul pământesc în scop de afaceri şi pentru a împărtăşi din experienţa sa. Pentru o perioadă de timp, îl întâlnim şi ca profesor la Universitatea din Sofia. A parcurs de mai multe ori distanţa de la Pământ la Lună. Călătoriile lui sunt finanţate exclusiv din bugetul propriu. Vârsta nu-l temperează, fiind şi în prezent o fire dinamică. Profesorul este greu de găsit, fiind mereu pe drumuri. Ne vom strădui sa-l contactăm, pentru a vă putea relata mai multe despre viaţa şi activitatea ilustrului nostru concetăţean. Ing. Alexander Oprendek Munchen - Germania - Nenea Aurică, veniţi sâmbătă să mă vedeţi la spectacol? - Da’ cum să nu vin, Luisa? Se poate?! ... Aşadar, sâmbătă 11.06. a.c. am dat curs invitaţiei. Spectacolul a fost prezentat părinţilor, rudelor şi prietenilor, de copiii grupelor “mică” şi “mijlocie”, de la Grădiniţa din Ciacova. A fost organizat în sala Casei de cultură. La ora 10,00 nu mai găseai un scaun, liber. Numărul celor ce formau asistenţa, depăşea aşteptările. La fel şi pavoazarea sălii, minuţios decorată de doamnele educatoare Albu Florentina şi Loghin Carmen, care au fost şi realizatoarele spectacolului. Flori, ghirlande, baloane colorate, mingi, fluturi şi buburuze, cât şi multe altele din “recuzita” specifică vârstei protagoniştilor serbării.

Pe fundalul scenei, se derulau imagini printr-un retroproiector, din activitatea copiilor din perioada 2009 - 2011, pe fondul sonor al melodiei “O lume minunată”. De acest segment al spectacolului, s-au ocupat mămicile: Stoianovici Mariana şi Bota Liliana. La plecare, fiecare copil a primit câte un CD conţinând imaginile prezentate. Cu emoţia şi uneori stângăcia specifică vârstei şi evenimentului, dar cu hotărârea de a-şi demonstra talentul de adevăraţi actori, ne-au delectat: GRUPA MICĂ: Anton Alberto, Bica Alexandru, Anton Ariana, Remzing Alina, Callo Iustina, Bocşan Ionela Larisa, Barna Denis, Calus Alexia Timea, Gintu Meryam Melissa, Condret Alexandra, Csiki Răzvan, Glass Romina, Groza Adrian, Lika Lucian, Minda Alexandru Cosmin, Ötvős Andreea, Precupaş Iris, Petru Enzo Leonard, Varga Maria Emilia, Stoianovici Denis, Datcu Oana, Pop Daria Maria, Moldovan Alexandru Daniel, Andron Sebastian, Bugariu Simina, Sfâşie Alexandra. Educatoare - LOGHIN CARMEN IOANA. GRUPA MIJLOCIE: Anton Mario Robert, Avramescu Mădălina, Balazs Robert, Bera Denis, Băcana Yara Maria, Bota Teodora Timea, Bugariu Izabela, Burdaş Raul, Ciontoş Robert, Cârpaci Milivoi, Coslov Cristian Andrei, Covaci Iasmina, Chirilă Sebastian, Dumitraşcu Cosmin, Fodor Dorothea Adela, Glass Simina Laura, Mihai Paul, Nistor Darius, Paun Iuliana, Petreţchi Răzvan, Stoia Gabriel, Schein Alin, Şein Andreea, Şein Denisa, Tudor Luisa. Educatoare - ALBU FLORENTINA. S-a recitat, s-a cântat şi s-a dansat. De remarcat aici şi strădania şi efortul financiar al părinţilor, care au închiriat vestimentaţia necesară momentelor coregrafice prezentate la un nivel ce depăşea aşteptările, răsplătite de fiecare dată cu ropote de aplauze. Şi o ultimă menţiune: Pe lângă impresionantele buchete de flori oferite educatoarelor, dacă întreaga asistenţă era să acorde un calificativ “manifestării culturale” la care am asistat timp de aproape două ore, acesta (unanim) nu putea fi decât ... EXCELENT!

- Nenea Aurică -


CETATEA CIACOVEI

PAGINA 4

În ultima perioadă se constată că la terasele din oraşul nostru la care se servesc băuturi alcoolice, izbucnesc uneori conflicte ca urmare a „gradelor” licorilor consumate. Faptele pot întruni elementele constitutive ale infracţiunii de „ultraj conta bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice”, pevăzută de art. 321 din Codul penal. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (în funcţie de gravitatea faptei şi urmările acesteia). Poliţia oraşului Ciacova a întocmit şi instrumentat în ultima perioadă două dosare penale pentru astfel de fapte, persoanele implicate fiind trimise în judecată. Suntem tot mai frecvent sesizaţi de faptul că unii crescători de animale (îndeosebi de oi), le lasă nesupravegheate, acestea distrugând culturile agricole. Atragem atenţia pe această cale, că

O haită de borfaşi, în orange colorată, Supusă ritualic, aceluiaşi consemn, Îndepărtată crud, de mamă şi de tată, Ne-aduce existenţa, la săpile de lemn. În fruntea ei, dementul, o javră ordinară, Ne fură libertatea şi dreptul de-a vorbi, Descreieratul care, a semănat în Ţară, Doar vrajbă între noi, şi dreptul de-a muri. Au umilit Ostaşul, tăcut dar suveran, Artistului i-au pus bir până şi pe scenă, Justiţia au frânt-o, în râvne de maidan, Pe nimeni n-au cruţat, de jeg şi anatemă. Pe poliţişti i-au dus, mai jos de disperare, Pe mame le-a distrus, în forul lor suprem, Au pus guvernul ţării, Elenei la picioare Ca doar culoarea orange, în ochi să o avem. Din lege au făcut, cheremul poftei chioare, Iar din legislativ, un jaf şi-o mascaradă, Ajuns la os cuţitul, nimic nu ne mai doare, Borfaşi înveşmântaţi, în straie de paradă.

proprietarii de animale sunt direct răspunzători pentru pagubele produse de acestea. Boitarii angajaţi pe diferite intervale de timp, trebuie anunţaţi la Poliţia oraşului pentru luare în evidenţă şi eventuala tragere la răspundere în solidar cu angajatorii. Pe această cale, atenţionăm şi tinerii motociclişti care îndeosebi odată cu lăsarea serii, se lansează în concursuri şi demonstraţii „de forţă” pe tronsoanele de drum asfaltate de pe raza oraşului. Vom da curs numeroaselor sesizări ale locuitorilor riverani deranjaţi de decibelii pe care sunt nevoiţi să-i suporte. Echipajele Poliţiei vor fi prezente pe viitor mai mult în zonă, urmând să fie luate măsurile prevăzute de lege împotriva celor ce o încalcă, cât şi pentru intrarea în normalitate Revenim deasemeni cu atenţionarea privind obligaţia portuluil căştii de protecţie atât de către conducătorii de motociclete cât şi de către conducătorii de motorete (mopede). Pentru orice ilegalitate constatată, vă stăm la dispoziţie în permanenţă la numerele de telefon: 0752 654 999 (patrula mobilă) şi 0256-399250 (sediu)

Şeful Poliţiei,

un conţinut foarte scăzut de apă şi de grăsimi (practic fără colesterol). Din luna iunie 2011, Agroland a deschis un magazin şi în centrul Ciacovei (lângă unitatea cu produse de patiserie Fornetti). Aici puteţi găsi şi comanda: furaje granulate într-o gamă variată, pentru păsări. Diverse sortimente de hrană granulată şi conserve pentru câini şi pisici. Pui de găină, curcani, raţe, gâşte şi bibilici - de o zi. Deasemeni: arbuşti şi pomi fructiferi, butaşi de viţă de vie, butaşi de trandafiri, hrănitori, adăpători, cuşti pentru iepuri, surse de încălzire, unelte pentru grădină, etc. Producătorul asigură cumpărătorii de calitatea superioară a produselor şi preţuri deosebit de acceptabile. Informaţii suplimentare la tel: 0748 118 600

Inspector de poliţie Pălăduţă Victor

Vând lemne de foc de esenţe şi în cantităţi diferite. Execut tăieri de lemne cu drujba la domiciliul solicitantului, la preţuri negociabile. Garantez seriozitate şi promptitudine. Inf. la telefon: 0744 988 535 - Petre (Ciacova)

Cu toate că în numerele anterioare am făcut apel la cititorii ziarului noastru de a solicita un singur exemplar la punctele de distribuire, profitând de faptul că li se oferă gratuit, în continuare sunt persoane care solicită mai multe exemplare (pentru fiecare membru al familiei sau „prieteni”). Pentru prevenirea unor astfel de situaţii şi acoperirea unor cheltuieli inutile, am hotărât ca la punctele de difuzare să expunem câte o cutie pentru colectarea de bani. În felul acesta cititorii pot solicita mai multe exemplare în schimbul sumei de 1 leu pentru fiecare ziar, în afara celui oferit gratuit.

În numărul trecut al ziarului, am publicat o poezie: “Maimuţa ofensată”. Era însoţită de fotografia uneia dintre milioanele de reprezentante Ne mor copiii arşi, în leagăne de îngeri, ale speciei. Spre stupoarea colectivului nostru Bătrânii tac şi plâng, iar lacrima li-e rece, redacţional, câteva reprezentante de vârf ale Guvernul ne dictează, fatalele constrângeri, comunităţii noastre (una chiar aflată în prag de Dar a sosit momentul, ca haita lor să plece. pensionare), care cândva probabil incitau unePe-această-adunătură, de hoţi şi de lichele, le funcţii organice, s-au regăsit în fizionomia prezentată, reprosându-ne aluzia deplasată. Doar disperarea noastră, o va putea opri. Pentru a echilibra situaţia, ne-am gândit să Să le-oferim acuma, doar lanţuri şi zăbrele, publicăm în numărul actual, fotografia unui masStârpindu-i fără milă, oriunde-i vom găsi ! După o îndelungată şi sârguincioasă docul din aceeaşi specie, pentru a crea o dilemă - Anonimus - şi în rândul bărbaţilor. De data aceasta, ase- cumentare, în numărul viitor al ziarului nostru va fi publicat sub semnătura d-lui mănarea este mult mai izbitoare. Bănuiţi cumva, despre cine poate fi vorba?! prof. Bogdan Seculici, articolul:

hPOVESTEA UNEI FOTOGRAFIIg

Agroland este cea mai mare reţea de magazine agricole din România. Firma s-a infiinţat în Timişoara în anul 1997, devenind cel mai mare distribuitor de furaje şi pui de o zi din vestul ţării. Agroland a deschis magazine in 27 de judeţe. În prezent reţeaua numără 150 de magazine amplasate în oraşe reşedinţă de judeţ, oraşe mici şi localităţi importante din zona rurală. Agroland, vine în intâmpinarea crescătorilor, cu hibrizi de păsări adaptaţi perfect creşterii în sistem gospodăresc, cât şi cu furajele naturale VivaBio, fără adaosuri de făină de carne sau de oase, fără hormoni şi fără medicamente şi antibiotice în exces. Rezultatul va fi, o carne de foarte bună calitate. De asemenea, va avea un conţinut ridicat de proteine, potasiu şi fosfor şi

Un material de o valoare deosebită, despre evenimente care au făcut şi fac cinste trăitorilor de ieri, de azi şi de mâine, ai urbei noastre. Întraga colecţie a ziarului poate fi lecturată pe internet în format PDF - color, în fişierul „Cetatea Ciacovei” subfişier „Arhivă”, la adresa: www.ianosel.com Prezenta ediţie a ziarului, a fost sponsorizată parţial de dl. ing. Mîrzoca Marius. Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 - 7435.


Cetatea Ciacovei nr.77