Anne Robillard Dragonii imparatului negru 2

fratelui ei de arme: ― Ariane este de-acum o zână, anunţă ea cu mândrie, dar nu ştiu prea bine ce trebuie să fac! ― N-am citit prea multe lucrări despre aceste creaturi magice, mărturisi el. ― Dar în diplomaţie eşti expert! Atunci, spune-mi, trebuie să mă duc în ţara zânelor cu ea, pentru ca familia să-i retragă aripile, sau să-i invităm familia aici, în Regatul de Smarald? ― Aripi? repetă Cameron, uimit.

Pentru că cei doi adulţi se-ntorseseră spre el în acelaşi timp, copilul se-nroşi până-n vârful urechilor. Băiatul crescuse împreună cu Ariane şi nu putea să-şi imagineze că ea are să fie de-acum înainte diferită de ceilalţi ucenici din regatul de Smarald. ― Au ieşit la iveală deodată în timpul nopţii, explică Chloe Scutierului lui Wellan. Aceasta sentâmplă zânelor tinere, care trec de la copilărie la adolescenţă. ― Dar de ce vreţi să i le scoateţi, Cavaler Chloe? ― Pentru că o vor împiedica în munca ei de apărător al continentului Enkidiev şi pentru ca ele să nu fie distruse în timpul luptelor. Înţelegi ce vreau să spun, Cameron? ― Cred că da şi vă dau dreptate.

Ea îi zbârli prieteneşte părul şi, sub privirea deja îmbunată a lui Wellan, împinse uşa. Prin firea ei, Chloe îi transmitea întotdeauna şefului Cavalerilor blândeţe şi compasiune. Niciodată, de la venirea ei