Gruia Dragomir Zgomotul str\zii e muzic\ pentru urechile oric\rui om care vrea s\ scrie, orice, de la articole pîn\ la literatur\. Cel pu]in a[a v\d eu lucrurile. Cel pu]in a[a sînt scriitorii care-mi plac mie. Implica]i social, într-un fel sau altul. Preocupa]i de lumea din jurul lor, nu auti[ti, nu „ivorieni”, ci în strad\, on the road, la evenimente de orice fel, în mijlocul mul]imii, încercînd s\ fie musca din sup\, nu cea de pe perete; care nu se feresc, nu se izoleaz\, nu se cenzureaz\. Nu se feresc s\ scrie o literatur\ care s\ te fac\ s\-]i pui întreb\ri, care s\ te provoace, care s\-]i provoace tot felul de reac]ii la situa]ii din jurul t\u. Nu este în nici un caz o literatur\ contaminat\, o g\selni]\, despre care s\ se spun\ c\ are mai pu]in\ valoare din start pentru c\ nu este „literatur\ pur\” (ce-o mai fi [i asta). De fapt, despre foarte multe c\r]i se poate spune c\ au un factor social în\untrul lor, voit sau nu: toate distopiile [i literatura S.F. (1984, Ferma animalelor, Minunata lume nou\, Pianul mecanic etc.), literatura gay (Românul, Pederast, Junkie, Magical Thinking etc.), literatura Aid Acid Test, Hell’s despre grupuri sociale mai speciale (The Electric Kool-A Angels, Snitch Jacket etc.) Nu trebuie s\ te afli neap\rat sub o dictatur\ ca s\ sim]i nevoia de a scrie literatur\ militantist\ sau social\ sau în care s\ prezin]i un peisaj social din vecin\tatea ta. Dictaturi de un fel sau altul po]i g\si la tot pasul. Oare cum se simt gay-ii din România? Sau românii din Italia? Sau cei care lucreaz\ în corpora]ii unde li se impune o „uniform\”, un anumit stil de via]\ etc.? Cum e via]a „de cartier” din Bucure[ti sau via]a de noapte din cluburi? În multe cazuri, din cauza încerc\rii de a cultiva un anume estetism, se nasc tot felul de stîng\cii, ca atunci cînd vezi un film românesc [i-]i sare imediat în ochi faptul c\ personajele în realitate nu ar vorbi niciodat\ a[a. În ce cartier din Bucure[ti vorbesc b\ie]ii cu „puii mei”? Cu „Las-o, b\, în puii mei”?!?! Cu excep]ia romanului Lorgean, nu mai [tiu nici o carte a Bucure[tiului de azi, care s\ vorbeasc\ oarecum critic despre urbanii Bucure[tiului sau despre alte grupuri de oameni din ora[ele mai mari sau mai mici ale României. Ca [i cum majoritatea scriitorilor ar tr\i într-un spa]iu virtual sau fic]ional, ca [i cum mersul pe strad\ n-ar fi decît un factor de stres, nu [i o posibil\ inspira]ie. În timp ce un singur scriitor vorbe[te despre Bucure[tiul contemporan, to]i laud\ [i se uit\ cu nostalgie la Craii de Curtea Veche. Îmi place Kurt Vonnegut pentru c\ în absolut tot ce scrie este critic la adresa sistemului politic [i a societ\]ii americane. E militant, e implicat social. Poate cineva s\ spun\ despre literatura lui Vonnegut c\ e „mai pu]in literatur\”? Îmi place Hunter S. Thompson pentru c\ nu cred c\ exist\ un scriitor mai implicat social decît el [i care s\ fi militat mai mult pentru respectarea drepturilor civile. {i a f\cut-o scriind literatur\, romane-cult, devenind o figur\ legendar\, inventînd un nou stil de jurnalism - Gonzo. Îmi place Tom Wolfe pentru c\ i - a reu[it un portret incredibil al unui grup social care a influen]at masiv cultura [i societatea american\ [i a c\rui poveste trebuia s-o spun\ cineva: the Merry Pranksters. Iar de la noi îmi place Jean-Lorin Sterian pentru anumite pasaje din Lorgean, dar [i pentru prozele lui scurte în care scrie despre urbanii din Bucure[ti, despre el [i despre Bucure[ti.
Ce este Turnul de Filde[? Alexandru B\l\[escu În fiecare zi trec prin Ci[migiu. Iarna îl face victima unei imobilit\]i aparente [i temporare, îns\ de cum apare prim\vara, iubitorii de soare ce-[i pot permite luxul cîtorva ore în parc se i]esc precum firele de iarb\ crude [i îndr\zne]e. Copiii apar [i ei al\turi de p\rin]i sau de bunici, la groapa cu nisip sau pe alei. Trecînd pe lîng\ ei aud [i v\d lucruri însp\imînt\toare: „Nu te duce acolo”, „Nu atinge”, „Nu pune mîna pe jos”, „Stai aici”... imperative urmate de explica]ii vagi, neconcludente în cel mai bun caz, de explica]ii umilitoare de multe ori, de „e[ti mic”, sau de „las\ c\ î]i dau eu/î]i d\m noi acas\”. Autonomia copiilor pare a fi pe o raz\ de doi metri în jurul înso]itorului, iar ini]iativa de a se amesteca cu ceilal]i sau ini]iativa pur [i simplu e strict supravegheat\ [i sanc]ionat\ de cele mai multe ori. Mi-a fost dat s\ num\r într-o zi, în groapa cu nisip, trei copii [i patru p\rin]i. Repet, ÎN groapa cu nisip. M\ întreb de ce oare mai ies cu copiii în parc, cînd probabil c\ singurul lucru interactiv admis lor este respira]ia - [i ea restric]ionat\, cînd e r\coare, de înveli[uri inutile, „s\ nu tragi aer rece în piept” sau „s\ nu te trag\ curentul”. Cam atît pentru contactul cu lumea exterioar\ în copil\rie. Urmeaz\ probabil pubertatea [i adolescen]a. „Nu te b\ga, mam\...”, „Nu-i de tine, las\-i pe ei” etc., [i apoi decizii ce privesc via]a tîn\rului luate în comun - opinia celui vizat conteaz\ mai pu]in -, care induc o rupere de lumea exterioar\ perceput\ ca amenin]are [i o raportare cu necunoscutul ca pericol, nu ca domeniu incitant practic sau intelectual. Peste acestea se adaug\ discursul unor profesori, mul]i din p\cate, care le spun c\ opiniile lor sînt irelevante - asta [tiu de la studen]ii mei. M\ întreb ce se-ntîmpl\ cu ace[ti copii. Evident cresc [i devin maturi - oameni au fost întotdeauna, îns\ de prea pu]ine ori trata]i ca atare... Ei î[i aleg meserii în care au mai mult sau mai pu]in succes; ei cresc îns\ [i cu sentimentul c\ lumea exterioar\ este amenin]\toare [i interzis\. Limitele interiorit\]ii sau exteriorit\]ii sînt evident date apoi de experien]a fiec\ruia - sinele, familia, casa, cartierul, ora[ul, ]ara... O parte dintre ei devin scriitori. Ei scriu despre... despre ce? Cum se raporteaz\ scriitorii la lume? Ce fel de model al „Scriitorului” exist\ în România? Din cele cîteva lecturi de autori români
contemporani, am constatat c\ un stil mai degrab\ oniric este preferat unei scriituri care observ\ [i care descrie ceea ce vede. De la Ana Chiri]oiu aflu cu triste]e, dar f\r\ a fi uimit, c\ dintre scriitorii contacta]i de revista Noua literatur\ pentru a r\spunde la întrebarea despre rolul angajat al scriitorului în societate, mul]i nu au r\spuns [i, dintre cei care au r\spuns, cei mai mul]i prefer\ turnul de filde[. M\ întreb de ce [i m\ întorc la modelele de cre[tere prezentate succint mai sus - [i care se perpetueaz\ în mod îngrijor\tor, sub masca grijii fa]\ de copil. Orice persoan\ care dispune de un aparat intelectual superior - iar cei care aleg scrisul evident c\ sînt în aceast\ categorie - reu[e[te s\-[i justifice [i s\ intelectualizeze traiectorii personale [i alegeri de via]\ care nu au mare lucru de-a face cu „alegerea ra]ional\”, dar care sînt întru totul ra]ionale în cultura sau în societatea în care fiecare tr\ie[te. Frica fa]\ de exterior, inculcat\ prin modele detrimentale [i dezangajante de educa]ie, care în absolut nu duc la construc]ie social\, devine în aceste justific\ri intelectualizante dispre] fa]\ de chestiunile de interes social, public [i uneori politic. „Eu sînt scriitor, nu m\ intereseaz\ pe mine drepturile omului/femeii/ursului polar”. M\car lumea exterioar\, a[a cum arat\ ea, ar trebui s\ intereseze. Reversul medaliei este c\ scriitori reali[ti axa]i pe descriere [i interesa]i de dinamica social\ contemporan\ (ex. Houellebecq) sînt cataloga]i drept cinici în critica de specialitate de pe-aici. De multe ori cînd m\ apuc s\ citesc c\r]i scrise de scriitori români abandonez destul de repede pentru c\ nu [tiu unde se întîmpl\ ac]iunea... Nu am nici un reper descriptiv. Dac\ un model educa]ional (în sens larg) produce autism social, un scriitor, intelectual superior fiind, ar putea recepta turnul de filde[ nu ca pe un privilegiu al elitei ci ca pe ceea ce este de fapt: refugiul intelectualizat în fa]a lumii perceput\ ca periculoas\ al c\rui postament este cu grij\ construit în timpul unei copil\rii tr\ite „sub dictatura lui NU”. P.S. Îi mul]umesc lui Vlad Mixich pentru articolul Copil\ria sub Dictatura lui Nu (Gazeta de Sud, 14 august 2008) [i pentru îndelungile conversa]ii avute pe aceast\ tem\.
dosar: scriitorul-cet`]ean [i scriitorul din turnul de filde[
Zgomotul str\zii
19
noua literatur`..............................................................................................martie 2009 .............................................................................................num`rul 22