Page 1

7


Alandrasta (O poveste, trei fraţi şi douăzeci şi opt de fotografii) fotografii de Mircea Struţeanu, texte de Matei Florian şi Filip Florian Redactor: Răzvan Penescu rpenescu@liternet.ro Editor pdf: Anca Şerban şi Răzvan Penescu Fotografii: © 2007 Mircea Struţeanu Texte: © 2007 Matei şi Filip Florian Toate drepturile rezervate. © 2007 Editura LiterNet pentru versiunea .pdf Acrobat Reader Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a volumului în acest format. Distribuirea gratuită a cărţii prin intermediul altor situri, modificarea sau comercializarea acestei versiuni fără acordul prealabil, în scris, al Editurii LiterNet sînt interzise şi se pedepsesc conform legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, în vigoare.

ISBN-10: 973-122-007-0 ISBN-13: 978-973-122-007-9 Editura LiterNet http://editura.liternet.ro | office@liternet.ro

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

1

4


1. Mai întîi şi mai întîi, s-a vădit un semn ceresc, e greu de spus ce s-a zărit printre nori ori în cenuşiul lor, dar a fost altfel decît de obicei.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

2

4


2. Dîra aceea, şuviţa de abur, trebuie să se fi prelins peste cîmpuri, luînd drumul firelor deloc încurcate, poate pentru a scăpa de pustietate, poate pentru a se convinge că tot ce e omenesc are un sfîrşit.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

3

4


3. Iar, cîtă vreme a plouat cu găleata, cît a tunat asurzitor şi a trăsnit ca la furtunile văratice (deşi nu era vară), dîra, şuviţa de abur, s-a adăpostit şi a împrumutat ceva din liniile unei siluete femeieşti.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

4

4


4. Şi, curînd, s-a trezit sus, foarte sus, în al şaptelea scaun (cum s-ar număra din vîrf către partea dreaptă) al unei roţi uriaşe, de bîlci, una care în ziua, în minutul şi în secundele acelea părea să fie o roată a norocului şi a predestinării.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

5

4


5. Atunci culorile s-au insinuat ca un fum, moi la început, diluate, înlocuind nenumăratele tonuri de gri şi înveselind lumea.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

6

4


6. Cum şuviţa de abur, dîra, semăna cu o femeie sau, uneori, cu o jumătate din trupul unei femei, s-a gîndit îndelung la un nume, l-a găsit, dar nu s-a grăbit să-l facă ştiut.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

7

4


7. A zburat laolaltă cu păsările, peste pieţe şi străzi, pe deasupra altor fire (tare încurcate acum), privind şi căutînd.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

8

4


8. S-a odihnit împreună cu porumbeii şi a tras cu ochiul în spatele unor obloane, sperînd să găsească acolo, într-o cameră umbroasă, ceea ce visa. N-a găsit.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

9

4


9. Să fi fost oare de vină uşile prelungi şi ferecate, dincolo de care lumea începea să se destrame tiptil şi cu băgare de seamă? Nu vom afla prea iute.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 10

4


10. Ceea ce intuia în căutarea aceea, în care lucrurile alunecau încet la vale, era că nici în ruine, nici în copacii desfrunziţi nu se ascundeau lămuriri.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

11

4


11. La ora şase şi douăzeci şi unu de minute (după cum arătau ceasornicele şi nuanţele luminii), pata arămie din vîrful cupolei, de pe ochiurile mici de geam, s-a arătat a fi o simplă pată, nimic mai mult.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 12

4


12. Dorinţa şi curiozitatea s-au hrănit apoi cu tencuială albastră, cu lemn putred şi umezeală, au aşteptat zadarnic ca felinarul să se aprindă.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 13

4


13. Obosită, derutată, ameţită, silueta de femeie a cîntat la o siluetă de vioară, într-o lungă pauză, cînd silueta unor becuri s-a răsfrînt în fereastra unei odăi. Căuta, dar nu ştia ce caută.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 14

4


14. Nici îngerii, ierburile, margaretele sau puzderia de stele roşii (duhurile comuniştilor) n-au putut-o sfătui.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 15

4


15. Pe urmă culorile au devenit tari, oţelite, aducînd nu neapărat tristeţe, ci o seară cu chipul frigului şi al neputinţei.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 16

4


16. Cum obiectele, fiinţele, casele şi locurile rămîneau tăcute (şi opace), a privit în oglinzi pe care şi le închipuia vrăjite. N-a primit răspuns.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3

17

4


17. Şuviţa de abur, dîra, s-a prefăcut în sfîrşit în femeie, şi-a rostit numele întîia oară, Alandrasta, şi a cerut ajutorul unei ghicitoare neîntrecute, o ursitoare, poate o zînă. A aflat că taina lumii stă în cifra 2.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 18

4


18. Dincolo de-un gard zăbrelit, pereche erau pomii şi mîţele pătate.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 19

4


19. Pereche au fost fulgerele pornite din ceruri verzi.

Mircea StruĹŁeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 20

4


20. Pe acoperişul şubred, pereche sînt pisoii şi, tot aşa, pereche, sînt două biete cuie.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 21

4


21. Bătrîne, năpîrlite, şi fiarele pot fi pereche.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 22

4


22. Ştiu! a şoptit Alandrasta şi, învăluită de amurg, s-a grăbit către un punct care nu era punct, ci o stare dulce, aiuritoare.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 23

4


23. Privirea cîinelui, una (cînd ochii erau doi), i-a iscodit paşii; nasul lui, unul (cu două nări ovale), i-a amuşinat bucuria.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 24

4


24. O mirare albă, neclintită, i-a însoţit alergarea, a fost martoră la întîlnirea ei.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 25

4


25. Şi s-a ţesut pe loc, într-o secundă, una din istoriile iubirii, cînd aritmetica se îmbată şi cifrele pălesc. Împreună, ei, au fost ca unul singur. Şi au urcat, rîzînd.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 26

4


26. Iar din istoria lor, o taină, lipseşte tot ce a urmat.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 27

4


27. Poate au urcat. ZburĂŽnd.

Mircea StruĹŁeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 28

4


28. Pe podea, de la bărbatul neştiut, au rămas pantofii. Unul lustruit şi altul plin de praf.

Mircea Struţeanu, Matei Florian, Filip Florian / Alandrasta / Editura LiterNet, 2007

3 29

4

mstruteanualandrasta  

7 Redactor: Răzvan Penescu rpenescu@liternet.ro Toate drepturile rezervate. Fotografii: © 2007 Mircea Struţeanu Editor pdf: Anca Şerban şi R...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you