Issuu on Google+

01-supliment_casa&teren

6/29/06

Luni, 3 iulie 2006

8:03 PM

Page 1

Cas`& teren Supliment editat de ziarul

Impozitul pe locuin]e Str`inii vor st` \n m\na deputa]ilor centrul istoric

Cum s` faci trei camere din dou`

Cu 12.000 de euro se poate ad`uga la un apartament o camer` \n plus. 02

Senatul a respins propunerea Guvernului de majorare a impozitelor pentru locuin]ele cu suprafa]` mai mare de 150 de metri p`tra]i. Propunerea lui Vl`descu mai are [anse la Camera Deputa]ilor. 02

Marii investitori nu s\nt atra[i de centrul istoric. Cu toate acestea, str`inii cump`r` locuin]e situate \n zon`. 03

CUTREMURUL A ADUS APARTAMENTE MAI REZISTENTE

Radiografia blocurilor din Epoca de aur ECONOMIE DIN SPA}IU

Birourile mari aduc pagub`  Pentru a evita cheltuielile inutile, companiile trebuie s` \nchirieze spa]iul de birouri de care are nevoie at\t ca suprafa]`, c\t [i ca pozi]ie. — Sebastian FÂRTAT

TIMI {LICARU

 Caracteristicile blocurilor ridicate

\nainte de 1989 difer` ca suprafa]` [i rezisten]` seismic`, \n func]ie de perioada \n care au fost construite. — Valentin B~E{U Nicu STAN CEL MAI DES \nt\lnit` compara]ie f`cut` \n ultimele luni de speciali[tii din domeniul imobiliar se refer` la apartamentele vechi [i cele din blocurile

noi, din ansamblurile reziden]iale care se construiesc \n mai multe cartiere ale Bucure[tiului. Totu[i, apartamentele vechi reprezint` grosul ofertei de pe pia]a imobiliar`, iar majoritatea celor care devin proprietari achizi]ioneaz` o astfel de locuin]`.

Tocmai de aceea este important de [tiut care s\nt caracteristicile apartamentelor din blocurile construite \nainte de 1989. Astfel, apartamentele construite \n anii ’60-70 s\nt mai mici [i mai vulnerabile \n cazul unui cutremur. Seismul din 1977 a b`gat spaima \n autorit`]ile comuniste, astfel c` urm`toarea genera]ie de apartamente prezint` o structur` de rezis-  04-05 ten]` mai solid`. {i suprafa]a este mai generoas`.

Pre] mai mare  Anul de construc]ie a blocului se reflect` substan]ial [i \n pre]ul acestuia. Astfel, un client care cump`r` o garsonier` \ntr-un bloc construit \nainte de 1977 va pl`ti \n jur de 35.000 de euro, \n timp ce aceea[i garsonier`, cu acela[i nivel de \mbun`t`]iri, dar construit` dup` anul 1980 cost` cu aproximativ 5.000 de euro mai mult.

|N ROMÂNIA, pentru companiile care \nchiriaz` spa]ii pentru birouri pre]ul este mai important dec\t loca]ia. Aceasta conteaz` numai \n cazul companiilor multina]ionale. Este adev`rat, alegerea unui spa]iu \ntr-o cl`dire care s` corespund` necesit`]ilor [i o suprafa]` care s` fie potrivit` pentru num`rul de angaja]i ai companiei aduc cea mai mare economie. Diferen]ele de pre] ajung [i p\n` la 5 euro/mp/lun`. Astfel, managerul companiei va pl`ti, conform raportului Eurisko, 12-15 euro/mp pentru spa]iul dintr-un birou de clasa B, \n vreme ce pentru cel din imobilele din clasa A pre]ul va ajunge la 17-20 de euro. Diferen]a nu este de neglijat, iar cheltuielile lunare pot fi calculate \n func]ie de spa]iul care se va aloca fiec`rui angajat. Pe l\ng` nevoia de a  07 compartimenta spa]iul dup` nevoile proprii, [i dot`rile conteaz`.

Chirii \n Bucure[ti Clasa A

20 € Clasa B

15 € Clasa C

11 € mp/lun` INFO_COTIDIANUL

Cas` \n Praga la pre] de Berceni

Cum cre[tem valoarea apartamentului cu 10%

PRAGA ESTE UN ORA{ care atrage anual un num`r impresionant de turi[ti. Cu toate acestea, pre]urile caselor s\nt comparabile cu cele din capitala României. Astfel, un apartament de 81 mp cu patru camere \ntr-un cartier de blo-

MODERNIZAREA apartamentului reprezint` o opera]iune care poate aduce un profit proprietarului. Dac` \ns` acesta \[i calculeaz` bine pa[ii, va putea s` creasc` pre]ul apartamentului cu 8-10%. Conform agen]ilor imobili-

curi dinainte de „Revolu]ia de catifea“, f`r` finisaje [i \mbun`t`]iri, cost` 58.000 de euro, \n timp ce unul cu acela[i num`r de camere [i aceea[i supra-  08 fa]`, cu \mbun`t`]iri \ns`, cost` aproape 70.000 de euro.

ari, indicate s\nt investi]iile mici: gresie, faian]`, termopan, aer condi]ionat. Schimbarea instala]iei electrice [i a celei sanitare va face impresie bun`, deoarece cump`r`torul va vedea c` apartamentul a fost bine \ntre]i-

nut. Principalii clien]i pentru apartamentele cu \mbun`t`]iri s\nt cei care au bani, dar nu au timp pentru a face ei aceste schimb`ri. Pe l\ng` profit, astfel  03 de investi]ii vor face mai u[oar` g`sirea unui cump`r`tor.


02-03-supliment_casa&teren

6/29/06

8:01 PM

Page 2

Luni, 3 iulie 2006  Cas`& teren

02

Locuin]a ta

de milioane de euro va investi Dakona Properties \ntr-un ansamblu reziden]ial din Bucure[ti.

100-120



METOD~ DE M~RIRE A APARTAMENTULUI

 Locuin]e

Cum s` faci trei camere din dou`

Impozitul st` \n m\na deputa]ilor

\n domeniul amenaj`rilor interioare prev`d m`rirea apartamentului cu o camer` sau amenajarea \n stilul minimalist. — Nicu STAN MODA DIN ULTIMI ANI \n domeniul amenaj`rilor interioare \mparte clien]ii \n trei categorii. Prima este reprezentat` de cei care doresc doar igienizare [i refinisare. A doua \i cuprinde pe cei care doresc spa]ii generoase prin transformarea unui apartament de trei-patru camere \ntr-unul de dou`-trei camere. Astfel rezult` spa]ii ce ofer` un confort comparabil cu cel din vilele de clas` medie. „A treia categorie de clien]i s\nt aceia care privesc amenjarea ca utilitate, iar \n cazul \n care spa]iul le permite doresc realizarea unei camere \n plus“, ne-a spus Drago[ Sp`taru, director de marketing la compania Casa Ta Construct. Astfel, un apartament cu dou` camere poate fi transformat \ntr-unul cu trei camere.

Primul pas Un prim pas pentru cre[terea spa]iului cu \nc` o camer` este demolarea debaralelor de pe hol care vor fi transformate \n living, iar printr-o termoizolare corespunz`toare, balconul va deveni buc`t`rie. Pentru a exploata la maximum spa]iul, buc`t`ria din fostul balcon va fi dotat` cu mobilier suspendat, iar utilit`]ile vor putea fi \ncastrate \n mobilier.

F`-]i sufrageria dormitor Pasul al doilea este acela de a transforma sufrageria \ntr-un dormitor generos. Lu\nd un spa]iu din noul dormitor, acum destul de mare, se va putea executa un dresing de doi metri p`tra]i. Dac` ad`ug`m [i dormitorul ini]ial, clientul va beneficia de un apartament cu trei camere. „Spa]iile rezultate s\nt mai mari fa]` de cele \n care apartamentul era \n starea de construc]ie ini]ial` [i acest aspect poate fi amplificat prin jocuri de culori [i alternarea luminii \n diferite zone“, a mai spus Drago[ Sp`taru. Ana Arlet, designer colaborator al companiei Casa Ta Construct, recomand` pentru un astfel de apartament amenajarea b`ii cu cabin` de du[ pe col] [i un mobilier discret. Instala]ia de \nc`lzire nu va r`m\ne la vedere, toate caloriferele fiind mascate \n mobilier. Pre]ul pentru o astfel de modificarea, \n varianta lux, cu tot cu

Autorizare obligatorie  Orice modificare adus` apartamentului, fie c` afecteaz` structura cl`dirii, fie c` nu, trebuie adus` la cuno[tin]` prim`riei. „Trebuie un proiect f`cut de o firm` de specialitate, cu [tampila arhitectului structurist. |n func]ie de acest proiect, prim`ria elibereaz` certificatul de urbanism”, ne-a spus Irina Constantinescu, interior designer la agen]ia KnoxDesign. Abia apoi se va solicita autoriza]ia f`r` de care nu pot \ncepe lucr`rile.

Pe ce d`m banii

Mobil` 40%

60% Lucr`ri de amenajare

INFO_COTIDIANUL

mobilier, \ncepe de la aproximativ 20.000 de euro. Dac` se vor folosi materiale cu pre]uri minime, transformarea va costa \n jur de 12.000 de euro. „Pre]ul mobilierului reprezint` cam 40% din valoarea total` a amenaj`rii“, a precizat Drago[ Sp`taru.

Amenaj`ri \n stilul minimalist Anul acesta, \n domeniul amenaj`rilor interioare se poart` stilul minimalist. |n Europa de Vest, popula]ia \[i decoreaz` casele \n acest mod \nc` din anii ’90. Stilul minimalist este reprezentat de elemente drepte, simple, serioase, sobre, dar calde \n acela[i timp. Presupune o investi]ie de aproximativ 10.000-15.000 de euro, din care 3.000-5.000 se vor duce pe mobil`. De ace[ti bani o firm` de amenaj`ri asigur` consultan]a, angajeaz` zidari, cump`r` gresie, faian]`, mobil` etc. [i ajut` la ob]inerea autoriza]iilor necesare. |n timp ce solicitarea autoriza]iei \nc` este studiat` la prim`rie, agen]ia termin` proiectul de amenajare p\n` \n cel mai mic detaliu [i-l expune clientului. Dac` este de acord lucr`rile demareaz`.

se va mic[ora cota de impozit pentru cl`dirile din mediul urban, dar impozitul datorat pentru acestea nu se va reduce, deoarece se vor dubla coeficien]ii de corec]ie, anul\ndu-se astfel efectul diminu`rii cotei, conform MEDIAFAX. Propunerile de modificare vizeaz` at\t majorarea valorilor pe metru p`trat, c\t [i a coeficien]ilor de ajustare \n func]ie de zona amplas`rii cl`dirii. |n ceea ce prive[te cl`dirile de]inute de persoanele juridice, autorit`]ile locale vor putea stabili impozite cuprinse \ntre 0,5% [i 2% din valoarea impozabil` de inventar, comparativ cu 0,5-1% \n prezent. O alt` modificare se refer` la faptul c` persoanele juridice nu vor mai fi obligate s` reevalueze cl`dirile din trei \n trei ani sau, \n caz contrar, s` pl`teasc` o cot` de impozit cuprins` \ntre 5% [i 10%, aplicat` la valoarea de inventar a cl`dirii. Proiectul de act normativ urmeaz` s` intre \n cur\nd \n dezbaterea Camerei Deputa]ilor.

 Proiectul s`pt`m\nii

Clientul va vedea cum va ar`ta apartamentul cu o camer` \n plus \nainte de a achita lucrarea.

 Ultimele solu]ii

 Senatul a respins propunerea Guvernului de majorare a impozitelor pentru locuin]ele cu suprafa]` mai mare de 150 de metri p`tra]i, \n cadrul dezbaterilor privind modific`rile Codului fiscal. Proiectul de lege aprobat de Guvern prevedea majorarea valorii impozabile a locuin]elor cu suprafa]` mai mare de 150 de metri p`tra]i cu c\te 10% pentru fiecare 100 de metri p`tra]i sau frac]iune din ace[tia. Senatorul PSD Viorel {tefan a propus un amendament care elimin` aceast` prevedere. Amendamentul a fost adoptat cu 40 de voturi „pentru“, 36 „\mpotriv`“ [i 3 „ab]ineri“, informeaz` MEDIAFAX. Astfel, popula]ia va pl`ti, din 2007, aceea[i cot` de impozit, de 0,1% din valoarea impozabil` a cl`dirii, indiferent de rangul localit`]ii \n a c`rei raz` administrativ teritorial` se afl` cl`direa. |n prezent, cota este 0,2% pentru cl`dirile situate \n mediul urban [i 0,1% \n cazul celor din mediul rural. Prin urmare,

Noua sufragerie Pentru ca sufrageria s` devin` living este necesar` crearea unui spa]iu de luat masa. „Spa]iul de dining poate fi creat \ntr-un col] al \nc`perii, delimitat prin culoare sau prin diverse forme de gips-carton“, ne-a spus Irina Constantinescu, interior designer \n cadrul agen]iei KnoxDesign. Stilul minimalist prevede ca pere]ii unei case s` fie vopsi]i \n culori vesele. „Pere]ii apartamentului s\nt ca o p\nz` pentru un pictor, iar mobilierul este compozi]ia“, a mai spus designerul KnoxDesign. Scafele din rigips s\nt la mod` cu surse de lumin` \ncorporate sau montate \n spatele acestora, cre\ndu-se astfel o lumin` indirect`. Pardoseala trebuie s` fie cald`. „Dac` este din lemn, pardoseala d` camerei o senza]ie de c`ldur`“, a subliniat Irina Constantinescu. Dac` exist` posibilitatea, este ideal ca peretele dintre living [i buc`t`rie s` dispar`. Spa]iul dintre living [i locul unde se prepar` m\ncarea poate fi delimitat tot prin culoare, mai ieftin, sau mai scump prin amenajarea unui bar.

Holul luminos Holul apartamentului se poate deschide prin culoare, \n nici un caz alb, sau prin dispari]ia tuturor u[ilor, \n afar` de u[a de la baie. |n plus, pentru a da senza]ia de spa]iu este indicat` decuparea pere]ilor sub diferite forme, [i montarea de rigips cu spoturi luminoase. B`ile moderne s\nt acelea \n care gresia [i faian]a au fost \nlocuite cu alte materiale care imit` lemnul, iar cada [i ghiuveta au fost \nlocuite cu alte recipiente mai simple, drepte, care s` respecte trendul minimalist.

Turnurile gemene se ridic` \n Pipera  Dou` cl`diri de birouri, denumite chiar de ini]iatorii proiectului Turnurile gemene, se vor construi \n Capital`, informeaz` compania Regatta. Centrul de afaceri Twin Towers Barba Center, compus din dou` cl`diri cu c\te 14 niveluri fiecare, va aduce Bucure[tiului 60.000 mp de spa]ii de birouri de clasa A. Acesta este localizat \n zona deja consacrat` Pipera-Tunari, \n apropierea unor alte importante cl`diri de birouri. Proiectul se va realiza \n mai multe faze, prima \nsemn\nd construirea uneia dintre cele dou` cl`diri. Aceasta va fi disponibil` \n august-septembrie 2006. Cele dou` imobile s\nt structurate pe dou` subsoluri, parter, mezanin [i zece etaje. Fiecare cl`dire are o suprafa]` util` suprateran de 21.000 mp, iar \n subsol de 9.000 mp. Nivelurile beneficiaz` de spa]ii generoase, suprafa]a util` per etaj fiind de 1.700 mp. Un aspect foarte important este existen]a unei parc`ri mari proiectate pentru 250

de locuri. Cl`dirile ofer` spa]ii deschise, largi, ce asigur` confort [i flexibilitate chiria[ilor. Printre dot`rile existente se num`r` re]ele de telefonie [i Internet, aer condi]ionat, paz` [i video supraveghere 24h, [ase lifturi de persoane [i dou` de marf`. Finisajele vor fi de cea mai bun` calitate. Parterul [i mezaninul imobilului s\nt g\ndite ca sediu de banc` sau spa]ii comerciale. „Amplasarea Twin Towers Barba Center \n cea mai c`utat` zon` a Bucure[tiului [i calitatea proiectului confer` vizibilitate [i prestigiu adi]ional chiria[ilor“, spune Mihaela R`ducanu, directorul Departamentului \nchirieri \n cadrul Regatta. Lucr`rile la prima cl`dire au \nceput \n luna mai a acestui an. Cea de-a doua faz` de construc]ie va demara \n prim`vara 2007 [i va dura 18 luni. Investi]ie apar]in\nd SC Decons Co SRL, Twin Towers Barba Center este proiectat de Alcas SRL [i construit de antreprenorul general Intercons’93 SRL.


02-03-supliment_casa&teren

6/29/06

8:01 PM

Page 3

Cas`& teren  Luni, 3 iulie 2006

ACHIZI}IE

03

 Compania de investi]ii imobiliare Atlas Estates Limited a cump`rat, cu 3,8 milioane de euro, 80% din drepturile de proprietate asupra unui teren de 56.000 mp situat \n zona de nord a Bucure[tiului.

Casa profitului



BANII CHELTUI}I PENTRU MODERNIZAREA APARTAMENTULUI SE POT RECUPERA

Finisajele cresc valoarea apartamentului cu 10%  Investi]iile \n

Modernizare pentru boga]i

modernizarea apartamentului se pot recupera la v\nzarea acestuia. Fac impresie gresia, faian]a, termopanul [i instala]iiile noi.

 Apartamentele foarte utilate s\nt cump`rate de oamenii cu bani. „Ace[tia, din comoditate sau pur [i simplu din lipsa timpului, prefer` s` cumpere apartamentele gata \mbun`t`]ite“, spune Dan Costache. „S\nt oameni care nu s\nt dispu[i s` piard` timp cu astfel de lucr`ri. Interesant este c` oferta de apartamente finisate este mic`, cu mult sub cerere. Se caut` [i apartamentele recompartimentate“, afirm` Dan Titel, managerul companiei Domus Imobiliare. Acesta spune \ns` c` \n acest caz trebuie ca finisajele s` fie de calitate.

— Nicu STAN Valentin B~E{U MODERNIZAREA apartamentului reprezint` o opera]iune care poate aduce un profit proprietarului. Totul depinde \ns` de modul \n care acesta efectueaz` lucr`rile. Acesta trebuie s` ]in` cont de faptul c`, chiar [i cu multiple \mbun`t`]iri, pre]ul locuin]ei nu poate dep`[i un anumit prag. Dac` \ns` acesta \[i calculeaz` bine pa[ii va putea s` creasc` pre]ul apartamentului cu 8-10%. De aceea, este indicat ca investi]iile s` fie limitate la acest nivel pentru a avea certitudinea c` \n cazul v\nz`rii \[i recupereaz` banii. Acest lucru este indicat mai ales pentru cei care cump`r` locuin]a respectiv` pentru a locui doar c\]iva ani, pentru ca apoi, cu banii economisi]i, s` \[i cumpere un apartament mai mare.

C\[tig sau pierdere Conform agen]ilor imobiliari, indicate s\nt investi]iile mici. „Pe investi]iile mici, o gresie, o faian]`, un aer condi]ionat, o s` se scoat` banii, \ns` dac` \mbun`t`]irile aduse apartamentului se ridic` la 10.000 de euro, s` spunem, se vor pierde \n cazul v\nz`rii locuin]ei \n jur de 2.000-3.000 de euro“, ne-a spus Dan Costache, director v\nz`ri \n cadrul agen]iei imobiliare Stentor. Motivele pentru care se pierd bani la

Decorarea cu gust a apartamentului poate aduce mai mul]i clien]i [i un pre] mai bun. investi]iile mai mari s\nt multiple. „Preferin]ele vechiului proprietar, de multe ori, nu coincid cu cele ale noului proprietar. Astfel, punctele tari ale moderniz`rii, cum ar fi culoarea gresiei, parchetul exotic sau crearea unui loc de dining \n sufragerie, pot fi motiv de reduceri pentru cump`r`tor pretext\nd c` nu i se potrivesc“, a mai spus Dan Costache. „|n cazul apartamentelor din blocurile vechi se caut` unele f`r` \m-

bun`t`]iri. Totu[i, dac` investi]iile \n apartament s\nt f`cute calculat, atunci, \n cazul v\nz`rii, pre]ul poate cre[te cu p\n` la 10%“, spune Adrian Dumitrescu, managerul agen]iei imobiliare Simplex As.

Planul conteaz` Dac` investi]ia \n modernizarea apartamentului este prev`zut` s` fie pe termen lung, totu[i este bine s` fie f`cut` dup` un plan.

Este esen]ial` zona \n care se afl` apartamentul, deoarece acesta este factorul principal atunci c\nd se stabile[te pre]ul unei locuin]e. „Nu te apuci s` investe[ti mul]i bani \ntr-un apartament care se afl` la marginea Bucure[tiului, pentru c` o s` vin` un timp c\nd, poate, o s` trebuiasc` s` te mu]i. Nimeni nu o s` dea bani ca s` locuiasc` acolo. O s` \[i cumpere un apartament \ntr-un cartier care i se potrive[te

MEDIAFAX

clasei sociale din care face parte“, spune Dan Costache.

Termopanul cre[te valoarea locuin]ei Dac` se urm`re[te de la \nceput v\nzarea, ideal este s` se fac` investi]ii, \ntruc\t acestea vor cre[te pre]ul de v\nzare. Potrivit lui Dan Costache, \mbun`t`]irile vor cre[te pre]ul apartamentului cu aproximativ 7-8%, [i vor reduce timpul de v\nzare. O modalitate de cre[tere a pre-

]ului ar fi \nlocuirea instala]iei electrice. „La un apartament de 25-30 de ani, instala]iile electrice trebuie schimbate neap`rat“, spune Dan Costache. La fel ca [i la instala]iile electrice, cele sanitare vor aduce v\nz`torului o sum` mai mare, cump`r`torul fiind convins c` apartamentul a fost bine \ntre]inut. La aceste \mbun`t`]iri se pot ad`uga geamuri termoizolante, u[i metalice la intrare, pardoseal` curat`, gresie, faian]`, parchet \n living [i sufragerie etc. Foarte mult \n convingerea cump`r`torului c` apartamentul \[i face banii va conta [i aspectul pere]ilor care pot fi \n prealabil gletui]i [i vopsi]i. Dac` \mbun`t`]irile s\nt f`cute \ntr-un apartament dintr-un cartier mai select, investi]iile f`cute garantat vor fi acoperite. Cu toate astea, potrivit directorului de v\nz`ri al Stentor, popula]ia prefer` apartamentele f`r` \mbun`t`]iri, pentru c` \n general nu au bani, prefer\nd s` \[i modernizeze locuin]a \n timp.

TRECUTUL CRE{TE VALOAREA CL~DIRILOR VECHI

Str`inii investesc \n centrul istoric al Capitalei  Marii investitori nu s\nt atra[i de centrul istoric. Cu toate acestea, str`inii cump`r` locuin]e situate \n zon`. — Nicu STAN PRE}UL PARE S~ NU FIE o problem` pentru str`inii care se preg`tesc s` petreac` mai mul]i ani \n România. Ace[tia prefer` aceast` zon` central` pentru c` pot ajunge relativ repede \n orice punct al ora[ului, dar [i pen-

tru c` valoarea de pia]` se va men]ine ridicat`, astfel c` \[i vor putea recupera investi]ia \n momentul \n care vor dori s` p`r`seasc` Romånia. Conteaz` foarte mult starea cl`dirii, astfel c` proprietarii care vor s` valorifice astfel de imobile prin v\nzare trebuie s` fie reali[ti c\nd fixeaz` pre]ul.

Parfum de epoc` Chiar dac` s\nt construite \nainte de anii 1960, apartamentele din centrul istoric al Capitalei s\nt foarte c`utate. „Dac` nu s\nt afectate la structura de rezisten]` [i nu au bulin` ro[ie, oa-

menii s\nt dispu[i s` investeasc` \n aceste apartamente“, ne-a spus Dan Costache, director v\nz`ri \n cadrul agen]iei imobiliare Stentor. Mul]i dintre cei care prefer` s` investeasc` \n centrul istoric s\nt str`ini. Vin din ]`ri precum Italia, Spania, Fran]a etc. Nu exist` o anumit` categorie de cump`r`tori str`ini. Cump`r` propriet`]i \n centrul istoric fie c` vor s` aib` o cas` unde s`-[i petreac` concediile, fie c` au locul de munc` la noi \n ]ar`. „S\nt [i cump`r`tori str`ini mai \n v\rst`, dar [i cump`r`tori foarte tineri. Ace[-

tia muncesc la noi \n ]ar` [i prefer` s` cumpere ca la momentul retragerii din România s` poat` revinde [i s` \[i recupereze banii“, ne-a mai spus Dan Costache. |n principal prefer` aceast`

loca]ie datorit` aerului boem pe care ea \l ofer`, a subliniat Dan Costache. Pre]urile apartamentelor din centrul istoric al Bucure[tiului variaz`, \n func]ie de dot`ri, \ntre 1.000 [i 1.200

Pu]ini investitori  Juc`torii de pe pia]a imobiliar` s\nt sceptici \n ceea ce prive[te proiectele de anvergur` \n centrul istoric. „Cazurile \n care developerii \ncep un proiect de revalorificare a unor cl`diri din centrul istoric al Bucu-

re[tiului r`m\n deocamdat` destul de izolate, asemenea ini]iative fiind \ncetinite de mai mul]i factori“, spune Mihai Pl`e[u, Consultant Senior \n cadrul Departamentului Birouri [i Investi]ii al DTZ Echinox.

de euro metrul p`trat de construc]ie.

Reabilitare t\rzie Reabilitarea centrului istoric reprezint` \nc` o problem` [i au ap`rut voci care sus]in c` aceasta se va face punctual, cl`dire cu cl`dire, [i va dura zece ani. „Cereri exist` pentru centrul istoric, deoarece este o zon` central`, \ns`, p\n` nu va exista un proprietar pentru fiecare cas`, nu se va finaliza reabilitarea cl`dirilor din acest perimetru“, spune Liviu Ureche, Certified International Property Specialist.


04-05-supliment_casa&teren

6/29/06

7:59 PM

Page 4

Luni, 3 iulie 2006  Cas`& teren

04

Duplex imobiliar



SUBVEN}IE

 Tinerii \n v\rst` de p\n` la 35 de ani, care nu au mai de]inut propriet`]i, vor beneficia de o subven]ie bugetar` pentru construc]ia unei locuin]e, \n cuantum de 20% din pre]ul pe metru p`trat suprafa]` construit`.

BLOCURILE PROIECTATE DUP~ CUTREMURUL DIN 1977 S|NT MAI REZISTENTE. A

Radiografia cartierelor ri

DRAGO{ TOADER

Pre]urile apartamentelor din Bucure[ti variaz` \n func]ie de zon` [i de anul construc]iei. Cele din blocurile ridicate dup` 1977 s\nt mai scumpe.

 Apartamentele \n blocurile vechi

reprezint` cea mai mare parte din fondul locativ existent. Perioada \n care s-au ridicat cl`dirile respective a influen]at decisiv caracteristicile construc]iei. — Valentin B~E{U Nicu STAN CEA MAI DES |NT|LNIT~ compara]ie f`cut` \n ultimele luni de speciali[tii din domeniul imobiliar se refer` la apartamentele vechi [i cele din blocurile noi, din ansamblurile reziden]iale care se construiesc \n mai multe cartiere ale Bucure[tiului. Totu[i, apartamentele vechi reprezint` grosul ofertei de pe pia]a imobiliar`, iar majoritatea celor care devin proprietari achizi]io-

neaz` o astfel de locuin]`. Tocmai de aceea, este important de [tiut care s\nt caracteristicile apartamentelor din blocurile construite \nainte de 1989. Suprafe]ele locuibile [i rezisten]a seismic` a cl`dirilor difer` \n func]ie de perioada \n care au fost ridicate. {i pre]urile depind de v\rsta cl`dirii.

Case vechi Situa]ia fondului locativ din România nu este una dintre cele mai bune. Majoritatea locuin]elor s\nt vechi.

Cel pu]in a[a arat` studiile oficiale. „Din totalul gospod`riilor, cele mai multe (58,8%) tr`iesc \n locuin]e care au fost construite \n perioada 1940-1977. Este de remarcat c` locuin]ele construite dup` 1989 reprezint` numai 7% din totalul locuin]elor, cu preponderen]` \n mediul rural, unde s-au construit de 1,6 ori mai multe locuin]e dec\t \n mediul urban. |n locuin]ele construite \nainte de 1940, care \n general se consider` c` au un grad mai mare de risc \n cazul unor cataclisme naturale, tr`iesc 8% dintre gospod`rii“, se arat` \n studiul „Condi]iile de via]` ale popula]iei din România“ realizat de Institutul Na]ionale de Statistic`. Trebuie precizat c` prin gospod`rie se poate \n]elege familie. Un

calcul simplu arat` c` locuin]ele construite \n perioada 1977-1989 reprezint` 26,2% din fondul locativ. Astfel, la nivel na]ional se poate spune c` locuin]ele vechi reprezint` principala categorie \n care se poate achizi]iona o proprietate. Anul construc]iei conteaz` foarte mult.

Perioada interbelic` |n Bucure[ti s\nt numeroase imobile construite \nainte de 1940. „Locuin]ele construite \nainte de 1940 s\nt considerate ca fond imobiliar de lux“, spune Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliar` la Université Francophone din Bruxelles. S\nt locuin]e care nu impresioneaz` prin suprafa]`, iar cl`dirile nu prezint` prea mult` siguran]` \n cazul unui cutremur. „Aceste apar-

 Col]ul specialistului

Zona de est d` und` verde proiectelor de anvergur` DEZVOLTAREA infrastructurii \n zona de est atrage dup` sine proiecte imobiliare [i, de ce nu, o dezvoltare a \ntregii zone. Prelungirea liniei de metrou se realizeaz` de la Nicolae Grigorescu spre linia de centur` cu 4,75 km pe axa Bucure[ti – Constan]a ([i, cu linie de tramvai existent`, va fi o ax` de dezvoltare cert`). Vor fi patru sta]ii noi: Nicolae Grigorescu 2, 1 Decembrie, Policolor [i Linia de Centur`. Metrorex estimeaz` punerea în func]iune cu c`l`tori la finele anului 2006– \nceputul lui 2007. Zona de est poate fi o nou` direc]ie de dezvoltare \n Bucure[ti. Oportunit`]i

de investi]ii s\nt aici [i prin prisma faptului c` pre]urile s\nt \nc` accesibile, mai sc`zute dec\t \n nord sau \n vest, [i pe un vizibil trend ascendent. Platforma ofer` suprafe]e mari construibile [i, de asemenea, cl`diri renovabile. Dezvoltarea zonei se poate face cu un mix de reziden]ial [i birouri. Investi]iile pe segmentul reziden]ial se pot dovedi adecvate at\t pentru minicartiere de blocuri, c\t [i pentru ansamblurile de vile, ambele pentru clasa medie, exist\nd deja proiecte \n studiu. Din punctul de vedere al spa]iilor de birouri, platforma este ideal` companiilor [i activit`]ilor de

call-center, departamentelor tehnice ce au nevoie de birouri \n cl`diri cu spa]ii func]ionale [i cu chirii mai accesibile. Cel mai mare proiect \n zon` anun]at pentru 2006 este Hellios BC, imobil ce va aduce pe pia]` 15.000 mp de birouri de clasa B+, promovat prin ESOP. La parter, exist` o zon` de cafeteria [i un spa]iu pretabil activit`]ilor comerciale, showroom, sucursal` bancar` etc. Proiectul porne[te de la renovarea complet` a unei structuri ce se va finaliza \n dou` etape. Cl`direa va avea cortin` din sticl`, iar spa]iile vor dispune de dot`ri moderne de birou cum ar fi:

sistem climatizare centralizat, re]ea de voce-date structurat`, infrastructur` de telecomunica]ii, interconectare cu fibr` optic`, detectori de fum, sistem de alarm` al cl`dirii, paz` 24h/24h, control acces prin cartele, supraveghere video, tavan fals, mochet` etc. Prima etap` se va finaliza \n septembrie–decembrie 2006 [i va livra o suprafa]` de aprox. 8.000 mp. Cea de-a doua etap` va avea ca termen de finalizare sf\r[itul anului 2007. — Mirela Raicu, Marketing Manager compania imobiliar` ESOP

tamente s\nt \n blocuri elegante, care au, \n general, structuri slabe. Ele au fost construite f`r` a se cunoa[te condi]iile de rezisten]` seismic`. De altfel, c\teva dintre ele s-au pr`bu[it \n timpul cutremurului din 4 martie 1977. Cea mai important` calitate a lor o reprezint` loca]ia, \n centrul Capitalei“, spune Octavian Ungureanu, arhitect la compania Trilitica. Artur Silvestri spune c` aceste locuin]e s\nt c`utate, iar pre]urile s\nt mari.

Blocuri pentru fabrici Construirea de fabrici \n Bucure[ti \n perioada comunist` a determinat migra]ia c`tre Capital`. „Orice stat care se industrializeaz` are nevoie de for]` de munc`“, spune Artur Silvestri. Astfel, popula]ia Bucure[tiului a crescut rapid. Dup` opinia unora, \n c\]iva ani chiar s-a dublat. „Bucure[tiul, dup` al Doilea R`zboi Mondial, [i-a dublat popula]ia. |n 1944-1945 avea cam 900.000-1.000.000 de locuitori, pentru ca \n anii ’60 s` ajung` la 1.700.000-1.800.000. S-a adus m\n` de lucru din agricultur` [i s-au \nfiin]at

bazele mari industriale, Faur, IMGB, Republica, platformele industriale. Popula]ia suplimentar`, care a venit nu prin cre[tere natural`, ci prin aducere de oameni, a f`cut din construirea de locuin]e o necesitate“, spune arhitect Constantin Juguric`, consilier tehnic la Proiect Bucure[ti, locul \n care au luat na[tere proiectele care s-au concretizat \n cartierele din ziua de azi. Aceste locuin]e se repartizau muncitorilor de pe platforme numai prin \ntreprinderi [i, \n general, se a[tepta destul de mult. „Prin programele de locuin]e se realizau practic circa 20.000 de apartamente pe an, de[i programele noastre mergeau la 30-40.000. Ele au trebuit s` se realizeze \n structuri care s` fie u[or de locuit [i s` fie economice din punctul de vedere al costurilor“, mai spune Constantin Juguric`.

Casa STAS Solu]ia g`sit` a fost tipizarea. A[a se explic` monotonia de pe pia]a imobiliar`, \n care pre]urile variaz` \n func]ie de zon`, deoarece apartamentele s\nt aproxi-

V\rsta dicteaz` pre]ul Garsonier` 2 camere 3 camere 4 camere

35.000

Înainte de 1977 Dup` 1977

40.000

50.000 60.000 75.000

55.000 70.000 85.000

INFO_COTIDIANUL


04-05-supliment_casa&teren

6/29/06

7:59 PM

Page 5

Cas`& teren  Luni, 3 iulie 2006

PROIECTE NOI

05

 Grupul Anchor [i compania de construc]ii Summa vor investi 80 de milioane de euro \n construc]ia a dou` complexuri reziden]iale \n Bucure[ti situate \n Calea Dude[ti [i \n zona Floreasca.

Duplex imobiliar



TE. APARTAMENTELE CONSTRUITE |N ANII ‘80 AU SUPRAFE}E MAI GENEROASE.

ridicate \n „Epoca de aur“ Apartamentul anilor ’60-’70

Locuin]e vechi Dup` 1989

Înainte de 1940 7%

26,2%

 suprafa]` locuibil` de 28-30 mp, \n cazul apartamentelor cu dou` camere  rezisten]` seismic` la 7 grade pe scara Richter  amplasate \n marile cartiere  finisaje de proast` calitate

8%

1977-1989 58,8% 1940-1977

Apartamentul de dup` 1977  suprafa]` locuibil` mai mare, de p\n` la 32 mp, tot pentru dou` camere  rezisten]` seismic` p\n` la 8 grade pe scara Richter  amplasate l\ng` marile artere de circula]ie  finisaje de proast` calitate

INFO_COTIDIANUL

Caracteristici generale |n condi]iile \n care tipizarea este caracteristica principal`, care poate fi observat` cu ochiul liber \n cartierele din Bucure[ti, putem desprinde c\teva caracteristici generale ale blocurilor. Suprafe]ele s\nt acelea[i pentru blocurile construite \n acela[i interval de timp, indiferent de cartier. Proiectan]ii spun c` structura este solid` la toate blocurile, \ns` s\nt probleme destul de mari la finisaje. „Nu se f`cea rabat de calitate de la structur`, pentru c` acolo se d`deau suficien]i bani. Se f`cea rabat mare la finisaje, la partea v`zut` a casei: tencuieli de calitate proast`, zugr`veli proaste, feroneriile au cedat. S-au f`cut economii [i la instala]iile electrice [i sanitare“, mai spune Juguric`. Diferen]ele apar \n func]ie de perioada \n care s-au construit blocurile.

Anii ’60-’70 Au \nceput s` se construiasc` blocuri \n anii ’50. „Aceste blocuri s\nt destul de pu]ine [i s\nt amplasate \n zone precum Bucure[tii Noi, \n jurul cinematografului, altele s\nt \n zona Stadionului «Lia Manoliu». Tot \n anii ’50 s-a construit \n Flo-

cate dup`. „Blocurile vechi, construite pe timpul lui Ceau[escu, \nainte de 1977, s\nt evitate de majoritatea clien]ilor care doresc s` \[i cumpere cas`“, ne-a spus Dan Costache, director v\nz`ri \n cadrul agen]iei imobiliare Stentor. Cele mai c`utate s\nt apartamentele cu dou`-trei camere. „Aceste apartamente s\nt mai cerute datorit` suprafe]elor mai mici, respectiv a costurilor de \ntre]inere mai sc`zute“, a ad`ugat Dan Costache. Apartamentele de patru camere s\nt mai rar tranzac]ionate pentru c` au pre]uri mai mari [i costuri mari de \ntre]inere.

Case mai scumpe Chiar dac` s\nt [ubrede, imobilele vechi din zonele centrale s\nt foarte scumpe. reasca“, spune Artur Silvestri. Nu se poate vorbi \ns` despre mari cartiere \n aceast` perioad`. |n anii ’60 au \nceput lucr`rile \n Drumul Taberei, Titan, Berceni. Aceste apartamente au suprafe]e mai mici dec\t cele construite ulterior. Astfel, Constantin Juguric` spune c` acestea aveau, \n cazul celor cu dou` camere, o suprafa]` locuibil` de 28-30 mp (f`r` buc`t`rie, baie, balcon) [i au fost proiectate s` reziste, f`r` avarii, la cutremure de p\n` la 7 grade pe scara Richter.

S-au produs schimb`ri [i \n ceea ce prive[te structura de rezisten]` a blocurilor. „P\n` \n 1977 noi aveam ni[te normative care mergeau p\n` la 7 grade pe scara Richter. Dup` 1977, s-a mers la 7,5-8 grade pe scara Richter, iar \n cazuri speciale, precum zona central`, p\n` la 8,5“, spune Constantin Juguric`.

Monolit sau prefabricat Tipul materialului din care s-a construit blocul nu duce la diferen]e \n ceea ce prive[te rezisten]a la cutremur, deoarece ele s\nt proiectate s` reziste p\n` la o anumit` intensitate a seismului. Pierderile de energie

Urm`torii ani Anii 1970-1980 reprezint` etapa \n care s-au realizat cu prioritate arterele importante ale Capitalei, printre care {tefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Mo[ilor, Colentina, Pantelimon, Olteni]ei, Armata Poporului. |n paralel s-au construit noi cvartale de blocuri \n cele trei mari cartiere. Un pas \nainte se \nregistreaz` \n ceea ce prive[te suprafa]a locuibil` a blocurilor, care cre[te p\n` la 32 mp, valoare valabil` tot pentru apartamentele cu dou` camere. Dup` anii ’80 s-a pus accent pe zona central`, unde s-au realizat apartamente cu suprafe]e generoase. Cele din Centrul Civic reprezint` un bun exemplu.

DRAGO{ TOADER

mativ la fel. S-a mers astfel pe anumite tipuri de locuin]e, cu suprafe]e minime. „|n general, erau dou` tipuri majore: imobil cu parter [i patru etaje [i imobil cu parter [i zece etaje. Problema era clar`: s` coste c\t mai pu]in [i s` se organizeze un mod de lucru prin care s` se construiasc` repede“, spune Constantin Juguric`. A[a s-a ajuns la sistemul de construire din prefabricate, care presupunea cheltuieli minime de manoper`, deoarece panourile veneau din fabric` [i se montau doar. „De ce P+4? Pentru c` nu se mai punea problema lifturilor, nici m`car a unei structuri mai puternice, deoarece cu c\t e mai mare imobilul, cu at\t trebuie o structur` mai puternic`. Pe [antier nu era dec\t montajul, cu excep]ia funda]iei [i a subsolului, care erau f`cute monolit. Toate blocurile s\nt de acela[i tip. Aici au fost mai multe variante, dar neesen]iale. Se \nscriu \n acela[i standard de P+4, s\nt diferen]e minore. Suprafe]ele erau normate [i aprobate prin legi ale statului“, mai spune acesta.

termic` vin din faptul c` \n acea perioad` eficien]a energetic` nu era o prioritate. „Prefabricatele aveau \nglobat` \n panoul mare [i izola]ia termic`. Cele monolit s\nt placate cu BCA sau c`r`mid` spre exterior. Acela[i lucru se face [i acum, numai c` se face cu materiale mai eficiente: saltele din vat` de sticl`, polistiren expandat“, spune Juguric`. Probleme au ap`rut \ns` la unele locuin]e construite din prefabricate, deoarece, din cauza pun]ilor termice, ap`rea umezeala. Nici \n ceea ce prive[te durata de via]` nu exist` diferen]e. „Dup` normare, dup` 50 de ani orice structur`

trebuie consolidat`. Durata de via]` este aceea[i la monolit [i prefabricate“, spune Constantin Juguric`. Abia dup` aceasta umeaz` opera]iunea de consolidare, \n cazul \n care apar semne de degradare. Se consider` c` acestea vor rezista mult mai mult, \n condi]iile \n care construc]ii care nu au fost proiectate s` reziste at\ta timp s\nt \nc` \n picioare, chiar [i dup` 100 de ani. Este adev`rat, nu s\nt a[a de \nalte.

Cerere pentru nou {i pe pia]a v\nz`rii de locuin]e blocurile se \mpart \n dou` categorii: construite \nainte de 1977 [i cele ridi-

Anul de construc]ie al blocului se reflect` substan]ial [i \n pre]ul acestuia. Astfel, un client care cump`r` o garsonier` \ntr-un bloc construit \nainte de 1977 va pl`ti \n jur de 35.000 de euro, \n timp ce aceea[i garsonier`, \n acela[i cartier, cu acela[i nivel de \mbun`t`]iri, dar construit` dup` anul 1980 va costa cu aproximativ 5.000 de euro mai mult. Diferen]a de 5.000 de euro va fi sim]it` [i de cump`r`torul unui apartament cu dou` camere \ntr-un bloc construit dup` anul 1980, comparativ cu cel care va achizi]iona \ntr-un bloc mai vechi acela[i apartament cu doar 50.000 de euro. O dat` cu cre[terea num`rului de camere cre[te [i diferen]a de pre]. „Un apartament cu trei camere, similar ca m`rime [i \mbun`t`]iri, situat \n acela[i cartier cost` \n jur de 60.000 de euro, dac` este construit \nainte de anul 1977. Construit dup` anul 1980, un apartament de trei camere cost` cu 10.000 de euro mai mult“, ne-a spus Alex Manoliu, agent de v\nz`ri \n cadrul agen]iei imobiliare Stentor. {i la patru camere diferen]a este tot cam de 10.000 de euro. Un apartament construit \nainte de 1977 cost` aproximativ 75.000, \n timp ce unul ridicat dup` 1980 cost` 85.000 de euro.


06-07-supliment_casa&teren

6/29/06

7:56 PM

Page 6

Luni, 3 iulie 2006  Cas`& teren

06

Oferta s`pt`m\nii



de locuin]e va cuprinde un ansamblu reziden]ial din Bra[ov. Investi]ia va fi de 50 de milioane de euro.

400-500

PRE}URI MICI, PRE}URI MARI

Apartamente noi, case [i vile

Terenuri [i apartamente

|ntre 100.000 [i 300.000 de euro

Sub 30.000 de euro

 IA{I

 IA{I

Vil` 7 camere, P+M, situat` \n zona Bucium, 2 b`i, construit` dup` model elve]ian, central` termic`, ]igl`, ap` curent`, f\nt\n` cu hidrofor, garaj cu \nc`lzire, foi[or prev`zut cu instala]ie electric`.

Vil` cu 7 camere, la ro[u, 3 b`i, S+P+M, 500 mp de teren, din care 358 mp construi]i, construc]ia vilei este \nceput` \n 2005, din c`r`mid`, ap`, curent, gaz.

Pre]: 106.000 de euro. Tel.: 0740.852.000; 0232.277.494.

Pre]: 165.000 de euro. Tel.: 0740.852.000; 0232.277.494.

 BUCURE{TI B~NEASA

 BUCURE{TI PIA}A UNIRII

Apartament cu 4 camere, zona B`neasa, decomandat, etaj 1/4, suprafa]` util` 95 mp, mobilat, interior nou, termopan, parchet.

Apartament cu 4 camere, decomandat, suprafa]` util` 125 mp, situat \n Pia]a Unirii, mochet`, marmur`, calciu, termopane.

Pre]: 165.000 de euro. Tel.: 0722.254.533; 021.336.42.75.

Pre]: 300.000 de euro. Tel.: 0722.254.533; 021.336.42.75.

 V|LCEA

 SNAGOV

Cas` cu 6 camere, construc]ie 2005, compus` din S+P+1+M plus o cl`dire adiacent` nefinisat` de 100 mp, parchet melaminat, t\mpl`rie interioar` de lemn, termopane.

Cas` cu 6 camere, 4 dormitoare, suprafa]` util` 350 mp, teren liber 1.600 mp, parchet, marmur`, termopane, calorifere aluminiu, garaj interior. Pre]: 319.000 de euro. Tel.: 0722.254.533; 021.336.42.75.

 BUCURE{TI

 IA{I

Apartament cu 4 camere, zona Nordului, decomandat, parter/4, suprafa]` util` 165 mp, interior nou, parcare, parchet, termopan.

Vil` cu 5 camere, suprafa]` 500 mp. construi]i, teren de 300 mp P+E, living cu bar, buc`t`rie, garaj pentru dou` ma[ini, deschidere centralizat` cu telecomand`, jacuzzi, trei grupuri sanitare, \nc`lzire prin pardoseal`.

Pre]: 350.000 de euro. Tel.: 0722.407.407; 0723.440.440.

Pre]: 360.000 de euro. Tel.: 0740.852.000; 0232.277.494.

Cas` 12 camere, zona Titulescu, suprafa]` util` 650 mp, curte individual`, interior nou, nemobilat, central` termic` proprie, garaj cinci locuri.

 CLUJ, apartament cu 2 camere, cartier Gruia, zona Belvedere, nefinisat, decomandat, suprafa]` 50 mp. Pre]: 35.000 de euro. Tel.: 0729.038.202; 0264.598.737.  CLUJ, apartament cu 2 camere, decomandat, confort 1, contorizat, dou` balcoane, compartimentare bun`, suprafa]` de 50 mp, etaj 9/10. Pre]: 45.000 de euro. Tel.: 0729.038.202; 0264.598.737.  IA{I, apartament cu 2 camere, suprafa]` 54 mp, zona Tudor Vladimirescu, decomandat, foarte spa]ios, baie cu cad`, vad comercial foarte bun. Pre]: 48.000 de euro. Tel.: 0729.038.202; 0264.598.737.  IA{I, apartament 2 camere, decomandat, ideal pentru sediu firm`, complet utilat, suprafa]` 48 mp, zona Podul de Fier. Pre]: 47.000 de euro. Tel.: 0729.038.202; 0264.598.737.  CRAIOVA, apartament cu 2 camere, semidecomandat, etaj 3/4, suprafa]` 52 mp, f`r` \mbun`t`]iri situate \n zona Dezrobirii. Pre]: 32.000 de euro Tel.: 0721.325.099; 0251.419.977.  CRAIOVA, apartament cu 2 camere, decomandat bilateral,

\n zona Ciuperca, suprafa]` de 62 mp, parchet, termopane, central` termic`, u[` metalic`. Pre]: 40.000 de euro. Tel.: 0721.325.099; 0251.419.977.  BUCURE{TI, cas` de vacan]`, la 26 km de Bucure[ti, zona {oseaua Alexandriei, suprafa]` 88 mp, construc]ie c`r`mid` [i beton, living, dormitor, buc`t`rie, mobilat`, utilat` livad` 2.500 mp. Pre]: 49.000 de euro. Tel.: 0722.254.533; 021.336.42.75.  BUCURE{TI, apartament cu 2 camere, confort I, semidecomandat, \n zona Buhu[i, cartier Titan, suprafa]` 55 mp, etaj 3/10, baie, balcon, gresie, faian]`, parchet. Pre]: 47.000 de euro. Tel.: 021.230.57.82; 0722.532.234.  SIBIU, apartament cu 2 camere, zona Rahova, buc`t`rie m`rit`, central` termic`, geamuri termopan, balcon mare \nchis, parchet, faian]`, gresie. Pre]: 42.000 de euro Tel.: 0269.235.216; 0269.235.206.  SIBIU, apartament cu 3 camere, confort 1 semidecomandat, etaj 1, central` termic`, parchet, gresie, faian]`. Pre]: 46.000 de euro. Tel.: 0269.235.216; 0269.235.206.

|ntre 50.000 [i 100.000 de euro

Peste 500.000 de euro  BUCURE{TI TITULESCU

apometre montate. Pre]: 20.000 de euro. Tel.: 0254.541489; 0722.368.203.  HUNEDOARA, apartament cu 4 camere, 2 b`i, 2 balcoane, situate \n cartierul Micro 4, f`r` \mbun`t`]iri. Pre]: 20.000 de euro. Tel.: 0745.033.836; 0743.604.852.  CRAIOVA, garsonier`, baie, buc`t`rie, semidecomandat`, f`r` \mbun`t`]iri, suprafa]` util` 28 mp, balcon. Pre]: 24.300 de euro. 0251.419.977; 0721.325.099.  CRAIOVA, garsonier`, zona L`pu[, etaj 5, baie, buc`t`rie, balcon, termopan, faian]`, gresie, semidecomandat`. Pre]: 20.580 de euro. Tel.: 0251.419.977; 0721.325.099.  SIBIU, apartament cu 3 camere, bloc din c`r`mid` construit \n 1985, etaj 1, semi\mbun`t`]it, acte \n regul`, situate \n localitatea Avrig. Pre]: 22.000 de euro. Tel.: 0722.717.272.  SIBIU, garsonier`, Peco–Milea, situat` la parter, separare, gaz, decomandat`, baie, buc`t`rie, faian]`, gresie. Pre]: 25.000 de euro. Tel.: 0269.235.216; 0269.235.206.

|ntre 30.000 [i 50.000 de euro

|ntre 300.000 [i 500.000 de euro

Pre]: 300.000 de euro. Tel.: 0740.852.000; 0232.277.494.

 CLUJ, apartamente cu 1 camer`, superfinisate, suprafa]` 43 mp, teras` mare, diferite etaje, situate într-o viitoare zon` reziden]ial`. Pre]: 28.000 de euro. Tel.: 0729.038.202; 0264.598.737.  CLUJ, apartament cu 1 camer`, cartier M`r`[ti, zona Selgros, suprafa]` 40 mp, balcon, baie, construc]ie nou`. Pre]: 30.000 de euro. Tel.: 0729.038.202; 0264.598.737.  IA{I, garsonier` spa]ioas`, zona T`t`ra[i, suprafa]` 27 mp, ap`, curent, gresie, faian]`, frigider, mobilat`, balcon, acces scaun cu rotile, acces auto, parcare, garaj. Pre]: 20.578 de euro. Tel.: 0740.852.000; 0232.277.494.  IA{I, apartament cu 2 camere, suprafa]` 40 mp, zona Mircea cel B`tr\n, etaj 1/4, nedecomandat, instala]ii sanitare [i t\mpl`rie schimbate, balcon \nchis. Pre]: 29.000 de euro. Tel.: 0740.852.000; 0232.277.494.  HUNEDOARA, apartament cu 2 camere, suprafa]` 52 mp, etaj 1/2, localitatea Petro[ani, cartier Carpa]i, reabilitat complet, pozi]ionat spre soare, gaz,

 ALBA Complex turistic, restaurant 100 de locuri, recent finalizat, în suprafa]` de 450 mp, 2 apartamente cu 2 camere, recep]ie, sp`l`torie, magazine, 8 c`su]e de lemn, fos` septic`.

Pre]: 510.000 de euro. Tel.: 021.336.42.75; 0722.407.407.

Pre]: 750.000 de euro. Tel.: 0740.852.000;

 BREAZA

 GRECIA

Vil` cu 15 camere, Pv+S+P+2, suprafa]` util` 800 de mp, suprafa]` teren 3.000 mp, parcare 30 locuri, garaj zece locuri, sal` de mese cu ghi[eu servire, buc`t`rie 24 mp.

Vil` 7 camere, situat` la 5 km de satul Naosa, \n zona Santa Maria, la 50 m de plaj`, S+P+E, ap`, curent, gaz, apometre, gresie, faian]`, parchet, mochet`.

Pre]: 900.000 de euro. Tel.: 0722.407.407; 0723.440.440.

Pre]: 1.250.000 de euro. Tel.: 0740.852.000; 0232.277.494.

 CLUJ, apartament cu 2 camere, zona Donath, decomandat, ultrafinisat, suprafa]` 52 mp, faian]`, gresie, parchet, mobilier personalizat. Pre]: 55.000 de euro. Tel.: 0729.038.202; 0264.598.737.  CLUJ, apartament cu 3 camere \n zona M`n`[tur, ultrafinisat, termopan, gresie, faian]`, t\mpl`rie interioar` schimbat` de import, garaj, u[` metalic`. Pre]: 85.000 de euro. Tel.: 0729.038.202; 0264.598.737.  IA{I, apartament cu 2 camere, suprafa]` 56 mp, decomandat, curat, bine \ntre]inut, parchet melaminat, termopane aer condi]ionat. Pre]: 51.000 de euro. Tel.: 0740.852.000; 0232.277.494.  IA{I, apartament cu 3 camere, suprafa]` 70 mp, zona Nicolina, decomandat, parter, mici modific`ri interioare, balcon \nchis, simplu, f`r` \mbun`t`]iri, spa]ios. Pre]: 51.000 de euro. Tel.: 0740.852.000; 0232.277.494.  BUCURE{TI, apartament cu 2 camere, suprafa]` util` de 66 mp, decomandat, f`r` balcon, contoare ap` [i gaze, vedere lateral` \n gr`din`. Pre]: 51.900

de euro. Tel.: 0722.254.533 ; 021.336.42.75.  CRAIOVA, apartament cu 4 camere, decomandat bilateral, 2 b`i, 2 balcoane, parter, ap` rece curent`, geam termopan, parchet. Pre]: 65.000 de euro. Tel.: 0721.325.099; 0251.419.977.  CRAIOVA, apartament cu 3 camere, decomandat bilateral, suprafa]` util` 76 mp, dou` b`i, trei balcoane, gresie, faian]`, central` termic`. Pre]: 65.000 de euro. Tel.: 0721.325.099; 0251.419.977.  BUCURE{TI, apartament cu 2 camere, confort I, semidecomandat \n zona Floreasca– Spring Time, suprafa]` de 41 mp, etaj 2/4, gresie, faian]`. Pre]: 65.000 de euro. Tel.: 021.230.00.25; 0722.532.234.  SIBIU, apartament cu 3 camere, zona Avia]iei, multiple \mbun`t`]iri, teren pentru amplasare garaj, posibilit`]i central` de apartament. Pre]: 95.000 de euro. Tel.: 0744.167.156.  SIBIU, apartament cu 3 camere, confort 1, termopan, zugr`vit proasp`t \n lavabil` alb`, dou` balcoane, parchet, faian]`, central` termic` proprie. Pre]: 50.000 de euro. Tel.: 0269.235.216; 0269.235.206.

Responsabilitatea pentru datele publicate \n aceast` pagin` revine agen]iilor imobiliare care le-au furnizat.


06-07-supliment_casa&teren

6/29/06

7:57 PM

Page 7

Cas`& teren  Luni, 3 iulie 2006

07

Business

de euro este chiria lunar` pentru un loc \ntr-o parcare amenajat` la suprafa]`, l\ng` un imobil de birouri.

30-50



COMPANIILE POT FACE ECONOMII DAC~ ALEG SEDIUL POTRIVIT

Birourile mari aduc pagub`  |nchirierea

Parcarea cost`

spa]iului de c`tre o firm` pentru amenajarea birourilor presupune o analiz` atent`, care va duce la o reducere a costurilor.

 Locurile de parcare [i costul \ntre]inerii nu s\nt incluse \n pre]ul de \nchiriere a unui spa]iu de birouri. Acestea s\nt op]ionale, la cerere, [i ridic` costul unei chirii cu sume deloc neglijabile. Chiria pentru parcare \n cazul unui imobil de birouri este cuprins` \ntre 30-50 de euro/loc de parcare/lun` pentru parc`rile la suprafa]` [i 80-120 de euro/loc de parcare/lun` pentru parc`rile subterane. |n ceea ce prive[te \ntre]inerea, aceasta cost` \ntre 2,5 [i 4 euro/mp/lun`+TVA.

— Sebastian FÂRTAT

\nchirierii unui spa]iu de birouri. Pre]ul este mai important dec\t loca]ia. „Ierarhia criteriilor de alegere a birourilor \n prezent este: chiria, calitatea [i func]ionalitatea spa]iului. |n viitor, credem c` loca]ia va lua locul chiriei“, declar` Emilia

Chirii \n Bucure[ti mp/lun`

11 €

15 €

Banii vorbesc |n România, bugetul este \n topul condi]iilor \n cazul

TIMI {LICARU

Spa]iul alocat pentru fiecare angajat difer` \n func]ie de profilul companiei.

20 €

|N ROMÂNIA, la ora actual` rata de neocupare a spa]iilor de birouri se situeaz` undeva sub nivelul de 3%. Se poate spune c` alegerea unui spa]iu de birouri este o decizie care presupune timp, energie [i costuri. Explica]ia acestui procent sc`zut este rezultatul raportului cerere-ofert`. |n Bucure[ti, \n acest moment, cererea de spa]ii de birouri este mult mai mare dec\t oferta, iar speciali[tii nu prognozeaz` o echilibrare a balan]ei p\n` \n 2008. Cauza principal` a acestui fenomen este aderarea la Uniunea European`, care va aduce noi companii pe pia]a româneasc`. Alegerea unui spa]iu de birouri pentru \nchiriere presupune \n principal costuri. Acestea trebuie s` fie dimensionate \n func]ie de necesit`]ile existente \n cadrul firmei care dore[te s` realizeze acest demers. Necesit`]ile se refer` la nevoile firmei care dore[te \nchirierea. „O firm` \[i va alege spa]iul pentru cel pu]in trei ani, [i atunci trebuie s` ]in` cont de multe aspecte“, spune Mihaela Cnobloch, Senior Consultant \n cadrul Departamentului birouri al DTZ Echinox. Intr` \n discu]ie bugetul, suprafa]a, zona, imaginea firmei, dar [i termenul p\n` la care trebuie g`sit spa]iul potrivit.

Clasa A Clasa B Clasa C INFO_COTIDIANUL

Mielu, ESOP Consulting. Loca]ia este la ora actual` important` numai \n cazul companiilor mari, multina]ionale, \n vreme ce restul comapaniilor prefer` un pre] c\t mai avantajos \n raport cu calitatea. Un alt aspect pentru care companiile multina]ionale s\nt mai preten]ioase \l reprezint` [i standardele din cadrul corpora]iei, aplicate at\t \n str`in`tate, c\t [i \n România. |n ceea ce prive[te diferen]ele de pre], acestea ajung [i p\n` la 5 euro/mp/ lun`. Astfel, managerul companiei va pl`ti, conform raportului Eurisko, 12-15 euro/mp pentru spa]iul dintr-un birou de clasa B, \n vreme ce pentru cel din imobilele din clasa A, pre]ul va ajunge la 17-20 de euro. Diferen]a nu este de neglijat, iar

cheltuielile lunare pot fi calculate \n func]ie de spa]iul care se va aloca fiec`rui angajat. Posibilit`]ile materiale, tipul de activitate a firmei sau ]ara de origine s\nt c\teva dintre criteriile care influen]eaz` alocarea spa]iului pentru angaja]i. De exemplu, pentru o firm` de IT sau un call-center, cu un num`r mare de angaja]i, spa]iul alocat este de 6-9 mp/persoan`, pe c\nd pentru un departament de marketing spa]iul alocat este de 10-12 mp/persoan`. Cel mai mare spa]iu alocat este la firmele de avocatur`, acolo unde se aloc` p\n` la 20 mp/persoan`. Astfel, numai la acest punct se poate observa c`, dac` o companie \nchiriaz` un spa]iu mai mare dec\t are nevoie, va cheltui mult mai mult.

Imaginea firmei este esen]ial` \n alegerea unui spa]iu, acesta fiind considerat elementul subiectiv: depinde de gustul managerului sau de specificul firmei. Astfel, unele firme doresc cl`diri noi, din sticl`, pe c\nd altele doresc anumite stiluri arhitecturale clasice. De obicei, firmele mari doresc spa]ii de birouri situate \n imobile de clasa A, \n principal din cauza imaginii firmei care trebuie asociat` cu un sediu modern [i care ofer` toate condi]iile. Timpul joac` un rol important. Este de preferat ca acest lucru s` fie f`cut cu c\teva luni \nainte, pentru a nu intra \n criz` de timp.

Compartimentare [i dot`ri „|n momentul \n care o companie dore[te s` \nchi-

rieze un spa]iu de birouri, trebuie s` analizeze \n primul r\nd cum este spa]iul din interiorul imobilului [i cum poate fi compartimentat, astfel \nc\t s` corespund` nevolilor sale“, ne spune Mihaela R`ducanu, director Departamentul de \nchirieri, Regatta. Pe l\ng` nevoia de a compartimenta spa]iul dup` nevoile proprii, [i dot`rile conteaz`. „Pe dot`rile cl`dirii nu se pune accent dec\t de c`tre companiile mari, multina]ionale, care trebuie, din cauza politicii companiei, s` \[i desf`[oare activitatea \n spa]ii cu anumite dot`ri“, spune Ovidiu Chindea, consultant \n cadrul Departamentului \nchiriere spa]ii de birouri al companiei Colliers. Dot`rile se refer` mai ales la asigurarea luminii naturale, climatizare performant`, \nal]imea plafonului, finisaje, locuri de parcare, lifturi moderne, paz` etc. Toate aceste condi]ii trebuie foarte bine puse \n balan]`, fiecare firm` av\nd posibilitatea s` aleag` care dintre acestea s\nt mai importante pentru ele, [i astfel s` ob]in` un spa]iu de birouri care s` corespund` necesit`]ilor firmei respective.

DILEMA MANAGERULUI CARE CAUT~ SEDIU

Zona central` aglomerat` sau periferie cu parcare  Chiar dac` zona central` este cea mai solicitat` pe pia]a spa]iilor de birouri, aceasta prezint` dezavantaje care fac din zonele m`rgina[e competitori redutabili. — Sebastian FÅRTAT CENTRUL ESTE ZONA cea mai apreciat` atunci c\nd vine vorba despre alegerea unui spa]iu de birouri. Pe l\ng` avantajele pe care acesta le ofer` (vizibilitate, reprezentativitate sau vecin`tatea unor institu]ii cu greutate cum ar fi Parlamentul sau Guvernul), centrul ofer` [i o serie de dezavantaje cum ar fi aglomera]ia, lipsa locurilor de parcare sau a spa]iilor verzi. „Chiria[ii au \n]eles c` nu pot avea toate sediile \n buricul t\rgului, astfel c` s-au conturat dou` loca]ii majore: centru nord – pentru sedii centrale, reprezentative, [i se-

cundare – pentru cl`dirile administrative de call-center sau back-up office“, spune C`t`lina Jigman, manager al Departamentului Comercial la Eurisko. Astfel, zona care \ncepe de la Calea Buze[ti – Pia]a Victoriei [i continu` pe bulevardul Aviatorilor, spre pia]a Charles de Gaulle [i se \ncheie \n perimetrul format de parcul Her`str`u, [oseaua Nicolae Caramfil [i Pia]a Presei Libere a devenit zona de business a Bucure[tiului. Aici, \n ultimii zece ani, liderii principalelor industrii romåne[ti – financiar-bancar`, IT & C, energie, media sau bunuri de larg consum – [iau stabilit headquarter-urile.

Vil` cu stil

Busola indic` nordul

Pe l\ng` acestea, o categorie distinct` o reprezint` cabinetele de avocatur`, companiile de publicitate sau de consultan]` care caut` un sediu diferit fa]` de centrele moderne de afaceri. Solu]ia oferit` de Bucure[ti, \n momentul de fa]`, o reprezint` vilele clasice, cu arhitectur` pre]ioas`, construite la sf\r[it de secol XIX, \nceput de secol XX. „Cei care aleg un astfel de sediu caut` s` dea o not` aparte locului \n care \[i desf`[oar` afacerile. Arhitectura [i modalitatea de amenajare a interiorului confer` o anumit` distinc]ie respectivului imobil, distinc]ie care \[i las` amprenta [i asupra imaginii firmei, spun\nd multe despre cultura sa organiza]ional`. Totodat`, sediul este primul element cu care posibi-

|n ceea ce prive[te „backup office“-urile b`ncilor sau „call-center“-urile companiilor de IT [i telecom ale acelora[i firme care au sediile centrale \n zona de centrunord, solu]ia este oferit` de zonele pe care au func]ionat platforme industriale din perioada comunist`. Un astfel de exemplu este Pipera. Pe locul fostei platforme au fost ridicate c\teva complexuri care s-au bucurat de un real succes: Iride Business Park, Novo Park sau Conect Business Park. Aceste dezvolt`ri ofer` o serie de avantaje, care nu se reg`sesc \n cazul cl`dirilor centrale: chirii mai mici [i spa]ii generoase, at\t \n materie de suprafe]e \nchiriabile c\t [i \n privin]a locurilor de parcare [i a spa]iilor verzi.

Birourile centrale s\nt cele mai solicitate. lii clien]i intr` \n contact [i \[i formeaz` o impresie asupra seriozit`]ii companiei \n cauz`“, spune C`t`lina Jigman. Acest gen de solu]ii s\nt \ns` foarte rare [i din aceast` cauz` costurile pe

TIMI {LICARU

care acestea le presupun s\nt foarte mari. Chiriile \ncep de la 3.500 de euro/lun` [i merg p\n` la 10.000 sau chiar 15.000 de euro/lun` \n func]ie de loca]ie, suprafe]e [i facilit`]i.


08-supliment_casa&teren

6/29/06

7:55 PM

Page 8

Luni, 3 iulie 2006  Cas`& teren

08

Cas` \n str`in`tate



TAX~ PE V|NZARE

 Legisla]ia prevede [i o tax` de 3% din valoarea imobilului \n cazul v\nz`rii-cump`r`rii, ce se aplic` persoanei care vinde imobilul. Cump`r`torul este considerat un garant.

APARTAMENTELE ROMÂNE{TI AU INTRAT CU PRE}URILE |N UE

Cas` \n Praga la cost de Berceni Taxe [i impozite  Taxa pentru construc]ii difer` \n func]ie de destina]ia cl`dirii. Dac` pentru un imobil destinat birourilor este cuprins` \ntre 0,052 [i 0,35 euro/mp, pentru locuin]e aceasta este cuprins` \ntre 0,045 [i 0,14 euro/mp. Taxa cre[te pentru fiecare etaj cu 0,026 euro/mp. Toate aceste taxe se \nmul]esc cu un coeficient care variaz` \n func]ie de localitate, coeficient situat \ntre 0,3 [i 4,5. Cel mai mare este aplicat \n Praga, capitala Cehiei.

Pia]a imobiliar` din Praga propune o ofert` variat`: case vechi, apartamente \n blocuri din perioada comunist`, dar [i locuin]e noi.

 Praga este un ora[ care atrage anual

un num`r impresionant de turi[ti. Cu toate acestea, pre]urile caselor s\nt comparabile cu cele din Bucure[ti.

— Sebastian FÂRTAT PRAGA, capitala Republicii Cehe, este unul dintre cele mai importante ora[e turistice din centrul Europei. |n ultimii zece ani a avut o evolu]ie interesant`: s-a transformat dintr-un ora[ istoric \ntr-o metropol` european`, comparabil` cu cele din vestul Europei. |n 1920, \n Praga s-a realizat o diviziune a ora[ului, din care au rezultat zece zone. Numerotarea acestora s-a realizat circular, din centru spre periferie. Din cauza dezvolt`rii ora[ului, num`rul acestora a fost recent ridicat la 15. Cele mai importante zone din punct de vedere economic s\nt Praga 1, 4, 6, 9 [i 10. Praga 1 este centrul istoric al ora[ului, Praga 4 este printre cele mai mari zone din ora[, Praga 6 este cea mai apreciat` pe pia]a imobiliar`, deoarece este considerat` o excelent` zon` reziden]ial`, Praga 9 este zona comercial-industrial`, iar Praga 10 este una dintre cele mai aerisite zone, cu multe spa]ii verzi [i locuri de parcare.

Starea imobilului cost` Dac` lu`m ca referin]` zonele importante din Praga [i analiz`m diferen]ele care apar \n interiorul aceleia[i zone, putem observa c` vechimea [i starea (dac` este renovat sau nu) imobilului s\nt cruciale \n pre]ul unui

apartament. Dac` \n centru un apartament nou de 111 mp cu dou` camere se poate cump`ra cu peste 420.000 de euro, un apartament situat \ntr-un imobil mai vechi, cu suprafa]a de 82 mp, cu dou` camere, cost` aproximativ 197.000 de euro, iar unul de 127 mp cu patru camere cost` pu]in peste 320.000 de euro. Acela[i lucru se poate observa [i \n Praga 6, zona reziden]ial` cea mai apreciat` a ora[ului. Aici un apartament de dou` camere situat \ntr-un imobil nou cu suprafa]a de 78 mp cost` aproximativ 162.000 de euro, iar unul de 60 mp, tot cu dou` camere, dar situat \ntr-un bloc vechi, cost`

pu]in peste 72.000 de euro. |n ceea ce prive[te apartamentele de patru camere situa]ia r`m\ne neschimbat`, astfel c` \n zona 6 un apartament de 80 mp cu patru camere situat \ntr-un imobil vechi cost` 94.000 de euro, iar un apartament \ntr-un bloc nou cu suprafa]` de 104 mp, tot cu patru camere, cost` 212.000 de euro.

Pre]uri de cartier O alt` zon` care confirm` regula este [i Praga 9, acolo unde un apartament de 70 mp, cu patru camere, situat \ntr-un bloc vechi, cost` 68.000 de euro, \n timp ce unul de 84 mp cu trei camere situat \ntr-un imobil nou cost` aproximativ 151.000 de euro. Al]i factori care influen]eaz` pre]ul unui apartament \n Praga s\nt \mbun`t`]irile [i accesul la metrou. |n ceea ce prive[te \mbun`t`]irile, dife-

ren]ele de pre] se observ` cel mai bine \n Praga 4, acolo unde agen]iile imobiliare ne recomand` s` ne interes`m de accesul la metrou atunci c\nd dorim s` achizi]ion`m o locuin]` \n aceast` zon`. Altfel, drumul p\n` \n centru se va transforma \ntr-o adev`rat` excursie. Aici un apartament de 81 mp cu patru camere \ntr-un cartier de blocuri dinainte de „Revolu]ia de catifea“, f`r` finisaje [i \mbun`t`]iri, cost` 58.000 de euro, \n timp ce unul cu acela[i num`r de camere [i aceea[i suprafa]`, cu \mbun`t`]iri \ns`, cost` aproape 70.000 de euro. |n zona 10, un apartament de dou` camere cu suprafa]a de 45 mp cost` aproximativ 66.000 de euro, iar un apartament cu suprafa]a de 84 mp, tot cu dou` camere, \n acela[i imobil, cost` 124.000 de euro. |n ceea ce prive[te vilele/casele, pre]ul acestora

este destul de mic, cu excep]ia centrului [i a zonei reziden]iale. |n celelalte zone putem g`si o cas` decent` \ncep\nd de la 150.000 de euro, pre]ul cresc\nd propor]ional cu num`rul de ca-

68.000 decost`euroun apartament de patru camere situat \ntr-un bloc vechi din Praga. mere, suprafa]a util`, dot`ri [i suprafa]a cur]ii. |n zona reziden]ial` putem g`si vile [i la peste un milion de euro, la fel ca [i \n centru.

Chirii ca-n Bucure[ti Din punctul de vedere al chiriilor, Praga se poate compara cu Bucure[tiul. Centrul, adic` Praga 1, [i zona reziden]ial` s\nt mai scumpe dec\t celelalte zone. |n centru,

Istoria bine conservat` atrage turi[tii  Praga, capitala Cehiei, unul dintre cele mai importante ora[e din Europa de ast`zi, a fost la \nceputuri un mic t\rgu[or, un loc de \nt\lnire a comercian]ilor din Evul Mediu. Situat strategic, pe malul r\ului Vltava, \n centrul Europei, fostul loc de \nt\lnire a m`rfurilor de calitate a atras aten]ia \n secolul al XIV-lea, atunci c\nd a devenit capitala Sf\ntului Imperiu Roman. O dat` cu aceast` transformare, Praga a cunoscut o dezvoltare rapid` din punct de vedere cultural,

economic, politic [i social. Astfel, fosta pia]` a devenit rapid centrul de \nt\lnire [i de distrac]ie al principilor [i al regilor din \ntreaga Europ`. |n aceast` perioad`, \n Praga s-au construit majoritatea bisericilor, castelelor, turnurilor [i, nu \n ultimul r\nd, celebrele cl`diri \n stil baroc pentru care Praga este renumit` [i ast`zi. |n prezent Praga este una dintre perlele turismului european [i principalul ora[ al Cehiei din punct de vedere politic, cultural [i social.

o garsonier` de 53 mp se \nchiriaz` cu aproximativ 450 de euro/lun`, un apartament de 80 mp cu dou`-trei camere se \nchiriaz` cu 750 de euro/lun` [i un apartament de 90 mp cu patru camere cu 1.000 de euro/lun`. Urm`toarea zon`, descresc`tor vorbind, din punctul de vedere al chiriilor este zona 6, considerat` [i zona reziden]ial` a ora[ului. Aici o garsonier` de 38 mp se \nchiriaz` cu aproximativ 350 de euro/lun`, un apartament de 80 mp cu dou`-trei camere se \nchiriaz` cu o sum` \n jurul a 500 de euro/lun`, iar un apartament de 90 mp cu patru camere ajunge p\n` la 700 de euro/lun`. |n Praga 4 chiriile s\nt asem`n`toare cu cele din Praga 9. O garsonier` de 30 mp se \nchiriaz` cu 250 de euro/lun`, un apartament de 60 mp cu dou` camere cost` 350 de euro/lun`, iar unul de 90 mp cu patru camere se \nchiriaz` cu aproximativ 500 de euro/lun`. |n zona 10 chiriile s\nt cu 50 de euro/lun` mai mari dec\t \n zonele 4 [i 9, un apartament de 60 mp cu dou` camere \nchiriindu-se cu aproximativ 400 de euro/lun`.

Condi]ii de cump`rare Ca [i cet`]ean UE este foarte u[or s` achizi]ionezi o proprietate de tip imobil \n Cehia. Tranzac]ia se face de c`tre un notar sau un avocat \n baza legilor Cehiei [i ale Uniunii Europene. Cump`rarea unei propriet`]i \n Cehia nu atrage dup` sine [i ob]inerea reziden]ei, aceasta put\nd fi ob]inut` dup` ce ai stat cel pu]in trei luni \n aceast` ]ar` [i de]ii o proprietate. |n cazul cet`]enilor SUA, cump`rarea unei propriet`]i se face \n baza unui contract de protec]ie [i suport a investi]iilor \ncheiat \ntre Cehia [i Statele Unite. Alte ]`ri ai c`ror cet`]eni beneficiaz` de condi]ii minime de ob]inere a unor propriet`]i \n Cehia s\nt cet`]enii Norvegiei, Islandei sau Elve]iei. Pentru cump`rarea unui teren agricol sau a unuia forestier condi]iile s\nt multiple, procesul de achizi]ie a acestor tipuri de propriet`]i realiz\ndu-se prin \nfiin]area unei firme care s` func]ioneze \n Cehia. „Nu exist` restric]ii sau condi]ii suplimentare pentru cet`]enii romåni“, spune Liviu Ureche, Certified International Properties Specialist.


07.03.2006-Casa_Teren