Issuu on Google+

Joi, 22 iunie 2006

Bani&afaceri Supliment editat de ziarul

Franciza duce la sigur

Cu investi]ii minime de cîteva mii de euro [i o rat` garantat` a succesului de 95%, franciza este o afacere sigur`. 06

Ultima mare Fuziuni anulate privatizare a AVAS \n tribunal Statul va scoate la v\nzare 53,02% dintre ac]iunile produc`torului ie[ean. Partea de]inut` de AVAS corespunde unei sume de 93 de milioane de euro. 03

Nulitatea unei fuziuni sau diviz`ri va putea fi declarat` numai prin hot`r\re judec`toreasc`, a decis Guvernul. 03

COSTUL MIJLOCULUI DE TRANSPORT SCUTE{TE BANI BUNI DE CONCEDIU

Profit de vacan]` TARIFE MAI SCUMPE

Poli]ele RCA, o [esime din asigur`ri  Dup` integrarea \n Uniunea European`, tarifele pentru poli]ele de r`spundere civil` auto vor urca treptat de la 65 de euro la 100 de euro. — Florin Cepraga

 Alegerea mijlocului de transport [i a

tipului de pensiune \n func]ie de specificul destina]iei de vacan]` poate aduce economii importante. — Valentin B`e[u |NAINTE DE A MERGE \n concediu este indicat ca turistul s` se informeze asupra destina]iei \n care merge. Dac` aceasta este o insul`, este indicat s` aleag` un pachet turistic care include transportul cu avionul. Autotu-

rismul propriu este indicat \n cazul \n care sta]iunea nu este la o distan]` foarte mare [i dac` se inten]ioneaz` vizitarea unor obiective turistice aflate pe traseu. |n ceea ce prive[te autocarul, acesta este varianta optim` \n cazul circuitelor turistice, dar poate fi o

Afaceri la remorc` FOR}A DE MUNC~ ieftin`, starea precar` a drumurilor noastre care cere o proiectare special` a echipamentelor auto, precum [i dezvoltarea sus]inut` a sectorului transporturilor creeaz` ni[e pentru fabrican]ii români de remorci [i semiremorci. Cu o sum` piperat`, de aproximativ 200.000 de euro, se

poate începe o afacere din fabricarea acestora, care promite s` fie de succes. Din ace[tia, jum`tate merg pentru construirea halei de produc]ie. Tot de viitor poate fi [i execu]ia rulotelor turistice, care s\nt 06 în mare vog` în UE, dar marf` rar` în România.

solu]ie pentru reducerea cheltuielilor \n cazul unor destina]ii precum Turcia sau Grecia, \n care se ajunge \n dou` ore cu avionul, dar nici un drum cu autocarul nu constituie o op]iune riscant`. {i tipul de pensiune se va alege \n func]ie de programul de vacan]`. Dac` turistul \[i propune mai multe excursii, poate opta pentru demipensiune, deoarece nu va avea prea mult timp la dispozi]ie \n care  04-05 s` se bucure de beneficiile sistemului all inclusive.

Cerere pe charter 

Num`rul curselor charter organizate de operatorii de turism a crescut \n ultimii ani. În 2005 au fost 35 de curse charter pe s`pt`m\n`. |n acest an s-a ajuns la circa 60 de curse charter pe s`pt`m\n` în sezonul estival. Cele mai multe se efectueaz` în perioada iunie – octombrie, dar exist` [i în octombrie – aprilie.

PIA}A ASIGUR~RILOR totale a atins 1,2 miliarde de euro la sf\r[itul anului 2005, dintre care poli]ele RCA, excluz\nd Cartea Verde, reprezint` 210 milioane de euro, ceea ce \nseamn` a [asea parte din total. „E pu]in vizavi de tarif, de[i pia]a e \n cre[tere. Dup` intrarea \n Uniunea European`, primele vor cre[te [i la noi, dar \ncet-\ncet, \n func]ie de puterea financiar`, pentru c` nu po]i s` cre[ti dintr-o dat` tarifele. |n cazul celor zece ]`ri care au aderat la UE \n mai 2004, r`spunderea civil` auto pentru un autoturism \ntre 1,3 [i 2 litri cost` \n jur de 100 de euro, \n timp ce \n România este 65 de euro. Tendin]a va fi s` se egalizeze pre]urile. Va trebui s` pl`tim pre]ul integr`rii, nu avem ce s` facem“, a spus Mihail Te- 07 c`u, secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor (CSA).

Evolu]ia poli]elor RCA 6000 5000 4000

3.633

3000 2000

5.414

Prime încasate (miliarde lei) Num`r poli]e (mii)

3.450

4.246 3.871

4.476

2.617 1.999

1000 0

2001

2002

2003

2004 INFO_COTIDIANUL

Pu[culi]a copiilor atrage dob\nzi anuale de 7,5-12% BANCA TRANSILVANIA a lansat de cur\nd pe pia]` un nou produs bancar dedicat celor care doresc s` economiseasc` bani pentru copii. Acesta este un depozit cu acumulare, în lei, euro sau dolari, care se poate consti-

tui pe o perioad` cuprins` între un an [i 17 ani. Dob\nda la acest produs este una dintre cele mai atractive de pe pia]`. |n cazul în care Kid Cont este constituit în lei, dob\nda anual` este de 7,50%, pentru dolari este de

4,50%, iar pentru euro de 4,25%. Dac` nu dori]i s` apela]i la banc`, pute]i \ncerca s` plasa]i banii pentru viitorul copiilor \n obliga]iuni munici- 02 pale. Dob\nda anual` este cuprins` \ntre 8,25 [i 12%.


Joi, 22 iunie 2006  Bani&afaceri

02

Microinvesti]ii

de lei este investi]ia minim` dac` dori]i s` subscrie]i pentru ac]iunile Transelectrica.

2.000



PENTRU A CUMP~RA O OBLIGA}IUNE MUNICIPAL~ AVE}I NEVOIE DE 100 DE LEI

7,5-12% dob\nda anual` la pu[culi]a copiilor  Pentru a

Kid Cont poate avea [i un card Visa Electron Euro, emis de Banca Transilvania.

deschide un depozit Kid Cont, p`rin]ii trebuie s` depun` prima dat` în cont suma de 300 de lei sau 100 de euro.

Obliga]iunile - pu[culi]` cu dob\nd` mare Dac` nu dori]i s` apela]i la banc` pe motiv c` dob\nda este mic`, pute]i \ncerca s` plasa]i banii pentru viitorul copiilor \n obliga]iuni muni-

de lei este 300 suma minim`

— Dan ODAGIU BANCA TRANSILVANIA a lansat de cur\nd pe pia]` un nou produs bancar dedicat celor care doresc s` economiseasc` bani pentru copii. Acesta este un depozit cu acumulare, în lei, euro sau dolari, care se poate constitui pe o perioad` cuprins` între un an [i 17 ani. Valoarea medie minim` obligatorie a depunerilor lunare, în decursul unui an, trebuie s` fie de 50 de lei, respectiv 15 euro sau 15 dolari, în func]ie de moneda în care s-a constituit depozitul. Pentru a deschide un depozit Kid Cont, p`rin]ii, tutorele sau reprezentatul legal al copilului c`ruia îi este dedicat acest produs trebuie s` depun` în cont suma de

pe care trebuie s` o depune]i la Banca Transilvania pentru a deschide un Kid Cont. Lunar, contul trebuie alimentat cu minimum 50 de lei. Pentru a lua banii romånilor, b`ncile ofer` acestora noi produse bancare. 300 de lei sau 100 euro, respectiv 100 de dolari.

Obliga]iuni la Bursa de Valori Valoarea Dob\nda nominal` anual`

Ora[

Scaden]a obliga]iunii

Aiud

01.09.2008

150 lei

10%

Bac`u

15.09.2008

100 lei

12%

Deva

24.04.2008

100 lei

10%

Oradea

18.06.2010

150 lei

11%

Timi[oara

01.03.2011

100 lei

8,25% INFO_COTIDIANUL

Cum este dob\nda Dob\nda la acest produs este una dintre cele mai atractive de pe pia]`: se bonific` [i se acumuleaz` anual în depozit. |n cazul în care Kid Cont este constituit în lei, dob\nda anual` este de 7,50%, pentru dolari este de

TIMI {LICARU

4,50%, iar pentru euro de 4,25%. Pentru a spori avantajele acestui produs, Banca Transilvania nu comisioneaz` constituirea depozitului [i nici depunerile de numerar. |n plus, se bonific` dob\nzi suplimentare, încep\nd cu a treia aniversare a depozitului. La împlinirea v\rstei de 15 ani, copilul titular al unui

cipale pe care le pute]i cump`ra de la Bursa de Valori Bucure[ti. Dob\nda anual` este cuprins` \ntre 8,25 [i 12%. Cea mai mic` dob\nd`, de 8,25%, este la obliga]iunile Timi[oara cu scaden]a pe 1 martie 2011, iar cea mai mare, de 12%, la obliga]iunile municipiului Bac`u, cu scaden]a pe 15.09.2008. PUBLICITATE

CU 0,5 EURO PE LUN~ SC~PA}I DE BIROCRA}IE

Plata facturilor prin telefon  Serviciul myBanking oferit de Raiffeisen Bank [i Vodafone România are \n prezent peste 25.000 de utilizatori, care pot face tranzac]ii, pl`]i \nclusiv s\mb`ta [i duminica.

care au un cont activ la Raiffeisen Bank. Prin intermediul serviciului myBanking se poate achita factura de mobil f`r` a pl`ti vreun comision.

— Dan ODAGIU

Ce este myBanking

TUDOR VINTILOIU

RAIFFEISEN BANK anun]` noi dezvolt`ri ale serviciului myBanking pentru plata facturilor c`tre furnizorii de utilit`]i [i servicii. Astfel, prin intermediul serviciului myBanking se pot face pl`]i de pe telefonul mobil pentru serviciile urm`toarelor companii: Vodafone România,

Distrigaz Sud, Aviva, Allianz-}iriac, Generali, AIG Life, Interamerican, Sanoma Hearst, GRAWE [i Raiffeisen Leasing. Lansat la 30 iulie 2003, serviciul myBanking este disponibil tuturor clien]ilor Vodafone, abona]i sau utilizatori de cartele Vodafone, persoane fizice sau juridice,

Prin telefon oric\nd pute]i s` v` consulta]i contul din banc`.

Serviciul myBanking are la baz` o solu]ie tehnologic` de ultim` genera]ie care leag` telefonul mobil, banca [i comercian]ii, permi]\nd utilizatorilor accesul direct de pe telefonul mobil la conturile lor bancare, pentru a face tranzac]ii sau pentru a ob]ine informa]ii. Cu un meniu u[or de folosit, myBanking permite personalizarea aplica]iilor [i asigur` securitatea necesar` derul`rii de tranzac]ii financiar-bancare. Abonamentul lunar pentru serviciul myBanking oferit de Raiffeisen Bank este de 0,5 euro pentru persoane fizice [i un euro pentru persoane juridice. Serviciul myBanking oferit de Raiffeisen Bank [i Vodafone România are \n prezent peste 25.000 de utilizatori, care pot face tranzac]ii, pl`]i sau pot ob]ine informa]ii de luni p\n` s\mb`t` \ntre orele 08.00 [i 22.00 [i duminica \ntre orele 08.00 [i 17.00.


Bani&afaceri  Joi, 22 iunie 2006

03

Investi]ii mari

ani reprezint` perioada \n care se recupereaz` investi]ia \n ac]iunile companiei Antibiotice Ia[i, potrivit indicelui PER.

29,5



 Flash bancar

Peste 10.000 de carduri studen]e[ti  Banca Comercial` Român` (BCR) a \nm\nat studen]ilor din România, \n mai pu]in de trei luni de la lansare, peste 10.000 de carduri de debit co-branded BCR - EURO < 26. Cardul este emis sub sigla VISA [i EYCA (European Youth Card Association), put\nd fi utilizat at\t \n ]ar`, c\t [i \n str`in`tate. Totodat`, cardul co-branded BCR – EURO < 26 ofer` studen]ilor reduceri substan]iale (de p\n` la 100%) la comercian]i din România \n peste 1.000 de locuri: la muzee, institu]ii culturale, cinematografe, agen]ii de turism, magazine de haine, ateliere foto, magazine de electronice, libr`rii etc., precum [i \n \ntreaga Europ`, la aproximativ 300.000 de comercian]i de bunuri [i servicii.  Compania Romstal Leasing a finan]at în primele cinci luni ale anului 2006 peste 1.700 de contracte de leasing în valoare de 52,2 milioane de euro, în cre[tere cu 140% fa]` de aceea[i perioad` a anului 2005. Romstal Leasing a atins o cifr`-record în luna mai a

acestui an, fiind încheiate 480 de contracte de leasing în valoare de 15 milioane de euro. Recordul trecut, în valoare de 10 milioane de euro, a fost înregistrat în luna octombrie 2005, în urma Salonului Interna]ional Auto Bucure[ti.  Cardurile de debit MasterCard Flat emise de OTP Bank România constituie o premier` pe pia]`, fiind primele carduri neembosate emise direct sub sigla MasterCard de c`tre o banc` româneasc`. Al`turi de cardurile embosate MasterCard Standard, cardurile MasterCard Flat s\nt oferite clien]ilor o dat` cu deschiderea contului curent \n RON sau EUR, reprezent\nd instrumentele optime de accesare a contului 24 de ore din 24, pentru efectuarea de pl`]i sau retrageri de numerar at\t \n România, c\t [i \n str`in`tate, inclusiv pentru tranzac]ii Internet. Cardurile de debit emise de OTP Bank România s\nt scutite de taxa de administrare \n primele 12 luni de la emitere, iar cardurile de debit MasterCard Flat \n RON s\nt emise gratuit.

Medicamentele au [i vor avea \n continuare c`utare indiferent de veniturile romånilor.

AVAS VINDE 53,02% DIN PRODUC~TORUL FARMACEUTIC IE{EAN

93.000.000 euro pe Anularea fuziunilor, hot`r\t` de tribunal Antibiotice Ia[i  Fuziuni [i achizi]ii

NULITATEA unei fuziuni sau diviz`ri va putea fi declarat` numai prin hot`r\re judec`toreasc`, potrivit proiectului de modificare a legii societ`]ilor comerciale aprobat s`pt`m\na trecut` de Guvern. Din momentul realiz`rii, fuziunea sau divizarea poate fi declarat` nul` doar dac` nu a fost supus` unui control judiciar sau dac` hot`r\rea uneia dintre Adun`rile Generale care au votat proiectul fuziunii sau al diviz`rii este nul` sau anulabil`. Controlul legalit`]ii actelor sau faptelor care se \nregistreaz` \n Registrul Comer]ului se exercit` de justi]ie printr-un judec`tor delegat. Procedurile de anulare nu pot fi ini]iate dup` expirarea unui termen de [ase luni de la data la care fuziunea sau

divizarea a devenit efectiv` sau dac` situa]ia a fost rectificat`. |n cazul declar`rii nulit`]ii unei fuziuni, societ`]ile participante r`spund solidar pentru obliga]iile societ`]ii absorbante angajate dup` ce opera]iunea (fuziunea) a devenit efectiv`. La declararea nulit`]ii unei diviz`ri, societ`]ile beneficiare vor r`spunde pentru propriile obliga]ii angajate dup` ce divizarea a devenit efectiv`, iar societatea divizat` va r`spunde [i ea, dar \n limita cotei de active nete transferate societ`]ii beneficiare. Fuziunea [i divizarea produc efecte, \n cazul constituirii uneia sau mai multor societ`]i noi, de la data \nmatricul`rii \n Registrul Comer]ului a noii firme sau a ultimei dintre ele.

 Mituri demolate

Ajutorul statului, interzis din 2007 — Doru CIREA{~ ADERAREA la UE nu va însemna renun]area la ajutorul statului. Acesta va fi posibil [i dup` 2007, dar va fi acordat pentru dezvoltare regional`, protec]ia mediului, salvare [i restructurare, instruirea angaja]ilor [i ocuparea for]ei de munc`, cercetare [i dezvoltare etc. De la actuala form` de ajuto-

rare, care presupune renun]area la venituri bugetare (ajutoarele fiscale), se va trece la finan]`ri bugetare directe - sistem cu pondere majoritar` în UE. |n domenii precum siderurgia, industria auto, carbonifer`, a construc]iilor navale, a fibrelor sintetice ajutoarele de stat vor fi acordate atunci cînd conduc la diminuarea capacit`]ilor de produc]ie.

 Grupul

Montero, Phönix Laboratorium din Ungaria [i Ozone Laboratories a[teapt` ultima mare privatizare a AVAS.

Evolu]ia ac]iunilor ATB la burs` 1,47

1.5

1,33

1,39 1.0

0.5

1,33

Despre Antibiotice Ia[i SC Antibiotice SA este cea mai valoroas` companie din \ntregul portofoliu al AVAS. Din 2000, la Antibiotice au fost retehnologizate [i modernizate nou` fluxuri de fabrica]ie a produselor farmaceutice [i substan]elor active [i laboratoarele de control al calit`]ii. Astfel, compania a ajuns produc`torul cu cea mai complex` structur` de fabrica]ie din România. Este unicul fabricant român de substan]e active ob]inute prin biosintez`, avizat de organismul american Food and Drug Administration, [i singurul

1,44

1,36

0,96

3.01

8.02

21.02

2.03

15.03 23.03 10.04 16.05 16.06 INFO_COTIDIANUL

— Dan ODAGIU VALOAREA DE PIA}~ a companiei Antibiotice, potrivit ac]iunii de la Bursa de Valori Bucure[ti, este de 177,2 milioane de euro, adic` de aproximativ 40 de ori mai mare dec\t evaluarea din 1998-1999. Cota de]inut` de AVAS este reprezentat` de 53,02 procente, ceea ce face ca valoarea acestui pachet s` ajung` la 93 de milioane de euro.

1,46

1,45

produc`tor român de antiinfec]ioase: beta-lactamice [i cefalosporide – pulberi sterile injectabile. Pe plan intern, Antibiotice este primul produc`tor pe pia]a pulberilor sterile, a unguentelor [i supozitoarelor [i unul dintre principalii produc`tori de capsule [i comprimate. Pe pia]a interna]ional` are contracte de 7,2 milioane de dolari anual, export\nd 35 de produse \n 50 de ]`ri. Ac]ionari semnificativi la Antibiotice Ia[i mai s\nt SIF Oltenia cu 10,01% [i fondul de investi]ii Broadhurst cu 7,68%.

Rezultate financiare |n 2005, Antibiotice a realizat o cifr` de afaceri de 45,2 milioane de euro (echivalent 163,5 milioane RON), \n cre[tere cu 35% fa]` de anul 2004, c\nd s-a ob]inut o cifr` de afaceri de 33,6 milioane de euro (136 milioane RON). Profitul brut al companiei a crescut de asemenea cu 51%, ajung\nd la sf\r[itul lui 2005 la nivelul de 6,5 milioane de euro (echivalent 23,7 milioane RON), fa]` de 4,3 milioane de euro (17,6 milioane RON), \nregistrat la finele anului 2004. Pentru anul \n

Compania Antibiotice Ia[i \n cifre 2005

Trimestrul I 2006

Activ total

203.411.717 lei

213.619.259 lei

Cifra de afaceri

163.497.747 lei

36.690.153 lei

Rezultat net

19.678.661 lei

9.858.016 lei

PER

34

29,5

ROE

13,4%

14,6%

ROA

11,7%

12,8%

Sursa: SSIF Prime Transaction.

INFO_COTIDIANUL

curs, compania are un program de investi]ii de 5,3 milioane de euro, bani ce urmeaz` a fi folosi]i pentru modernizare [i dezvoltare. |n primul trimestru din acest an, Antibiotice a \nregistrat o cre[tere a profitului net cu 51%, p\n` la aproximativ 10 milioane de lei, [i un avans al cifrei de afaceri cu circa 1,8%, la 36,7 milioane de lei. Compania vizeaz` \n acest an o majorare a cifrei de afaceri cu 22%, la 200 de milioane de lei, [i atingerea unei cote de 3,5% din pia]a intern` de medicamente, cu 0,3 procente mai mult dec\t \n 2005. |n acela[i timp, compania estimeaz` un profit brut de 29,5 milioane de lei, \n cre[tere cu 24,4% fa]` de valoarea raportat` \n 2005.

Antibiotice |n ultimul an, Ranbaxy Laboratories a cump`rat Terapia Cluj pentru 324 de milioane de dolari, Actavis a achizi]ionat Sindan, contra 177 de milioane de dolari, iar Zentiva a luat 75% din Sicomed pentru 150 de milioane de dolari. Dac` ar fi s` privim din punctul de vedere al achizi]iilor de pe pia]a farmaceutic`, constat`m c` cele aproximativ 100 de milioane de euro necesari pentru achizi]ionarea pachetului majoritar de ac]iuni de la Antibiotice Ia[i nu reprezint` o investi]ie mare. Grupul farmaceutic Montero, Phönix Laboratorium din Ungaria [i Ozone Laboratories a[teapt` cu ner`bdare ultima mare privatizare a AVAS.


Joi, 22 iunie 2006  Bani&afaceri

04

Bani \n buzunar

din num`rul total de turi[ti care au venit \n Romånia anul trecut au fost str`ini.

24,6%



UN CONCEDIU BINE CALCULAT SE POATE DOVEDI PROFITABIL. TURISTUL POATE ECONOMISI BA

Avionul, autocarul [i ma[ina s  Oferta turistic`

Avionul tenteaz`

s-a diversificat \n ultimii ani. Pentru a ob]ine cel mai bun pre] este necesar ca turistul s`-[i stabileasc` din timp programul.

Avantaje

 Economie de timp prin parcurgerea rapid` a distan]ei dintre punctul de plecare [i destina]ia turistic`  Evitarea oboselii care apare \n cazul excursiei cu autocarul  Formalit`]i mai pu]ine dec\t \n cazul vacan]ei cu autoturismul propriu

— Valentin B~E{U NUM~RUL turi[tilor români care aleg s`-[i petreac` vacan]a \n str`in`tate este din ce \n ce mai mare. Cererea a determinat [i o cre[tere a num`rului agen]iilor de turism. Cei care pleac` \n concediu pot s` \[i fac` singuri rezerv`rile sau pot s` apeleze la o agen]ie de turism. „Printr-o agen]ie i se asigur` pachetul complet: transport, transfer de la aeroport la hotel, dac` este cazul, cazare [i mas`. De asemenea, se ob]in tarife mai bune deoarece agen]iile negociaz` pre]urile cu hotelierii“, spune Traian B`dulescu, purt`tor de cuv\nt al Asocia]iei Na]ionale a Agen]iilor de Turism. Turistul are posibilitatea de a face un calcul pentru a vedea c\t l-ar costa vacan]a \n cazul \n care merge pe cont propriu [i, \n cazul \n care consider` c` este prea mult, poate alege o agen]ie.

Dezavantaje  Cheltuieli legate de taxa de aeroport  Nu se pot organiza circuite prin mai multe ]`ri cu acest mijloc de transport  Nu se pot admira peisaje

|n lume cu autocarul

Avantaje

TIMI {LICARU

Dezavantaje  Se pierd zile \ntregi pe drum  Turistul ajunge obosit la destina]ie  Opririle se fac \n locurile stabilite de operatori

Ofert` mai bogat` Dac` \n vremurile de \nceput ale turismului extern românesc op]iunile erau extrem de limitate, \n primul r\nd de pre]urile mari pentru destina]ii ceva mai speciale, iar vizitarea unor obiective turistice se f`cea printre reprizele de cump`r`turi din bazarele din Istanbul, \n prezent situa]ia este diferit`. Faptul c` vacan]ele charter, \n care \n pre] este inclus [i transportul cu avionul, s-au ieftinit a f`cut ca cererea pentru destina]ii precum Egipt, Creta, Rhodos sau Tenerife s` fie foarte mare. |n prezent, turistul are trei variante de a merge \n vacan]`, asta dac` judec`m totul prin prisma mijlocului de transport: avion, autocar sau autoturism propriu.

Autoturismul propriu

Avantaje  Turistul are posibilitatea stabilirii traseului [i calcul`rii costurilor  Se pot vizita toate obiectivele de pe traseu  Se economisesc banii care s-ar cheltui cu excursiile op]ionale

Dezavantaje  Cheltuieli suplimentare cu cartea verde  {i \n acest caz intervine oboseala  Posibile defec]iuni tehnice care pot s` apar` pe traseu [i care presupun cheltuieli suplimentare

Vacan]` cu avionul Cursele charter s\nt cele care au dezvoltat apetitul turi[tilor români pentru vacan]ele \n str`in`tate. „Cursele charter s\nt acele curse efectuate în general cu avionul, dar [i cu autocarul, trenul sau ambarca]iuni, închiriate de c`tre o agen]ie de turism sau o alt` firm`, în scopul deplas`rii c`tre o anumit` destina]ie. Cursele charter s\nt de obicei point to point, nu prin conexiuni. Agen]ia de turism preia riscul închirierii cursei charter de la compania aerian` [i trebuie s` pl`teasc` integral cursa indiferent de num`rul de turi[ti. În general, o curs` charter cu avionul poate fi închiriat` at\t de o agen]ie, c\t [i de mai multe, în parteneriat“, spune Traian B`dulescu. Zborurile charter au

 Este mai ieftin dec\t \n cazul transportului cu avionul  Posibilitatea organiz`rii de circuite prin mai multe ]`ri sau ora[e  Se poate admira peisajul din ]`rile traversate

Organizarea vacan]elor cu zboruri charter a f`cut ca aeroporturile s` fie mult mai aglomerate.

Tip de transport 3% Feroviar

0,3% Naval

13,2% Aerian

Rutier

83,2%

contribuit foarte mult la dezvoltarea outgoing-ului în România. A[a cum am mai spus, au f`cut din destina]ii greu accesibile cu autocarul sau cu ma[ina proprietate personal` locuri \n care se ajunge f`r` prea mult` oboseal` [i \ntr-un timp foarte scurt. Este drept, cei care aleg aceast` modalitate trebuie s` se a[tepte la avantaje, dar [i la dezavantaje.

Avantaje pentru zbor

INFO_COTIDIANUL

Avantajele acestui tip de vacan]` s\nt numeroase, at\t pentru turi[ti, c\t [i pentru agen]ie. „În primul r\nd se u[ureaz` foarte mult accesul

la o destina]ie, de multe ori c`tre localit`]i care nu au zboruri directe, situate la o anumit` dep`rtare fa]` de România. În plus, un lan] de chartere implic` un num`r mai mare de clien]i, deci automat pre]uri mult mai bune [i o accesibilitate la toate nivelurile. Primele chartere organizate în România au fost cele operate de ONT Carpa]i în perioada 1992-1993, pe destina]ia Egipt. Ini]ial, programul pentru Egipt era efectuat pe zboruri regulate, dar pre]urile erau mai mari“, spune Traian B`dulescu. Pe de alt` parte, acestea dau posibilita-

tea clien]ilor de a economisi zile \ntregi, care s-ar pierde cu drumul.

Bani mai mul]i Principalul dezavantaj pentru o astfel de vacan]` \l reprezint` costurile. O vacan]` \n care transportul este asigurat cu avionul este mai scump` dec\t una \n care acest lucru se face cu autocarul. De asemenea, mai trebuie s` se [tie c` trebuie achitat` [i o tax` de aeroport, care este destul de mare. Aceast` variant` este aleas` \n general de turi[tii preten]io[i, lucru care se poate vedea [i din serviciile

cerute de ace[tia, \ns` exist` [i persoane care prefer` s` fac` un sacrificiu financiar pentru a avea un drum mai scurt. „Turi[tii care aleg sejururile cu zboruri charter prefer` serviciile all inclusive sau demipensiune, respectiv servicii de 4 [i 5 stele. S\nt [i turi[ti care opteaz` doar pentru mic-dejun sau pentru self catering în cazul pachetelor turistice ieftine, cu caz`ri la vile sau la hoteluri de 2-3 stele“, spune Traian B`dulescu.

Mai multe zboruri Num`rul mare de clien]i care doresc s` ajung` rapid


Bani&afaceri  Joi, 22 iunie 2006

SC~DERE

05

 Num`rul de sosiri ale vizitatorilor str`ini în România în primul trimestru al acestui an este de 1.065.600, \n sc`dere cu 2,9% comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. 95,1% dintre ace[tia provin din ]`ri din Europa.

Bani \n buzunar



BANI DAC~ ALEGE MIJLOCUL DE TRANSPORT POTRIVIT {I TIPUL DE MAS~ DE CARE ARE NEVOIE

se bat pe vacan]ele românilor tul excursiei. La acest capitol excursia cu autocarul are un avantaj net. Astfel, un sejur de [apte nop]i, cu demipensiune, \ntr-un hotel de 3*+ din Halkidiki, cost`, \n v\rf de sezon, aproximativ 300 de euro. Acela[i pachet turistic, \n care transportul este asigurat cu avionul, ajunge s` coste \n jur de 450 de euro. Putem s` mai d`m un exemplu. Astfel, tot un sejur de [apte nop]i, cu demipensiune, \ntr-un hotel de trei stele din Kusadasi, cost`, \n varianta autocar, 250 de euro, \n vreme ce \n cazul transportului cu avionul acesta cost` 420 de euro. Astfel, dup` cum se poate vedea, economia realizat` \n cazul pachetului turistic care include transportul cu autocarul este destul de mare. „|n privin]a Greciei, pentru cei care doresc sa mearg` \n insule recomand`m \n mod clar pachetele cu avionul. |n dou` ore turistul ajunge la destina]ie [i nu pierde astfel dou` zile de concediu cu drumul [i \nc` dou` ca s`-[i revin` dup` o zi [i o noapte petrecute pe autocar“, spune Mircea Vladu, directorul agen]iei Prestige Tours.

Autoturismul propriu, o solu]ie

TIMI {LICARU

Num`rul românilor care merg \n str`in`tate a crescut \n ultimii ani.

cu autocarul este acela c` favorizeaz` efectuarea de circuite combinate (mai multe ]`ri), ceea ce nu se poate face cu avionul. În schimb, c`l`toriile cu autocarul s\nt mai obositoare, mai pu]in comode. „În cazul circuitelor cu autocarul, se prefer` hotelurile de dou` [i trei stele, dar aceasta nu este o regul`. Pot fi [i circuite tematice în care oferta s` vizeze hoteluri de patru stele. În func]ie de tipul de circuit s\nt alese [i serviciile de mas`, care s\nt în general în regim de demipensiune sau mic-dejun, ]in\nd cont c` un circuit vizeaz` mai multe deplas`ri dintr-un loc în altul“, mai spune Traian B`dulescu.

Malta, Tunisia (Monastir), Cipru. Destina]ii nou incluse \n ofertele turistice în acest an, care se opereaz` cu zboruri charter, s\nt Corfu (Grecia), Tenerife (Spania), Monastir (Tunisia), Cipru. Conform operatorilor, [i pentru acestea cererea este foarte mare, chiar dac` publicul nu [tie foarte mult despre ele.

Varianta autocar Autocarul reprezint` \n continuare un mijloc de transport foarte solicitat. Acesta este folosit at\t pentru destina]ii de circuit în Europa, c\t [i pentru destina]ii de sejur. Ca destina]ii de sejur s\nt în special nordul Greciei, Bulgaria, Turcia, respectiv nordul Italiei. Ca destina]ii de circuit s\nt de men]ionat în special Italia, Austria, Fran]a, Grecia. Avantajul curselor charter

Pre]ul face diferen]a Evident, \n multe cazuri alegerea mijlocului de transport se face \n func]ie de cos-

Costuri de transport

curse charter 60depe s`pt`m\n` au loc \n sezonul estival din acest an, fa]` de 35 c\t au fost anul trecut. tre ace[tia au ales s` fac` acest lucru cu un autovehicul, pe [osea. Cum num`rul autocarelor nu este foarte mare, rezult` c` autoturismul propriu este o solu]ie pe placul românilor, \n condi]iile \n care avionul este agreat de 13,2%, trenul de 3%, iar \n dreptul transportului naval figureaz` un indice de 0,3%. Evident, aceste cifre indic` totalul plec`rilor, nu numai pe cele \n scop turistic, \ns` s\nt un bun indiciu cu privire la mijloacele de deplasare alese de c`tre români.

Kusadasi

Avantajele volanului

Halkidiki

INFO_COTIDIANUL

la locul \n care \[i vor petrece vacan]a a determinat o cre[tere a num`rului acestor zboruri, dar [i programarea de curse charter [i de pe alte aeroporturi dec\t cel din Bucure[ti. „Num`rul de curse charter a înregistrat o cre[tere semnificativ` de la an la an încep\nd cu 2004. În 2006 s\nt circa 60 de curse charter pe s`pt`m\n` în sezonul estival. Majoritatea se efectueaz` în perioada iunie – octombrie, dar exist` [i curse charter în perioada octombrie – aprilie, cum este \n cazul Egiptului, sau în func]ie de cerere. În 2005 au fost 35 de curse charter pe s`pt`m\n`. A crescut [i num`rul ora[elor de pe care se efectueaz` curse charter, în 2006 acestea fiind Bucure[ti, Timi[oara, Cluj [i Bac`u. Companiile aeriene care opereaz` în prezent curse charter, în parteneriat cu agen]iile de turism, s\nt Tarom, Blue Air [i Carpatair, dac` ne referim la cele din România, respectiv Nouvel Air, Air Malta, Aegean, Helenic [i AMC“, mai spune Traian B`dulescu. În prezent, se efectueaz`, din România, zboruri charter spre Grecia (Creta, Salonic, Rhodos, Corfu), Spania (Barcelona, Malaga, Tenerife, Mallorca), Egipt (Hurghada [i Sharm El Sheikh), Turcia (Antalya, Bodrum, Izmir),

Conform statisticilor, cele mai multe c`l`torii \n str`in`tate se realizeaz` cu autoturismul propriu. Astfel, datele disponibile spun c` num`rul de plec`ri ale vizitatorilor români \n str`in`tate \n primul trimestru al acestui an a fost de 1.683.700, cu 12,2% mai mare fa]` de perioada similar` din 2005. Structura plec`rilor din România \n func]ie de mijloacele de transport utilizate spun totul despre preferin]ele acestora: nu mai pu]in de 83,5% din-

0

autocar

250 E

420 E

300 E 100

avion

200

450 E 300

400

500

600

700

800

A c`l`tori cu autoturismul propriu reprezint` un avantaj, deoarece turistul poate s`-[i fac` propriul program. Se poate opri \n drum pentru a vizita anumite obiective turistice sau ora[e, \[i poate alege locurile unde \nnopteaz` sau unde va m\nca. De asemenea, ajuns la destina]ie, el nu este obligat s`

Destina]ii de succes  Conform ANAT, principalele destina]ii preferate de români s\nt, în acest an, pentru cursele cu zboruri charter, Spania [i Grecia, urmate de Turcia, Egipt [i Cipru. Bulgaria nu prea poate fi inclus` \n aceast` categorie, deoarece nu este o destina]ie c`tre care se merge cu avionul, ci cu autocarul. Se constat` \ns` stea \n locul respectiv sau s` pl`teasc` excursiile op]ionale organizate prin agen]iile de turism, deoarece se poate deplasa cu autoturismul. Pe de alt` parte, apare din nou problema oboselii, dar [i cea a unor cheltuieli suplimentare, pentru combustibil [i pentru cartea verde.

Masa conteaz` O alt` problem` care trebuie luat` \n calcul este legat` de tipul de mas` pentru care opteaz` turistul. Acesta are la dispozi]ie mai multe variante: mic-dejun, demipensiune, pensiune complet` sau all inclusive. Turistul trebuie s` ]in` cont de mai mul]i factori atunci c\nd ia \n considerare acest factor. Micul-dejun este \n general inclus \n costul de cazare, astfel c` turistul nu trebuie s`-[i programeze cheltuieli suplimentare pentru asigurarea mesei de diminea]`. Demipensiunea asigur` masa de diminea]` [i cina. |n acest caz, cel care pleac` \n vacan]` trebuie s` se informeze asupra cheltuielilor suplimentare cu masa de pr\nz. Pensiunea complet` include cele trei mese. B`uturile [i desertul vor reprezenta singurele cheltuieli ale celui care merge \n vacan]`. Cei care aleg varianta all inclusive nu trebuie s`-[i fac` probleme pentru banii de buzunar. |n general, acesta include cele trei mese principale, b`uturile produse \n ]ara respectiv`, precum [i gust`ri la barul de la piscin`.

Economie din inspira]ie Este indicat ca oferta turistic` s` fie bine studiat` \nainte de a se achizi]iona pachetul, deoarece este posibil ca turistul s` aleag` o destina]ie care s` aib` \n apropiere mai multe locuri interesante pe care s` le viziteze, iar \n acest caz pachetul all inclusive nu este indicat. „S\nt locuri care atrag turistul prin relieful deosebit, prin arhitectura neschimbat` din Evul Mediu, cum este \n Malta, [i prin cadrul natural de excep]ie. |n aceste cazuri recomand`m \n special pachetul cu mic-dejun. Cine are at\tea locuri de vizitat nu cred c` are r`bdare s` stea pe marginea piscinei sau la malul m`rii toat` perioada sejurului“, spune Mark Neville Faruggia,

o cre[tere a popularit`]ii acesteia. „Se estimeaz` c` vor trece grani]a c`tre aceast` ]ar` 50.000 de turi[ti în acest an, fa]` de cel mult 10.000 anul trecut. De asemenea, s\nt solicitate, în continuare, circuitele europene cu autocarul, precum [i city break-urile“, spune Traian B`dulescu. directorul Malta Travel. |n cazul \n care se inten]ioneaz` vizitarea mai multor obiective turistice \n zilele de concediu, poate fi luat` \n considerare [i varianta demipensiunii. Pe de alt` parte, \n cazul \n care se merge \ntrun resort turistic izolat [i se alege varianta demipensiune, masa de pr\nz poate ajunge s` coste foarte mult. |n aceste cazuri este indicat s` se opteze pentru varianta all inclusive. Un caz special \l reprezint` alegerea unei vile \n care exist` [i buc`t`rie. De aceast` dat` totul depinde de c\t este de dispus turistul s` g`teasc` \n concediu.


Joi, 22 iunie 2006  Bani&afaceri

06

Bani&idei

este raportul dintre parcul auto de marf` din România [i unele ]`ri ale UE. Acoperirea decalajului va garanta o pia]` \n rapid` dezvoltare.

10



PARCUL AUTO, TRACTAT DE DEZVOLTAREA TRANSPORTURILOR

Remorci pentru gropile noastre  Dezvoltarea

transporturilor impulsionat` de aderarea la UE creeaz` oportunit`]i fabrican]ilor de remorci auto [i rulote. — Doru CIREA{~ AL~TURI DE SECTORUL construc]iilor, cel al transporturilor este indicatorul cel mai potrivit pentru etapa în care se g`se[te economia unei ]`ri. Cu un an înainte de aderare, pe fondul cre[terii economice [i a parcului auto din România, a ap`rut o cerere din ce în ce mai mare de remorci sau semiremorci. Acesteia i se adaug` cea de rulote turistice, frecvent utilizate în UE, dar unde România este de-abia la început.

Constructorii, un pic mai la est Potrivit lui Frank Reppenhagen, director zonal Europa de Est [i Central` al Schmitz Cargobull, fluxul m`rfurilor în Europa a suferit modific`ri esen]iale dup` 2004, moment la care zece state au aderat la UE. Relevant` în acest sens este industria constructoare de ma[ini, spune Frank Reppenhagen, citat de Cargo Magazin. „Centrele de produc]ie (n.r. – a echipamentelor rutiere) s-au mutat par]ial, dup` 1 mai 2004, în statele nou-venite \n UE. La axele centrale Spania-Fran]a [i Germania-Marea Britanie s-a ad`ugat o ax` c`tre Ungaria, Cehia [i Slovacia“, spune acesta. Dac` înainte de aderare ponderea transportului rutier era, la nivel comunitar, de 50%, restul împ`r]indu-se între celelalte moduri de transport, în prezent acesta adun` o cot` mult mai mare din transportul de m`rfuri. Una dintre cauze este dezvoltarea mai slab` a infrastructurii celorlalte moduri de transport. Pentru anul 2015 se preconizeaz` ca pe [oselele europene s` fie transportate anual 480 de miliarde de tone de marf`/km.

De cinci ori mai multe remorci în UE Poten]ialul ridicat al pie]ei din Europa Central` [i

Camioanele vestice a[teapt` constructorii români de remorci [i semiremorci. de Est este vizibil [i printr-o compara]ie efectuat` între aceast` zon` [i Europa de Vest din punctul de vedere al num`rului de remorci [i semiremorci înmatriculate anual, raportat la num`rul de locuitori. Potrivit unui studiu prezentat de directorul regional Schmitz CargoBull, în Europa de Vest, la cele 380 de milioane de persoane se înmatriculeaz` anual, în medie, 120.000 de remorci [i semiremorci, în timp ce în Europa Central` [i de Est, cu o popula]ie de 390 de milioane de oameni,

s\nt introduse în circula]ie 26.000 de unit`]i pe an. „Se poate observa clar poten]ialul extraordinar de dezvoltare pe care îl are estul Europei, mai ales în contextul ader`rii europene“, afirm` Frank Reppenhagen. Integrarea a adus în ]`rile din primul val o cre[tere anual` a vînz`rilor de remorci [i semiremorci, pe fiecare pia]`, de aproximativ 30% comparativ cu anul anterior, în timp ce, în 2005, cifra înmatricul`rilor s-a dublat. Dac` în 2003, în Polonia, Ungaria, Cehia [i Slovacia se

Parcul auto european de marf` Spania 4.188,9 4.418

2003

Fran]a 5.986 6.057 Marea Britanie 3.166 3.341 UE 25 30.702

2004

mii autovehicule

UE 15 24.177 293,5

317,7

Bulgaria

148,3

154,8

Croa]ia

463,1

482

România

1.378,5

1.907,3 0

5000

Turcia 10000

15000

20000

25000

30000

35000

INFO_COTIDIANUL

înmatriculaser` între 3.000 [i 5.000 de remorci [i semiremorci noi, în 2004, cifra de vînz`ri pur [i simplu a explodat cu peste 10.000 de unit`]i. |n 2005 s-a putut observa o u[oar` stagnare, în special în Polonia, dat fiind faptul c`, în anul anterior, avusese loc o u[oar` exagerare a achizi]iilor.

Camioanele, din ce în ce mai muncite Potrivit speciali[tilor, exist` doi factori care contribuie la dezvoltarea acestei industrii. Pe de o parte, pia]a transporturilor rutiere din ]`rile nou aderate tinde s` se dezvolte ca urmare a cre[terii num`rului de kilometri parcur[i anual de un camion, dat fiind faptul c` timpii de a[teptare în frontier` s\nt mai mici prin desfiin]area v`milor. S\nt [i avantaje datorate costurilor de operare, reduse cu 30% fa]` de Europa de vest. C`derea barierelor face posibil` încheierea unor parteneriate avantajoase între companiile de transport din ]`rile nou aderate [i

firme puternice din vestul Europei, mai spune directorul Schmitz CargoBull. Acestor motive li se mai adaug` dezvoltarea, în ]`rile recent aderate la UE, a unor noi domenii de transport, cum ar fi cel de reziduuri [i materiale reciclabile, precum [i investi]iile masive în infrastructur`, care duc la dezvoltarea pie]ei de transport în construc]ii.

Remorca porne[te cu 200.000 de euro Suma necesar` pentru deschiderea unei sec]ii de fabricare a remorcilor [i semiremorcilor nu este deloc mic`, spune Lauren]iu Ciornei, administrator al unei firme private care este în bran[` din 1997. „S\nt necesare investi]ii cifrate la aproximativ 200.000 de euro. Din ace[tia, jum`tate merg pentru construirea halei de produc]ie, cu o suprafa]` de 1.000 mp, iar restul pentru utilajele necesare“, spune acesta. Cu ace[ti bani, investitorii pot deschide o sec]ie în care s` fie asamblate remorci, preferabil care s` fo-

loseasc` axe aduse de distribuitori din România ai produc`torilor germani consacra]i în domeniu [i care le-au autorizat la RAR. Produc`torul român poate veni cu for]` de munc` mai ieftin` [i eventual cu o proiectare a [asiului adecvat` la drumurile din România. Aceasta poate m`ri costurile de produc]ie peste cele ale fabrican]ilor din UE, îns` asigur` rezisten]a necesar` a remorcilor. „S\ntem nevoi]i s` folosim profiluri mai groase cu 3–4 mm decît cele uzitate în mod normal [i nu putem apela la tabla îndoit` întîlnit` la remorcile aduse din alte ]`ri“, spune Lauren]iu Ciornei. Pe lîng` sporul de calitate, produc`torul român se poate departaja de cei din alte ]`ri printr-o livrare mai prompt` a produselor, un termen competitiv de livrare, fa]` de firmele str`ine, de 10-15 zile, mai spune Ciornei. O ni[` potrivit` de pia]` este cea a rulotelor turistice a c`ror produc]ie nu a început în România, dar care s\nt la mare c`utare în UE.

 Culoar liber la oportunit`]i

Afaceri la sigur — Doru CIREA{~ CÎTEVA MII DE EURO [i asumarea unor minime riscuri s\nt condi]iile suficiente pentru demararea unei afaceri cu [anse de succes de 95%. Cei speria]i de cheltuielile implicate de g`sirea unui produs sau a unor servicii cu mare c`utare pe pia]` au la dispozi]ie afacerile în franciz`. Aceasta este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu` între dou` persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere

financiar, prin care o persoan`, denumit` francizor, acord` altei persoane, denumit` francizat, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, un serviciu sau o tehnologie.

Avantajele afacerii Principalele plusuri s\nt vînzarea unui produs (sau serviciu) deja cunoscut [i exclusivitatea pentru acesta din partea francizorului. Acesta ofer` în plus know-how, instruire, asisten]` [i publicitate

na]ional`, f`r` ca beneficiarul s` investeasc` sume mari. Cît prive[te investi]ia ini]ial`, aceasta presupune cheltuieli cu amenajarea spa]iului comercial în func]ie de cerin]ele francizorului, realizarea stocului ini]ial în cazul francizei de retail [i cump`rarea echipamentelor, de obicei furnizate de francizor.

Care s\nt costurile? Pe lîng` aceste investi]ii se mai pl`tesc c`tre francizor taxa de intrare în franciz`, redeven]e de 4-8% din cifra de afaceri, eventual [i o tax` de publicitate, cifrat` în general la 2-5% din cifra de afaceri. Contractul de franciz`

trebuie s` con]in` drepturile de proprietate intelectual` [i industrial` de care francizorul dispune ca drepturi francizabile, durata drepturilor patrimoniale exercitate de francizor, data la care aceasta înceteaz`, restric]iile impuse francizorului de c`tre au-

torul cedent în exploatarea acestor drepturi prin contractul de cesiune, modalit`]i de utilizare convenite de cedent, garan]ii oferite de francizor.

Sprijin pas cu pas Pe pia]a româneasc` au ap`rut mai multe firme care ofer` consultan]` în domeniul francizei. Acestea ghideaz` pa[ii doritorilor pe tot parcursul afacerii. Doritorilor li se ofer` consiliere la achizi]ionarea unei francize, asisten]` la intermedierea contractului de franciz`, consultan]` în selec]ia acesteia, asisten]` profesional` în alegerea strategiei optime.


Bani&afaceri  Joi, 22 iunie 2006

07

Auto

milioane de euro este valoarea asigur`rilor de r`spundere civil` auto \ncheiate \n primul trimestru.

210



VOR VENI SCUMPIRI DE TARIFE CU 30-40% DUP~ INTEGRAREA |N UE

Poli]ele RCA, a [asea parte din pia]a total` a asigur`rilor  Din totalul de

Fonduri destule

3,45 milioane de autovehicule \nmatriculate \n România, 80% au asigurare RCA. Ponderea lor va cre[te cu \nc` 10 puncte p\n` \n iulie acest an.

 Potrivit directivelor europene, pentru a evita crearea unei presiuni foarte mari asupra Fondului de protec]ie a victimelor str`zii, ponderea autovehiculelor neasigurate nu ar trebui s` dep`[easc` 10% din total, iar fondurile care trebuie s` acopere acest procent ar trebui s` se cifreze la 10 milioane de euro. „|n prezent, Fondul de protec]ie a victimelor str`zii dispune de circa trei milioane de euro, sum` care va cre[te p\n` la cinci milioane de euro \n decembrie 2006“, a ad`ugat reprezentantul CSA. |n plus, Biroul Asigur`torilor de Autovehicule din România dispune de fonduri de 12 milioane de euro, care vor fi folosite pentru desp`gubirea românilor care circul` \n str`in`tate.

— Florin CEPRAGA PIA}A ASIGUR~RILOR totale a atins 1,2 miliarde de euro la sf\r[itul anului 2005, dintre care poli]ele RCA, excluz\nd Cartea Verde, reprezint` 210 milioane de euro, ceea ce \nseamn` a [asea parte din total. „E pu]in vizavi de tarif, de[i pia]` e \n cre[tere. Noi avem tarife române[ti. Tarifele din Uniunea European` s\nt mai mari. De exemplu, \n ]`ri precum Polonia, primele de asigurare total` au ajuns la trei-patru miliarde de euro. Dup` intrarea \n Uniunea European`, primele vor cre[te [i la noi, dar \ncet, \ncet, \n func]ie de puterea financiar`, pentru c` nu po]i s` cre[ti dintr-o dat` tarifele. |n cazul celor zece ]`ri care au aderat la UE \n mai 2004, o r`spun-

este 10% gradul de cuprindere din totalul locuin]elor asigurate \n România. Procentul aplicat reducerilor practicate \n prezent va deveni, din 2007, exact opusul, adic` scumpire. dere civil` auto pentru un autoturism \ntre 1,3 litri [i 2 litri cost` \n jur de 100 de euro, \n timp ce \n România este de 65 de euro. Tendin]a va fi s` se egalizeze pre]urile cu acele zece noi state. Va trebui s` pl`tim pre]ul integr`rii, nu avem ce s` facem“, a spus Mihail Tec`u, secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor (CSA).

Cre[te gradul de asigurare La sf\r[itul lunii aprilie, gradul de cuprindere \n asi-

gurare a dep`[it 80%. Indicatorul este calculat \ntre num`rul total de autovehicule \nmatriculate \n România, care se cifreaz` la 3,45 de milioane, potrivit datelor Inspectoratului General al Poli]iei Române, [i num`rul total de autovehicule care apar \n baza de date CEDAM ca av\nd asigurare. P\n` la sf\r[itul lunii viitoare, reprezentantul CSA se a[teapt` la un grad de cuprindere de minimum 90%. „Cred c` \n luna iulie vom avea o situa]ie mai

clar` asupra acestui indicator, dup` ce campania de \n[tiin]are a Ministerului Administra]iei [i Internelor (MAI) se va \ncheia“, a mai spus Tec`u.

|n c`utarea neasigura]ilor P\n` la sf\r[itul lunii martie a acestui an au fost \ncheiate 3,1 milioane de poli]e RCA, dintre care doar 2,85 milioane de poli]e exist` \n baza de date CEDAM. „Diferen]a de 250.000 de poli]e RCA s-a pierdut

Evolu]ia num`rului de poli]e RCA 6000 5000 4000

Prime încasate (miliarde lei) Num`r poli]e (mii)

3.633

3000 2000

conduce Rexton Distinctive

C\nt`rea]a Anda Adam este prima posesoare din România a noii versiuni a modelului off-road SsangYong Rexton Distinctive. Pre]ul f`r` taxe al acestui model \ncepe de la 23.650 de euro, iar pre]ul DDP, care include taxele de import [i TVA, este de 36.633 de euro. Motorul diesel de 2,7 litri genereaz` 165 de cai-putere la 4.000 de rota]ii pe minut, \n timp ce

cuplul maxim de 320 de Newtonmetri este disponibil la 2.400 de rota]ii pe minut. Autovehiculul de teren, care c\nt`re[te dou` tone, atinge o vitez` maxim` de

3.450

5.414 4.476

4.246 3.871

2.617 1.999

1000 0

2001

 Nout`]i \n grila de start  Anda Adam, prima care

DRAGO{ TOADER

177 de kilometri pe or` \n cazul echip`rii cu o cutie de viteze manual` [i 170 de kilometri pe or` pentru cutia de viteze automat`. Potrivit datelor produc`torului, SsangYong Rexton Distinctive are un consum mixt de 8,6 litri p\n` la 9 litri, \n func]ie de cutia de viteze cu care este echipat. Rexton Distinctive este disponibil \n cinci variante de echipare: Base, Classic MT, Classic AT, Business MT [i Business AT. Potrivit informa]iilor importatorului Interauto, pre]ul DDP pentru cea mai scump` variant` de echipare atinge 48.598 de euro, iar cel f`r` taxe se cifreaz` la 31.500 de euro.

2002

2003

2004 INFO_COTIDIANUL

 Romcar lanseaz` ma[ina de familie Ford S-Max

Importatorul general al m`rcii Ford \n România, Romcar, a lansat, cu ocazia Parcului }iriac Auto, modelul S-Max, o ma[in` de familie cu linie sport [i un pre] de plecare de 18.090 de euro f`r` taxe. „Ma[ina se adreseaz` famili[tilor tineri, cu v\rsta cuprins` \ntre 20 [i 35 de ani, care au un stil sportiv de [ofat. |n gama Ford, noul S-Max se plaseaz` \ntre modelele Mondeo Wagon [i Galaxy“, a declarat directorul de comunicare al Romcar, Ana Maria Ciumeti. Ma[ina este echipat` cu patru variante de motorizare, dou`

\ntre agen]i, societ`]i [i baza de date“, a declarat Tec`u. Luna trecut`, MAI a \nceput transmiterea unui num`r de 1,3 milioane de \n[tiin]`ri proprietarilor de autovehicule care nu s\nt \nregistra]i \n bazele de date ale CSA [i Registrului Auto Român (RAR) [i care nu prezint` dovada \ncheierii de poli]e RCA [i avizul de efectuare a inspec]iei tehnice periodice. Destinatarii \n[tiin]`rilor trebuie s` se adreseze CSA sau RAR pentru clarificarea situa]iei. Societ`]ile de asigur`ri pot fi contactate telefonic, prin fax sau e-mail, precum [i direct, la sediul social sau la orice punct de lucru al acestora, se arat` \ntr-un anun] al CSA. Societ`]ile de asigurare emitente au obliga]ia de a verifica dac` informa]iile cuprinse \n poli]ele de asigurare, indicate de asigura]i, se reg`sesc \n baza de date CEDAM [i dac` acestea corespund cu datele de identificare a autovehiculului, a[a cum s\nt \nscrise \n certificatul de \nmatriculare (num`r de \nmatriculare [i serie de caroserie).

pe benzin` [i dou` diesel. Una dintre versiunile pe benzin`, motorul cu cinci cilindri [i 220 de cai-putere, a fost \mprumutat` de la modelul Focus ST. O alt` variant`, mai economic`, este cea cu propulsorul pe benzin` de doi litri [i 145 de cai-putere. Clien]ii care vor motoare diesel pot opta fie pentru varianta de 1,8 litri [i 125 de cai-putere, fie pentru un propulsor de 2 litri [i 140 de cai. Potrivit datelor Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile, anul trecut au fost v\ndute 5.354 de autoturisme [i 2.342 de autoutilitare Ford pe pia]a româneasc`.


Joi, 22 iunie 2006  Bani&afaceri

08

Pe val



Gabriela Lungu  1997: primul job la Ogilvy&Mather  2002: coordoneaz` activitatea Ogilvy Public Relations Worldwide/Bucure[ti  5 luni mai t\rziu devine Managing Director

VIZIUNEA COMPLEX~ ASUPRA COMUNIC~RII VINE DIN EXERCI}II

Examenul din [coal`, notat la munc`

„Oamenii de pe strad`, de la coada la bilete de film, cei cu care te ciocne[ti \n supermarket... Ei \mi aduceau inspira]ia.“ „De-a lungul parcursului meu profesional am înv`]at c` st` în puterea noastr` s` înf`ptuim minuni, c` o voin]` puternic` ]ine de foarte multe ori loc de magie.“ „Oamenii te urmeaz` dac` le ar`]i c` [tii foarte clar unde vrei s` ajungi [i dac` reu[e[ti s` le captezi interesul at\t fa]` de destina]ie, c\t [i fa]` de c`l`toria în sine.“ — Gabriela Lungu

Gabriela Lungu a descoperit c` nu ai nevoie de „Titanic“ pentru a avea succes.

 A \nceput s`

lucreze la 20 de ani [i, \n zece ani de activitate, a trecut prin jurnalism, publicitate [i rela]ii publice. Acum e manager.

— Florin CEPRAGA NU {I-A C~UTAT niciodat` un job. Au venit ele la ea. Prima experien]` profesional` a \nceput cu un job \n jurnalism, \n cadrul departamentului de politic` intern` a ziarului „Ziua“. „Am intrat \n echipa «Ziua» \ntr-o perioad` foarte agitat`: campania electoral` pentru alegerile locale. Sorin Ro[ca St`nescu \mi era profesor la {coala Superioar` de Jurnalism (SSJ) [i avea nevoie de oameni. Am fost desemnat` s` reprezint «Ziua» \n grupul de pres` care \l \nso]ea zilnic pe Ilie N`stase, \n calitatea sa de candidat la Prim`ria Bucure[tiului. O \nlocuiam pe Oana Marinescu, actualul purt`tor de cuv\nt al Guvernului, c`reia i se d`duser` \n cadrul ziarului alte sarcini. A fost o experien]` interesant`, care mi-a folosit mult ulterior“, poveste[te Lungu.

Nota zece [i jobul La Ogilvy a ajuns s` lucreze un an mai t\rziu, \n 1997. Totul a \nceput cu un 10 la examenul de publicitate la finalul anului trei de facultate.

„Mai \n glum`, mai \n serios, asta a fost [ansa mea! Profesorul meu de publicitate, Mihai Dumitrescu, era \n acea vreme director de crea]ie la Ogilvy. La finalul anului, i-a chemat la un interviu de angajare pe to]i cei care au luat nota maxim` la examenul lui. Luaser`m vreo 14 studen]i nota 10, dar la interviu au venit doar [apte. Restul nu au vrut s`-[i strice vacan]a de var`! Interviul l-am luat trei dintre noi, iar dup` perioada de prob` am r`mas numai eu“, spune t\n`rul manager despre cum s-a angajat la Ogilvy. Primul post \n cadrul agen]iei a fost \n domeniul publicit`]ii, c\nd a lucrat drept copywriter \n departamentul de crea]ie al Ogilvy&Mather. „Patru ani am f`cut asta [i mi-a pl`cut. Ce po]i s`-]i dore[ti p\n` la 25 de ani dec\t o meserie creativ`, efervescent`, neplictisitoare, \ntr-o companie interna]iona-

l` de renume?“, se \ntreab` retoric Lungu.

Muzele unui director de crea]ie A fost autoarea unor spoturi cunoscute, a unor jingle-uri publicitare pe care mult` lume le-a fredonat, a unor sloganuri de care lumea \[i aduce \nc` aminte. Apoi a fost numit` \n func]ia de director de crea]ie. „A fost ca o \ncununare a muncii de copywriter [i, probabil, [i ca o preg`tire \n ceea ce prive[te partea de coordonare.“ „Oamenii de pe strad`, de la coada la bilete de film, cei cu care te ciocne[ti \n supermarket... Ei \mi aduceau inspira]ia. Fac parte din categoria acelor oameni de comunicare care cred enorm de mult \n insight, \n cunoa[terea profund` a publicului-]int`, care \]i reveleaz` adev`ruri pline de sev`, pline de idei ascunse, numai bune de a fi scoase la lumin`. Pentru mine, succesul unui

bun creative director se confund` cu succesul brandurilor pe care le p`store[te. Transformarea unui brand \n lider de pia]` str`luce[te mai mult pentru mine dec\t orice trofeu de festival“, explic` Lungu \n ce const` re]eta succesului. „De-a lungul parcursului meu profesional am înv`]at c` st` în puterea noastr` s` înf`ptuim minuni, c` o voin]` puternic` ]ine de foarte multe ori loc de magie. Am mai înv`]at c` oamenii nu s\nt ni[te ma[in`rii, ci fiin]e fascinante [i delicate fa]` de care nu po]i simula interesul: pur [i simplu trebuie s` î]i pese“, afirm` Lungu.

Drumul spre management Totu[i, lucr\nd ca om de crea]ie, a realizat c`, mai mult dec\t de crearea de reclame, e fascinat` de strategie, de viziunea de ansamblu asupra comunic`rii. „A[a am r`spuns \n urm` cu cinci ani provoc`-

Raftul cu diplome de reu[it \n carier`  Gabriela Lungu este absolventa {colii Superioare de Jurnalism [i licen]iat` la Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, din cadrul Universit`]ii Bucure[ti, cu specializare principal` \n jurnalism [i secundar` \n PR [i publicitate. Cuno[tin]elor asimilate \n timpul facult`]ii li s-au ad`ugat traininguri de crea]ie (Advanced Creative Skills, Sistematic Inventive Thinking [i Film Directing

for Agencies), la cursuri de brand [i strategie (Advanced Strategic Thinking [i Brand Stewardship), de client service (Advanced Presentation Skills, Judging Advertising [i The Winning Way for New Business) [i, evident, de rela]ii publice (PR Strategies&Tactics [i Handling Massive Personnel Downsizing). |n 2003, a participat la un curs intensiv de Business Management \n Londra. Anul tre-

cut a \nceput Management Development Program, un program interna]ional de leadership [i business management care dureaz` doi ani, are loc la Oxford [i Touffou. O reu[it` deosebit` \n zona preg`tirii profesionale este ob]inerea cu merit anul trecut a unei diplome interna]ionale \n Management Strategic la University of Cambridge International Examinations, din Marea Britanie.

rii de a urma o nou` carier`, de consultant de rela]ii publice \n cadrul companiei Ogilvy Public Relations. Am fost printre primii angaja]i ai Ogilvy Public Relations [i am parcurs toate etapele profesionale, de la PR Account Manager la Managing Director, lucr\nd pentru mul]i clien]i importan]i [i lu\nd parte la toate aspectele muncii \n PR: strategie de comunicare, management de reputa]ie, consultan]` permanent` sau proiecte speciale de tipul campaniilor de lansare, programelor de rebranding sau de responsabilitate social`“, a ad`ugat Lungu. Din septembrie 2002, coordoneaz` activitatea Ogilvy Public Relations Worldwide/Bucharest, c\nd a fost numit` Executive Director al companiei. Pozi]ia de Managing Director a venit cinci luni mai t\rziu. „S\nt un creativ devenit manager. Poate p`rea un parcurs profesional destul de bizar, dar nu este, dac` m` g\ndesc mai bine la trecut.“ „Cred foarte mult \n oamenii din echipa mea. Conduc profesioni[ti responsabili, care muncesc cu d`ruire. Rolul meu este mai pu]in de a-i supraveghea la fiecare pas, c\t acela de a-i sprijini [i a le oferi o viziune, o direc]ie. Oamenii te urmeaz` dac` le ar`]i c` [tii foarte clar unde vrei s` ajungi [i dac` reu[e[ti s` le captezi interesul at\t fa]` de destina]ie, c\t [i fa]` de c`l`toria în sine“, spune t\n`rul manager despre rela]ia cu subordona]ii.


06.22.2006-Economic