Issuu on Google+

Anul III, Nr. 92, 13 - 20 februarie • Preþ 1 LEU

ADMINISTRAÞIE

DEZVÃLUIRI

Man dictatorul

Sport în rate pag. 3

(IN)JUSTIÞIE

Justiþie la negru pag. 4

pag. 9

DEZVÃLUIRI

Grupãri mafiote la 2,15 pag. 12-13 (IN)JUSTIÞIE

Poliþist în flagrant

pag. 5

IN MEMORIAM

Iuliu Maniu comemorat la Sighet pag. 17 - 19

(I)REALITÃÞI

Prostul de la pag. 7 Rutierã

PAGINA 2 Edi©torial

Poliþia presei, presa poliþiei

Ioan Romeo ROªIIANU

Pãdurea nimãnui Numãrul fiarei Braconaj pedepsit Centrale devastate

pag. 6 pag. 8 pag. 10 pag. 11

Atac la preºedinte

pag. 14

Eroi uitaþi Meserii apuse

pag. 17 pag. 20

Ceea ce nu ºtie unul ca Isac e faptul cã în 11 februarie a.c., la Paris a fost prezentat oficial raportul World Association of Newspapers (WAN). ªi din acest raport rezultã faptul cã ziariºtii sunt în continuare carne de tun, þinte în miºcare pentru cei deranjaþi de ei. În anul abia încheiat au murit nu mai puþin de 70 de jurnaliºti în timp ce îºi exercitau meseria. E grav! Numãrul este iarãºi mai

mare decât cel al minerilor - spre exemplu, cã tot se spune despre aceastã categorie profesionalã ca fiind una de risc maxim – care-au murit în accidente de muncã. Poliþiºti au murit numai 12 în toatã lumea anul trecut. Aºadar, 70 de confraþi au murit deoarece ºi-au fãcut cu onestitate meseria. Dumnezeu sã-i odihneascã! 70 de ziariºti au murit pentru cã au spus lucrurilor pe nume. Din aceºtia 40 au murit numai în Irak. Cu patru mai puþin decât în 2007, fapt care ne bucurã. Deºi, logic, n-avem cum sã ne bucurãm. Pentru cã 40 de ziariºti au murit acolo!

Deci, creºterea mãsurilor de securitate-n zonã ºi-a fãcut un pic simþit efectul. Raportul WAN indicã faptul cã jurnaliºtii se confruntã-n continuare cu pericole deosebite, fiind victimele subiectelor pe care le trateazã. Dacã-n Irak ei mor ºi din cauza trãgãtorilor, a minelor antipersoanã sau a rãpitorilor, în restul lumii ei mor pentru cã trateazã subiecte „delicate”. Jurnaliºtii sunt uciºi pentru cã trateazã subiecte despre crima organizatã, traficul de droguri sau carne vie, corupþie sau alte infracþiuni. E singura modalitate prin care cei dedaþi la bani ºi la des-

frâu reuºesc sã le închidã gura. Dincolo de decesele atribuite rãzboaielor sau conflictelor, ceilalþi jurnaliºti au murit în nu mai puþin de 23 de þãri. Din fericire, România nu se numãrã printre acestea! Deocamdatã! Spun asta deoarece nici la noi nu va mai trece multã vreme pânã când se va întâmpla acest lucru! Poate chiar în Maramureº se va da startul sau dezlegarea la vânarea de jurnaliºti! Pãi, numai dacã e sã vã uitaþi la toate dezvãluirile pe care le-am fãcut în paginile ziarului nostru, dacã inventariaþi câte probleme le-am fãcut nemernicilor demascându-le afa-

cerile oneroase, sunt întrunite absolut toate condiþiile pentru ca sã înregistrãm prima victimã. Poliþia din Maramureº nu sare în ajutorul ziariºtilor, nu se autosesizeazã, nu tresare, nu reacþioneazã la cele arãtate cu degetul. Mai mult, cazul meu ºi al lui Florescu, nici când aceºtia sunt agresaþi nu face nimic. Din noiembrie ºi pânã acum n-au miºcat un pai în acest caz. Deºi le-am pus la dispoziþie o grãmadã de probe ºi dovezi! Aºadar, dupã mintea unuia ca Isac suntem taman buni de neapãrat. Ce, îl doare pe el undeva dacã ziariºtii incomozi pot da ortul popii-n ograda lui? Nu, cã ºi lui îi stau în gât aceºtia! Pentru cã prea îºi bagã nasul peste tot!


sos românii!

2

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Pentru români - criminal, pentru unguri - erou

Un criminal este evocat ºi în Baia Mare

Mass-media românã ºi maghiarã a scris pe larg despre comemorãrile dedicate controversatului scriitor maghiar Wass Albert. Dar ºi în paginile sãptãmânalului nostru aþi putut citi despre acest criminal de rãzboi omagiat nu oricum, ci pe bani publici. Un om care este pentru unii mumã, iar pentru alþii ciumã. Dacã nu ºtiaþi, vã reîmprospãtãm noi memoria ºi vã spunem cã acest Wass Albert a fost comemorat timp de o sãptãmânã în mai multe localitãþi din Transilvania, în cadrul unor manifestãri organizate de Asociaþia Tinerilor Maghiari Ardeleni. S-au sãrbãtorit 100 de ani de la naºterea acestuia, acþiuni de comemorare având loc la Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Cluj-Napoca, Târgu Mureº, Târgu Secuiesc ºi, nu în ultimul rând, Oradea. ªi vom vedea cã ºi la Baia Mare Wass Albert nu este uitat.

Dragoº HOJDA dragos.hojda@ne-cenzurat.ro

entru a rãspunde acuzaþiilor aduse, maghiarii se apãrã ºi spun cã ei nu au comemorat persoP najul istoric Wass Albert, fie el controversat sau nu, condamnat sau nu, ci scriitorul Wass Albert. Un scriitor maghiar considerat de unii a fi mare, iar de alþii mediocru. Nu putem însã sã nu ne întrebãm dacã nu cumva aceste acþiuni cu un evident iz politic nu au fost mascate prin aceste “serate literare”.

Sãrbãtorit pe bani publici Aºa cum vã spuneam mai devreme, despre Wass Albert sãptãmânalul nostru a scris ºi va mai scrie ºi în continuare. Am atras atenþia asupra faptului cã acest controversat personaj, care se face responsabil de o serie de masacre îndreptate împotriva românilor ºi evreilor, a fost comemorat cu mare cinste ºi fast

de cãtre maghiarii din Harghita ºi Covasna. ªi nu oricum, ci pe bani publici. Adicã pe banii noºtri, a românilor, omagiem pe cel care a ucis cu neruºinare români! Un para-

dox, nu-i aºa? Dar se pare cã nici ungurii din Baia Mare nu sunt indiferenþi faþã de Wass Albert. Aºa cã, pentru a-i cinsti memoria ºi a nu-i face uitat numele, o pun de o întâlnire în jurul datei de 20 februarie a.c., orele 18.00. Locul de desfãºurare a acestei întâlniri este Centrul Cultural “Teleki ªandor”, situat pe strada Minerilor nr. 7. Din câte am putut afla de pe afiºul care anunþã aceastã întrunire, se pare cã se vor citi fragmente din opera acestui “gigant al literaturii maghiare” neîncetat, timp de 24 de ore. (Oare acele creaþii din perioada 1940 1944, în care prozatorul a scris câteva lucrãri cu un puternic conþinut ºovin antiromâneascã?) Atât ºi nimic mai mult. Dar cine suntem noi sã spunem cã nu-i aºa? Punem doar o simplã întrebare, fãrã a cãuta sã arãtãm cu degetul înspre cineva sau ceva anume. Nu avem nimic împotriva acestui eveniment, doar cã þinem sã aducem aminte celor care nu ºtiu cine este acest personaj atât de iubit de maghiarii din Transilvania. Sã spunem românilor cã Wass Albert era cel care dorea ca “Transilvania sã fie din nou ceea ce a fost”. Sã spunem cã în opera lui Wass Albert despre români se vorbeºte

cu termeni ca “viermi” ºi “animale þigãneºti”, unii spunând cã acestea sunt cele mai blânde epitete din proza lui Wass Albert.

Condamnat la moarte Aºadar, în luna mai a anului 1946, atât Wass Albert, cât ºi tatãl sãu, Wass Endre, au fost condamnaþi la moarte de Tribunalul Poporului, iar posesiunile le-au fost confiscate. Au fost gãsiþi responsabili pentru evenimentele care au avut loc în septembrie 1940, când Wass Albert a ordonat locotenentului ungur Pakucs arestarea unui numãr de ºase locuitori din Sucutard, patru dintre ei fiind executaþi (doi români ºi douã evreice) în localitatea Þaga. Sãtenii care i-au deshumat ºase ani mai târziu povestesc cã cele douã femei erau aºezate pe spate, iar cei doi bãrbaþi deasupra lor. “N-o prea ºtiut lumea di ce i-o omorât, numa’ cã i-o

puºcat, în miezu’ zilei, la coada lacului, la Þaga. S-o zis cã unu’ dintre români îi furase niºte fân. De celãlalt, cã l-ar fi reclamat la procuror cã l-o bãtut ºi ãla l-o dat la ziar. Iar despre fete... Estera ºi Rozalia Mihaly... erau tinere ºi frumoase evreicele... frumoase rãu. De ele s-o zis cã ar fi ieºit la plimbare ºi or ajuns prin pãdurile de brazi ce le avea grofu’. Le-o închis în beci, ºio bãtut joc de ele ºi dupã aia le-o omorât. Cei patru o fost obligaþi sã-ºi sape singuri groapa, la marginea lacului. Ioan Câþ, ãla de-l reclamase pe grof la procuror, o încercat sã scape, o cerut milã ºi o promis cã familia lui o sã lucreze gratis. O încercat sã fugã ºi s-o aruncat în apã, da’ tot l-or puºcat. Celãlalt de l-or împuºcat, Iosif Moldovan, o fost uncheºu’ lu’ mãmica mea ºi de el ºtiu sigur cã n-o furat nimic de la grof.” Acestea sunt doar niºte fragmente din aducerile aminte ale unor oameni care au trãit acele vremuri ºi care

nu pot uita ceea ce s-a întâmplat.

Mãcelar de români Wass Albert a fost gãsit responsabil ºi pentru instigarea ºi provocarea mãcelului de la Mureºenii de Câmpie, când soldaþii unguri, conduºi de locotenentul Gergely Csordás, au ucis 11 persoane civile. Wass este în continuare considerat criminal de rãzboi, fiind documentat de Muzeul Holocaustului. Totodatã, spre deosebire de Ion Antonescu, cãruia i-a fost dãrâmatã statuia din incinta bisericii ctitorite de el, în Transilvania, în localitãþi locuite predominant de maghiari, dar ºi în mai multe localitãþi din Ungaria, Wass Albert beneficiazã în continuare de statui comemorative.

P.S. Bineînþeles cã vom fi acuzaþi cã am avea ceva cu ma-

ghiarii. Dar cum maghiarii au dreptul sã cinsteascã acest personaj, tot la fel avem ºi noi dreptul de a spune românilor pe cine comemoreazã, de fapt, aceºtia. Suntem români ºi nu putem trece cu vederea cã unii proslãvesc un om care a ucis alþi oameni, lãsând la o parte faptul cã au fost români. Noi nu ne legãm de scriitorul Wass Albert, deºi nu poate nega nimeni cã nu el a fost cel care a scris o serie de lucrãri cu un evident caracter antiromânesc. Fãcând o comparaþie, un pic exageratã, ce-i drept, de ce este interzisã comemorarea lui Hitler, cã doar ºi el a comis crime împotriva umanitãþii? Repet, un pic cam exageratã comparaþia, dar... asta e. ªi cred cã nu aº greºi când aº afirma cã pentru maghiarii din Ungaria acest scriitor nu înseamnã mare lucru. Îmi sprijin afirmaþia pe faptul cã statul maghiar a refuzat sã-i mai acorde cetãþenia maghiarã, din cauza faptului cã era considerat criminal de rãzboi.

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. În cazul unor agenþii de presã sau personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. Tipar executat la Compania Tipograficã Cluj-Napoca | Sãptãmânalul NECENZURAT este partener al Agenþiei Naþionale de Presã AGERPRES


sport necenzurat

3

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Sport în rate

CSM Baia Mare nu-ºi poate plãti antrenorii

SORIN ANDREI: „HOÞII AU FURAT ªI PERFORMANÞA ADRIANEI DAVID, NU NUMAI PISTOLUL EI” Dincolo de criza financiarã, ale cãrei efecte îºi fac peste tot ºi în toate domeniile simþitã prezenþa, implicarea politicului ºi a pseudoedililor în lumea sportivã poate naºte monºtri. E ºi cazul municipiului nostru, unde n-au fost deloc puþine încercãrile mahãrilor zilei de a pune mâna pe bazele sportive. Ioan Romeo ROªIIANU rosiianu@ne-cenzurat.ro

e-am obiºnuit ca atunci când se întâmplã un lucru bun sã nu remarcãm public acest lucru. Din nefericire! Ca o confirmare tristã vine faptul cã N despre performanþele ºi realizãrile sutelor de sportivi înscriºi în cele 10 secþii

de agitaþie, douã luni fãrã bani. Luni în care, paradoxal, CSM-ul trebuie sã funcþioneze cu toate cele 10 secþii ale sale, sã participe la competiþii, sã dea salarii, sã...

ale Clubului Sportiv Municipal Baia Mare se vorbeºte puþin. Nu pentru cã acestea ar fi infime, ci pentru cã indolenþa unora încã nu doare. În schimb, despre CSM Baia Mare s-a vorbit mult în ultima vreme, dupã ce hoþii au spart sediul Secþiei de Tir, de unde-au furat mai multe arme cu aer comprimat. Despre aceastã situaþie insolitã, dar ºi despre problemele cu care se confruntã la acest început de an acest club departamental am povestit cu preºedintele Sorin Andrei.

Sport în... rate Ioan Romeo Roºiianu: S-a dat o spargere, s-au furat niºte arme. Gurile rele spun cã sunteþi vinovaþi pentru cã nu v-aþi luat toate mãsurile de precauþie. Sorin Andrei: În conformitate cu reglementãrile actuale, la instituþiile care au mai puþin de 15 arme cu aer comprimat, legea nu prevede sã avem pazã sau camere speciale. Prevede sã avem un fiºet metalic, uºi cu gratii, lucru la care noi ne-am conformat. CSM are în custodie 7 arme, pentru care avem drept de folosinþã din partea Departamentului de Arme ºi Muniþii din cadrul Poliþiei Române. Am primit avizul pentru ele, iar armele sunt înregistrate la poliþie, la noi ºi la Federaþia Românã de Tir, proprietara de drept a acestor arme. Acum, dupã aceastã pãþanie nedoritã am vorbit cu o firmã specializatã. Vrem sã montãm câteva camere de luat

vederi pe toatã baza pe care-o avem în partea de nord a oraºului. Acum aºteptãm ºi bugetul, aprobarea acestuia ºi oferta. I.R.R.: Apropo de buget. Vã permite bugetul, în momentul de faþã, sã faceþi aceste investiþii? S.A.: Nu! I.R.R.: ªi, atunci? S.A.: O sã încercãm varianta sã plãtim în rate, dacã suma este rezonabilã. Dar ºi dacã firma acceptã sã-i dãm banii peste câteva luni ar fi ºi mai bine. Dacã nu, o sã apelãm iar la prieteni, la sponsori, sã gãsim o variantã.

Fãrã buget I.R.R.: În absenþa bugetului cum vã descurcaþi? Putem vorbi de supravieþuire? S.A.: Da, indiscutabil! În lipsa banilor nu putem vorbi de nicio participare la nicio competiþie naþionalã sau internaþionalã. Norocul nostru a fost cã la finele anului am reuºit sã pãstrãm vreo 400 de milioane de lei vechi din fonduri proprii. Cu aceºtia am reuºit sã începem anul competiþional. Dupã cum ºtiþi acþiunile sportive au început încã din primele zile ale lui ianuarie. În plus, la începutul anului trebuie sã mai ºi plãtim toate vizele pentru sportivi ºi toate taxele cãtre Federaþii. I.R.R.: Asta însemnând? S.A.: Asta însemnând, un exemplu, la box câte 25 de milioane, la nataþie 20, în jur de

24 de milioane la rugby. Deci, o medie de 15 – 20 de milioane de lei pe fiecare secþie. Dacã înmulþiþi cu 10, ies vreo 200 de milioane numai aceste taxe. Totuºi, în toatã criza asta am avut un pic de noroc. Primãria nu a reuºit, pe 2008 sã ne dea toþi banii alocaþi, bani deja aprobaþi. În ianuarie a reuºit pentru Secþia de Rugby sã ne vireze diferenþa de 590 de milioane. Cu aceºti bani ne-am descurcat în ianuarie ºi încã supravieþuim. Fac precizarea cã la echipa de rugby indemnizaþia lunarã este de 200 de milioane, plus masa. Copiii sunt încã din 7 ianuarie la pregãtire. Sunt cantonaþi undeva, mãnâncã organizat, au douã antrenamente pe zi. Dacã nu le oferim acest minim necesar putem desfiinþa echipa.

Sport în pericol I.R.R.: Este aceeaºi situaþie dramaticã la toate secþiile? S.A.: Da, chiar mai dramaticã decât se poate crede. Anul trecut, la fel, la începutul anului, ne-am confruntat cu probleme. Da, dar aveam bugetul aprobat, ºtiam pe ce ne putem baza, cât sã ne întindem. Acum suntem la jumãtatea lunii februarie ºi încã bugetul nu este aprobat de Guvern. Deci, nu ºtim câþi bani vom avea ºi nici când o sã-i avem. Zvonurile zic cã abia la finele lunii vom avea buget. Asta înseamnã încã douã luni

de o armã nouã, Murini, acelaºi tip. Au reuºit sã-i facã ºi crosã dupã mâna ei. Sperãm ca pânã la Praga, având douãtrei antrenamente pe zi, sã fie în formã, sã se obiºnuiascã cu noua armã. ªtiþi cum e, la o armã cu aer comprimat, în general la fiecare armã, diferã puþin greutatea, ºocul, reculul. De-ajuns cât sã faci mai puþin cu câteva puncte ºi sã ratezi performanþa dacã nu eºti familiarizat cu arma. În acest context putem spune clar cã acei hoþi nu numai pistolul i l-au furat Adrianei, ci ºi performanþa.

Salariaþi neplãtiþi Au furat performanþa I.R.R.: Revenind la furt, atunci i s-a furat ºi campioanei Adriana David pistolul special de antrenament ºi competiþii. Ea e în pregãtire centralizat�� acum, la lotul naþional ºi se pregãteºte sã meargã la Europenele de la Praga. Cum vã descurcaþi? S.A.: Am luat legãtura cu preºedintele Federaþiei, Adrian Ilie ºi cu secretarul general Dan Popa. I-au fãcut rost

I.R.R.: Revenind la buget, aþi reuºit sã plãtiþi salariile personalului de la club? S.A.: Pe luna ianuarie am reuºit. Pe februarie încã n-am primit niciun leu de la minister. Din câte ºtim noi, nu existã bani în bugetul Ministerului Tineretului ºi Sportului. Salariile trebuiau sã ne intre pe card, dar noi nu avem nimic în cont. I.R.R.: În acest context nu pare deloc sã fie luminoasã ziua de mâine. S.A.: Ni s-a promis cã-n

zilele urmãtoare o sã-i avem. E o situaþie dificilã. Acelaºi lucru ni s-a întâmplat ºi în ultimii trei ani. Pânã se aprobã bugetul, asta e! Apoi, pânã fac proiectele de finanþare se face luna mai, când deja o treime din activitatea sportivã s-a terminat.

Bani cu destinaþii speciale S.A.: Vreau sã fac o precizare importantã. Cu banii câºtigaþi pe proiecte, prin licitaþii, de la comunitatea localã, nu putem face plãþi retroactive. Dacã þi-i dau în mai, tu din mai încolo poþi sã-i foloseºti. Or, în general, la sporturile de echipã prin mai se terminã deja prima parte a campionatelor naþionale ºi primele etape internaþionale. Asta se întâmplã la rugby, volei ºi handbal, ceea ce înseamnã acumulare de datorii. Datorii pe care nu le poþi plãti retroactiv. Trebuie sã te descurci de unde ºtii, pentru cã banii pe care-i primeºti de la comunitatea localã au acest statut. (Continuare în numãrul viitor)


(in)justiþie

4

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

La Palatul Justiþiei se lucreazã la... negru DA’ ªI LA PARCHET, CA ORIUNDE

Ion MIHALI ion.mihali@ne-cenzurat.ro

u spunem o noutate - poate un truism, iertaþi dumneavoastrã, cetitorilor. Justiþiabililor noºtri, deoarece ºi-au suprapus interesele peste cele ale adversarilor legii, eu le voi spune, cel puþin în acest articol, nelegiuitori. Sã-i zicem acestei inovaþii lingvistice “licenþã de presã”, pentru care nu pretind recunoaºterea nici unei prioritãþi din partea... hm! “confraþilor” mai mari sau mai mici într-ale pixului daraveri.

N

Vom mai face observaþia cã, în ce-i priveºte pe slujbaºii din cârca “omului de rând”, acestora totul li se oferã în exces ºi de calitate, pentru ca acestor “domnii ale lor” (ºi ale abonaþilor lor) sã nu li se aplece de munca pe care o presteazã, în paguba BIRNICULUI. Adicã: falsuri în acte publice, desproprietãriri, cercetare – urmãrire penalã ºi rezoluþii complet incalificabile, instanþe de judecatã suferinde de hipoacuzie, strabism, pizmã ºi alte boli comunitare, sentinþe identice cu întâmpinãrile depuse de infractori cu vechi “state de platã” prin justiþia românã. O sã vã prezentãm un caz de o gravitate deosebitã, caz pe care vi-l propun ºi pentru faptul cã îmi este cunoscut în amãnunt, lucru ce va determina prezentarea acestuia într-o manierã de o acurateþe necesarã înþelegerii de cãtre cititor a mecanismului de care se folosesc (ºi-l perfecþioneazã) cei cãrora ne adresãm când necazurile ne joiesc. 1. În Dosarul 7694/1998 cetãþeanul X îºi revendicã în instanþa de judecatã (preº. Gabriela Pop) o suprafaþã de aproximativ 630 mp din totalul de 1.332 mp, însuºiþi de bunicul actualului agent agricol, DOREL LUCA ºi socrul fostului ultim primar comunist, AUREL LUCA. Gabriela Pop numeºte expert (SEPSI MIKLOS). Acesta, dupã ce-ºi bagã banul în buzunar – ban plãtit de X – trânteºte în faþa instanþei un truc oribil, instanþa nu “le are”, X nu “le are”, p u n c t . Apoi, avoca-

Ioan PETRAN

tul Radu ªtef se prezintã ºi ‘mnealui cu un titlu de proprietate confecþionat cu intenþia de a devia obiectul cauzei. Preºedintele Pop, întrucât nu “le are”, admite titlul la dosar, fãrã

nul plac al rânjetelor ºi privirilor condescendente ale haitei de nelegiuiþi: bineînþeles, urmeazã denunþuri la Parchet – Municipiu, dispoziþii de NUP (neînceperea urmãririi penale),

Vasile BRISC sã-ºi punã problema cã un titlu se elibereazã, în aceastã situaþie, numai în urma unei hotãrâri judecãtoreºti. De reþinut cã nu se dã o hotãrâre pe fondul cauzei. 2. În anul 2004, marele agent agricol, fiul marelui fost primar comunist - pomenit mai la deal - transnoteazã întreaga proprietate X – 1.332 mp, casã, grãdinã, anexe. Actele invocate: titlul menþionat mai la deal, o schiþã topograficã ºi... o adresã a Primãriei Sãlsig prin care se confirmã cã proprietatea X aparþine agentului agricol DOREL LUCA. Semneazã fostul primar de tristã amintire Vasile Blidar ºi a sa mânã dreaptã – dar mai ales stângã sinistrã – secretara Angelia Pãºcuþ. 3. În 2006, X descoperã cã proprietatea pãrinteascã l-a pãrãsit, lãsându-l la bu-

plângeri la rezoluþii, recursuri ºi... nimic! Procurorii ce au þinut spatele acestor dosare au fost: Varga Zoly, Adela Mociran ºi inestimabilul fost primprocuror ºi actual prim-procuror adjunct IOAN CRINEL COUÞI, d-nelor, d-ºoarelor ºi d-lor, acest “El Însuºi” al Magistraturii ROMÂNE! Apoi, pe ultimul dosar (nu intrãm, deocamdatã, în detalii, care, de altfel, nu prea conteazã, prezentãm fapte, ca sã se poatã înþelege comportamentul ºi reacþiile nelegiuitorilor faþã de acestea) procurorii Petran ºi Couþi (din nou El) dispun, fãrã sã-ºi motiveze rezoluþiile, acelaºi obsedant NUP!!! Un fapt deosebit de important s-a petrecut în a-

ceastã etapã – aceea de urmãrire penalã – în acest ultim dosar. Anume acela cã procurorul Ioan Petran îl citeazã pe X-ulescu la Parchet (Judeþean) pentru precizarea acþiunii. Evident, se face ºi menþiunea cã, în caz de neprezentare, acesta va fi sancþionat conform etc. Da, iar la aproximativ 45 de minute dupã ora la care ar fi trebuit sã fie primit, procurorul Petran iese din biroul prim-procurorului Brisc pe hol, unde este asaltat, mai mult decât prieteneºte, în urale ºi ovaþii decembriste, de o echipã de trei – patru bãieþi veseli. Audienþa, se-nþelege, nu mai are loc. 4. În sfârºit, dosarul este expediat la Tribunal, instituþie cãreia i se solicitã desfiinþarea rezoluþiilor ºi reþinerea acestuia spre judecare. Aici, dupã ce X este minþit de-un Nu-Se-ªtie-Cine de la Arhivã cã dosarul s-ar afla la Ana, sau

la Caiafa, reuºeºte, a patra zi de cãutãri, sã intre în contact cu dosarul. De data asta voi recurge la o micã parantezã, amintind cetitorelui acea frazã prin care, de obicei, românii dau expresia îndoielii, nesiguranþei lor: “Da’ toþi sunt domni pânã la proba contrarie”. Aºadar, vom depune ºi noi la foaie proba contrarie a pretenþiei unora de a se numi domni. Pentru cã, în dosarul moºit de Petran ºi Couþi, expediat la Tribunal, nu se mai gãsesc decât nouã file. Adicã o plângere, un denunþ (2007) ºi douã rezoluþii. Restul de înscrisuri depuse ca material probatoriu, cam 30 de file, nu se mai aflã la dosar. Nici mãcar un raport ce ar trebui sã se afle în dosar la începutul acestuia sau opisul, cu toate actele pe care le conþine acesta! Se impune o micã retrospectivã. În anul 2007, cetã-

þeanul X face un denunþ ce conþine 11 nume – comisar poliþie, experþi tehnici, judiciari, avocaþi, judecãtori, procurori ºi prefect (G. BÖNDI), denunþ ce îi acuza pe aceºti domni (vezi mai sus) de infracþiunea de “asociere pentru comiterea de infracþiuni”, art. 323 Cod penal. Cei doi procurori nominalizaþi în acest denunþ sunt Couþi ºi Petran. Acestora le-a fost dat Dosarul 251/P/2008 pentru a fi soluþionat. Vã puteþi închipui cam ce veselie so fi stârnit în Parchet cu aceastã ocazie! Voi, cei ce nu-i cunoaºteþi pe aceºti nelegiuitori, nu vã menajaþi, imaginaþi-vã! Se înþelege cã dosarul cu cei 11 a fost rezolvat în dulcele stil mioritic, adicã: eu pup poala popii ºi mã doare-n pix de X. Asta-i! ªi, ca o primã apoteozã, ei, Nelegiuitorii, nu duc nicicând lipsã de subalterni! De cele mai multe ori mai deºtepþi decât ei.


(in)justiþie

5

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

ªi poliþiºtii din Maramureº iau mitã, nu?!

Ofiþerii DGA au fãcut un flagrant unui poliþist LA POLUL OPUS, ALTUL A DESCOPERIT CHITANÞE FALSIFICATE Ioan Romeo ROªIIANU

þie, www.mai-dga.ro, începând cu ora 12.00.

rosiianu@ne-cenzurat.ro

hiar dacã instituþia a fost demilitarizatã iar foºtii miliþieni ºi poliþiºti au devenit de-acum “funcþionari publici cu statut special” comportamentul acestora a rãmas absolut identic. Se poartã de parcã toatã lumea ar fi a lor, de parcã ar fi invincibili, deasupra a tot ºi a toate.

C

Flagrant cu luare de mitã Sãptãmânalul “Necenzurat” a publicat constant articole ample despre aceºti nemernici care trãiesc pe umerii noºtri, greu de dat jos din funcþii ºi sisteme relaþionale greu de dovedit. ªi totuºi, se poate! Într-o lume din ce în ce mai sãtulã de privirile lor sfidãtoare se mai gãsesc ºi oameni demni. Unul a refuzat sã mai plãteascã unui astfel de “ºmecher de România” diferite sume de bani. Prin urmare, omul i-a contactat pe ofiþerii Biroului Anticorupþie Maramureº, le-a spus simplu tãrãºenia, iar aceºtia ºi-au fãcut cu onestitate meseria. L-au prins pe cel ce se credea tare ºi mare în flagrant! Pentru asta îl salutãm mai întâi pe cetãþeanul indignat, apoi pe aceºti ofiþeri. Bravo lor! Numai aºa societatea asta amãrâtã va putea fi curãþatã de astfel de gunoaie. Redãm comunicatul, ca sã fie clar tuturor cã... se poate asana acest sistem ticãloºit, vorba lui Bãsescu!

COMUNICAT Ieri, 10.02.2009, ofiþerii Direcþiei Generale Anticorupþie – Biroul Anticorupþie pentru judeþul Maramureº, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Maramureº ºi cu sprijinul operativ al D.G.I.P.I. – S.I.P.I. Maramureº, au prins în flagrant un funcþionar al Serviciului Public Comunitar de Evidenþã a Persoanei Baia Mare – Biroul de Evidenþã Informatizatã a Persoanelor din cadrul Consiliului Local Baia Mare, imediat dupã ce a primit suma de 200 de lei de la un cetãþean pentru a facilita eliberarea într-un termen scurt a unei cãrþi de identitate. Funcþionarul se afla în atenþia ofiþerilor Direcþiei Generale Anticorupþie din anul 2008, când s-au obþinut infor-

maþii din care rezulta cã acesta obiºnuieºte sã pretindã ºi sã primeascã diferite sume de bani în contextul îndeplinirii atribuþiilor de serviciu, respectiv preluare, procesare ºi eliberare de acte de identitate. În fapt, s-a stabilit cã în cursul lunii martie 2008, H. Marius, referent superior la nivelul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei Baia Mare, a pretins ºi a primit de la B.Z. suma de 150 de lei, pentru a elibera “în regim de urgenþã” o carte de identitate, la solicitarea lui ª.A. De asemenea, la 10.02.2009, acelaºi funcþionar a primit de la B.Z. suma de 200 de lei, pentru a elibera în aceleaºi condiþii un act de identitate, la solicitarea unei alte persoane. Cercetãrile sunt continuate la nivelul Parchetului de pe lângã Tribunalul Maramureº, existând indicii cã acesta a mai pretins ºi primt sume de bani ºi de la alte persoane, în aceleaºi scopuri. În acest context, faþã de H. Marius s-a dispus începerea urmãririi penale pentru sãvârºirea infracþiunii de luare de mitã, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de art. 254 C. pen., respec-

tiv mãsura preventivã a reþinerii pentru o perioadã de 24 de ore. Imaginile de la flagrant pot fi descãrcate de pe site-ul Direcþiei Generale Anticorup-

Documente falsificate La polul opus, ca sã nu mai poatã spune UNII cã avem ceva anume cu “purtãtorii de caschetã, uniformã ºi pulan” îl salutãm ºi pe angajatul de la ghiºeul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor Maramureº. Acesta, dovedind profesionalism ºi atenþie mãritã în exercitarea atribuþiunilor de serviciu a reuºit sã sesizeze faptul cã un cetãþean a falsificat mai multe chitanþe, chitanþe care reprezentau achitarea taxei de poluare a autovehiculului. Redãm ºi cele douã comunicate de la Prefecturã, ca sã înþelegeþi încã o datã cã... se poate sã asanãm aceastã societate de mizeriile care se miºcã liber printre noi!

Un angajat de la ghiºeul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor Maramureº a sesizat faptul cã cetãþeanul B.I.F. a prezentat la solicitarea înmatriculãrii definitive a unui autoturism o chitanþã falsificatã, ce reprezenta achitarea taxei de poluare a autovehiculului. Cetãþeanul în cauzã a mai prezentat spre ve-

dentice, deºi au fost emise în interval de 30 de zile; ºtampilele în aparenþã sunt xeroxate, iar caracterele din înscris nu sunt identice cu alte chitanþe de acelaºi fel, eliberate de Trezoreria Seini. ªeful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor, subcomisar Florin ªironka, a declarat cã s-a procedat la verificarea telefonicã a chitanþelor la Trezoreria Seini pentru valabilitatea acestora. Angajatul Trezoreriei Seini a infirmat valabilitatea chitanþelor ºi a precizat cã seria TS4A înscrisã pe chitanþe nu se regãseºte cu cele din seriile cu care trezoreria lucreazã. Subprefectul ªtefan Gönczi a spus: “Conducerea Instituþiei Prefectului - Judeþul Maramureº felicitã angajatul de la ghi-

rificare un dosar de înmatriculare definitivã al unui alt autoturism care avea o altã chitanþã falsificatã de achitare a taxei de poluare. Cele douã chitanþe falsificate au serii i-

ºeu pentru spiritul de observaþie de care a dat dovadã la prezentarea documentelor pentru înmatriculare. Situaþia identificatã reprezintã o infracþiune ºi atragem atenþia

COMUNICAT DE PRESÃ Documente falsificate descoperite la înmatricularea definitivã a douã autoturisme

cetãþenilor care se prezintã la ghiºeele serviciilor publice comunitare cã falsificarea de facturi fiscale este pedepsitã de lege.” Angajaþii Serviciului Ãublic Comunitar Regim Ãermise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor nu au dat curs înmatriculãrii autoturismelor. Cele douã dosare au fost reþinute ºi înaintate la Inspectoratul Judeþean de Poliþie Maramureº în vederea continuãrii cercetãrilor sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de fals ºi uz de fals în înscrisuri.

Patru înmatriculãri definitive vor fi anulate urmare a falsificãrii chitanþelor de platã a taxei de poluare Infracþiunea de fals ºi uz de fals în înscrisuri descoperitã la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor a determinat conducerea Instituþiei Prefectului sã dispunã verificarea dosarelor de înmatriculare definitivã, cu accent pe cele care au achitatã taxa de poluare la Trezoreria Seini. În urma verificãrilor au mai fost identificate alte patru cazuri în care la ghiºeele serviciului au fost depuse dosare de înmatriculare care aveau falsificatã chitanþa de achitare a taxei de poluare, autoturismele fiind înmatriculate ºi aflate în circulaþie. Dosarele de înmatriculare aparþin cetãþenilor M.I.G., B.G., C.N. ºi E.O.I. ºi aveau chitanþa de achitare a taxei de poluare cu seria TS4A emisã de Trezoreria Seini. Cele patru autotu-

risme înmatriculate definitiv sunt marca Volkswagen. Pe aceste chitanþe eliberate pe parcursul lunii decembrie a anului trecut, ºtampilele sunt în aparenþã xeroxate, iar caracterele din înscris nu sunt identice cu alte chitanþe ale trezoreriei. Valoarea celor patru chitanþe falsificate care atestã plata taxei de poluare este de aproximativ 35.000 lei. ªeful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor, subcomisar Florin ªironka, a declarat cã s-a procedat la verificarea chitanþelor ºi existã certitudinea cã nu se regãsesc ca fiind încasate la Trezoreria Seini. Subprefectul ªtefan Gönczi a spus: “Primul caz de fals ºi uz de fals în înscrisuri oficiale descoperit în urmã cu câteva zile la înmatricularea definitivã a unui autoturism ne-a determinat sã extindem verificãrile, datoritã gravitãþii situaþiei, dar ºi a riscului ca autorii sã fi încercat inducerea în eroare a angajaþilor de la ghiºeu prin falsificarea ºi altor chitanþe de platã a taxei de poluare. S-a luat mãsura citãrii la Serviciul Public Comunitar Regim Permise ºi Înmatriculare a Vehiculelor a deþinãtorilor celor patru autoturisme în vederea anulãrii înmatriculãrilor definitive.” Cele patru dosare care aveau falsificatã chitanþa de achitare a taxei de poluare au fost înaintate la Inspectoratul Judeþean de Poliþie Maramureº în vederea continuãrii cercetãrilor sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de fals ºi uz de fals în înscrisuri.


social

6

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Composesorat fãrã composesori

Preºedintele Composesoratului din Stremþ umblã cu fofârlica Composesoratul din Stremþ are pãdure cât încape, dar nu are membri suficienþi. În schimb, are preºedinte. Lemnele pe care acesta le vinde pentru a plãti serviciile de pazã ale Ocolului Silvic Ulmeni riscã sã depãºeascã valoarea întregii pãduri. Asta deoarece preþul obþinut în urma licitaþiei este foarte mic. Mai mult, chiar ºi puþinii membri pe care îi are Composesoratul la aceastã orã nu au primit nimic. Lavinia GHEDAN lavinia.ghedan@ne-cenzurat.ro

omposesoratul Stremþ are o suprafaþã de 65 de hectare de pãdure. “Eu am crescut în codru, am fost toatã viaþa cioban ºi cunosc fiecare lemn din C zona asta. Da’ aici, unde s-a dat pãdurea urbãrialã, a fost pãdurea unui popã. Îs puþine lemne faine. Locul în care a fost Composesoratul a fost luat de alþii. Eu am 54 de ari în urbãrealã, dar încã nu mi-au validat-o. Nu ºtiu cum de întârzie atât. De cinci ani am depus cererea. Probabil aºteaptã pânã vor termina de tãiat toate lemnele bune. Preºedintele ãsta, Remus, e bãiat cu ºcoalã, dar nu a vãzut pãdurea decât de departe, nu se ºtie el cu lemnele”, ne-a spus Dumitru Cosma, unul dintre locuitorii din Stremþ care ar trebui sã fie membru al Composesoratului.

Adunarea alcoolicilor mahmuri Chiar dacã oficial a refuzat sã facã vreun comentariu la acuzele pe care i le aduc oamenii din sat, Remus Brânduºe, preºedintele Composesoratului, ne-a spus, neoficial, cã la ºedinþele organizate de el nu prea merge lumea. La una dintre acestea s-au prezentat doar patru persoane, dar ºi acestea într-o stare avansatã de ebrietate. Aºa cã este nevoit sã conducã Composesoratul dupã cum poate. Mai mult, a cheltuit bani din buzunarul propriu pentru hârtiile necesare înfiinþãrii acestei asociaþii. Însã, datoritã lui, Composesoratul funcþioneazã. Ce-i drept, cu foarte puþini membri. “Nu am primit nimic! Nici lemne, nici bani. Chiar mi s-au cerut bani pentru plata pazei. Pãi, dacã nu beneficiez de nimic, la ce sã plã-

tesc? Numa’ aºa, cã am pãdure? Nu ºtiu cum funcþioneazã aºa de ciudat aceastã asociaþie, dar, din punctul meu de vedere, ar trebui sã avem ºi noi beneficii, nu doar îndatoriri”, ne-a declarat Nuþu Tãmãºan, unul dintre puþinii membri ai Composesoratului. În replicã, Remus spune cã se descurcã foarte greu cu administrarea pãdurii, deoarece trebuie plãtitã paza, iar preþul lemnului este mic.

Ieftin ca braga În anul 2008, a fost organizatã pentru pãdurea composesoralã o partidã de 171 mc de material lemnos. În urma licitaþiei fãcute s-a obþinut un preþ de 94 lei/mc. Datoria pe care o are asociaþia cãtre Ocolul Silvic Ulmeni este de 65.000 lei. În opinia silvicultorilor, preþul lemnului este unul foarte bun. Asta deoarece firma care a câºtigat licitaþia a

cumpãrat lemnele direct de pe picior, adicã preþul de exploatare a fost mai mic. Chiar dacã preþul buºteanului începe în rampã de la 300 de lei/mc, diferenþa reprezintã costuri de exploatare. Serios? 206 lei/mc de lemn? Atâta costã sã tai un lemn ºi sã-l tractezi un kilometru - doi? Vai, domnilor, da’ grea afacere!? Pãi, nu ar fi mai rentabil sã renunþãm la pãduri ºi sã ne apucãm cu toþii de exploatare? Nu de alta, dar un arbore are nevoie de cel puþin 50 – 60 de ani pentru a fi cât de cât ceva de capul lui. ªi obþinem 94 lei/mc. Asta în timp ce exploatarea unui lemn poate dura maxim o orã. ªi avem 206 lei/mc. Deci, ce este mai rentabil? Sã ai pãdure sau sã o tai? Ca sã nu mai luãm în calcul cã proprietarii au de plãtit pazã, în timp ce firmele care exploateazã lemnele nu. Chiar dacã nu suntem experþi silvici, ceva matematicã tot mai ºtim ºi noi. Nu?

Dumitru COSMA

Cu buzele umflate “Eu am aproape trei hectare de pãdure în urbãrealã ºi încã nu mi-au validat cererea. Poate dupã ce vor termina de tãiat toatã pãdurea. Dacã ne cerem drepturile ºi facem gãlãgie, ne spun cei din conducerea Composesoratului ºi de la Primãrie sã tãcem din gurã. Asta, dacã nu vrem sã avem probleme. Fac tot felul de presiuni asupra celor care îºi deschid gura la presã. ªi, ºtiþi cum e, dumneavoastrã plecaþi, iar noi rãmânem aici cu ei”, ne-a spus un bãtrân din Stremþ, al cãrui nume este lesne de înþeles de ce nu îl facem public. Noi punem la îndoialã afirmaþiile acestuia în ce priveºte presiunile din exterior. Doar cã de unde nu este foc, nu iese nici fum! Deci? Cum este cu libertatea de exprimare? Nu de alta, dar am mai întâlnit oameni în Stremþ care au spus cã le este fricã sã vorbeascã din cauza autoritãþilor. Hello! Bãieþi! Vã mãnâncã?! Credeþi cã au murit oameni nevinovaþi în ‘89 numai pentru ca voi sã faceþi presiuni asupra oamenilor atunci când vor sã-ºi spunã pãsurile? Dar, aºa cum spuneam mai devreme, sperãm ca toate acestea sã fie doar niºte zvo-

nuri. Iar în ce priveºte Composesoratul, se pare cã vã miºcaþi cam încet, atâta timp cât foarte mulþi dintre oameni nu ºi-au primit pãdurea.

Nemulþumiri “Eu am fost plecatã mulþi ani din localitate. Am avut 54 ari de pãdure în urbãrealã, dar nu mai ºtiu ce s-a întâmplat cu ea. Am cerut-o, da’, dacã nu mi-o dat-o, ce sã fac? Am renunþat”, ne-a spus Victoria Cuciulãtan. Mihai Blidar, un alt cetãþean al localitãþii Stremþ, nea spus: “Eu am 94 de ari, am depus actele, dar nu mi-a fost încã validatã. Probabil urmeazã. Nu ºtiu încã nimic. Aºtept.” În mod inexplicabil, în timp ce unii au validatã pãdurea, alþii, chiar dacã ºi-au depus cererile la timp, nu.

Stãpânul pãdurii Sã fie vreun interes la mijloc cã se tot amânã validarea unor posesori de pãdure dintre cei care au avut parte în pãdurea composesoralã Stremþ? Întrebãm ºi noi: Ce se întâmplã cu pãdurea acestora, dacã pânã la urmã se plictisesc ºi renunþã? Cine alege preºedintele com-

posesoratului, dacã la ºedinþe se prezintã doar patru beþivi? S-au tãiat din pãdurea composesoralã Stremþ doar lemnele care au fãcut obiectul partizii autorizate? “útia ºi cu cei de la Ocol învârt pãdurea cum vor ei. Nu-i întreabã nimeni ce fac. Noi, proprietarii, stãm cu hârtiile în dulap, în timp ce lemnele pleacã. Apoi, cã pleacã pentru pazã sau pentru altceva, noi nu avem de unde sã ºtim. Cert este cã nu am primit pãdurea”, ne-a spus Dumitru Cosma. Sã fie preºedintele Remus ºi Ocolul Silvic Ulmeni stãpânii pãdurii composesorale? Nu credem. Oricum, noi vom cere efectuarea unui control în corpul de pãdure care este proprietatea membrilor composesori din Stremþ. Nu de alta, dar mulþi oameni au spus cã ar face-o ei, dar le este fricã. Nouã nu. ªi vom participa ºi noi la efectuarea controlului, pentru a nu exista suspiciuni cã nu a fost fãcut corect. Asta aºa, sã vadã lumea cã avem ºi noi mãcar noþiuni elementare de silviculturã. ªi, spre deosebire de oamenii din Stremþ, avem libertate de exprimare. Poate cã toate sunt în regulã în pãdurea composesoralã Stremþ. Sau… poate cã nu.


(i)realitãþi

7

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Din ciclul “Prostul Sãptãmânii”, “Necenzurat” vã prezintã:

“Mama Omida” de la Rutierã candal mare în interiorul Poliþiei Rutiere Craiova • Nu pe funcþii ori grade, ci din cauza unui subofiþer care-ºi ameninþã colegii, de la cel mai mic la cel mai mare, cã “le face vrãji sã moarã, pentru a se distra cu consoartele acestora” • Moºmoanele (fire de pãr de cal, excremente de porc, sânge de cocoº ºi tãmâie) pentru “distrugerea” poliþiºtilor de pe Câmpia Islaz îi sunt furnizate subofiþeraºului Enãcache – aºa cum chiar el afirmã – “de vrãjitorul Ilie Cobzaru din Balº” • Majoritatea colegilor sãi declarã cã poliþistul le cere diverse sume de bani, pentru a nu le mai face vrãji ºi cã au semnat, in corpore, o sesizare cãtre DGA ºi cãtre Corpul de Control al Ministerului de Interne...

S

Despre subofiþerul de poliþie Petre Enãcache, de la Poliþia Rutierã municipalã, se ºtia, pânã sãptãmâna trecutã, doar cã a fãcut zob maºina instituþiei (un Passat cu nr. de înmatriculare DJ-05-XXZ), pe care apoi l-a abandonat, din motive doar de el ºtiute, în mijlocul drumului, în zona Metro. Se mai ºtia, de asemenea, cã este un împãtimit al jocurilor de noroc de la cazinouri ºi cã este adesea vãzut, pe post de slugã (ºi chiar în orele de program), lângã infractorul Adrian Mititelu (foto). Despre pasiunea sa pentru magia neagrã s-a aflat abia acum, când un grup de ofiþeri de la Serviciul Poliþiei Rutiere a se-

sizat “Expresul de Sud” despre ameninþãrile cu moartea prin vrãjitorie, proferate la adresa lor de miliþianul transformat în “Mama Omida” de pe Câmpia Islaz! “Nu mai ºtim ce sã facem! La început, nu l-am luat în seamã, am crezut cã bate câmpii. Dar, apoi, au început sã ni se întâmple fel de fel de chestii ciudate: unui coleg, de trei ori consecutiv, un cal alb i-a sãrit în faþa maºinii, lovind-o. Pe altul l-a pãrãsit, subit, nevasta. Altuia îi este fricã de întuneric... ºi tot aºa. Nu credem în vrãjitoriile lui, dar ne confruntãm cu fel de fel de fenomene inexplicabile pentru noi. Ne cere bani ºi spune cã nu ne mai face vrãji, dacã îi dãm bani. ªi îi dãm, nu avem încotro! Ne-a umplut birourile cu tot felul de mizerii, de la ºomoioage de pãr puse prin sertare, pânã la excremente de animale pe care le gãsim prin maºinile de serviciu. Este incredibil!”, se plâng presei oamenii legii.

Tot ei declarã cã, deºi lea fost greu sã vorbeascã pânã acum despre colegul lor Petre

Enãcache, acum tocmai i-au trântit o sesizare la organele de control ale Internelor. Se

tem însã ca cei care vor veni sã inspecteze cazul lui Enãcache sã nu îi considere pe ei nebuni. Motiv pentru care poliþiºtii de la Circulaþie au pãstrat, în pungi sigilate, “probele” de voodoo gãsite prin birouri. Ba chiar l-au înregistrat pe subofiþer în timp ce îi ameninþa cu magia neagrã. De ce face Petre Enãcache toate astea, nu este greu de înþeles, dupã ce colegii sãi spun cã le cere bani. “Pur ºi simplu ne ºantajeazã, pe principiul «Îmi dai bani, nu te mai vrãjesc ºi scapi! Nu-mi dai bani, îþi fac vrãji, tu mori, iar eu mã ocup de nevastãta!»” Întrebat fiind dacã este adevãrat ceea ce spun poliþiºtii de pe Câmpia Islaz, Enãcache, foarte senin, recunoaºte totul:

“Da, le fac vrãji ºi o sã vã fac ºi vouã dacã publicaþi ceva! Eu sunt clientul marelui vrãjitor Ilie Cobzaru din Balº!” Noi iatã cã publicãm, aºteptând acum... moºmoanele. Dar ºi luarea de atitudine a ºefilor lui Petre Enãcache, care trebuie sã decidã dacã un asemenea poliþist face sau nu onoare instituþiei despre care noi aveam doar cuvinte de laudã.

NOTÃ: În Craiova, alþi doi practicanþi ai moºmoanelor sunt Adrian Mititelu ºi procurorul Niculeanu. Asta explicã, nu-i aºa, de ce pleacã Enãcache din timpul programului ºi se închide în “New York”, împreunã cu cei doi...

Simona Fica


sos viaþa!

8

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Forul Ortodox Român pune

Întrebãrile cheie în chestiunea paºapoartelor biometrice Comunicat de presã Mai multe asociaþii ale Laicatului Ortodox solicitã informaþii privind caracteristicile legale ºi tehnice ale paºapoartelor ºi carnetelor de conducere biometrice. Luând act de discuþiile publice ºi de rezonanþa socialã deosebitã provocate de introducerea paºapoartelor biometrice ºi a noilor permise de conducere, pentru a înþelege dimensiunea realã a acestui eveniment, dar ºi pentru a exprima public un punct de vedere, Forul Ortodox Român, organizaþie federativã a asociaþiilor de orientare creºtinortodoxã, reprezentatã de juriºti, teologi, matematicieni, specialiºti I.T., jurnaliºti, a solicitat autoritãþilor publice (Ministerului Administraþiei ºi Internelor, Autoritãþii de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, Direcþiei Generale Paºapoarte, Centrului Naþional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenþa Persoanelor, Inspectoratului General al Poliþiei Române) informaþii privind caracteristicile legale ºi tehnice ale acestor documente.

CÃTRE: • Ministerul Administraþiei ºi Internelor, d-lui Ministru DAN NICA • Autoritatea de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, d-nei Preºedinte GEORGETA BASARABESCU • Direcþia Generalã Paºapoarte, d-lui Director General - Chestor de Poliþie AUREL VASILE SIME • Centrul Naþional de Ad-

ministrare a Bazelor de Date privind Evidenþa Persoanelor, d-lui Director - Comisar ºef VLAD CORNEL • Inspectoratul General al Poliþiei Române, d-lui Comisar ºef de Poliþie BOSMAN GINO În temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, În vederea lãmuririi unor aspecte privind caracteristicile legale ºi tehnice ale paºapoartelor biometrice ºi ale noilor permise auto, Prin prezenta vã rugãm sã rãspundeþi la urmãtoarea

SOLICITARE DE INFORMAÞII PUBLICE 1. Care sunt caracteristicile (aprobate prin lege) documentului electronic românesc – paºaport ºi permis de conducere - tip de memorie, tip de criptare, model de RFID utilizat, rolul microcipului în gestionarea informaþiilor, câte nivele de securitate s-au proiectat pentru protecþia informaþiilor, cum se poate proteja informaþia la distrugere sau suprascriere? 2. Care sunt standardele europene ºi naþionale care au stat la baza proiectãrii arhitecturii interne a paºaportului românesc, în formatul actual, cuprinzând mediul de stocare electronicã a datelor? 3. Care este instituþia investitã cu protecþia ºi accesul la datele înscrise în noile acte cu mediu de stocare electronicã a datelor? 4. Ce instituþie ºi la ce nivel (punct de trecere a frontierei, unitate de poliþie, primã-

rie, spital, consulat/ambasadã, autoritãþi din alte þãri) are dreptul de actualizare ºi/sau modificare a informaþiilor conþinute în mediile de stocare electronicã a datelor cuprinse în paºapoarte/permise de conducere? Dispozitiv de Identificare prin Radiofrecvenþã DIRF (RFID) - sau altceva? În acest caz este inclus, ca etapã obligatorie, ºi acordul prealabil al posesorului documentului? 5. Care este procedura de supraveghere a autoritãþilor cu privire la corectitudinea utilizãrii informaþiilor stocate pe microcipuri în scopul strict al identificãrii persoanei? 6. Care este procedura de auditare a autoritãþilor privind utilizarea corectã a informaþiilor stocate? Cine face auditul acestor autoritãþi? Cine asigurã auditarea nivelului de criptare a documentelor ºi a metodologiei folosite? 7. Care este actul normativ care prevede sancþionarea instituþiilor cu atribuþii în materie, în cazul încãlcãrii normelor de utilizare a informaþiilor stocate în microcip? 8. Care este garanþia (în condiþiile în care nu au apãrut normele de aplicare a OUG 207/2008) cã vor fi respectate prevederile art. 7 din Legea 248/2005 modificatã prin OUG 207/2008 privind regimul de circulaþie al cetãþenilor români în strãinãtate? 9. Care este modalitatea de achiziþie a echipamentelor ºi serviciilor aferente implementãrii sistemului de emitere a paºapoartelor/permiselor de conducere cu medii de stocare a informaþiilor biometrice?

10. Care este istoricul modalitãþii de achiziþie a echipamentelor ºi serviciilor aferente implementãrii sistemului de emitere a paºapoartelor electronice (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, punctaje tehnice acordate) ºi care sunt criteriile care au stat la baza declarãrii câºtigãtorului? Totodatã, care sunt costurile implementãrii noilor acte de identitate biometrice ºi de unde provin fondurile necesare? 11. Ce studii de vulnerabilitate ºi risc existã asupra mediilor de stocare a informaþiilor biometrice sau a softurilor de scriere a noilor acte de identitate biometrice? 12. Care este standardul internaþional aplicat în România privind funcþionarea sistemelor care lucreazã cu date personale? 13. De la ce distanþã pot fi citite mediile/dispozitivele de stocare a informaþiilor biometrice din paºapoarte/permise de conducere utilizând dotarea actualã a autoritãþilor din România? 14. De la ce distanþã pot fi citite mediile/dispozitivele de stocare a informaþiilor biometrice din paºapoarte/permise de conducere utilizând tehnologia existentã la nivelul autoritãþilor din þãrile membre ale UE ºi SUA? 15. Sunt garantate urmãtoarele cerinþe de confidenþialitate ºi securitate a informaþiilor cu caracter personal? Cum? a.) sistemul sã permitã doar identificarea persoanei prin citirea informaþiilor de pe document (inscripþionate sau conþinute în mediul/dispo-

zitivul de stocare a informaþiilor biometrice), dar nu ºi înregistrarea lor pentru utilizarea ulterioarã (de ex.: cei care citesc documentul - paºaport/ permis de conducere etc. - nu pot salva informaþiile pentru o utilizare ulterioarã în orice alt scop); b.) sistemul sã permitã interogãri (cercetarea bazei de date) doar pe bazã de mandat ºi sã se poatã extrage informaþii (prin orice mijloc imprimare, tipãrire) numai aferente persoanelor înscrise pe mandat. 16. Precizaþi temeiul legal potrivit cãruia posesorul paºaportului/permis de conducere poate sã verifice dacã informaþiile inscripþionate pe document – paºaport/permis de conducere etc. – ºi cele stocate în mediile/dispozitivele de stocare a informaþiilor biometrice sunt identice ºi cã nu existã informaþii suplimentare nelegale sau pentru care nu ºi-a dat acordul în scris. 17. Care este procedura legalã privind consimþãmântul posesorului documentului în cazul modificãrii informaþiilor din mediul/dispozitivul

de stocare a informaþiilor biometrice? 18. Care este fundamentarea juridicã ºi/sau tehnicã potrivit cãreia o memorie pasivã, cu rol de stocare a informaþiilor, în format criptat, nu a fost consideratã ca suficientã pentru a fi inclusã în paºaportul electronic? 19. Care este actul normativ în temeiul cãruia se impune inserarea în cuprinsul documentelor, paºaport/permis de conducere ºi CNP-ul posesorului alãturi de toate celelalte informaþii? 20. Care este procedura legalã prin care posesorul documentului poate verifica informaþiile conþinute în dispozitivul de stocare a informaþiilor biometrice? 21. A fost consultatã Autoritatea de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal cu privire la introducerea mediului/dispozitivului de stocare electronicã a datelor biometrice ale persoanei? În acest sens, existã un act oficial în care sã fie exprimatã poziþia acestei autoritãþi faþã de noile reglementãri legislative privind paºapoartele/permisele de conducere?

ASOCIAÞIA ZIARIªTILOR ªI EDITORILOR CREªTINI (A.Z.E.C.) ASOCIAÞIA “PRO VITA” – filiala Bucureºti ASOCIAÞIA “ROST” ASOCIAÞIA FILANTROPICÃ MEDICAL CREªTINÃ “CHRISTIANA” FUNDAÞIA “SF. MARTIRI BRÂNCOVENI” Prin Cabinet de avocaturã Mihaela Dobre ºi Ion Ghigheanu Persoana de contact: Rafael Udriºte, rafael.udriste@gmail.com, tel. 0748034.951 Asociaþia Altermedia, Bucureºti web: http://www.altermedia.ro email: contact@altermedia.ro tel. (+40) 723 011 293, (+40) 722


administraþie infantilã

9

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

ªapte luni de tãiat frunze la câini

Marele Man a devenit acum un mic dictator Pitagora spunea cã numãrul ºapte este numãrul perfect. ªapte zile are sãptãmâna, ºapte culori are curcubeul, ºapte minuni sunt în lume, ºapte este numãrul sacru. Mulþi considerã cã aceastã cifrã este un simbol al bunãstãrii, al magiei ºi al norocului. Aºa cã am vrut sã aflãm ºi câtã bunãstare am achiziþionat în cele ºapte luni de la înscãunarea preºedintelui tuturor maramureºenilor în postul de lider al Consiliului Judeþean. Dacã au fost ºapte luni de noroc sau de ghinion, veþi judeca singuri! Dragoº HOJDA dragos.hojda@ne-cenzurat.ro

impul se scurge încet-încet, iar noi nu simþim pe pielea noastrã nimic din ceea ce au promis cei care atunci atentau la singurul atu (ºi singurul mecanism necesar pentru a produce schimbarea) pe care cetãþeanul de rând îl deþine, ºi anume votul. Vot pe care, la cum se prezintã lucrurile pânã acum, se pare cã l-am irosit ºi de data aceasta pe niºte oameni care nu au fãcut, în cele ºapte luni scurse de la înscãunarea lor, nici cât negru sub unghie. Un vot care ar fi trebuit sã aducã schimbarea mult visatã ºi promisã. Dar nu trebuie sã disperãm, fiindcã o schimbare existã totuºi. Pentru ei, aleºii, ºi nu pentru noi, cei care i-am votat ºi de care acum au uitat. Dar de care îºi vor aduce aminte peste patru ani. Istoria se repetã. Putem bifa numai niºte realizãri care se pot numãra pe degetele de la o mânã.

T

Tot ºapte luni au trecut ºi de când preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Man, s-a instalat oficial. Cu dezamãgire ºi amãrãciune în suflet, putem spune cã alesul portocaliu nu se poate lãuda cu foarte multe “minciuni” frumos mirositoare împlinite. Prin urmare, nu putem bifa decât o lungã listã de nerealizãri. Deocamdatã.

Ne - “recoMANdat” majorilor Dacã dãm un pic timpul înapoi, ne aducem aminte cã cel care spunea atunci cã este “recoMANdat de preºedinte” a avut o campanie electoralã plinã de idei îndrãzneþe, plinã cu promisiuni pe care oamenii le-au ºi crezut, din moment ce l-au ales preºedinte. Idei care ar fi trebuit sã scoatã Maramureºul din izolare ºi sã fim mândri cã suntem cetãþeni ai acestui judeþ. Dar ºi sã atragã înspre judeþ fonduri europene ºi guvernamentale într-un numãr cât mai mare. Aºa cum poate era de anticipat încã de pe atunci, uºor de zis, greu de fãcut însã! Deocamdatã, nu putem spune cã preºedintele tuturor maramureºenilor ºi partidul condus de el au fãcut ceea ce trebuie pentru un “Maramureº politic onest în raport cu toate problemele care chinuie acest judeþ încãrcat de frumuseþi istorice ºi de tradiþii excepþionale”. Nu au fãcut, deocamdatã, aproape nimic pentru Maramureº ºi pentru maramureºenii sãi. Nu s-ar spune cã au învãþat sã trãiascã

pentru toate comunitãþile din Maramureº. De-a lungul celor ºapte luni, nu am avut decât lupte pentru ciolan, arhicunoscutele scandaluri din cadrul ºedinþelor de Consiliu Judeþean, celebrele atacuri la adresa unuia sau a altuia care nu ºtiau sã îºi þinã ciocul mic, cã acum alþii sunt la putere, agresiunile fizice care l-au fãcut celebru pe

al nostru preºedinte, deplasãrile încoace ºi încolo pe banii publici.

“Gunoi” în administraþie De asemenea, al nostru preºedinte mai susþinea, în luna mai a anului trecut, cã, din momentul în care va pune mâna pe scaunul de preºedinte

al Consiliului Judeþean, va face curãþenie în administraþie. Ba, mai mult, a promis cã va lupta pentru descentralizarea instituþiilor din subordine. La acest capitol pânã acum nu a reuºit decât sã faciliteze încadrarea angajaþilor din Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Maramureº în sistemul funcþionarilor publici. Doar atât în ºapte luni de zile! E cam puþin pentru un preºedinte care spunea cã dacã va fi ales va încerca sã mute munþii din loc! Ce mai putem bifa la capitolul realizãri este susþinerea proiectului conducerii Spitalului Judeþean de Urgenþã “ Dr. Constantin Opriº” din Baia Mare cu privire la achiziþionarea unui angiograf, un aparat care va salva viaþa multora.

Buzunare goale Facem referire aici la atragerea de fonduri cãtre Maramureº. Un capitol la care în continuare judeþul nostru stã foarte prost. Avem o infrastructurã rutierã vai ºi amar de capul ei, modernizarea aºazisului aeroport internaþional (care oricum este numai internaþional nu) a fost întârziatã, turismul existã, dar lipseºte cu desãvârºire. Ca sã fie peisajul ºi mai dezolant, observãm cã în ultimele luni de zile nici un investitor strãin, fie el mai mic sau mai mare, nu a manifestat

interes pentru demararea unor proiecte importante la nivel de judeþ. Ca ºi un minus, nu putem trece cu vederea faptul cã operatorul de transport Austrian Airlines a renunþat la cursele Baia Mare – Viena. Un aspect care nu mai necesitã nici un fel de comentarii, faptele vorbind de la sine. Dar, la câte nu s-a gândit Mircea Man în campania electoralã! ªi la ºcolile din judeþ s-a gândit! Atunci, în acele vremuri mincinoase, învãþãmântul constituia o prioritate pentru Man. Care spunea cã acestea ar trebui sã aibã o minimã posibilitate sã selecteze ºi sã adapteze programa ºcolarã la nevoile comunitãþii ºi ale elevilor. Mai vorbea în strategia lui despre învãþãmânt despre o metodã care sã întãreascã parteneriatul cu pãrinþii. Dar nu te doare gura sã spui una sau alta, nu? Credulii cred orice, cã doarã de aia sunt creduli, aºa cã... nimic nou sub soare. Încã una din acele promisiuni care a dat alegãtorii pe spate, dar care nu a putut fi pusã în aplicare. Încã. Ca sã nu mai punem la socotealã acele promisiuni legate de revigorarea agriculturii din Maramureº! Un segment de activitate aflat în cãdere liberã, într-un declin evident. Aº îndrãzni sã spun cã judeþul nostru nu are agriculturã în adevãratul sens al cu-

vântului. Nu atâta vreme cât mecanizarea lipseºte, agricultorii sunt bãtaia de joc a autoritãþilor... Dar vrabia Mihai Viteazu’... Preºedintele mai vorbea ºi despre obligativitatea amenajãrii unor gropi ecologice la care sã fie arondate toate localitãþile din judeþ. De la vorbã la faptã este cale lungã, aºa cã planul, deocamdatã, tot pe hârtie se gãseºte. La fel ca multe altele.

Previziuni de crizã Anul 2009 se anunþã a fi un an ºi mai dificil pentru ale noastre autoritãþi. Suntem în plinã crizã economicã, prin urmare fondurile vor trebui drãmuite cu grijã. Asta dacã vrem sã facem ceva pentru judeþ, dar nu la nivel declarativ, ci faptic. Pentru cã faptele rãmân ºi conteazã, în fond ºi la urma urmei. Multe dintre promisiunile electorale fãcute de aleºi vor rãmâne pe mai departe doar pe hârtie ca urmare a acestei crize economice, iar aceeaºi crizã va fi folositã ca ºi scuzã pentru multe dintre promisiunile care vor rãmâne neacoperite dupã expirarea unui an sau doi de la înscãunare. Oricum, criza economicã este folositã ca alibi pentru a justifica o multitudine de tâmpenii puse la cale de aleºii noºtri.


social

10

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Eliberatori cu faþã umanã

A fost eliberat primul animal sãlbatic din captivitate Lavinia GHEDAN lavinia.ghedan@ne-cenzurat.ro

nul dintre cei cinci mistreþi care erau folosiþi în scopul antrenãrii câinilor de vânãtoare într-un þarc din Valea Chioarului a fost eliberat în aceste U zile. Ceilalþi patru urmeazã sã aibã aceeaºi soartã în curând, dacã se va dovedi cã sunt rasã purã ºi nu metiºi, aºa cum susþine proprietarul acestora. Oricum, antrenarea câinilor de vânãtoare folosind animale captive s-a terminat definitiv în judeþul nostru.

Ilegalitãþi pedepsite Prin intervenþia comisarului ºef Cãlin Criºan (foto) de la Garda Naþionalã de Mediu Maramureº, unul dintre cei cinci mistreþi captivi a fost eliberat. “Este ilegalã þinerea în captivitate a animalelor sãlbatice, cu atât mai mult folosirea acestora pe post de cobai în vederea antrenãrii câinilor de vânãtoare. Vom efectua în

viitor controale pentru a identifica toate persoanele care fac acest lucru, iar cei care vor fi prinºi riscã sã facã pânã ºi puºcãrie, întrucât legiuitorul prevede pedepse aspre pentru aceºtia”, ne-a declarat el.

ITRSV doarme-n papuci Cu toate cã existã un organism care ar trebui sã se ocupe de toate acestea, se

pare cã pe cei de la Inspectoratul Teritorial de Vânãtoare ºi Pescuit îi cam doare-n cot de ce se întâmplã prin judeþ. Nu Garda de Mediu, ci ITRSV ar trebui sã se ocupe de aceste lucruri, însã dânºii, tot cu treburi prin pãduri fiind, nu prea au timp de “chestii slabe”. Pentru inspectori se pare cã este mai rentabil în locurile în care trec peridoacele cu lemne. De acolo mai picã ceva. Pe când, în þarc… Dar ºi aici, ca de obicei, domnii de la ITRSV por-

La tãþi ni-i greu!

Se furã În România, de 20 de ani, se furã. Revoluþia, viaþa, biserici, clopote, drumuri, nãfrãmi, pãlãrii, pãmânturi, unelte, grajduri, cai, peºti, râuri, baraje, curent electric, mine, cãrbuni, aur, Roºia Montanã, parohii, episcopii, toiege patriarhale, cãrþi sfinte, apã sfinþitã, cãrucioare pentru invalizi, grade, stele de pe cer, bolovani de pe umeri, curþi, case,

pãduri, bani, bãnci, banii din bãnci, cucuruzi, valutã, graniþe, pistoale, mitraliere, mistreþi, cãprioare, cantoane, vulpi, cerul de pe case, ferestre, reºouri, frigidere, chiloþi femeieºti, mãgari, boi, hamuri, oiºti, coduri de barã, salarii, pensii, pahare de cuminecãturã, vin, parastase, clopotniþe, biciclete, cazane de fiert þuicã, volane, bujii, baterii, þiglã, plãci de azbest, vitrine, termopane, butelii, fãinã, stupefiante, meciuri de fotbal, sobe, fluiere, tijauã, drumuri de þarã, microfoane, idei,

doctorate, bacalaureate, diplome, patrafire, perne, pãturi, containere, vapoare, trailere, buldozere, tancuri, pisici, genþi, fântâni, oi, magazii, valuri de stofã, bucãþi din viaþa omului, viaþa întreagã, demnitatea, crucea de pe casã, praguri, camere foto, rinichi, câini, insule, petrol, gaze naturale, staþiuni, þãrmuri de mare, indicatoare, ºcoli, cizme, capre, iezi, ouã, cocoºi, iazuri cu peºti, fazani, urºi, ceaune, mãmãligã, cununi de ceapã, cauciucuri, delcouri, flote, maºini de pompieri, putini

cu borº, butoaie cu vin, uzine, cocoºi, gâscani, curci, steaguri, cazmale, perne, costume de mire, papuci de mirese, poduri, pãmântul statului, elicoptere, castele, bodegi, seminþe, praful de pe tobã, terase, biblioteci, patrimoniu, cisterne, bãrci, prapori, funii de clopot, locuri de veci, bãnci din parc, securi, drujbe, poduri de fier, bucãþi din mare, din þarã, din cer... Se furã în continuare. Totul. Vasile MORAR

nesc câte un control când este vorba de furturi de lemne, fãcând mare tam-tam, iar în cele din urmã toatã lumea iese bine. Oare cum? Noroc cã avem mãcar la conducerea Gãrzii de Me-

diu un comisar hotãrât sã-ºi facã meseria aºa cum trebuie. Rãmâne de vãzut cât va rezista acesta în funcþie în faþa ºacalilor politici, cãrora nu prea le plac cei care aplicã legea fãrã discriminare.


social

11

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Pete pe obrazul oraºului

Despre fostele centrale termice numai de bine Dragoº HOJDA dragos.hojda@ne-cenzurat.ro

datã cu sistarea furnizãrii centralizate a agentului termic au rãmas de izbeliºte marea majoritate a imobilelor în care au funcþionat centralele O termice de cartier. Acestea ne aduc aminte faptul cã acolo era ceva cândva ºi acum nu mai este. Reminiscenþe a ceea ce a fost cândva bun ºi acum a fost lãsat în paraginã. La mila Domnului ºi a timpului. Imobilele cu pricina au devenit, mai ales acum, odatã cu instalarea anotimpului rece, niºte subterfugii pentru oamenii strãzii. S-au transformat în veritabile depozite de gunoaie, fiind adevãrate focare de infecþie. Aspectul dezagreabil al acestora constituie o problemã. Sunt tocmai bune pentru afiºarea mutrelor celor care aten-

teazã la votul cetãþeanului ºi care se hlizesc de fiecare datã când ne spun cât de mult ne iubesc pe fiecare dintre noi. ªi toate acestea sub ochii “vigilenþi” ai autoritãþilor..

Un exemplu în acest sens îl constituie fosta centralã termicã de cartier situatã în zona strãzii Bucovinei, un loc care aratã mai ceva ca dupã bombardament. Un imobil care urâþeºte ºi mai mult acest oraº, la fel ca multe altele situate prin acest municipiu reºedinþã de judeþ. ªi nu este singurul exemplu în acest sens! Nimic mai puþin adevãrat

cã pentru reabilitarea lor actualii proprietari vor trebui sã investeascã niºte sume deloc neglijabile, multe dintre aceste clãdiri fiind afectate serios de trecerea timpului.

Sugestii pentru urechi ciute Odatã dezafectate, acestor imobile le-ar putea fi datã o utilitate. Ca de exemplu, s-ar putea transforma în grãdiniþe, în centre sociale funcþionale tip azil de noapte, cum s-a întâmplat cu fosta centralã termicã din zona strãzii Melodiei, unde persoanele fãrã locuinþã beneficiazã de o masã caldã ºi de un acoperiº deasupra capului. O altã opþiune ar fi transformarea lor în hale agroalimentare, cum este cea situatã în cartierul Gãrii din Baia Mare. Sau în blocuri de locuinþe, putând fi cumpãrate de investitori imobiliari. Sau - de ce nu? - ar putea sã fie transformate în niºte cluburi pentru pensionari. Opþiuni sunt, fãrã doar ºi poate, dar trebuie sã fie cineva care sã vrea sã le punã în practicã. Dar ºi sã poatã face acest lucru, cãci de la a vrea la a putea este o cale lungã ºi de multe ori anevoioasã. Primãria Baia Mare a dovedit cã poate face ceva când vrea. Imobilele acestea uitate de timp ºi de proprietari pot deveni dintr-o rãþuºcã urâtã o frumoasã lebãdã. Când? Azi,

mâine, poimâine, rãspoimâine, peste un an, doi, trei, poate niciodatã. Pentru cã îmi vine greu sã cred cã bãimãrenii se mai pot întoarce la siste-

mul centralizat de încãlzire, renunþând, astfel, la centralele de apartament, ca urmare a gazelor care sunt tot mai scumpe ºi a facturilor

care sunt tot mai mari. Nici sã vrea nu ar putea, fiindcã nu ºtiu dacã în oraº mai avem vreo centralã de cartier funcþionalã.


dezvãluiri

12

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Oamenii plãtiþi sã apere siguranþa naþionalã ºi ordinea publicã,

Partenerii grupurilor mafiote Constantin Ispas - ªeful “Doi ºi-un sfert” (DGIPI Bucureºti, SZIPI PRAHOVA) Iulian Bach - ªeful IPJ Prahova Viorel Dosaru - Locþiitor Claudiu Drãgan - Ofiþerul care vrea sã îi ia locul d-lui Ispas, cumnatul d-lui Viorel Dosaru La data de 18 ianuarie 2008, autori necunoscuþi au procedat la incendierea unui mijloc auto. Suspiciunile organelor de poliþie s-au îndreptat asupra cetãþeanului italian de origine sicilianã, Enzo Scilipoti, fost administrator al firmei ELBART ºi administrator al societãþii SCIRA, cu sediul în Ploieºti, Str. Nucilor nr. 36. A fost formulatã ºi depusã o plângere penalã la secþia de poliþie Ploieºti Nord. Administratorul firmei SCIRA Ploieºti, un cetãþean italian de origine sicilianã, autor al mai multor acte teroriste în þãri europene, dat în consemn la frontierele acestor state ºi neavând drept de intrare în alte state europene, expert în inginerii financiare, prin care a falimentat pe rând firme ºi societãþi comerciale româneºti ºi strãine, are drept obiectiv cumularea, prin înºelãtorie, a unor profituri rezultate din activitãþi comerciale, falimentarea firmelor cu care lucreazã sau pe care le reprezintã ºi asigurarea expatrierii acestor sume, în valute, în conturi din Elveþia, Cipru etc. aparþinând sau coordonate de organizaþiile teroriste Stida ºi Cosa Nostra.

al Secþiei de Poliþie Ploieºti Nord, d-l CONSTANTIN NICOARÃ, locþiitorul acestuia, d-l Alexandru, au cunoscut, prin conþinutul acestei plângeri penale, faptul cã o serie de cetãþeni, în special cetãþeni italieni de origine sicilianã, colegi de afaceri de-ai lui Enzo Scilipoti, participã la atentate teroriste în România, Austria (þarã în care sunt în consemn sau au interdicþie) ºi alte þãri.

NUP-uri ºi iar NUP-uri Însã d-l CONSTANTIN ISPAS, prin “curierul sãu” CLAUDIU DRÃGAN, fost ofiþer din cadrul sectorului “economic” al Poliþiei Ploieºti, în prezent cadru al DGIPI Ploieºti Prahova, cu competenþe “extinse” în judeþele Prahova,

Interesul poartã fesul Viorel Dosaru, a cãrei soþie - Iulia Dosaru - a fost, pe rând, favorita elitei mafiote PNL locale, a îndeplinit funcþii de conducere la ETM/ATM Prahova (Autobaza Transport Marfã), iar în prezent deþine funcþia de director al Poºtei Române Ploieºti Prahova. Printr-un artificiu politic local, de cumulare ºi promovare al unor interese oculte, de afaceri cu d-nii Mircea Cosma - preºedintele Consiliului Judeþean Prahova, Viorel Dosaru va fi introdus ºi acceptat în PSD, filiala Prahova. În acest fel Viorel Dosaru ºi Mircea Cosma îl vor coordona, în continuare, pe d-l Constantin Ispas ºi vor cumula interese, în special sume în bani, de la Ispas ºi Rãzvan Alexe, deþinãtori ai unor dispo-

Act criminal cu conotaþii teroriste Între creditorii SCIRA se aflã ºi un grup de terþe persoane, dar ºi Banca BANCPOST, cu un prejudiciu, la nivelul anului 2007, de peste ºapte miliarde de lei. Menþionãm faptul cã actul criminal cu conotaþii teroriste a fost planificat chiar de cãtre administratorul SCIRA, aspect confirmat în plângerea formulatã ºi depusã la Secþia de Poliþie Ploieºti NORD, la solicitarea cadrelor MIRA, ISU, Pompieri, Poliþie Comunitarã, chiar în aceeaºi zi, 18 ianuarie 2008. Poliþia judeþului Prahova, prin inspectorul ºef IULIAN BACH, locþiitorul acestuia, d-l VIOREL DOSARU, ºeful DGIPI, CONSTANTIN ISPAS, subalternul acestuia din urmã, d-l CLAUDIU DRÃGAN, alãturi de alte cadre MIRA, precum ADRIAN CHIRIÞÃ - ofiþerul de caz/dosar al atentatului terorist menþionat, actualul ºef

Iulian Bach Dâmboviþa, Buzãu, Brãila etc., pentru a ÎNCHIDE cazul, a primit suma de 22.000 euro. Bani cu care ºi-a achiziþionat douã automobile, mãrci de prestigiu germane, AUDI, categoria LUX. Totodatã, d-l CONSTANTIN ISPAS a efectuat ºi efectueazã presiuni asupra cadrelor de poliþie ale Secþiei Ploieºti NORD, în special asupra d-lui CONSTANTIN NICOARÃ, pentru a ÎNCHIDE cazul teroristului aflat încã pe teritoriul României ºi protejat de aceastã structurã mafiotã formatã din unele cadre de informaþii române, cu soluþia NUP. Menþionãm ºi faptul cã d-l Claudiu Drãgan este cumnatul d-lui Viorel Dosaru, actualul locþiitor al inspectorului ºef al Poliþiei Judeþene Prahova.

zitive informaþionale, la concurenþã cu celelalte cadre ºi structuri specializate de poliþie, care astfel nu îºi pot duce la îndeplinire dosarele ºi cazurile în lucru. În schimb, prin ruda sa Claudiu Drãgan, ofiþer de informaþii operativ, Viorel Dosaru a primit deja ºi a transmis, în parte, informaþii compromiþãtoare despre mediile de afaceri locale, centrale ºi internaþionale, pe care le-a înmânat deja preºedintelui CJ Prahova, pentru a-l susþine în campania sa de accedere în filiala localã PSD ºi promova în funcþia de ºef al IJP Prahova. Deci preþul plãtit “politic” de Viorel Dosaru este reprezentat de dosarele operative ale DGIPI condusã de Constantin ISPAS.

Schimbãri fãrã motiv De asemenea, în nenumãrate rânduri, ofiþerii care s-au ocupat de cazul “Atentat Terorist” în speþã au fost schimbaþi, din diverse motive, urmare a presiunilor exercitate de d-l Constantin ISPAS ºi Claudiu DRÃGAN, astfel: D-l GRECU a fost transferat la IPJ Prahova, la biroul Paºapoarte sau Evidenþa Informatizatã a Persoanelor, iar d-l Adrian CHIRIÞÃ a fost avansat, promovat ºi a fost transferat la Poliþia Bãicoi. Deºi au fost depuse o serie de declaraþii în caz, prin care s-au adus probe relevante, care sã-l incrimineze pe suspect ºi legãturile sale din România ºi strãinãtate, ofiþerii de caz, împreunã cu ºefii Secþiei de Poliþie Ploieºti NORD, la sugestiile ºi la recomandãrile frecvente, personale, ale domnului Constantin ISPAS, care s-a implicat în caz, ale unor cadre de-ale sale din subordine, au întârziat dosarul, neacoperind momentele operative care sã identifice aceastã faptã gravã ºi prejudiciul aferent, de peste un miliard de lei. Declaraþiile în speþã au fost date personal d-lor Alexandru ºi Nicoarã de la Secþia de Poliþie Ploieºti NORD ºi au relevat ºi principalul suspect al incendierii, aflat în legãturã strânsã cu d-l Enzo Scilipoti, ºi care locuieºte, în calitate de chiriaº, în blocul nr. 127 din Ploieºti, strada Gageni, etaj II, ap. 9, (Laura IANA - proprietar), care este fost sportiv de performanþã în ramura BOX, în prezent având tangenþã cu activitãþile unor firme de pazã ºi protecþie. Totodatã, în dosar au mai fost indicate cadrelor de poliþie ºi alte terþe persoane suspecte care nici pânã în prezent nu au fost anchetate. Nici una dintre persoanele asupra cãrora se manifestã în continuare suspiciuni nu au fost solicitate de ofiþerii de caz pentru a da declaraþii conforme în dosar, datoritã implicãrii d-lui Constantin Ispas, care intervine frecvent pentru soluþionarea dosarului ºi acoperirea sursei sale Enzo Scilipoti. În plus, d-l Constantin Ispas s-a implicat ºi în asocierea sa cu Enzo Scilipoti ºi, alãturi de alþi ofiþeri ºi d-na Dorina Danielescu - ºeful DIICOT Prahova - au exercitat presiuni asupra ofiþerului Pantelimon din cadrul Serviciului SIF\IJP Prahova. Tangenþial, cadrele DGIPI Prahova - Constantin Ispas, Claudiu Drãgan, Adrian Rãdu-

lescu, Secãreanu - au exercitat presiuni ºi asupra ofiþerilor Ion Popescu - ºef serviciu SIF, Busuioc - ºef birou. Stimate Domn, Stimaþi Domni, În continuare, îndrãznim sã vã aducem la cunoºtinþã aspecte grave ale activitãþii derulate de colectivul subordonat de domnul Constantin ISPAS ºi în special de acesta, cu acordul, susþinerea ºi sprijinul total al d-lui Iulian BACH, ºeful IPJ Prahova: „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºtiu cum a fost NUMIT, fãrã concurs, fãrã examen, d-l Ispas la DGIPI Bucureºti, SZIPI Prahova, competenþele ºi atribuþiile sale la Serviciul zonal Prahova. Dâmboviþa sau Buzãu, aceasta fiind singura situaþie de acest fel din România?! „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºtiu cum d-l Constantin ISPAS a intrat în posesia unei afaceriinspecþie tehnicã, coordonatã clandestin prin fratele sãu, Ion ISPAS, fost ofiþer MApN, la service-ul din localitatea Pleaºa?!

stanþiale, de ºeful DGIPI Prahova, d-l Constantin Ispas??? Care dezvãluie conþinutul unor dosare operative în lucru, deci informaþii secrete, din dosarele operative ale structurilor cu atribuþii ºi competenþe pe linia siguranþei naþionale, nu dosare arhivate?! „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea ºtiu faptul cã Enzo Scilipoti ia acordat d-lui Constantin ISPAS sume în bani din cele devalizate de la Banca BANCPOST ºi cum încã încearcã d-l ISPAS sã încetineascã executarea silitã a imobilului aparþinând administratorului SCIRA (Str. Nucilor, nr. 36), Enzo Scilipoti?! „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc câþi bani a primit d-l Ispas sau cum dispozitivele sale, ºi în principal dânsul, acþioneazã asupra reprezentanþilor Bãncii BANCPOST pentru a nu se constitui încã, în dosarul de executare, pentru cã cetãþeanul strãin ar vorbi dacã i se vinde de cãtre executor casa ºi, astfel, d-l Ispas ar trebui sã

Viorel Dosaru „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºtiu de legãturile d-lui Constantin Ispas cu “Narcis”, om de afaceri din Ploieºti, pe numele real Adrian MOISE care, prin spãlare de bani proveniþi din afaceri ilegale cu “petrol”, a infuzat suma de 300.000 euro în afacerea coordonatã subteran de d-l Constantin Ispas ºi fratele sãu? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºtiu cum acorda protecþie ºi cum SCÃPA din dosare penale infractori, în special cei documentaþi de serviciile speciale din România, care lucreazã profesional cazuri, cheltuiesc bani publici pentru a apãra România ºi pe cetãþenii acesteia, consumã energie, expertizã, timp ºi, apoi, INFRACTORII sunt aºa-zis recrutaþi, în interes personal ºi scãpaþi, contra unor sume în bani sub-

justifice ºefilor sãi sumele acordate de Enzo Scilipoti?! „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea ºtiu cum mass-media scrisã ºi audiovizualã localã ºi centralã culege informaþii despre modul în care d-l Marian Secãreanu, subcomisar ºef în cadrul SIPI Prahova, numit în acest post de d-l Ispas, a accidentat recent o persoanã, un ofiþer de informaþii, modul în care unul dintre semnele de circulaþie situate la intersecþia str. Panduri din Ploieºti a fost sustras de d-l Ispas sau felul în care d-l Ispas a contactat, personal, conducerea IML Ploieºti pentru a sustrage documente care ar atesta starea gravã de sãnãtate a persoanei accidentate de ofiþerul Marian Secãreanu, subalternul sãu? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l


dezvãluiri

13

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009 ministru Liviu Dragnea ºtiu cum se implicã d-l Ispas în evoluþia anchetei ºi cum încearcã, sistematic, sã ascundã de presã autoturismul marca VW, model “Vento”, nr. înmatriculare PH-WSE la sediul poliþiei ploieºtene din str. Soarelui? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc cum este implicat în coordonarea ilegalã a afacerilor cu petrol, în special cele cu d-l Gheorghe Narcis, ºeful DGIPI Prahova, d-l Ispas Constantin? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc cum d-l Ispas a achiziþionat, pe aceastã direcþie, un mijloc auto marca AUDI, la nivelul de 35.000 euro, incluzând ºi leasingul auto, dintre care 25.000 euro i-a plãtit cash sau modul în care l-a transferat, prin d-l Gheorghe Narcis, cãtre fratele sãu, care deþine monopolul ºi care condiþioneazã marile segmente de inspecþii auto, prin afacerea pre-

Ispas sã denatureze, ilegal, cursul anchetei prezente, prin care doreºte sã “obþinã” CULPà COMUNÃ, incriminând un coleg de-al sãu de la o altã unitate militarã? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi dl ministru Liviu Dragnea cunosc modul în care d-l Ispas a obþinut sume în bani de la Enzo Scilipoti ºi procedeele prin care ºi-a achiziþionat un alt nou mijloc auto, marca AUDI, negru, tot… dupã numai trei luni de când l-a achiziþionat pe primul, prin d-l Alexandru Crângu ºi pe care l-a acordat fratelui sãu? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc conþinutul declaraþiilor date de martorii evenimentului auto (accidentul recent), care au vãzut indicatorul STOP ºi modul în care d-l Constantin Ispas s-a implicat în sustragerea acestuia? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea sunt interesate de faptul cã d-l Con-

zentatã mai sus sau modul în care ofiþerul Ispas Constantin a achiziþionat, recent, cel de-al doilea mijloc auto marca AUDI, a cãrui valoare de catalog este de peste 50.000 euro?! Din salariul de poliþist? Ofiþer de informaþii în cadrul unui serviciu secret din România? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc natura presiunilor pe care d-l Ispas le efectueazã, încã, asupra unor directori din industria de petrol româneascã, inclusiv asupra d-lui Octavian Natu, pentru a-l determina sã renunþe la planurile sale de a-l trimite în judecatã pe Enzo Scilipoti, sau presiunile la care acest manager a fost ºi este, în continuare, supus? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc faptul cã d-l Marian Secãreanu se afla, în ziua accidentului respectiv, în data de 04.12.2008, ora 12.00, când a intrat, fãrã sã se asigure ºi fãrã sã se opreascã la indicatorul STOP din intersecþie, în mijlocul auto marca Logan, accidentând ºoferul, vãtãmându-l grav pe un ofiþer SRI? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc cum încearcã, încã, d-l

stantin Ispas efectueazã investigaþii private, în interesul grupurilor mafiote din care face parte ºi pe care le sprijinã? Investigaþii private la domiciliile unor cadre SRI? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc faptul cã, recent, d-l Ispas a solicitat, în curtea IJP Prahova, o întâlnire cu ºeful unitãþii de protecþie a SRI Prahova, persoana vãtãmatã în acest caz-accident, cãruia i-a cerut iertare? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc modul în care d-l Ispas l-a numit ºef birou pe d-l Constantin ªtefan, vãrul sãu, fãrã concurs? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc faptul cã în ziua evenimentului rutier prezentat d-l Marius Secãreanu utiliza maºina de serviciu pentru a se deplasa în interes personal, în scopul achitãrii unor facturi pentru materiale de construcþii, care au fost achiziþionate ºi care sunt necesare operaþiunilor de construcþii la casa pe care ofiþerul MIRA ºi-o construieºte în localitatea Plopu, judeþul Prahova?! „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l

ministru Liviu Dragnea cunosc modul în care vãrul d-lui Constantin Ispas, d-l Laurenþiu Matei, a fost angajat ºofer în cadrul direcþiei sale?!

Un serviciu de informaþii PRIVAT „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc faptul cã d-l Constantin Ispas sistematic ameninþa, în medii publice, ofiþerii MIRA, evidenþiind legãturile sale avute cu d-nii Liviu Dragnea ministru, Teodor Albu, zis THEO - ºeful DGIPI Bucureºti, Marcel Sânpetru, gen. (rez.) Darna ºi Virgil Ardelean?! „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea ºtiu cum d-l Ispas i-a solicitat d-lui Gabi Crângaºu, om de afaceri local ploieºtean, sã formuleze o plângere la Secþia de Poliþie 5 Ploieºti SUD, adresatã personal ºefului acestei structuri, d-l Gheorghe Parepa, prin care ar fi fost folositã, de cãtre un cetãþean, în restaurantul “PREZIDENT”, o armã de foc tip pistolet, cu scopul de intimidare? Verificãrile ulterioare întreprinse de experþii AEST (Arme, Substanþe toxice, Explozibili - Prahova), judiciar etc. au concluzionat infirmarea aspectelor sesizate în plângerea formulatã de sursele d-lui Constantin Ispas ºi ofiþerul Adrian Mortici, legãtura operativã a ºefului DGIPI Prahova, persoanã care sistematic îºi TOARNà colegii, toþi poliþiºti. Deci, dacã d-l Constantin Ispas doreºte sã OBÞINà ceva - avantaje, sume în bani, cazuri în lucru - pentru a dovedi ºefilor sãi cã gestioneazã operativ, ca un adevãrat manager, serviciul sãu, are de lucru ºi poate incrimina, oricând, orice persoanã! Numai cã de data asta nu a fost sã fie! Vã daþi seama cum lucreazã structura d-lui Ispas, cum controleazã situaþia operativã din aceste judeþe, serviciul de informaþii al Ministerului de Interne? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc presiunile, influenþa exercitatã, traficul de influenþã în formã continuatã, efectuate de d-l Ispas asupra poliþiºtilor din cadrul Secþiei NORD, care de peste un an nu lucreazã dosarul ºi îl protejeazã, încã, pe d-l Enzo Scilipoti, deºi acesta are formulate ºi depuse împotriva sa o mulþime de plângeri penale, pentru înºelãciune, în special? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi dl ministru Liviu Dragnea cunosc aceste aspecte ºi legãturile d-lor Constantin Ispas ºi Claudiu Drãgan cu d-l comisar ºef Iulian BACH? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea ºtiu cã

asupra unui cetãþean român a fost pus la cale un atentat terorist, cu acordul unui cadru MIRA, din DGIPI Bucureºti, SZIPI Prahova, d-l Constantin Ispas care, deºi cunoaºte implicarea, pregãtirea, sprijinul cetãþeanului italian Enzo Scilipoti în acest atentat terorist, încã încearcã, în virtutea funcþiei sale, sã-l protejeze pe cetãþeanul strãin, influenþând anchetele ºi tergiversând soluþionarea dosarului? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc modul în care, în baza legilor speciale pe linie de siguranþã naþionalã, d-l Constantin Ispas a fost exclus din DGA? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l Ministru Liviu Dragnea ºtiu natura legãturilor d-lui Constantin Ispas cu Dorina Danielescu, zisã CIUFI, al cãrei soþ a fost promovat, prin trafic de influenþã, într-o instituþie a statului, fãrã concurs? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc legãturile intime ale cuplului “Dorina Danielescu vs. Constantin Ispas” ºi modul în care a fost documentat, instrumentat ºi soluþionat cazul de siguranþã naþionalã “Petroliºtii”, în care unul dintre cei mai mari infractori români, MARIAN TURCU, zis “NEPOTU”, a fost SCÃPAT din caz, plãtind d-nei Danielescu de la DIICOT ºi d-lui Ispas, iniþial, dar ºi d-lui Viorel Dosaru ºi d-lui Ionel Trandafirescu (ofiþer specialist MIRA, soþul d-nei Zãnicã Trandafirescu, magistrat prahovean, fost ofiþer-comandant al Penitenciarului Târgºor), sume în bani, aºa cum adesea se lãuda ºeful DGIPI Prahova? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea ºtiu conþinutul discuþiilor dintre Claudiu Drãgan ºi Constantin Ispas, modul în care aceºti ofiþeri deconspirã, vând secrete ºi cum, împreunã cu douã cadre de protecþie de la unitatea centralã a ministeru-

lui, cu competenþe pe linie de protecþie contrainformativã, încearcã sã ACOPERE CLOACA de la Prahova, cazul fiind încã în lucru, sub coordonarea unor structuri specializate centrale!? Însã verificãrile se fac tot la Prahova, iar d-nii Iulian Bach, Constantin Ispas, Viorel Dosaru, Claudiu Drãgan spun unor surse cã au pus deja în dependenþã chiar pe inspectorii de la Bucureºti veniþi în control ºi care au acceptat condiþiile financiare ale grupului subteran menþionat? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea ºtiu conþinutul declaraþiilor date unui ofiþer de protecþie de la Bucureºti de cãtre d-l Claudiu Drãgan, care vrea sã îi ia locul d-lui Constantin Ispas? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc faptul cã ofiþerul Claudiu Drãgan, alãturi de ofiþerul Adrian Rãdulescu, a efectuat o deplasare, la invitaþia lui Enzo Scilipoti, beneficiind, douã

sãptãmâni, alãturi de soþiile lor, ale ofiþerilor de informaþii respectivi, de sprijinul acordat de cetãþeanul italian care i-a avut oaspeþi chiar în Sicilia, la Siracusa, localitate în care s-a negociat asocierea Cosa Nostra cu DGIPI Prahova? „ Structurile de protecþie ale DGIPI Bucureºti ºi d-l ministru Liviu Dragnea cunosc contactele din ultimele trei sãptãmâni ale d-lui Constantin Ispas, ºeful DGIPI Prahova de la Bucureºti, cu ofiþeri din cadrul MIRA, contacte cu ofiþeri activi, operativi, dar ºi în rezervã, care sã-l sprijine în menþinerea sa pe poziþie ºi sã poatã astfel sã disimuleze ºi sã ascundã faptele sale? Dar pe dumneavoastrã, vã intereseazã aceste aspecte? Telefoanele celulare ale d-lui Constantin Ispas: 0743-551.244 - serviciu 0721-220.194 - privat 0722-338.636 - privat Simona FICA


dezvãluiri

14

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Proiectul lichidãrii lui Traian pentru România (V) ontinuãm cu prezentarea unor fapte care care ar trebui sã ne dea de gândit la modul cel mai serios cu putinþã. Imaginea care ni s-a înfãþiºat, dupã parcurgerea tuturor informaþiilor obþinute prin lecturarea celor patru pãrþi de pânã acum, referitoare la preºedintele þãrii, care este þinta unor atacuri venite din partea unora care atenteazã la scaunul sãu, este una care ne confirmã anumite bãnuieli. Acum ºtim cu siguranþã cã lupta pentru putere este departe de a se fi încheiat. Am vãzut cã numele cel mai des pomenit este cel al lui Dinu Patriciu cu al sãu ROMPETROL, un personaj extrem de important ºi care are un cuvânt greu de spus în toatã aceastã încercare de aruncare de pe scaun a lui Bãsescu. (D.H.)

C

TUNUL ROMPETROL Câºtigurile realizate de mai multe persoane importante de pe scena politicã, în urma tranzacþiei de la bursã cu acþiuni ROMPETROL Rafinare: „ Camelia Rodica Voiculescu: 480.000.000 de acþiuni x (250 - 116) a 64,3 miliarde lei „ Attila Verestoy: 70.000.000 x (300 - 116) a 128,8 miliarde lei. Câºtigurile realizate sau pãrþile de realizat de cãtre persoanele care au cumpãrat de la Saltville pentru un preþ mediu de vânzare, de 650 660 lei/acþiune: „ Camelia Rodica Voiculescu: 480.000.000 x (650 -

înmatriculare J40/15812/ 1994, acordat la 24.08.1994. 19.12.1996 – Cãlin Popescu Tãriceanu intrã în SAFI. 18.05.1999 – Cãlin Popescu Tãriceanu iese din SAFI. În 1996, Consiliul de Administraþie al SAFI era format din Viorel Cataramã preºedinte, Andrei Ion Chiliman - membru, Radu Boroianu - membru, Dan Rusanu membru, Bogdan Stanca – membru. Din cele 43.208.013.467 de titluri de participare la SAFI, liberalii deþineau un activ de 251.203.959.581 lei. Când s-a mirosit cãderea catastrofalã a SAFI, cei din conducere, în frunte cu George Danielescu ºi Tãriceanu, ºi-au retras zeci de miliarde de lei. Premierul, Camelia VOICULESCU

tentaþi de dobânzile mari promise.

PNL ºi recuperarea filierei PSD Moscova via Chiºinãu Între PNL ºi PSD existã însã ºi un alt fel de “lucrare împreunã” decât cea vizibilã pentru toatã lumea. În privinþa proiectelor legate de românii din afara graniþelor funcþioneazã o conivenþã semnificativã care dã mãsura “diferenþierii” ideologice dintre PSD ºi PNL. Deºi anchete ale instituþiilor specializate au scos la luminã fapte ce dovedesc implicarea guvernãrii PSD în acte penale ºi acþiuni antiromâneºti, PNL-ul a continuat aceeaºi politicã dusã de regimul Nãstase faþã de românii din afara graniþelor.

Titus Corlãþean a dat banii Guvernului României oamenilor Moscovei de la Chiºinãu

250) a 192 miliarde lei „ Attila Verestoy: 70.000.000 x (650 300) a 17 miliarde lei „ Cãlin Popescu Tãriceanu: 10.000.000 x (660 - 500) a 1,7 miliarde lei.

Tãriceanu a fost implicat în SAFI Firma Societatea de Administrare a Investiþiilor SAFI – Invest S.A. Numãr de

acum proprietar al mai multor societãþi comerciale, inclusiv al celei ce se ocupã de importul de autoturisme Citröen pentru România, ATS, a împrumutat câteva zeci de miliarde necesare unor asemenea afaceri de la SAFI. Adicã, mai exact, de la oamenii care au cotizat. Prãbuºirea SAFI, în 1996, a lãsat cu buzunarele goale ºi a adus la disperare un numãr de 106.000 investitori, care ºi-au depus agoniseala,

Raportul oficial al Curþii de Conturi a României, instituþie supremã de control financiar, aruncã o razã de luminã asupra proporþiilor jafului ºi ilegalitãþilor din timpul guvernãrii PSD ºi, în acest caz, a implicãrii actualului secretar general al PSD, Titus Corlãþean, în sponsorizarea oamenilor Moscovei de la Chiºinãu pe vremea când era responsabil al Departamentului pentru Relaþiile cu Românii de Pretutindeni. Raportul, realizat pe parcursul anului 2006, cuprinzând verificãrile asupra perioadei 2004-2005, are sute de pagini ºi fotografiazã neregulile din toate instituþiile româneºti. Una dintre cele mai explozive pãrþi din documentul Curþii de Conturi este cea referitoare la modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanþarea proiectelor pentru românii de

pretutindeni. Se demonstreazã cã Statul a fost prejudiciat cu zeci de miliarde de lei, iar organizaþiile care au derulat aceste fonduri au fost date pe mâna Justiþiei. Cu un an în urmã, un funcþionar al Departamentului a stârnit un scandal rãsunãtor, afirmând public cã alocarea fondurilor cãtre românii din afara graniþelor, proces secretizat de Adrian Nãstase, s-a fãcut pe criterii cu totul anapoda. Fonduri ale Statului Român au fost dirijate în beneficiul unor agenþi dovediþi ai Moscovei, cu implicarea unor cadre corupte din serviciile româneºti. Actualul secretar de stat responsabil pentru Relaþiile cu Românii de Pretutindeni, Mihai Gheorghiu, instalat de PNL, a refuzat sã sesizeze Procuratura, cerând doar un Raport al Corpului de Control.

teazã în jurul unor centre de putere politicã aparþinând foºtilor guvernanþi, se poate face vinovat de abuz de putere, trafic de influenþã, deturnare de fonduri, înºelãciune. Pe lângã irosirea fondurilor publice ºi a utilizãrii necorespunzãtoare a acestora, se adaugã dezinformarea cu bunã-ºtiinþã a opiniei publice ºi a autoritãþilor româneºti ºi strãine, prin rapoarte ºi “analize” lipsite de orice relevanþã ºi prezentate drept materiale rezultate ca urmare a unor investigaþii costisitoare. Grupul responsabil de toate acestea ºi-a propus, ºi a ºi reuºit în mare mãsurã, arogarea rolului de instanþã de analizã ºi interpretare a problematicii spaþiului ex-sovietic ºi, cu precãdere, a Republicii Moldova.

Corupþia societãþii în civil

Un Memorandum realizat de un funcþionar al MAE, înaintat Guvernului României în mai 2005, aratã urmãtoarele fapte - confirmate acum ºi de laborioasa cercetare a Curþii de Conturi: în toate proiectele nefinalizate sau defectuos finalizate se în-

Memorandumul amintit, înaintat Guvernului României în mai 2005, scotea la luminã fapte grave de corupþie. Ulterior, datele au fost confirmate de ancheta Curþii de Conturi a României, referitoare la modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanþarea proiectelor pentru românii de pretutindeni, anchetã care s-a încheiat la sfârºitul anului 2006. Trei organizaþii care au prejudiciat Statul au fost date pe mâna Justiþiei. Toate cele trei organizaþii din Iaºi, Centrul pentru Democraþie Iaºi,

tâlneºte aceeaºi ecuaþie: un grup restrâns de persoane a distribuit clientelar, pe criterii cu totul strãine interesului naþional, sume fabuloase de bani unor reprezentanþi ai unor organizaþii din Republica Moldova, fãrã a urmãri finalitatea realã a cheltuirii sumelor decontate. Acest mic grup de persoane, care include ºi funcþionari guvernamentali, precum ºi persoane care gravi-

Fundaþia Academicã “Petre Andrei” Iaºi ºi Centrul de Prevenire a Conflictelor ºi Early Warning, reprezintã, în fapt, acelaºi grup, membrii lor având strânse legãturi. Toate aceste ONG-uri sunt controlate de oameni apropiaþi unor cadre corupte ale structurilor serviciilor secrete ºi sunt strâns legate de PSD. Iulian Chifu, prezent adeseori pe postul Realitatea TV, ca director al Cen-

Curtea de Conturi dezvãluie jaful din timpul Guvernãrii Nãstase

trului de Prevenire a Conflictelor ºi Early Warning, este fondator ºi al Centrului pentru Democraþie Iaºi. Doru Tompea, membru fondator al Centrului pentru Democraþie Iaºi, era ºi membru al Biroului Judeþean al Partidului Social Democrat ºi a fost directorul de campanie al Uniunii PSD+PUR. Tompea este, în acelaºi timp, preºedinte al Fundaþiei Academice “Petre Andrei”, acþionar al acesteia ºi, totodatã, decan al Facultãþii de Psihologie din cadrul Universitãþii “Petre Andrei”, universitate particularã care aparþine Fundaþiei “Petre Andrei”.

Plan rusesc susþinut la Bucureºti Centrul condus de Iulian Chifu, un apropiat al senatorului PNL Teodor Meleºcanu, a inventat ºi un Plan comun pentru Transnistria, împreunã cu alte ONG-uri controlate de serviciile de informaþii din Ucraina ºi Republica Moldova. Prezentatã cu fast la Comisia pentru Politicã Externã, condusã de senatorul PSD Mircea Geoanã, fãcãtura prin care se introduceau în spaþiul politic idei vehiculate de Rusia a subminat, într-o oarecare mãsurã, iniþiativele Instituþiei Prezidenþiale a României în zonã. Atât în boardul Centrului de Prevenire a Conflictelor, cât ºi între fondatorii Centrului pentru Democraþie Iaºi se aflã Gabriel Micu, funcþionar al DRRP, consilier ºi reprezentant special al fostului secretar de stat Titus Corlãþean. Micu, propulsat de Hrebenciuc, a fãcut parte din 1995 din tot felul de comisii guvernamentale, din Consiliul pentru Minoritãþi Naþionale, apoi din 1997 apare în cadrul Departamentului pentru Protecþia Minoritãþilor Naþionale, este integrat în MAE, ca director în Direcþia Consiliul Europei ºi Drepturile Omului. Este ulterior însãrcinat cu interimatul reprezentanþei diplomatice din Cipru pânã la sosirea lui Costin Georgescu ºi apoi este numit ºef al Direcþiei Moldova.

Corlãþean ºi Nãstase au sprijinit oamenii Moscovei Prezenþa sa atât în interiorul departamentului care aloca banii, cât ºi în organizaþiile care primeau banii reprezintã un conflict clar de inte-


dezvãluiri

15

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Bãsescu ºi rãzboiul total rese. Bugetul Departamentului Românilor de Pretutindeni, condus de Titus Corlãþean, secretar de stat ºi purtãtor de cuvânt al partidului, a fost secretizat de Adrian Nãstase, ceea ce a permis fraudele ºi suportul mascat al Guvernãrii PSD în favoarea politicienilor creaþi ºi sprijiniþi de Moscova. PSD-ul, prin DRP, a contribuit masiv la susþinerea candidaþilor Moscovei la Chiºinãu, acordând, pe lângã bani, ºi sprijin politic nemijlocit. Chiar ºeful de campanie al Blocului Moldova Democratã, condus de fostul primar al Chiºinãului, Serafim Urechean, era un pesedist din Iaºi, Cezar Caluschi, partener de afaceri cu Bogdan Solcanu, fiul senatorului PSD Ioan Solcanu, fostul ºef autoritar al Iaºiului. Agregatul PSD-ului local îi cuprinde pe Tompea, Nechita, Solcanu, la rândul lor direct legaþi de Radu Timofte. Liderul Blocului Moldova Democratã - Serafim Urechean - a susþinut public candidatul Rusiei în Ucraina, Viktor Yanukovici ºi echipa sa ruseascã. Iar ºeful campaniei lui Yanukovici, trimisul Kremlinului, Gleb Pavlovsky, a fost ºi coordonatorul echipei ruseºti de campanie a moldovenilor lui Serafim Urechean. Potrivit unor surse publice, Urechean este totodatã un apropiat al prim-adjunctului SIE, Silviu Predoiu.

Curtea de Conturi demascã hoþia Raportul Curþii de Conturi a sancþionat ilegalitãþile patronate de Titus Corlãþean, actele de control întocmite în urma verificãrii Fundaþiei Academice “Petre Andrei” din Iaºi, Asociaþiei Centrul pentru Democraþie din Iaºi, precum ºi Asociaþiei Centrul pentru Prevenirea Conflictelor ºi Early Warning din Bucureºti – instituþii care au utilizat fonduri destinate românilor de pretutindeni în anul 2004, fiind înaintate organelor de cercetare penalã, neavând, pe moment, caracter public. În timp ce România susþinea în Moldova reþeaua intereselor ruseºti, oligarhii ruºi investeau masiv în obiectivele industriale din România.

ALRO - povestea adevãratã Povestea ALRO este povestea tuturor guvernelor României din 1990 încoace. Este ridicol sã vii astãzi ºi sã pretinzi cã ALRO ar avea de-a face cu Bãsescu sau (doar) cu... Stolojan. Anul trecut, celebrul luptãtor antisovietic Vladimir Bucovski a vizitat România ºi ne-a spus în faþã, tranºant, cã noi avem KGB-ul în România, cu Lukoil ºi cu

sectorul industriei de aluminiu. Aºa cum toate sectoarele strategice, primordiale în economia Rusiei, industria petroliferã, Gazprom, industria nuclearã, minele de uraniu, industria spaþialã, sunt controlate de cãtre grupul de la Dresda al ofiþerului KGB Vladimir Putin, tot astfel ºi în România ofiþerii ruºi conduc ºi controleazã ramuri industriale strategice pentru industria de rãzboi. Istoria preluãrii aluminiului românesc de cãtre ruºi începe imediat dupã Revoluþie. ALRO Slatina a fost înfiinþatã în ianuarie 1991, ca societate pe acþiuni, prin preluarea unei cote de 65% din patrimoniul Intreprinderii de Aluminiu Slatina. Uzina de Aluminiu Slatina a fost înfiinþatã în martie 1961 ºi constituia un segment important al industriei de apãrare a României. Societatea ALRO este singurul producãtor de aluminiu primar din România ºi cel mai mare din Europa de Est ºi este listatã la Bursa de Metale de la Londra (LME). ALRO poate produce anual peste un milion de tone de aluminã, 420.000 de tone de aluminiu primar ºi 120.000 de tone de produse din aluminiu. ALRO are pieþe de desfacere în întreaga lume. ALRO ºi, ulterior, restul industriei de aluminiu au intrat treptat sub controlul unei grupãri - cum o spune foarte clar Bucovski - a serviciilor ruseºti. În mediul de afaceri din metalurgie se ºtia cã tranzacþia face parte dintr-o strategie mai amplã de concentrare a întregii producþii de aluminiu din România într-o singurã mânã, astfel încât sã se poatã dicta ºi preþurile în funcþie de un anumit monopol care s-ar putea instaura pe piaþa româneascã de profil. Totul pleacã de la un singur nume: Marco. Marco de la Mark Rich, partenerul de afaceri al lui Soros. Interfaþa, Marco International, este condusã de rusul Vitali Matsitski, la rândul sãu apropiat al lui Victor Pinciuk, ginerele fostului preºedinte ucrainean Leonid Kucima. Vitali Matsitski este ºi proprietarul Grupului de firme Rinko, specializat în producþia petrolierã, ºi are o avere estimatã la peste 10 miliarde de dolari. Firmele companiei Marco au înhãþat cam tot ce miºcã în zona strategicã din România.

Aluminiu pe tava Kremlinului În 2005, participaþia Marco Industries la capitalul social al Combinatului ALRO Slatina a crescut de la 76,08 la 85,26%, în detrimentul acþionarilor minoritari. A fost o a doua etapã prin care Marco Industries ºi-a întãrit

Vladimir PUTIN

cumpãra materia primã necesarã elaborãrii aluminiului, ceea ce a condus la închiderea, la începutul anului 2003, pentru trei luni, a combinatului. În urmã cu doi ani, unul dintre cei trei fraþi Alaghband, care sunt patronii Grupului Balli, a fost arestat de poliþia elveþianã pentru fraude financiare. Dezvoltarea reþelei de desfacere a aluminei cãtre alþi parteneri bloca interesele ruºilor de la consorþiul Marco ºi, o datã cu dezvoltarea combinatului, aceºtia l-au achiziþionat.

Ginerele lui Kucima pune mâna pe Tulcea

controlul asupra ALRO tot printr-o majorare de capital, prin care participaþia companiei Marco crescuse de la 74,2 la 76,08%. AVAS a contestat majorarea de capital din iunie 2005, prin care grupul Marco Industries ºi-a mãrit participaþia la capitalul ALRO de la 76,08% la 85,26%, ceea ce a întârziat operaþiunea de fuzionare a ALRO Slatina cu Alum Tulcea, programatã iniþial pentru 2005. Ulterior, în vara anului 2006, ALRO a fuzionat prin absorbþie cu Alum Tulcea, integrând pe verticalã producþia întregii industrii a aluminiului. Astfel, Combinatul de Aluminiu ALRO controleazã pachetele majoritare de acþiuni ale firmelor Alum ºi Alprom, care împreunã însumeazã o cifrã de afaceri de aproape 800 de milioane de euro. Societatea Alum din Tulcea este unul dintre principalii furnizori de materie primã pentru ALRO Slatina ºi a intrat în proprietatea grupului Balli din Marea Britanie în anul 1995. Balli este un grup internaþional de companii, cu sediul la Londra ºi reprezentanþe în peste 20 de þãri. În România, grupul britanic a deþinut pachete majoritare de acþiuni la RoBank, participaþie vândutã bãncii ungare OTP în 2003, ºi la Asigurarea AngloRomânã. Consorþiul este acþionarul principal al producãtorului de aluminiu ALRO ºi Alprom, ambele din Slatina. Alprom fabrica table, benzi, folii, profile ºi þevi, toate din aluminiu. Compania Alum Tulcea a fost vândutã de Grupul Balli din Londra în urma unei oferte lansate pe Bursa Electronicã Rasdaq. Principalii acþionari erau, la data achiziþionãrii companiei de cãtre acest

consorþiu internaþional, Balli Metal Bucureºti S.A. 67,69% (4.417 milioane de acþiuni), SIF Banat-Criºana 23,87 % (1,557 milioane de acþiuni), diferenþa, de 8,47% (0,551 milioane de acþiuni), aparþinând mai multor acþionari.

Gazexportul rusesc Pachetul majoritar al acþiunilor Companiei Alum Tulcea a fost achiziþionat de firma Pioche Consultants Ltd., înregistratã în Belize. Dar, de fapt, în spatele off-shore-ului este un consorþiu format din Marco International, Marco Acquisitions din Anglia ºi Conef din Bucureºti, care îºi anunþaserã în mai multe rânduri intenþia de a achiziþiona societatea din Tulcea. CONEF este o filialã a producãtorului român de aluminiu, ALRO care, la rândul sãu, face parte din Marco Group. CONEF a fost înfiinþatã în 1992 ºi pânã în 2002 s-a dezvoltat în special ca o companie în sectorul român de aluminiu. Începând cu anul 2002, CONEF s-a concentrat asupra importurilor de gaz natural ºi asupra comerþului de gros, precum ºi asupra furnizãrii de energie electricã la instalaþiile de aluminiu, ALRO ºi Alprom. În 2005, deja CONEF intrase în al cincilea an de contract de furnizãri de gaz natural rusesc cãtre România cu compania ruseascã Gazexport, cel mai mare exportator de gaz din lume. Grupul Marco International a mai încercat sã cumpere, în urmã cu aproape patru ani, compania din Tulcea ºi pentru cã Balli a refuzat s-a încercat boicotarea activitãþii prin refuzul de a mai

Al doilea mare reper industrial din Tulcea este societatea tulceanã Feral, singurul producãtor de feroaliaje din România, cumpãratã de Compania Feral UK Ltd. din Marea Britanie. Aceasta este administratã de Olexii Martinov, care face parte din anturajul ginerelui lui Kucima, Victor Pinciuk, cãsãtorit cu Olena Kucima. Este deputat în Rada de la Kiev. Victor Pinciuk, ginerele lui Kucima, unul dintre cei mai bogaþi oameni din Ucraina, controleazã capacitãþile siderurgiei ucrainene ºi are nevoie de canalul Bâstroe, pentru a-ºi transporta fabricatele spre Europa Occidentalã. Una din companiile pe care le deþine, “Ukrainian farvater“, era cel de-al doilea contractor pentru sãparea canalului Bâstroe. Pinciuk a fãcut obiectul unei investigaþii americane, în septembrie 2003, în legãturã cu fostul premier Pavlo Lazarenko, care spalã bani produºi prin activitãþi criminale pentru Kucima ºi apropiaþi ai preºedintelui Kucima, direct interesaþi de construcþia canalului, Renat Ahmetov (actual deputat în Rada Supremã a Ucrainei), Olexii Martinov ºi Volodimir Pop. Ahmetov a beneficiat direct de relaþia cu Kucima de pe vremea când acesta era preºedintele Uniunii Industriaºilor ºi Întreprinzãtorilor din Ucraina, înainte de a fi ales ºef de stat, în 1994.

Filiera americanã În 2004, la invitaþia ginerelui preºedintelui Leonid Kucima, Viktor Pinciuk, la Kiev a sosit, într-o vizitã de douã zile, George Bush Senior, care s-a întâlnit cu ºeful statului ºi cu membri ai guvernului. Deplasarea a avut menirea de a lustrui imaginea familiei Kucima. Ginerele acestuia, pânã nu demult un mediocru om de afaceri din Dnepropetrovsk, în prezent un prosper miliardar, intenþiona sã-ºi creeze o imagine internaþionalã în ajunul plecãrii socrului din fotoliul prezidenþial. Pinciuk a fost iniþiatorul ºi altor vizite americane - miliar-

darul George Soros ºi politologul Zbigniew Brzezinski. Pinciuk a intrat în consiliul de susþinãtori al International Crisis Group introdus de Brzezinski, unde va fi coleg cu fostul secretar general al NATO, George Robertson, ºi cu ex-ºeful Fondului Monetar Internaþional, Stanley Fischer. La începutul anilor ‘80, Mark Rich, printr-una din firmele sale, Philip Brader’s, care a deþinut monopolul exporturilor de neferoase din Rusia, a cumpãrat toatã producþia anualã de aluminiu ºi cupru a Rusiei, pentru a da un “tun” în SUA. “Tunul” i-a reuºit ºi s-a umplut de mulþi bani. Rich a revenit în anii ‘90 la Bucureºti, încercând sã preia Hotelul Athenee Palace. Atât Rich, cât ºi Timiº sunt adânc implicaþi ºi în industria petrolului ºi gazelor din România. Dar ºi în spaþiul rusesc. Rich era la un moment dat cel mai mare dealer de aluminiu ºi petrol din Rusia.

Economia de partid invizibilã “Pe 23 august 1990, Nikolai Kruchin, directorul administrativ al Partidului Comunist Sovietic, a dat publicitãþii un material intitulat «Mãsuri de Urgenþã pentru organizarea activitãþii economice comerciale ºi exterioare a partidului» care presupuneau folosirea unor companii mixte cu Vestul pentru «a crea sistematic structuri ale unei economii de partid invizibile». Un an mai târziu, ºeful KGB, Vladimir Kryuchkov, a emis un ordin prin care definea noua misiune a agenþiei ca fiind aceea de a apãra «reformele economice» împotriva noilor elemente criminale. În fapt apãrarea economiei de partid invizibile. Pânã în 1992, conform lui Yasmann, cel puþin 80% din companiile mixte din Federaþia Rusã erau ori controlate, ori infiltrate de KGB.” Armand Hammer a fost primul om de afaceri occidental care a participat în companiile mixte controlate de KGB din Uniunea Sovieticã. Supranumit “prinþul capitalist” de cãtre KGB, Hammer a servit loial interesele sovietice peste 70 de ani ºi a devenit primul ºi singurul capitalist american cãruia i-a fost acordat Ordinul Lenin. Oameni ºi companii din Statele Unite ºi din Rusia au în comun interese ºi participaþii la diferite nivele. La noi, la o scarã mai micã, “oamenii lui Ilici” s-au întâlnit cu “oamenii lui Kucima”, care s-au întâlnit cu “bãieþii lui Putin”, iar din toate aceste întâlniri a rezultat o Rusie mai trainicã, mai puternicã, mai înfiptã în România ca niciodatã. Preluare dupã www.yogaesoteric.net, mai 2007


sport necenzurat

16

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Vã leg încheietura cu nãfrãmioarã de borangic

Cupa EHF - sezon 2008 - 2009 Sala Polivalentã – Baia Mare – Sâmbãtã, 07.02.2009, ora 17.00

ªtiinþa HCM Baia Mare – HC Leipzig Vasile MORAR vasile.morar@ne-cenzurat.ro

emþoaicele, încãrcate de glorie ca pomul de Crãciun al bogaþilor de globuri ºi betealã. Au câºtigat de douã ori Cupa Campionilor Europeni. De N douã ori Cupa EHF. HC Leipzig a câºtigat campionatul Germaniei, inclusiv a RFG-ului, de 17 ori. Au luat Cupa de ºapte ori. Au câºtigat Supercupa Germaniei în 2008. Echipa are în lot jucãtoare din Germania, Norvegia, Suedia, Danemarca, Polonia. La o aºa carte de vizitã îþi îngheaþã inima. Învârtim cianurile în care dormi cu nasul împlântat ca morcovul în bulgãrul de zãpadã ori ba. Þi se gripeazã încheieturile ºi-þi simþi umãrul anchilozat ca falca dupã ce doctorul stomatolog þi-a dat injecþie sub limbã? O vezi pe adversarã mai înaltã cu douã palme ºi mai largã-n ºold decât gospodina care pregheteºte numai cu rântaº ºi grãsime de porc mangalit? Ei, n-o da în vitejii provinciale, cã nu te cred! Îmi tremura mie, mergând înspre sala “Lascãr

Panã”, tureatca cizmei cu cãlcâi sus, iar cracul pantalonilor scurþi era plin de sudoare. Dar, cum nu-i bine sã te laºi scãpãtat în câlþii fricii, arãt legitimaþia la intrare ºi strig: Sus inima, fete! Nu uitaþi cã fiecare hexagon al mingii este croit din inimã de maramureºean!

Cu vizisca tãtã apã Tobele bat. Spectatorii se prind de cap. Vin galbenele peste noi. Una bucoasã se a-

runcã ºi înscrie. Unde eºti, Melinda, dragã? În minutul 10, scorul era 7 – 4 pentru nemþoaice. Le îmbârligãm, dãm gol, dar kaizerele nu se lasã. Ratãm. 7 m. Timea Tãtar, iepºoara noastrã cu nr. 23, rateazã, dar o iertãm. Vine durdulia Diniº-Vârtic ºi înscrie. “Te pup”, strigã un spectator, “pe sfoara paraºutei!” “Cum doreºti!”, rãspunde altul. Dar cine sã-i audã ºi sã le guste umorul? În minutul 17, înscrie Melinda Geiger cu catapulta de oþel a stângii. Cerem 7 m,

Cu cramponu-n pieptul firului de iarbã

Stejarul doborât de criminali Azi coala albã mã înspãimântã. Vã aduceþi aminte de filmele clasice, când eroii, tinere prinþese ºi sensibili cavaleri, se aºezau la birouri baroc-târzii, pentru a-ºi trimite unii altora rãvaºe roze ºi parfumate? ªi, bineînþeles, nu reuºeau. Gogoloaºele de hârtie umpleau coºurile de nuiele de sub pervazul ferestrei. Sentimentele nu puteau lua formã scrisã ºi, chiar ºi de gângureau ceva, nu reuºeau sã redea tot focul inimii lor. Trãiesc ºi eu acum acest sentiment. Neputinþa pixului de a

reda uluirea la vestea cã handbalistul Marian Cozma a fost ucis în Ungaria. Primul gând s-a îndreptat înspre pãrinþii lui Marian. Nimic, dar absolut nimic pe lumea aceasta nu este mai dureros, mai devastator decât faptul ca pãrinþii sã-ºi înmormânteze copiii. E împotriva ordinii lucrurilor. Împotriva firii. Handbalul românesc, dupã 15 ani de anonimat, de absenþe de pe terenurile lumii, începe sã creascã. În jurul acestui tânãr frumos ºi pu-

ternic ca stejarul se putea construi o echipã. Ani mulþi de acum înainte vom murmura cu tristeþe la meciurile de handbal ale României. De era Marian Cozma... Ce ne-au fãcut criminalii? Impresionantã rãmâne solidaritatea umanã a cetãþenilor unguri din Veszprem. Flori, lumânãri, lacrimi, reculegere. Doamne, cum poate pune sportul inimã lângã inimã pentru ca suferinþa sã nu fie atât de adâncã! Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã! Vasile MORAR

dar lituanienii fac pe neznaiul. Tobele mari: “Bum! Bum! Bum!” Marcheazã Carmen Buceschi. Bãrbatu-sãu o dã-n fudulie cu gând ca la orã de searã s-o premieze. Simi Marcovici e la datorie. Ratãm din 7 m. Marcãm. Extaz în tribune. Roata se schimbã. Înscrie Camelia Balint. 12 – 10. Apoi Geiger. 13 – 10. Paralizãm. Urale, dar nu oricum, ci ca un vulcan în erupþie. Fetele noastre intrã tot mai hotãrâte la adversare, care încremenesc în braþele lor. Vine ca sfârleza extrema lor, Kiedrowski, ºi ne-o trage în diagonalã, în stil Ardean. 15 – 11. O dãm în huiduialã pe arbitri, dar pe mãmicile lor nu le pomenim. Încã... Simi izbeºte-n tobe ºi învolburã steaguri. Din nou marcheazã Melinda. La pauzã aveam cinci goluri avans. Dupã odihnã, ratãm primul atac. Dupã patru minute, marcheazã Geiger. Fetele noastre sunt niºte adevãrate leoaice. Nemþoaicele marcheazã ºi vin peste noi, egalând la 18. Ne bâlbâim. Oaspetele sunt eficiente. Jocul curge. Noi ne stingem. Marcheazã din nou Balint. Apoi Diniº-Vârtic. 20 – 20. Preluãm conduce-

rea. Intrã blonda cãprioarã Anamaria. Înscrie Melinda, dintre nemþoaicele sãrite peste ea ca fiarele, cum numai ea ºtie – 25 – 22. La scorul de 26 – 22, oaspeþii cer “taimaut”. Ca o felinã care atacã, Balint ridicã scorul la 27 – 22. Extaz. Amariei dã pe lângã. Fliscoi final – 27 – 23. Infern. Spectatorii se îmbrãþiºeazã. Fetele aºiºderea. Ioan

Bãban nu se mai vede. Stau în tribunã pânã când antrenorul iese din împrejmuire ca de departe sã-l îmbrãþiºez cu dragoste. Mare antrenor, bunã echipã! Domnule preºedinte Nicolae Bud, de coada lungã a garoafelor, pe care sunt sigur cã le veþi dãrui fetelor, atârnã ºi câte un cec cu din ãia verzi care ne calcã leul în picioare de-l cocoºeazã!


in memoriam

17

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Iuliu Maniu ºi Ion Mihalache

Eroi uitaþi ºi în ziua comemorãrii Lavinia GHEDAN lavinia.ghedan@ne-cenzurat.ro

-a stins din viaþã la data de 5 februarie 1953, la venerabila vârstã de 80 de ani, într-o celulã Sa închisorii din Sighet. Este vorba despre Iuliu Maniu, omul politic care a sfidat comunismul. Zece ani mai târziu, tot la data de 5 februarie, trece în nefiinþã un alt þãrãnist de neam, Ion Mihalache. În acest an, în jurul datei de 6 februarie, cei doi au fost comemoraþi la Baia Mare de cãtre organizaþia judeþeanã PNÞCD. Chiar dacã adunarea þãrãniºtilor din Baia Mare a avut drept scop comemorarea celor doi mari oameni politici, manifestarea a fost mai mult un prilej de a critica actuala guvernare, semnificaþia istoricã a lui Iuliu Maniu ºi Ion Mihalache trecând pe locul doi. Din pãcate, aceste lucruri se întâmplã în cam toate partidele româneºti. Frustrarea acestora când sunt departe de ciolan rãbufnind chiar ºi în detrimentul acelora care au sufe-

Iuliu MANIU rit sau chiar ºi-au dat viaþa pentru dreptate ºi democraþie.

140 de ani de când s-a înfiinþat, la Timiºoara, primul Partid Naþional Român din Banat. Ulterior, în 1881, acesta s-a unit cu cel înfiinþat în acelaºi timp în Transilvania. “Este bine de ºtiut cã acest partid s-a înfiinþat pentru prima datã la Timiºoara, în 7 februarie 1869. La câteva sãptãmâni dupã aceea, la Miercurea Sibiului, s-a înfiinþat ºi Partidul Naþional Român din Transilvania. Prin unirea celor douã partide se atestã temeinicia celor 140 de ani de experienþã politicã a partidului, care a dat þãrii oameni de seamã precum Iuliu Maniu, Ion Mihalache ºi alþi eroi ai neamului”, a mai adãugat Ciuhandu. Începutul comemorãrii lui Iuliu Maniu chiar a fost în regulã, simþind parcã din discursul primarului timiºorean cum istoria curge înapoi în timp, alãturi de oameni de seamã ai neamului care au scris-o prin suferinþã ºi dãruire faþã de þarã. Dar, cum tot ceea ce este frumos þine puþin, adunarea þãrãnistã a trecut repede la probleme mult mai actuale, lãsând morþii cu morþii ºi viii cu viii.

Marea Ciolaniadã Primarul timiºorean nu a ratat ocazia de a ataca actuala guvernare (nu cã nu ar avea dreptate, doar cã nu era momentul cel mai potrivit), prezentând un adevãr care, din pãcate, este prezent pe scena politicã româneascã încã din 1989. ªi a fost acelaºi, indiferent de culoarea politicã a celor care s-au perindat la guvernarea României. Doar cã fiecare vorbeºte despre ceilalþi. “Actuala guvernare îºi dovedeºte incapabilitatea de conducere prin inconsecvenþa actelor politice pe care le-au plasat în ultimele 45 de zile de când fiinþeazã. Este incapabilã sã perceapã necesitãþile esenþiale ale României ºi ale poporului, în momentul de faþã. Este o guvernare bazatã pe ciolan ºi clientelism politic. A se vedea ºi modul cum se atribuie funcþiile publice. Dupã cum aþi putut observa, atât în

Sãrbãtori ºi sãrbãtoriþi “Din pãcate, în România de astãzi ne întâlnim cu alþi oameni politici, dacã pot sã le spun aºa, care sunt departe de ceea ce a fost Iuliu Maniu ºi toþi aceºti martiri care s-au stins în Sighet, asasinaþi fiind de cãtre comuniºti. De aceea, cred cã datoria noastrã, a PNÞCD-ului, este în primul rând de a-i omagia pe aceºti oameni ºi de a cãuta sã readucem în atenþia românilor spiritul ºi activitatea acestora. Ei ar putea fi niºte exemple pentru cei care se manifestã pe scena politicã româneascã ºi care au pretenþia sã conducã aceastã þarã”, a spus, în debutul speech-ului sãu, Gheorghe Ciuhandu, primarul þãrãnist al Timiºoarei, prezent ca invitat de seamã al adunãrii þãrãniºtilor din Baia Mare. În 11 februarie, þãrãniºtii au aniversat ºi împlinirea a

Corneliu COPOSU

Maramureº, cât ºi în alte judeþe ale þãrii, funcþiile în instituþiile statului s-au împãrþit dupã culoarea politicã, pe baza unor târguieli în care nu primeazã competenþa sau calitatea omului, ci ataºamentul faþã de partid, modul în care susþin partidul ºi alte chestiuni legate de spiritul de clan care

Ion MIHALACHE animã acest PD-L. Însã, dincolo de împãrþirea ciolanului ºi a funcþiilor politice, problema este cã lipsa de viziune a acestora în momente de crizã ne pune þara la mari dificultãþi. La noi nimic nu se face! La noi numai se clameazã cã se face ºi nu se întâmplã nimic! De aceea, noi le-am da sfatul sã-ºi ia pãlãria ºi sã plece, aºa cum au dat ei sfatul liberalilor în urmã cu ceva timp. Sã lase pe alþii care sunt capabili de guvernare!”, a spus revoltat þãrãnistul Gheorghe Ciuhandu. Nu contestãm cele spuse de primarul timiºorean, doar cã nu prea înþelegem cine sunt acei “alþii”. Asta deoarece de la Revoluþia din ‘89 ºi pânã acum s-au perindat la guvernare toate partidele ºi alianþele posibile ºi tot prost a mers. Singurul lucru pe care l-am auzit de fiecare datã a fost “greaua moºtenire” rãmasã de la cei care au condus þara înainte. ªi, bineînþeles,

stârpirea corupþiei. Doar cã nici un partid sau alianþã ajunsã la guvernare pânã acum nu i-a bãgat la pârnaie pe marii corupþi, indiferent cãrei coloraturi politice îi aparþineau aceºtia. Asta pentru cã toþi furã atunci când au ocazia. Doar când nu ajung la ciolan devin oameni cinstiþi. Pãcat de cei care, fãcând parte din anumite partide politice, mai cred încã în istoria scrisã de oameni ca Iuliu Maniu ºi, în sãlbãticia luptei pentru ciolan dusã de marii ºefi de partide din ziua de azi, vor sã rescrie ºi ei o micã fãrâmã de istorie! Aceºtia sunt ºi vor rãmâne niºte visãtori. Din pãcate, aceasta este clasa politicã româneascã! Din pãcate, aºa cum spuneam ºi mai înainte, Gheorghe Ciuhandu avea perfectã dreptate în ceea ce priveºte clasa politicã româneascã, doar cã nu era momentul cel mai potrivit pentru a umbri comemorarea lui Iuliu Maniu cu poveºti despre gunoaiele actualei ºi fostei guvernãri.

Comemorarea de la Sighet Privind în cealaltã parte, la Sighet, nu poþi sã nu simþi o revoltã interioarã când vezi personalitãþi politice de seamã care merg an de an la comemorarea victimelor comunismului. Nu cã i-ar interesa de suferinþa sau sacrificiul pe care aceºtia l-au fãcut pentru cã s-au revoltat împotriva unui

sistem totalitar. Nici vorbã! Doar cã mulþi dintre ei trebuie sã facã act de prezenþã, deoarece dã bine la imagine. Ne referim aici nu atât la membrii PNÞCD, cât la toþi marii mahãri politici care nu mai au unde sã-ºi etaleze limuzinele luxoase. Iar printre aceºtia, chiar ºi în momentele care ar trebui sã fie solemne, ai ocazia, dacã tragi cu urechea, sã auzi discuþii de genul - “Ai vãzut ce model de Audi a apãrut? Nu e scump, vreo 50.000 de euro!” sau “Ce ºtii de licitaþie? Ai vorbit cu omul? Da? Bine. Cât este partea ta?” Pãi, ce faceþi, tovarãºi? Spurcaþi pânã ºi memoria martirilor cu avariþia ºi lupta voastrã pentru îmbogãþire! Pãcat! Ce nu este pãcat însã este faptul cã voi, odatã dispãruþi de pe scena politicã, o sã deveniþi iar ceea ce aþi fost înainte. Adicã niºte oameni. Nu veþi rãmâne niciodatã în istorie, nici mãcar ca acel erou necunoscut îngropat în Cimitirul Sãracilor! Iar printre voi sunt oameni simpli, care îºi respectã eroii ºi care, auzindu-vã, vã catalogheazã ca atare. “útia ar trebui îngropaþi aici! Da’ nu morþi, de vii!”, spunea, cu dispreþ, din mulþime, un bãciuc îmbrãcat în straie populare venit ºi el la Sighet sã spunã o rugãciune pentru sufletele celor care au murit în închisoare.


cultur(nici)a

18

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Comuniºtii au condamnat MEMORIALUL SIGHET, 2009 Vasile MORAR vasile.morar@ne-cenzurat.ro

FEBRUARIE 2009. Zi posomorâtã. Ceþoasã. Plecãm din Chelinþa spre Sighetu Marmaþiei. Un microbuz de copii. 7 Nepotul meu, Lucian, povesteºte impresiile de anul trecut. Ne

Pentru vremurile când memoria ne va reveni

uluieºte. A reþinut totul! Detalii care mie mi-au scãpat, deºi am trecut prin Memorial de zeci de ori. Mã bucur cã el memoreazã, trãieºte cu intensitate istoria poporului sãu! Motorul, cu drumul în bot, aleargã cu hãrnicie. Pe Calea Mireºului, la intrarea în ªomcuta Mare, ne loveºte soarele-n tâmplã. Cald, prietenos, sfânt. Clipa îºi schimbã dimensiunea. Lumina-i mai multã. Ziua prinde cheag. Depãrtãrile se limpezesc. Pe stâlpii de beton de pe marginea drumului troneazã steaguri tricolore ºi ale Uniunii Europene. În stânga, livezi netãiate. În dreapta, coline dulci de pe care îndrãzneºte spre cer câte un turn de bisericã. Trecem prin Satulung. Prin pãdurea rãritã cu drujba de la Douã Veveriþe, ca pãrul pe scãfârlia bãrbatului pãscut de calviþie. Soarele aruncã fascicule dese de luminã ca mierea albinei. La radio ºtiri: “Bogdan Aurescu, avocatul României la Haga, circulã cu metroul”. Rodul muncii lui, zicem noi, a fost furat de premierii Stolojan, Nãstase, Tãriceanu. La ei trebuie adãugatã ºi Ana Pauker, care a fãcut Insula ªerpilor cadou ruºilor cum ai dãrui o nucã. Noi întindem cale spre Cimitirul Sãracilor de la Sighetu Marmaþiei, sã punem o floare pe mormintele fãrã cruci ale fãuritorilor României Mari. Doamne, câtã diferenþã între trecut ºi prezent, între bãrbaþii care pentru þarã ºi idealul naþional ºi-au dat viaþa ºi hoþii de acum! Cei de atunci au trasat graniþe. Cei de acum le ºterg cu documente hoþeºti. Sãrmanã þarã! Gunoaiele tot vin. Izvorul lor nu seacã. Se furã totul. Bogãþiile de sub pãmânt ºi de pe pãmânt. Este furatã România ºi instituþiile ei. Caricatura acestor instituþii stã cu ochii pe gãinile republicii ca pe butelie. Ca sã le numere ouãle, desigur. Ieºim din Baia Sprie. Doamne, câte drame s-au cheltuit ºi în pântecul munþilor acestui oraº! Câtã suferinþã! Câte vieþi risipite! Deºi rafturile bibliotecilor sunt pline de cãrþi, încã nu s-a scris îndeajuns despre Golgota acestui neam bãtut de Dumnezeu. Crimã, suferinþã, trãdare. Ciudat lucru sã-þi gãseºti liniºtea, sã-þi anini speranþa de o puºcãrie unde a fost exterminatã floarea inteligenþei, a demnitãþii, a dragostei de þarã, a acestui popor. Celulele – una dupã alta, de nu se mai sfârºesc, pereþii – tapaþi cu chipurile celor care s-au stins aici. Zeghe uzate de câte trupuri, vieþi s-au scurs prin ele, geamantane de prim-miniºtri, episcopi, intelectuali, lanþuri, ferestre cât palma de prunc, trepte roase de saboþi, pereþi cu lozincile mincinoase ale acelor ani, sârmã ghimpatã, o þarã, harta

ei cu semnele spaþiilor concentraþionale. Pare cã demnitatea poporului român se stinge, cã fiecare zi care trece smulge din fiinþa românului însuºirile care fac din om flacãra verticalã care nu se îndoaie sub vremi. Pãcat! Însã rãmân Sighetu Marmaþiei ºi încã atâtea locuri din þarã ca niºte comori pe care îþi poþi sprijini viitorul. Demnitate, onoare, altruism, dragoste de þarã, bunãtate, credinþã ºi tot ce sufletul uman ar trebui sã conþinã. Legãnãm printre munþi. Giuleºti. Statuia lui Ilie Lazãr. Stã scris, pe soclu, în bronz: “Îþi mulþumesc, Ilie, cã nu mai trãdat ºi ai stat alãturi de mine pânã la sfârºit. Iuliu Maniu”. Primãvara vine, îngânând la flaute de aur.

Memorialul Sighet - 7 februarie 2009 Din cuvântul lui Gheorghe Ciuhandu: “Mã bucur sã vãd aici ºi oameni tineri. Pentru mulþi români suferinþa este o chestiune exoticã. Regimul autoritar revine în România.

Iuliu Maniu este alãturi de noi! Dacã am fi urmat principiile care l-au cãlãuzit, România ar fi o þarã normalã. Am fost întrebat: «Ce este PNÞCD? O stare de spirit?» Da, pentru cã ne-am pãstrat valorile spirituale! «Curent filozofic?» Da, pentru cã partidul a impus creºtin-democraþia în România! «Partid democratic?» Da! Deºi nu suntem pe scena politicã, partidul nu moare. Porunca lui Iuliu Maniu cãtre Corneliu Coposu: «Cornel, nu lãsa partidul sã moarã!» este ascultatã de noi, cei care ne aflãm astãzi aici ºi încã de mulþi alþi români cinstiþi ºi patrioþi. Peste 60% dintre românii care nu se prezintã la vot sunt scârbiþi de ceea ce se întâmplã în þarã. PNÞCD-ul are starea de spirit care poate da românilor speranþã. Noi nu suntem ca actualii guvernanþi! România doarme scârbitã!” Apoi, vicepreºedintele partidului, Ion Grigoriu, citeºte mesajul preºedintelui de onoare al PNÞCD, Ion Diaconescu. O trecere prin istoria ºi calvarul acestui partid. Alexandru Herlea, fost

ministru al Integrãrii europene în guvernarea þãrãnistã din 1996 – 2000, a declarat urmãtoarele: “Stãm cu smerenie profundã faþã de cei ale cãror chipuri le-am vãzut azi pe pereþii acestei puºcãrii. A celor care au crezut în valorile democraþiei - Libertate, Dreptate, Solidaritate ºi Patriotism luminat. Suntem în Uniunea Europeanã datoritã lui Iuliu Maniu, care, în 1918, spunea: «Nu ne vom transforma din asupriþi în asupritori!» Pentru ca edificiul sã reziste în timp, nu se poate construi pe mocirlã, cum o fac guvernanþii de azi. Se simte în fiecare clipã nevoia de a introduce morala în politicã. Politica nu este moralã, dar fãrã moralã s-a ajuns unde suntem.” Viorel Sasca, membru în Biroul Central de Conducere, a menþionat urmãtoarele: “Partidul PNÞCD are un set de valori fãrã de care politica nu duce la nimic bun. Ne lipseºte tãria de caracter a lui

Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu. Alþii ne-au pãrãsit. Alþii au abandonat lupta. Partidele de la putere sunt sprijinite de pãpuºarii politici. Astfel, s-a ajuns la o coaliþie de neimaginat. ªansa noastrã este ºansa României” Dragomir Ignat a fãcut recenzia cãrþii lui Valer Hossu – “Episcopul Iuliu – Sfântul Marii Uniri”, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008. Pe peretele sãlii de conferinþe a Memorialului Sighet stã scris: “Atunci când justiþia nu reuºeºte sã fie o formã de memorie, memoria singurã poate fi o formã de justiþie.” Ana Blandiana: “Omul nu poate fi despãrþit de Dumnezeu, nici politica de moralã. Distrugerea elitelor nu a fost opera poporului român. Întrebat cum a putut un popor sã-ºi distrugã elitele, Corneliu Coposu a rãspuns: «Nu au fost români, au fost asiatici!»” Urmãtorul care a luat cuvântul a fost Nicolae Bolchiº, profesor universitar ºi doctor în economie: “Dintre doctrinele partidelor pe care le-am studiat, cel mai adevãrat, realist ºi mai bine structurat este programul PNÞCD elaborat de Doru Nãsui – vicepreºedinte al partidului – «Concept de economie de piaþã ºi ecologie. Nevoia unui program anticrizã». Doru Nãsui porneºte de la conceptul de libertate ºi ajunge la concluzia cã românii nu au libertate financiarã. O pot avea pe cea personalã, dar fãrã cea financiarã omul nu este întreg. Ne aflãm într-o situaþie grea. Dacã acest program s-ar implementa, am ieºi din crizã. Þara, care îºi neglijeazã valorile, îþi pune piedici în dezvoltare. Criza va afecta România, iar multe întreprinderi mici ºi mijlocii vor da faliment. Acestea sunt adevãratele motoare ale economiei.”

Pentru când memoria ne va reveni Intru cu emoþie (oare pentru a câta oarã?) în fosta puºcãrie. Zidurile nu mai curg. Dintre cãrãmizile îmbibate cu suferinþã nu mai rãzbate ecoul zilelor ºi al nopþilor pe care lea petrecut elita politicã româneascã spre moarte. A armatei, a bisericii Unite cu Roma Greco-Catolicã, a societãþii civile româneºti. Zidurile au fost renovate, vitraliile dinspre stradã au fost refãcute. Plasele de sârmã dintre etaje au fost înlocuite cu altele noi. Celulele sunt albe, dar aerul morþii nu a putut fi alungat. El a ieºit prin tencuieli, prin foliile de var întinse pe pereþi. Documentele se adunã. Stã acolo scorojit ºi geamantanul de piele al celui luat noaptea din sânul familiei ºi motocicleta activistului comunist dotat pentru a fi mai fioros, mai eficient, mai util regimului criminal cu grãbire instalat de ruºi. În strâmtele celule se aflã ºi zeghea roasã de purtare ºi patul de fier ºi perechea de bocanci dãrâmaþi de drum. La intrare se aflã harta României însemnatã cu cruci. Aproape cã nu poþi pune degetul fãrã sã umbreºti o cruce sub care stã semnul demnitãþii româneºti. Stau oasele ºi numele celor pentru care demnitatea ºi onoarea patriei lor erau mai importante decât viaþa. ªi sub aceastã hartã imensã stã scrisã zicerea Anei Blandiana, pe care am redat-o mai la începutul acestui material. Dedesubt, derulat de pe colac, stã firul subþire de sârmã ghimpatã. E semnul terorii. E semnul gardului în spatele cãruia România a stat îngrãmãditã 50 de ani. Teoretic, acest gard, care oprea înaintarea trupurilor noastre spre libertate, a fost înlãturat.


cultur(nici)a

19

Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Istoria României la închisoare Ce se întâmplã, însã, cu zãbrelele întinse de propaganda comunistã peste minþile, peste conºtiinþele noastre? E trist. E degradant ºi condamnabil cã nu încercãm sã miºcãm imobilismul în care ne-am ancorat. Ce face ºcoala? Ce fac profesorii de istorie, care, dintr-o inerþie degradantã, mai predau copiilor minciuna? Ori pe cea predatã în trecut o lasã sã dospeascã urât mirositoare în minþile semenilor noºtri. Sighetul e prea puþin în faþa a 70 de ani de minciunã, teroare, fãrãdelege. Sã nu lãsãm Memorialul Sighet sã lupte singur cu petele albe ale istoriei noastre! Pãrinþi, duceþi-vã copiii la Sighet! Vor afla adevãrul fãrã de care ei nu vor avea viitor, iar România se va scufunda în propria ei ignoranþã ºi minciunã urât mirositoare.

“Cortegiul sacrificaþilor” Douã opere de artã înnobileazã Memorialul Sighet. Într-o curte interioarã, un grup statuar conceput de sculptorul Aurel Vlad ºi sugestiv intitulat “Cortegiul sacrificaþilor”. Bãrbaþi ºi femei în bronz, cu tru-

purile schingiuite, pãºesc înspre imensitatea peretelui din faþã. Mâinile spun totul. Unele aºezate în faþa ochilor orbiþi în faþa luminii, dupã mãrile de întuneric pe care le-au parcurs. Altele ridicate la cer, invocând Divinitatea. Femei însãrcinate, pãºind înainte printre bãrbaþi. Au feþele cioplite-n bronz cu ochi senini, cu braþele pierdute în urma torturilor. Aºezatã pe un platou triunghiular, lucrarea sugereazã un fel de drum al Golgotei întins de regimurile totalitare. Trupurile poartã urmele violenþei, ale torturii. Nici unul nu pare învins. Filozofia acestei lucrãri rãmâne în plan mai larg zidul, spaþiul concentraþional, prin însãºi închiderea ideii de perspectivã. Se accentueazã astfel ideea de drum fãrã perspectivã. În spatele grupului, un bãrbat fãrã cap dã ordine, cu mâna avântatã-n faþã. Un semn mutat în plan plastic a ceea ce a însemnat comunismul. Un regim în care valorile definitorii – tradiþia, biserica ºi ºcoala – erau sau încercau a fi înlocuite cu altceva. Un altceva care include, subsumeazã, minciuna, fãrãdelegea, demagogia. Nu trebuie negli-

jat faptul cã în primele rânduri trupurile pãºesc compact, dupã care afluenþa lor se împuþineazã, se subþiazã pânã dispare. Aceastã subþiere, aceastã împuþinare a celor mânaþi din urmã cu forþa, e chiar semnul morþii comunismului. Cât timp însã mai sunt atâtea conºtiinþe infectate incurabil de comunism, sistemul, putem spune, mai existã.

dupã discul-altar, unde cel ce intrã îºi poate odihni trupul ºi limpezi sufletul. În liniºtea adâncã, parcã atemporalã, instalatã aici, din care viaþa pare ireversibil plecatã, prezent fiind numai spiritul, se aude cum sevele urcã în merii de deasupra ºi cum norii, în marea lor vânzolealã, vor slobozi peste pãmânt apa, simbolul vieþii.

Loc de reculegere Din viaþa ºi rugãciune ºi activitatea politicã a lui Un alt punct care întregeºte complexul muzeal este Iuliu Maniu locul de rugãciune ºi reculegere din a doua curte interioarã. Aleea de intrare coboarã printre ziduri pânã la uºa grea de beton, înspre un spaþiu circular, închis, ca o jumãtate de sferã. Bolta îi este înnobilatã de semnul crucii, prin care se vede cerul. Apele ploii cãzute de sus curg pe un disc striat, circular. În imensitatea apei încremenite ard lumânãri a cãror flacãrã coboarã, tot coboarã pânã când de pe oglinda apei se ridicã, ca un oftat al despãrþirii dintre trup ºi suflet, un fir de fum. Al sufletelor celor care pleacã. O bancã se petrece pe

În sãptãmâna 2 – 7 februarie 2009, Radio Transilvania Sighet a organizat, împreunã cu organizaþia PNÞCD, un concurs cu premii cu tema “Iuliu Maniu – viaþa ºi activitatea politicã”. Radioascultãtorii au rãspuns întrebãrilor. Rãspunsurile corecte au fost premiate sâmbãtã, 7 februarie, cu o diplomã ºi o sumã de bani. Festivitatea a avut loc în faþa celulei în care a fost închis ºi în care ºi-a gãsit sfârºitul Iuliu Maniu, la data de 5 februarie 1953. Sumele acordate au fost suportate de cãtre consilierul þãrãnist Nicolae Miºulec din

Valea Viºeului. Câºtigãtorii sunt Irina Brotnei ºi Ion Brotnei din Sighetu Marmaþiei, Maria Grad din Viºeu de Sus, Ioan Ardelean, Gheorghe Oºan ºi Ioan Csaba, toþi din Sighetu Marmaþiei.

Lumânãri aprinse în Cimitirul fãrã Morminte Cum ieºi din Sighetu Marmaþiei, dupã ce treci ca-

lea feratã, pe stânga, se aflã, la stâlpul de frontierã nr. 220, Cimitirul Sãracilor. Cearda. Drumul aleargã spornic spre Sãpânþa. În dreapta, bolovãnoasã ºi limpede, curge Tisa. Dincolo de apã, se aflã Ucraina. În stânga, câteva semne. Mare parte din istoria României se gãseºte îngropatã aici. Inginerul Gheorghe Ciugureanu îl cântã la Cearda pe tatãl sãu, Daniel Ciugureanu, ministrul care a înfãptuit Unirea Basarabiei cu România. Dupã câþiva paºi în cimitir, cu vocea sugrumatã, a rostit urmãtoarele cuvinte: “Nu pot sã merg mai încolo, cã nu ºtiu unde calc pe tata!” “Cãruþa cu doi gardieni dispãrea în beznã. Poarta se închidea. Calul ºtia drumul ºi o lua pe strada ªincai în jos, pânã la Piaþa Avram Iancu, iar de aici spre cimitir. Aici cadavrul era rãsturnat din ladã în groapã. A doua zi dimineaþã, pentru a nu se umple temniþa de vreo molimã, salteaua celui mort era golitã ºi paiele arse în curte. Când fumul urca pânã la geamurile noastre, era semn cã, într-adevãr, un suflet s-a eliberat.” Dumnezeu sã-i ierte ºi sã-i odihneascã!

“Episcopul Iuliu - Sfântul Marii Uniri”

O carte despre moralitate ºi sfinþenie Dragomir IGNAT

n literatura de specialitate actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 este considerat certificatul de naºtere al României moderne. La producerea lui au contribuit deopotrivã forþe progresiste din domeniile politicului, socialului, culturii ºi religiei. Ca instituþie moralã, Biserica a contribuit decisiv la “plinirea vremii”.

Î

Dorinþa ardelenilor de a se uni cu patria mamã a fost secularã, în condiþiile în care, deºi majoritari pe pãmântul transilvan, românii au fost consideraþi minoritari ºi oropsiþi de toate guvernãrile austro-ungare. Nu-i de mirare în atari condiþii cã ideea uniaþiei i-a urmãrit pe tinerii studioºi ardeleni de cum începeau ºcoala. Unul dintre ei, cu o traiectorie existenþialã de excepþie, a fost ºi episcopul Iuliu Hossu, personalitate emblematicã sub aspectul moralitãþii, al credinþei în Hristos ºi bisericã ºi deopotrivã luptãtor neînfricat pentru fiinþa naþionalã ºi identitatea românilor. Nãscut în Milaº, sat de câmpie ardelean, viitorul episcop are o genealogie extrem de lungã, în care personalitãþile ecleziastice au fost numeroase. Chiar acesta a

fost ºi motivul pentru care familia ar fi dorit sã-l îndrepte spre medicinã. Dar chemarea credinþei ºi destinul au fãcut ca Iuliu Hossu sã îmbrãþiºeze calea credinþei ºi a adevãrului. Cum în Ardeal biserica dominantã era cea greco-catolicã, tânãrul ostaº al bisericii luptãtoare s-a dovedit un purtãtor de stindard al idealurilor unirii cu Roma. De precizat cã numele de familie al viitorului episcop a fost Lungu, dar, din cauza cerinþelor autoritãþilor, a fost nevoit sã accepte maghiarizarea lui în Hosszu. Prin bunica ºi mama sa, episcopul a primit în vene sânge nobiliar de la familia Hossu de Mesteacãn ºi Rãstoci. Dupã tatã, familia a dat, de asemenea, numeroºi preoþi rãspândiþi în tot Ardealul. NU puþini dintre ei au înclinat ºi spre domeniul politicului, unii

chiar fãcând concesiile necesare supravieþuirii spirituale într-un imperiu în care deznaþionalizarea era la ordinea zilei. Apãrarea bisericii a fost o asumare permanentã a familiei Hossu. Pentru a reuºi, un antecesor al episcopului, protopopul Vasile Hossu, a devenit membru al Partidului Naþional Român. Astfel s-a reuºit menþinerea limbii române în liturghii ºi ºcolile confesionale româneºti. Un alt antecesor, episcopul Vasile, a ºi militat pentru Biserica Românã Unitã ºi pentru idealul unirii. Unchiul Viluc a fost cel care l-a îndreptat spre Colegiul Urbarian “De Propaganda Fide”. De acolo se întoarce “ucenic la Lugoj”, pentru a plãti, astfel, bursa primitã. Are astfel ocazia sã îl însoþeascã pe episcop în tot Ardealul, dar ºi la întâlniri religioase internaþionale, acumulând o bogatã experienþã religioasã, politicã ºi socialã. Îi cunoaºte acum pe Iuliu Maniu din Bãdãcin, Alexandru Vaida Voievod din Olpret, Teodor Mihali din Dej, pe ªtefan Cicio Pop din ªigãu, pe dr. Petru Groza, stagiar în Lugoj ºi alþi mari bãrbaþi care vor deveni piloni ai Marii Uniri. O altã experienþã este aceea de voluntar ca-

pelan în timpul rãzboiului. Acordã asistenþã spiritualã, medicalã ºi socialã militarilor, vãduvelor de rãzboi ºi orfanilor. Întors în þarã de la Viena, dupã moartea episcopului Vasile de la Gherla, este propus de Vaida Voievod ºi susþinut de Partidul Naþional ca episcop de Gherla. Cu toatã opoziþia “bãtrânilor”, a depus jurãmântul în faþa regelui Ungariei. Adoptã de la început vizitaþia canonicã în parohii, pregãtind poporul pentru marele act ce avea sã urmeze pe câmpia de la Alba Iulia. Numai jocul ºanselor a fãcut sã nu devinã mitropolit la Arhieria Blajului. κi continuã însã lupta pentru marele ideal. La 1 Decembrie 1918, la restaurantul “Coroana” din Alba Iulia, îl va cunoaºte ºi pe George

Pop de Bãseºti, desemnat preºedinte al Marii Adunãri. Lui Iuliu Hossu i s-a dat sarcina sã prezinte rezoluþia Marii Adunãri Naþionale. A fost de faþã ºi episcopul neunit Miron Cristea, care va face parte ºi din delegaþia la Bucureºti, alãturi de Vasile Goldiº, Al. V. Voievod, Iuliu Hossu, George Pop de Bãseºti. În capitala României Mari au fost primiþi de Majestatea regalã ºi de primul-ministru Ion I. C. Brãtianu. Probleme grele au trebuit rezolvate ºi dupã unire. Reacþia ungurilor a fost vehementã. Unitãþi de secui au fãcut rãzmeriþe ºi au împuºcat oameni nevinovaþi. Zeci de preoþi ºi enoriaºi au fost urmãriþi ºi schingiuiþi. Au apãrut probleme ºi fisuri ºi între bisericã ºi statul mãrit, ºcolile confesionale trecând la stat, împreunã cu învãþãtorii ºi averile lor. Biserica Unitã a fost deposedatã în acest fel de multe clejii ºi pãduri. Adversitatea a fost puternicã ºi din partea celor care împãrtãºeau ideologia comunisto-bolºevicã. Membru de drept în Marele Sfat Naþional Român, episcopul a participat la toate ºedinþele acestuia, participând cu pasiune ºi elocinþã la dezbateri. A contribuit la elaborarea Constituþiei României

Mari, din 1923, în care stã scris “Biserica Creºtinã Ortodoxã ºi cea Greco-Catolicã sunt biserici româneºti”, deci biserici surori, aflate pe acelaºi picior de egalitate. Cã timpul a lucrat altfel în ce priveºte Biserica Greco-Catolicã Unitã cu Roma este altã poveste, care, din pãcate, se perpetueazã ºi în zilele noastre. Iuliu Hossu s-a dovedit a fi vlãdicul tuturor, propovãduind mila creºtineascã, credinþa, lucrarea cultural-patrioticã pentru conservarea valorilor naþionale. Chiar dacã nu a avut întotdeauna relaþiile cele mai cordiale cu Iuliu Maniu, episcopul Hossu i-a purtat o stimã deosebitã. Ideea care se desprinde dupã lectura cãrþii este cã episcopul Iuliu Hossu rãmâne una din personalitãþile proeminente ale Bisericii româneºti unite cu Roma, iar prin toatã viaþa sa a adus dovada cã România a avut personalitãþi remarcabile în momentele cheie ale istoriei. Una dintre ele a fost episcopul Unirii, Iuliu Hossu. Valer Hossu - “Episcopul Iuliu - Sfântul Marii Uniri”, Editura Napoca Star, Cluj-N Napoca, 2008


20

(i)realitãþi Anul III, nr. 92 | 13 - 20 februarie 2009

Meserii apuse

Ciocanele fierarilor se aud tot mai slab Lavinia GHEDAN lavinia.ghedan@ne-cenzurat.ro

n trecut, meseria de fierar era o îndeletnicire destul de des întâlnitã, chiar nobilã, aleasã. ÎAcum însã ciocanele fierarilor se aud tot mai rar. Chiar ºi în mediul rural, unde au mai supravieþuit în special cei care confecþioneazã potcoave pentru cai, afacerea merge tot mai greu. Asta deoarece tot mai puþini oameni se ocupã cu creºterea cailor, iar fierarii rãmân fãrã comenzi.

Radu Olar ºi soþia acestuia muncesc cot la cot în fierãria pe care o au în localitatea Stremþ. Chiar dacã este femeie, Vandana dã la baros asemeni unui bãrbat. “Din asta ne întreþinem familia, cã nu avem din ce sã trãim. Din alocaþia copiilor ºi ajutorul social nu reuºim sã ne întreþinem. Muncesc ºi eu alãturi de Radu... dau la baros! Cred cã puþini bãrbaþi ar rezista în acest ritm de lucru”, ne-a spus Vandana.

Pluguri ºi potcoave “Doar potcoave mai facem. Înainte fãceam de toate, chiar ºi pluguri. Acum a scãzut ºi cererea de potcoave, aºa cã nu mai are cine sã tragã plugurile dacã nu sunt cai. Momentan, mã mai descurc deoarece am comenzi din mai multe localitãþi, dar cererea a scãzut grozav în ultima vreme. Nu ºtiu ce sã zic. Mie îmi place meseria asta ºi nu aº renunþa la ea”, ne-a declarat Radu Olar. Vechea fierãrie, cu foale, miros de cãrbune ºi cocs ars, metalul incandescent ºi zgomotul ciocanelor care îl modeleazã te duc, mãcar pentru o clipã, cu gândul în trecut. Acolo unde nu exista poluare, taxe peste taxe, in-

ternet, telefonie mobilã, mâncare plinã de E-uri. Dar, din pãcate, ºi meºterii fierari, cei care în trecut au modelat oþelul, uimindu-i cu mãiestria lor pe strãbunicii noºtri, vor dispãrea în curând. În urma lor vor mai dãinui un timp doar ruinele cãociei în care s-au spus poveºti ºi s-a topit oþelul. Poate nepoþii noºtri vor mai vedea atelierele de fierãrie doar în poze, iar fierarul cu braþe de oþel va fi doar o legendã ce va dãinui peste timp, o legendã a scânteilor care se ridicã din cãrbunele care-a topit cândva oþelul.

tel: 0742-9949884, fax: 0262-2278.014


necenzurat92