social
7
Anul III, nr. 86 | 3 - 9 ianuarie 2009
Finanþele Publice Maramureº datoreazã
2.148.750 euro celor care au plãtit taxa de mediu Vasile TIVADAR vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro
ºa cum s-a creat precedentul din Arad, prin care o instanþã bine legatã la ochi le-a restituit taxa de A înmatriculare aproape tuturor celor care au plãtit gãselniþa liberalã condamnatã de familia europeanã, tot aºa bãimãrenii s-au adresat ACR Maramureº, pentru a-i reprezenta în lupta cu STATUL. Banii au fost luaþi, cheltuiþi, iar dacã legea îi dã înapoi, aparatul juridic al Finanþelor Publice, în loc sã grãbeascã restituirea banilor, cautã nod în papurã celor care au curajul sã-i înfrunte. Instanþele maramureºene au dat DREPTATE, aºa cum era ºi firesc, celor care sunt îndreptãþiþi sã primeascã banii daþi aiurea, însã cei din Curtea de Apel Cluj întârzie sã recunoascã definitiv ºi irevocabil decizia colegilor lor maramureºeni. Aºa cum ne-am obiºnuit deja, se gãsesc numeroase vicii de procedurã, adicã ba cã ACR nu are personalitate juridicã, ba cã persoana a cumulat peste 900 de dosare într-unul ºi nu trebuie sã se judece peste 900 de dosare, ba cã nu trebuie 900 de termene... ªi toatã tevatura se declanºeazã ca o avalanºã de hârtii asupra cetãþeanului, care a fost constrâns, împotriva legilor europene, sfidate de muºchii lu’ Tãriceanu, sã plãteascã
dãri fanariote. În loc sã se facã dispoziþii de platã sau ordine de compensare cu bunã-credinþã de cãtre reprezentanþii Ministerului de Finanþe în teritoriu, vizate de consilierii juridici, iatã cã se întârzie nepermis de mult restituirea acestor sume considerabile. Ministerul de Finanþe percepe cele mai înalte dobânzi pentru sumele datorate, baºca penalitãþile de întârziere. Dacã Curtea Europeanã a Drepturilor Omului va da dreptate acestor oameni, fiindcã incontestabil acolo se va ajunge, iar întârzierea va fi taxatã cu aceeaºi monedã, CINE VA PLÃTI? Ministerul Finanþelor, din banii noºtri, Ministerul Justiþiei, tot din banii noºtri sau acei înalþi funcþionari publici care sfideazã ºi nu vegheazã la respectarea legalitãþii în teritoriu? Aºa cum ne-a declarat domnul Nicu Zmeu, direc-
torul ACR filiala Maramureº, cetãþenii care s-au înscris în aceastã organizaþie se bucurã de asistenþã tehnicã ºi juridicã atât pe plan naþional cât ºi internaþional, iar recuperarea acestor taxe prin prestaþia gratuitã a juriºtilor ACR este o onoare pentru Club. Nu facem imixtiune în actul de justiþie, nu dorim ocolirea legilor Ro-
Despre ABANDONUL vamal Vasile TIVADAR vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro În DEX abandon presupune a lãsa un bun sau o idee de bunãvoie sau de nevoie. Iatã cã în Vama Sighet ABANDONUL presupune un loc anume unde bietele babe contrabandiste sunt duse, cicã, la control ºi trebuie sã lase þigãrile ºi alte chestii ilegale pe care, vezi Doamne, ele le aduc în România din Ucraina. Gãselniþa vameºilor de a confisca fãrã acte ºi cu folos mãrfurile interzise este genialã. Astfel, ABANDON înseamnã un loc destinat spolierii nenorocitului fãrã serviciu sau cu bani foarte puþini, ce se preteazã sã stea zeci de ore în vamã pentru a obþine 250 – 300 mii din diferenþa de preþ ce se obþine direct în vamã. Fireºte cã Poliþia de Frontierã îºi face treaba, vameºii la fel, iar dacã în gura pieþei de alimente comerþul cu
mâniei, dorim doar respectarea drepturilor prevãzute în Constituþie. A contesta calitatea de membru ACR sau a contesta personalitatea juridicã a unei instituþii naþionale, a cere dovezi... cã Decebal a fost regele dacilor... pentru a putea da termene interminabile, toate acestea nu fac altceva decât sã mãreascã nota de platã care,
vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro
s-a înfiinþat DIRECÞIA POLIÞIEI DE FRONTIERÃ, cã, odatã pusã pe roate, aceastã instituþie chiar va face minuni în faþa gãrii!
sumã mai micã de 1.000 de euro de restituit, iar unii agenþi economici au de recuperat chiar ºi 17.000 de euro. Revenim la cei peste 900 de pãgubiþi deja pentru cã legea ºi-a spus cuvântul. În speþã existã practicã judiciarã ºi, totuºi, lipseºte adevãrata LEGE. Cea a PUNERII în aplicare imediatã a lucrului judecat, fãrã a cãuta acul în carul cu fân.
Acte bune... pe baza unor acte falsificate Vasile TIVADAR
þigãri este în floare, nu trebuie sã bãnuim pe nimeni pentru neprofesionalism. Totul este un fenomen sociologic care a scãpat de sub control. Bine cã
dacã acum este de ordinul milioanelor de euro, pânã în 16 februarie 2009, când este termenul dat de Curtea de Apel Cluj unui domn P.M., care a ajuns prin ACR Maramureº spre finalitatea restituirii sumelor drept taxa de înmatriculare, va ajunge la ce sumã? Ca ºi fapt divers, informãm cititorii noºtri cã nu este
De când s-a demilitarizat evidenþa populaþiei unii românaºi care lucreazã numai pe euro beneficiazã de servicii nemaipomenite. Peste serviciul de urgenþã mai existã servicii înfiinþate clandestin care se împart pe sate sau parcãri oamenilor grãbiþi sã-ºi rezolve statutul de european pe acolo pe unde zbutesc. Astfel, civilii care au înlocuit miliþienii la eliberatul buletinului, paºaportului ºi mai nou a adeverinþelor temporare ºi a altor acte de identitate, vitale întrun stat civilizat, fac ºi ei un ban cinstit. Cã doarã nu se mulþumesc cu decontatul delegaþiei. Profitând de încrederea cetãþeanului care, atunci când predã documen-
tele care stau la baza întocmirii actelor de identitate (certificate de naºtere, cãsãtorie, deces), semneazã ca primarul ºi în rubrica prin care recunoaºte cã a ºi primit acel act care urmeazã a fi întocmit. Dacã nu s-ar fi cheltuit milioane de euro pentru acest serviciu numai pe plan judeþean, dacã nu ar fi ales pe sprânceanã personalul deosebit de amabil ºi solicitud, parcã s-ar fi justificat apariþia unor servicii paralele care, prin abuz ºi trafic de influenþã, sã faciliteze obþinerea acestor acte. Dar, românca este învãþatã cu ciubucul ca ºi turcu cu pistolul. ªi oricâtã leafã ar primi, oricâte absenþe i-ar fi motivate, oricâte venituri i-ar fi trecute cu vederea, iatã cã hãmniºagul este la el acasã. Mâine, poimâine ne vom trezi cu un
flagrant jurnalistic descris amplu de o baroneasã la curþile Europei. Mai mult decât atât, se pare cã atunci când se vãd unghiile la mâþ, viciul constatat devine virtute ºi trãdãtorul devine erou. Ce bine cã nu-i închis Podul de peste Tisa ºi cã accizele la þigãrile fine sunt mult mai mici în Ucraina ca la noi! Aceste lucruri se pot întâmpla sub îngãduinþa unor politicieni care au negociat transferul unor persoane care în viaþa lor nu au avut de a face cu evidenþa populaþiei, ci s-au dovedit extrem de concurente la semnarea unor acte pe care alþi colegi de breaslã le-au refuzat definitiv ºi irevocabil. ªi iatã cã mânã pe mânã se spalã ºi nu obrazul în faþa Europei, atunci când ‘mnealor, spaniolii, franþujii, ori alþi coeuropeni, s-or prinde de blojelile noastre.