Page 1

Anul II, Nr. 84-85, 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie • Preþ 1 LEU Redacþia vã ureazã un sincer “La mulþi ani!” ºi vã doreºte sãnãtate, fericire, belºug în casã

DEZVÃLUIRI

DEZVÃLUIRI pag. 4

Stolojan ºi Herãstrãul

Spionul Radu Berceanu pag. 8-9

DEZVÃLUIRI

Penalul Vadim

COLIND

ªtefan Hruºcã necenzurat

pag. 5

pag. 13

(POLI)TICHIA

Monºtrii politicii pag. 6

(I)REALITÃÞI

Stafia din lift pag. 20

DEZVÃLUIRI

Spionaj marca PD-L la Avioane pag. 7 Craiova

paginile 2-3

Edi©torial

Bilanþ despre Drept ºi drepturi

Ioan Romeo ROªIIANU

, Abuzurile lu Man

pag. 9

Scandalul horincii

pag. 10

Fãina buclucaºã

pag. 11

Ilegalitãþile UKRO

pag. 12

Consilieri tensionaþi Mafia bordurilor

pag. 15

Scandal la Spital

pag. 19

pag. 16

Încheiem încã un an greu! A fost un an în care-am scris ºi spus ºi arãtat cu degetul înspre o sumedenie întreagã de ilegalitãþi ºi nereguli din administraþia asta infantilã. A fost un an în care-am publicat mii de documente care i-au incriminat pre mulþi din cei cocoþaþi în fruntea bucatelor. A fost un an lung, în care evenimente cruciale sau derulat cu repeziciune sub ochii noºtri. A fost un an marcat de primele alegeri pentru

Parlamentul European, au fost alegerile locale, au fost ºi cele generale, cu aºa numitul vot uninominal. Am constatat naºterea unor noi personaje în spectrul social, politic ºi administrativ, dar ºi dispariþia sau îndepãrtarea altora. Am constatat cã românul, chiar ºi îngenuncheat fiind de atâtea taxe ºi impozite, a început sã-ºi ridice fruntea. Primele semne de semeþie încep sã se vadã. Oameni politici, chiar formaþiuni întregi au fost trântite de cei “mulþi ºi proºti”. Un Becali sau un Vadim Tudor au rãmas simpli figuranþi pe harta realitãþii. PRM, PNG, PIN sau chiar

PNÞCD, ca sã enumerãm aici numai formaþiunile care-au emis pretenþii în ultima vreme, sunt la periferia preferinþelor. Ici – colo, la alegerile locale, punctiform chiar, au strãlucit datoritã valorilor individuale. Încheiem un an în care, ca ºi-nn alte dãþi, dezvãluirile noastre, cu mici excepþii – vezi demiterea ºefului de la Penitenciarul Baia Mare sau destituirea fostului viceprimar Ovidiu ªtefan – au rãmas tot fãrã ecou. De ce? Pentru cã încã odatã s-a vãzut cã interesele de grup sunt mai presus de cele naþionale, cã unii au mai multe drepturi ca ºi alþii.

De ce au fost posibile toate acestea? Pentru cã grupãrile mafiote – de la golanii, ºmenarii, biºniþarii sau cuþitarii de cea mai joasã speþã ºi pânã la cei cu gulere albe, maºini de lux, vile ºi funcþii – au pile puternice, protectori sau servili în Poliþie, Justiþie ºi la Parchet. Astfel, în timp ce un muritor de rând e pedepsit crunt pentru orice gãinãrie, EI scapã nevinovaþi. NUP-ul e cuvântul de ordine-n dreptul acestora, iar instituþia sesizãrii din oficiu nu existã-n “firmele” conduse de Isac sau de Brisc. În felul acesta societatea s-aa mai divizat încã odatã.

Nu numai în sãraci ºi bogaþi, ci în oameni cu mai multe drepturi ºi în semeni cu mai puþine drepturi. Mai multe au, bineînþeles, EI, mai puþine, tot bineînþeles, NOI! Deocamdatã. Sã sperãm cã în zilele ce vor urma poate mãcar Moºul, dacã nu noul guvern, ne va aduce siguranþa de care avem atâta nevoie. Pentru cã deja trãim într-o lume mult prea nesigurã! O lume în care absolut totul este permis pentru unii ºi clar interzis pentru alþii. Vom trãi ºi vom vedea! Pânã atunci, tuturor oamenilor de bunã credinþã, un cãlduros La mulþi ani! ªi sã ne revedem cu bine în noul an. Poate unul mai bun, mai corect ºi mai cinstit decât acesta. Poate!


dezvãluiri

2

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Furt în sediul IPJ Maramureº (II)

Parchetul muºamalizeazã infracþiunile ofiþerului Petruþ Pe principiul “corb la corb nu-ºi scoate ochii”, procurorii ºi prietenii anchetatori i-au dat cu o uºurinþã dezarmantã NUP pentru niºte infracþiuni pentru care alþii s-ar fi ales cu ani buni de închisoare. Dosarul a fost instrumentat chiar de un membru al sindicatului pe care-l conduce Lucian Petruþ. Paradoxal, în Rezoluþia datã de el, procurorul Ioan - Dorel Buda reþine infracþiunile fãcute de ofiþer, apoi îl exonereazã de orice vinã, ca ºi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. propria mânuþã din dotare, iar noi citãm ca atare: “la data de 16.07.2008 a fost înregistratã la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Baia mare plângerea penalã formulatã de numitul Stroe Viorel prin care s-a solicitat efectuarea de cercetãri faþã de numitul Petruþ Lucian – Valer sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune...”. ªi, tot dintr-o datã, ca o altã coincidenþã, numãrul de dosar se schimbã din 2659/ P/08 în 2955/P/2008, iar Baia Mare nu se mai scrie aºa, ci “Baia mare”. Cã atâta-l duce mintea pe dom procuror!

Ilegalitãþi acoperite Al nostru procuror reþine faptul cã Lucian Petruþ l-a înscris pe Viorel Stroe în SNPPC fãrã ca el sã-ºi fi “exprimat voinþa în acest sens” ºi cã “din salariul petentului s-au reþinut în contul organizaþiei sindicale sume nejustificate de bani, cu titlu de cotizaþie”.

Ioan Romeo ROªIIANU rosiianu@ne-cenzurat.ro

numerele 79 ºi 80 ale publicaþiei noastre am vorbit pe larg despre caracacare încã-ºi face liniºtitã veacul sub acoperiºul Inspectoratului de Poliþie ÎalntiþaJudeþului Maramureº, sub oblãduirea comisarului ºef de poliþie Ioan Isac, la rândul lui încã ºef al acestui inspectorat. Adicã într-un loc în care ar trebui sã domneascã cinstea, corectitudinea ºi profesionalismul, unde vocea fiecãrui om ar trebui sã fie la fel de auzitã, indiferent de poziþia lui socialã. Am arãtat care ºi cum sunt mult prea strânsele relaþii dintre acesta ºi familia Petruþ, în care ambii soþi au parcurs inexplicabil de repede etapele de la subofiþer la ofiþer, etape pe care alþii nu reuºesc într-o viaþã întreagã sã le facã.

Incompetenþã ºi prostie Acum, în numele Adevãrului care ne poate face liberi ºi încã încrezãtori în slova Constituþiei României, care spune explicit cã “nimeni

nu este mai presus de lege”, continuãm cu dezvãluirile noastre pe marginea acestor fapte penale, fapte a cãror gravitate se vede din avion de orice om de bunã credinþã, dar ºi fapte “nevinovate” pentru cei care se cred de neatins în

acest sistem ticãloºit. Ca sã vã convingeþi din prima de INCOMPETENÞA celor care ne hotãrãsc destinele cu o uºurinþã dezarmantã, de superficialitatea cu care ei trateazã orice nu le convine, încep prin a vã spune cã pro-

curorul Ioan – Dorel Buda nici mãcar nu ºtie sã citeascã. În numãrul 80 al publicaþiei noastre am scris ºi redat în pagina 3 facsimilul dupã plângerea penalã fãcutã de Viorel Stroe, de-acum preºedinte al proaspãt înfiinþatului Sindicat Naþional al Agenþilor de Poliþie, filiala Maramureº, dupã cum am relatat în numãrul trecut, la pagina 7. Aºadar, în nr. 80 se vede cât se poate de clar din facsimil cã plângerea în cauzã a fost înregistratã la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Baia Mare sub numãrul de înregistrare 2659/P/08 din 15.07.2008. Credeþi cã procurorul ºtie sã citeascã sau sã copieze? Aº! Chiar la începutul Rezoluþiei date de el în data de 21 noiembrie 2008 scrie cu

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. În cazul unor agenþii de presã sau personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. Tipar executat la Compania Tipograficã Cluj-Napoca | Sãptãmânalul NECENZURAT este partener al Agenþiei Naþionale de Presã AGERPRES


dezvãluiri

3

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009 – vezi adresa 0245/17.07.2008 – întocmitã, coincidenþã mare, nu, exact la douã zile dupã denunþ. Pãi, dacã a ºtiut cã l-a înscris pe Stroe cu un scop nobil în SNPPC de ce nu i-a spus asta-n scris, domnule procuror?

Apoi, pur ºi simplu ºocant, “ºocatul” procuror îºi asumã pe faþã rolul de biograf al sindicatului condus de Petruþ în Maramureº. Astfel, pe aproape douã pagini el enumerã, cu un zel bun de scopuri mai înalte, toate acþiunile întreprinse de acesta de la înfiinþarea SNPPC ºi pânã-n prezent. Credeþi cã întâmplãtor? Vax! Deliberat! Pentru cã domnia sa reþine faptul cã în “28.03.2007, erau înscriºi în Sindicat un numãr de 262 membrii, în luna decembrie a anului 2007 numãrul lor a ajuns la 953”. Tot procurorul ºi explicã de ce a crescut aºa de repede numãrul celor înscriºi de Petruþ. Cicã ei, cei neînscriºi, altfel n-ar fi putut beneficia de anumite drepturi bãneºti prevãzute de lege! De ce? Tot procurorul rãspunde: “Pe parcursul derulãrii proceselor civile ºi având reprezentarea cã neapartenenþa unui poliþist la SNPPC duce automat la excluderea acestui poliþist de la beneficiul drepturilor bãneºti în discuþie (în contextul în care SNPPC este titularul acþiunii lor în justiþie), numitul Petruþ Lucian – în calitate de preºedinte al acestui Sindicat, a înscris mai mulþi poliþiºti în SNPPC – Biroul teritorial Maramureº, fãrã

22.10.2007, dupã cum reiese din adresa nr.45/22.10.2007 fãcutã de el cu tupeu jegos cãtre Serviciul Financiar al IPJ Maramureº.

Corupþie pe faþã

Trafic de influenþã Infractori De ce n-aþi luat în calcul, protejaþi

Dupã ce-a transpirat în draci gãsindu-i scuze lui Pe-

domnule procuror ºi adresa primitã de agentul de poliþie Viorel Stroe cu nr. 213.031/

truþ pentru toate faptele sãvârºite, ca ºi cum n-ar fi de ajuns, procurorul “lui peºte” þine morþiº sã ne mai uimeascã un pic. “Pentru a încheia firul epic al evenimentelor din prezenta cauzã, arãtãm cã poliþiºtii care nu au fãcut parte din SNPPC la data judecãrii dosarului... au beneficiat de aceste drepturi în urma pronunþãrii sentinþei civile nr. 2333 din data de 14.08..2007, rãmasã definitivã la 9.10.2007, hotãrâre judecãtoreascã care extinde calitatea de reclamant ºi la alþi poliþiºti – funcþionari publici cu statut special, decât cei înscriºi în Sindicat”. Care fir epic, dom procuror? Pãi ce faci tu într-un rechizitoriu? Analizã literarã? Apoi, de ce nu te uiþi în documente? Ca sã vezi cã sentinþa e definitivã din data 9.10.2007, iar Petruþ l-a înscris cu japca-n sindicatul lui – cu “s” mic, nu cu “S” mare cum scrii tu, obedient! – iar Petruþ l-a înscris cu forþa pe Stroe în data de

23.07.2008 – tot surprinzãtor de repede întocmitã, nu? – ºi semnatã de comisarul ºef de poliþie Ioan Isac, încã ºef al IPJ Maramureº ºi de cãtre comisarul de poliþie Vasile Mare, contabilul ºef al Inspectoratului? Aaaa! Vã deranja faptul cã trebuia sã reþineþi în sarcina lor, a celor cocoþaþi ciudat în fotolii luxoase traficul de influenþã? Nu vedeþi cã vorbim de o premierã? Un ºef de inspectorat îi cere unui agent sã meargã sã-ºi ridice banii reþinuþi ilegal de Petruþ la SNPPC. De când se subordoneazã Isac lui Petruþ? V-aþi întrebat acest lucru? ªi ca sã nu credeþi cã e vreo greºealã de tipar, aceeaºi comisari îi trimit ºi agentului de poliþie Miclãuº Mihai Radu - ºi el un contestatar al modului de lucru al lui Petruþ – adresa nr. 214.502/14.11.2008, cu acelaºi text ºi aceeaºi dispoziþie de a merge sã-ºi ridice banii opriþi ilegal. De ce n-aþi coroborat pro-

turilor bãneºti în litigiu, mai bine sã fie înscriºi în Sindicat în acest mod, urmând ca ulterior sã-ºi dea acceptul sau sã renunþe la calitatea de membru”.

Stampã cu procuror incompetent Mãi, mãi! Sã vezi ºi sã nu crezi! Aºadar, procurorul constatã fapte ºi, în loc sã demareze procedura de penalizare a Faptelor, el dã explicaþii ºi cautã scuze. De parcã ar fi fiind avocatul lui Petruþ ºi nu anchetatorul lui Petruþ! Dar, hai sã explicãm ºi noi! Deci, procurorul Ioan – Dorel Buda ne spune-n rezoluþia sa cã scopul cu care Petruþ a furat banii agenþilor, peste voia lor înscriindu-i în sindicat e unul nobil. Nu! E furt! E înºelãciune, a abuz în serviciu! E, domnule procuror, dacã vreþi, cum aþi sãri în apãrarea unui violator ºi i-aþi explica fapta spunând cã el, de fapt, nu i-a fãcut femeii agresate vreun rãu, ci numai ce a vrut sã-i provoace un orgasm. Deci, tot un scop nobil, nu? Dar, cum asupra acestui fapt incredibil vom mai reveni noi, sã continuãm cu

bele, pentru cã Miclãuº era solicitat ca martor în sesizarea lui Stroe? Nu cumva pentru cã v-aþi hotãrât sã muºamalizaþi cazul alãturi de Isac?

De ce n-aþi remarcat faptul cã acelaºi Petruþ a întocmit adresa cu nr. 0238 /25.06.2008 cãtre Serviciul Contabilitate din cadrul IPJ prin care, subit, îi înºtiinþeazã pe aceºtia cã s-a retras ºi Stroe din SNPPC, alãturi de alþi câþiva subofiþeri? adicã Stroe s-a retras din ceva în ce n-a fost NICIODATÃ înscris! Nu vi se pare cumva ciudat faptul cã la ofiþerul Petruþ falsul în

înscrisuri oficiale este un mod de lucru? N-aveþi aceeaºi unitate de mãsurã ºi de cântãrire a faptelor pentru toatã lumea? Are Petruþ drepturi speciale? Dacã da, sã ne spuneþi ºi nouã - tot în scris, ca sã ne intre bine-n cap - cum aþi fãcut-o deja în concluziile Rezoluþiei pãcãtoase, prin care statuaþi în IPJ Maramureº furtul ºi jegmãni-

rea pe faþã a agenþilor de poliþie. În ea aþi dispus, în baza drepturilor ºi a „drepturilor” pe care le aveþi, „neînceperea urmãririi penale faþã de numitul Petruþ Lucian – Valer (...) sub aspectul comiterii infracþiunilor de înºelãciune, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor ºi neglijenþã în serviciu”. Altfel spus, Petruþ – vorba unei reclame – poate sã facã orice în IPJ-ul lui Isac, sã ude canapeaua, cã tot nu pãþeºte nimic! Deocamdatã, completãm noi ºi întãrim! Cã tot trebuie sã vi se înfunde ºi vouã cândva, cumva, undeva! Pânã când vor mai dura aceste miºmaºuri ale voastre? Pânã când veþi

mai muºamaliza tot ceea ce aveþi interesul sã muºamalizaþi? Pânã când Unii vor avea drepturi mai mari decât Alþii, domnilor? Dacã vom scãpa cu viaþã o sã mai comunicãm cu voi ºi pe aceastã cale. Cã doar n-o sã ne omorâþi pe toþi cei care nu vrem sã facem parte din turmã, nu?

De ce S.N.A.P.?

ca în prealabil aceºtia sã-ºi fi exprimat acceptul”. ªi pentru ca povestea sã devinã hilarã de-a dreptul, procurorul iar are explicaþii ºi scuze: “Fãptuitorul a considerat cã, decât aceºti poliþiºti sã fie omiºi de la beneficiul drep-

analizarea Rezoluþiei. Din frazele urmãtoare rezultã clar cã Viorel Stroe e de vinã cã nu s-a dus imediat sã-ºi ridice banii de la casieria IPJ atunci când Petruþ, speriat de denunþul acestuia din 15.07.2008, i-a scris cã e vorba despre o „inadvertenþã”

Sindicatul Naþional al Agenþilor de Poliþie (S.N.A.P.) a apãrut din dorinþa de a realiza un statut bine definit ºi respectat al agentului de poliþie. Întrucât agenþii reprezintã peste 70% din poliþie, încercarea de a explica necesitatea apariþiei acestui Sindicat este inutilã ºi jignitoare, deoarece este normal ca cei mulþi sã aibã un cuvânt greu de spus. Sindicatul Naþional al Agenþilor de Poliþie nu trebuie privit ca un fenomen al dezbinãrii (cum ar zice unii), ci ca o dorinþã a agenþilor de a fi, în sfârºit, ascultaþi, pentru cã aceºtia ocupã foarte puþine funcþii de conducere în alte organizaþii sindicale. Dintotdeauna cei oropsiþi au dus o luptã grea pentru a-ºi câºtiga demnita-

tea, ºi la fel de adevãrat este cã de multe ori au câºtigat. Când cei care s-au opus apariþiei Sindicatului Naþional al Agenþilor de Poliþie vor deveni istorie, atunci vom ºti cu siguranþã cã pasivitatea ºi indiferenþa agenþilor nu va mai exista. Sã nu uitãm cã adevãrata muncã de poliþie se face în echipã, unde sarcinile sunt înlãnþuite. Agenþii de poliþie au sarcinile cele mai dificile ºi tocmai ei sunt discriminaþi în privinþa drepturilor (de exemplu, pentru chirie se acordã 50% din salariul de bazã, dar pe proprietarul locuinþei nu îl intereseazã dacã tu eºti agent, el îºi cere banul!). Sistemul poliþienesc nu este perfect, dar parcã nici nu tinde într-acolo, iar Sindi-

catul agenþilor s-a constituit tocmai pentru cã existã poliþiºti care nu pot sã rãmânã indiferenþi la nevoile celor din “prima linie”. Problemele agenþilor de poliþie sunt numeroase, dar trecerea timpului nu le rezolvã, ci, dimpotrivã, duce la intensificarea lor. ªocant este cã mulþi gândesc la fel, dar puþini au curajul sã spunã ce gândesc! Ignoranþa este foarte pe-

riculoasã, deoarece creeazã impresii artificiale, iar vestita poziþie “ghiocel” (din pãcate, a multora) nu va crea niciodatã nimic. E momentul ca agenþii de poliþie sã se reprezinte! Agent de poliþie Viorel STROE, preºedinte Biroul Teritorial Maramureº S.N.A.P.


dezvãluiri

4

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Theodor Stolojan, GROPARUL Parcului Herãstrãu Theodor Stolojan este singurul demnitar român care a semnat hotãrâri de guvern de pe urma cãrora a profitat direct propria sa soþie. Simona FICA ficamonica@gmail.com

heodor Stolojan a fost campionul actelor normative “cu dedicaþie”. Alþi prim-miniºtri sau Tminiºtri care au fãcut parte din guvernele României din 1990 încoace au încercat sã-ºi ascundã interesele în spatele unor firme, al unor prieteni sau mãcar al unor rude mai îndepãrtate. La începutul anilor ,90, în perioada în care Theodor Stolojan era ministru de Finanþe ºi, apoi, Prim-ministru, nici o afacere importantã a Biroului de Turism pentru Tineret (BTT) nu s-a fãcut fãrã participarea directã a Elenei Stolojan. Actualul BTT, moºtenitorul Biroului de Turism pentru Tineret dinainte de 1989, este una dintre societãþile de stat implicate în mari scandaluri de corupþie. Afacerile necurate în care a fost implicatã societatea au fãcut obiectul mai multor anchete ale Parchetului, unul dintre ºefii BTT (Liviu Vaclea) fiind chiar arestat ºi condamnat pentru devalizarea companiei. BTT-ul comunist a fost reorganizat mai întâi în “Compania autonomã de turism pentru tineret”. În februarie 1991, a fost creatã Societatea Comercialã “Compania de Turism pentru Tineret” (CTT) – S.A., care a preluat activul ºi pasivul Companiei autonome de turism pentru tineret. Ulterior, societatea a revenit la sigla BTT, fiind denumitã “Biroul de Turism ºi Tranzacþii”

ºi reluând, în cele din urmã, denumirea dinainte de 1989, “Biroul de Turism pentru Tineret”. “Compania de Turism pentru Tineret” (CTT) – S.A. a fost înfiinþatã, ca societate comercialã, prin Hotãrârea de Guvern nr. 91 din 4 februarie 1991. Hotãrârea a fost semnatã de Primul-ministru Petre Roman ºi avizatã de ministrul de Finanþe Theodor Stolojan. Capitalul social al CTT era uriaº. Practic, noua societate prelua aproape întregul patrimoniu al BTT-ului comunist (baze sportive, hoteluri, vile, terenuri º.a.m.d.). Dupã doar o sãptãmânã de la înfiinþare, CTT se asocia cu Elena Stolojan, soþia ministrului de Finanþe din acel moment, în firma “Dragon Medical Complex”. CTT participa în aceastã firmã cu Baza

de Agrement Bãneasa, situatã pe malul Lacului Bãneasa, cu tot cu activele sale. În urmã cu câþiva ani publicam o serie de documente care demonstrau implicarea Elenei Stolojan în afacerea “Dragon Medical Complex”. Dupã dezvãluirile noastre, Elena Stolojan s-a retras din Dragon Medical Complex, cesionându-ºi acþiunile. Politicianul Theodor Stolojan nu a explicat însã niciodatã cum a ajuns soþia sa asociatã CTTului la doar o sãptãmânã dupã ce societatea de stat fusese înfiinþatã printr-o Hotãrâre a Guvernului din care fãcea parte însuºi Theodor Stolojan. Tot fãrã explicaþii a rãmas

o altã afacere a familiei Stolojan cu CTT-ul. De aceastã datã însã avem de a face cu o situaþie mult mai gravã decât cea din cazul “Dragon Medical Complex”. În noiembrie 1992, Pri-

mul-ministru Theodor Stolojan a dat complexul turistic “Herãstrãu” unei firme la care soþia sa era acþionar. Este vorba chiar de CTT S.A. În momentul înfiinþãrii (februarie 1991), Societatea Comercialã “Compania de Turism pentru Tineret” (CTT) – S.A. era deþinutã în proporþie de 100% de Compania autonomã de turism pentru tineret, al cãrei patrimoniu, de altfel, îl preluase. În 23 iulie 1992, mai multe persoane fizice ºi societãþi comerciale private au devenit acþionari la CTT S.A. Statul, prin Compania autonomã de turism pentru tineret, a rãmas acþionar majoritar (87%), restul acþiunilor fiind deþinute de Viorel Pãunescu (0,5%), Adela Papa – sora lui Viorel Pãunescu (0,5%), Mihai Drula – un asociat al familiei Pãunescu (0,5%), General Consulting and Management S.R.L. ºi Citadela S.A. – firme ale familiei Pãunescu (10% ºi, respectiv, 1%) ºi Dacia Felix Tour S.A. – o altã firmã desprinsã din BTT-ul comunist (0,5%). Dupã o lunã ºi jumãtate, în 11 septembrie 1992, Elena Stolojan, soþia Primului-ministru de la acea datã, devenea acþionar la CTT S.A. Ea primea, prin cesiune, din partea firmei familiei Pãunescu - Citadela S.A. - o parte din acþiunile deþinute de aceasta la CTT S.A. Citadela S.A. rãmânea cu 0,97%, iar Elena Stolojan primea 100 de acþiuni la CTT S.A., adicã 0,03%. Restul acþionariatului rãmânea neschimbat.

Dupã alte douã luni, în 10 noiembrie 1992, Premierul Theodor Stolojan semna Hotãrârea de Guvern nr. 718/1992 privind modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 91/1991 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale “Compania de Turism pentru Tineret” - S.A. Hotãrârea semnatã de Stolojan prevedea majorarea capitalului social al CTT S.A. ºi “întregirea patrimoniului Societãþii Comerciale «Compania de Turism pentru Tineret» - S.A.” cu “complexul sportiv, turistic ºi de agrement «Herãstrãu» Bucureºti”. Astfel, dupã doar douã luni de la momentul în care Elena Stolojan devenise acþionar al CTT S.A., valoarea acþiunilor sale a crescut considerabil. Motivul: Theodor Stolojan, Primul-ministru al României, a împroprietãrit firma la care soþia sa era acþionar cu o parte din Parcul Herãstrãu.

Afacerea Stolojan – CTT este un caz unic pânã acum în România în care un prim-ministru dã, printr-o Hotãrâre de Guvern, o bucatã dintr-un parc al Capitalei firmei la care soþia sa este acþionar. În 1 februarie 2006, la prezentarea bilanþului Ministerului de Interne, preºedintele Traian Bãsescu cerea autoritãþilor sã ancheteze “actele normative emise de Guvern, fie cã sunt hotãrâri, ordonanþe, ordonanþe de urgenþã, care sunt expresia ajungerii corupþiei pe masa Guvernului”. Deºi la vremea respectivã Ministerul de Interne era condus de democratul Vasile Blaga, nimeni nu l-a luat în serios pe Preºedintele Bãsescu. Pentru cã, dacã autoritãþile l-ar fi luat în serios, Theodor Stolojan ar fi fost astãzi anchetat pentru actele normative emise în favoarea soþiei sale în perioada în care era ministru de Finanþe ºi Prim-ministru.

UREZ TUTUROR LOCUITORILOR COMUNEI BICAZ SÃRBÃTORI FERICITE, SÃNÃTATE, BELªUG ÎN CASÃ ªI NOUL AN SÃ VÃ ADUCÃ TOATÃ BUCURIA DIN LUME Primar dr. Dorin Mitre


dezvãluiri

5

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Decãdere ºi decadenþã marca PRM

Corneliu Vadim Tudor are dosar penal (I) Pãlmuiala verbalã între oamenii politici autohtoni nu cred cã mai surprinde pe nimeni. Ne-am obiºnuit cu ea, astfel cã aºteptãm sã se treacã la urmãtorul pas, acela al pãlmuielii fizice. ªi la cum merg lucrurile, nu cred cã avem mult de aºteptat. Pânã sã se ajungã ºi la noi sã se arunce cu pantofi, cred cã, totuºi, mai este cale lungã. Dragoº HOJDA dragos.hojda@ne-cenzurat.ro

espre Partidul România Mare acum cã a trecut în “nefiinþã” multe nu ar mai fi de spus. A D beneficiat ºi el de cele 15 minute de glorie, iar acum s-a stins, singur ºi departe de lume. Tribunul ºi-a pierdut credibilitatea, iar acest lucru s-a vãzut în votul electoratului. Pentru acest Vadim Tudor atacul la persoanã ºi denaturarea evenimentelor în stilul lui caracteristic, sunt ceva normal. Dacã la început lumea se uita ca la un spectacol umoristic, acum lucrurile s-au schimbat. Tocmai despre un astfel de atac la persoanã vom vorbi ºi în rândurile care urmeazã. Aºadar, în anul 2004, cetãþeanul Ion Ioan Ferdinand Lãncrãnjan, fiul scriitorului Ion Lãncrãnjan, solicita chemarea în judecatã a numitului Corneliu Vadim Tudor, cerând, prin hotãrârea pe care Tribunalul Bucureºti o va dispune, constatarea sãvârºirii infracþiunii de calomnie în forma ei specificã ºi cu toate elementele constitutive legal prevãzute.

Motive ale acþiunii Pentru început vom spune cã acest cetãþean Ion Ioan Ferdinand Lãncrãnjan îºi întemeiazã solicitarea de chemare în judecatã pe prevederile art. 206 Cod penal. Mai mult decât atât, solicitã ca, în conformitate cu prevederile art. 207 din acelaºi Cod penal, sã îi fie admisã proba veritãþii. În plus, solicitã daune morale în sumã de 9.990.000.000 lei, “despre aceste daune morale urmând sã îmi expun, în mod exhaustiv, punctul de vedere referitor la cuantumul acestor daune ºi scopul lor.” Dar despre ce este vorba? Corneliu Vadim Tudor, în calitate de senator de Bucureºti ºi de preºedinte al Partidului România Mare, pe data de 30 iulie 2004, la conferinþa de presã sãptãmânalã a acestui partid, a dat publicitãþii un comunicat de presã pe care l-a difuzat prin fax ºi ulterior l-a publicat în revista “România Mare”. În respectivul comunicat de presã face o serie de afirmaþii calomnioase. Astfel, Vadim Tudor face referire la un articol de presã intitulat “Sursa CORNEL”, publicat în

cotidianul “Ziua”, pe data de 30 iulie 2004, practic în aceeaºi zi, articol scris de cãtre Rãzvan Savaliuc. Respectivul articol fãcea referire la o posibilã identificare a unui informator al Securitãþii, cu numele de cod CORNEL, care apare în Dosarul de Urmãrire Informativã (DUI) întocmit tatãlui lui Ion Ioan Ferdinand Lãncrãnjan, regretatul scriitor Ion Lãncrãnjan, de cãtre Securitate cu numitul Corneliu Vadim Tudor. Care, sub pretextul absolut aberant cã persoana care îl cheamã în judecatã ar fi fost, de fapt, autorul respecti-

vului articol, face toate afirmaþiile calomnioase mai susmenþionate, cu scopul de a ascunde o serie de fapte ilegale sãvârºite împotriva cetãþeanului Ion Ioan Ferdinand Lãncrãnjan de cãtre numitul Corneliu Vadim Tudor ºi o serie de colaboratori ºi/sau colegi de ai sãi ºi ai fratelui sãu, senator colonel Ing. (rezervã) Marcu Tudor, de la Partidul România Mare, de la revista “România Mare” ºi de la cotidianul “Tricolorul” ºi/sau din structurile M.Ap.N. Cetãþeanul Ion Ioan Ferdinand Lãncrãnjan vrea sã arate cât se poate de clar cã nu el este semnatarul respectivului articol, neredactând nici un fel de document destinat publicitãþii, prin publicare în presa scrisã sau audiovizualã, prin care sã îl fi identificat pe informatorul Securitãþii CORNEL ca fiind numitul Corneliu Vadim Tudor. Nu sunt simple vorbe, fiul regretatului scriitor Ion Lãncrãnjan dorind sã îºi rezerve dreptul de a prezenta în instanþã, în detaliu, cum numitul Corneliu Vadim Tudor, deºi avea posibilitatea sã verifice acest fapt, nu a fãcut-o, deoarece aceasta ar fi însemnat sã îºi prezinte public opinia, în calitatea oficialã pe care o exercitã, aceea de parlamentar, despre o serie de înscrisuri oficiale (memorii) pe care “le-am înregistrat pe numele sãu, la Senatul României, precum ºi la sediul Partidului România Mare”.

Documente de intimidare În aceste înscrisuri cetãþeanul Lãncrãnjan i-a prezentat pe larg numitului Corneliu Vadim Tudor cum, pentru acoperirea activitãþilor oneroase ale unor societãþi comerciale private, având ca acþionari ofiþeri M.Ap.N ºi/sau parlamentari români, fostul comandant al U.M. 026.25, General de Divizie Dr. Ing. Nicolae Irimie, i-a transmis, cu scopul de a-l intimida, documente M.Ap.N având statut de secret. Cel care îl chema în judecatã pe Tribun poate demonstra cã patrimoniul intelectual al acestor firme particulare este furat, practic, de la insti-

tutele de cercetare de stat, inclusiv de la U.M. 025.12 – Clinceni. “Ultima funcþie îndeplinitã de cãtre senator colonel Ing. (rezervã) Marcu Tudor, în cadrul M.Ap.N., a fost aceea de adjunct al domnului General de Divizie Dr. Ing. Nicolae Irimie la comanda U.M. 026.25. Domnul senator colonel Ing. (rezervã) Marcu Tudor îi cunoaºte pe mulþi dintre ofiþerii acþionari ai firmelor mai sus menþionate”. “Rog instanþa sã oblige pe numitul Corneliu Vadim Tudor sã facã proba veritãþii afirmaþiilor sale din mai sus amintitul comunicat de presã, cu documente plauzibile.” În prezenta petiþie, cetãþeanul Ferdinand Lãncrãnjan menþioneazã doar un detaliu din comunicatul cu pricina al PRM din 30 iulie 2004. Aºa, pentru a arãta cã tot ceea ce a spus pânã acum nu sunt simple vorbe goale. Respectivul detaliu se referã la declaraþia colonelului Dr. Ing. (rezervã) Theodor Necºoiu: “Nu existã om cu care a lucrat acest Lãncrãnjan ºi care sã nu spunã cã e bolnav mintal. Le omora în

bãtaie ºi pe mama, ºi pe nevasta lui” (citat din comunicatul de presã PRM din 30 iulie 2004). Conform spuselor celui care îl cheamã în instanþã pe Tribun, “în perioada mai 1981 – decembrie 1984, am lucrat sub directa comandã a colonelului Dr. Ing. (rezervã) Theodor Necºoiu, în cadrul laboratorului militar de laseri din I.F.A. – Mãgurele, fiind coautor cu acesta la o serie de articole ºtiinþifice ºi brevete de invenþie rezultate (acestea din urmã) din activitãþi de spionaj ºtiinþific fãcut pe echipamente militare laser de provenienþã NATO.” Referitor la afirmaþiile mincinoase ale numitului Corneliu Vadim Tudor despre chestiunea articolului publicat în cotidianul “Tricolorul”, pe baza unor “documente despre cineva care, în 1976, îi turna la Securitate pe scriitorii Eugen Barbu ºi Ion Lãncrãnjan”, domnul Lãncrãnjan spune cã va demonstra o serie de lucruri despre care vom vorbi într-un numãr viitor. Tot atunci vom vorbi ºi despre Decizia Penalã nr. 593/R. Dar toate la timpul lor.


poli(tichia) de mãrgãritar

6

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

La situaþii excepþionale, soluþii excepþionale

Iubirea de semeni naºte monºtri Dragoº HOJDA dragos.hojda@ne-cenzurat.ro

ulte se spun, s-au spus ºi se vor spune ºi de acum înainte despre politica noastrã româM neascã. Suntem foarte mândri cã Cel de Sus ne-a binecuvântat cu o astfel de clasã politicã, cu astfel de politicieni care, de dragul iubirii de semeni, au îngropat securea rãzboiului, fluturând steagul pãcii. Asta dupã ce timp de patru ani s-au lovit sub centurã ºi pe unde au mai apucat, s-au acuzat reciproc de corupþie, de incompetenþã, de jocuri politice, de furt naþional, de privatizãri cu cântec, într-un cuvânt, de toate relele din lume. Iar de acum înainte vor sã ne facã sã credem cã al lor gând va sta numai la binele poporului, cã toate se vor face numai din cauza iubirii aproapelui. Istoria ne-a arãtat cã la noi astfel de coaliþii, alianþe sau cum s-or mai numi ele, nu au viaþã lungã, indiferent de ce documente s-ar semna sau parafa. Am avut, în 2004, Alianþa DA – Dreptate ºi Adevãr. S-a ales praful, banii ºi puterea jucând un rol important în destrãmarea dreptãþii ºi a adevãrului. De ce ar fi situaþia de acum diferitã de cea de acum patru ani? Foamea de bani are trecere ºi acum, cum a avut ºi în urmã cu patru ani. Puterea le face cu ochiul ºi acum, la fel ca ºi în urmã cu patru ani. ªi acum patru ani tot în numele poporului s-a fãcut aceastã alianþã, tot interesul naþional a dat tonul, tot la binele celor mulþi s-au gândit ai noºtri politicieni. Dar ceea ce pãrea a fi o alianþã bazatã pe dreptate ºi adevãr, pe cinste ºi onoare, cu niºte politicieni dornici de a aduce schimbarea promisã ºi în care lumea chiar a crezut cã o vor aduce în sfârºit, tocmai de aceea este dezamãgirea aºa de mare, s-a dovedit a fi nimic mai mult decât praf în ochi, un mare fâs. Au început încetîncet a-ºi scoate ochii unu’ altuia la fel cum vor face ºi acum. Acelaºi principiu, doar alþi actori: PSD ºi PD-L.

Parteneriat pentru România Revenind, social-democraþii ºi democrat-liberalii au arãtat poporului care i-a votat, acordându-le astfel încrederea,

un document de circa cinci pagini cu generalitãþi. Au parafat însã ºi un “Regulament pentru funcþionarea coaliþiei la nivel central ºi local”. Asta aºa, ca sã nu se nascã discuþii. Adicã fiecare sã îºi cunoascã locul ºi scaunul. Altfel spus, fiecare cu aia a mã-sii. Rãmâne de vãzut însã dacã îl vor ºi respecta. Cãci

Semne de întrebare O altã prevedere care se regãseºte în cadrul acestui document se referã la faptul cã primul-ministru poate propune motivat revocarea unui ministru numai dupã consultarea prealabilã a conducerii celuilalt partid. Sã auzi ºi sã nu crezi! Aceastã prevedere a ºi nãscut primele semne de întrebare, întrucât democrat-liberalii spun una, adicã cã PSD-ul nu are drept de veto în ceea ce priveºte revocarea miniºtrilor, în timp ce social-democraþii spun alta, adicã contrariul. Din nou spun cã trebuie sã fii naiv sã crezi cã acest parteneriat chiar este pentru România. De fapt, dacã stai ºi te gândeºti niþel, depinde la care Românie facem referire. La cea a celor

Existã ºi lucruri bune la Sighet Vasile TIVADAR vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro Locul lãsat gol de plecarea unui centru de închirieri de filme ºi muzicã a fost luat de un împãtimit al dvd-urilor care conþin diverse informaþii ºi realizãri proaspete ale celei de a ºaptea arte. Un computer

politicianului nostru îi cam place sã încalce legea ori de câte ori are ocazia. Nu cred cã este cineva atât de naiv încât sã creadã cã înfrãþirea aceasta între politicieni este fãcutã pentru binele poporului. Nici pe departe, vor fura în aºa fel încât sã nu ºtie stânga ce face dreapta. Dacã este sã dãm crezare respectivului document, atunci se pare cã viitorul guvern va avea 19 ministere, un numãr de patru posturi de ministru delegat ºi trei ministere economice.

sau un televizor cu dvd este rezolvarea plictiselii micuþilor de apartament care stau cuminþi ºi se alimenteazã cu viaþa personajelor cu care adesea ei se identificã sau cel puþin le imitã stângaci. Pentru cei mari existã filme de acþiune, science fiction, drame, tragedii, horror, dar ºi filme

ce înveselesc prin penibil chiar ºi pe cei mai sobri dintre noi. Acest serviciu de închirieri este accesibil majoritãþii iar faptul cã acest om, domnul S.O., a fost imobilizat o perioadã l-a determinat sã se gândeascã la cei care se pot bucura mai puþin de miºcare

mulþi ºi neajutoraþi, care îºi fac permanente griji pentru ziua de mâine, sau la cea a celor puþini ºi îndestulaþi, care nu duc lipsã de bani, firme, afaceri, jocuri politice º.a.m.d. E drept cã nimeni nu ºiar fi imaginat acum câþiva ani faptul cã stânga ºi dreapta ºi-ar putea da mâna pentru un Parteneriat pentru România. Dar acest lucru nu face decât sã confirme acele lucruri pe care le ºtiam deja. ªi anume cã orice este posibil când vorbim despre (poli)tichia noastrã de români balcanici pânã-n mãduva oaselor. S-ar putea sã ne înºelãm, dar nu cred cã þara aceasta are nevoie de experimente. Nu dupã 18 ani. Nu dupã ce ne-am sãturat de toþi ºi de toate, de prea multe promisiuni fãcute ºi neonorate.

Istoria se repetã Dacã tot zilele acestea este la modã a spune cã trãim niºte momente istorice, atunci am avut parte de prea multe pentru o sãptãmânã. Fuga aceasta a lui “dragã Stolo” poate fi consideratã istoricã. Este a doua oarã când Stolo se sperie ca un copil, când dezamãgeºte electoratul. Electorat care chiar credea în el. Dar, dupã faptã ºi rãsplatã. Aceastã fugã l-a ucis din punct de vedere politic. Istoricã poate fi consideratã ºi numirea lu’ Boc, care

s-a aflat la locul potrivit la momentul potrivit. În lipsã de ceva mai bun, a fost bun ºi Boc. Însã nu o sã-i fie uºor, întrucât nimeni nu crede cã poate gândi ceva de unul singur. Nu atâta vreme cât Bãsescu este la cârmã, fiind cel care trage sforile. S-ar putea ca acest statut de prim-ministru sã fie prea mare chiar ºi pentru Boc Emil. De ce Emil Boc? Fiindcã Bãsescu, conform spuselor sale, nu are ceva mai bun: “Pentru cã este preºedinte de partid ºi, în cadrul consultãrilor, am constatat cã trei partide doreau sã desemneze premierul: PD-L, PSD ºi UDMR. Decizia mea a fost sã încredinþez mandatul unui membru al PD-L, pentru cã avea cel mai mare numãr de mandate. Din acelaºi motiv, am desemnat un nou candidat pentru funcþia de prim-ministru din acelaºi partid. (...) Nu am un echivalent al lui Theodor Stolojan în PD-L. PD-L nu are un om apropiat ca influenþã ºi credibilitate egal cu preºedintele partidului”. Istoricã este ºi trimiterea UDMR-ului în Opoziþie, fiind una din condiþiile puse de social-democraþi pentru a se cupla cu democrat-liberalii. Ce ar mai fi de spus? Mare lucru nu. Aºteptãm sã vedem ce se va întâmpla pe scena politicã româneascã. de naturã sau care, pur ºi simplu le place sã stea în casã. Afacerea în sine ca ºi orice prestaþie culturalã este puþin profitabilã însã binefacerea ei este incontestabilã deoarece te poþi bucura trei - patru dupã-mese de informaþii ºi stãri conferite la preþul unui pachet de þigãri. Pentru a nu face reclamã gratuitã cãutaþi singuri aceastã sursã de încãrcare pozitivã a gândurilor ºi sentimentelor dumneavoastrã.


dezvãluiri

7

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

ªase milioane de dolari, ºpaga lui Radu Berceanu pentru

Spionaj industrial la Avioane Craiova Simona FICA ficamonica@gmail.com

reuºit sã fenteze Direcþia de Contraspionaj a Securitãþii, dar nu va reuºi acum sã fenteze procurorii DGA, nici membrii Consiliului Suprem de A Apãrare a Þãrii ( iar generalul Ionel Vasile nu mai e în CSAT, ca sã-i asigure spatele!), care îl vor trimite în curând pe Radu Berceanu în faþa instanþei supreme. Dezvãluirile pe care NECENZURAT le face acum pot contura infracþiunea pentru care Berceanu va fi acuzat: SPIONAJ INDUSTRIAL în favoarea Israelului, pentru care Berceanu a fost retribuit cu suma de ºase milioane de dolari! Iatã povestea celui mai incredibil act de încãlcare a Siguranþei Naþionale din toatã perioada de dupã Revoluþie. Anul 1992. Uzina de Avioane Craiova începe lucrul la proiectul IAR 109, avionul de luptã care ar fi adus României relansarea spectaculoasã a industriei de apãrare, contracte consistente ºi ferme pentru uzinã ºi, nu în ultimul rând, supremaþia cercetãrii militare româneºti pe întreg mapamondul, deoarece avionul respectiv avea drept caracteristicã o geometrie perfectã ºi fusese cotat pe locul II în lume la clasa sa. Având în vedere ºi caracteristicile celor patru prototipuri care se fãceau pe

structura acestui avion, dar ºi faptul cã fãcea parte din categoria tehnicã de luptã, iar proiectul fusese lucrat de cercetãtori militari, construirea ºi detaliile lui erau considerate, în mod firesc, secret de stat! Ca urmare, de ceea ce se întâmpla la U.A. Craiova ºtiau doar câteva persoane: ministrul Apãrãrii de atunci, un consilier al FPS, un secretar de stat din Ministerul Industriilor, un general din Ministerul de Interne, ºeful SRI din acea perioadã, precum ºi generalul Vasile Ionel, un apropiat al lui

Radu Berceanu ºi – foarte important! - secretar al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. Anul 1993. Între Avioane Craiova ºi firma israelianã IAI Lahav se poartã tratative pentru construirea – în comun! - a avionului de luptã IAR 109 SWIFT (al doilea prototip al IAR 109, primul fiind IAR 99). Berceanu aflã, în acelaºi an, de la generalul Vasile Ionel, amicul sãu (care, astfel, îºi încalcã cu bunã ºtiinþã atribuþiile ºi îi dezvãluie lui Berceanu un secret de stat!) despre proiect ºi, prin presiuni

fãcute asupra celorlalþi deþinãtori ai secretului, obþine scoaterea din þarã a avionului IAR 109 SWIFT de cãtre firma din Israel. În acest fel, modelul de avion de luptã românesc este dus ºi lãsat în zona militarã a Aeroportului israelian Ben Gurion timp de câteva sãptãmâni. Dupã care el este adus înapoi în uzina craioveanã. De menþionat faptul cã, la întoarcerea în România, specialiºtii militari au atras atenþia Ministerului Apãrãrii, dar ºi SRI-ului, cã au descoperit urme de desigilare a avionului! Noiembrie 1994. În urma unui aºa-zis precontract, încheiat între partea românã ºi firma din Israel, membrii proiectului de avion militar (despre care am pomenit anterior) ºi Tonya Halperin, reprezentantul IAI Lahav se întâlnesc la Bucureºti, în cel mai mare secret. În afarã de ei mai apare – afirmã un ofiþer SIE sub acoperire, care este dispus, dacã procurorii DNA i-o vor cere, sã depunã mãrturie în acest caz! - un personaj care nu avea ce sã caute la întâlnirea respectivã: Radu Berceanu. Adus, spre stupefacþia pãrþii române (dar nu ºi a lui Halperin, cu care Berceanu avea relaþii de afaceri de mai multã vreme), de însuºi fostul secretar al CSAT, generalul Vasile Ionel Berceanu preia frâiele ºi negociazã el însuºi cu reprezentantul evreilor contractul dintre partea românã ºi cea israelianã. Evident cã negocierea s-a fãcut în dezavantajul României, iar din suma - ºi aºa infimã ºi subevaluatã a contractului - Berceanu cere, fãrã nici o jenã, un “comision” de ªASE MILIOANE DE DOLARI! De fapt, banii reprezentau preþul pe care evreii i-l plãteau lui Berceanu nu pentru cã obþinuse un preþ avantajos pentru ei la negocieri, ci pentru “un serviciu” pe care noi îl numim, conform legii, SPIONAJ INDUSTRIAL. În cele ce urmeazã veþi vedea cã nu acuzãm ne-

fondat! IMPORTANT: la momentul respectiv, colonel ing. Nicolae Dãneanu a fost singurul care, mirosind infracþiunea, a refuzat sã semneze contractul fraudulos impus de tandemul Berceanu – Halperin. Nu pentru mult timp, însã... Sãtul de presiunile lui Berceanu, dar ºi ale altora (Dãneanu era ºantajat sistematic cu o anume înregistrare care l-ar fi dus dupã gratii), Dãneanu cedeazã ºi semneazã contractul. Mai mult decât atât, partea israelianã pune o nouã condiþie – dar care nu era stipulatã în contract: aceea ca avionul sã fie construit în... Israel, cu forþã de muncã româneascã. Aºa se face cã, ceea ce trebuia sã fie un secret de stat al României, se mutã în hangarele statului evreu ºi, la sfârºitul lui 1995, muncitori ºi ingineri de la Avioane Craiova sunt trimiºi, la muncã, direct în uzinele IAI Lahav. Aici... STUPOARE. Românii observã cã structura (care era o invenþie militarã româneascã de mare rãsunet în lumea tehnicii de luptã) avionului IAR 109 SWIFT se regãsea, incredibil, ºi pe avionul israelian GALAXI. Concluzia: în timpul ºederii sale pe aeroportul militar din Israel, avionul românesc fusese desigilat, aºa cum iniþial susþinuserã militarii români atunci când aparatul se reîntorsese în România, iar structura sa copiatã, aplicatã ºi, mai grav, omologatã pe Galaxi. În termenii serviciilor secrete din întreaga lume, asta se numeºte SPIONAJ INDUSTRIAL ºi MILITAR! ªi cine, cu un an în urmã, trimisese, ilegal, prototipul românesc, la baza militarã de la Ben Gurion? Radu Berceanu! Iatã, aºadar, pentru ce a primit el acel comision de ºase milioane de dolari! În timp ce muncitorii români descoperiserã furtul de proporþii al proiectului avionului de luptã, contractul dintre U.A. Craiova ºi IAI Lahav este... stopat! Israelie-

nii se “sucesc” ºi nu mai vor prototipul IAR 109 SWIFT, ci pe cel IAR 99, deºi contractul se încheiase doar pentru cel dintâi! Trebuie însã sã menþionãm cã cele douã prototipuri se diferenþiazã doar prin cabina de pilotaj, în rest sunt absolut identice. Ceea ce explicã de ce israelienii, consiliaþi de Berceanu (care, sã nu uitãm, este specialist în avioane!), au sãrit de la primul prototip la cel de-al doilea. Puteau în acest fel sã acopere actul de spionaj industrial... Un alt lucru mai trebuie semnalat: IAI Lahav este uzinã cu capital de stat din Israel ºi are – ca ºi concurenþã, în aceeaºi þarã – firma EL-BIT, cu capital privat. Ele sunt însã doar aparent concurente, pentru cã ambele au furat, tot prin intermediul lui Berceanu, ºi proiectul prototipului IAR 99 ªOIM, pe care l-au “îmbunãtãþit” cu aceleaºi aparataje de zbor! ªi tot cele douã uzine israeliene sunt implicate pânã peste cap în mai multe scandaluri legate de tehnica militarã a þãrii noastre. ªi acum sã îl lãsãm pe Virgil Mãgureanu, fostul director al SRI, sã facã ºi el o dezvãluire-ºoc: “În raportul SRI, pe care l-am prezentat în 1995, am adus dovezi despre acþiuni de spionaj industrial la Avioane Craiova. Concret, este vorba despre vânzarea proiectului secret al unui avion militar firmei din Israel, IAI Lahav. Suspiciunile noastre au condus la Radu Berceanu.” NOTÃ: Douã elementesurprizã, de ultim moment, constituie descoperirea pe care noi am fãcut-o în acest caz: 1. Tonya Halperin, director al MTIL-ROM din Bucureºti, dar ºi reprezentantul IAI Lahav din Israel, este aceeaºi Tonya Halperin care, în anul 1982 a fost prinsã, de ofiþerii de contraspionaj, în timp ce fotografia detalii ale U.A. Fusese introdusã, în incinta uzinei, chiar de Radu Berceanu, pe atunci inginer la Avioane Craiova! 2. Crina Epurning, prezentã ºi ea la negocierea contractului, din partea firmei israeliene, a fost arestatã pentru sustragere ºi deþinere de documente clasificate. Ea se regãseºte ca partenerã a lui Berceanu în mai multe offshoreuri din paradisele fiscale!


dezvãluiri

8

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

CSAT confirmã anchetarea Deºi se gudurã când pe lângã PD-L, când pe lângã PSD, ca sã obþinã din nou ºefia Ministerului Transporturilor, Radu Berceanu nu mai poate scãpa de completul de judecatã, iar imunitatea parlamentarã nici ea, se pare, nu-l mai salveazã. În timp ce procurorul Robert Cazanciuc, purtãtorul de cuvânt al Parchetului General, confirmã existenþa mai multor dosare de cercetare penalã pe numele lui Berceanu, aflate în curs de finalizare la Parchetul General ºi DIICOT, infractorul primeºte azi lovitura de graþie: CSAT a luat act de dezvãluirile noastre, referitoare la spionajul militar ºi industrial sãvârºit de Berceanu la Uzina de Avioane Craiova ºi cere capul persoanei în culpã direct Administraþiei Prezidenþiale! Simona FICA ficamonica@gmail.com Cu câteva zile înaintea alegerilor uninominale, preºedintele PD-L Dolj, Radu Berceanu, anunþa, într-o conferinþã de presã, cã va acþiona cotidianul “Expresul de Sud”, în instanþã, pentru “prejudiciul personal cauzat de cãtre articolele neadevãrate, cu caracter tendenþios, publicate de cãtre cotidian, el (E. de S.) publicând o serie de materiale care mã acuzã de mai multe nereguli, cu titluri ca «Poliþia românã, jefuitã de cuplul Giugea - Berceanu», ºi «Berceanu ºi-a tras agentul 007 în Dolj»”. Intenþionat, Berceanu a dezinformat opinia publicã, el omiþând cu bunã-ºtiinþã sã enumere dezvãluirile cu adevãrat importante ale “Expresului”, referitoare la întreaga activitate infracþionalã a baronului de la Transporturi. Îi reîmprospãtãm memoria ºi, în acelaºi timp, îi solicitãm, public, sã comenteze ancheta intitulatã “ºase milioane de dolari, ºpaga lui Berceanu pentru spionaj industrial ºi militar la Avioane Craiova”. Îl invitãm, de asemenea, sã citeascã cu atenþie ºi materialul de faþã. Nu de alta, dar tot el susþinea, la aceeaºi conferinþã de presã, cã

“rolul presei este acela de formator de opinie ºi are obligaþia, cel puþin moralã, sã fie echidistantã”. Tocmai pentru cã avem datoria moralã de a informa corect cititorii cu privire la infracþiuni sãvârºite de persoanele publice ale acestei þãri, continuãm dezvãluirile care îl au în prim-plan pe Radu Berceanu. Fostul ministru al Industriilor, apoi al Transporturilor, de asemenea fost vicepreºedinte al Senatului României, RADU BERCEANU este oficial cercetat de cãtre procurorii Secþiei Penale a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, dar ºi de cãtre DIICOT ºi DNA, pentru mai multe infracþiuni, în special din categoria celor economico-financiare, dar ºi pentru trafic de influenþã ori luare de mitã. Unul dintre cele mai importante dintre aceste dosare, bine ascuns, din 2006 pânã în urmã cu o sãptãmânã, în sertarul biroului procurorului Sorin Stãnescu (fost ministru al Tineretului ºi bun amic cu Berceanu) are numãrul 542/P/ 2006 ºi a fost recent scos de la naftalinã prin ordinul Procurorului General al României. De asemenea, ºi procurorii DNA spun cã un alt dosar, întocmit recent pe numele lui Berceanu, este gata acum de a

fi trimis în instanþã, fiind vorba despre fapte de mare corupþie. Iatã ce spune Parchetul General Anticorupþie, prin însãºi vocea procurorilor de caz: “Dosarul se referã la modul în care s-a încheiat contractul dintre firma americanã BECHTEL ºi Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (C.N.A.D.N.R), încheiat în vederea construirii Autostrãzii Transilvania. Este ºtiut cã aceastã afacere pãguboasã pentru România s-a negociat ºi tranºat în regimul PSD, dar a fost continuatã de Radu Berceanu ºi Gheorghe Dobre. Mai exact, noi am urmãrit douã aspecte: 1. Indicii cã Radu Mircea Berceanu a primit un comision ilegal 2. Fostul ministru al Transporturilor, inculpatul R.M.B., cu toate cã identificase nereguli grave în contractul încheiat anterior cu firma BECHTEL, a semnat un acord de modificare dezavantajos pentru C.N.A.D.N.R. În concluzie, dintr-un contract pãgubos pentru România, încheiat pe timpul guvernãrii lui Adrian Nãstase, Berceanu, prin semnarea acordului de modificare a contractului încheiat iniþial, a generat un contract mult mai costisitor pentru România.” Mai mult de-atât, anche-

tatorii afirmã cã, în Dosarul Bechtel, Berceanu este învinuit ºi de tãinuire ºi complicitate, deoarece, deºi ºtia cã mai multe clauze ale contractului erau ilegale, el nu a informat DNA despre aceste aspecte: “Berceanu a cunoscut viciile contractuale, ceea ce înseamnã cã a încãlcat, deliberat, prevederile Legii nr. 78/08.05.2000, privind prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie, care, la art. 1, alin. a, stipuleazã cã legea se aplicã persoanelor care exercitã o funcþie publicã, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul autoritãþilor sau instituþiilor publice. Or Radu Berceanu, în calitate de ministru al Transporturilor, avea obligaþia sã deconspire ºi sã solicite cercetarea ºi sancþionarea celor vinovaþi, ceea ce nu a fãcut.” Iatã, în premierã naþionalã, clauzele contractuale la care fac referire procurorii DNA ºi care, ºi prin aportul lui Berceanu, au prejudiciat România cu mii de miliarde de lei, duºi pe apa sâmbetei la Bechtel: 1. Contractul nu prevede un preþ ferm, ci doar un preþ “þintã”, nedefinit de legislaþia

comercialã românã; 2. Au fost achitate, anticipat, importante sume de bani pentru lucrãri de slabã calitate, ce nu se încadreazã în standardele aflate în vigoare; 3. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale ale României a efectuat plãþi de aproximativ 500 milioane de euro, pentru lucrãri executate în perioada 2004 - 2007 (inclusiv în mandatul lui Radu Berceanu), cu toate cã nu s-a finalizat nici un km de autostradã. Au fost executate numai sãpãturi ºi turnãri de betoane; 4. Firma americanã Bechtel nu a respectat clauza contractualã prin care “pãrþile convin ca nu mai puþin de 50% din preþul contractului sã fie cheltuit pe resurse locale (subantreprenori, forþã de muncã, bunuri materiale ºi servicii)” ºi a virat o parte din banii încasaþi într-o bancã din Londra ºi nu în SUA, unde îºi are sediul. Din banii investiþi de firma BECHTEL de la C.N.A.D.N.R., o parte au ajuns, sub formã de comision, în buzunarele lui Berceanu ºi Nicholas Taubman (ambasadorul SUA la Bucureºti), ºi la Mihai Grecu (directorul C.N.A.D.N.R.)! Virarea i-

mensei sume de bani într-o bancã din Londra îngreuneazã activitatea organelor fiscale din SUA de a depista evaziunea fiscalã fãcutã de firma Bechtel. Din informaþiile obþinute, rezultã cã firma Bechtel este implicatã, prin intermediul unor filiale aflate în diverse paradisuri fiscale, în mai multe operaþiuni de spãlare de bani la nivel internaþional ºi de platã a unor comisioane consistente cãtre familia Bush. Dupã alegerile prezidenþiale din SUA, dacã toate filialele Bechtel din întreaga lume vor fi verificate de organele fiscale federale, vor ieºi, în mod sigur, la ivealã acþiuni de spãlare de bani ºi evaziune fiscalã, în special prin intermediul conturilor din Londra. Pentru acoperirea unor asemenea fraude, firma Bechtel plãteºte, anual, zeci de milioane de dolari mai multor firme renumite de avocaturã, care nu fac altceva decât sã acopere ilegalitãþile sãvârºite; 4. Contractul încheiat cu firma Bechtel, dar mai ales acordul de modificare a contractului iniþial semnat de Berceanu, au nemulþumit Banca Europeanã de Investiþii, care a blocat multe din investiþiile


dezvãluiri

9

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

spionului Radu Berceanu planificate a fi efectuate în România. Mai mulþi ofiþeri activi din SRI îl indicã ºi ei pe Radu Berceanu ca fiind implicat în Dosarul Gãeºti, o afacere despre care nimeni din presã nu a mai vorbit pânã acum. Mai exact, este vorba despre ceea ce s-a întâmplat la S.C. ARCTIC S.A. Gãeºti, în perioada supremaþiei lui Radu Berceanu la Ministerul Industriilor. Iatã ce susþin notele informative ale SRI: “Existã informaþii potrivit cãrora firma cu capital majoritar turcesc, ARCELIC, proprietara S.C. ARCTIC S.A. Gãeºti, este specializatã în trafic cu armamentul produs la Cugir ºi Sadu, inclusiv la Gãeºti. Traficarea armamentului ºi muniþiei aferente s-a fãcut pe ruta România Ucraina (unde ARCELIC este proprietara unei firme similare), dupã care armele s-au distribuit «acolo unde este nevoie». Adicã mafia ucraineanã le vinde în lumea

întreagã. Sursele noastre neau informat cã de aceastã «afacere» se ocupã de mai multã vreme Traian Novolan, fost director la S.C. ARCTIC S.A. Gãeºti, Alin Burcea, Radu Berceanu (PD-L) ºi Mihai Costanda. Dosarul noi l-am finalizat ºi trimis la Parchetul General, pentru cã este vorba despre încãlcarea Siguranþei Naþionale!” ªi, dacã tot am ajuns la o secþiune extrem de importantã a Codului Penal – anume cea numitã Infracþiuni contra siguranþei statului – trebuie menþionatã poziþia, salutarã, de altfel, a Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii (vezi facsimil). Care, prin vocea secretarului de stat Ion Opriºor, ne dã dreptate: Numitul Berceanu Mircea Radu se face vinovat de spionaj militar ºi industrial la Uzina de Avioane Craiova, CSAT informând Administraþia Prezidenþialã în acest caz, dar trimiþând ºi întreaga documentaþie care-l incrimi-

neazã pe Berceanu la instituþiile abilitate pentru anchetarea ºi pedepsirea trãdãtorului naþional cu nume de cod “Bercea”!

Cinci întrebãri pentru Radu Berceanu 1. Împreunã cu cine a deschis ºi cu ce bani a alimentat contul CONFIDENT la Creditbank? 2. Cine erau cei care depuneau bani în acest cont ºi care era destinaþia banilor în cauzã? 3. Ce legãturã existã între Radu Berceanu ºi firmele VACANÞA TOUR, MAIAMI, MAMI ºi Q.C.B., care au vãrsat sume consistente în acest cont? 4. Ce fel de credite ºi în ce valoare a primit firma PARKY bani din acest cont? 5. Ce s-a întâmplat cu restul rãmas în CONFIDENT, în valoare de un miliard de lei?

Dacã senatorul PD-L nu va avea bunãvoinþã sã rãspundã la aceste între-

bãri, rãspunsurile se vor regãsi în urmãtoarele anchete jurnalistice pe care

“Necenzurat”-ul ºi “Expresul de Sud” le vor publica în numerele viitoare.

Din ciclul moralitatea omului politic

Abuzurile preºedintelui Mircea Man tici. Halal democraþie democrat-liberalã! Dictatura se pare cã este pe placul democrat-liberalilor, din mo-

Dragoº HOJDA dragos.hojda@ne-cenzurat.ro

iciodatã nu o sã înþelegem întru N totul politica asta a noastrã. Iepurele sare întotdeauna de unde nu te aºtepþi, iar evenimentele care dau totul peste cap au loc pe bandã rulantã. Atât la nivel naþional, cât ºi local, municipal sau judeþean.

Muºchii lu’ Man Unul dintre aceste evenimente, care a þinut prima paginã a ziarelor locale, a fost “meciul” dintre Mircea Man ºi Sanda Roman. Aceasta din urmã l-a acuzat pe acest preºedinte “al tuturor maramureºenilor” cã a agresat-o fizic, ca sã nu mai vorbim despre agresiunile de ordin verbal. În replicã, Mircea Man a exclus-o imediat din partid, din motive numai de el ºtiute. Aºa, ca sã dea un exemplu pentru toþi cei care au pãreri proprii ºi personale, care nu coincid cu cele ale ‘mnealui. Fãcând un scurt remember, trebuie sã spunem faptul cã Sanda Roman a fost mandatatã de cãtre Partidul Liberal Democrat pentru a duce la îndeplinire pro-

tocolul de fuziune încheiat cu Partidul Democrat Liberal. Avea de definitivat componenþa structurilor de conducere ºi de fãcut toate demersurile necesare fuziunii.

deveniþi, între timp, PD-Liºti. Adicã, altfel spus, nu rezultã de nicãieri faptul cã Mircea Man o poate da afarã pe Sanda Roman. Clar ca bunã ziua!

Abuzurile lu’ Man

ªi, totuºi, a dat-o afarã din partid în mod abuziv ºi nestatutar.

Citind protocolul de comasare încheiat între Partidul Democrat Liberal ºi Partidul Liberal Democrat oricine poate vedea cã nu rezultã nici un moment faptul cã un preºedinte democrat poate da afarã un vicepreºedinte PLD-ist, ambii

În programul politic al Partidului Democrat Liberal se spune cât se poate de clar cã a fi om politic este un angajament de a lucra pentru binele public. Sã înþelegem cã aºa lucreazã pen-

tru binele public omul politic Mircea Man? Prin cafteli aplicate tuturor celor care nu sunt cu el, ci “împotriva” lui? Cu scandaluri unu’ ºi unu’ în cadrul ºedinþelor de Consiliu Judeþean? Este un comportament normal din partea unuia care se crede preºedintele tuturor maramureºenilor? Mã îndoiesc cã maramureºenii vor sã fie reprezentaþi de un astfel de om politic care îºi face dreptate cu pumnul ºi piciorul. Pentru cã, din spusele Sandei Roman, aplicarea de corecþii fizice se cam poartã în acest partid al “travestiþilor” poli-

ment ce ºi la nivel naþional putem vorbi despre o dictaturã a celui care este Traian Bãsescu.


maramureº voievodal

10

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Controverse culinare în Budeºti

Horinca maramureºeanã bate hamburgerul american?

Câþiva þãrani din localitatea maramureºeanã Budeºti au ajuns subiect de presã dupã ce au degustat un hamburger. De cealaltã parte se luptã doi giganþi din industria fast-food, Whopper Virgins ºi McDonald’s. Viitorul acestora stã în papilele gustative arse de “horincã” ale câtorva “experþi” culinari maramureºeni. Cel puþin aºa reiese din spusele localnicilor nemulþumiþi cã au fost folosiþi pe post de “cobai” de cãtre americani.

Lavinia GHEDAN lavinia.ghedan@ne-cenzurat.ro

omuna Budeºti a intrat pe scena controverselor culinare odatã cu apariþia în localitate a unei echipe de filmare conduse de regizorul Stacy Peralta, cel care se ocupã de spotul publicitar pentru produsul Burger King, care este concurentul renumitului Big Mac, produs de McDonald’s. Ideea regizorului este una simplã. Sã gãseascã oameni care nu au mâncat niciodatã un hamburger, iar dupã ce aceºtia vor gusta din Burger King ºi Big Mac, sã spunã care este mai bun.

C

Horincã ºi hamburger Nemulþumirile în comuna Budeºti s-au iscat de îndatã ce echipa americanã de producþie a ajuns în zonã. “Le-am cerut toate actele ºi autorizaþiile, am recurs la legitimarea acestora cu ajutorul poliþiei ºi verificarea amãnunþitã a identitãþii celor din echipa de producþie Tv. Aveau, într-adevãr, toate actele în regulã. Totuºi, eu, ca reprezentant al Primãriei, nu am reuºit sã-i opresc sã facã acele filmãri, deºi aº fi dorit acest lucru. Atâta timp cât cei vizaþi

cani cum fãceau dupã ce ar fi bãut niºte horincã maramureºeanã!”, a mai continuat, nemulþumit, primarul. Acum, probabil cã americanii nu au fost în asentimentul celor de la Primãria

plãteºte cineva!”, ne-a spus un localnic ce duhnea a horincã ºi care afirma cã este tatãl unuia dintre “actorii” de ocazie. “Da’, dacã nu vreþi sã daþi bani, puteþi veni pânã ia a-

de echipa de producþie a spotului au fost de acord cu toate condiþiile impuse de producãtori, ne-am vãzut în situaþia de a nu putea lua nici o mãsurã de oprire a filmãrilor. De ce am fost nemulþumit? Simplu! Pentru cã americanii au venit sã le dea þãranilor din comunã sã mãnânce hamburgeri ºi nu sã bea horincã!”, ne-a declarat primarul comunei Budeºti, Liviu Tãmaº. Nemulþumirea acestuia era, de fapt, cã americanii nu au bãut horincã, în loc sã le dea oamenilor mâncarea de peste ocean spre degustare. “Aº vrea sã-i vãd eu pe ameri-

mericii s-a gândit ca urmãtorul portavion care va fi construit sã poarte numele “Horincarul din Budeºti”. Mulþumit, domnu’ primar? Ca sã nu mai punem în discuþie faptul cã singura preocupare a americanilor este… cum se face horinca în Budeºti. Halal promovare vrea primarul!!! Budeºti, având ºi alte preocupãri decât consumul licorii bahice atât de cunoscute ºi consumate în zonã. Poate dacã era vorba despre ruºi în realizarea spotului, aceºtia s-ar fi înþeles mai bine cu locuitorii din zonã, doar cã ar fi plecat fãrã pufoici dupã ce ar fi stors ºi ultima picãturã de zeamã din butoaiele localnicilor.

Armamente de ultimã generaþie - “Horincarul din Budeºti”

Liviu Tãmaº

la câte “genii” în ingurgitarea licorii bahice se nasc în unele zone, cã sunt nemulþumiþi când li se dã sã mãnânce hamburgeri. Totuºi, se zvoneºte cã noul preºedinte al A-

De cealaltã parte, se pare cã protagoniºtii spotului sunt nemulþumiþi. “Apãi, fiu-meu a fost ºi l-au filmat, dar i-au dat 700 de lei. Eu nu dau nici mãcar un interviu dacã nu mã

coale, la crâºmã, sã daþi mãcar o vodcã!”, a mai completat acesta. Se pare cã în contradicþie cu autoritãþile, localnicii sunt nemulþumiþi nu de faptul cã americanii nu au gustat horinca locului, ci pentru cã nu au mai adus câteva butoaie de tãrie sã facã protagoniºtii spotului… degustarea. Dar, ca de obicei, în România se trezesc unii care, pe lângã cã nu-ºi vãd lungul nasului, mai sunt pe urmã ºi mari analiºti, interpretând un simplu ºi banal spot publicitar ca pe o ofensã adusã comunitãþii. Ba mai mult, fac mare hãrmãlaie cã americanii nu au promovat localitatea (cu toate cã nu s-a menþionat numele acesteia), aºa, dupã cum au vrut muºchii lor. Nu este de mirare,

Lasã, domn’ primar, cã au americanii bãutorii lor, nu le mai trebuie ºi ai noºtri!


ulmeni necenzurat

11

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Deºi a luptat din rãsputeri sã facã dreptate,

Oalele s-au spart în capul primarului de la Ulmeni Vasile MORAR vasile.morar@ne-cenzurat.ro

zi vom începe cu prima strofã dintr-un poem progresist pe care badea Ionu Vironichii, fie A iertat, cã s-a dus ºi dumnealui luând cu el tot umorul cât Dumnezeu i l-a pus la îndemânã, îl spunea la strânsurã, când venea vorba de bogaþi ºi de sãraci: “Dã, Doamne, la care are/ Cã la acela bine-i pare/ Nu da, Doamne, cui n-a avut/ Sã gândeºti cã ce-ai fãcut!” Filozofia emanatã din vers e contemporanã, iar mesajul actual. Citiþi ºi vã convingeþi.

Ce ziceau trecuþii, ce-nþelegem noi Cu Hotãrârea de Guvern 410/2008 a Guvernului Tãriceanu – ultima numãrãtoare – se repartizeazã un ajutor de fãinã albã ºi zahãr cristalin pentru câteva categorii sociale, îndeobºte cele cu venituri mici: cei cu ajutor social ºi

Lucian MORAR pensionarii CAP. 20 kg fãinã ºi 20 kg zahãr/persoanã. La Ulmeni s-au primit 22.570 kg fãinã, urmând ca ulterior sã se primeascã ºi zahãrul. Fãina a fost adusã de cãtre Florian Cãlãuz – directorul unei ºcoli de ºoferi din Baia Mare – gratis, ca un gest umanitar, sector în care domnia sa persevereazã. Aceasta se întâmpla în urmã cu douã luni. Toatã cantitatea a fost depozitatã în magazia morii de ulei a lui Nelu Luca, ºi el aplecat înspre ajutorarea semenilor în nevoie. Aici trebuie remarcat cã, dupã Baia Mare, oraºul Ulmeni are cei mai mulþi asistaþi social. Privitã dintr-o parte, problema cu superioritatea sãtulului pãrea foarte uºoarã, aproape o banalitate. Nu era însã aºa. Primarul Lucian Morar îºi dã seama cã este pus cu

spatele la zid ºi îºi convoacã urgent colaboratorii. Hotãrârea de Guvern amintitã avea mari carenþe, fiind întocmitã pe picior. Urma ca fãina sã fie împãrþitã pensionarilor CAP ºi celor care beneficiau de ajutor social aflaþi în platã. Rãmâneau în afara Hotãrârii cei care nu se aflau, în luna iunie 2008, când s-au întocmit tabelele, în platã. Urmau, apoi, asistaþii sociali care nu-ºi fãcuserã complet orele în folosul comunitãþii, cei care nu ºi-au adus adeverinþã de la AJOFM ºi cei care depãºeau cuantumul prevãzut la ajutorul social în luna respectivã. Fãina era însoþitã de un tabel care cuprindea 257 de pensionari CAP ºi 838 de persoane beneficiare de ajutor social. Aici trebuie menþionat cã amintitele tabele erau întocmite de Casa Judeþeanã de Pensii ºi Prefecturã. În luna iulie Prefectura ceruse o situaþie cu persoanele defavorizate, în afara tabelelor amintite. Primãria întocmeºte situaþia care cuprindea 1.365 de persoane, fãrã pensionarii CAP. Vine fãina, vin listele, dar nu se mai þine cont de situaþia Primãriei. Aici

mai trebuie remarcat cã lucrãtorii Primãriei întocmiserã situaþia pe cercetarea în teren, fiecãrei persoane incluse luându-i-se toate datele. Vãzând neconcordanþele dintre situaþia realã ºi cea primitã de la Prefecturã, primarul Lucian Morar cere în Consiliul Local o Hotãrâre de Consiliu ca fãina sã se împartã egal la toþi cei cu situaþia precarã. Prefectura susþine ca fãina sã se distribuie conform tabelelor primite de la Baia Mare. Cei ce nu se gãseau pe liste, considerând cã li se face o nedreptate, încep conflictul cu Primãria ºi cu cei de pe liste, cerând sã li se dea ºi lor. Cei de pe liste nu ºi nu. Rãmân 527 de persoane, diferenþa între situaþia Primãriei Ulmeni ºi a Prefecturii. În plus, scandalul este aþâþat în Þicãu de cãtre Gheorghe Berchi, iar în Chelinþa de cãtre Ioan Roman (tatãl ºi fiul), care se duc la Prefecturã, pârându-l pe primar cã vrea sã împartã fãina la toþi cei nevoiaºi. Intervine din nou Prefectura, care-l someazã pe primar sã împartã fãina conform tabelelor primite. Sigur cã pe marginea listelor se poate vorbi mult. Sunt pensionari CAP care au o situaþie materialã nu bunã, ci foarte bunã. Sunt mulþi dintre cei care n-au fost incluºi pe liste care rabdã de foame. Tensiunea creatã în sate în perioada distribuirii fãinii – octombrie – noiembrie - a fost încordatã. Gheorghe Moldovan – inspector la Impozite ºi Taxe – cel care a fost numit prin Hotãrârea Consiliului Local sã distribuie ajutoarele, a avut multe de pãti-

mit. De la înjurãturi ºi blesteme, pânã la ameninþãri cã i se va tãia capul cu securea, deºi de cele mai multe ori a fost însoþit de un lucrãtor al poliþiei.

Cum se desfãºura acþiunea Dimineaþa, pe la ora 09.00, s-a încãrcat din depozit fãina. Douã – trei tone, în tractorul Primãriei ºi într-o Dacie papuc. Fãina era ambalatã în pachete de un kg ºi baxuri de 10 kg, urmând drumul celor opt sate, din poartã în poartã, conform tabelului. Pe baza datelor din buletin, omul primea fãina ºi semna. Nemulþumiri, ne-a spus domnul Gheorghe Moldovan, au fost peste tot, dar cele mai mari au fost în cartierele de rromi din Chelinþa ºi Þicãu. Au refuzat sã primeascã fãinã Viorica Morar din Chelinþa nr. 186, dânsa fiind pensionarã CAP: “Nu-mi

trebuie, ca sã strige cineva dupã nepotu-meu (primarul oraºului Ulmeni) cã mie mi-a dat ºi la el nu! ªi-apoi, din cele douã milioane pensie, pot sã-mi iau fãinã ºi sã mãnânc numai plãcinte!”, Maria Fechete, Chelinþa nr. 81: “S-o dea la o vecinã nevoiaºã! Noi nu avem nevoie de ajutor!” ºi Livioara Meteº, Chelinþa nr. 80: “S-o dea la oameni care s-ar bucura de ea!” În urma conflictelor, la împãrþirea fãinii, Primãria cere ca zahãrul ce urmeazã a mai fi primit sã fie distribuit de alte instituþii capabile sã evite conflictele. Gheorghe Moldovan ne spune: “Sãptãmâni întregi n-am avut liniºte în timpul distribuirii! Zeci de

cetãþeni veneau la mine acasã cerând fãinã, înjurând ºi ameninþând. Mama plângea, tata privea speriat. La primar ºirul nemulþumirilor era mai lung. ªi la Primãrie, ºi acasã. Activitatea Primãriei era blocatã. Relaþiile foarte bune bazate pe respect ºi spiritul de sacrificiu al primarului pentru cetãþenii oraºului au fost alterate de o Hotãrâre de Guvern fãcutã în grabã, pe picior, fãrã înþelepciune.” Încheiem cu poezia din începutul acestui material: “Dã, Doamne, la care are/ Cã la acela bine-i pare/ Nu da, Doamne, cui n-a avut/ Sã gândeºti cã ce-ai fãcut!/ Dã-i, Doamne, la cine are,/ Cã la acela bine-i pare.” Corect.


social

12

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Fãrã Chiþac ºi Stãnculescu

Revoluþia din ‘89 devenea un carnagiu naþional Vasile TIVADAR vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro

m stat ºi am tot cugetat la pedeapsa pe care au primit-o cei doi generali, fãrã de care miºcarea de stradã din Bucureºti, care a primit onorabila denumire de Revoluþie, ar fi fost cu totul altceva decât o reuºitã loviturã de stat. În acele zile fierbinþi eram în comandamentul celor care s-au opus regimului ceauºist. Eram revoluþionar sadea cu acte în regulã.

A

În municipiul meu, Sighetu Marmaþiei, eram alãturi de un grup de oameni pe care, cu onoare, îi pomenesc. Inginerul Silviu Ciplea, actualul prodecan doctor în filozofie conferenþiar universitar Nicolae Iuga, jurnalistul Nicolae Doboº, maiorul Silviu Lungu,

în ultimul rând, eu, ec. Vasile Tivadar. Aºadar, am înºiruit aceºti oameni, o parte din ei s-au stins, însã marea majoritate sunt în viaþã ºi pot sã-mi confirme afirmaþiile. Aºadar, Revoluþia din 1989 a fost o miºcare anticeauºistã ºi, mai apoi, anticomunistã, care putea foarte uºor fi înãbuºitã în sânge. Iar noi, ca ºi ceilalþi combatanþi din þarã, puteam fi foarte uºor anihilaþi dacã generalul Stãnculescu ar fi dat ordin armatei sã ne aresteze sau pur ºi simplu sã ne execute. Armata, aºa cum era ea, asculta de ordine. ªi ordinele veneau de la comandanþi. Dacã pânã în 17 decembrie

comandantul garnizoanei de grãniceri, colonelul Gh. Andrei, col. I. Botîrcã (comandanþii unitãþii de grãniceri din Sighet), ing. Gheorghe Filipciuc, avocatul Mircea Ioan, dr. veterinar Coriolan Dragomir, muzeograful Vasile Balea, Florin Mich, Liviu Ofrim, Liviu Ardelean, învãþãtorul I. Hanganu, ec. I. Holunga ºi, nu

1989 Armata a tras ºi a ucis acest lucru se datoreazã faptului cã aºa a primit ordine. Dacã Armata a primit ordine sã nu mai ucidã ºi sã fraternizeze cu revoluþionarii acest lucru nu a fost o minune sau o psihozã în masã, un act de conºtiinþã civicã, ci a fost un ORDIN. În vârful piramidei militare erau generalii Guºã, Nuþã, Victor Atanasie Stãnculescu, Mihai Chiþac, precum ºi generalul Vlad (ce avea elita Securitãþii). Fiecare avea în subordine unitãþi ºi tehnicã militarã suficientã cât sã ocupe câteva þãri vecine, nu sã înece în sânge câteva mii de oameni neînarmaþi. Acum, dupã aproape 20 de ani, a-i condamna ºi aresta pe aceºti generali este o gafã istoricã. Dacã s-ar întoarce regimul totalitar, fie el chiar ºi regimul comunist, ei, generalii trãdãtori, ar fi condamnaþi la moarte ºi executaþi imediat pentru înaltã trãdare º.a.m.d. Aceºti oameni au avut pãcatele lor în regimul ceauºist, însã ºefii lor erau activiºtii de partid care se bucurã de pensii ºi onoruri incredibile azi, fiindcã au fost combatanþi în rãzboiul mondial, chiar

dacã dupã rãzboi ei au devenit creierul cinic ºi macabru al genocidului declanºat de regimul comunist. Aºadar, un activist de frunte al regimului comunist, P.N. Mizil, este îngropat cu onoruri militare, iar cei care au riscat totul, dar absolut totul, sunt judecaþi exact de cei care cu nimic nu sunt mai buni, care au pescuit în ape tulburi ºi ºi-au pãstrat tenace statutul câºtigat, vezi Doamne, profesional. Aceºti doi generali au schimbat istoria României sau au partici-

pat efectiv ºi incontestabil la revenirea capitalismului ºi cãderea socialismului. Dacã ei sunt mânjiþi de sângele a câtorva sute sau chiar o mie ºi ceva de tineri nevinovaþi, atunci cei sau cel care a comandat Insurecþia de la 23 august 1944, a cãrei efect a dat, în 50 de ani, milioane de morþi, ce este? Sau ce sunt? Nu pot fi de acord nici ca român, nici ca revoluþionar sadea, nici ca umil cetãþean, ca cei doi generali, Victor Atanasie Stãnculescu

ºi Mihai Chiþac, sã stea în celulã cu borfaºi ºi sã îndure o moarte înceatã a sufletului. Iar activiºtii de partid, securiºtii, justiþiarii de altã-datã sã se bucure de pensii ºi facilitãþi sfidãtoare din bani publici ºi sã mai ºi participe la conducerea societãþii capitaliste de azi aºa cum este ea, ei înºiºi sau prin odraslele lor pe care le-au ºcolit în Occident ºi le-au transformat în bravi bãrbaþi ai neamului românesc.

UKRO SECURITY SERV S.R.L. încalcã legile zilnic ºi mai ia ºi bani prin ºantaj Vasile TIVADAR vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro Dreptul la liberã circulaþie este garantat prin Constituþie. Legile circulaþiei sunt clare ºi adaptate legislaþiei europene în domeniu. Cu toate acestea, acest consorþiu de firme de pazã se erijeazã în executori judecãtoreºti, prevalându-se de legi abrogate. Dar, mai mult de relaþii de coterie dintre anumiþi funcþionari publici care sunt amestecaþi în afacere. Blocatul roþii unui autoturism þine de rãzbo-

iul de stradã ºi nu are nimic în comun cu reglementarea sau decongestionarea circulaþiei autovehiculelor. Dacã un conducãtor auto din varii motive staþioneazã sau parcheazã în aºa-numitele locuri nepermise, legislaþia europeanã prevede ridicarea autovehiculului ºi pãstrarea acestuia în condiþii de deplinã securitate, dovedind, prin forme recunoscute de lege (fotografii, filmãri, acte legale), faptul cã se impunea aceastã mãsurã extremã ºi cã ºoferului care a greºit i s-au respectat toate drepturile prevãzute de textul Legii.

UKRO SECURITY SERV S.R.L. ºi-a confecþionat niºte dispozitive care blocheazã chipurile o roatã ºi sunt de acord sã deblocheze roata, pentru ca omul sã-ºi continue drumul, numai dupã ce acesta a decartat unui agent UKRO suma de 100 lei, sumã pentru care acesta elibereazã o chitanþã în numele firmei, dar actul constatator este eliberat în numele Consiliului Local Municipal Baia Mare ºi al Primãriei Baia Mare. Ciudat este însã faptul cã pe actul constatator se specificã urmãtoarele: Suma de 100

lei (amenda) se încaseazã de Consiliul Local Municipal, iar taxa de deblocare, 29,75 lei, se datoreazã la UKRO SECURITY SERV S.R.L. Amenda se negociazã. Adicã, dacã ea este plãtitã pe loc, se înjumãtãþeºte la 50 lei, însã taxa de deblocare este aceeaºi. Curios este faptul cã banii datoraþi pentru amendã sunt încasaþi tot de UKRO SECURITY SERV S.R.L. De asemenea, actul constatator întocmit în numele Consiliului Local ºi al Primãriei are regimul special

generat numai de UKRO SS. Dintr-o coincidenþã jalnicã apare ºi grupul de litere SS care, vrând-nevrând, ne trimite la trupele germane din

cel de-Al II-lea Rãzboi Mondial. De fapt, procedeul este mai rãu. Spun asta deoarece pute a idei de miliþieni staliniºti.


maramureº voievodal

13

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

ªtefan Hruºcã închinãtorul Maramureºului Marele artist ne-a acordat un interviu în exclusivitate, o discuþie de suflet despre lumea interioarã a unui om care a fãcut istorie ºi datoritã cãruia Maramureºul a devenit cu adevãrat þinut voievodal ºi loc de pelerinaj. Vasile TIVADAR vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro Vasile Tivadar: Stimate voievod al colindului maramureºean, am auzit cã anul acesta, de Sfântul ªtefan, îi vei colinda în Sighet pe toþi cei care ºtiu, înþeleg ºi simt ca nimeni alþii Naºterea Domnului, binecuvântatã prin graiul îngerilor pe care tu aºa de bine îl stãpâneºti. ªtefan Hruºcã: Da, pe 27 decembrie voi susþine un concert în aer liber, invitat fiind la a 40-a aniversare a acestui Festival. Voi veni în oraºul Sighet, acolo unde am petrecut cinci ani din viaþa mea pe bãncile Liceului Pedagogic, unde m-am format ca dascãl de ºcoalã româneascã, însoþit fiind de doi colaboratori, ºi-n acelaºi timp prieteni, Ionuþ Secrelariu - clape ºi Mario Florescu – percuþie, amândoi fiind din Arad.

ghetu Marmaþiei, un grup extraordinar de bine apreciat. La fel, am avut câþiva din Ieud, de la mine de acasã. În alþi ani am avut copii din zona Reghinului. Cât pot ajut, cât am ºi cât îmi permite timpul. Prin contactele pe care le am îi ajut pentru a fi aplaudaþi, pentru a fi vãzuþi de lume, pentru a-i face cunoscuþi, pentru cã este foarte importantã expunerea. De regulã, când eºti prezentat de un artist, într-adevãr creºte popularitatea ºi modul de a-þi pregãti calea pentru ceea ce vrei sã ajungi. Vorbesc despre viaþa de artist. Încerc de fiecare datã sã aduc talentele de pe plan local alãturi de mine,

raºul Dragomireºti, fosta comunã vecinã cu Ieudul tãu, ar fi trebuit sã se întâmple a treia ediþie a Festivalului de colinde “Mândrã-i Sara de Crãciun” a primarului mireºtean Vasile Iusco, festival care, din motive financiare susþinute de motive politice, nu poate avea loc. Este mare pãcat, pentru cã ieudenii tãi au colindat superb, copii din Sãliºte, Dragomireºti, ºi numai colindele tale. Inclusiv Corul teologic din Dragomireºti, care este, de fapt, o mânã de pãstori de suflet, au învãþat colindele tale ºi am zis: “Doamne, colindele acestea nu le-a inventat

Încurajeazã tinerii V.T.: Am înþeles cã acest lucru se va întâmpla la noi, la Sighet, colindele tale devenind un fel de IMNURI de Crãciun. Poate folosesc cuvinte mãrunte pentru ceea ce ai fãcut pentru noi ºi acolo, în Canada. Românii cunosc la fel de bine versurile colindelor din Maramureº. ªtiu de cerb, ºtiu de Cristos, ºtiu de Fecioara Maria, aºa cum i-ai învãþat tu, într-o sfântã menire. Ce faci pentru tinerii care au învãþat colindele tale ºi care iubesc ºi muzica folk? Am sã-þi dau ca exemplu o fatã de pe Iza, Maria Luiza Mich, care a început sã colinde frumos ºi care, cu multã sfialã ºi umilinþã, îþi cere concursul în Festivalul acesta de colinde care împlineºte 40 de ani de existenþã. ª.H.: Ce pot sã fac, în primul rând, este aducerea pe scenã a ceea ce am învãþat de la strãbunii noºtri, a colindului. Dupã aceea, cât pot îi ajut sã fie promovaþi prin unele concerte din þarã. ªi anul acesta ºi anii trecuþi am adus la fiecare recital, în primul rând din Bucureºti ºi nu numai, grupuri de colindãtori precum “Moroºenii”, pregãtiþi de Maria ºi Petru Orza. Am avut, pe urmã, în alþi ani grupul de copii de la Casa de copii din Si-

precum fãcea cu noi, pe vremuri, Cenaclul Flacãra, când ajungeam în anumite oraºe. Fãceam debuturi, îi lãsam pe cei care erau autohtoni. Cei mai buni au fost culeºi ºi aºa au devenit artiºti în adevãratul sens al cuvântului.

Proiecte de viitor V.T.: Trebuie sã-þi aduc la cunoºtinþã, Fane, cã în o-

Hruºcã ºi, totuºi, le interpretaþi ca el, pentru cã mai sfânt ca el nu interpreteazã nimeni!” Deci, Fane, dragã, dacã vei putea, ajutã-i pe aceºti oameni mãcar cu un sfat, unde ºi ce sã facã ca acest festival sã se întâmple în postul Crãciunului, pentru cã ºtii cã în Post nu se prea fac festivaluri, dar e bine sã nu uitãm a colinda! Ce concerte pregãteºti, ce turnee

mai pregãteºti, în afarã de turneul acesta mare? ª.H.: În viitor am de gând sã imprim un material cu ceea ce înseamnã creaþia mea, culegerea de colinde, pentru ca aceasta a fost o muncã titanicã alãturi de creaþia mea, începând cu colinde din albumul din 1986, incluzând ultimele trei albume cu colinde din zona Ardealului, respectiv Bihor, Alba Iulia, Sebeº, locuri care ºi-au pãstrat tradiþia, obiceiurile ºi cântãrile. Un alt proiect pe care îl am în gând este un disc de cântãri religioase, mai ales pentru perioada Paºtelui. S-ar putea ca acum, în primãvarã, sã pregãtesc câteva spectacole în preajma Paºtelui, cântece care

merg în aceastã perioadã de Post al Paºtelui. Iar pentru iarna viitoare sã scot cel de-al ºaptelea album de colinde, pe care încã îl cizelez din materialul adunat, care este foarte mult, dar vreau sã le aºez în aºa fel încât aceste colinde sã fie uºor accesate pentru a nu da monotonie. Pentru cã nu vreau sã se ajungã la lucrul acesta. Fiecare lucru îl fac cu mare migalã, îngrijit, îmi place sã fie aranjatã fiecare piesã în parte, iar pentru aceasta am avut un ajutor, dar, acum patru ani, l-am pierdut pe cel cu care am pornit culegerea. ªi aºa l-au pierdut toþi prietenii noºtri ºi chiar o þarã întreagã. Acum am rãmas singur ºi vreau sã rãmânã la acelaºi nivel calitatea albumelor.

Împotriva colindelor manelizate V.T.: O ultimã întrebare, dar prin care nu vreau sã-þi stric Sãrbãtorile. Te rog sãmi spui ce pãrere ai despre colindele manelizate? ª.H.: Totdeauna îmi place sã aud comentariile oamenilor ºi comentariile celor din media faþã de lucrurile care nu sunt cu adevãrat româneºti, nu sunt cu adevãrat pe sufletul românului. Problema unei cenzuri ar rezolva toatã aceastã greºealã care se face. Sunt convins cã am fi mai atenþi cu ceea ce ascultãm ºi ceea ce primim, pentru cã ajungem sã

fim confundaþi cu cei care fac trucuri, cu cei care habar nu au de fenomenul colindului, de fenomenul tradiþiei ºi de tot ceea ce înseamnã românesc. Este mare pãcat sã aºezãm un colind strãmoºesc lângã aºa-zisele colinde manelizate. Într-un clasament dintr-un cotidian central apar ºi eu alãturi de unii care compun cântece pentru Crãciun, care este cu totul ºi cu totul altceva, care combinã celestul cu comercialul. Am rãmas întristat de acest fapt ºi chiar dacã nu regret perioada dinainte de ’89, susþin puþinã decenþã faþã de ceea ce dãm ascultãtorului, sã fim cu ceea ce primim ºi cu ceea ce dãm.

Gânduri frumoase de final V.T.: ªi, dacã tot am rãpit vreo 10 minute din timpul tãu preþios, te rog sã ne acorzi câteva gânduri pentru cititorii sãptãmânalului nostru “Necenzurat” ºi colectivului de redacþie. ª.H.: Le doresc sã fie fericiþi, sã fie mai buni, sã fie bucuroºi pentru apropierea celei mai frumoase Sãrbãtori a Creºtinãtãþii. Sãrbãtoarea Crãciunului sã se apropie de cei dragi cu bunã-cuviinþã, pentru cã este nevoie de iubire când parcã toate s-au prãbuºit. Sã ne vedem cu bine de Sfântul ªtefan, chiar ºi pe 27 decembrie, la Sighet! V.T.: Vom fi acolo, ªtefane, de ziua ta!


social

14

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Ca sã scoþi sãrãcia din casã, trebuie sã ai ce pune în loc Dragoº HOJDA dragos.hojda@ne-cenzurat.ro

espre sãrãcie nici nu mai are rost sã scrii. Este un lucru atât de evident la cei mai mulþi dintre D români, încât nu ºtiu ce ai mai putea spune nou. Faptul cã suntem sãraci, atât material, cât ºi spiritual, o ºtim cu toþii. Nimeni nu alege sã fie sãrac. Grija zilei de mâine îºi lasã amprenta asupra trupurilor firave ale tuturor românilor, europeni numai din anumite puncte de vedere. Sãrãcie existã peste tot, nicãieri nu aleargã câinii cu colaci în coadã. Dar la noi, la români, parcã ea tinde sã fie mai vizibilã ºi tot mai greu de combãtut. Bine, bine, unii o sã ziceþi cã pânã sã-i ajungem pe cei din Lumea a “Treia” mai avem mult de lucru. Nu cred cã o asemenea comparaþie îºi are rostul. Din care puncte de vedere, vã las pe dumneavoastrã, dragi cititori, sã ghiciþi.

public. Pe lângã cã avem bani cu þârâita, îi mai gestionãm ºi prost pe deasupra. Apoi, sãrãcia afecteazã fiecare individ în parte. Mai mult sau mai puþin, fiindcã unii sunt mai sãraci decât alþii. În România eºti sãrac chiar

dacã munceºti legal. Românul nu îºi permite un concediu k lumea. Ca sã nu mai vorbim despre alte facilitãþi care îi sunt interzise românaºului nostru din cauza lipsei banilor, facilitãþi care i-ar mai îndulci un pic viaþa.

Dându-le bani, nu-i ajutãm Ca sã ieºim din acest impas al sãrãciei este nevoie de infinit mai multe lucruri decât se fac acum. Este nevoie a lua lecþii de la cei care au reuºit cumva sã þinã sub control acest fenomen, chiar dacã nu au reuºit eradicarea lui. E trist sã vezi cum în jurul tãu roiesc cerºetorii, alcoolicii, drogaþii. Fiecare are povestea sa, fãrã doar ºi poate, fiindcã îmi vine greu sã cred cã cineva ar alege de bunã

Slalom printre sãraci Fiecare încearcã sã se descurce cum poate. Nu sunt vremurile subt om, ci bietul om subt vremuri. De altfel, nu ºtiu dacã aº greºi când aº afirma cã toate relele din þara asta au ca principalã cauzã sãrãcia. Nu spun nimic nou sau interesant. Instituþiile statului sunt lovite ºi ele de acest sindrom al lipsei banilor, iar acest lucru se poate observa cu uºurinþã prin faptul cã nu ne putem permite modernizãri, reparaþii la drumurile noastre toate. Nu ne putem alinia la standardele europene dupã care tot tânjim din aceleaºi motive. Sãrãcia care macinã România. Lipsa banilor. La care mai adãugãm ºi alte cauze, cum ar fi proasta gestionare a banului

Singur(ã) de Sãrbãtori Vasile TIVADAR vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro

eîmplinirile vieþii, orgoliile sau pur ºi simplu imixtiunea altor persoane în viaþa noastrã N duc obligatoriu la un fel de izolare a multor persoane mature ºi adesea realizate din punct de vedere profesional ºi/sau social. Aºa-zisa opinie publicã sau frica “de a nu te face de ruºine” pentru cã eºti cu cutare sau cutare într-o combinaþie sentimentalã determinã o stare vecinã cu depresia (nebunia), care nu o datã, ci de foarte multe ori duce la suicid. Noi, oamenii de rând, în numele de aºa-numitei libertãþi conferite de democra-

þie, judecãm sau luãm în râs anumite cupluri care, de fapt, în intimitatea lor funcþioneazã

foarte bine. Pentru a nu ne face de râs în faþa lumii, admitem persoane cu vicii grave, ireversibile. Le primim în viaþa noastrã pentru simplul fapt cã aparent ele au o înfãþiºare ºi o situaþie socialã mai bunã, însã în realitate sunt grobieni, iresponsabili ºi, mai grav, traumatizaþi de alte experienþe sociale. Nu doresc altceva decât sã punã orice în locul rãmas gol continuânduºi viciile ºi atitudinea care, de fapt, i-a îndepãrtat ºi le-a conferit statutul de destrãbãlat. Prieteni ºi prietene vin imediat cu sfaturi ºi soluþii care, de fapt, sunt reþete pentru medicamente expirate, se oferã sau se linguºesc, profitã

voie sã fie cerºetor. Cu alcoolicii ºi drogaþii e o altã problemã. Nu-i ajutãm oferindu-le bani, asta ar trebui sã înþelegem noi. Fiindcã cineva poate ajunge în Top 300 milionari în euro de pe urma acestei afaceri. Se îmbogãþeºte pe spatele unora care se umilesc pentru o bucatã de pâine. Asta în cel mai fericit caz. Cei care obligã persoanele cu handicapul la vedere, dar ºi minorii, sã întindã mâna prin intersecþii, prin spitale, prin magazine etc. ar trebui gãsiþi ºi pedepsiþi. La fel ºi eventualele reþele de trafic de carne vie care acþioneazã în Baia Mare. Toate acestea ar trebui sã constituie prioritãþi pentru cei care se ocupã cu aplicarea legii. Ca sã nu mai punem la socotealã capii acestor reþele de cerºetorie. Acest fenomen trebuie cumva þinut sub control. Singurele “arme” pe care poliþia le are împotriva celor care apeleazã la mila publicã sunt fie îndepãrtarea acestora din zona în care activeazã, fie sancþionarea cu amendã. Care amendã oricum este achitatã într-un numãr extrem de mic de cazuri. S-a mai încercat trimiterea acestora spre localitãþile de provenienþã. Dupã ce erau urcaþi în tren, aceºtia coborau dupã câteva staþii ºi reveneau în Baia Mare. Oamenii trebuie cumva sã conºtientizeze de faptul cã în aproape toate cazurile banii oferiþi cerºetorilor ajung la persoane care, de fapt, coordoneazã aceastã afacere bãnoasã. Intersecþiile din Baia Mare sunt pline de cerºetori. Nu sunt singurul care observã acest lucru ºi fiþi siguri cã nu sunt nici ultimul care trage un semnal de alarmã. Sunt obraz-

nici ºi deranjeazã pe cei din jur. Degeaba poliþia face razii peste razii. Îi aduc la secþie, îi identificã, le trag câte o amendã ºi o luãm de la capãt. Cine poate ºtii câþi bani datoreazã cerºetorii ºi prostituatele Bãii Mari Statului Român? Cine va recupera banii aceºtia? Îmi vine greu sã cred cã vor intra la pârnaie pentru neplata acestor amenzi fãrã numãr, fãrã numãr... Cel mai corect mi se pare a afirma faptul cã aceºti bani nu vor fi recuperaþi niciodatã. Numai la noi poþi sã vezi trãgãtori din pungã. Numai la noi poþi sã vezi boschetari care urcã în mijloacele de transport în comun, în cazul de faþã Urbis, pentru a se mai încãlzi un pic ºi a deranja cãlãtorii. Dacã vine controlul, îi dã jos ºi gata. Asta în timp ce omul corect, cinstit, care îºi de situaþia noastrã, dar categoric nu vor ridica un deget nici pentru cea mai micã nevoie a noastrã. Astfel, colindele de Crãciun devin marºuri funebre, Naºterea Domnului devine sursa depresiei, cu final tragic de cele mai multe ori, în loc de sfântã bucurie creºtineascã. Vina o purtãm noi toþi, cei care ne pricepem la toate, care ne oferim prejudecãþile ca pe niºte emanaþii lugubre, uitând cã fiecare din noi suntem la fel de expuºi ºi loviþi nemilos de soartã. Desigur cã indivizii care se cred realizaþi, cei care au grupul mic ºi sfânt (familia) încã în funcþiune, cred ºi li se pare cã au dreptul sã îi indexeze pe cei care vremelnic sunt loviþi de singurãtate, inadaptabili-

vede de treabã ºi care a fãcut imprudenþa de a nu-ºi lua bilet, este amendat fãrã nici o ezitare. Ba chiar mai este ºi umilit de respectivii controlori. ªi, atunci, unde-i dreptatea? O întrebare pe care am adresat-o de nu ºtiu câte ori pânã acum ºi nici nu cred cã voi primi vreodatã un rãspuns. Ne meritãm soarta, fiindcã altfel nu se explicã de ce alegem senatori ºi deputaþi care nu ºtiu dacã ne vor reprezenta cu cinstea ºi onoarea cu care se lãudau în tocmai încheiata campanie electoralã. Oameni pãtaþi, mai mult sau mai puþin, care mai întâi vor trage banu’ la masa lor ºi abia apoi, dacã mai rãmâne, ºi pentru maramureºenii care i-au votat. Dar, despre toate acestea într-un alt numãr.

Pânã atunci, nu uitaþi: Dându-lle bani, nu îi ajutaþi!

tate la un anumit statut, conferit chiar de legile societãþii. Bradul de Crãciun devine un obiect oarecare, cadourile cât de mici lipsesc, iar comunicarea se rezumã la mesaje telefonice ºablon sau cel mult la o convorbire seacã, plinã de convenienþe ºi de urãri a cãror valoare nu este mai bunã ca ºi sarea pe o ranã deschisã. Societatea de consum este canibalã. Se hrãneºte cu sufletul semenilor, iar deºertul care se instaleazã este imoral ºi fãrã posibilitatea înlocuirii individului damnat. Oare este atât de greu sã ne abþinem de la prejudecãþi? Oare este atât de greu ca în aceastã perioadã funestã, de fapt, sã fim îngãduitori, darnici, pur ºi simplu omenoºi?


administraþie infantilã

15

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Multã tensiune în cadrul ultimei ºedinþe de Consiliu Local Dragoº HOJDA dragos.hojda@ne-cenzurat.ro

m bifat trecerea încã a unui an din viaþa noastrã, a unuia care nu face altceva decât sã ne apropie mai mult de groapã. Ca ºi în ceilalþi ani am avut A parte ºi de bune ºi de rele, ºi de împliniri ºi de dezamãgiri. Pentru cã nu se poate altfel. Tot ce putem spera este ca anu’ care stã sã înceapã sã aducã mai multe bune decât rele, mai multã minte pentru conducãtorii noºtri de la Centru, mai puþinã vorbãrie ºi mai multe fapte. Mai puþine scandaluri în Consiliul Judeþean ºi în cel Local, mai puþine atacuri la adresa unuia sau a altuia, mai puþine, sau chiar deloc, agresiuni fizice ºi verbale. Senatori ºi deputaþi de Maramureº care sã nu uite ce au promis electoratului, consilieri locali care sã gestioneze banul public cu mai multã atenþie. Mai puþine scumpiri, mai multe creºteri salariale, dar nu pentru cei care au deja, ci pentru cei care nu au de unde scoate un ban pentru pâinea cea de toate zilele. Altfel spus, cele bune sã se adune, cele rele sã se spele în anu’ care vine. Dar, pânã sã vedem dacã dorinþele noastre se vor îndeplini sau ba, nu avem ce face ºi mai trecem în revistã evenimentele mai importante din cadrul ultimei ºedinþe de Consiliu Local Baia Mare. Aºadar, a fost una din acele ºedinþe în care nu o datã nervozitatea unora dintre consilieri a dat pe lângã oalã. Ne-am fi aºteptat acum, în pragul Sãrbãtorilor de Iarnã, ca respectivii consilieri sã fie mai calmi, mai deschiºi la dialog ºi bunã înþelegere, dar parcã acum nervozitatea a fost mai evidentã ca niciodatã. Oare Parteneriatul pentru România sã fi fost de vinã? Bineînþeles cã am avut parte de aceeaºi întârziere cu care ne-am obiºnuit deja, de aceleaºi proiecte de hotãrâre care priveau vânzãri directe ale unor terenuri, proprietate privatã a municipiului Baia Mare, concesionãri ale unor terenuri, fãrã licitaþie publicã, repartizãri de sume pentru diferite acþiuni mai mult sau mai puþin necesare. Am avut ºi un proiect de hotãrâre cu privire la conferirea titlului de cetãþean de onoare, post-mortem, unui cardinal, unui episcop greco-catolic, Canonicului greco-catolic Pr. Alexandru Breban ºi Protopopului greco-catolic Pr. Gheorghe Marian. Nu a lipsit nici borderoul suplimentar, cu nu mai puþin de cinci proiecte de hotãrâre, dar ºi punctul devenit celebru peste noapte “Diverse”. Am avut ºi un preºedinte de ºedinþã în persoana vicelui Dolha, care nu a prins o zi din cele mai bune. Am aflat cã gradul de îndatorare al Primãriei este de circa 10,7% în prezent, ceea ce permite accesul la împrumuturi/garanþii externe. Creditul luat în luna mai

2005 a avut o perioadã de graþie de trei ani ºi va fi resimþit mai cu seamã în perioada imediat urmãtoare. Un împrumut nou pare iminent oricum, mai ales în situaþia în care Primãria ar putea sã aibã de plãtit 10

milioane RON cãtre AVAS pentru clãdirea Remin. Planul Primãriei pare sã fie contractarea unei linii de creditare de circa 50 milioane RON, care sã fie folositã pe mãsurã ce apar nevoi stringente de finanþare.

PeDe-L-ist contra PD-L-ist Cum s-a mai întâmplat ºi cu alte ocazii, neconstituind deci o noutate, s-a început cu discutarea borderoului suplimentar. Unul dintre proiectele de hotãrâre era cel referitor la constatarea încetãrii de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, a calitãþii de consilier local a doamnei Sanda Roman ºi validarea domnului Vlad Oneþ în funcþia de consilier local. Nu a fost însã sã fie. Vã reamintim cã doamna cu pricina ºi-a pierdut calitatea de ales local ca urmare a excluderii din partid. Cu toate acestea însã, partidul portocaliu - din care a fãcut parte pânã la începutul lunii decembrie – nu a reuºit sã o

înlocuiascã în Consiliul Local cu urmãtorul candidat care s-a regãsit pe lista de la alegerile locale din iunie 2008. Prin urmare, consilierii bãimãreni nu s-au pronunþat decât în parte referitor la acest proiect, cei

din Comisia de validare considerând cã Oneþ va trebui sã mai dea o turã, pânã când situaþia se va clarifica. Atâta vreme cât Sanda Roman a contestat excluderea din PD-L ºi, implicit, din CL. “Având în vedere faptul cã proiectul reprezintã o sancþiune faþã de unul dintre consilierii locali, ca urmare a pierderii calitãþii de membru de partid, prevederile din Statutul aleºilor locali îi permit consilierului sã atace hotãrârea în termen de 10 zile de la comunicare”, a precizat liberalul Zamfir Ciceu, preºedintele Comisiei mai sus-amintite. Nu s-a constatat, aºadar decât încetarea de drept a mandatului Sandei Roman ºi declararea vacantã a respectivului loc. Prin urmare, nici un jurãmânt. Deocamdatã. “Consider aceastã hotãrâre total ilegalã. În PD-L avem funcþii provizorii, atât eu, cât ºi domnul Mircea Man, iar structura de partid nu poate fi schimbatã pânã-n 2009, potrivit protocolului încheiat la fuziunea PD cu PLD. În plus, hotãrârea de excludere a fost vo-

tatã ºi de persoane care nu fac parte din Biroul Permanent Judeþean”, a þinut sã precizeze proaspãt exclusa Sanda Roman. Ai fi zis cã acest consilier s-ar fi obiºnuit deja cu astfel de sancþiuni, întrucât a mai fost sancþionat imediat dupã alegerile locale din iunie 2008, când a fost bifat un prim pas pentru îndepãrtarea lui, fiindui retrasã calitatea de prim-vicepreºedinte al PD-L Maramureº. Motivul: rezultatele proaste obþinute de partid în Baia Mare, Sanda Roman fiind cea care a coordonat campania. ªi atunci, ca ºi acum, respectivul portocaliu a precizat cã s-a fãcut un abuz împotriva sa ºi se va lupta pentru aºi face dreptate. Chiar ºi în instanþã, dacã situaþia o va cere. ªi dupã cum o ºtim cu toþii, acest lucru ar presupune procese, amânãri peste amânãri, erori de procedurã ºi un partid portocaliu cu un om în minus.

Vechi ºi, totuºi, nou Unul dintre proiectele de hotãrâre a fost cel de validare a domnului Ovidiu ªtefan, fostul viceprimar al municipiului. Domnul cu pricina a luat locul proaspãtului deputat Cãtãlin Cherecheº, acesta din urmã luând parte la o ultimã ºedinþã de Consiliu Local. Înainte de a pãrãsi sala de ºedinþe, deputatului pesedist i-a fost dat un sfat de cãtre colegul sãu de generaþie Niculescu Þãgârlaº. Acesta i-a amintit cã trebuie sã punã suflet ºi apoi sã îºi ia cu el ºi “fiarele” din Colegiu, liberalul fãcând aluzie la cadrele metalice pe care Cherecheº le-a folosit ca sã îºi convingã electoratul în tocmai încheiata campanie electoralã. Am putea înþelege cã liberalul este un pic cam prea supãrat pe pesedist, asta

deoarece unul rãmâne ºi altul pleacã.

Viaþa poate fi imprevizibilã uneori Revenind la Ovidiu al nostru, trebuie spus cã, dupã ce a jurat sã respecte legile þãrii ºi sã punã binele comunitãþii mai presus de cel propriu ºi personal, a luat loc lângã cine altcineva decât portocaliul Vasile Vlaºin. Cei doi sunt cunoºtinþe mai vechi, asta deoarece, pânã sã ajungã în PSD, respectiv PD-L, au îmbrãþiºat doctrina PRM-istã. Aceastã alãturare a celor doi nu a rãmas netaxatã de colegii consilieri, lui Ovidiu fiindu-i adresatã o întrebare ironicã de cãtre Radu ªtef. ªi nu o singurã datã, ci de mai multe ori. Anume dacã se simte bine acolo ºi dacã scaunul este confortabil.

2% pentru sportul maramureºean Aceastã ultimã ºedinþã a avut parte ºi de un miting de

sensibilizare a autoritãþilor locale la care au participat peste 60 de persoane, deopotrivã sportivi ºi jurnaliºti. O singurã revendicare: alocarea unui procent de 2% din bugetul pe anul 2009 pentru activitãþile sportive derulate în acest municipiu. A fost prezentã întreaga echipã HCM Baia Mare, în frunte cu directorul sportiv Daniel Kotecz ºi sponsorul Florin Marinca. Au mai rãspuns la acest protest ºi jucãtori ai FC-ului, numeroºi membri ai Ligii studenþilor “Pintea Viteazul” de la Universitatea de Nord ºi alþii. Speranþa moare ultima. Cel puþin aºa se spune. Pentru unii dintre noi însã aceasta a murit demult. Nu mai avem un simbol în care sã credem cu adevãrat, care sã ne facã sã credem cã vor veni ºi vremuri mai bune. Cine ºtie însã? Poate acum, de Sãrbãtori, se va naºte cineva care va scoate þara asta din mocirla în care a intrat de 18 ani.


administraþie infantilã

16

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Bãimãrenii sunt “ajutaþi” de Primãrie sã plãteascã

Taxe ºi impozite în plus Cuantumul taxelor ºi impozitelor plãtite de contribuabili este stabilit de cãtre consiliile locale, în funcþie de cheltuielile necesare pentru întreþinerea ºi buna funcþionare a urbei. Cu cât cei din conducere sunt mai buni administratori, cu atât aceste biruri plãtite de cãtre cetãþean sunt mai mici. În cazul oraºului Baia Mare nici nu poate fi vorba de taxe mici. Asta deoarece “minþile luminate” care ne conduc oraºul cheltuiesc mai mult decât produc. Nu este de mirare, atâta timp cât majoritatea lucrãrilor publice sunt fãcute chiar ºi de câte douã - trei ori. Asta din “prostie” sau din interese financiare ascunse. Vorba aia, toþi ar mânca o pâine în perioada grea de recesiune financiarã. Lavinia GHEDAN lavinia.ghedan@ne-cenzurat.ro

u de mult timp au fost finalizate lucrãrile de refacere a Bulevardului Republicii. Totul a fost regândit ºi reconstruit pentru o cât mai bunã funcþionalitate în folosul cetãþeanului. Acest lucru era ºi normal, atâta timp cât toate aceste lucrãri au fost fãcute pe banii contribuabililor. Cel puþin aºa reiese din calculul de IQ al celor de la Primãria bãimãreanã. Dar, se pare cã realitatea este cu totul alta, iar ochiul cetãþeanului poate sã o perceapã aºa cum este, în orice moment. Spre marea disperare a celor care îl considerã pe cetãþeanul de rând drept un prost pe care îl pot pãcãli oricât ºi oricum, dupã bunul lor plac.

N

Ungurii bulani Refacerea Bulevardului Republicii a fost câºtigatã de o firmã din Ungaria. Timp de aproape un an aceºtia au turnat ºi spart asfalt atât pe calea de rulare a Bulevardului, cât ºi pe trotuarele acestuia. Ca sã nu mai vorbim de norii de praf pe care îi ridicau utilajele ungurilor în vremea când se fãcea reparaþia acestuia. Dar, ce conteazã toate acestea? În România se poate orice! Dar, dacã mergea o firmã din România în Ungaria ºi fãcea aºa ceva, sigur se trezeau câþiva unguri care i-ar fi dat în judecatã pe români cã i-au intoxicat ºi cã nu respectã legislaþia de mediu a Comunitãþii Europene, care prevede folosirea aspira-

toarelor industriale pentru astfel de lucrãri. În momentul în care firma maghiarã a turnat un strat de asfalt de doar un centimetru grosime peste vechea fundaþie a trotuarelor, nu a fost nici o problemã cã, în momentul în care a ieºit acest lucru la ivealã în mass-media, ungurii au început sã spargã ºi sã toarne din nou. Ce conteazã asta, atâta timp cât toate aceste lucrãri au fost ºi sunt fãcute din bani publici? Dar, una peste alta, lucrarea s-a finalizat, iar ungurii ºi-au luat catrafusele ºi au plecat. ªi banii, bineînþeles! În urma lor, însã, au venit alþii, care sparg ce au fãcut primii. Pe banii cui? Ce mai conteazã! Doar e recesiune financiarã ºi toþi o ducem greu!

Recesiunea neuronalã a primarului Nu ºtiu alþii cum sunt…, dar primarului nostru, când îi vine câte o idee, o ºi aplicã. Aºa s-a întâmplat ºi cu Bulevardul Republicii, atunci când ungurii care l-au reconstruit nu au þinut cont de faptul cã bãimãrenii, în ciuda aparenþelor, nu umblã cum ºi-ar dori aceºtia, doar pe jos ºi cu bicicleta, ci au ºi autoturisme. Iar aceste autoturisme trebuie ºi parcate undeva, atunci când românul de rând îºi permite ca, din banii rãmaºi în urma plãþii dãrilor, sã-ºi mai facã ºi mici cumpãrãturi de la magazinele care, în mod ciudat, de obicei, sunt situate de-a lungul strãzilor. Iar primarul bãimãrean a dat cu spor cu pixul

pe proiectul care prevedea cã acest bulevard nu prea are nevoie de… parcãri. Ungurii harnici au purces la executarea lucrãrii, punând borduri înalte ºi falnice. Au fost montate în aceste locuri ºi câteva indicatoare cu “oprirea interzisã”. Nu de alta, dar sã-ºi facã ºi firma care are contract cu Primãria pentru blocarea roþilor maºinilor parcate în locuri interzise niscaiva leuþi. Dar, cum orice merge prea bine, merge puþin, scandalurile iscate pe baza acestui su-

Epilog

biect nu au întârziat sã aparã. Aºa cã edilul nostru s-a gândit sã mai reducã puþin din locurile în care, probabil, avea contract cu firma respectivã ºi sã punã indicatoare cu “oprirea interzisã”, chiar dacã nu sunt alternative de parcare ºi a renunþat la o parte din acestea. Dar, acest lucru nu este chiar aºa de simplu. Acum trebuie scoase vechile borduri (care sunt prea înalte pentru a trece cu maºina peste ele) ºi remontate mai în jos. Dar asta este altã distracþie care se face pe alþi bani… publici.

…dar eu, când stau ºi mã gândesc cum o “micã înþelegere” între o firmã pusã pe cãpãtuialã, într-un mod ilegal, ºi o primãrie poate afecta aºa de mult ºi în aºa de multe moduri o comunitate... Stau ºi mã gândesc pânã unde poate sã meargã nepãsarea ºi nedreptatea. ªi, totuºi, se pare cã acestea pot sã meargã oricât de departe, atâta timp cât merg mânã în mânã cu corupþia din instituþiile României.

Strãzi sighetene între proiect, construcþie ºi delãsare Nicolae DOBOª nicolae.dobos@ne-cenzurat.ro Probabil pentru mulþi dintre noi nu mai este o noutate faptul cã ºoselele ºi strãzile judeþului sunt impracticabile de cele mai multe ori. Cã se alocã fonduri aiurea pentru întreþinerea lor ºi ca o fãcutã banii se cheltuiesc, dar strãzile rãmân tot în acel hal fãrã de hal. Numai conducãtorii auto ºtiu ce au de pãtimit! La Sighetu Marmaþiei se gãseºte o stradã care poartã numele marelui revoluþionar Nicolae Bãlcescu. O stradã care a înghiþit o grãmadã de bani, dar nu pentru a fi asfaltatã, pavatã sau pietruitã, ci pentru a putea sã se punã în aplicare un program de reabilitare a aducþiunii cu apã potabilã ºi, probabil, a refacerii canalizãrii oraºului. Cã se lucreazã pe aceastã stradã nu ar fi chiar o problemã. Dar constructorii care au câºtigat lici-

taþia lucreazã într-un ritm de melc, uitând uneori sã astupe gropile începute ºi punând într-o situaþie de-a dreptul penibilã locuitorii din respectiva zonã. Nici taximetriºtii nu mai vor sã preia comenzi din respectiva zonã. Zilele trecute, tot pe aceastã stradã opera o echipã formatã din doi muncitori care au sãpat o groapã care a dus la paralizarea traficului. Trebuie spus cã muncitorii

mai mult se odihneau decât munceau, cã, vorba aia, timpul trece, banii vin! Mi-am permis sã-i întreb ce lucrare executã, unul dintre ei rãspunzându-mi foarte supãrat ºi obosit: “O simplã joncþiune de apã!” Simplã, simplã, dar strada a stat închisã pe un sens de circulaþie mai bine de douã sãptãmâni! Asta în timp ce lucrarea cu pricina putea fi realizatã într-un timp mult mai scurt. Rãmâne de vãzut însã

dacã vor acoperi groapa formatã. Despre calitatea lucrãrii am numeroase îndoieli. Un pensionar care locuieºte pe strada Nicolae Bãlcescu îmi spunea cã: “Aceastã stradã a fost pietruitã în anul 1941 cu pietre de râu ºi a rezistat pânã acum patru ani, când au început sãpãturile, strada transformându-se brusc într-un ºantier arheologic”. Se pare cã, aºa cum era pietruitã pânã acum patru ani, aceastã stradã nu crea probleme de genul gropi, inundaþii prin beciuri când plouã ºi câte ºi mai câte. Pentru cei care nu cunosc amplasamentul acestei strãzi meritã de consemnat faptul cã aceasta nu este situatã la periferia oraºului, fiind o stradã care trece exact prin spatele cartierului Unirii, un cartier de blocuri ºi o zonã industrialã. Tot pe aceastã stradã locuieºte ºi profesorul Ioan Bilaºcu, care ne-a declarat urmãtoarele: “Strada Nicolae

Bãlcescu, dupã unii, este refãcutã complet, datoritã unei investiþii care a sãrit de 1,5 miliarde lei. Dar constructorul mai mult a stricat-o decât a refãcut-o”! Locuitorii din aceastã zonã sunt foarte nemulþumiþi. Acum, în prag de iarnã, strada va arãta, datoritã zãpezii, cum va arãta. Dar în primãvarã, când se va topi omãtul, beciurile locuinþelor lor vor fi din nou inundate de apa care nu prea are unde sã se scurgã. ªi asta tot datoritã constructorilor care au uitat de gurile de canal, dar nu au uitat sã încaseze banii pentru o lucrare fãcutã de mântuialã. Dacã ar fi sã cãutãm vinovaþii nu cred cã ne-ar lua foarte mult timp. Numai cã de ce sã ne legãm la cap, dacã nu ne doare! De ce sã ne facem duºmani, dacã aceºtia pot sã ne rãmânã prieteni! De ce sã nu mai facem un proiect ca sã mai “ciupim” niºte fonduri ºi strada sã rãmânã tot în halul în care o gãsim ºi azi, când ne

putem ne bate joc de banul public! Un lucru nu îmi este mie clar. De ce la recepþia unei asemenea lucrãri cei care fac respectiva recepþie nu dau de pãmânt cu constructorii, cerându-le despãgubirile necesare ºi lãsându-i fãrã “pitici”? Nu de alta, dar nici nu-i meritã. Acest reportaj nu se doreºte, neapãrat, o formã de instigare, ci un simplu semnal tras înspre cei care vegheazã la cheltuirea banului public în folosul cetãþeanului de rând, a sigheteanului ºi, de ce nu, se doreºte o formã de sesizare pentru organele abilitate care pot pune întrebãri privind cheltuirea banului public. Dar mai bine mã opresc ºi le doresc atât constructorilor, cât ºi locuitorilor de pe strada Nicolae Bãlcescu “Sãrbãtori Frumoase!”, cu gândul cã în anul care vine voi fi, din nou, cu ochii pe lucrãrile de pe aceastã stradã. Spun acest lucru nu ca sã ameninþ pe cineva, ci doar sã atenþionez.


sighet necenzurat

17

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Bãtãi de cap la PD-L Sighet

Vasile TIVADAR vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro Odatã cu plecarea excelenþei sale Gheorghe Mihai Bârlea pe scaunul de senator, iatã cã rãmâne vacant un post de consilier judeþean. Sighetenii uniþi sub eºarfa portocalie numai cã nu se iau de cap, calculând secundele ºi minutele vechimii candidaþilor la acest post important din Consiliul Judeþean. Din pãcate, încã nu s-a îndulcit coclita mãsurã a domnului Mircea Man, care s-a debarasat de nu mai puþin de trei consilieri judeþeni aleºi de dincolo de deal, cãrora le-a pus în cârcã o colaborare cu PSD-ul, trãdarea cauzei pentru care ar fi fost aleºi ºi anume

cea de alegere a lui cutãricã în funcþia de preºedinte de Consiliu Judeþean, deoarece atunci nu era votat uninominal preºedintele de Consiliu, ci se alegea de cãtre consilierii aleºi de popor. Oamenii care au candidat ºi au plãtit câte 200 de milioane de lei vechi pentru campanie, oameni care ºi-au pierdut timpul sã convingã electoratul cã ei sunt cei chemaþi sã-i conducã ºi cã ei le vor binele, au fost raºi din cãrþi cu un pix ieftin þinut în brânca domnului preºedinte PD de atunci. Ce bani înapoi? Ce scuze de rigoare? Ce motive de formã? Ce judecatã publicã pentru aºa-ziºii trãdãtori? Nici vorbã! Totul era sã se lase cu o pãruialã întrun local de lux sighetean care,

din fericire, are uºi rezistente care l-au ocrotit pe domnul artizan de înmormântãri politice. Aºa cã, dragii mei cititori din PD-L, calmaþi-vã, nu vã stricaþi dulceaþa sãrbãtorilor! Voi nu hotãrâþi nimic, nu contaþi atunci când lui domn’ preºedinte de partid i se pune pata! Sanda vã cheamã! Nu vã pregãtiþi de alegeri, nu vã agitaþi ca un Pepsi, gândiþi-vã cum sã pãstraþi ce aþi câºtigat! Încrederea populaþiei în voi este mai sfântã decât toate funcþiile de consilieri la un loc. ªi, totuºi, dacã cineva ar merita sã fie trimis în Consiliul Judeþean din partea PD-L Sighet, acesta se numeºte dr. Vasile Bodnar, care a strâns voturi în campania parlamentarã suficiente ºi pentru o funcþie mai înaltã.

PRM-ul îºi numãrã bobocii... iarna Vasile TIVADAR vasile.tivadar@ne-cenzurat.ro Dupã ce au luat-o în frezã ortacii cu galoane ºi multe grade de colonei ºi generali din PRM, iatã cã o directivã secretã de partid solicitã conþopiºtilor care s-au îmbuibat din pensia acordatã aºa-ziºilor reprezentanþi în

Mircea Mihordea

teritoriu ai parlamentarilor o nouã evidenþã ºi cât de cât realã de data aceasta, fãrã membrii morþi. Se pare cã la reînscrierea PRM s-au raportat atâþia membri, încât nea Vadim se vede preºedintele României. Or fi fost cândva mulþi cei care au crezut în mitraliere ºi execuþii pe stadioane ºi au votat de li s-au umflat bojocii, dar o datã vede naºu pu*a finei! Aºa cã membrii de încredere, majoritatea pensionari militari etc., au primit ordin sã reîmprospãteze organizaþia. Dar cine mai crede în partide, cine mai crede în PRM? Tinerii au fost îndepãrtaþi, valorile au fost înfierate, s-a supãrat ciobanul pe sat ºi naþionaliºtii de jos au dat bir cu fugiþii. Dacã Vadim ar candida la preºedinþia României duminica viitoare ºi l-ar vota membrii declaraþi odinioarã, atunci nici nu ar avea rost o campanie electoralã pentru alegerea preºe-

Festivalul datinilor de iarnã “Marmaþia” 2008, ed. 40 Nicolae DOBOª nicolae.dobos@ne-cenzurat.ro Festivalul de datini ºi obiceiuri de iarnã “MARMAÞIA” este unul dintre cele mai importante evenimente pe care municipiul Sighetu Marmaþiei le gãzduieºte, un festival care îºi propune a fi, conform celor afirmate la prima ediþie a Carnavalului ºi festivalului judeþean de datini ºi obiceiuri de iarnã din Maramureº (27 28 decembrie 1969), “un prilej ºi o modalitate în acelaºi timp de a imprima un sens ºi un conþinut nou unor datini ºi obiceiuri strãvechi, de a valorifica ºi prezenta tot ce are Maramureºul mai trainic ºi mai autentic în arta popularã fãuritã de multe generaþii ale acestor oameni minunaþi din nordul patriei noastre”. Acest deziderat s-a pãstrat de-a lungul timpului, Festivalul devenind “un obicei, un semn al locului, o dovadã a puterii de creaþie ºi permanenþã, dar ºi un semn al solidaritãþii spirituale, a unitãþii ºi continuitãþii noastre pe întregul pãmânt românesc” (extras din programul ediþiei a 30-a), reuºind sã informeze publicul naþional ºi internaþional asupra tradiþiilor, costumelor ºi obiceiurilor de iarnã (colinde ºi jocuri cu mãºti) desfãºurate de la Crãciun ºi pânã la Boboteazã.

De dragul frumosului Festivalul are loc fãrã întrerupere din anul 1969 în preajma datei de 27 decembrie, anul acesta fiind la cea de-a 40-a ediþie. Pe lângã reprezentanþii satelor ºi ansamblurile folclorice maramureºene, la Sighet vin ºi iubitori ai obiceiurilor strãmoºeºti din alte regiuni ale þãrii, ca de exemplu Banat, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Oltenia etc. Formaþii din strãinãtate, cum ar fi cele din Regatul Unit, Ucraina, Republica Moldova, vor fi prezente pe strãzile municipiului. Festivalul începe cu primirea pluguºorului venit din comuna Vadu Izei. Acest prim moment se desfãºoarã pe platoul din faþa Primãriei. Momentul principal este oferit de alaiul datinilor de iarnã, formaþiile prezente fãcând o scurtã plimbare pe strãzile municipiului, fiecare formaþie (îmbrãcatã în portul popular specific zonei din care a venit) având de prezentat un colind, un joc cu mãºti sau un obicei specific de iarnã. Dupã epuizarea acestui moment, grupurile participante vor susþine un spectacol de galã, în care îºi vor prezenta o parte din repertoriul propriu. În perioada 19 - 28 decembrie se vor organiza numeroase manifestãri culturale: sesiuni de comunicãri, concerte de colinde, expoziþii de artã etc.

Programul manifestãrilor Gavril Lazãr dintelui. De ruºine ºi datoritã faptului cã securiºtii promovaþi în Parlament de Vadim au votat legile ce le asigurã multor criminali, care se dãdeau comuniºti, pensii ºi facilitãþi de diplomaþi, pare normal ca aceºtia, dintr-o pornire ventralã, sã mizeze pe calul mort. Sã umble cu pãlãria în mânã prin cartiere, sã batã din uºã în uºã sã le povesteascã ciudaþilor de altãdatã de pericolul unguresc ºi de alte gogoriþe care, de altfel, s-au întâmplat fãrã sã ne întrebe nimeni NIMIC. ªi când mã gândesc cã în 2004 PRMul a avut doi senatori ºi trei sau patru deputaþi, iar la preºedinþie Maramureºul l-a votat pe Vadim...

19 decembrie 2008, ora 10.00, Casa de culturã Sighetu Marmaþiei

“CUM E DATINA STRÃBUNÔ Concursul grupurilor de obiceiuri populare ºi de colindãtori din ºcolile ºi liceele judeþului Maramureº Organizatori: ISJ Maramureº, Cluburile copiilor ºi elevilor, Comisia de Culturã a Consiliului Municipal Sighetu Marmaþiei 20 decembrie 2008, ora 15.00, Catedrala Ortodoxã Românã, Concert de colinde

VESTEA MINUNATÃ A CRÃCIUNULUI Prezintã: corurile bisericilor din municipiu ºi coruri bisericeºti þãrãneºti din Protopopiatul Ortodox Sighet 21 decembrie 2008, ora 19.00, Biserica greco-catolicã “Cristos Rege”, Concert de colinde

MÃRIRE-N NTRU CELE ÎNALTE Prezintã: Corul Bisericii greco-catolice “Cristos Rege”, dirijor: prof. Rodica Gheorghiu 22 - 23 decembrie 2008

CONCERTE ALE CORURILOR ªI GRUPURILOR VOCALE BISERICEªTI ªI ALE CASELOR DE RUGÃCIUNI ALE CULTELOR DIN SIGHETU MARMAÞIEI 22 decembrie 2008, ora 14.00, Sala Radio Sighet

EXPOZIÞIE DE PICTURÃ ªI SCULPTURÃ ÎN LEMN Prezintã: grupul de pictori ºi sculptori din Sighetu Marmaþiei 23 decembrie 2008, ora 13.00, Muzeul de Etnografie

EXPOZIÞIE DOCUMENTARà “FESTIVALUL DATINILOR DE IARNà DE LA SIGHETU MARMAÞIEI - 40 DE EDIÞII” - mãºti ºi jocuri cu mãºti Organizatori: Muzeul Maramureºului din Sighetu Marmaþiei 25 decembrie 2008, ora 17.00, Catedrala Ortodoxã Românã, Concert de colinde

ASTÃZI S-A A NÃSCUT CRISTOS Prezintã: Corul Bisericii cu hramul “Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil”, dirijor: prof. Carmen Opriºanu 26 decembrie 2008, ora 16.00, Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, Concert de colinde

SUS LA POARTA RAIULUI Prezintã: Corul Bisericii, dirijor: prof. Gheorghe Pop 27 decembrie 2008, ora 09.30, Centrul oraºului

TÂRG DE ARTÃ POPULARÃ Ora 10.00, holul Primãriei Vernisajul expoziþiei de sculpturã în lemn a artistului Ioan Bledea Ora 10.30, Sala Micã a Primãriei Primirea specialiºtilor ºi a reprezentanþilor grupurilor de colindãtori Ora 11.30, Platoul din faþa Primãriei Primirea pluguºorului ºi a colindãtorilor din Vadu Izei ºi Valea Stejarului Ora 12.00, Centrul oraºului Alaiul datinilor de iarnã (formaþii din Maramureº, din þarã ºi din strãinãtate) Ora 15.30 – 17.00, Sala de spectacole “Viorel Costin” Spectacol de galã: selecþii din programul formaþiilor participante Ora 16.00 – 20.00, Scena în aer liber din centrul oraºului

DUPÃ DATINI COLINDÃM! Datini ºi obiceiuri de iarnã prezentate de formaþiile ºi grupurile de colindãtori participante la festival Recital de colinde ªtefan Hruºcã, Gheorghe Turda, Nicolae Sabãu, Florentina ºi Petre Giurgi, Dumitru Dobrican, Titus Perºe, Grupul Marmaþia Ora 20.00, foc de artificii – în centrul oraºului 28 decembrie 2008, orele 10.00 – 20.00 Muzeul Maramureºului Sighetu Marmaþiei Sesiunea naþionalã cu caracter internaþional de comunicãri pe teme de obiceiuri ºi datini de iarnã, etnografie ºi istoria culturii Ora 10.00, Partea I - Deschiderea festivã a sesiunii de comunicãri - 40 de ani de existenþã a Festivalului naþional al datinilor de iarnã de la Sighetu Marmaþiei Evocare: 100 de ani de la naºterea lui Francisc Nistor, director întemeietor al Muzeului Maramureºului Lucrãri în plen Ora 13.00 - Vernisajul expoziþiei de fotografie a japonezului Kosei Mya Ora 13.30 - Colindãtori la Muzeul Satului Maramureºean Ora 15.00 - Partea a II-a a sesiunii de comunicãri Ora 20.00 - Încheierea Festivalului


sport

18

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Cu cramponu-n pieptul firului de iarbã

Cu pielea gloriei pe bãþ CAMPIONATUL EUROPEAN DE HANDBAL 2008 – MACEDONIA Vasile MORAR

înjurãturii îmi înfloreºte pe limbã ºi zãu cã n-am nici un chef s-o privesc!

vasile.morar@ne-cenzurat.ro

e când pieptul meu era plin de pioni de argint bãtuþi cu baros greu de fierar în care-mi atârnasem ghirlandele orgoliului, dupã ce fetele noastre le bãtuserã mãr pe unguroaice ºi încã douã naþionale pe care n-am nici un chef sã le caligrafiez, vin ibericele ºi ne calcã-n picioare cum calcã vrâncenii strugurii când mociorlâu-i defect ºi bobul se cere spre teasc. Aºa-i la noi, la români! Nu-i bine sã-þi laºi, la bucurie, inima sã rupã cãpãstrul, cã a doua zi norocul rãu îþi bate în poartã ca preceptorul, iar þie bodilarãºul þi-e gol ºi n-ai unde te-ascunde.

P

În loc s-o dãm în moft femeiesc, cu poze prin ziarele centrale, interviuri la televiziuni naþionale ºi alte marafe-

Melinda GEIGER turi, am luptat pentru locul cinci la Campionatul European de Handbal 2008, care

putea fi locul ºase. De vreo patru – cinci ani fetele acestea care, vorbã filozoficã, ºi ele-s vii, au devenit femei, sunt tinere promisiuni ale sportului românesc. Handbalistele noastre pleacã la olimpiade, campionate mondiale ºi europene sã aducã medalii. ªi se întâmplã ca în trista poveste româneascã: Pruncul, cu nasul turtit în fereastrã: “Mamã, nu ii-i bine la vaca noastrã!” “Da’ de unde ºtii tu?” “Îl vãd pe tata venind cu pielea ei pe bãþ!” Aºa ºi fetele noastre s-au întors din Macedonia cu pielea gloriei pe bãþ. ªi astfel, din bãþ în bãþ, au devenit plictisitoare, iar frumuseþea lor, asta musai trebuie s-o recunoaºtem, fãrã zestre nu mai are cãutare. Dar, dacã învârtim chichirezul doar pe douã – trei pãrþi, nu roatã-roatã, constatãm, nu-i nici un merit, se vede de departe, n-avem antrenor la echipa naþionalã.

La pomul lãudat sã nu mergi ca sacul gol

Dupã ce am învârtit þãriºoara ºi l-am cocoþat pe Ghiorghicã Tadici în scaun, am crezut o vreme cã ne lipseºte norocul, înecându-ne mereu ca þiganul la mal. L-am schimbat cu Radu Voinea. ªi-am început iar sã pândim potirul gloriei ca vulpea flãmândã tãmbãlauãle taurului. Zadarnic sã-i pui gloriei mâna pe buci ºi sã-i desfaci mãiestru copcea de la sutien, cãci pe ea, ca sã nu-þi dea peste mânã, prima datã trebuie s-o exciþi, s-o mângâi ºi sã-i ºopteºti vorbe dulci la urechi. Noi, însã, rãmânem a-

târnaþi în autohton ca bãnetul bãieþilor deºtepþi în bãncile elveþiene. Adã, domnule Cristian Gaþu, cã deja încep sã uit cine ai fost, iar uitând o sã-mi port foarfeca de tuns bãtãlii printre franjurii de la epoleþi, iar, dupã învârtita mea, îþi vor rãmâne epoleþii chei, iar fireturile cãzute vor fi trase pe fãraº ºi aruncate la coº, antrenor strãin cu mânã bunã ºi carte de vizitã bogatã! M-am sãturat sã mai învârtim în mâini dovleacul caliciei ºi sã mângâiem euroiul pe burtã, sperând c-o sã se excite! A fost de ajuns!

Îi auzeam pe comentatori cãzuþi pe spate de laudã pentru Norvegia. Aº! Aºa ºtim noi sã fim paºalâc ºi sã ne facem nod pe limbã, când limba ar trebui sã umble în gurã a înjurãturã datã-n aspic? Nu norvegiencele au fost mai bune! Nu! Noi am fost de toatã groaza! Cu un antrenor impotent la bibilicã ºi cu niºte fete ale nimãnui ca idee de joc nu poþi visa! S-o ai pe bãimãreanca Geiger ºi s-o þii pe tuºi cinci meciuri, iar când nu mai ai ce face, musai trebuie s-o introduci în joc (aceasta încântã prin forþã ºi eficacitate), este o performanþã de antrenor de duzinã! Echipa are de toate pentru a strãluci. Are tinereþea ºi talentul Cristinei Neagu. Are geniul lui Ardean-Elisei. Are forþa ºi eficacitatea bãimãrencelor Geiger ºi Balint. Are vivacitatea lui Lecuºeanu. Are eficacitatea lui Maier. O are pe Meiroºu. Ce nu are? Nu are antrenor. Antrenor strãin repede-repede, cã nu mai e timp! Buruiana

Despre fotbal nu mi-am dat de-un timp pixul în metaforã. Dar, semn rãu, nu mi-am vãzut scula tristã ºi cu scula crãpatã. “Strugurelul” pe care-l purtam în buzunãraºul de la cãbat, unde, când eram dohãnaº, îmi vâram cutia cu chibrituri, ca sã-mi oblojesc rãnile gurii, s-a uscat, iar când sã-l ung pe un amic pe bot, la strânsoare a crãpat subsiori ca vestonul calicului dupã ce s-a îngrãºat. La noi sportul rege a cãzut din drepturi, devenind republican, iar republica merge dupã cum constataþi. CFR-ul ºi Steaua au buctat în Europa, iar primãvara le va gãsi pe traseele mocirloase din campionatul intern, întorcând de pe o parte pe alta fitofagii din bãlþile Ariniºului, când Sandu Cosma recolteazã ºi seacã valul. Pãcat de stranierii clujeni, pentru ardoarea cu care au luptat! Grupa le-a fost imposibilã. Steaua, însã, este o caricaturã îngânatã de un provincial cu studii la fãrã frecvenþã neterminate. Dacã Steaua, în forma actualã, se numeºte echipã demnã de atenþie, atunci eu sunt un prinþ din Brunei plin de bani care nu mai încap în conturi ºi sunt obligat sã-i þin calupuri în puiul chedrenþului, printre oale cu lapte covãsit ºi silvoiz din corcoduºe. Am încercat sã-i vindec arsura inimii cu sport ºi inima mai tare îmi arde. Întreb: Ce sport ne trebuie, când politicienii se întind prin sticla ecranului, ne pun minciuna-n ureche ºi ne pupã pe creºtet?


anchetã necenzuratã

19

Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

Adevãrul despre Spitalul Municipal din Sighet (XV) Nicolae DOBOª nicolae.dobos@ne-cenzurat.ro

espre situaþia economicã în care se scaldã Spitalul Municipal din Sighetu Marmaþiei se poate scrie mult ºi bine. Asta chiar cu riscul de a supãra în D continuare o parte din echipa managerialã condusã de doctorul Vasile Bodnar. Spun o parte deoarece pânã ºi între cei din conducerea acestei instituþii publice de sãnãtate au apãrut mari semne de întrebare privind soarta respectivei instituþii. Asta deoarece datoriile cresc de la zi la zi, fãrã sã se gãseascã o soluþie privind stoparea acestora. Dacã sãptãmânile trecute relaþia dintre directorul medical Gheorghe ªtef ºi managerul Vasile Bodnar nu era prea cordialã, se pare cã lucrurile au revenit într-un “normal tacit”. Adicã liniºtea de dinaintea furtunii. Directorul medical sperã ca Bodnar sã plece de la cârma spitalului, pentru ca ºefia acestei instituþii sã fie preluatã de cãtre actualul director medical. Sãptãmâna care a trecut a adus o liniºte aparentã în spitalul sighetean, o liniºte care s-a instalat, probabil, ºi datoritã procesului intentat de Sindicatul SANITAS Sighetu Marmaþiei conducerii spitalului. Motivul acestui proces îl

constituie neplãþile salariale cãtre angajaþi, al 13-lea salariu aferent anului 2007 ºi multe alte “gãuri” realizate de manageriatul doctorului Bodnar.

Ilegalitãþi legale În numãrul trecut al sãptãmânalului am vorbit despre faptul cã lui Petriºor Berciu, fostul director interimar, i s-a tãiat o jumãtate de normã, din motive cunoscute numai de ºeful Laboratorului ºi de directorul Bodnar. Meritã de consemnat faptul cã Petriºor Berciu s-a trezit cã salariul aferent lunii noiembrie este lipsit de o jumãtate de normã, cu toate cã a fost anunþat cã rãmâne fãrã o jumãtate de normã doar în luna decembrie 2008. Ca urmare a acestui fapt, Petriºor Berciu s-a hotãrât sã îi dea în judecatã pe cei care au contribuit la aceastã i-

legalitate. Ce este straniu în acest spital este faptul cã se încearcã o revenire, mãcar pentru luna noiembrie, la plata integralã a salariului lui Petriºor Berciu. Ioana Vlad, directorul RUNOS, i-a dat asigurãri biologului Petriºor Berciu cã va

face tot posibilul ca sã nu-i fie afectat salariul. În acest serviciu – RUNOS - sunt foarte multe lacune ºi probabil în anchetele viitoare vã vom prezenta situaþia unor dosare incomplete ale unor angajaþi “pe mustaþã”. Nu de alta, dar îmi amintesc cã directorul Ioana Vlad îmi spunea, în prezenþa managerului interimar Petriºor Berciu, în perioada în care acesta conducea spitalul sighetean, cã Ana Maria Stan nu are la dosar fiºa postului dupã care este remuneratã. La vremea respectivã nu prea eram interesat de dosarul acestei doamne, dupã cum nu sunt nici acum. Dar m-am hotãrât sã arunc o privire ºi la serviciul RUNOS deoarece, la vremea respectivã, directorul acestui serviciu ne spunea cu foarte multã seninãtate ce acte lipsesc de la dosarele unor an-

gajaþi ai spitalului sighetean. Probabil directorul Ioana Vlad dorea sã se punã bine cu noul manager, acuzând, la vremea respectivã, manageriatul doctorului Vasile Bodnar. Dar aºa sunt unii români. Astãzi cu papa, mâine cu þarul, lucru care demonstreazã cã genul acesta de individ este chiar periculos, lipsit de demnitate ºi coloanã vertebralã. Atmosfera din spitalul sighetean este de-a dreptul interesantã, deoarece majoritatea angajaþilor mai sperã ca directorul Vasile Bodnar sã plece spre alte posturi mai calde ºi mai de înalt rang politic, unii afirmând chiar cã Bodnar va pleca în Corpul de Control al Ministerului Sãnãtãþii sau ca secretar de stat în acelaºi minister. Se pare cã totul este doar o poveste, deoarece zilele trecute Mirela Alexa, directorul de Îngrijiri al spitalului sighetean, asistentelor din aceastã instituþie de sãnãtate cã echipa managerialã condusã de doctorul Bodnar rãmâne la conducere ºi cã în viitorul apropiat doctorul Bodnar nu va pleca. O parte dintre angajaþi sunt nemulþumiþi cã acum, în prag de Sãrbãtori, din punct de vedere pecuniar, lucrurile nu stau prea roz. Probabil oamenii aºteaptã premii de Crãciun, pachete pentru cei mici, dar… de unde, oameni buni, dacã datoriile spitalului curg încet ºi sigur dincolo de 80 de miliarde? De data aceasta Dumnezeu parcã a þinut cu noi, la Sighetu Marmaþiei gerul ºi zãpada fiind, parcã, într-un “concediu de odihnã”. Acest lucru este benefic pentru managerul Vasile Bodnar, deoarece nu trebuie sã facã prea mare cãldurã în spital.

Eugenia Godja vs Vasile Bodnar Dupã cum decurg lucrurile privind noul Guvern, cel mai indicat pentru directorul

Vasile Bodnar ar fi, într-adevãr, sã plece de la conducerea spitalului. Nu de alta, dar Ministerul Sãnãtãþii a revenit PSD-ului ºi nu prea cred cã aceastã formaþiune politicã nu va dori un manager la spitalul sighetean din rândurile acestui partid. Depinde cine va fi doctorul acela “nebun” sau economistul acela “þãcãnit rãu” care sã se angajeze la conducerea spitalului sighetean, o instituþie falimentarã din punct de vedere al bugetului, dar ºi al datoriilor. Zvonurile sunt multe ºi chiar interesante. Ba cã ºefia spitalului va fi preluatã de doctorul Vasile ªtefanca (care nu este de acord cu aceastã funcþie), ba cã de un economist, actualmente consilier judeþean PSD... ªi câte ºi mai câte variante de acest gen. Un lucru este însã cert. Chiar dacã rãmâne la conducerea spitalului sighetean sau chiar dacã pleacã, Vasile Bodnar va fi “sacrificatul politic”, asta ºi datoritã faptului cã se zvoneºte cã foarte curând o echipã a Curþii de Conturi va purcede la spitalul sighetean cãutând inexactitãþile acestui manage-

riat. Nu prea îl vãd pe directorul Bodnar stând la o analizã privind situaþia spitalului cu primãriþa Eugenia Godja. Spun acest lucru deoarece

existã un ordin al Ministerului Sãnãtãþii prin care spitalele vor trece, în viitorul apropiat, direct în subordinea primãriilor ºi a consiliilor locale. Este aproape sigur cã directorul Vasile Bodnar va fi detronat, deoarece primãriþa Eugenia Godja nu poate uita campania electoralã fãcutã de Vasile Bodnar, în perioada în care candida pentru funcþia de primar. Chiar dacã este o alianþã la nivel de vârf între PSD ºi PD-L, Eugenia Godja a afirmat public cã, din punct de vedere administrativ, va respecta protocolul încheiat cu PNL. Situaþia este de-a dreptul confuzã pentru oamenii politici sigheteni ºi cred cã ºi pentru directorul Vasile Bodnar, care se confruntã dupã alegerile parlamentare cu multe probleme create de aceastã dorinþã de a deveni deputat.

Proiect-pilot Pentru cititorii publicaþiei “Necenzurat” doresc sã fac în continuare o prezentare a ordinului Ministerului Sãnãtãþii prin care spitalele vor trece de sub autoritatea acestui minister sub directa administrare a primãriilor ºi consiliilor locale. În data de 12 noiembrie 2008, Guvernul a aprobat o Ordonanþã de urgenþã prin care se lansa proiectul-pilot de transferare a spitalelor cãtre autoritãþile locale, cu excepþia celor de urgenþã. La data respectivã, ministrul Sãnãtãþii anunþa cã spitalele vor fi transferate cãtre autoritãþile locale. Ordonanþa de urgenþã prevede cã vor fi transferate cãtre autoritãþile publice locale managementul asistenþei medicale acordate în unele unitãþi sanitare cu paturi din urmãtoarele categorii: centre de sãnãtate, spitale comunale, orãºeneºti ºi municipale, unitãþi sanitare ºi

din municipiile reºedinþã de judeþ. Potrivit Ordonanþei, consiliile locale vor prelua atribuþiile privind managementul asistenþei medicale, aprobarea propunerilor privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului, dar cu avizul conform al Ministerului Sãnãtãþii ºi cu controlul modului de utilizare a fondurilor alocate spitalelor publice. Pânã la data de 1 ianuarie 2010, Guvernul urmeazã sã aprobe lista tuturor unitãþilor sanitare cu paturi care vor trece la comunitãþile locale, în funcþie ºi de rezultatele proiectului-pilot. Prin descentralizarea sistemului sanitar, oferta de servicii medicale se va realiza în concordanþã cu nevoile reale ale comunitãþii, iar autoritãþile din administraþia publicã localã vor fi implicate nemijlocit în îmbunãtãþirea adresabilitãþii ºi accesibilitãþii serviciilor medicale. Prin descentralizare va creºte rolul administraþiei publice locale în dezvoltarea ºi implementarea de programe de sãnãtate care sã rãspundã nevoilor comunitãþii. Ordonanþa va fi operabilã efectiv începând cu 1 ianuarie 2009, pânã atunci fiind necesar a se realiza lucrãrile de adaptare a normelor specifice. Principalele prevederi se referã la descentralizarea integralã a asistenþei medicale comunitare, ºcolare, a activitãþii mediatorilor sanitari, a managementului unor unitãþi sanitare cu paturi ºi a unor activitãþi de avizare ºi autorizare de cãtre autoritãþile publice locale. N.R. Oare pânã când va fi aplicabilã aceastã Ordonanþã de Guvern ºi la Spitalul din Sighetu Marmaþiei? Vã doresc “Sãrbãtori Fericite”!


20

(i)realitãþi Anul II, nr. 84-85 | 20 decembrie 2008 - 2 ianuarie 2009

ªi dupã ºase luni de la înmormântare

O bãimãreancã merge cu liftul Multe sunt gãselniþele autoritãþilor pentru a scoate bani din buzunarul omului de rând, însã unele întrec orice mãsurã. Pentru a fi în asentimentul acestora, preºedintele unei asociaþii de locatari s-a gândit sã nu se lase mai prejos, aºa cã a pus la plata taxelor de întreþinere pe nimeni altcineva decât o… fantomã. Pare incredibil ºi desprins din filmele S.F. acest lucru, dar, în ciuda absurditãþii acestei situaþii, Bogdan Lungeanu susþine cã o femeie care a murit în urmã cu ºase luni trebuie sã-ºi plãteascã în continuare cheltuielile de întreþinere. Lavinia GHEDAN lavinia.ghedan@ne-cenzurat.ro

ânã acum ºase luni, Elisabeta Bauer a locuit în apartamentul 23, bloc 21 de pe Bulevardul Bucureºti, a cãrui proprietarã era. Pe timpul vieþii ºi-a plãtit taxele la zi ºi nu a avut niciodatã probleme cu vecinii sau autoritãþile. Dupã moartea acesteia, în respectivul apartament nu a mai locuit nimeni, aºa cã ªtefan Pasztor, fiul defunctei, s-a prezentat la Bogdan Lungeanu, preºedintele asociaþiei de locatari, pentru a fi scoasã femeia de la plata cheltuielilor de întreþinere.

P

“Am mers la preºedintele asociaþiei de locatari ºi am fãcut o cerere prin care mama mea sã fie retrasã de la plata taxelor, întrucât aceasta a decedat, iar în respectivul apartament nu mai locuieºte nimeni. Este, de altfel, ºi motivul pentru care am oprit gazul ºi curentul în locuinþã, deconectând instalaþiile de la reþea”, ne-a spus ªtefan Pasztor.

Fantoma din lift În mod inexplicabil, preºedintele asociaþiei de locatari continuã sã o treacã pe femeia decedatã la plata taxelor pentru cheltuielile comune: lift, curent ºi curãþenie pe scarã. Cum defuncta nu s-a prezentat sã plãteascã serviciile pe care asociaþia de locatari i le cerea ºi dupã moarte, a fost trecutã pe lista rãu-platnicilor cu suma de 58,73 lei. Nu ºtim în ce împrejurãri, femeia care a decedat în urmã cu ºase luni a reuºit sã foloseascã liftul blocului pânã a ajuns la aceastã sumã, ca sã nu mai vorbim de lumina din scara blocului, pe care aceasta sigur nu o folosea, obiºnuitã fiind cu întunericul din lumea de dincolo. “Când am întrebat cum este posibil aºa ceva, preºedintele asociaþiei de locatari mi-a spus cã cineva trebuie sã plãteascã aceste servicii în funcþie de numãrul de apartamente de pe scarã. Moartã sau nu, mama mea va fi trecutã mai departe la plata

taxelor, deoarece, chiar dacã nu mai locuieºte nimeni aici, ea este cea care a figurat ca proprietar. Dacã nu voi achita eu aceste taxe, atunci, în opinia preºedintelui, le va plãti noul proprietar, dupã ce o sã vindem apartamentul”, ne-a spus ªtefan.

Ieºi din “spiralã”, domnule! Doar cã acesta are o problemã. Nu poate sã vândã apartamentul atâta timp cât sunt restanþe la taxe, aºa cã, în cele din urmã, va fi nevoit fie sã apeleze la serviciile unui medium, care sã o aducã pe mama sa înapoi, mãcar pânã îºi achitã dãrile fãcute în viaþa de apoi cãtre asociaþie, fie sã plãteascã chiar el. Ideea ar fi, totuºi, cum s-ar putea face un

calcul pentru a ºti de câte ori s-a plimbat femeia, dupã ce a decedat, cu liftul ºi în ce mod a reuºit sã aprindã lumina pe scara blocului. Am încercat sã-l contactãm ºi pe preºedintele asociaþiei de locatari, dar a fost de negãsit. probabil era în transã, fãcând negocieri cu sufletele celor morþi în vederea organizãrii unei asociaþii a locatarilor de morminte, care, pe bazã de semnãturã pe proprie rãspundere, vor

fi puºi la taxe pentru: aerul nerespirat, folosirea spaþiului aerian pentru zborul fantomelor ºi, de ce nu, calculul costurilor pe persoanã decedatã a drumului spre Rai. Cã, de altfel, se poate spune doar… Domn’ preºedinte, þi-a cam luat-o razna neuronul! Revino-þi, neicã, ºi ieºi din “spiralã”! Cã aici, la noi, pe pãmânt, sunt reguli pentru cei vii ºi morþii nu le prea respectã!

necenzurat84  

Necenzurat: un ziar despre oameni simpli, despre o clasa politica veroasa si perversa, cu o administratie infantila cand e vorba de soarta o...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you