Page 1

MM-Music Magazine Nr. 3 Martie 2011

Pret: 4 RON

l u l i b i d e r Inc ! y p Mo p Istoria muzicii si polifonia!


Cuprins 3-5 Istoria muzicii si polifonia! 6-10 Newcomer: Incredibilul Moppy! 10-12 Bancuri despre muzica! 12-14 Ceva ce nu stiai pana acum!


MM

Istoria muzicii Studiul istoriei muzicii universale ş i române ş ti este considerat fundamental în însu ş irea ş i în ţ elegerea principalelor stiluri muzicale, în crearea ş i îmbog ăţ irea culturii artistice teoretice ş i practice a studen ţ ilor. Al ă turi de celelalte discipline muzicale, studiul istoriei muzicii are un caracter informativ – de acumulare de cuno ş tin ţ e, dar mai ales formativ. În aceast ă ultim ă postur ă , cunoa ş terea epocilor, perioadelor, etapelor, stilurilor muzicii universale, îndeosebi europene ş i române ş ti, creeaz ă studentului viitor profesor sau interpret posibilitatea de a distinge tr ă s ă turi esen ţ iale, valori ori nonvalori în cadrul fenomenului muzical istoric ş i actual. Studierea acestei discipline cuprinde prelegeri teoretice, audi ţ ii muzicale cu ajutorul aparaturii audio ş i video.


MM

China a ntica In China, practica muzicală cunoştea forme diverse. Se menţionează existenţa unei muzici de cult, alături de imnurile cântate pentru împarat, ca şi o bogată muzică a poporului.Instrumentele muzicale ale acelei perioade erau destul de variate ca form ă şi sonoritate:  instrumente cu coarde, ce produceau sunete prin ciupire, frecare sau lovire: de percu ţie, cum erau gongurile de mari dimensiuni ale căror vibraţii largi şi grave erau menite să asigure atmosfera în oficierea cultului, iar mai apoi, în cadrul spectacolelor de teatru, instrumente de suflat. Grecia a ntica În Grecia antică muzica ocupa un loc de seam ă în mai toate formele de activitate ale societa ţii. Ea se înscrie printre obiectele de învăţământ cu mare pondere în formarea viitorului cetăţean. Far ă muzic ă nu se concepea spectacolul din perioada de mare înflorire a tragediei şi comediei, iar profesionalismul muzical a culminat cu celebrele concursuri de mai târziu. Forţa lăuntrică a muzicii este conceput ă de vechii greci ca putând influenţa şi forma caracterele umane (teoria etosului). În statul ideal al lui Platon, muzica îi îndrum ă pe tineri spre armonie şi frumuse ţe spirituală. Aristotel dezvoltă ideile lui Platon prin conceptul de catharsis. După el, muzica poate vindeca boli mintale prin ascultatul unor melodii exaltante care creează o stare de extaz care la rândul ei provoac ă o dezlănţuire spirituală care restaurează balansul mintal. Dar Aristotel recunoaşte şi funcţia muzicii ca pur divertisment, de exemplu pentru relaxare după o zi grea de lucru.


MM

India antica În cultura Indiei antice, muzica era la loc de mare cinste în credinţa vechilor indieni, ea fiind dăruită oamenilor de către principalii zei: Brahma, Indra, Sarasvati. În Veda (carte de ritual la vechii indieni în care se găsesc melodii pentru diverse ocazii) se fac precizări asupra practicii muzicale şi prezenţei acesteia în toate domeniile de activitate spirituală. Instrumentele sunt şi la indieni foarte variate, iar preţuirea de care se bucura arta sunetelor a generat un anumit tip de profesionalism atât în ce priveste cântul vocal, cât şi cel instrumental. Se menţioneaza  harpa, flautul în mai multe variante ,cimpoiul, diferite tipuri de gonguri, darabane, castagnete etc

Egiptul antic Cu elemente care se întrepătrund, dar şi altele specifice unei anumite culturi, s-a dezvoltat arta muzicala la popoarele asirobabiloniene, la evrei sau la egiptenii lumii antice. Muzica aparţinând fastului de cult la evrei era grandioasă (se spune că la templul regelui Solomon au cântat 2.000 de muzicanţi) iar în ritualul de cult al egiptenilor ocupa un loc de prim ordinExista apoi o muzică pentru regii evrei şi faraonii egipteni care întregea ceremonialul palatelor. Se menţionează şi o muzică populară a oamenilor de rând, neîngrădită în canoane rigide, în care se cânta dorul şi elanul, dar şi starea de sclavie, de robie la care erau supuşi. Dintre instrumentele folosite, unele fiind comune cu ale altor culturi, se desprinde harpa egipteană, de o anumită construcţie, şi lira în muzica evreilor, la care cânta însuşi regele David.


MM

Polifonia Muzica medieval ă polifonic ă s-a dezvoltat exclusiv în vestul Europei. Ea a avut dou ă forme de manifestare. Dat f iind faptul c ă exista o intens ă via ţă religioas ă muzica medieval ă polifonic ă , de ş i s-a dezvoltat din muzica popular ă , a îmbr ă cat formele superioare ale muzicii sacre în cadrul Bisericii romano-catolice. Dintre numeroasele influen ţ e exercitate de muzica popular ă asupra coralului gregorian, deosebit de rodnic ă s-a dovedit cea a cânt ă rii pe mai multe voci. Ciocnirea cu aceast ă modalitate de a cânta trebuie s ă fi stimulat instinctul muzical al c ă lug ă rilor cu o sensibilitate mai dezvoltat ă pentru frumos. Atra ş i de bog ăţ ia expresiv ă a cântului pe mai multe voci, ei siau propus s ă transplanteze ş i în domeniul liturgic procedeele observate în practica popular ă . Str ă duindu-se a dep ăş i monotonia,ei au tins s ă l ă rgeasc ă tiparele tradi ționale ale cânt ă rii pe o singur ă voce. A ş adar, inviolabila psalmodie în unison a coralului gregorian vede la un moment dat al ă turându-i-se o a doua voce care evolueaz ă într-un strict paralelism cu ea, la interval de cvart ă sau cvint ă – a ş a zisul organum. Vocea de baz ă se numea cantus firmus, cea suprapus ă era vocea organal ă . În secolele X – XI, melodia ce se suprapunea peste cantus firmus cap ăt ă din ce în ce mai mult independen ţă , execut ă mi ş c ă ri contrastante în raport cu direc ţ ia vocii fundamentale iar adesea desf ăş oar ă gra ţ ioase vocalize în jurul sunetelor t ă r ă g ă nat expuse ale acesteia. Discantus se va numi aceast ă melodie înf lorit ă pe trunchiul str ă vechii ş i severei psalmodii gregoriene care, din cantus firmus a devenit tenor (adica melodia ţ inut ă în registrul grav).


MM

Newcomer: Incredibilul Moppy! Î:Buna ziua! Cum va numiti? R:Salut!Ma numesc Moppy. Î:La cate instrumente cantati pentru ca am observat ca la sendinta foto aveati destul de multe…? Nu,nu.(rade) NU cant la asa multe instrumente,cant doar la 3:violoncel, vioara si nai. Î:Ce gen de muzica cantati? Ma axez pe muzica de opera,simfonie,in special alaturi de orchestra mea. Î:Faceti parte dintr-o orchestra? Da,chiar eu am format-o in urma cu 2 ani si sunt coordonatorul ei. Î:Si acesta este un hobby al dvs. nu? Nu..asta imi place sa fac si din asta castig,din spectacole. Î:Am observant ca nu ati fost foarte mediatizati in ultima vreme,e adevarat? R:Da este adevarat..pentru ca nu suntem de mult timp pe piata dar am inceput sa fim ceruti la tot mai multe spectacole de opera.


MM

Î:Si cum va venit ideea de a forma o orchestra? R:Pai dupa 2 ani de studiu mi-a venit mie ideea aceasta pe care le-am zis-o si colegilor mei de la conservator..bineinteles ei fiind de accord,si am zis hai sa incercam..si uite-ne Î:Si ca mai ocupati cu altceva inafara de muzica? R:Inainte sa ma apuc de muzica am fost somer si acum pot sa spun ca am o meserie. Î:Si totusi de unde aceasta pasiune pentru muzica,pt acest gen de muzica? R:De mic mi-a placut muzica aceasta dar nu am crezut ca e pentru mine si pe la 24 de ani m-a convins fratele meu sa ma inscriu la conservator,iar acum ii multumesc. Î:Ce asteptari ai de la noul an? R:As vrea sa raman la fel de unit cu membrii orchestrei si cu la fel de multe putere de munca! Totul pentru fanii nostri pe care nu vrem sa-i dezamagim! Î:Apropo de fanii,lor ce le doriti? R:sa aiba parte de cele mai bune lucruri din lume, sa fie sanatosi, iubiti de cei dragi, si sa ramana in continuare alaturi de noi!


MM

Incepe ora de muzica iar profesoara stabileste ca orice raspuns,cuvant va fi melodic , adica va fi cantat.Bula absent...ajunge intr-un final ,da usa la perete si zice gafaind: -Doamna pro... -Iesi afaaaraaa nesimtiiituleee ,azi orice raspuns va fi prin canteeec Iese Bula afara , si mai incearca o data -Doamna profe... -Afaraaaa raspunzi prin cantec...ii canta profa lui Bula Iese Bula , sta se gandeste bate la usa intra si incepe pocnind din degete -Uop-suoari-oari...uop-suoarioari...doamnaaaa profesoaraaa v-a murit maaamaa!

Bancuri Pe vremea lui Ceausescu,la ora de muzica. Bula nu-si scotea vioara din cutie, învătătoarea: - De ce nu cânti Bula? - E dezacordata. - Hai ca ti-o acordez eu. Bula deschide cutia si învătătoarea striga: Bula,ce faci cu mitraliera la scoală? - Eu ca eu...,dar nu stiu ce o sa facă tata cu vioara la congres!


MM

Ceva ce nu stiai pana acum!

Sedinta de muzicoterapie se compune Terapia prin muzica din audierea unei sau mai multor melodii, fraze muzicale sau anumitor sunete care se repeta in asa fel incat vibratiile lor sa fie mai tot timpul constante. In terapia prin muzica sunetele si ritmul devin instrumente cu ajutorul carora se dezvolta creativitatea, se intra in contact cu sinele si se trateaza diverse probleme de sanatate ( anxietate, durere cronica, hipertensiune, dificultati de invatare etc.). Datorita efectului sau asupra sistemului nervos central, muzica este un factor important care ajuta la relaxare si la reducerea stresului. Ca instrument de dezvoltare personala, muzica contribuie la cresterea capacitatilor cognitive (atentie , memorie), psihomotorii (agilitate , coordonare, mobilitate ) si socioafective. In alta ordine de idei, o serie de oameni de stiinta japonezi condusi de dr. Masaru Emoto au demonstrat modul in care cuvintele si muzica afecteaza structura moleculara a apei (este demonstrat faptul ca apa reprezinta aproximativ 60-70% din corpul uman): apa a fost expusa diferitor agenti dupa care a fost congelata si s-au fotografiat cristalele formate.

Se cunoste puterea vindecatoare a sunetelor inca de pe vremea lui Pitagora. Se stia mai bine ca in zilele noastre ca orice boala provine din modul de a gandi si a intelege natura si locul omului in armonia naturii. Pitagora numea vindecarea cu ajutorul sunetelor purificare.El a conceput remedii atat pentru minte cat si pentru trup. Cu ajutorul unor instrumente adaptate de el, compunea o muzica speciala care diminua “pasiunule inferioare�. Sunetele calde si armonioase ne pot induce stari benefice menite sa imbunatateasca starea de sanatate si calm si chiar ne pot face rezistenti la stresul zilnic. In scolile din Grecia Antica si Egipt se credea ca stiinta sunetelor si cea a vindecarii erau sacre iar cunoasterea lor era rezervata numai initiatilor. Scopul terapiei prin muzica este acela de a reduce stresul psiho-fiziologic, durerea, starile psihice negative. Este desigur foarte simplu pentru fiecare din noi sa practicam o asemenea terapie. Putem sa renuntam de exemplu intr-o anumita situatie la a lua un analgezic in favoarea ascultarii muzicii care ne place. Totusi, trebuie sa avem in vedere ca preferintele noastre sa fie in acord cu energia reala pe care sunetele respective o poarta in mod obiectiv. Sunetele pe care terapeutii acestui domeniu le folosesc sunt in general sunete pure ale caror efecte au fost studiate experimental.


MM

Apa expusa simfoniei Molecula expusa olecula Apa din apa expusa nr. 6muzicii in Fa Majorunui "Pastorala" concert pentru a lui L. V. Beethoven nui izvor curat lui J.S Bach al lui L. V. Beethove

Apa expusa unei Molecula din apa inregistrari a Apa expusa unui rau murdar muzicii heavy-meta vocii lui Hitler

Muzica  

Revista Music Magasine

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you