Page 1

Via

Isaia 5:7 “Via Domnului oştirilor este casa lui Israel”.

8-9

Secvenţe din Israel

Țevat

Vedere spre sud-est din Țevat peste acoperișuri către Korazin și Lacul Kinneret

2 COVORUL CRONOLOGIC AL CUCERIRILOR • 5 Perpectiva Umană • 10 SFINŢENIE ŞI CINSTE 12 ANIMALE CURATE ŞI NECURATE • 14 TRANSFORMAREA ACOPERIŞURILOR ISRAELIENE ÎN SPAȚII VERZI Publicata de David House Fellowship I nc.

Via Aprilie 2013


COVORUL CRONOLOGIC AL CUCERIRILOR DRAGI PRIETENI, vreau să desfăşor înaintea dumneavoastră un covor cronologic al cuceririlor, a cărui lungime este de douăzeci şi cinci de ani!

Linişte, căci nu promisese oare Dumnezeu prin robul Său Moise: „... Veţi locui fără frică în ţara voastră .... Voi da pace în ţară, şi nimeni nu vă va tulbura somnul” (Leviticul 26:6)?

El reprezintă o fâşie din istoria antică plină de scop şi încadrată într-un anume tipar. Mă refer la Cartea care poartă numele ilustru al succesorului lui Moise, Iosua.

Comori, pentru că Dumnezeu declarase: „Abia veţi treiera grâul, şi veţi începe culesul viei, şi culesul viei va ţinea până la semănătură; veţi avea pâine din belşug, veţi mânca şi vă veţi sătura şi veţi locui fără frică în ţara voastră.” (Leviticul 26:5; Exodul 3:8; Deuteronom 33:28)

Scrutinul nostru fascinant va scana în mod profitabil sfertul de veac cuprins între 1451 şi 1426 înaintea erei noastre, perioadă despre care se poate spune că a inaugurat istoria Israelului ca naţiune. Tot ce s-a întâmplat în istoria anterioară intrării Israelului în Canaan a avut scopul de a pregăti acest eveniment măreţ; de la primul Paşte din Egipt şi până la înfrângerea regilor păgâni Sihon şi Og, Poporul Ales a fost pregătit de Dumnezeu pentru a detrona păgânismul şi a aprinde razele binefăcătoare ale Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ. Psalmistul descrie acest act divin folosindu-se de un limbaj pitoresc: „Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri, şi ai sădit-o. Ai făcut loc înaintea ei: şi ea a dat rădăcini şi a umplut ţara.” (Psalm 80:9-10; traducerea în lb. română 8, 9) În canonul ebraic al Scripturii, Cartea Iosua constituie prima dintre cele patru cărţi cunoscute ca „Profeţii anteriori”, celelalte trei fiind Judecătorii, Samuel şi Împăraţi. Această clasificare este potrivită dat fiind faptul că ele au un conţinut profetic în caracter. Moise i-a dus pe copiii lui Israel PÂNĂ LA Ţara Promisă; Yehoşua (Iosua) este gata să-i ducă ÎN Ţara Promisă. Israeliţii nădăjduiau că ţara Canaanului le va aduce linişte, comori şi victoria.

2

Via

Victorie, deoarece Dumnezeu asigurase pe Israel că „Veţi urmări pe vrăjmaşii voştri, şi ei vor cădea ucişi de sabie înaintea voastră.” (Leviticul 26:7; Deuteronom 7:1, 2) Dar, prieteni, Israel putea să intre în posesia promisiunilor sale doar prin credinţă în Făgăduitorul Divin. O credinţă în Făgăduitor, din care urma să rezulte ascultarea faţă de voia şi poruncile Divine. O credinţă în Făgăduitor, care, la nevoie, putea să treacă dincolo de limitele impuse de pura gândire şi logică umană. O astfel de credinţă nu era de fapt nici nebunească, nici ilogică, deoarece se baza logic şi înţelept pe Persoana şi promisiunile Făgăduitorului, Dumnezeul cel Veşnic al lui Israel. Să comparăm Cartea lui Yehoşua (Iosua) şi, de exemplu, Bemidbar (Cartea lui Moise cunoscută ca Numeri): „BEMIDBAR stă ca mărturie a LIPSEI DE RODIRE A NECREDINŢEI. YEHOŞUA stă ca mărturie a RODIRII CREDINŢEI. BEMIDBAR vorbeşte despre FRUSTRARE, EŞEC, DEŞERTĂCIUNE.

YEHOŞUA vorbeşte despre SCOP, ACŢIUNE, REALIZARE.”

să observaţi întreg conţinutul Cărţii Iosua, prezentându-l secţiune cu secţiune.

Fie ca acest principiu al CREDINŢEI să ne stea mereu în faţa ochilor în timp ce urmărim mişcările Poporului Ales. Haideţi! Să spionăm mai întâi Cartea Iosua aşa cum primii evrei au spionat Ţara Promisă.

Fiind convins că doriţi să prindeţi trenul minţii care vă va ajuta să ajungeţi la destinaţia comorilor spirituale din înregistrarea divină, mă voi aventura să listez toate secţiunile din Cartea Iosua.

Covorul cronologic al cuceririlor se întinde pe douăzeci şi patru de capitole, adică o perioadă de douăzeci şi cinci de ani. Pe acest covor observăm trei tipare majore care îi descriu pe copiii lui Israel sub conducerea lui Iosua:

Prima secţiune prezintă intrarea Israelului în Ţara Promisă în ciuda unor duşmani foarte agitaţi. Cele cinci capitole care formează această secţiune revelează:

1. Intrarea în Provincie (capitolele de la 1 la 5)

Capitolul 2: Misiunea iscoadelor

2. Paralizarea Populaţiei (capitolele de la 6 la 12)

Capitolul 3: Miracolul de la Iordan

3. Intrarea în Posesia Patrimoniului (capitolele de la 13 la 24)

Capitolul 4: Pietrele de aducere aminte din Iordan şi de dincolo de Iordan

Ai ascultat vreodată cu mult interes cum un prieten recita din mersul trenurilor? Ei bine, nu este o performanţă prea interesantă sau captivantă – în afara cazului în care doreşti să prinzi vreun tren! În cazul acesta lucrurile stau cu totul altfel, nu-i aşa? Fiecare anunţ cronologic devine tot mai intens, atingând apogeul atunci când este anunţat trenul pe care trebuie să-l prinzi ca să te ducă la destinaţie.

Capitolul 5: Manifestarea lui Sar Tzva Adonai

Vă asigur că nu m-am îndepărtat de tema acestui mesaj şi nici nu vreau să sugerez că Iosua i-a dus pe copiii lui Israel în Ţara Promisă cu trenul. Tot ce am vrut să fac a fost să vă ajut

Capitolul 1: Mandatul lui Dumnezeu

Şi noi suntem gata să intrăm în ţară în următoarele mesaje şi sperăm să o facem agitând teoriile omeneşti pur speculative care în prezent sunt adâncite în ţara promisă a moştenirii spirituale a Israelului de astăzi. Sunt convins că veţi descoperi dincolo de orice dubiu că istoria Israelului din acele zile ale cuceririi Canaanului este tipică tuturor adevărurilor spirituale de preţ care au o valoare imediată imensă pentru noi, cei din generaţia actuală.

Aprilie 2013

3


A doua secţiune, pe care am intitulat-o „Paralizarea Populaţiei”, se întinde de la capitolul şase la capitolul doisprezece. Iată titlurile, după cum obişnuiesc să spună prezentatorii de ştiri: Capitolul 6: Distrugerea Ierihonului Capitolul 7: Înfrângerea DE CĂTRE Ai

Descoperirea lui Acan

Capitolul 8: Înfrângerea cetăţii Ai

Demonstraţie de la Ebal şi Gherizim

Capitolul 9: Înşelăciunea gabaoniţilor Capitolele 10-12: Înfrângerea împăraţilor

Detalii despre 31 de victorii

Credeţi-mă că există comori bogate şi neaşteptate în fiecare dintre aceste capitole şi sper că veţi fi prezenţi atunci când vor fi scoase la suprafaţă prin aceste mesaje. Ultima secţiune, pe care am intitulat-o „Intrarea în posesia patrimoniului”, se întinde de la capitolul treisprezece până la sfârşitul cărţii şi poate fi împărţită după cum urmează: Capitolele 13-21: Împărţirea Ţării şi oraşele Capitolul 22:

Disputa legată de altarul care nu era la Şilo

Capitolele 23-24: Cuvântările şi moartea lui Yehoşua După ce ne-am plantat adânc picioarele în Carte, ca pregătire absolut necesară asimilării conţinutului ei important, să le plantăm şi în pământul în care era Iosua şi să survolăm scena ca pregătire interesantă pentru participarea noastră la cucerirea Canaanului. Ne aflăm pe o câmpie bogată şi fertilă care poartă un nume foarte îmbietor şi care nu ne va dezamăgi odată intraţi în zona pe care o defineşte. Numele Abel-Sitim înseamnă „locul umed al salcâmilor.” Imaginea unei zone umede cu copaci este şi mai impresionantă dacă ne gândim că stăm lângă Iosua, nu foarte departe de cea mai joasă depresiune din lume,

4

Via

Perpectiva Perpectiva Umana Umana

căci Marea Moartă este situată la circa 1.275 picioare (370 m) sub nivelul Mării Mediterane. Din perspectiva noastră, Ierihonul, situat la doar 8 mile (13 km) spre vest, dincolo de Râul Iordan, se coace de obicei datorită căldurii tropicale. Umezeala şi copacii erau cu adevărat bine veniţi.

Dar câmpia Sitimului era şi un loc de o frumuseţe rară. Spre est, munţii Moabului împodobeau orizontul cu o nuanţă albastră de o bogăţie şi adâncime pe care nu le-am mai văzut decât în Munţii Albaştri din Australia. Scăldat de multe râuleţe şi pârâuri, AbelSitim se întinde ca un covor de flori sălbatice uimitoare, în timp ce leandrii parfumaţi îşi apleacă ramurile încărcate de flori, mângâind florile de pe jos, iar mulţimea de păsări, cu cântecele şi penajul lor strălucitor, intră şi ea pe scena în care „fiecare imagine încântă ochiul.” Din acest loc care ne oferă o perspectivă minunată, vom porni pe urmele lui Iosua şi vom traversa Iordanul, intrând în Ţara Promisă. Dr. Lawrence Duff-Forbes (1900-1964) Director fondator al David House Fellowship Inc. Acest articol este un extras din seria radiofonică foarte populară, „Treasures From the Tenach” – „Comori din Tenach”, care este şi transcrisă. Atât versiunile audio (tastaţi MP3 tab, apoi „153ChronologicalCarpetConquest. mp3”) cât şi cele în scris sunt disponibile gratuit la www.thevineyard.org.au

DRAGI PRIETENI, în cadrul progresului nostru sistematic prin Cărţile Bibliei noastre ebraice, am ajuns la a treia carte a lui Moise, cunoscută în engleză/română ca Leviticul, iar în ebraică, Vayikra. Asemenea pietrelor preţioase care împodobeau efodul Marelui Preot din Israel, şi noi am descoperit ideea-cheie individuală şi preţioasă care strălucea în fiecare dintre primele trei cărţi ale Torei. Alegerea a fost bijuteria Genezei, răscumpărarea a fost strălucirea Exodului, iar comuniunea, piatra preţioasă a Leviticului.

În Exodul, muntele este platforma de pe care Dumnezeu vorbeşte pentru a aduce Israelul în uniune cu Sine; în Leviticul, Mişkan (Cortul) este pragul de pe care Dumnezeu vorbeşte pentru a aduce Israelul în comuniune cu Sine. Apoi Cartea Leviticul amplifică Exodul şi revelează posibilitatea, cărarea şi pregătirea acestei comuniuni dulci cu Dumnezeirea. Exodul revelează că oamenii sunt aduşi aproape de Dumnezeu prin sângele jertfei substitut; Leviticul descoperă faptul că oamenii sunt ţinuţi aproape de Dumnezeu prin acelaşi mijloace poruncite de Divinitate. În Exodul Dumnezeu se apropie de om; în Leviticul omul se apropie de Dumnezeu. În Exodul Dumnezeu este revelat ca Dragoste Divină; în Leviticul acest atribut se păstrează, dar este amplificat,

pentru că Dumnezeu este prezentat atât ca Lumină Divină cât şi ca Dragoste Divină.

Aici este punctul critic al problemei. Permiteţimi să vă prezint problema folosind câteva versuri ale poetului englez, Thomas Gray, (17161771), din poezia intitulată „Progresul Poeziei”: „El a trecut peste graniţele fierbinţi ale spaţiului şi timpului, Tronul viu, strălucirea de safir, Unde îngerii tremură în timp ce privesc prelung, El a văzut; dar orbit de excesul de lumină, A închis ochii într-o noapte fără de sfârşit.” Ultimele versuri sunt foarte puternice, nu-i aşa? Gândiţi-vă! „Orbit de excesul de lumină.” Meditaţi puţin la aceste cuvinte pentru că prezintă perfect problema comuniunii dintre Dumnezeu şi om. CARACTERUL şi ACTIVITATEA revelate ale lui Dumnezeu ne arată că El doreşte din răsputeri comuniunea şi părtăşia intimă, neumbrită şi susţinută cu coroana creaţiunii Sale, Omul; şi aceasta, bineînţeles, pentru binele Omului, căci Dumnezeu este dragoste şi vrea bunăstarea maximă pentru om. Dar CARACTERUL şi ACTIVITATEA revelate ale Omului scot la iveală OBSTRUCŢIA din calea comuniunii cu Dumnezeirea. Aici deci este marea valoare din Vayikra (Leviticul), căci ne arată cum Cel Veşnic:

Aprilie 2013

5


Perpectiva Umana

1. PUNE SUB REFLECTOR fără milă obstrucţia din calea comuniunii; apoi

2. DEPĂŞEŞTE plin de milă obstrucţia din calea comuniunii. Înainte de a analiza mai adânc problema acestei obstrucţii din calea comuniunii senine şi susţinute dintre Dumnezeu şi Om, haideţi să obţinem un indiciu important printr-un proces pur mecanic. Leviticul este cea mai scurtă carte din Chumaş – cele cinci cărţi ale lui Moise; totuşi cuvântul ebraic ce denotă de obicei „SFINŢENIA” domină în limba engleză vocabularul de bază al acestei cărţi. Personal am numărat 150 de apariţii ale cuvântului ebraic ce transmite ideea de „SFÂNT”; într-adevăr, acest cuvânt ebraic este folosit mai frecvent în cele 859 de versete ale celor 27 de capitole ale cărţii Vayikra decât în ORICARE ALTĂ CARTE A SFINTELOR SCRIPTURI. Revelatoare descoperire, nu-i aşa? Un anumit verset din Vayikra atinge însuşi miezul problemei. Permiteţi-mi să-l citez:

:‫קדשים תהיו כי קדוש אני יהוה אלהיכם‬ „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu Domnul Dumnezei voştri.” Am repetat o parte din al doilea verset din capitolul 19, atrăgând atenţia asupra pluralităţii substantivului ‫ – אלהיכם‬strict tradus ca „Dumnezei”, deoarece după spusele lui Rashi, „Substantivul Elohim este un substantiv la forma plurală, iar atunci când se referă la Dumnezeu este urmat de un verb la singular.” Acesta este un loc ideal pentru a „redobândi” sensul biblic al cuvântului tradus „sfânt.” Rădăcina ebraică este ‫ קדש‬şi este folosită

6

Via

pentru prima oară în Scriptură în Genesa capitolul 2, versetul 3:

‫ויברך אלהים את־יום השביעי ויקדש אתו‬ „Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o.” Aici, traducerea foloseşte cuvântul englezesc/ românesc „a sfinţit”. Totuşi, o zi este o perioadă de timp impersonală care în mod clar nu posedă atribute personale legate de calitatea morală sau spirituală. Astfel, cuvântul „a sfinţit” derivat din rădăcina ‫ קדש‬transmite corect ideea de distincţie sau separare de alte zile. A doua folosire a acestei rădăcini ebraice vă va surprinde, dar reţineţi, ea face parte din efortul nostru de a „redobândi” ceva. Cuvântul se găseşte în capitolul 38 din Genesa în versetele 21 şi 22 în povestioara despre patriarhul Iuda care s-a abătut de la corectitudinea morală folosindu-se de o persoană pe care o considera o prostituată de profesie. Căutând-o din nou, Iuda întreabă:

‫איה הקדשה‬ „Unde este curva ...?” O mică idee ne-ar putea sugera că semnificaţia rădăcină este din nou cea din primul caz. Ziua a şaptea era separată, pusă deoparte, consacrată, dedicată unei asocieri sfinţite. Şi curva era separată, pusă deoparte, consacrată şi dedicată, dar de data aceasta, unei asocieri nesfinţite. A treia folosire a rădăcinii ‫ קדש‬ne oferă mai multe informaţii despre sensul său de bază. Găsim cuvântul în Exodul capitolul 3, versetul 5, unde Moise se confruntă cu fenomenul tufişului care arde, iar Dumnezeu îi aminteşte:

‫כי המקום אשר אתה עומד עליו‬ :‫אדמת־קדש הוא‬

„... căci locul pe care calci este un pământ sfânt.” Adică, pământ separat, pus deoparte, consacrat, dedicat spre a fi un loc de întâlnire sfântă dintre Dumnezeu şi Moise. Acum putem înţelege mai bine semnificaţia principală a versetului cheie din capitolul 19: „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu Domnul Dumnezeii vostru.” Dumnezeul cel Veşnic trebuie înţeles ca o Fiinţă a cărui dominare, putere, atribute, natură, dispoziţie şi calităţi sunt de aşa manieră încât Îl fac total separat şi pus deoparte faţă de masa „dumnezeilor” nevrednici ai păgânismului. Lui trebuie să I se aducă închinare pentru ceea ce este cu adevărat – singurul Dumnezeu adevărat al Universului – astfel poziţia, statutul Său sunt unice. Tot aşa şi Israelul, instrumentul pe care l-a ales, trebuia să fie unic. Separat de practicile de închinare ale naţiunilor păgâne; pus deoparte pentru slujba divină a lui Dumnezeu, consacrat Persoanei Lui şi dedicat realizării planurilor Sale. Fără îndoială că acest verset, Leviticul 19:2, atinge miezul problemei, deoarece el revelează caracterul impunător al lui Dumnezeu ca Lumină, chemarea iubitoare a lui Dumnezeu ca Dragoste şi, după cum vom vedea în următorul meu mesaj, el expune IDENTITATEA obstrucţiei din calea comuniunii senine dintre Dumnezeu şi Omenire în general.

confruntă Dumnezeu când, în DRAGOSTE divină, caută o modalitate de a trece peste obstrucţie în mod drept şi justificat, căci Dumnezeu este şi LUMINĂ, iar lumina aduce moarte întunericului. Nu este necesar să recurgem la teologie pentru a elucida această problemă; experienţa umană este suficientă acestui scop – Dumnezeu este în esenţă ATOT-SFÂNT, iar Omul nu. Această afirmaţie nu reiese doar prin revelaţie; partea jucată de Om este degajată de experienţa umană, aşa cum puroiul iese dintr-o rană urâtă, infectată. Dumnezeu este Lumină şi dacă Omul în starea lui nesfântă se apropie de Cel Sfânt, Binecuvântat să fie El, ne-am aminti foarte repede versurile lui Gray: „El a văzut; dar orbit de excesul de lumină, A închis ochii într-o noapte fără de sfârşit.” Dr. Lawrence Duff-Forbes (1900-1964) Director fondator al David House Fellowship Inc. Acest articol este un extras din seria radiofonică foarte populară, „Treasures From the Tenach” – „Comori din Tenach”, care este şi transcrisă. Atât versiunile audio (tastaţi MP3 tab, apoi „074MankindsApproach.mp3”) cât şi cele în scris sunt disponibile gratuit la ww.thevineyard.org.au

Aceasta, la rândul său, descoperă înţelegerii noastre spirituale PROBLEMA cu care se

Aprilie 2013

7


secvenţe din ISRAEL secvenţe din ISRAEL secvenţe din ISRAEL secvenţe din ISRAEL

T ¸ evat

Foto fundal: Țevat Foto, de la stânga la dreapta: Bătălia pentru Țevat evocată; Monumentul mortierei Davidka; Cazemată cu urme de gloanțe.

8

Via

Aprilie 2013

9


SFINŢENIE ŞI CINSTE Gândul:

Comentariul:

Cum arată o persoană sfântă? Te gândeşti la un preot sau la o călugăriţă? Poate la un predicator? Poate îţi imaginezi un iudeu hasidic cu barbă mare, cu favoriți şi pălărie neagră. Leviticul 19-20 conţine descrierea biblică a felului cum arată sfinţenia. Pasajul începe cu cuvintele: „Vorbeşte întregei adunări a copiilor lui Israel, şi spune-le: „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul Dumnezeul vostru”” (Leviticul 19:2).

Una dintre legile sfinţeniei declară: „Să nu furaţi, şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii” (Leviticul 19:11). Aţi fost vreodată furaţi de o persoană religioasă? Nu ne surprinde să fim furaţi de oamenii din lume, dar este o mare decepţie ca unul care pretinde că este creştin sau un iudeu practicant să ne înşele sau să abuzeze financiar de noi. Aşteptăm mai mult de la o persoană religioasă decât de la una nereligioasă. Presupunem că o persoană religioasă îşi va conduce afacerile în concordanţă cu valorile spirituale pe care le proclamă. Aceasta este de fapt diferenţa dintre o persoană religioasă şi una nereligioasă. Aceasta înseamnă să fii sfânt. Tora spune că atunci când o persoană religioasă dă dovadă de lipsă de integritate, ea profanează numele lui Dumnezeu. Cuvântul profan este opusul cuvântului sfânt. Sfânt înseamnă „pus deoparte.” Profan înseamnă „comun şi de rând.” Atunci când o persoană religioasă se comportă la fel ca o persoană de rând, ea face ca şi Dumnezeu să pară comun şi de rând. Acea persoană aduce daune reputaţiei lui Dumnezeu. Un necredincios care fură, înşeală, minte, mărturiseşte strâmb şi nu se ţine de cuvânt este ceva obişnuit, dar un credincios care se poartă aşa, face de ruşine credinţa şi creează prilejul ca ce cei necredincioşi să spună, „Vedeţi? Şi el e la fel ca noi. Ştiam eu că Dumnezeul şi religia lui sunt lipsite de substanţă.” Înţelepţii au înţeles porunca, „Să nu asupreşti pe aproapele tău, şi să nu storci nimic de la el prin silă” (Leviticul 19:13) ca fiind o interzicere a tranzacţiilor necinstite în afaceri. Ca ucenici ai lui Yeşua, împlinitori ai

10

Via

Torei lui Dumnezeu, trebuie să ne străduim să fim cinstiţi în toate aspectele, dar mai ales în domeniul afacerilor. Middot U’Miţvot (Caracter şi fapte) Mânie şi răzbunare „Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.” (Leviticul 19:18) Răzbunarea nu este un privilegiu acordat copiilor lui Dumnezeu. Dacă cineva ne face rău, nu ni se permite să răspundem cu rău. Acest aspect ne plasează pe o poziţie clar dezavantajoasă după standardele lumii. Dar ce trebuie să facem când altcineva ne face rău? Apostolul Pavel ne învaţă că trebuie să biruim răul prin bine. Trebuie să răspundem la insulte cu bunătate şi la blesteme cu binecuvântări. Pavel spune, „Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău ... Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii” (Romani 12: 17-18). Asta sună ca o reţetă pentru nedreptate. Îi invită pe oameni să abuzeze de noi. Dar Pavel nu exclude răzbunarea şi dreptatea; el ne spune doar să nu le luăm în propriile mâini. Dacă va fi să vină vreo răsplată, să vină de la Dumnezeu. El spune: „Prea iubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri; ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu” (Romani 12:19). Această situaţie poate fi comparată cu doi copii care se bat în lada de nisip. Primul copil aruncă nisip în faţa celui de-al doilea. Al doilea copil ar putea să retalieze aruncând şi el cu nisip, sau ar putea aştepta intervenţia mamei. Dacă aruncă cu nisip, se coboară la nivelul fratelui său şi pierde teren pe tărâmul moral. Ambii copii sunt acum aruncători de nisip; niciunul nu este mai bun decât celălalt. În plus, pe ambii îi aşteaptă pedeapsa. Dacă al doilea copil aşteaptă însă ca mama să facă dreptate, îşi păstrează

calitatea morală şi nu este pedepsit. Fratele lui va fi disciplinat probabil mai mult decât merită pentru aruncatul nisipului. Aceasta este strategia recomandată de Pavel. Dacă cineva spune ceva răutăcios despre tine, iar tu auzi şi răspunzi spunând la rândul tău ceva răutăcios, şi tu şi cealaltă persoană greşiţi. Opţiunea mai bună este aceea de a-ţi păstra statutul moral şi a lăsa problema în mâinile Celui Atotputernic, Cel care judecă universul cu dreptate. Aceasta este cărarea credinţei adevărate. Dacă luăm problema în propriile mâini, demonstrăm o lipsă de credinţă. Simţim că trebuie să ne răzbunăm singuri deoarece nu credem că Dumnezeu va rezolva situaţia. Pavel recomandă o răzbunare inversă. El spune: „Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul prin bine” (Romani 12:21). Suntem biruiţi de rău atunci când răspundem cu rău. Dacă răspundem la rău cu rău, devenim şi noi răi. Pavel recomandă răsplătirea răului cu binele şi citează un proverb pentru a demonstra eficacitatea acestei strategii: „Dacă este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i apă să bea. Căci făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti” (Proverbe 25:21-22) Cu permisiunea First Fruits of Zion (FFOZ) www.ffoz.org Kedoşim - ‫קדשים‬: „Sfânt” Tora: Leviticul 19:1-20:27 Haftara: Amos 9:7-15 Evanghelii: Luca 16-17. FFOZ Arhivele e-Drash: Sfânt. Cuvântul ebraic „drash” înseamnă „căutat.” FFOZ e-Drash este bazat pe cunoscutul Program de studiu al Torei, Clubul Tora. Pentru o prezentare a Clubului Tora, vizitaţi www.torahclub.org.

Aprilie 2013

11


ANIMALE CURATE ŞI NECURATE Gândul:

Comentariul:

Dacă ascultăm de Dumnezeu doar atunci când înţelegem sau avem înclinaţie spre ceea ce ni se cere, nu putem vorbi de ascultare reală. Situaţia se poate compara cu aceea a unui copil căruia tatăl său i-a cerut insistent să se culce seara la ora opt. În prima seară, copilul se simţea obosit încă de la ora şapte şi jumătate, deci l-a ascultat pe tata. „Ce înţelept e tata să mă trimită la culcare la opt,” se gândea copilul. Dar a doua seară nu se mai simţea obosit şi nu se putea gândi la nici un motiv logic pentru care să se ducă la culcare atât de devreme. Stabilirea orei de culcare la opt părea arbitrară şi inutilă şi copilul a ales să o ignore. Ascultarea care se manifestă doar atunci când ne convine nu este ascultare adevărată.

„Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; voi să vă sfinţiţi, şi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt; să nu vă faceţi necuraţi prin toate aceste târâtoare care se târăsc pe pământ.” (Leviticul 11:44) De ce spune Dumnezeu că unele animale sunt curate (îngăduite pentru rânduială) iar altele necurate (neîngăduite)? Multe cărţi s-au scris pe marginea acestui subiect şi diferiţi comentatori s-au străduit să găsească o explicaţie potrivită şi logică. O teorie populară este aceea conform căreia animalele permise sunt cele sănătoase pentru organismul nostru. Animalele nepermise tind să fie necrofage şi probabil că în carnea lor se află mai multe toxine şi elemente dăunătoare. Tot mai multe dovezi ştiinţifice par să sprijine această noţiune.1 Cu siguranţă că Dumnezeu în înţelepciunea Lui ştia ce mâncăruri erau bune pentru poporul Lui şi ce mâncăruri le puteau dăuna. Dar eu cred că mai este vorba şi despre altceva pe lângă sănătate. Legile coşer nu sunt versiunea lui Dumnezeu de regim dietetic sănătos. Legile referitoare la ce este curat şi ce este necurat au de-a face cu participarea în sistemul de închinare de la Cort. Printre lucrurile care făceau o persoană necurată se numărau moartea, lepra, mucegaiul şi mortalitatea umană. Unele dintre animale numite „necurate” sunt animale de pradă sau necrofage care se hrănesc cu mortăciuni. Unele dintre ele sunt asociate cu contaminarea rituală. Probabil că Cel Atotputernic a numit unele animale necurate din cauza asocierii lor cu necurăţia rituală. Dumnezeu doreşte ca poporul Lui să fie o împărăţie de preoţi, fapt ce implică dezvoltarea unei preocupări rituale în viaţa de zi cu zi. Totuşi acestea sunt doar presupuneri. De fapt nu ştim motivul pentru care unele animale

12

Via

sunt numite curate iar altele nu. Rabinii explică faptul că legile coşer aparţin unei categorii de porunci fără explicaţii raţionale (chukim, ‫)חקים‬. A întreba de ce boul este coşer, iar marele leneş nu, este ca şi cum am întreba de ce Sabatul este a şaptea zi a săptămânii şi nu prima zi sau de ce răsare soarele la est şi nu la vest. Unele lucruri trebuie acceptate pentru simplul fapt că aşa spune Dumnezeu. Cine suntem noi să-L luăm la întrebări pe Dumnezeu? El a hotărât ca anumite animale să nu fie considerate mâncare de poporul Lui, Israel. Acesta este un prerogativ care-I aparţine.

Unora li se pare revoltătoare ideea consumării unui animal necurat. Gusturile, preferinţele şi poftele personale sunt motive greşite pentru evitarea mâncărilor necurate. Similar, interesul exclusiv într-o sănătate mai bună nu este un motiv potrivit pentru respectarea coşerului. Un rabin faimos care a trăit în zilele imediat următoare apostolilor susţinea că nimeni nu trebuie să spună, „Porcul mi se pare dezgustător”. În loc de aceasta putea spune, „Aş putea să mănânc, dar Tatăl meu ceresc mi-a interzis să mănânc, deci nu o voi face.”2

Deşi probabil că nu vom fi în stare să deducem de ce Dumnezeu a ales unele animale ca să fie curate iar altele necurate, ştim că El a impus aceste legi alimentare poporului Său Israel. Tora ne spune că este o chestiune de sfinţenie:

Cu permisiunea First Fruits of Zion (FFOZ) www.ffoz.org

„Să nu vă faceţi necuraţi prin ele, să nu vă spurcaţi prin ele. Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; voi să vă sfinţiţi, şi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt; să nu vă faceţi necuraţi prin toate aceste târâtoare care se târăsc pe pământ. Căci Eu sunt Domnul, care v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru, şi să fiţi sfinţi; căci Eu sunt sfânt.” (Leviticul 11:43-45) Dumnezeu a dat poporului Israel legile alimentare pentru a-i face sfinţi. Reţineţi, cuvântul sfânt nu se referă la o calitate morală/etică. El înseamnă a fi pus deoparte. Israel ar trebui să demonstreze lumii că este o naţiune pusă deoparte pentru DOMNUL. Una din modalităţile prin care poporul Israel trebuie să facă aceasta este menţinerea unui regim alimentar special care, pe anumite niveluri, îi ţine separaţi de alţii. Cerinţele speciale ale regimului coşer i-au forţat pe iudei să se strângă în comunităţi, limitându-şi astfel interacţiunea cu alte comunităţi.

Şemini - ‫שמיני‬: „Al optulea” Tora: Leviticul 9:111:47 Haftara: 2 Samuel 6:1-7:17 Evanghelii: Marcu 9:1-13. FFOZ Arhivele e-Drash: Veniţi. Cuvântul ebraic „drash” înseamnă „căutat.” FFOZ e-Drash este bazat pe cunoscutul Program de studiu al Torei, Clubul Tora. Pentru o prezentare a Clubului Tora, vizitaţi www.torahclub.org. 1. De exemplu, Holy Cow! Does God Care About What We Eat? de Hope Egan (Marshfield MO: First Fruits of Zion, 2005) 2. Rabi Elezar ben Azaryah în Yalkut Şimoni Kedoşim 626.

Aprilie 2013

13


TRANSFORMAREA ACOPERIŞURILOR ISRAELIENE ÎN SPAȚII VERZI Noul Centru Ecologic cu Acoperişuri Verzi din Haifa este primul de acest fel din Orientul Mijlociu şi unul dintre primele la nivel global în ceea ce priveşte biodiversitatea. Oricine ar putea aşeza pe un acoperiş câţiva pomişori în ghiveci sau câteva plante delicate, dar o grădină amplasată pe acoperiş nu oferă aceleaşi beneficii ecologice ca „acoperişul verde” – un strat de vegetaţie uşor de întreţinut care izolează clădirea de dedesubt şi reduce şuvoaiele de apă de pe străzile pavate din apropiere, acţionând ca un burete care absoarbe apa de ploaie. Profesor Leon Blaustein, director al noului Centru Ecologic al Acoperişurilor Verzi din cadrul Universităţii Haifa, spune că centrul israelian este primul de acest tip din Orientul

14

Via

Mijlociu şi unul dintre primele din întreaga lume care să se axeze pe conservarea biodiversităţii în mediul urban. „Când creezi un oraş, distrugi mare parte din habitatul natural al plantelor şi animalelor; noi vrem să atenuăm această situaţie cât mai mult prin intermediul habitatelor de pe acoperişuri,” declară Blaustein pentru ISRAEL21c. Blaustein şi echipa lui au instalat 48 de module experimentale pe acoperişul Uniunii Studenţeşti din cadrul universităţii, fiecare cu un material de creştere diferit, cu o configurare a scurgerilor diferită şi cu o grupare diferită a plantelor. Cercetătorii din domeniul ecologiei din întreaga lume vor observa monitorizarea de către Israel a modulelor, analizând cât de bine se dezvoltă, atrag insecte, păsări şi alte animale, în speranţa determinării unei reţete mai bune pentru dezvoltarea biodiversităţii pe acoperişurile verzi din climatele aride. Ei speră ca în final să creeze parcele de acoperiş verde experimentale pe alte clădiri din campus şi din împrejurimile oraşului Haifa, precum şi din alte oraşe din Israel.

„Teren de joacă” pentru ecologişti Centrul de Ecologie cu Acoperişuri Verzi va furniza un laborator în aer liber neobişnuit pentru cercetătorii din ecologie şi biologie evoluţionistă din întreaga lume, care vor putea dezvolta şi testa teorii ecologice, spune Blaustein, care conduce Laboratorul Ecologic al universităţii. „Suntem abia la început. Căutăm colaboratori în afara universităţii, cum ar fi persoanele din guvern sau oficiali NGO”, spune Blaustein, care a luat recent legătura cu oameni de ştiinţă interesaţi din Elveţia şi Statele Unite. Proiectul a început mulţumită unui donator din străinătate şi a intervenţiei ecologistului în polenizare şi plante Amos Dafni din cadrul Universităţii Haifa, a ecologistului în modelarea reliefului Lior Blank, a expertului în managementul mediului înconjurător Shay Levy, a profesorilor de geografie Noam Greenbaum şi Dan Malkinson şi a expertului londonez în acoperişuri verzi şi eco-design, Gary Grant. Doctorandul Amiel Vasl conduce experimentul de pe clădirea Uniunii Studenţeşti, în timp ce

masterandul Ariel Solodar va testa fezabilitatea folosirii „apei gri” provenită de la chiuvetele din clădiri pentru a iriga plantele şi a purifica apa. Blaustein explică cum creşterea unui substrat pe acoperişurile verzi izolează clădirile de căldură şi frig, astfel încât nu mai este nevoie de atâta energie pentru a menţine o temperatură confortabilă în interior. Prin absorbirea apei de ploaie înainte ca aceasta să ajungă la asfaltul sau betonul neabsorbant de dedesubt, acoperişurile verzi pot preveni şuvoaiele de apă din mediul urban. Centrul a fost inaugurat în octombrie cu ajutorul unui consiliu internaţional care-i include pe lângă alţii pe eco-arhitectul Ayal Ronen de la Academia de Artă şi Design din Ierusalim, pe Rakefet Sinai, arhitect afiliat la Institutul de Tehnologie Technion-Israel şi pe Howard Wenger, preşedinte al SunPower şi alte companii de grădinărit din California. Abigail Klein Leichman (26 decembrie 2012) Cu permisiunea Israel 21C (www.israel21c.org)

Aprilie 2013

15


VIA Vol 55, No 3 Aprilie 2013

Abonamente şi Cadouri online www.thevineyard.org.au Cel mai eficient mod de abonare şi /sau donaţii Abonament anual AUS $35; Europa €30; USA $35 Prin transfer bancar AUSTRALIA Titular Cont: David House Fellowship Inc Banca: Westpac Filiala: 468 Centre Road, Bentleigh, 3204 SWIFT: WPACAU2S Cont nr.: 157 891 BSB: 033 034

David House Fellowship Inc. editori ai revistei VIA. OBIECTIV: să arate dragoste creştină faţă de casa lui Israel şi să răspândească pretutindeni adevărul mesianic.

“Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! Cei ce te iubesc să se bucure de odihnă.” Psalm 122:6

Prin cec bancar David House Fellowship Inc P O Box 318 Bentleigh East VIC 3165 Australia MediaServe P O Box 2980 Swindon SN6 7WR UK Prin telefon AUSTRALIA: +61 (03) 9016 3398 Skype: dhf_skype UK: +44 (0) 1793 862 147 Informaţii: www.thevineyard.org.au Director: Mark Warren (Australia) AUSTRALIA: mark@thevineyard.org.au UK: ukoffice@mediaserve.org Grafică/Design: AUSTRALIA: Kreate Graphics, kreate@kreategraphics.com.au UK: First Concept Communications, www.first-concept.co.uk

Toate citatele din Scriptură sunt luate din traducerea New King James, Copyright © 1982 de Thomas Nelson, Inc., cu excepţia celor pentru care este precizată în mod expres o altă traducere. Toate drepturile rezervate. NB: Revista VIA nu apare în luna ianuarie. Vizitaţi-ne la: www.thevineyard.org.au


(Romanian) Vineyard Magzine April 2013  

A world-wide publication stimulating readers to faith in God and His Messiah

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you