Biserica LuteranĂŁ
pastila de culturĂŁ
ArhitecturĂŁ de valoare ĂŽnecatĂŁ ĂŽntre blocurile anilor 1959-1980
1
P
rezenÞa În Bucureºti a celor de credinÞã confesionalã evanghelicã este consemnatã Încã din secolul al XVI-lea. AbundenÞa lemnului la timpul respectiv a permis realizarea de cãtre comunitatea luteranã a unei mici biserici. Prospera activitate a condus la creºterea numãrului de membri iar, În veacul al XVIII-lea, demersurile Întreprinse au generat declanºarea lucrãrilor de zidire a unui nou lãcaº de cult. ConstrucÞia n-a devenit Însã funcÞionalã imediat: lucrãrile au fost stopate, la 1756, prin ordin al domnului Constantin Mavrocordat. Dupã alte câteva demersuri, domnitorul Alexandru Ipsilanti a acordat avizul reluãrii lucrãrilor În mahalaua Stejarului, azi zona limitrofã Sãlii Palatului. Aceastã zidire a fost °QDOL]DWÊ vQ LXOLH FkQG D IRVW V°QèLWÊ SULPLQG din partea enoriaºilor diverse obiecte de cult, ca danii. De data aceasta, Însã, biserica s-a bucurat de protecÞia domniei. Ca urmare a creºterii comunitãÞii din primele decenii ale secolului al XIX-lea, precum ºi a puterii economice a enoriaºilor, la jumãtatea veacului s-a impus ca o necesitate realizarea unei noi biserici. A fost ales proiectul arhitectului Wohnbach iar fondurile au fost strânse atât prin colectã publicã, cât ºi prin donaÞii ca cele fãcute de Împãratul Austriei, prinÞul Bibescu ºi alÞii. MenÞionãm cã prezenÞa la Bucureºti a compozitorului ºi interpretului Franz Liszt s-a soldat cu donarea sumelor rezultate din concertele
Detalii de arhitecturã 1. Volumul amplu se datoreazã turnului-clopotniÞã de 36 m. 2. Ferestrele laterale permit intrarea luminii la parter ºi etaj. 3. Un ceas apare Între elemente romanice, gotice ºi renascentiste. 4. Deasupra arcadelor faÞadei sunt ferestre circulare (rozete). 5. Ca plan, se Încadreazã În tipul de construcÞii bazilicale. 6. Cafasul corului se aflã la primul nivel, alãturi de orgã. 7. Orga e opera remarcabilã din 1796 a lui Johann Prause. 8. Vitraliile sunt realizate dupã desenele pictorului Sever FrenÞiu.
2
82 l
Misiunea
CASA 1/07
3
VXVèLQXWH /D PRPHQWXO V°QèLULL noii construcÞii au participat reprezentanÞi ai cultului ortodox, FDWROLF çL UHIRUPDW PRPHQWXO °ind consemnat prin emiterea În 1853 a unei medalii realizate ca modelaj de Karl Storck ºi gravate de Kruse. Comunitatea luteranã a avut, prin cãsãtoria la 3/15 noiembrie 1869 a domnitorului Carol I cu prinÞesa Paulina Ottilia Elisabeta
Luisa de Neuwied, de confesiune luteranã, o ferventã susÞinãtoare, atât moral, cât ºi material. Interiorul bisericii a primit o serie de broderii Þesute chiar de noua Doamnã a României. 'HçL GH DPSORDUH HGL°FLXO ELsericii a cunoscut, În timp, noi PRGL°FÊUL FDUH L DX FRPSOHWDW dotãrile. Unele intervenÞii, realizate dupã proiectele arhitecÞilor C. Schmidt ºi H. Seewaldt au
4
constat În prelungirea altarului ºi adãugarea a douã Încãperi: spre nord, pentru a adãposti loja reginei, ºi spre sud, pentru a facilita accesul la altar ºi amvon. Marelui incendiu din 1912 i-au cãzut pradã altarul, mobilierul, loja regalã, corul, tuburile orgii ºi o parte dintre ferestre. Distrugerile au fost Înlãturate prin prompte eforturi materiale. ªi seismul din QRLHPEULH D IRVW UHVLPèLW