Issuu on Google+

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

februarie 2007

6LEI50 65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

anul III, nr. 1

Misiunea

CASA

www.misiuneacasa.ro

CHIUVETÃ... ERGONOMICÃ! QEtape

Secretãurlilor amene acaj litate d

Izolarea rosturilor

de lucru

ºi soluþii tehnice de ultimã orã QNoi tipuri de chiuvete pe piaþa europeanã

HE, Cu HAKA-KÜC cãtãriile u b din februarie, e! at Pag. 6 au personalit

dintre panourile faþadei Pag. 24

Pag. 38

O

Proiectare ambientalã

Amenajare în spiritul maximei Pag. 28 eficienþe a spaþiului O

Bricolaj

Noi modele de rafturi ºi lãdiþe Pag. 34 pentru bucãtãrie

Sursele de cãldurã la ora adevãrului

Pag. 56

Izvor de sãnãtate ºi confort

Culorile locuinþei

ân m Ro ului i u r ul bilie n a o ãr a m mn 8 Þ ul urare in le ina 8 e uz ta d a pag M Res L


Editorial

Misiunea

CASA Revistã editatã lunar de LEON CONSULTING în colaborare cu

FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART PREªEDINTE

Ioana Ceccarelli

DIRECTOR GENERAL

Monica Popescu

REDACTOR-ªEF

Lucian Nicolescu

REDACTORI

Informaþia ca sursã de venituri

A

m ajuns, în sfârºit, sã privim aderarea la Uniunea Europeanã aºa cum meritã, cu pãrþile ei bune, dar ºi cu dificultãþile inerente. Vom construi la fel ca pânã acum, ba chiar cu mai mult spor – spun unii. Sau... poate nu? De fapt, avem o problemã: nu prea mai ºtim ce sã credem, din multitudinea de previziuni ce ni se fac, de la cele catastrofice pânã la cele suspect de entuziaste. Dificultatea constã ºi în numãrul mare de actori de pe aceastã piaþã, de la agenþi imobiliari, bãnci ºi societãþi de asigurãri, pânã la legislatori de pe alte meleaguri europene, care, în mod paradoxal, vor avea un cuvânt de spus la bugetul pe care îl vom aloca construcþiilor, prin felul în care ei vor ºti sã atragã forþa de muncã ieftinã de la noi. Aºadar, vom clãdi ºi vom amenaja mai scump? Desigur! Preþurile la materiale vor creºte, pentru cã orice producãtor cu pretenþia de a-ºi pune marcajul „UE“ pe marfã (ca sã poatã vinde pe piaþa autohtonã) va trebui sã treacã, mai întâi, pe la comisiile de standardizare, care sunt suficient de severe pentru a ne garanta o calitate sporitã dar ºi un preþ pe mãsurã. O bunã parte din cele 2.000 de fabrici de materiale pentru construcþii din România vor avea dificultãþi serioase în acest sens. Vom plãti mai mult mâna de lucru? Bineînþeles! Pe o piaþã imensã, în care se vehiculeazã (la nivel european) sume ce tind spre 1.000 de miliarde de euro, muncesc aproape 13 milioane de angajaþi, cu pretenþii salariale asemãnãtoare. Un calcul oficial aratã cã fiecare dintre noi va ajunge sã plãteascã anual 200 de euro pentru sãnãtatea ºi securitatea muncii în construcþii, date fiind condiþiile speciale în care lucreazã aceºti oameni cãrora riscul ºi bolile profesionale nu le sunt strãine. În România, deºi sectorul e în plinã dezvoltare, salariile constructorilor sunt sub media pe economie. „Aici miroase a evaziune fiscalã“, considerã cel mai înalt om în stat ºi noi îl credem, cãci am aflat-o deja pe pielea noastrã. N-am fi nici primii, nici ultimii – europenii estimeazã cã, în acest domeniu, o bunã parte a activitãþilor rãmân nedeclarate (cifrele pesimiste merg pânã la 20%). Dar n-avem încotro: mergem mai departe. Ar fi pãcat sã rãmânem blocaþi acum, când lucrurile încep sã se miºte. Cu o singurã menþiune: trebuie sã ne informãm mult mai atent! Lucian Nicolescu Redactor-ºef

Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz Sebastian Anghel Bogdan Marina

COLABORATORI

Ana Tomescu Iulia Boian Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu

DTP & LAYOUT

Rodica Manole

PREPRESS

Dragoº Manole

FOTOGRAFII

Mihaela Matei Radu Tudor

BD & CARICATURÃ CONSULTANÞI DE SPECIALITATE

Dan Nistor ing. Florin Boian arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei jr. Geani Caraºol

PUBLICITATE

Dan Tomescu

ABONAMENTE

Adrian Neagu

DIRECTOR DIFUZARE

Mihnea Ghedrãuþeanu

DIRECTOR PRODUCÞIE

Cornel Petrescu

DIRECTOR ECONOMIC

Mirela Sorescu

TIPAR ISSN

Infopress S.A. 841-2432

Publicaþie auditatã pe perioada iulie-decembrie 2005

Adresa redacþiei: ªoseaua Panduri nr.25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti Telefon: 021/411.00.29 Fax: 021/411.03.29 e-mail: revista@misiuneacasa.ro © Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.


Sumar

Caloriferele noii ere Corpurile de încãlzire pot deveni mai mult decât simple obiecte cu rol practic imediat. Iatã câteva modele apãrute recent pe piaþa europeanã de profil, fiecare având o destinaþie precisã.

British style – o nouã abordare pentru casã Decoraþiuni bogate ºi modele înflorate ca permanentã alternativã pentru amenajarea locuinþei

Paginile 16–23

8

Caloriferele noii ere Creaþii de ultimã orã ale designerilor, într-un domeniu considerat uneori lipsit de perspective estetice: încãlzirea

16

Rosturile dintre panourile faþadei

Sursele de cãldurã la ora adevãrului

Soluþii pentru hidroizolarea faþadei în zonele cele mai sensibile la umiditatea din exteriorul blocului

Vã prezentãm un studiu comparativ asupra principalelor tipuri de obþinere a energiei, cu un accent special pe soluþia pompelor de cãldurã.

24

Venim în ajutorul dumneavoastrã Caz particular de amenajare pentru un spaþiu care ridicã deseori probleme arhitecþilor: locul de luat masa

28

Aplicarea tapetelor din materiale textile Rapiditate ºi soluþii ingenioase pentru aplicarea acestor materiale obþinute din celofibre ºi fibre textile

Paginile 56–63

32

Dotãri pentru o bucãtãrie rusticã

Paginile 76–78 Sisteme pentru închiderea ferestrelor Aveþi ocazia de a afla cele mai importante modalitãþi de deschidere ºi, de asemenea, principalele trãsãturi pe care trebuie sã le aibã feroneria.

Obiecte de mobilier în stil rustic, confecþionate cu lemn natur, ºuruburi, cepuri, adeziv special, unelte de tãiat ºi gãurit 34

O chiuvetã ergonomicã Principalele etape de execuþie pentru o chiuvetã ingenioasã, þinând cont de toate rigorile vieþii moderne

38

Jocuri LEGO în amenajarea casei Sugestii ºi sfaturi practice în cazul realizãrii unor compartimentãri sau amenajãri cu cãrãmizi de sticlã

48

Sursele de cãldurã la ora adevãrului Avantaje ºi dezavantaje din perspectiva utilizãrii anumitelor tipuri de combustibil ºi sisteme de încãlzire

56

Montaj la domiciliu

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

§

Întâmplãri din viaþa lui Valeriu, un personaj care încearcã totdeauna sã meargã pe cãi ocolite ºi nu tocmai ortodoxe

Venim în ajutorul dumneavoastrã!

Prezentãm, în câteva pagini, un nou exemplu de proiectare ambientalã, pornind de la ideile proprietarului ºi de la starea locuinþei.

66

Aplicarea corectã a tapetelor din materiale textile

Un material aparte trebuie aplicat þinând cont de aspectele lui particulare. Iatã câteva sfaturi practice.

Rosturile dintre panourile faþadei

Aveþi igrasie în apartament? Poate acest articol vã ajutã sã remediaþi situaþia!

Paginile 24–26

Paginile 28–31

Paginile 32–33


Paginile 6-7 Cu HAKA-KÜCHE, din februarie, bucãtãriile au personalitate!

Cadrul legal pentru reabilitarea termicã Principalele acte normative ce reglementeazã activitãþile de eficientizare energeticã a locuinþelor

70

Gangul cu bucluc Sfaturi de la juristul revistei noastre într-un caz particular care bãnuim cã va deveni o problemã de interes general

74

Sisteme pentru închiderea ferestrelor Principalele tipuri de manevrare a elementelor de tâmplãrie, în condiþiile optãrii pentru o feronerie de calitate

Culorile sãnãtãþii ªtiaþi cã felul în care ne decorãm locuinþa are repercusiuni asupra sãnãtãþii noastre? Iatã câteva linii orientative în acest sens.

Paginile 92–94

76

Cum au devenit românii chibzuiþi Istoria unei clãdiri cu valoare simbolicã pentru România modernã: Palatul CEC de pe Calea Victoriei din Bucureºti

80

Cadrul legal pentru reabilitarea termicã a locuinþelor

82

E clar: avem nevoie de locuinþe eficiente energetic. Sã vedem ºi care sunt normele dupã care ne putem orienta pentru a beneficia de programele naþionale de reabilitare.

Biserica Luteranã Stiluri arhitectonice europene cu trãsãturi sacre, într-un context autohton, nu totdeauna favorabil

O reºedinþã regalã Casã de vacanþã la Sinaia: visul oricãrui român doritor de liniºte ºi, în acelaºi timp, de binefacerile civilizaþiei

84

Rafinamentul decoraþiunilor florale Azaleea, o plantã care se bucurã tot mai mult de aprecierile iubitorilor de horticulturã ºi frumos

Paginile 70–72 86

Restaurarea mobilierului din lemn Crâmpeie din activitatea discretã, dar plinã de satisfacþii, a restauratorilor de obiecte tradiþionale din lemn

88

Restaurarea mobilierului din lemn

92

Specialiºtii de la Muzeul Þãranului Român ne aratã care sunt principiile restaurãrii sau recondiþionãrii unor obiecte de mobilier valoroase.

Culorile sãnãtãþii Detalii cu privire la efectele culorilor asupra psihicului uman ºi, în consecinþã directã, asupra sãnãtãþii

Nobleþea liniei în fier forjat Feronerie de înaltã clasã, de aceastã datã din domeniul amenajãrilor interioare

96

Paginile 88–91

O chiuvetã ergonomicã

Vã prezentãm o chiuvetã conceputã sã ocupe cât mai puþin spaþiu ºi sã aibã, în acelaºi timp, un caracter multifuncþional.

Jocuri LEGO în amenajarea casei Sunteþi gata sã vã transformaþi locuinþa? Încercaþi cu ajutorul cãrãmizilor de sticlã!

Dotãri pentru o bucãtãrie rusticã

Bricolaþi obiecte simple de mobilier: câteva rafturi originale ºi o lãdiþã pentru legume.

Paginile 34–36

Paginile 38–46

Paginile 48–54


interioare

Florile au adus mereu un plus de prospeþime oricãrui spaþiu. Astfel, designerii au creat un stil inspirat din amenajarea caselor de vacanþã londoneze. Acest stil britanic are o puternicã influenþã femininã, pentru cã totul capãtã un aer romantic ºi florile invadeazã la propriu interioarele.

DESIGN CU AER DE PRIMÃVARÃ

British style – o nouã abordare pentru casã 8 l

Misiunea

CASA 1/07


stiluri Þesãturile înflorate atrag prin

apartenenþa lor la peisajele rurale. Dacã florile din grãdinã cuceresc interiorul prin naturaleþe, imprimeurile nu se lasã mai prejos ºi le copiazã pânã la cele mai mici detalii.

Aducerea naturii în interior este una din caracteristicile stilului britanic, prin care sunt aplicate forme ºi culori ce se gãsesc în mediul natural, atât în cazul mobilierului cât ºi al decoraþiunilor sau modelului de tapet.

Culorile deschise fac din acest interior

QFOTO: Class

un loc personalizat în care florile sunt o prezenþã aproape indispensabilã. Fiecare nuanþã o susþine pe cealaltã, astfel încât nimic sã nu parã prea strident.

Misiunea

CASA 1/07

l 9


interioare Noile texturi pentru fotolii Âşi

canapele au fost introduse astfel Încât sobrietatea stilului clasic a cãpãtat mai multã luminã odatã cu apariÞia materialelor Înflorate.

ĂŽntre clasic Âşi modern

stiluri

Interioarele britanice care poartã amprenta acestui stil reproduc, de regulã, flori mici, de câmp, bine echilibrate cu suprafeÞele uni.

A

acest gen Înseamnã grijã penWUX GHWDOLL EXQ JXVW çL UD°QDment. Nu mai puÞin importantã este ponderea culorilor utilizate faÞã de baza coloristicã a stilului (alb sau bej). Interiorul trebuie sã rãmânã aerisit ºi nu foarte Încãrcat cu diverse culori stridente sau obiecte inutile.

Voaluri, organza, in, bumbac, FXGLIHULWHLPSULPHXULvQÂąRUDWH materiale transparente Âşi diafane, toate fac parte din personalitatea Âşi atmosfera unui cĂŁmin special. Realizarea unui decor „british“ nu constrânge, ci lasĂŁ OLEHUWDWH vQ DOHJHUHD °QLVDMHORU FXÂąRULOHSUHIHUDWH

V

lãturarea unor elemente vechi ºi noi dã ºarmul stilului britanic ºi contribuie la atmosfera personalã a camerelor. Pentru cã un interior british solicitã o implicare atentã, gusturile decoratorului κi fac VLPèLWÊ SUH]HQèD vQ °HFDUH GHtaliu. Aºadar, o amenajare de

Verdele crud este una dintre nuanĂžele preferate ale designerilor pentru creaĂžiile de ultimĂŁ orĂŁ din domeniul amenajĂŁrilor.

sunt privite, din punctul de vedere al aspectului decorativ, ca fiind perfecte pentru covoarele ce ĂŽmbracĂŁ golurile unor spaĂžii Âşi se armonizeazĂŁ cu interiorul.

10 l

Misiunea

CASA 1/07

QFOTO: Gran Feria

Florile pe pardosealĂŁ


NuanĂžele de alb Âşi galben

utilizate echilibrat sugereazã un cadru plin de viaÞã ºi energie.

Lumina puternicĂŁ

pune În valoare pastelurile ºi imprimeurile florale Întâlnite În decorare.

Secretele culorii Lumina joacĂŁ un rol foarte important ĂŽn orice amenajare, de aceea designerii ĂŽi acordĂŁ mare atenĂžie pentru cĂŁ modificĂŁ valenĂžele unei culori.

C Echilibrul

Îl puteÞi atinge alegând culori deschise ºi calde, pentru o atmosferã intimã, sau culori reci pentru o ambianÞã rãcoroasã.

GLQXUPÊSRW°çLGHSULPDQWHvQ cazul În care sunt predominante. Pânã ºi medicii spun cã intensitatea puternicã a culorilor este obositoare, iar cea scãzutã are un efect calmant. Totul Þine de armonizarea intensitãÞii culorilor, pentru cã nuanÞele ºi valorile lor pot reprezenta un MRFLQWHUHVDQWFDUHGH°QHçWHvQ °QDO DWPRVIHUD SRWULYLWÊ SURpriului stil de viaÞã.

V

ulorile deschise sunt mai calde În lumina dimineÞii, iar spre searã κi pierd din intensitate. Nu putem spune acelaºi lucru despre culorile Închise care rãmân, de regulã, stridente pe tot parcursul zilei. Într-o Încãpere scãldatã de luminã, nuanÞele deschise oferã senzaÞia de liniºte ºi odihnã, pe când cele Închise animeazã spaÞiul. AtenÞie, Însã, acestea

PrimĂŁvara aduce cu ea bucuria

regenerĂŁrii naturii, dar Âşi dorinĂža de reĂŽnnoire a ambientului interior. QFOTO: Orion Design

stiluri

interioare

12 l

Misiunea

CASA 1/07


interioare

Ambientul

stiluri

se bazeazĂŁ pe talentul de a combina nuanĂža pereĂžilor cu cea a mobilierului. Auriul poate fi o alegere potrivitĂŁ pentru pereĂži dar Âşi decoraĂžiuni.

Intimitate Âşi cĂŁldurĂŁ Draperiile cu flori ĂŽntregesc

imaginea decorativã a ferestrelor, atenueazã lumina zilei ºi oferã eleganÞã interiorului.

Elementele-cheie pentru british style sunt imprimeurile Âşi ĂžesĂŁturile ĂŽnflorate pentru tapiseria canapelei, a scaunelor Âşi draperiilor.

A

mbianÞa locuinÞei trebuie sã-ºi pãstreze farmecul, iar obiectele ºi accesoriile „sã VSXQÊPHUHXFHYDŒVÊ°HREVHUvate ºi remarcate cu plãcere. O imagine nouã pentru casã poaWH ° DSOLFDWÊ XçRU SULQ vQORFXirea perdelelor ºi draperiilor. TendinÞele care se manifestã vQ PRGD DPHQDMÊULORU RIHUÊ R mulÞime de variante. Este ºtiut IDSWXOFÊDWXQFLFkQGLQWULvQWUR

FDVÊSULPDSULYLUHVHvQGUHDSWÊ spre fereastrã, cãutând o impresie generalã asupra interiorului. O luminã prea puternicã reduce din intimitatea ºi confortul locuinÞei, de aceea se simte nevoia unei draperii care sã disperseze razele soarelui. În acest sens, preferinÞa pentru materiaOHOHvQ¹RUDWHDvQFHSXWVÊFkçWLJH WHUHQ vQVÊ GHVLJQHULL QX OH UHFRPDQGÊvQVSDèLLOHPLFLQ

De la A la Z numai flori

Fiecare camerĂŁ poate fi personalizatĂŁ ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care se pĂŁstreazĂŁ o unitate de ansamblu a locuinĂžei.

14 l

Misiunea

CASA 1/07


Covoarele pot fi alese în funcþie de

specificul camerelor ºi preferinþele personale. Astfel, decorul casei tale poate fi optimist ºi mobilizator prin alegerea unor culori contrastante.

Ceasul în cromaticã marogalben-crem este potrivit atât pentru living, cât ºi pentru dormitor sau camerele de copii.

Flori pentru toate colþurile casei Centrele de interes într-o casã pot fi ºi obiectele decorative: lãmpi, perne sau perdele, cutii, cãni de cafea sau farfurii cu motive florale. Contrastele puternice pot fi realizate prin alegerea unei perechi de culori complementare ca de exemplu roºu-galben, oranj-albastru sau galben-violet. Într-o camerã în care pereþii au o nuanþã deschisã, decoraþiunile în tonuri de roºu se potrivesc foarte bine cu fundalul. Un astfel de contrast atrage atenþia ºi evidenþiazã conturul obiectelor.

1

2

QFOTO: Mobexpert

Tablourile ce ilustreazã ansambluri florale oferã un plus de originalitate ºi cãldurã unui interior.

3 Misiunea

CASA 1/07

l 15


încãlzire

termice

Ne încãlzesc locuinþele ºi aratã foarte bine: e vorba, desigur, de caloriferele decorative, dupã cum sunt numite îndeobºte. Noi ne-am propus sã vã prezentãm câteva exemple mai speciale pentru baie, coridor ºi restul casei.

Amplasat la faþa peretelui bleu deschis, corpul de încãlzire rubiniu cu model retro, aminteºte de valurile mãrii, constituind un punct de atracþie în baie. Suportul, puternic cromat, poate susþine ºi prosoape mai groase.

Caloriferele noii ere

e obicei, încãperile sunt D vQFéO]LWH FX UDGLDWRDUH °xate în perete. Multora însã,

16 l

Misiunea

CASA 1/07

V

aceastã soluþie nu le place, preferând mai curând varianta de încãlzire prin pardosealã. Totuºi, existã ºi calorifere de perete cu design ºic, care-ºi pun amprenta asupra stilului ambiental din cãmin. Mai mult, dupã cum veþi vedea, ele pot constitui chiar o contrapondere stilisticã, pe care nu mai avem niciun motiv s-o ascundem... De la un timp încoace, clienþii au posibilitatea de a-ºi alege caloriferul dintr-o mare varietate de forme ºi modele care, pe lângã îndeplinirea dezideratelor funcþionale, corespund ºi celor mai pretenþioase standarde estetice. Ne referim la caloriferele sau radiatoarele a cãror formã aminteºte de un pieptene dispus vertical, cu dinþi rotunzi sau în formã de bandã, la cele asemãnãtoare scãrilor de incendiu sau jaluzelelor lamelare ºi, de ce nu, la cele care ne trezesc nostalgia unui dans salsa plin de pasiune sau ne fac sã ne gândim

Aceastã coloanã de încãlzire din ceramicã se aseamãnã cu elemente ale arhitecturii greco-romane. Împreunã cu elementul vitrat, formeazã un separator de spaþiu rafinat.

Iatã un model de radiator impetuos ºi scânteietor, aidoma unui dans salsa. Þevile lui sunt grupate douã câte douã, una dintre cele orizontale fiind curbatã în sus.


Încãlzirea bãii ºi... prosoapelor

Aceastã „scarã de incendiu“ fixatã în perete poate fi escaladatã exclusiv de prosoape. Aspectul metalului sablat cadreazã foarte bine cu nuanþa bordo a peretelui. Modelul e disponibil ºi în varianta cu suporturi sau cârlige de agãþat.

Uneori, un suport de prosoape mai generos poate lua ºi forma unui belciug, dupã cum puteþi vedea aici. Curba amplã a þevii de încãlzire întrerupe optic reþeaua strict rectangularã a diverselor formate de faianþã ce acoperã pereþii.

Prosoapele mai groase pot fi agãþate de cele douã braþe rabatabile încãlzite, fãrã riscul apariþiei unor pierderi de energie termicã. Þevile albe de încãlzire accentueazã aspectul faianþei marcate de bordura în tonuri de alb ºi negru.

Corpul de încãlzire suspendat pe care vi-l prezentãm mai sus sugereazã o boxã înaltã. Þevilor rectangulare bine conturate li se pot ataºa ulterior suporturi pentru prosoape sau obiecte de îmbrãcãminte.

Iatã un calorifer ce seamãnã pânã la identificare cu un pieptene dispus vertical. Din loc în loc lipsesc niºte „dinþi“ pentru a permite atârnarea unor articole textile groase pe þevile orizontale. De remarcat ºi jocul de nuanþe alb-crom.

Dispuºi în grupe de câte trei, elemenþii laþi de încãlzire ai acestui radiator surprind plãcut ochii vizitatorilor. Spaþiul dintre ultimele douã grupaje e mai îngust, deoarece prosoapele agãþate prea jos riscã sã atingã podeaua. Misiunea

CASA 1/07

l 17


încãlzire

termice

18 l

Misiunea

CASA 1/07

Modulele de încãlzire integrate în balustradã asigurã o temperaturã plãcutã în acest spaþiu. Þevile plate amplasate vertical seamãnã cu jaluzelele lamelare.

Dublarea cãldurii, ba chiar ºi luminã

V

la valurile fascinante ale mãrii. ªi exemplele nu se opresc aici. Cãci existã modele ce sugereazã niºte boxe înalte suspendate într-un colþ al locuinþei, unele putând fi asociate chiar cu o coloanã greco-romanã amplasatã maiestuos în mijlocul încãperii, în timp ce altele sunt comparabile cu o sculpturã de mare inspiraþie artisticã. Înlocuind caloriferele obiºnuite cu asemenea corpuri de încãlzire, ele vor capta atenþia, asigurând ºi sursa de cãldurã. Aceastã acþiune s-a întreprins deja în baie. Aici, prosoapele umede urmeazã a se usca, iar cele deja uscate sã devinã cât mai calde ºi confortabile, cel (cea) care se îmbãiazã beneficiind de o senzaþie plãcutã dupã ieºirea din cadã. În acest scop, existã uscãtoare decorative pentru prosoape, formate din þevi de încãlzire dispuse orizontal. În caz cã aceste þevi orizontale nu sunt mãrginite pe verticalã (sau sunt doar pe o singurã parte) prosopul pus la uscat poate fi deplasat ºi luat, pur ºi simplu, din lateral. Dacã distanþele dintre þevi sunt suficient de mari, pe ele pot fi atârnate fãrã probleme ºi prosoape foarte groase. Pentru astfel de situaþii s-au gãsit ºi alte soluþii abile, cum ar fi mãrirea distanþei la fiecare a treia sau a patra þeavã. Iar unele þevi ale radiatoarelor decorative au fost chiar deviate întrucâtva în spaþiu, pentru a oferi un confort suplimentar. În cazul þevilor de încãlzire dispuse vertical sau a celor cu forme plate, funcþia de uscãtor pentru prosoape e preluatã de niºte suporturi rabatabile sau fixe. Unele modele dispun suplimentar sau ca alternativã de cârlige pentru atârnat prosoape, halate de baie ºamd. Astfel, la ieºirea din cadã, ne poate aºtepta chiar un halat gata încãlzit. Astãzi existã însã modele adecvate ºi pentru coridor sau alte spaþii. Astfel, pânã ºi palto-

Orice copil ºtie cã radiatoarele încãlzesc, iar becurile lumineazã. De data aceasta, lumina provine de la corpul de încãlzire care aratã ca o combinaþie între un MP3 player bizar ºi o scândurã de cãlcat futuristã. Partea inferioarã e metalicã, iar segmentul superior din material plastic. Elementul de jos genereazã cãldurã radiatã, iar cel de sus încãlzeºte suplimentar prin convecþie, luminând totodatã. Un atare radiator combi, de încãlzire ºi iluminat, ce beneficiazã de un design inconfundabil ºi de cea mai performantã tehnologie, poate fi amplasat la fel de bine în baie, bucãtãrie, camere, birouri sau garderobe. În plus, e un concept de ultimã generaþie, fiind lansat pe piaþã chiar anul acesta.

Þevile caloriferului formeazã o triplã arcadã în jurul oglinzii. Modelul are ºi niºte cârlige pentru pãlãrii sau paltoane, pe care le încãlzeºte, fãcându-le plãcute la îmbrãcat. În spatele oglinzii rabatabile e ºi un mic spaþiu pentru depozitare.


Garderobã, vestibul ºi balustradã

încãlzire idee

termice idee idee

Oglinda din imagine e încadratã de niºte elemenþi tridimensionali de încãlzire dispuºi în trepte. Ea se aflã în planul cel mai îndepãrtat, accentuând astfel ºi mai mult efectul spaþial al acestui ansamblu.

Serpentinele acestui calorifer asigurã o primire ce impresioneazã prin vivacitate. Þevile lui zvelte de încãlzire sunt modelate în forma unui X stilizat ºi amplu, vopsit în douã nuanþe cromatice diferite.

Iatã un corp de încãlzire ce întâmpinã cãlduros oaspeþii în supanta de la mansardã. Þevile lui de încãlzire formeazã o balustradã ºi divizeazã totodatã spaþiul în zone distincte. În plus, elemenþii subþiri mai permit ºi o anumitã transparenþã opticã.

Vã prezentãm ºi niºte calorifere structurate în reþea cvadriformã. Liniile geometrice riguroase ale ambelor corpuri de încãlzire cu pãtrãþele subliniazã atmosfera austerã ºi ponderatã a acestui vestibul.

20 l

Misiunea

CASA 1/07


încãlzire

termice

Caloriferul de pe acest perete are o structurã liniarã, filigranatã. Datoritã ei, corpul de încãlzire intrã într-un contrast plãcut cu jaluzelele fine dispuse însã pe orizontalã, instituind ºi un accent cromatic marcant pe suprafaþa peretelui.

Acest radiator constituie o suprafaþã unitarã. Liniile verticale îi definesc aspectul, fãrã a diminua însã gradul de eficienþã al întregii suprafeþe.

Iatã un separator de spaþiu cãlduros, ce sugereazã foarte veridic miºcarea, pãstrând totuºi o anumitã transparenþã. Modelul ales în acest caz se asorteazã la culoarea peretelui din spate.

22 l

Misiunea

CASA 1/07

Pe drept cuvânt, acest corp de încãlzire aplicat pe perete aratã ca o creaþie sculpturalã de mare simþire artisticã. Structura atrage atenþia atât prin sinuozitatea celor ºase þevi de încãlzire, cât ºi prin distanþele inegale dintre ele.

Particularitatea acestui model spiralat de radiator e cã þevile i se potrivesc perfect în colþul încãperii. Sã remarcãm ºi cã traseul lui arcuit preia caracteristicile mobilierului Biedermeier.


Obiecte de perete Cãldura necesarã poate fi asiguratã de un radiator electric aproape insesizabil. Corpul de încãlzire decorativ din sticlã ºi oþel e acþionat prin telecomandã, aspectul lui nefiind întrerupt de niciun buton. Aparatul e disponibil ºi în varianta cu stativ.

Peretelui arcuit i se potriveºte, desigur, un calorifer de aceeaºi formã. Acesta se adapteazã perfect la curbura peretelui, care îl încadreazã prin nuanþa cromaticã deschisã, scoþându-l ºi mai mult în evidenþã din punct de vedere optic.

Acest calorifer amplasat pe un perete de formã neregulatã aminteºte de aspectul jaluzelelor. Datoritã þevilor lui plate ºi subþiri dispuse într-o structurã verticalã, el permite o adaptare armonioasã la aspectul poligonal al încãperii.

nul lãsat în vestibul poate fi îmbrãcat gata încãlzit la plecare. Principiul e acelaºi: un calorifer decorativ în locul cuierelor obiºnuite, cu elemenþi speciali pentru pãlãrii ºi suport de umbrelã. În acest fel, corpurile de încãlzire înlocuiesc o garderobã adevãratã. Ba chiar ºi atunci când aruncãm o privire în oglindã ne putem încãlzi, dacã aceasta e încadratã de þevi de încãlzire plate sau rotunde. Odiseea radiatoarelor decorative nu se opreºte nici în casa scãrii. Modulele de încãlzire integrate în balustradã asigurã o temperaturã plãcutã chiar ºi în aceastã zonã îndeobºte rece a clãdirii. Iar la capãtul de sus al scãrii puteþi fi întâmpinaþi de un calorifer în formã de parapet încãlzit. Astfel, chiar ºi casa scãrii ºi coridorul pot deveni locuri în care sã vã simþiþi bine. În fine, corpurile de încãlzire pot sublinia anumite zone ale casei. Moderne sau retro, ele constituie puncte de atracþie prin simplitate sau extravaganþã, cãci pentru fiecare stil ambiental existã radiatoare adecvate. Unele modele se potrivesc pereþilor curbaþi sau cu forme neregulate, iar altele pot fi chiar amplasate liber în încãpere - ca separatoare de spaþiu faþã de o camerã învecinatã, eventual faþã de bucãtãrie. Lãsaþi-vã deci inspiraþi de cele 24 de variante pe care vi le prezentãm ºi nu uitaþi cã ºi corpurile de încãlzire fac parte din ambient. Q

INFO

Corpurile de încãlzire decorative sunt disponibile deopotrivã în variante alimentate electric sau pe bazã de circuit al apei calde. Cele electrice pot fi branºate/rebranºate foarte uºor, importantã fiind existenþa unui racord la reþeaua de curent electric în apropierea aparatului. Dar ºi cele cu apã caldã pot fi rebranºate prin simpla racordare la instalaþia existentã. Existã ºi modele combinate care, pe lângã varianta standard, cu apã caldã, pot funcþiona pe bazã de curent. Ele încãlzesc rapid casa chiar ºi atunci când centrala termicã nu e pusã în funcþiune. Misiunea

CASA 1/07

l 23


izolare

tratarea¹VXULORU E trist, dar aºa aratã cea mai mare parte a imobilelor pentru locuinÞe multietajate din România: cenuºii, realizate din materiale ieftine ºi slab protejate În faÞa intemperiilor. Pentru a vã ÎmbunãtãÞi confortul, puteÞi lua mãsuri de circumstanÞã, fãrã speranÞa cã ar rezista mai mult de un sezon, sau puteÞi aborda metode ºtiinÞifice, puse În practicã de specialiºti.

C

um iarna ne demonstreazã, an de an, cã este totuºi un anotimp cu personalitate, ne vedem nevoiÞi sã ÎngheÞãm la propriu toate lucrãrile ºi sã ne mai liniºtim puÞin avântul constructiv. Dar nu pentru mult timp. deoarece, odatã cu Începerea sezonului cald, vor trebui demarate ºi lucrãrile de renovare. Cum se pot proiecta acestea mai bine çL PDL H°FLHQW GHFkW vQWUR ]L friguroasã de iarnã, când avem cea mai bunã motivaÞie pentru a ne gândi la siguranÞa ºi confortul cãminului nostru?

IniÞiative de circumstanÞã Iatã un exemplu concret, cu RDPHQLJRVSRGDULFDUHGDWÊ°ind degradarea avansatã a faÞadei blocului, n-au mai stat pe gânduri ºi s-au apucat de treabã. Adicã de cãutat specialiºti care sã gãseascã o soluÞie pentru recondiÞionarea zonelor degradate. Proprietarii apartamentelor din blocul respectiv nu mai aveau liniºte de câÞiva ani, mai ales În sezonul rece. Imobilul

24 l

Misiunea

CASA 1/07

Locatarii au intervenit iniÞial cum s-au priceput: cu o tencuialã obiºnuitã, care sã umple cât de cât golurile, ºi cu vopsea lavabilã.

Rosturile dintre pan ou cu 10 etaje, construit la Începutul anilor ’80, nu a avut, iniÞial, probleme importante. În timp Însã, unii au Început sã observe câteva transformãri În gradul de protecÞie oferit de pereÞii exteriori. Cei de pe una dintre faÞade prezentau În sezonul rece urme DOHvQ°OWUÊULLDSHL/DvQFHSXW timid, dar, În ultimii ani, toate apartamentele de pe partea nordicã sufereau din cauza igrasiei la pereÞii de faÞadã. /RFDWDULL çLDX vQGUHSWDW atenÞia cu toatã seriozitatea cãtre exteriorul clãdirii unde, la suprafaÞã, apãruserã gãuri ºi crãpãturi care favorizau reÞinerea umezelii În ziduri. Cu DMXWRUXOXQHL°UPHVSHFLDOL]DWH În alpinismul utilitar, au tencuit În punctele cele mai deteriorate, iar apoi au aplicat o vopsea lavabilã de exterior, cu rol hidroizolator. Pentru o vreme, pãrea cã problema s-a rezolvat ºi cã locatarii din bloc κi pot

zugrãvi din nou apartamentele fãrã sã se mai teamã de apariÞia igrasiei. Însã, la sfârºitul urmãtoarei ierni, umezeala a revenit În forÞã: apa reuºise sã intre, Întrucât rosturile nu fuseserã protejate În totalitate. Tencuiala aplicatã a rezistat, dar au apãrut alte crãpãturi, ceea ce Însemna cã problema necesita o abordare mult mai serioasã. Rosturile cu pricina aveau... rostul lor

EHQH°F ELQH VWDELOLW GH FRQstructor, dar ele nu trebuiau sã FRQVWLWXLH çL R SUREOHPÊ /D R cercetare mai atentã, locatarii au observat cum vata mineralã, folositã pentru izolare atât de constructori, cât ºi de cei care realizaserã panourile prefabricate, se degradase ºi nu-ºi mai putea Îndeplini rolul. În unele crãpãturi, a ajuns sã se vadã chiar ºi armãtura clãdirii, ceea

IntervenĂžiile amatorilor nu pot opri deg rada

1. Printre rosturile ajunse la dimensiuni ĂŽngrijorĂŁtoare, se vedea vata mineralĂŁ fĂŁrĂŁ niciun rol protector.

2. CrĂŁpĂŁturile au fost acoperite numai parĂžial. Prin tencuialĂŁ au ieÂşit oxizii de fier proveniĂži din armĂŁturĂŁ.


RenovĂŁrile interioare ĂŽnsemnau bani aruncaĂži pe geam, deoarece infiltraĂžiile apĂŁreau dupĂŁ cea mai uÂşoarĂŁ ploaie.

an ourile faĂžadei „ÎmbĂŁtrânirii“ materialelor din zona rosturilor (ca urmare a ciclurilor repetate ĂŽngheĂž-dezgheĂž, a temperaturilor ridicate de peste varĂŁ, a precipitaĂžiilor etc), apar crĂŁpĂŁturile. Un alt factor care contribuie la acest fapt este miÂşcarea structuralĂŁ a clĂŁdirii. ½Q DIDUĂŠ GH LQ°OWUDèLL çL LJUDVLH prin rosturile care nu sunt izolate corespunzĂŁtor se pierde Âşi o importantĂŁ cantitate de energie.

V

ce era un semnal de alarmã pentru securitatea unor apartamente. ªtiind cã, În momentul În care armãtura intrã În contact cu aerul, apare rugina ºi Întreaga structurã de rezistenÞã a clãdirii este pusã În primejdie, proprietarii s-au decis sã apeleze la un inginer. Acesta le-a putut da ºi explicaÞii asupra fenomenelor ce se petrec În clãdire, de-a lungul timpului. Din cauza

Angajarea unor lucrĂŁtori ĂŽn alpinismul utilitar este absolut obligatorie. Orice tentativĂŁ din partea unui neprofesionist sau ĂŽn lipsa echipamentului este riscantĂŁ!

deg radarea cauzatĂŁ de factorii de mediu

3. AÂşa au fost montate panourile iniĂžial sau clĂŁdirea a suferit modificĂŁri structurale, de „aÂşezare“ ĂŽn teren?

4. Tencuiala Începea sã cadã, din ce În ce mai vizibil, de pe Întreaga suprafaÞã a faÞadei. Misiunea

CASA 1/07

l 25


izolare

tratareaÂąVXULORU

O metodĂŁ ÂştiinĂžificĂŁ, cu mijloace moderne

Inginerul decide cã Într-o astfel de situaÞie se impune folosirea unui mortar-adeziv pentru spaÞii umede, de exterior, ºi a unei benzi care sã confere rezistenÞã suplimentarã lucrãrii. Cum operaÞiunea trebuia efectuatã la ÎnãlÞime, el a UHFRPDQGDW DQJDMDUHD XQHL °Ume de alpinism utilitar care sã execute lucrãrile În condiÞii de maximã siguranÞã. Prima etapã a constat În curãÞarea temeinicã a rosturilor. Au fost vizate, În primul rând, toate materialele desSULQVHGHMDVDXFDUHDXSXWXW° Îndepãrtate uºor (inclusiv vata mineralã). Apoi a fost aplicatã spumã poliuretanicã, amorsa QH°LQG QHFHVDUÊ GHRDUHFH VD folosit un adeziv de bunã calitate. Peste spuma poliuretanicã a fost aplicat un mortar adeziv ºi o bandã de etanºare care sã SUHLDçLPRGL°FÊULOHFDX]DWHGH dilatãrile ºi contractãrile din diferite anotimpuri. Un strat de adeziv care sã Înglobeze banda aplicatã de-a lungul rosturilor ºi gata!

1

Rosturile trebuie curĂŁĂžate cu rigurozitate, prin ĂŽncercĂŁri insistente, operaĂžiune efectuatĂŁ ĂŽn fiecare spaĂžiu dintre panouri, fĂŁrĂŁ omisiune. ĂŽn urma ciocanului rotopercutor au rĂŁmas doar betonul sau mortarul cu bunĂŁ stabilitate.

2

Cunoaºterea sistemului constructiv folosit este necesarã pentru a ºti cât se poate interveni În procesul de degajarea a rosturilor. Dincolo de stratul aparent de mortar pot apãrea tot felul de... surprize.

Planurile de viitor 'HDVXSUD VDU ° SXWXW FRQtinua cu un strat de tencuialã, care sã asigure un aspect plãcut. 7RWXçLGDWH°LQGSURLHFWHOHORcatarilor, s-a renunÞat la aceastã etapã. Deºi problema rosturilor fusese rezolvatã, igrasia rãmânea o problemã, de data aceasta cauzatã de slaba capacitate de izolare a pereÞilor. Aºadar, a fost amânatã reaOL]DUHD XQXL °QLVDM SHQWUX VHzonul urmãtor, când proprietarii au plãnuit sã demareze ºi lucrãrile de reabilitare termicã. Vata mineralã cu care era umplut panoul nu-ºi mai fãcea de mult datoria: cu trecerea timpului, aceasta s-a tasat ºi s-a acumulat În partea de jos. Din cau]D HIRUWXOXL °QDQFLDU QHFHVDU locatarii mai au de aºteptat pânã la urmãtoarea investiÞie.Q

26 l

Misiunea

CASA 1/07

3

Dupã umplerea rosturilor cu spumã poliuretanicã, a fost aplicat mortar adeziv cu rezistenÞã la umiditate ºi intemperii. Chiar dacã acesta are proprietãÞi elastice, a fost folositã ºi o bandã care sã preia tensiunile.

4

Banda a fost ĂŽnglobatĂŁ complet ĂŽn mortar. Astfel, modificĂŁrile dimensionale provenite ĂŽn urma ciclurilor ĂŽngheĂždezgheĂž nu vor provoca noi crĂŁpĂŁturi. Aplicarea unui finisaj este opĂžionalĂŁ.


amenajare

Venim ĂŽn ajutorul dumneavoastrĂŁ! Unul dintre cititorii noÂştri, entuziasmat de soluĂžia de amenajare a dormitorului pe care am prezentat-o ĂŽntr-un numĂŁr anterior al revistei, ne-a rugat sĂŁ-l ajutĂŁm ĂŽn soluĂžionarea unor probleme existente ĂŽn clĂŁdirea veche unde locuia.

Tema de proiectare: „În sufragerie se intrĂŁ direct din vestibul. Respectiva camerĂŁ e una de tranzit spre bucĂŁtĂŁrie. Doresc ca aceste douĂŁ ĂŽncĂŁperi sĂŁ comunice mai mult, fĂŁrĂŁ ca spaĂžiul sĂŁ fie deschis complet. ÂŞi ĂŽncĂŁ ceva: vechea uºã metalicĂŁ nu e deloc pe placul meu, iar aspectul searbĂŁd al finisajului actual mĂŁ indispune, deÂşi nu agreez ĂŽn mod deosebit nici culorile prea aprinse.“ onstatĂŁri la faĂža locuC lui, ĂŽn apartamentul situat ĂŽntr-o construcĂžie veche: direct din vestibul se intrĂŁ ĂŽntrun spaĂžiu ĂŽngust, folosit pentru luat masa. AlĂŁturat acesWXLD VH D¹Ê EXFĂŠWĂŠULD OD IHO GH ĂŽngustĂŁ. Cele douĂŁ spaĂžii, pentru gĂŁtit, respectiv luat masa urPDX VĂŠ °H FRPDVDWH FRQIRUP opĂžiunii locatarilor. Are cuvântul capul familiei: „Pardoseala realizatĂŁ din scânduri aÂş dori sĂŁ o pĂŁstrez aÂşa cum este, excep-

28 l

Misiunea

CASA 1/07

tând colĂžul inestetic unde, cândva era amplasatĂŁ soba pe bazĂŁ de cĂŁrbuni, acesta necesitând ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžiri concretizate eventual ĂŽn aplicarea unei mase de material ĂŽn nuanÞã gri. ĂŽn orice caz, aÂş dori sĂŁ pĂŁstrez neapĂŁrat câteva dintre scaunele existente, dar nu resping ideea de a ĂŽnlocui masa cu una nouĂŁâ€œ. Pornind de la aceste deziderate, specialiÂştii noÂştri ĂŽn proiectare ambientalĂŁ au elaborat urmĂŁtoarea soluĂžie: practicând

o deschidere În peretele de separare, au realizat o legãturã spaÞialã Între bucãtãrie ºi sufragerie, ambele zone constituind astfel, Într-o formã optimizatã, o singurã unitate funcÞionalã. În acest fel, a fost Îndepãrtatã ºi uºa inesteticã, montatã anterior. Iar pentru a facilita comuniFDUHD DP°WULRQLORU FX RDVSHèLL În timp ce gãtesc sau fac diver-

se pregĂŁtiri, s-a mai creat un gol ĂŽn peretele separator, care s-a dovedit deosebit de util ĂŽn practicĂŁ. PrevĂŁzut cu un panou culisant, el oferĂŁ un spaĂžiu suplimentar folosit ca suport, ĂŽn funcĂžie de nevoi: ĂŽn bucĂŁtĂŁrie sau sufragerie. NiÂşa existentĂŁ ĂŽn sufragerie a fost folositĂŁ optim prin montarea unei banchete adaptate per-


Deschiderea ºi golul din perete unificã spaÞiile pentru gãtit ºi servirea mesei – fapt accentuat de existenÞa plãcii culisante.

Produsele Âşi materialele utilizate Materiale de construcĂžie: Q BucĂŁĂži de gips-carton Âşi masĂŁ de Âşpaclu Q BucĂŁĂži de MDF QPAL cu furnir din stejar Q Furnir-pentru canturi QÂŞine de protecĂžie a colĂžurilor QClei pentru lemn, ulei de in, suport rafturi Alte produse: Q Vopsea QTapet decorativ al cĂŁrui model e soba anticĂŁ Q Dulap suspendat, etajerĂŁ, masĂŁ, scaune pe schelet metalic, plafonierĂŁ, perdele, banchetĂŁ (cea din colĂž e realizatĂŁ cu forĂže proprii chiar de cĂŁtre locatarii casei).

V

IHFW OXQJLPHD HL °LQG OLPLWDWÊ GHHWDMHUDOXPLQDWÊFXVSRWXULçL °[DWÊvQSHUHWH'LVSXVÊLQLèLDO vQPLMORFXOvQFÊSHULLPDVDDIRVW PXWDWÊvQVSUHSHUHWHSHQWUXFD vQ VSDWHOH VFDXQHORU VÊ UÊPkQÊ VX°FLHQW ORF SHQWUX XQ WUDQ]LW FRPRG VSUH EXFÊWÊULH $OÊWXUL GH EDQFKHWD çLF FRPELQDèLD GLQWUH VFDXQHOH FODVLFH H[LVWHQWHçLFHOHQRLSHVFKHOHWGLQ

Elementul central e golul din perete, ce serveºte deschiderii spaÞiale ºi legãturii dintre sufragerie ºi bucãtãrie. Placa lui culisantã oferã un spaÞiu suplimentar, folosit ca suport de veselã. RenunÞarea la uºã optimizeazã calea de acces spre bucãtãrie.

Misiunea

CASA 1/07

l 29


amenajare

1. Tâmplãria metalicã utilizatã la peretele despãrþitor de fostul locatar a fost îndepãrtatã pentru a permite practicarea unui gol de legãturã între bucãtãrie ºi sufragerie.

2. Pe toate laturile golului a fost aplicat gips-carton. Cu ajutorul ºinelor de protecþie a colþurilor a fost obþinut un contur curat dupã ºpãcluire.

þeavã de oþel, conferã un ambient plãcut ºi interesant. Plafoniera a fost executatã la comandã iar, pentru a se armoniza cu formele existente deja în încãpere, s-a optat pentru un abajur dreptunghiular, orientat de-a lungul mesei. Colþul încãperii rezervat cândva sobei cu cãrbuni a fost amenajat într-un mod inedit, ce sugereazã, totuºi, destinaþia lui iniþialã. Aici a fost amplasatã o banchetã modernã, destinatã relaxãrii, delimitatã de restul încãperii printr-un mic podest. ªi, ca o aluzie subtilã la istoria locului, pe fundalul zonei a fost aplicat un tapet decorativ al cãrui model e soba anticã. În plus, culorile pereþilor ºi mobilierului au fost selectate atent: tonurile de turcoaz ºi negru de la tapet, respectiv scaune se regãsesc în nuanþele cromatice ale banchetei ºi perdelei.

5. Dupã debitare, pe canturile plãcilor furniruite, folosite la încadrarea golului din perete, au fost fixate fâºii de furnir, ºlefuite apoi meticulos.

sa.ro

www.misiuneaca

vã oferã: spre: construirea Articole ºi ponturi de design, amenajãri casei, arhitecturã ºi re, un mic dicþioioa ter interioare ºi ex ormaþii; nar ºi multe alte inf depozite ºi maga: cu Un catalog util e de construcþii, zine cu materiale, firm ri; ku lin , cþi o listã cu arhite l interior: modele Noutãþi în designu raþiuni, idei de la co de de amenajãri ºi niului. alþi pasionaþi ai dome

30 l

Misiunea

CASA 1/07

Iatã o amenajare incitantã, care conferã spaþiului un aer modern ºi familiar în acelaºi timp. Cât priveºte coloristica mai îndrãzneaþã, aceasta contribuie la crearea unei dispoziþii cu totul aparte.

6. Ancadramentul golului din perete constã din plãci debitate la 45 de grade ºi încleiate apoi. Câteva benzi puternic adezive ajutã la asamblarea lor riguroasã.


3. Apoi, pe aceleaºi laturi ale golului din perete au fost lipite bucãþi de MDF ceva mai înguste. Ele au fost vopsite marcant cu negru pe canturile vizibile.

7. În varianta prezentatã s-a optat pentru tratarea PAL-ului furniruit cu ulei de in - atât în ceea ce priveºte ancadramentul, cât ºi placa de culisare.

4. Pentru ca adezivul aplicat pe elementele de MDF sã facã prizã bine, acestea au fost proptite cu ºipci de lemn. ªi iatã cum aratã situaþia generalã în faza de execuþie „la roºu”.

8. Ancadramentul a fost fixat în golul de perete cu adeziv, fiind prins ºi cu ºuruburi de placa de bazã. Acestea trebuie sã intre adânc în material spre a...

Locul unde înainte vreme se afla soba cu cãrbuni a fost decorat cu ajutorul unei reprezentãri grafice simbolice a tematicii respective, la realizarea cãreia s-au folosit nuanþe ºi motive decente.

9. … nu incomoda placa culisantã introdusã în stânga ºi dreapta în locaºurile speciale. Totuºi, ca sã nu alunece complet în afarã,

10. … dupã montarea ei trebuie introduse de jos în sus, în gãurile executate în prealabil, câte douã suporturi pentru rafturi ce servesc drept opritoare.

Misiunea

CASA 1/07

l 31


°QLVDMH uscate

Aplicarea corectĂŁ

a tapetelor din materiale textile WDSHW

Tapetele textile câºtigã tot mai mult teren deoarece conferã un aer irezistibil locuinÞelor noastre. În plus, aplicarea lor e o operaÞiune deosebit de rapidã ºi uºoarã, având un material stabil la tãiere, ce κi pãstreazã optim forma ºi poate fi lipit rapid cu adeziv de perete. apetele textile presupun o TSRUèLLGHFHOR°EUHçL°EUHWH[WLcombinaÞie În diverse prole. De aceea, ele sunt foarte re]LVWHQWHçLVWDELOHODWÊLHUH Aceste produse nu se rup nici PÊFDUDWXQFLFkQGVXQWvPELEDWH complet cu adeziv. Prin urmare, SR]LèLDORUSRDWH°FRUHFWDWÊFX XçXULQèÊFKLDUçLGXSÊFHDXIRVW aplicate pe stratul de adeziv. ªi, GHRDUHFHvçLPHQèLQIRDUWHELQH dimensiunile, nu apar tensiuni vQPDWHULDOGXSÊXVFDUHLDU]Rnele de Îmbinare nu plesnesc.

Înainte de aplicarea tapetelor, WUHEXLH SUHJÊWLWÊ FRUHVSXQ]ÊWRU suprafaÞa-suport. Ca strat de ED]Ê VXQW DGHFYDWH WHQFXLHOLOH de interior, panourile cu monWDM XVFDW VDX FKLDU PDWHULDOHOH °EUROHPQRDVH ½QFD]FÊH[LVWÊYHFKLXOWDSHW WUHEXLH vQGHSÊUWDW &UÊSÊWXULOH de pe suprafaÞa-suport sau GHWHULRUÊULOH GLQ FROèXULOH vQ FÊSHULL WUHEXLH XPSOXWH UHVSHFWLY UHVWDXUDWH FX PDVÊ GH çSDFOX LDU GHQLYHOÊULOH GH SH suprafeÞe mai Întinse, egaliza-

1

ÎmbibaÞi vechiul tapet cu o substanÞã decapantã! Dacã existã mai multe straturi sau tapetul e impermeabil, trebuie sã-i perforaÞi suprafaÞa cu un cilindru dinÞat.

2

CrĂŁpĂŁturile din stratul-suport vor fi umplute cu masĂŁ de Âşpaclu, iar zonele deteriorate pe suprafeĂže mai ĂŽntinse trebuie remediate cu acelaÂşi material, folosind o mistrie.

32 l

Misiunea

CASA 1/07

3

Aplicarea unui grund special egalizeazĂŁ diferenĂžele cromatice ale peretelui, ĂŽi amelioreazĂŁ capacitatea de absorbĂžie Âşi ĂŽl stabilizeazĂŁ.

4

Fâºiile de tapet trebuie debitate cu câÞiva cm În plus faÞã de dimensiunile necesare, iar apoi rulate cu stratul-suport În afarã ºi...


Fibre pentru pereĂži

5

... prinse cu o bandã adezivã pentru a se menÞine astfel. OmogenizaÞi adezivul instant ºi aplicaÞi-l apoi din abundenÞã cu rola pe perete, dupã numai trei minute!

6

Adezivul trebuie sã acopere doar suprafaÞa necesarã unei singure fâºii; abia dupã fixarea ei treceÞi la urmãtoarea porÞiune de perete.

8

Atât sus, cât ºi jos, surplusul de material trebuie tãiat cu atenÞie de-a lungul unei scânduri profilate, folosind un cutter foarte ascuÞit.

te. Aplicarea unui grund special pentru tapete (dupã uscarea masei de ºpaclu) stabilizeazã suprafaÞa-suport, asigurã o reacÞie de absorbÞie uniformã a peretelui ºi egalizeazã eventualele diferenÞe cromatice. În etapa urmãtoare, fâºiile de WDSHW YRU ° WÊLDWH FX çDVH SkQÊ la doisprezece centimetri mai mult decât ÎnãlÞimea pânã la

7

Prima fâºie va fi aplicatĂŁ de sus ĂŽn jos Âşi presatĂŁ apoi dinspre mijloc spre margini. UrmĂŁtoarea va fi ĂŽmbinatĂŁ cu prima „cap la cap“.

FDUHXUPHD]ĂŠVĂŠ°HDSOLFDWHSH perete, dupĂŁ care trebuie rulate cu stratul-suport ĂŽn afarĂŁ. La tapetele cu model, trebuie Ăžinut FRQWçLGHFRQ°JXUDèLDDFHVWXLD Pe o porĂžiune de perete urmeazĂŁ aplicarea unui adeziv special Âşi apoi, acĂžionând de sus ĂŽn jos, a primei fâºii de tapet, care trebuie presatĂŁ cu o bucatĂŁ de postav moale sau o rolĂŁ de cauciuc, ĂŽndepĂŁrtând surplusul de maWHULDO )kçLLOH XUPĂŠWRDUH YRU ° aplicate „cap la cap“, adicĂŁ fĂŁrĂŁ suprapunerea marginilor. ColĂžurile exterioare Âşi interioare ale ĂŽncĂŁperii trebuie depĂŁÂşite cu circa 10 cm de fâºia de tapet aferentĂŁ, dupĂŁ FDUHXUPĂŠWRDUHDYD°VXSUDSXVĂŠ FX  FP SHVWH DFHDVWD ½Q °QDO DPEHOH IkçLL  YRU ° WĂŠLDWH pe porĂžiunea de suprapunere – cel mai bine cu un cutter – ĂŽndepĂŁrtând apoi benzile decupate Âşi presând bine tapetul ĂŽn zona de ĂŽmbinare. Q

Pe lângã tapetele cu fibre textile deja stratificate (monocolore, structurate sau cu modele imprimate), pe piaÞã mai sunt disponibile o serie de produse pe bazã de fibre naturale, precum aºa-numitele produse semifabricate. Toate acestea pot fi aplicate prin tehnica lipirii cu adeziv. Astfel, fibrele naturale asigurã un strat-suport neted ºi sunt indicate pentru corectarea pereÞilor deterioraÞi. Dar ele pot servi ºi ca strat-suport pentru soluÞii tehnice no-

vatoare (cum sunt aplicarea de zugrãveli cu ºabloane, prin tamponare, estompare sau folosind role cu modele), precum ºi pentru tencuieli structurate. Mai existã ºi multe tapete din fibre naturale structurate, menite aplicãrii ulterioare a unui strat de vopsea. Un produs foarte nou e cel realizat din fibre naturale nefinisate. El e disponibil În trei variante, de la structura cea mai finã pânã la cea grosierã ºi are un aspect comparabil cu fibrele brute.

Imaginea de jos prezintã o combinaÞie de tapet neted cu Împâsliturã din fibre naturale, iar cea alãturatã un produs semifabricat În trei straturi. Ambele au fost aplicate prin tehnica lipirii cu adeziv pe perete. Zonele netede ale peretelui sunt ideale pentru decoraÞiuni: de exemplu, aceastã bordurã cu frunzuliÞe e pusã clar În evidenÞã prin culoarea aplicatã pe suprafaÞa peretelui.

Tapetele structurate din fibre naturale reprezintã un stratsuport excelent pentru aplicarea nuanÞelor cromatice preferate – mai ales dacã le-aÞi combinat singuri!

Misiunea

CASA 1/07

l 33


obiecte din lemn

DotĂŁri pentru o bucĂŁtĂŁrie rusticĂŁ bricolaj

V

ã propunem, de data aceasta, ceva special: confecÞionarea câtorva elemente din lemn straWL°FDWFDUHVÊYÊDMXWHODGHSRzitarea legumelor ºi la amplasarea unor obiecte decorative sau de uz casnic În bucãtãrie.

Avantaje naturale Amplasarea obiectelor ceORUPDLXWLOL]DWHYDWUHEXLVĂŠ°H bine gânditĂŁ, astfel ĂŽncât acesWHDVĂŠ°HFkWPDLODvQGHPkQĂŠ ĂŽn afarĂŁ de ustensilele utilizate, Âşi condimentele sau legumele trebuie amplasate ĂŽn apropierea maÂşinii de gĂŁtit. ĂŽn acelaÂşi timp, nu trebuie pierdut din vedere „termenul de garanĂžie“ al produselor folosite ĂŽn alimentaĂžie. Pentru aceste elemente simple de mobilier, vom folosi lemnul VWUDWL°FDW XQ PDWHULDO WRW PDL GHV vQWkOQLW vQ EULFRODM GDWRULWĂŠ DYDQWDMHORU VDOH GLPHQVLXQLOH mari ale scândurilor Âşi aspectul natural. ĂŽn plus, acest produs are câteva proprietĂŁĂži necesare pĂŁstrĂŁrii ĂŽn bune condiĂžii a le-

Aceste rafturi pot gãzdui cu succes atât obiecte practice pentru gãtit, cât ºi decorative.

2

DupĂŁ ce adezivul aplicat a fost lĂŁsat sĂŁ se ventileze aproximativ 5 minute, se poate ĂŽncepe montajul primelor elemente din lemn.

Sfatul nostru La 3 minute dupĂŁ aplicarea adezivului, elementele lipite se desprind Âşi se aÂşteaptĂŁ 3-5 minute ventilarea solventului. UrmeazĂŁ fixarea finalĂŁ.

1

Lemnul a fost debitat Âşi Âşlefuit. Apoi se trece la montarea cepurilor din lemn care, cu ajutorul adezivului, vor asigura fixarea pieselor ĂŽmbinate.

3

Pentru o fixare cât mai fiabilĂŁ, zonele de ĂŽmbinare se vor bate uÂşor cu ciocanul. Mobilierul trebuie sĂŁ se „aÂşeze“ ĂŽnainte ca soluĂžia de lipit sĂŁ se ĂŽntĂŁreascĂŁ.

34 l

Misiunea

CASA 1/07


4

Pentru a conferi rafturilor o mai mare durabilitate, unghiurile interioare se vor ĂŽntĂŁri cu douĂŁ elemente triunghiulare din lemn, fixate, de asemenea, cu adeziv.

5

Aceste triunghiuri din lemn care preiau o parte din sarcina raftului sunt amplasate ĂŽn zona posterioarĂŁ, cĂŁtre perete.

6

Fixarea În zid a rafturilor rãmâne o opÞiune de gust, dar ºi de simÞ practic. Prin urmare, În funcÞie de scop, se pot monta În diverse locaÞii.

Pentru a prinde În ºuruburi rafturile, se va utiliza o ºurubelniÞã clasicã sau o maºinã de gãurit ºi Înºurubat, dacã aveÞi una În dotare.

pãstrarea În frigider este un loc rãcoros ºi Întunecat. La adãpost de luminã, vitaminele, sãrurile minerale ºi enzimele vor rezista mai mult, de aceea lãdiÞa confecÞionatã de noi va avea un capac bine proiectat În acest sens. Pãstrarea corectã a carto°ORUGHFRQVXPQHFHVLWÊRYHQtilare adecvatã, pentru a nu por-

8

Sugestia noastrã e sã vã amplasaÞi mãcar unul din rafturi În zona chiuvetei. Astfel, veÞi avea la Îndemânã un suport foarte util.

ni În vegetaÞie.Totuºi, ºtiind cã unele fructe sau legume, mai ales cele Începute, κi pierd o parte din substanÞele lor nutritive prin oxidare, deci În contact cu aerul, este bine ca aceastã lãdiÞã sã permitã doar schimbul de vapori cu exteriorul, nu ºi apariÞia curenÞilor care sã inWHQVL°FHR[LGDUHD

În plan secundar, dacã folosiÞi bucãtãria În mod curent, aveÞi nevoie ca unele alimente sau materii prime sã vã °HPDLODvQGHPkQÊ'HçLFDUWR°L FHDSD XVWXURLXO SRW VWD foarte bine În debara, dacã sunt În cantitãÞi mari, o parte din aceºtia se pot depozita În zona pentru gãtit a bucãtãriei.

V

gumelor cumpãrate de la piaÞã, cel puÞin pentru câteva zile: o ÎntreÞinere (igienizare) simplã ºi un schimb normal de umiditate cu mediul Înconjurãtor. Nu trebuie sã pierdem niciodatã din vedere faptul cã fructele ºi legumele trebuie consumate cât mai repede posibil dupã cumpãrarea lor. O alternativã la

7

Misiunea

CASA 1/07

l 35


obiecte din lemn LĂŁdiĂža de legume se asorteazĂŁ foarte bine cu restul elementelor din lemn iar poziĂžia sa nu incomodeazĂŁ.

bricolaj

Rafturi suspendate Câteva rafturi din lemn straWL°FDWVXQWH[WUHPGHVLPSOXGH UHDOL]DW 1HFHVDUXO GH PDWHULDOHLQFOXGHXQEODWGHOHPQ VDX FkWHYDSLHVHGLQDFHODçLPDWHULDO UÊPDVH vQ XUPD XQHL OXFUÊUL DQWHULRDUH  DGH]LY FHSXUL çXUXEXUL DXWR°OHWDQWH GLEOXUL ODF ,QVWUXPHQWHOH XWLOH SHQWUX FRQVWUXFèLD çL °[DUHD DFHVWRU DQVDPEOXUL VXQW XQ IHUÊVWUÊX FLUFXODUXQçOHIXLWRUFXEDQGÊ R PDçLQÊ GH JÊXULW çL vQ°OHWDW çL R SHQVXOÊ &RUSXO UH]XOWDW VH °[HD]Ê vQ ORFXO GHVWLQDW GXSÊFHDXIRVWUHDOL]DWHJÊXULOH çL LQWURGXVH GLEOXULOH 8OWHULRU UDIWXULOHVHSRWYRSVLVDXOÊFXL ½QDFHVWHVSDèLLSXWHèLDçH]DUH-

1

DacĂŁ aveĂži ĂŽn dotare scule de bricolaj pentru un finisaj superior, nu ezitaĂži sĂŁ le utilizaĂži. VeĂži obĂžine un produs final de bunĂŁ calitate.

2

Elementele din lemn debitate ºi finisate cu ºlefuitorul se vor asambla cu ºuruburi autofiletante, operaÞiune la Îndemâna oricui.

FLSLHQWHOH FX FRQGLPHQWH VDX RELHFWHOH GHFRUDWLYH 3HQWUX FRQIHFèLRQDUHDOÊ]LLVHYRUXWLOL]DDFHOHDçLHOHPHQWHEDODPDOHOH°LQGVLQJXUHOHSLHVHVXSOLPHQWDUH&DSDFXOVHYD°[DGH ODGÊ FX EDODPDOHOH UHVSHFWLYH vQ çXUXEXUL 'XSÊ FH YRSVLèL FXWLDvQDFHHDçLFXORDUHFXFHD D UDIWXULORU UÊPkQH VÊ JÊVLèL XQ ORF GHVWXO GH LQVSLUDW SHQWUX D R IRORVL FkW PDL SUDFWLF $PSODVDUHD VXE PDVD GH JÊWLW DUSXWHD°RYDULDQWÊFRPRGÊ /HJXPHOH VDX IUXFWHOH vçL YRU PHQèLQH SURSULHWÊèLOH FkWHYD ]LOHVDXFKLDUVÊSWÊPkQLQ

36 l

Misiunea

CASA 1/07

5

3

Lada de legume va fi prevĂŁzutĂŁ cu un capac din acelaÂşi material cu restul corpului, acesta servind la mascarea Âşi protejarea conĂžinutului.

La final, verificaÞi rezistenÞa asamblãrii, precum ºi funcÞionalitatea sistemului de prindere a capacului. Când totul este În regulã, puteÞi vopsi lada.

6

4

Capacul cutiei va fi prins ĂŽn balamale clasice cu ajutorul maÂşinii de gĂŁurit Âşi ĂŽnfiletat Âşi a unor Âşuruburi autofiletante.

DacĂŁ mĂŁsurĂŁtorile au fost exacte, lada confecĂžionatĂŁ se va potrivi ĂŽn locaÂşul destinat. Important este ĂŽnsĂŁ Âşi ca manevrabilitatea acesteia sĂŁ fie cea propusĂŁ.


dotãri

bucãtãrie

O chiuvetã ergonomicã Avantajele acestei chiuvete constau în forma ºi tehnologia ei. Beneficiind de un asemenea model, corvoada spãlãrii vaselor poate deveni chiar o îndeletnicire agreabilã. Vã prezentãm, însã, ºi alte 11 variante, cu aceleaºi calitãþi remarcabile. Iatã o variantã la care chiuveta, bateria ºi scurgãtorul sunt dispuse în altã ordine. În funcþie de amplasament sau procedura de lucru adoptatã, se poate alege un model adaptat stilului proprietarului: stângaci sau dreptaci.

practic

C

38 l

Misiunea

CASA 1/07

V

hiar dacã, astãzi, spãlarea propriu-zisã a veselei nu se mai face manual, o locuinþã fãrã chiuvetã în bucãtãrie e de neconceput. Iar importanþa acesteia într-o casã e bine cunoscutã ºi în cazul celor care locuiesc doar temporar acolo. Cãci ºi în situaþia unei închirieri fãrã mobilã, chiuveta nu are voie sã lipseascã. Se înþelege cã în aceste cazuri nimeni nu se poate aºtepta la performanþe deosebite sau un aspect încântãtor. Dar în aceastã privinþã îºi pot aduce ºi chiriaºii contribuþia. Iar celor care amenajeazã pentru prima datã o bucãtãrie sau reînnoiesc

Compartimentul bipartit de cuve dispune de un recipient aplicabil prin simplã rezemare. Un astfel de accesoriu poate înlocui o sitã folositã îndeobºte ca strecurãtoare.

convenabil

Dupã cum se poate vedea, placa de tocat zarzavaturi, din sticlã securizatã, serveºte preparãrii alimentelor pe chiuvetã, dar poate fi utilizatã ºi drept tavã pentru servit.


Modelele clasice de chiuvete de bucãtãrie sunt realizate din oþel superior. Totuºi, în ziua de azi se doreºte ºi o dotare modernã a acestora. Placa pentru tãiat ºi tocat, diversele accesorii, respectiv recipienþii cu rol de strecurãtoare, piesele de blocare mecanicã a scurgerii precum ºi dispozitivul aferent de selectare a gunoiului transformã orice chiuvetã obiºnuitã într-una multifuncþionalã.

util

Amplasarea chiuvetei în dreptul ferestrei nu constituie o excepþie. Pentru ca ramele sã poatã fi deschise complet, a fost aleasã o baterie rabatabilã.

comod

Cum sã deschidem uºa de acces la recipienþii pentru gunoi cu mâinile ocupate? Cu piciorul! Apãsând pedala, se acþioneazã mecanismul de deschidere.

curat

Iatã un sistem ingenios de selectare a gunoiului. Prin împingerea la loc a ansamblului, gunoiul va fi acoperit cu o placã din oþel.

Misiunea

CASA 1/07

l 39


bucãtãrie

dotãri una existentã, le recomandãm sã nu ia în considerare doar preþul, în ciuda pãrerii generale cã dotãrile chiuvetei nu reprezintã o prioritate. Înainte de a lua o decizie pentru un model, specialiºtii noºtri în reamenajãri au studiat atent oferta disponibilã pe piaþã ºi situaþia concretã a bucãtãriei în cauzã. Ce variante ºi materiale sunt accesibile, cum pot fi rezolvate optim neajunsurile tipice bucãtãriilor situate în clãdiri vechi ºi ce dotãri suplimentare faciliteazã ulterior folosirea zilnicã a acestui spaþiu? Preocupaþi de aceste aspecte, ei au început prospecþiunile. În cele din urmã a fost aleasã o chiuvetã din oþel superior. Nimic spectaculos, spuneþi? Având în vedere materialul, aveþi dreptate, dar chiuveta noastrã oferã, pe lângã aspectul optic plãcut, ºi o serie de avantaje cât se poate de concrete. În acelaºi timp, ea se constituie într-un veritabil punct de reper al bucãtãriei. Alegerea unei chiuvete din oþel pentru bucãtãria proaspãt renovatã a avut ºi raþiunea cã acest material fusese folosit deja la echiparea altor zone ale încãperii ºi s-a dorit ca locul destinat spãlatului sã fie în ton cu aspectul general. Cât priveºte forma ei, s-a avut în vedere ca, dupã montaj, sã fie obþinut un amplasament ergonomic ºi comod.

Montarea corectã a chiuvetei

1. Pentru realizarea decupajului, trasaþi pe blatul de bucãtãrie conturul chiuvetei, respectiv transpuneþi pe el forma acesteia. Folosind un burghiu suficient de mare...

2. … profesionistul nostru pregãteºte frontul de lucru în vederea introducerii pânzei de ferãstrãu pendular. Apoi el decupeazã exact porþiunea respectivã din placa groasã.

5. Acum sunt montate prin înºurubare clemele de fixare pe marginea blatului de lucru. Cu ajutorul lor, chiuveta va fi încorporatã ferm în blat, fiind totodatã presat ºi...

6. … siliconul. În acest fel se va realiza ºi etanºarea. Eventualele excedente de silicon vor fi îndepãrtate cu un ºpaclu mic din material plastic (vezi ºi „Sfatul nostru“).

9. Þevile de scurgere aferente compartimentului bipartit de cuve se unesc ºi continuã pânã la clapeta de reþinere a mirosului, unde se face racordul. Cablul negru...

10. … aparþine sistemului de obturare al scurgerii. Prin urmare, acesta se poate închide mecanic, printr-o simplã apãsare de buton. În dreapta se vede decupajul pentru...

Soluþia: o chiuvetã pentru stângaci Dacã am fi optat pentru o chiuvetã normalã, adicã una pentru dreptaci, locul ocupat de gospodinã ar fi fost spre colþul bucãtãriei, iar scurgãtorul ar fi depãºit zona de îmbinare în unghi drept a blaturilor de lucru. Cu ajutorul modelului special pentru stângaci, se foloseºte chiuveta stând mai spre centrul încãperii, în zona luminatã de

40 l

Misiunea

CASA 1/07


D in secre teolre meºter il

Îndepãrtarea excesului de silicon Prin strângerea clemelor de fixare ale chiuvetei, siliconul aplicat pe marginea decupajului iese în afarã. Pentru a îndepãrta acest excedent, pulverizaþi un material în suspensie, diluat cu apã (de exemplu detergent), dupã care vor rãmâne mai puþine resturi.

3. Aproape de contur e aplicatã o dârã de silicon pentru a evita atât infiltrarea apei între chiuvetã ºi blatul de lucru, cât ºi eventuala apariþie a unor mirosuri neplãcute.

4. Vã sfãtuim ca, înainte de a fixa chiuveta, s-o aºezaþi de probã cât mai exact, adicã paralel cu marginile blatului. Deocamdatã, mai sunt posibile unele rectificãri.

8. În continuare sunt montate componentele instalaþiei de evacuare. ªtuþul de scurgere dotat cu garniturã e ataºat la chiuvetã de jos în sus, iar sita de scurgere în sens contrar.

11. … manºonul de ghidare care preia bateria detaºabilã. Aceasta poate fi instalatã cu uºurinþã datoritã faptului cã tubulatura e flexibilã. (vezi ºi foto 9).

12. În interiorul dulapului de sub chiuvetã se efectueazã operaþiuni în vederea montãrii ansamblului pentru depozitarea gunoiului. Aºezaþi elementele laterale din oþel.

Misiunea

CASA 1/07

l 41

V

7. Abia dupã încorporarea chiuvetei în blat, acesta va fi asamblat cu celelalte plãci pregãtite, pentru a alcãtui împreunã frontul de lucru în unghi drept.

fereastrã. Aceastã formã a chiuvetei poate fi soluþia optimã ºi în cazul dumneavoastrã, mai cu seamã dacã sunteþi condiþionaþi de un loc anume, din cauza racordurilor conductelor. Chiuveta specialã pentru stângaci are scurgãtorul în partea dreaptã, astfel încât se poate spãla cu mâna stângã ºi aºeza vesela la scurs cu dreapta. Problema deschiderii ferestrei în condiþiile în care bateria chiuvetei e situatã direct în faþa acesteia se poate rezolva foarte simplu ºi elegant: în caz de nevoie, bateria poate fi trasã complet afarã. În plus, aceastã soluþie oferã avantajul cã bateria dispare din câmpul vizual. ªi fiindcã veni vorba: lângã baterie se aflã un buton menit blocãrii scurgerii. Aºadar, adio dopuri de cauciuc! Dar chiuveta noastrã nu e potrivitã doar pentru spãlarea vaselor sau legumelor, ci poate fi utilizatã ºi ca suprafaþã suplimentarã de lucru, fiind dotatã cu o placã culisantã din sticlã. Aici pot fi pregãtite foarte comod legumele ºi salata, având ºi avantajul apropierii de chiuvetã, pentru spãlare. Placa din sticlã poate glisa atât peste cuve, cât ºi peste picurãtoare. În plus, ea poate fi scoasã complet,


bucãtãrie

dotãri spre a fi utilizatã, atunci când este cazul, drept tavã pentru servit la masã. În fine, trebuie sã vã mai spunem cã aceastã chiuvetã nu e multifuncþionalã doar în partea de sus, ci ºi sub blatul de lucru, ea prezentând o particularitate ºi în privinþa suplimentãrii spaþiului rezervat depozitãrii temporare a gunoiului. Pentru ca dedesubt sã poatã fi amenajat un sistem voluminos de separare a gunoiului, s-a gãsit o modalitate de soluþionare a evacuãrii apei uzate, astfel încât sifonul sã fie cât mai în spate, pentru a nu incomoda.

Sistemul de separare a gunoiului

13. Acum e înºurubat în corpul dulapului primul element. Marginea îndoitã din partea de sus serveºte ulterior ca suport pentru placa de acoperire. De aceea...

14. … ambele elemente laterale trebuie înºurubate bine pentru ca sus placa de acoperire sã stea drept, iar gãleþile sã nu rãmânã cumva prinse în ea.

15. Sistemele de pârghii glisante vor fi aºezate pe cornierele din tablã ale elementelor laterale. Apoi trebuie împinse ºi se vor fixa în mecanismul de blocare.

16. Iatã cum e poziþionatã placa frontalã faþã de cadrul glisant ºi modul în care e montat scheletul-suport. Profilele laterale solide din tablã servesc stabilitãþii.

17. Montarea pedalei acþionate cu piciorul: ea se fixeazã frontal, în mijloc, la baza dulapului. Pe uºã va fi înºurubatã contrapiesa cu rol de blocare.

18. În funcþie de rapiditatea doritã, va fi aleasã una dintre cele 4 poziþii. Resortul de tracþiune serveºte la accelerarea deplasãrii în afarã a ansamblului.

Spaþiu suplimentar cu sifon ergonomic Aceastã soluþie de montaj pentru sifon permite depozitarea gunoiului pe întreaga lãþime a dulapului ºi pânã la jumãtate din înãlþimea acestuia. ªi, deoarece deasupra celor patru recipiente pentru gunoi e montatã fix o placã de acoperire din oþel, aceasta constituie o nouã zonã pentru depozitare. În plus, aceastã soluþie prezintã avantajul renunþãrii la capacele gãleþilor de gunoi, care se pot clãtina sau rãsturna. Ansamblul pentru gãleþi e conceput ca un modul glisant, fiind racordat la uºa frontalã a dulapului ºi poate fi tras afarã împreunã cu aceasta. Soluþia aplicatã aici se bazeazã pe un mecanism ingenios de glisare, fixat în dreapta ºi stânga de niºte plãci speciale executate, de asemenea, din oþel superior. ªi încã ceva care reþine atenþia în mod deosebit: întreaga unitate (inclusiv uºa ei) e acþionatã prin simpla apãsare cu piciorul. În acest scop, sub marginea corpului de mobilier e fixatã o pedalã la acþionarea cãreia recipientele de gunoi menajer ies afarã, miºcându-se într-un tempo lipsit de ºocuri. Q

42 l

Misiunea

CASA 1/07


dotãri

Chiuvete

Tipuri · Noutãþi · Calitãþi · Caracteristici

bucãtãrie

Iatã încã unsprezece modele de chiuvete de bucãtãrie. Fiecare dintre acestea are trãsãturi care îl individualizeazã.

Nr. 2:6HUHPDUFéSULQ±H[LELOLWDWH

Nr. 1: Delimiteazã clar zonele destinate spãlatului

Cu asemenea module din ceramicã, zonele din bucãtãrie destinate spãlatului sau gãtitului sunt separate clar una de cealaltã, pãstrând cu toate acestea un aspect optic unitar. La configurarea modulului, puteþi chiar sã vã aduceþi propria contribuþie, de exemplu prin felul de aºezare al chiuvetei adânci sau prin forma ori dispunerea canelurilor. Plãcile modulare aºezate pe marginea blatului de lucru sunt ieºite puþin în relief, ceea ce conferã un efect elegant, mai cu seamã atunci când blatul de lucru are o cromie contrastantã cu cea a elementului ceramic.

Cuvântul de ordine: flexibilitate pe toatã linia. Realizat din sticlã securizatã ºi rezistentã la temperaturi mari, panoul glisant pentru tãiat poate fi aºezat în aºa fel încât sã permitã efectuarea mai multor operaþiuni de preparare a mâncãrii pe aceeaºi parte. În plus, el poate fi dat foarte uºor la o parte. Scurgãtorul uºor înclinat este conectat la chiuveta micã, ºi, deoarece aceasta prezintã o margine de protecþie, în chiuveta principalã se poate lucra cu apã curatã. În fine, ºi bateria combinatã e flexibilã ºi ajunge pânã la scurgãtor, pentru a servi ºi acolo la spãlarea diferitelor alimente.

Nr. 3: Se întinde peste amândouã jumãtãþile acestei chiuvete

Iatã o soluþie ineditã: o placã din piatrã vulcanicã glazuratã încorporeazã cele douã chiuvete din oþel ºi acoperã estetic ambele forme cu marginea sa rotunjitã. Datoritã materialului dur ºi rezistent, ansamblul este deosebit de durabil în timp. La comandã, este disponibilã ºi o variantã specialã, ce prezintã crãpãturi fine în glazurã ºi conferã întregii suprafeþe o notã exclusivistã.

44 l

Misiunea

CASA 1/07

Nr. 4: Garanteazã un nivel ridicat de confort

Acest model de chiuvetã modularã, realizat din ceramicã cu efecte metalice, face întotdeauna o figurã bunã ºi asigurã o zonã de lucru mai înãlþatã. Cãci elementul format din cele douã compartimente ale chiuvetei ºi o suprafaþã de uscare este cu aproximativ cinci centimetri mai înalt decât blatul de lucru. Cât priveºte amplasamentul central, acesta subliniazã importanþa rolului îndeplinit de chiuvetã în economia bucãtãriei. Ulterior, spectrul ei de utilizare poate fi lãrgit prin adãugarea diferitor coºuri ºi suporturi din oþel sau mase plastice. În fine, suprafaþa specialã matã permite o curãþare foarte uºoarã.


e

Nr. 5: E amplasat pe un schelet foarte clar structurat

Aceastã unitate prevãzutã cu douã chiuvete reprezintã o soluþie profesionalã pentru adepþii simplitãþii: structura e dominatã de linii clare, reduse la esenþial, iar aspectul optic deschis lasã la vedere modul de construcþie. Suprafaþa de lucru e gânditã ergonomic ºi reuneºte pe o singurã structurã o plitã pentru gãtit, o chiuvetã platã pentru pregãtirea alimentelor ºi una adâncã. Unitatea (ce poate fi amplasatã ºi liber, deci independent de peretele încãperii) e întregitã apoi de o serie de accesorii.

Nr. 6: Este un adevãrat estet

Negrul este elegant. ªi aidoma unei frumuseþi exotice, aceastã chiuvetã va fi, cu siguranþã, întotdeauna un magnet pentru privirile oaspeþilor dumneavoastrã. Materialul din care e realizatã se numeºte fragranit, fiind un compozit de granit ºi acrilat. Pe lângã aceasta, un punct marcant de interes e ºi geometria clarã, care îi conferã un efect estetic special. Dar aceastã chiuvetã nu rãmâne cu nimic mai prejos nici în ceea ce priveºte funcþionalitatea: în interiorul marginilor late ºi plate pot fi aºezate perfect diferite accesorii.

Nr. 7: Se întinde pe toatã suprafaþa de spãlare

Cu ajutorul oþelului superior se pot realiza atât chiuvete singulare, cât ºi suprafeþe complete pentru spãlat. Noi vã prezentãm aici o insulã de mari dimensiuni destinatã spãlãrii ºi pregãtirii alimentelor, prevãzutã cu douã plãci laterale ºi una de acoperire din oþel superior. În acest fel este obþinut ºi ambientul unei bucãtãrii profesionale, cu un standard igienic ridicat. Chiuveta dublã este perfect integratã, astfel încât între ea ºi restul suprafeþei nu existã rosturi sau îmbinãri vizibile. Misiunea

CASA 1/07

l 45


dotãri Nr. 8: Ne prezintã o tehnologie UD°QDWéGHVSéODUH

bucãtãrie

Futurist ºi spectaculos. Acest model a fost prezentat în cadrul unui proiect de studiu cu motto-ul „Bucãtãria de mâine”. Deºi aspectul sãu nu iese deloc în evidenþã, inovaþia priveºte partea tehnicã, deoarece aceastã chiuvetã este în acelaºi timp ºi maºinã de spãlat vase. La numai un sfert de orã dupã ce se pune capacul de sticlã, toatã vesela dumnevoastrã este spãlatã. Sã recunoaºtem, însã, cã reprezintã o idee aplicabilã în special gospodãriilor de burlaci ºi mai puþin familiilor numeroase.

Nr. 9: Asigurã o suprafaþã netedã ºi planã

Douã chiuvete independente, cu dimensiuni diferite, montate sub aceeaºi placã: acest lucru înseamnã o suprafaþã netedã, a cãrei curãþare e foarte uºoarã, aproape fãrã nevoia de a freca. Un aspect optic plãcut e conferit de faptul cã s-a mizat intenþionat pe contrastul dintre nuanþele deschise ºi închise. Placa de granit a fost debitatã exact pe forma chiuvetelor ºi le depãºeºte marginile doar foarte puþin. Cât priveºte distanþa la care pot fi aºezate chiuvetele una faþã de alta, ea depinde de bateria folositã.

Nr. 10: Se constituie într-un centru inedit al bucãtãriei

Datoritã faptului cã marginea chiuvetei e situatã în continuarea blatului de lucru, locul destinat spãlatului e transformat într-o zonã atractivã. Formele drepte ale chiuvetei o fac sã se potriveascã deopotrivã într-o bucãtãrie modernã sau în atmosfera unei case de la þarã, iar marginea frontalã, uºor ieºitã în afarã, face mai comod statul în picioare în faþa ei. În funcþie de dorinþã, modelul e disponibil în diferite lãþimi. Una dintre calitãþile speciale ale acestor variante inedite rezidã în faptul cã picurãtoarea ºi suprafaþa de uscare a vaselor sunt situate în spate.

Nr. 11: Strãluceºte în toatã lãþimea sa

Acest centru multifuncþional destinat spãlatului se potriveºte peste întreaga lãþime a unui dulãpior dublu (având deci o lãþime de 1200 mm ºi o adâncime de 600 mm). În partea mai înaltã dinspre perete sunt integrate bateria combinatã cu un singur robinet ºi prevãzutã cu furtun ºi butonul de comandã pentru obturarea scurgerii. De pe picurãtoare stropii de apã ajung direct în chiuveta micã. În plus, aceastã suprafaþã serveºte ca zonã glisantã pentru diferite suporturi, scânduri pentru tãiat sau altele de acest gen. Realizat din oþel superior, acest element modular închis se potriveºte bine pentru modernizarea punctualã a unei zone din bucãtãrie. El poate fi amplasat uºor pe corpul unui dulap, fiind închis pe lateralã de blatul de lucru.

46 l

Misiunea

CASA 1/07


cãrãmizi de sticlã

Despre tipuri uzuale ºi accesorii În România se comercializeazã cel puþin 4 tipuri de cãrãmizi de sticlã: incolore, colorate în masã, colorate prin injectare ºi satinate (obþinute prin sablarea finã a celor menþionate anterior). Dimensiunile lor pot fi, în mm, (lãþime x înãlþime x grosime): Q 190 x 190 x 80; Q 190 x 190 x 100; Q 190 x 190 x 33;

240 x 240 x 80; 240 x 115 x 80. În directã relaþie cu nuanþa ºi modelul, acestea permit pãtrunderea luminii naturale într-un procent cuprins între 50% ºi 75%. La îmbinarea între elemente, se folosesc distanþiere din plastic cu lãþimea variind în funcþie de model ºi de dimensiunile alese ale rosturilor. Q Q

Jocuri LEGO

Cãrãmizile din sticlã pot îndeplini mai multe roluri: acela de material pentru compartimentare, filtru de luminã ºi de element decorativ.

în amenajarea casei

48 l

Misiunea

CASA 1/07


ghid complet

Luminator Dacã una din încãperile locuinþei nu este suficient iluminatã, soluþia este construirea unui zid din cãrãmizi de sticlã. Acesta va suplimenta cantitatea de luminã naturalã din interior ºi va schimba designul final al locuinþei.

1. În cazul în care peretele trebuie spart, este obligatoriu ca lucrarea sã fie asistatã de un specialist în rezistenþa construcþiilor.

C

2. Odatã însemnat perimetrul de zid ce va cuprinde luminatorul se va opera gãurirea.

3. Pentru zidirea cãrãmizilor se poate folosi acelaºi adeziv utilizat la placãrile ceramice.

um în anumite zone ale locuinþei este nevoie de luminã naturalã, specialiºtii au încercat diverse variante pentru „aducerea“ acesteia acolo unde este necesarã. Astfel, în afara clasicelor ferestre, în bucãtãrie, hol sau casa scãrii se mai poate folosi cu succes o soluþie constructivã: suprafeþele vitrate cu cãrãmizi din sticlã. Aceste luminatoare, pe lângã îndeplinirea scopului iniþial, dau ºi senzaþia unor spaþii mai largi, mai cu seamã dacã sunt folosite culori deschise pentru cãrãmizi ºi rosturi. Dar nu este doar o iluzie opticã: peretele unei cãrãmizi de sticlã are o grosime medie de numai 8 mm!

Cãrãmidã sau sticlã? 5. În cazul cãrãmizilor de sticlã, distanþierele nu se mai scot, ci li se rup doar capetele.

6. Rosturile sunt acoperite cu chit special, aplicat cu ajutorul unei gletiere cauciucate.

7. Curãþarea cu buretele este etapa finalã. Vã recomandãm sã nu-l umeziþi excesiv.

V

4. Un rol foarte important îl au distanþierele. Acestea vor permite formarea rosturilor.

Din punct de vedere al compoziþiei, sticla utilizatã este un material solid din categoria polimicrocristalinelor, obþinut printr-o tehnologie de presare a douã elemente asemãnãtoare unor capace, lipite cu adeziv VSHFLDO,QWHULRUXO°LQGYLGDWVDX umplut cu aer, se asigurã o izolare termicã superioarã. Efectul termoizolator al cãrãmizilor din sticlã este dat chiar de golul din interior, umplut cu aer uscat, la o presiune inferioarã celei obiºnuite, exterioare. Datoritã transluciditãþii, este un material ce conferã intimiMisiunea

CASA 1/07

l 49


cĂŁrĂŁmizi de sticlĂŁ

ghid complet

Paravan SpaĂžiul din bucĂŁtĂŁrie poate fi compartimentat elegant printr-un paravan translucid, caracterizat Âşi prin volum. Se poate utiliza sticlĂŁ incolorĂŁ sau coloratĂŁ, ĂŽn ton cu gresia, faianĂža sau nuanĂža ĂŽn care sunt vopsiĂži pereĂžii.

tate ºi, de aceea, se utilizeazã cu succes la compartimentarea bãilor sau la construirea cabinelor de duº. De asemenea, din aceste cãrãmizi se pot realiza ºi suprafeÞe cu aerisire; sunt prezente pe piaÞã sisteme constructive cu rame de aerisire ce funcÞioneazã la fel ca R IHUHDVWUÊ FODVLFÊ VROXèLD °ind binevenitã pentru ventilarea bãilor, a demisolurilor sau a casei scãrilor. Existã, de asemenea, ºi cãrãmizi din sticlã speciale pentru planºee. Cu ajutorul acestora se pot realiza luminatoare inclusiv pentru subsoluri. Punerea lor În operã necesitã, Însã, operaÞiuni speciale, care nu sunt accesibile unui amator.

2. OdatĂŁ terminatĂŁ operaĂžiunea de zidire, paravanul trebuie lĂŁsat sĂŁ capete rigiditatea necesarĂŁ. DupĂŁ 24 de ore, se pot rupe distanĂžierele, chitui rosturile Âşi ĂŽndepĂŁrta surplusul de pastĂŁ. 1. Pentru a obĂžine o construcĂžie perfect verticalĂŁ, este nevoie sĂŁ se utilizeze frecvent nivela cu bulĂŁ. ĂŽn timpul verificĂŁrii, se pot face doar corecĂžii uÂşoare.

Detalii tehnice

50 l

Misiunea

CASA 1/07

V

Efectul estetic al construcĂžiilor din cĂŁrĂŁmizi din sticlĂŁ este unul deosebit iar costurile de achiziĂžie Âşi execuĂžie sunt accesibile. PreĂžul materialelor variazĂŁ ĂŽntre 6 lei/buc (pentru piesele din sticla incolorĂŁ) Âşi peste 20 lei/buc (pentru cele colorate prin injectare). ConstrucĂžiile din acest material se realizeazĂŁ dupĂŁ reguli diferite, ĂŽn funcĂžie

3. A fost necesarĂŁ ĂŽnglobarea unui cadru metalic ĂŽn adezivul folosit, deoarece parapetul avea o singurĂŁ laturĂŁ fixatĂŁ: cea de pe pardosealĂŁ.


cĂŁrĂŁmizi de sticlĂŁ

ghid complet

Parapet ĂŽn cazul ĂŽn care duceĂži lips��Ł de spaĂžiu, un zid de cĂŁrĂŁmidĂŁ din sticlĂŁ poate separa sala de baie de un spaĂžiu cu orice altĂŁ destinaĂžie. AceastĂŁ soluĂžie va ĂŽmpiedica stropii de apĂŁ din cadĂŁ sĂŁ se ĂŽmprĂŁÂştie pe parchetul de alĂŁturi.

de suprafaÞa montajului, de cantitatea de luminã necesarã RULGHIRUPD°QDOÊDSHUHWHOXL FDUHSRDWH°XQHRULFXUEÊ 7UHEXLH èLQXW FRQW GH IDSWXO cã variaÞiile de temperaturã au ca efect dilatarea sau contracÞia FÊUÊPL]LORU GLQ VWLFOÊ 'LQ aceastã cauzã, peretele nu poate °vPELQDWGLUHFWFXWDYDQXOSRdeaua sau pereÞii, deoarece stiFODSRDWHFUÊSD6ROXèLDvPSRWULva acestei perspective neplãcute este formarea rosturilor de GLODWDèLH vQ ORFXULOH GH vPELQDre, umplerea spaÞiului respectiv fãcându-se cu material elastic (polistiren, spumã poliuretanicã VDXOkQÊPLQHUDOÊ  Precizãm cã pentru placãrile care ocupã o suprafaÞã mai mare VHLQWHUFDOHD]ÊvQWUHçLUXULOHGH cãrãmizi, o reÞea alcãtuitã din EDUH RUL]RQWDOH VDX YHUWLFDOH GH RèHOEHWRQ DYkQG GLDPHWUXO GH  PP $FHDVWÊ UHèHD YD juca rolul de armãturã pentru D FUHçWH UH]LVWHQèD FRQVWUXFèLHL &KLDU çL vQ FRQGLèLLOH PRQWÊULL unor astfel de armãturi, nu se recomandã construirea de pereÞi cu o suprafaÞã mai mare de 15 PS GHFkW vQ XUPD FRQVXOWÊULL

52 l

Misiunea

CASA 1/07

1. ĂŽn cazul spaĂžiilor cu umiditate ridicatĂŁ, chitul de rosturi folosit va trebui sĂŁ fie hidrofug.

2. Pânã la uscarea adezivului, se pot executa operaÞiunile de finisare În zona pereÞilor alãturaÞi.

3. Zidul de sticlĂŁ poate fi ĂŽncadrat fĂŁrĂŁ probleme de o construcĂžie din gips-carton, realizatĂŁ ulterior.

4. Din pĂŁcate, vopseaua lavabilĂŁ nu poate fi aplicatĂŁ Âşi pe rosturi, deci: atenĂžie la culoarea chitului!


Cabina de duº

Cãrãmizile de sticlã sunt utilizate cu deosebit succes la zidirea pereþilor unei cabine de duº. Veþi obþine o construcþie rezistentã la umiditate, solidã ºi cu rol protector evident.

unor specialiºti care sã evalueze cea mai sigurã soluþie.

Motivaþii clare

2. De regulã, chitul rãmâne la nivelul cãrãmizilor, dar poate lua ºi o formã concavã, dacã este modelat.

3. Surplusul de chit trebuie îndepãrtat imediat, deoarece timpul de întãrire este foarte scurt.

4. Existã ºi cãrãmizi speciale pentru colþuri, vitale pentru o amenajare mai elaboratã, precum cea de faþã.

Misiunea

CASA 1/07

l 53

V

1. Folosirea unor distanþiere de calitate asigurã verticalitatea construcþiei ºi stabilitatea ei.

Am putea gãsi destule argumente pentru care am alege utilizarea cãrãmizilor din sticlã. Din punct de vedere estetic, luãm în considerare motivul cã gama cromaticã prezentã pe piaþã este foarte diversã, însumând peste 30 de culori ºi 20 de modele. Datoritã raportului calitatepreþ, un luminator din cãrãmizi de sticlã poate înlocui cu succes sticla termoizolantã sau materialele celulare tip policarbonat. Avantajul principal constã în faptul cã o construcþie din acest tip de dale are proprietãþi de izolare fonicã ºi termicã superioare sticlei termoizolante standard. Rezultat al calitãþilor termoizolante, putem vorbi despre o foarte bunã protecþie împotriva condensului. De asemenea, rezistenþa la foc este superioarã (chiar ºi cele obiºnuite pot depãºi 60 de minute la foc deschis). Existã ºi cãrãmizi speciale, de generaþie mai nouã, care sunt concepute


cĂŁrĂŁmizi de sticlĂŁ

ghid complet

Decor Dalele din sticlã pot fi utilizate ºi sub alte forme decât acelea de zidãrie. PuteÞi monta câte o piesã În diverse amenajãri cu structurã solidã (din gips-carton, de pildã) estompând În acest fel monotonia compoziÞiei.

sã aibã un comportament deosebit la incendiu. Un alt avantaj de luat În seamã este cel al rezistenÞei la solicitãri mecanice. Chiar dacã este un material relativ casant, poate face faÞã cu succes tentativei de intrare prin HIUDFèLH°LQGFRPSDUDELOFXXQ zid construit din cãrãmidã sau BCA. De asemenea, În cazul deteriorãrii unei porÞiuni din zidul de acest tip, se pot Înlocui QXPDL GDOHOH DIHFWDWH QH°LQG necesarã refacerea totalã a respectivei suprafeÞe.

Ce cumpãrãm? ½Q 5RPkQLD QX H[LVWÊ °Ume producãtoare de astfel de cãrãmizi. În schimb, segmentul de import ºi distribuÞie la nivel naÞional este bine pus la punct. Existã câteva companii recunoscute, specializate pe importul de materiale pentru construcÞii ºi amenajãri interioare, ce comercializeazã cãrãmizi de sticlã de la producãtori din Italia, Polonia, Cehia sau Spania. În ceea ce priveºte celelalte materiale (adezivi, chituri sau distanÞiere), piaÞa autohtonã este, de asemenea, abundentã. Q Misiunea 54 lMisiunea CASA CASA 1/07 1/07

1. Un suport din gips-carton, pentru chiuvetĂŁ, poate fi decorat ĂŽn mod inspirat prin inserarea unor cĂŁrĂŁmizi din sticlĂŁ incolorĂŁ sau coloratĂŁ, clarĂŁ ori satinatĂŁ.

2. LocaÂşurile prevĂŁzute pentru introducerea dalelor trebuie atent confecĂžionate pentru a nu fi nevoie de corecĂžii ulterioare, prin decupare sau adaos de mortar.

3. ĂŽn cazul acesta, chitul nu mai este necesar. Poate fi utilizat mortar obiÂşnuit sau gletul pentru rosturi mici. AdĂŁugaĂži pe parapet placĂŁri ceramice sau lambriuri.


Abonaþii noºtri

m e rg

* a!

g a r P a l

Dragi prieteni , datã pen Vã mulþumesc încã o vacanþã. tru aceastã minunatã ine ºi abia Am luat revista cu m ca sã-mi aº tept sã ajung acasã . reamenajez bucãtãria Mãdãlina

IUNEA CASA Redacþia revistei MIS 25 ªoseaua Panduri, nr. Bucureºti, sector 5 – ROMÂNIA –

Welcome to Prague!

* În urma extragerii din 20 decembrie 2006, concursul Misiune în 3 a fost câºtigat de MÃDÃLINA ÞÂRIAC, care a obþinut o excursie pentru douã persoane la Praga, de Revelion.


ecologic ºi ieftin

Sursele de cãldurã la ora adevãrului Dupã valurile de scumpiri la gaze ºi curent, a te afla în mijlocul iernii, în România de azi, poate fi consideratã o adevãratã aventurã.

Datoritã tehnologiilor moderne ºi cercetãrii intense din acest domeniu, ºemineele au cãpãtat un randament tot mai bun.

56 l

Misiunea

CASA 1/07


energie

Lemnul – combustibil solid, popular În mediul rural, ieftin ºi ecologic (prin ardere eliminã În atmosferã doar cantitatea de CO2 acumulatã de arbore pe parcursul vieÞii). Mai ieftin În mediul rural ºi mai scump În oraºe, lemnul se gãseºte ºi În câteva produse secundare precum: peleÞi, cãrbune, talaº sau brichete mari de lemn.

F

de energie estimatĂŁ pentru anul  YD ° FX   PDL PDUH decât ĂŽn anii trecuĂži. Rezervele cunoscute de petrol pot susĂžine un nivel actual de consum doar pânĂŁ ĂŽn 2040, iar cele de gaze naturale – pânĂŁ ĂŽn 2070. Majoritatea statelor Âşi-au ĂŽndreptat atenĂžia spre sursele ecologice Âşi regenerabile de energie çL PDL GHSDUWH VSUH H°FLHQèD energeticĂŁ. Sursele regenerabile de energie se refac ĂŽn mod constant prin procesele naturale Âşi cuprind aÂşa numitele tehnologii „non carbon“ precum Âşi cele legate de energia solarĂŁ, eolianĂŁ sau hidro, ori tehnologiile bazate pe biomasĂŁ. Cum, deocamdatĂŁ, România e departe de utilizarea celor mai moderne sisteme, care sunt destul de costisitoare, revenim pe meleaguri mioritice Âşi ne descurcĂŁm cu ce avem Âşi, mai ales, cu ce ne permitem. ĂŽn primul rând, pentru un român este foarte important aspectul economic, cât de tare ĂŽl arde sau nu la buzunar.

Nu putem avea cu toÞii panouri solare sau pompe de cãldurã dar nici foarte rãu nu stãm, dacã ne gândim la totalitatea resurseORUFHSRW°XWLOL]DWH1HVXQWOD Îndemânã câteva variante de a ne Încãlzi locuinÞele, deloc ieftine Într-adevãr, dar mãcar avem de unde alege.

Surse convenÞionale Lemnul Conform statisticilor, lemnul a rãmas În continuare unul dintre cei mai folosiÞi combustibili În România de astãzi. În mediul rural, chiar dacã au acces la reÞeaua de gaze, oamenii preferã tot Încãlzirea cu lemne atât din cauza obiºnuinÞei, cât ºi a preÞului. În mediul urban, lucrurile se schimbã, lemnul este mai scump ºi inconvenientele legate de depozitarea ºi utilizarea lui sunt hotãrâtoare. PreÞul unei tone de lemne ajunge pânã ODOHLvQWUXQRUDçPDUHFX mult mai ridicat decât la Þarã,

V

acturile la ĂŽntreĂžinere ajung, ĂŽn aceastĂŁ perioadĂŁ, OD DSRJHX XPÂąDWH GH FDQWLtatea suplimentarĂŁ de energie consumatĂŁ ĂŽn special pentru cĂŁldurĂŁ. Fie cĂŁ aceasta se REèLQHÂľvQUHJLHSURSULHÂŚ°HFĂŠ ne e furnizatĂŁ de un sistem centralizat, costurile sunt, ĂŽn ambele cazuri, destul de piperate. Nu vom vorbi aici de cei care ĂŽncĂŁ VHD¹ÊFRQHFWDèLODVLVWHPXOFHQtralizat Âşi care folosesc cĂŁldurĂŁ Âşi apĂŁ caldĂŁ din centrale mari de cartier, deÂşi, pentru acestea, se utilizeazĂŁ acelaÂşi gaz metan ce devine din ce ĂŽn ce mai scump. TendinĂža generalĂŁ din ultimul timp a fost debranÂşarea Âşi montarea unor centrale termice individuale care sĂŁ scape consumatorul de costul mare practicat de furnizorii interni Âşi externi çLLQH°FLHQèDUHèHOHORUXULDçHGH deservire. Energia, sub orice formĂŁ, este una dintre cele mai ,,arzĂŁtoare“ probleme ĂŽn Europa Âşi ĂŽn lume. La nivel mondial, cererea totalĂŁ

Misiunea

CASA 1/07

l 57


ecologic Âşi ieftin

energie

lângã pãdure. PreÞul creºte ºi din cauza comercianÞilor care QXVHV°HVFVÊSXQÊ°HFDUHFkWH un adaos preÞului de pornire. Totuºi, chiar ºi În mediul urban, consumatorii Încep sã priveascã cu mai mult interes resursele regenerabile cum este lemnul. Centralele termice SoluÞia idealã pentru locatarii de la blocurile din oraºe s-a GRYHGLWSkQÊDFXPD°FHQWUDOD termicã. Dintre douã rele, alegi rãul cel mai mic ºi, astfel, dupã debranºarea de la sistemul centralizat, tot mai mulÞi români au optat pentru o centralã termicã de apartament cu alimentare pe gaz. Existã În prezent ºi varianta centralelor termice care folosesc curentul electric pentru producerea cãldurii ºi a apei calde, dar preÞul acestei energii este mult prea ridicat.

Centrala electricĂŁ sau pe gaz?

58 l

Misiunea

CASA 1/07

În prezent, din punct de vedere economic, centralele electrice nu sunt Încã rentabile pentru populaÞie, dar specialiºtii estimeazã cã, Într-un viitor mai apropiat sau mai Îndepãrtat, ritmul de creºtere al preÞului gazeORUYD°XQREVWDFROSHQWUXFHQtralele pe gaz ºi un aliat pentru popularizarea centralelor electrice. Acestea din urmã au un randament de 100%, faÞã de 90% cât are o centralã pe gaz FODVLFÊ2ULFDUHDU°VLVWHPXOGH alimentare, este recomandat ca, atât proiectarea cât ºi execuÞia, VÊ °H IÊFXWH GH VSHFLDOLçWL ½Q cazul centralelor pe curent, puterea caloriferelor nu are voie sã depãºeascã puterea centralei ºi trebuie luat În calcul, Încã de la Început, necesarul termic al clãdirii, pentru a nu subevalua sau supradimensiona sistemul ºi a asigura confortul la un preÞ cât mai mic.

Mãsuri protectoare de circumstanÞã

V

Deºi preÞul achiziÞionãrii celor douã tipuri de centrale este aproximativ la fel, costurile punerii În funcÞiune ºi al utilizãrii diferã deocamdatã. PreÞul microcentralei (electrice sau pe gaz) Începe undeva În jurul sumei de 2.000 lei. La sistemul de alimentare cu gaz, Însã, e nevoie ºi de câteva aprobãri ºi proiecte care costã aproximativ 10 milioaQH GH OHL OD SHUVRDQHOH °]LFH ºi de trei ori mai mult pentru persoanele juridice. PreÞul mereu În creºtere al gazului metan descurajeazã ºi el comercializarea centralelor termice care Îl folosesc drept combustibil. Pe de altã parte Însã, conform preÞurilor actuale ale gazului ºi curentului electric, dar ºi prin prisma consumului celor doi combustibili, se pare cã o microcentralã termicã ce foloseºte gazele este Încã mai rentabilã decât una pe curent (dacã are un randament bun).

Proiectarea ºi execuÞia instalaÞiilor de gaze naturale nu mai sunt operaÞiuni ieftine. Noile norme de siguranÞã În exploatare au crescut preÞurile. În plus, faptul cã furnizorii de servicii nu acÞioneazã pe o piaÞã autentic concurenÞialã, κi spune cuvântul În costul lucrãrilor.

Între timp, autoritãÞile au ales o soluÞie de compromis ºi acordã an de an ajutoare ºi subvenÞii care se cunosc ºi se simt atât pozitiv, la cheltuielile familiei beneficiare, cât ºi negativ la bugetul Întregii localitãÞi. Din pãcate, aceastã variantã sugereazã mai degrabã un program de protecÞie socialã decât unul de rentabilizare. Este o soluÞie de moment care seamãnã Într-un fel cu celebra metodã a struÞului de a-ºi bãga capul În nisip, pânã când, crede el, pericolul va trece. La nivel european, sunt subvenÞionate proiectele care presupun producerea ecologicã a energiei.

Celelalte variante, respectiv gazele Âşi petrolul, sunt descurajate prin taxe Âşi impozite.


ecologic Âşi ieftin

energie

Surse neconvenÞionale: 1. Panourile solare Panourile fotovoltaice (solare) absorb radiaÞia infraroºie provenitã de la soare. Principiul butoiului negru care Încãlzeºte apa vara pentru un duº În aer liber se aplicã unei instalaÞii prevãzute cu colectoare plane sau cu tuburi vidate. UltiPHOH DX DYDQWDMXO FÊ °LQG URtunde, dispun de o suprafaÞã mare expusã la soare, iar factura la energie termicã se reduce, În sezonul cald, cu 70%. Energia fotovoltaicã utilizeazã proprietãÞile unor materiale semiconductoare de a transforma direct energia radiantã În energie electricã de curent continuu. Energia se obÞine datoritã efectului fotogalvanic, care se ED]HD]Ê SH VSHFL°FXO VLOLFLXOXL de a elimina o cantitate micã de energie la contactul cu lumina solarã. Existã ºi alte tipuri de materiale cu asemenea calitãÞi, Însã siliciul este prioritar deoarece este uºor accesibil ºi constituie 28% din scoarÞa terestrã. Cantitatea energiei solare accesibile se schimbã În decursul zilei din cauza miºcãrii relative a soarelui ºi depinde de gradul Înnorãrii cerului. La miezul zilei, pe un timp frumos, iluminarea energeticã, formatã de soare, poate ajunge la 1000 Wt/mp VDX SRDWH ° PDL PLFÊ GH  Wt/mp În condiÞii cu nivel Înalt de acoperire a cerului cu nori. 2. Energia vântului (eolianã) În trecut, vântul punea la lucru morile de vânt, miºca corãbiile cu pânze. Energia cineticã a vântului a fost ºi este accesibilã, practic, În toate pãrÞile pãmântului. Este atractivã ºi din punct de vedere ecologic - nu produce emisii În atmosferã, nu formeazã deºeuri radioactive. Ca sursã energeticã primarã, vântul nu costã nimic. PotenÞialul eolian major este

60 l

Misiunea

CASA 1/07

Se pare cĂŁ soarele va deveni o sursĂŁ de energie tot mai ĂŽntrebuinĂžatĂŁ. ÂŞi e gratuitĂŁ!

observat pe litoralurile marine, pe ridicãturi ºi În munÞi. Asupra UHVXUVHORU HROLHQH LQ¹XHQèHD]Ê relieful pãmântului ºi prezenÞa barierelor (obstacolelor) plasate la ÎnãlÞimi de pânã la 100 metri. Lucrul unei asemenea instalaÞii este mai efectiv iarna decât În lunile de varã (În cazul sistemelor solare situaÞia este inversã).

Energia eolianã a fost obÞinutã cu preÞuri scãzute În Þãrile cu vânturi constante, de-a lungul Întregului an.

3. Pompele de cãldurã Pompa de cãldurã utilizeazã energia solarã acumulatã În: aer, VROçLDSÊ6XUVDFHDPDLH°FLHQWÊ pentru o Încãlzire ecologicã este apa din pânza freaticã. O temperaturã constantã pozitivã IDFH FD DSD VXEWHUDQÊ VÊ °H purtãtoare de energie de-a lunJXOvQWUHJXOXLDQIÊUÊLQ¹XHQèH majore din partea schimbãrilor meteorologice.

În loc de concluzie Combustibilul ideal depinde de mai mulÞi factori. PriPRUGLDOL VXQW ]RQD JHRJUD°FÊ accesibilitatea anumitor produse, posibilitatea susÞinerii unei investiÞii mari de la Început, volumul spaÞiului ce trebuie Încãlzit ºi nu În ultimul rând, factorul ecologic. Din punct de vedere economic, metodele clasice folosite pânã acum, pentru producerea cãldurii ºi a apei calde, reprezintã, se pare, soluÞia cea mai bunã, cel puÞin

pentru moment. Impuse În ultimii ani, aceste metode nu vor putea Þine pasul la nesfârºit cu noile tehnologii. Mai devreme sau mai târziu, acestea vor deveni accesibile ºi consumului În masã ºi vor oferi publicului larg o alternativã viabilã, atât din punct de vedere economic

cât ºi ecologic. Datoria noastrã este sã vã informãm, din timp ºi În mod constant, pentru a putea lua oricând o decizie bunã În ceea ce priveºte alegerea sistemului de Încãlzire. Sperãm cã v-a fost de folos aceastã imagine de ansamblu, cel puÞin pentru noi planuri de viitor.


Sistem complet de obĂžinere a energiei cu ajutorul pompei de cĂŁldurĂŁ. Acesta include Âşi recipienĂži pentru combustibili, spre a deveni autonom.

OdatĂŁ cu creÂşterea preĂžurilor la combustibilii fosili, pompele de cĂŁldurĂŁ vor deveni eficiente Âşi pentru case cu suprafaĂža de 200 mp.

Pompele de cãldurã – energie pentru viitor

Principiul de funcĂžionare Pe scurt, sistemul constĂŁ ĂŽntr-o instalaĂžie asemĂŁnĂŁtoare unui frigider, cu circuit inversat. ĂŽn pĂŁmânt, alĂŁturi de clĂŁdire, se monteazĂŁ conducte care „extrag“ cĂŁldura din apa freaticĂŁ (ĂŽn cazul tipului apĂŁapĂŁ), sau din pĂŁmânt (cazul solapĂŁ), trimiÞând-o unei instalaĂžii care utilizeazĂŁ diferenĂža de

temperaturã dintre sol ºi mediul exterior. 6XUVD FHD PDL H°FLHQWÊ pentru o Încãlzire ecologicã este apa din pânza freaticã. O temperaturã constantã de +7°C pânã la +12°C face ca DSD VXEWHUDQÊ VÊ °H SXUWÊWRU de energie termicã de-a lunJXOvQWUHJXOXLDQIÊUÊLQ¹XHQèH din partea schimbãrilor meteorologice. Randamentul acestei surse de energie termicã

este cel mai ridicat comparativ cu celelalte tipuri de surse de energie neconvenÞionalã (aerul ºi solul), deoarece transferul termic se face mult mai rapid. Este necesarã realizarea a douã puÞuri: dintr-unul se YDH[WUDJHDSDFDUHYD°DGXVÊ În schimbãtorul de cãldurã al instalaÞiei, iar În cel de-al doiOHD YD ° GHYHUVDWÊ DSD UÊFLWÊ DistanÞa dintre cele douã puÞuri YD°GHFLUFDP

V

Pe fondul creºterii spectaculoase a preÞurilor la gaze ºi energie electricã, sursele alternative de producere a energiei termice au devenit tot mai atractive. Pompa de cãldurã este un astfel de exemplu recomandat de unii specialiºti În doPHQLX GDWH °LQG SUHYL]LXQLOH unor noi scumpiri pentru combustibilii convenÞionali. Din ce În ce mai folositã În Þãrile dezvoltate, ea utilizeazã energia solarã acumulatã În aer, sol ºi apã. Produce cãldurã, apã caldã menajerã ºi, pe timp de varã, aer condiÞionat. Deseori este folositã Împreunã cu alte surse neconvenÞionale - panouri solare, de pildã.

În funcÞie de sursa de energie ºi de agentul termic de Încãlzire, pompele de cãldurã pot fi clasificate astfel: 1. Sol-apã: sursa este solul, iar agentul termic – apa; 2. Apã-apã: sursa este apa, agentul termic – apa; 3. Aer-apã: sursa este aerul, agentul termic – apa.

Misiunea

CASA 1/07

l 61


ecologic Âşi ieftin

Avantajele pompei de cãldurã EficienÞa (unele sisteme pot fi de 5 ori mai eficiente decât instalaÞiile clasice); O Protejarea mediului, deoarece se reduce cantitatea de combustibili fosili arºi (În cazul celor pe gaz sau petrol) ºi nu se produc gaze, fum sau cenuºã; O Confort la standarde europene; O ÎntreÞinere uºoarã; O Fiabilitate Înaltã; O Exploatare sigurã fãrã pericol de explozie sau intoxicare (pentru cele ce funcÞioneazã cu energie electricã, drept sursã suplimentarã); O Dimensiuni reduse.

energie

O

Pompa de cãldurã aer/apã Pompa de cãldurã aer/apã utilizeazã cãldura prezentã În aerul ambiental. Aceasta poate câºtiga cãldurã si la temperaturi scãzute, mult sub limita de ÎngheÞ. De regulã, instalaÞia este echipatã cu un sistem suplimentar de Încãlzire care asigurã energia termicã pentru vârfurile de necesar de energie atunci când avem temperaturi exterioare foarte scãzute.

Pânza freaticã – o nouã utilizare Pompa de cãldurã primeºte energia acumulatã În apa din pânza freaticã ºi o cedeazã, cu ajutorul energiei electrice, cãtre circuitul de Încãlzire al casei. Elementul esenÞial În procesul de captare ºi cedare a enerJLHL HVWH DJHQWXO IULJRUL°F GLQ circuitul interior al pompei de cãldurã. Acesta are proprietatea de a trece din stare lichidã În stare de vapori reci la temperaturi scãzute. Având un punct GH°HUEHUHIRDUWHVFÊ]XWGHFLUca –2°C, el are proprietatea (ca WRDWH VXEVWDQèHOH  GH D DFXPXla energie la transformarea din stare lichidã În stare gazoasã. Apoi, poate ceda uºor aceastã cãldurã, revenind la starea lichidã iniÞialã. În momentul când agentul IULJRUL°F GHYLQH JD] SULQ SUHluarea cãldurii din apã, sol sau aer, acesta este introdus Într-un

62 l

Misiunea

CASA 1/07

compresor, iar ĂŽn timpul compresiei, temperatura agentului IULJRUL°F FUHçWH FX FkWHYD ]HFL GHJUDGHVX°FLHQWVĂŠDMXQJĂŠOD o temperaturĂŁ mai mare decât a agentului termic Âşi sĂŁ-i poatĂŁ ceda acestuia cĂŁldura. 'XSĂŠ FH DJHQWXO IULJRUL°F cedeazĂŁ energia agentului termic, revine treptat la starea LQLèLDOĂŠ OLFKLGĂŠ  çL HVWH WUHcut printr-un ventil de expansiune unde pierde presiunea acumulatĂŁ ĂŽn compresor. Din acest moment, ciclul se repetĂŁ iar instalaĂžia „pompeazĂŁâ€œ cĂŁldura dinspre sursĂŁ spre agentul termic.

Solul ca sursã de energie În cazul pompelor sol/apã, cãldura necesarã funcÞionãrii se extrage doar din straturile superioare ale pãmântului, care sunt Încãlzite de soare, ºi nu din adânc, aºa cum s-ar putea crede la o primã vedere.

Cãldura casei = 3/4 energie solarã acumulatã În pãmânt + 1/4 energie electricã

InstalaĂžia poate funcĂžiona doar dacĂŁ temperatura sursei (deci a VROXOXL QXGHSÊçHçWHJUDde Celsius (vara, pentru rĂŁcirea ORFXLQèHL  FHD PLQLPĂŠ °LQG vQ MXU GH ƒ& &ĂŠOGXUD QDWXUDOĂŠ D pĂŁmântului este captatĂŁ de un sistem de Ăževi din plastic ĂŽngroSDWHSULQFDUHFLUFXOĂŠXQÂąXLG GHRELFHLXQDPHVWHFGHDSĂŠFX antigel. ĂŽn unul sau mai multe puĂžuri paralele cu adâncime de cca.  P VH LQWURGXFH FkWH R VRQGĂŠ SULQ FDUH FLUFXOĂŠ ÂąXLGXO DJHQWXOGHOXFUX $FHVWWLSGH colectoare ocupĂŁ un spaĂžiu restrâns. FuncĂžionarea sistemuOXLVHED]HD]ĂŠSHIDSWXOFĂŠODR adâncime de 15 m, temperatura geotermicĂŁ este constantĂŁ tot timpul anului; cu cât adâncimea creÂşte, cu atât temperatura solului este mai mare. Colectoarele tip sondĂŁ reprezintĂŁ sistemul FHOPDLVWDELO Dar existĂŁ Âşi aÂşa-numitele colectoare plane: la o adâncime de FLUFDPVHSODVHD]ĂŠVHUSHQWL-

ne de ĂžeavĂŁ (distanĂža dintre acesWHDYD°GHPLQLPXPFP SULQ care circulĂŁ un agent de lucru ce preia energia solarĂŁ acumulatĂŁ ĂŽn pĂŁmânt Âşi o transportĂŁ la pompa de cĂŁldurĂŁ. Ideal este ca Ăževile VĂŠ°HvQJURSDWHvQQLVLSVDXKXmus. Colectorul plan reprezintĂŁ soluĂžia avantajoasĂŁ dacĂŁ suprafaĂža grĂŁdinii casei este su°FLHQW GH PDUH çL WUHEXLH SODVDW vQWRWGHDXQD VXE DGkQFLPHD GH ĂŽngheĂž. SpecialiÂştii asigurĂŁ utili]DWRULLFĂŠGHçLVHD¹ÊODRDGkQcime relativ micĂŁ, acest tip de colector nu „deranjeazĂŁâ€œ plantele din grĂŁdinĂŁ .

Aerul – totdeauna la datorie Aerul este un element important folosit de pompele de FÊOGXUÊSHQWUXREèLQHUHDHQHUJLei termice. Acestea recupereazã aerul cald, care iese din locuinÞã prin sistemul de aerisire. Nu mai este nevoie de sãpãturi sau foraje, iar diferenÞa de ran-


Pompã de cãldurã sol/apã Pompa de cãldurã sol/apã utilizeazã energia naturalã Înmagazinatã În pãmânt. Aceasta se realizeazã printr-o sondã de colectare a energiei termice din pãmânt sau printr-un schimbãtor de cãldurã orizontal pentru sol care este montat la o adâncime de 1,5 metri, protejat Împotriva ÎngheÞului.

dament faÞã de o pompã de cãldurã cu serpentinã În pãmânt sau puÞ de energie este de aproximativ 15%, În favoarea celor din urmã. Prin intermediul ventilatorului, se introduce aerul din mediul Înconjurãtor În pompa de cãldurã, unde cedeazã energia agentului IULJRUL°F 3RPSD GH FÊOGXUÊ WLS DHUDSÊSRDWH°PRQWDWÊvQLQWHrior sau În exterior.

PerformanÞã ºi fiabilitate InvestiÞia iniÞialã este de aproximativ 10.000 euro pentru o casã medie ºi creºte direct proporÞional cu dimensiunea construcÞiei. Pe de altã parte, cu cât clãdirea este mai mare , recuperarea investiÞiei se realizeazã Într-un timp mai scurt. Spre exemplu, pentru grupuri de vile sau birouri, costul iniÞial se Împarte la un numãr mai mare de EHQH°FLDUL LDU DPRUWL]DUHD VH realizeazã În câÞiva ani. Sur-

VD FHD PDL H°FLHQWÊ SHQWUX R Încãlzire ecologicã este apa din pânza freaticã. O temperaturã constantã de 7-12°C face ca apa VXEWHUDQÊ VÊ °H SXUWÊWRDUH GH energie termicã de-a lungul ÎnWUHJXOXL DQ IÊUÊ LQ¹XHQèH GLQ partea schimbãrilor meteoroloJLFH&RH°FLHQWXOGHSHUIRUPDQèÊ COP al unei pompe de cãldurã reprezintã raportul dintre puterea de Încãlzire a acesteia ºi puterea electricã absorbitã de la reÞea. Exemplu: COP = 3,5 – 6 Aceasta Înseamnã cã 1 kWh de energie electricã absorbitã produce, prin intermediul pompei de cãldurã, Între 3,5 ºi 6 kWh energie termicã. DiferenÞa de energie provine din pãmânt În mod gratuit, fãrã majorãri de preÞ. Se presupune cã, odatã cu integrarea României În Uniunea Europeanã, statul va subvenÞiona achiziÞionarea unor astfel de sisteme ecologice. Un motiv În plus, spunem noi, pentru

Pompe de cãldurã apã/apã Pompele de cãldurã apã/apã utilizeazã energia termicã din pânza freaticã. Acestea au cel mai mare randament ºi sunt prin urmare cea mai eficientã soluÞie de utilizare a tehnologiei pompelor de cãldurã. Totuºi, nu existã În orice caz ape subterane care pot fi utilizate ca surse de cãldurã.

ProtecÞia mediului Ca membri ai Uniunii Europene, trebuie sã ne gândim, din ce În ce mai mult, la poluare ºi la protecÞia mediului. La producerea energiei din surse energetice se eliminã substanÞe poluante cu impact negativ asupra mediului. La arderea combustibililor fosili se polueazã aerul atmosferic cu oxizi de carbon (CO ºi CO2), oxizi de sulf (SO2 ºi SO3), oxizi de azot (NO ºi NO2), aldehide, hidrocarburi, praf etc. Petrolul ºi gazele naturale: Qproduc poluarea marinã ºi a coastelor litoralelor; Qmodificã pH-ul solului prin acumulãri de hidrocarburi; Qla ardere, produc SO2 (dioxid de sulf), NOx (oxizi de azot), CO2 (dioxid de carbon) ºi gaze cu efect de serã, ce contribuie la formarea ploilor acide.

ca tehnologia nouã ºi pompele de cãldurã sã intre În atenÞia populaÞiei, care cautã mereu modalitãÞi mai ieftine de producere a energiei termice. Momentan, utilizarea lor aduce beQH°FLLFDUHSRW°YÊ]XWHvQWUXQ timp mult mai Îndelungat decât În Þãrile vest-europene, unde

Arderea cĂŁrbunelui polueazĂŁ prin: de poluanĂži (oxizi de carbon, sulf Âşi azot, particule de praf); Qgazele cu efect de serĂŁ care contribuie la schimbarea globalĂŁ a climei; Qeliminarea zgurei Âşi pulberilor metalice, cu efecte complexe asupra atmosferei, solului Âşi apelor subterane; Qproducerea deÂşeurilor Âşi depozitarea lor. Qemisii

preĂžurile combustibililor fosili sunt mult mai ridicate, deoarece taxele pentru arderea lor sunt mai mari. Q Articol realizat ĂŽn colaborare cu:

Misiunea

CASA 1/07

l 63


actual Electrolux

Monitorizarea calitĂŁĂžii aerului

ĂŽ

n urma unui studiu efectuat de Electrolux, referitor la modul ĂŽn care oamenii percep calitatea aerului, 2 din 3 respondenĂži au menĂžionat cĂŁ se ĂŽngrijoreazĂŁ constant sau frecvent de situaĂžia actualĂŁ. ĂŽn acelaÂşi timp, 61% considerĂŁ cĂŁ aerul din interior este mai bun decât cel din exterior, 6% cred contrariul, iar 28% considerĂŁ cĂŁ e la fel. Un procent de 93 % dintre persoanele ĂŽntrebate considerĂŁ FĂŠVWDUHDORUGHELQHHVWHLQÂąXHQèDWĂŠGHFDOLtatea aerului. Interesant este Âşi faptul cĂŁ, dintre tipurile de alergie, cea la praf Âşi acarieni ocupĂŁ primul loc (26%). Ca particularitate, existĂŁ o mai mare incidenÞã a alergiilor ĂŽn rândul femeilor, decât al bĂŁrbaĂžilor. Sondajul a fost realizat pe un eÂşantion de 300 de respondenĂži (45% - bĂŁrbaĂži, 55% - femei, 5% °LQGPHPEULDLXQHLIDPLOLLFXXQXOVDXPDL mulĂži copii). ĂŽn urma acestui studiu, a apĂŁrut ideea campaniei “ViaÞã sĂŁnĂŁtoasĂŁ ĂŽn 7 ani de-acasĂŁâ€œ. Programul desfĂŁÂşurat a avut ca scop edu-

carea publicului În spiritul menÞinerii unui mediu sãnãtos, fãrã murdãrie ºi praf, dar ºi ÎmbunãtãÞirea calitãÞii aerului respirat. Programul s-a desfãºurat În 10 grãdiniÞe din Bucureºti ºi, cu aceastã ocazie, reprezentanÞii Electrolux au popularizat concluziile sondajului. PãrinÞii ºi copiii au D¹DW FÊ UHVSLUÊP XQ DHU GH pânã la 5 ori mai poluat În casã decât afarã (În mãsura În care ne petrecem majoritatea timpului În casã) ºi cã Întâlnim de trei ori mai multe cazuri de astm ºi alergii decât În 1950. De asemenea, nivelul de oxigen din oraºele mari e cu 30 % sub nivelul normal. În aceastã idee, aspiratorul Oxygen de la Electrolux nu doar eliminã praful ºi mizeria GLQORFXLQèHGDUSXUL°FÊWRWRGDWÊçLDHUXO(O

colecteazã particulele microscopice, inclusiv bacteriile ºi fumul de Þigarã. Pentru a-l testa, Electrolux a mãsurat calitatea aerului Înainte ºi dupã aspirare. S-a constatat cã, În urma folosirii aspiratorului Oxygen, aerul emis FRQèLQHGRDUGHSDUWLFXOHOLWUX°LQGPDL curat decât aerul de la Polul Nord!

Ruukki

Dezvoltarea afacerilor În România

A

nul trecut, Ruukki ºi-a fãcut cunoscutã intenþia de a investi într-o fabricã de materiale de construcþii pe bazã de metal, în România. Fondurile alocate proiectului sunt de 35 de milioane de euro, locaþia YLLWRUXOXLFHQWUXGHSURGXFèLH°LQGvQMXGHèXO Giurgiu, la 20 de km de Bucureºti. începerea lucrãrilor este prevãzutã a avea loc în aceastã primãvarã. Unitatea va ocupa o suprafaþã de 27.000 mp ºi se va dezvolta în 2 etape: liniLOHGHSURGXFèLHSHQWUXSUR°OHçLVWUXFWXULGH RèHOYRU°JDWDvQVHSWHPEULHLDUIDEULFD de panouri compozite va deveni operativã în primãvara lui 2008. Noua investiþie va necesita angajarea a 400 de lucrãtori, atât munciWRULFDOL°FDèLFkWçLSHUVRQDODGPLQLVWUDWLY $VWIHOSLDèDGLQ5RPkQLDYDEHQH°FLDGH VWUXFWXUL GH RèHO SDQRXUL VDQGZLFK SUR°OH pentru acoperiºuri ºi pereþi, precum ºi de casete structurale marca Ruukki, din producþie proprie. Potrivit reprezentanþilor companiei °QODQGH]HXQSURFHQWGHGLQDFHVWHPDWHULDOH YD ° H[SRUWDW vQ %XOJDULD µ$P OXDW hotãrârea de a investi în aceastã unitate de

64 l

Misiunea

CASA 1/07

producĂžie ca urmare a creÂşterii vânzĂŁrilor ĂŽn România cu 80% ĂŽn 2006“, a declarat Jukka Hirviniemi, VicepreÂşedintele Ruukki, ĂŽn conferinĂža de presĂŁ organizatĂŁ cu prilejul lansĂŁrii acestui proiect. Ruukki furnizeazĂŁ componente pe bazĂŁ de metal, sisteme complete Âşi produse pentru industria construcĂžiilor civile, industriale Âşi de maÂşini. ĂŽn prezent, compania ĂŽÂşi desfĂŁÂşoarĂŁ activitatea ĂŽn 23 de Þãri Âşi are un numĂŁr de 13.000 de angajaĂži. VânzĂŁrile grupului ĂŽnsumeazĂŁ 3,6 miliarde euro, iar acĂžiunile sunt cotate la Bursa din Helsinki. Printre produsele Âşi serviciile oferite de Ruukki ĂŽn domeniul construcĂžiilor civile Âşi industriale menĂžionĂŁm: sisteme metalice complete Âşi hale industriale proiectate

ºi furnizate la cheie, structuri metalice pentru clãdiri cu un etaj sau multietajate, faÞade arhitecturale, sisteme de acoperiºuri metalice, inFOXVLYDFFHVRULLOHçLVLVWHPXOSOXYLDOSUR°OH trapezoidale ºi panouri sandwich.


actual Lafarge România

InvestiĂžii ĂŽn conservarea naturii

L

afarge România continuã politica de conservare a naturii Începutã la nivel mondial de grupul din care face parte. În acest sens, deruleazã diverse programe ce au ca scop reducerea poluãrii ºi conservarea naturii prin refacerea ariilor exploatate. Aceste activitãÞi se realizeazã cu sprijinul unor parteneri cu experienÞã În domeniu. AcÞiunea include o arie de acoperire foarte YDVWÊUHDOL]DUHDXQRUFRQVWUXFèLLH°FLHQWHLQclusiv din perspectiva economiei energetice ºi a exploatãrii durabile a acestora, precum ºi refacerea zonelor naturale În care s-au derulat activitãÞi de carierã, urmãrind redarea lor circuitului natural. „Astãzi, mai mult ca oricând, o companie trebuie sã acÞioneze În spiritul responsabilitãÞii sociale faÞã de comunitatea În care κi desfãºoarã activitatea, iar, pentru Lafarge, protecÞia mediului reprezintã o preocupare principalã. Obiectivul nostru este sã asigurãm ÎmbunãtãÞirea continuã

a performanĂžei noastre de mediu“, a declarat domnul Philippe Questiaux, PreÂşedintele Director General al companiei Lafarge Ciment România S.A. Lafarge România participĂŁ activ Âşi ĂŽn cadrul programului naĂžional de responsabilitate socialĂŁ corporativĂŁ Milioane de oameni, milioane de copaci, patronat de autoritĂŁĂžile centrale de mediu. Scopul acĂžiunilor este ĂŽncurajarea plantĂŁrii puieĂžilor ĂŽn zone indicate de comunitĂŁĂžile Âşi administraĂžiile locale. ½Q°LQèDWĂŠvQ/DIDUJHHVWHOLGHUvQGRmeniul materialelor de construcĂžii, derulând DFWLYLWÊèL vQ  GH èÊUL çL DYkQG  GH DQJDMDèL,QWUDWĂŠSHSLDèDURPkQHDVFĂŠvQ /DIDUJHDUHvQSUH]HQWvQèDUDQRDVWUĂŠ GHDQJDMDèL*UXSXOXQXOGLQWUHSULPHOH cele mai durabile din lume, are un dispozitiv industrial puternic, prezent ĂŽn toate cele 4 divizii: ciment, agregate/betoane, plĂŁci de gipscarton Âşi materiale pentru acoperiÂşuri.


aÂşa nu!

Montaj

la domiciliu

mobilier

$UÀELQH VĉPHUJHP vQWUXQ VKRZURRP

%DFUHGFĉ RVĉPHUJHP ODRÀUPĉFDUH VĉOXFUH]H ßLSHFRPDQGĉ

9DOHULXßL9LROHWDGLVFXWĉ DSULQVYRUVĉßLFXPSHUHR QRXĉPRELOĉGHVXIUDJHULH

9HQLČLYĉURJ FXGLPHQVLXQLOH DSUR[LPDWLYHßL vQIXQFČLHGH PDWHULDOXODOHV YĉYRPIDFH RHYDOXDUH DFRVWXULORU

*DWDYRPVFĉSD vQVIkUßLWGHPR ELODDVWD2DYHP GHFkQGQHDP FĉVĉWRULW

$MXQVODÀUPĉ 9DOHULXDSXWXW VWXGLDDWHQW RIHUWDROLVWĉ OXQJĉFXDYDQWDMHGLVFRXQWXUL ßLVHUYLFLLRIHULWH

Detalii despre...

... originalitate

Tehnicile de vânzare nu spun cã trebuie sã-Þi pãcãleºti clientul. Din contrã, ele promoveazã avantajul reciproc. Totuºi, ce faceÞi când puteÞi comanda tipul dorit de mobilier la un preÞ mai mult decât avantajos, pentru cã va fi... copiat

66 l

Misiunea

CASA 1/07

dupã creaÞia unui designer la modã? Vânzãtorul vã scuteºte de plata – de cele mai multe ori consistentã – a faptului cã veÞi deÞine un produs unicat. AÞi putea crede cã sunteÞi În avantaj, dar se pare cã lucrurile nu stau chiar aºa, dacã luaÞi În calcul toate aspectele.

SĂŁ nu...

... cãutaÞi neapãrat copia fidelã a unui produs de top! Originalitatea poate fi lãsatã În plan secundar când e vorba de securitatea dumneavoastrã. Fiecare designer celebru are În spate o echipã bine instruitã, dotatã cu programe performante de computer, care sã-i punã

ĂŽn practicĂŁ fanteziile. DatoritĂŁ acestor specialiÂşti, obiectele de mobilier capĂŁtĂŁ rezistenĂža doritĂŁ Âşi devin produse de ĂŽnaltĂŁ calitate, ceea ce nu se poate spune despre copiile lor, realizate cu materiale ieftine, ce se comportĂŁ absolut diferit la solicitĂŁri mecanice.


&X3$/QHPÄŚHVF WUDQVSRUWLQFOXV JDUDQÄŚLHXQDQPRQWDM '$5'$&Ĉ5(181ÄĽ /$0217$- Ăť,75$163257?

0GDFRQIRUP FDOFXOHORUQRDVWUH YĉFRVWĉGHOHL )ĉUĉWUDQVSRUWĂźLPRQWDM DYHÄŚLRUHGXFHUHGH GHFLGHOHL

Valeriu s-a Întors cu GLPHQVLXQLOHVXIUDJHULHL ßLFXXQSURLHFWDSUR[LPDWLYDOFRUSXULORU GHPRELOLHUGRULWH $QJDMDWXOÀUPHL nu le-a luat În FRQVLGHUDUH GHFkWSHQWUX DLIDFHRRIHUWĉvQ IXQFČLHGHVXPDGH EDQLGLVSRQLELOĉ

'HMDDPIĉFXW RDIDFHUH

2VĉOFKHPSH'RUHO FXIXUJRQHWD vOFLQVWHVFßLSHHO FXREHUH

Valeriu, la Întoarcere VSUHFDVĉJkQGLWRU

�QDSURSLHUHDPDJD]LQXOXLFkČLYDEĉLHČL LVWHČLVSULMLQLČLGHRIXUJRQHWĉ

0DĂźLQDHODVHUYLFH vQUHSDUDÄŚLL

Ăť,25,&80 (6Ĉ78/'(35,(7(1, &$5(Ă?1/2&6Ĉ/ 3/Ĉ7($6&Ĉ$Ăť$&80 6(&$'(Ă?,'$8 2%(5(

/D'RUHO DFDVĉ QXSRDWH YRUEL GHFkWFX VRČLDOXL RIHPHLH PDL SUDFWLFĉ În UHODČLLOH LQWHUX PDQH

ÝHIX¡ XQWUDQVSRUW LHIWLQ"

GHOHLXQGHYUHČL GXPQHDYRDVWUĉ

/DFHHWDM VWDÄŚL"

/DHWDMXO

$ROHX'DLREHUH vQSOXVFĉDLR PRELOĉJUHD

Detalii despre...

... drumul spre casĂŁ

Asigurarea transportului În orice condiÞii este un lux pe care nu ºi-l pot permite decât firmele cu mobilier scump. În cazul lor, profitul poate acoperi cheltuielile legate de transport, chiar dacã destinaÞia se aflã la zeci de kilometri. Însã, pentru o tranzacÞie de câteva sute de

euro, firma vã poate asigura doar parÞial drumul spre casã, restul urmând a fi suportat financiar de dumneavoastrã, contra unei sume proporÞionale cu distanÞa. Nu rareori, autovehiculele puse la dispoziÞie sunt Închiriate de la firme specializate.

SĂŁ nu...

...apelaÞi la oportuniºtii care κi racoleazã victimele din zona limitrofã unor show-roomuri, mai cu seamã dacã transportul gratuit v-a fost promis! A devenit o regulã ca aceºtia, În urma unei ÎnÞelegeri cu vânzãtorii, sã-i pândeascã pe cei grãbiÞi, neinformaÞi sau obosiÞi sã

tot aÂştepte venirea unui mijloc de transport care „trebuie sĂŁ se ĂŽntoarcĂŁ din cursĂŁâ€œ. Cu siguranÞã, veĂži plĂŁti un serviciu la care aveaĂži dreptul oricum Âşi care nu este tocmai legal, deoarece ajutaĂži prosperitatea unei pieĂže gri a transporturilor. AÂşteptaĂži sau... renegociaĂži! Misiunea

CASA 1/07

l 67


7RDWHVXQWFODUH FDOXPLQD]LOHLGDU

DE UNDE ĂŽNCEP?

7UHEXLHVĉÀH mai simplu FXQLßWHFXLH

mobilier

&UH]LFĉDUÀELQH VĉLVXQSHFHL GHODÀUPĉ VRPRQWH]H"

$LHĂźLW H[DFWFDvQ FDWDORJXOORU

HAUUU!!! 0DLJUHDFXFkWHYDFĉUČL ELEOLRWHFDDGHYHQLWLQVWDELOĉ )ĉUĉSUHDPXOWĉH[SHULHQČĉ vQGRPHQLX9DOHULXQDUHXßLW VĉREČLQĉGHFkWRIRUPĉ DSUR[LPDWLYĉ

$ORQHSXWHČLDMXWD" (FDPGLÀFLOGHPRQWDW mobila pe care DPFXPSĉUDWR GHODGXPQHDYRDVWUĉ

%LQHvQÄŚHOHV

300 DE LEI!

9LROHWDDSHOHD]ĉ ODDFHHDßLÀUPĉ

Detalii despre...

... montaj Dacã aÞi optat pentru un mobilier care trebuie montat la domiciliu, este recomandat sã Îi lãsaÞi pe cei avizaÞi sã realizeze aceastã lucrare. Ei au la dispoziÞie unelte care asigurã rapiditate În execuÞie ºi fiabilitate. Mai mult decât atât, aceasta este o condiÞie pentru a avea garanÞia asiguratã. Ar fi normal ca respectiva garanÞie sã acopere ºi etapa transportului, pentru a nu exista dubii asupra integritãÞii mobilierului, de aceea vã recomandãm contractarea ambelor servicii. Ca timp de execuÞie, o garniturã completã poate fi realizatã În maximum douã sãptãmâni, iar montajul - În câteva ore.

68 l

Misiunea

CASA 1/07

Sã nu... ... utilizaÞi alte sisteme de montaj, În locul celor recomandate de producãtorul mobilei! Dacã proiectantul a Þinut cont de rezistenÞa materialelor folosite (eventual dacã furnizorul a avut un asemenea specialist), nu trebuie sã vã faceÞi probleme. Din pãcate, existã suspiciunea cã rareori se respectã aceste norme de siguranÞã. GândiÞi-vã cã aÞi comandat un dressing cu uºile Înalte de 2,5 m, realizate din PAL melaminat. VeÞi fi asiguraÞi cã rezistã, deºi puteÞi vedea cu ochiul liber cã uºa se Îndoaie zdravãn la cea mai uºoarã atingere iar balamalele dau sã iasã din ºuruburi...


Surprize pentru colecþionari Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2005! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate ºase, OBÞII O REDUCERE DE 30%! Nr. 1

O O O O O O

Nr. 2

Vopsirea pereþilor de interior în culori de efect Montarea pardoselii din lemn pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã - curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã de duº Secretele montãrii spoturilor de luminã Detalii interesante despre copertine ºi garaje

O O O O O O

Nr. 3

O O O O O O

Nr. 4

Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu - diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale

O O O O O O

Nr. 5

O O O O O

TALON

O

Leon Consulting S.R.L. ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1, Sector 5, Bucureºti. Menþionaþi pe plic: „Surprize pentru colecþionari“

Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton

Nr. 6

Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei - curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate

Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

O micã dilemã: polistiren extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al unui inspector de ºantier Clematitele - florile de senzaþie ale unei grãdini Construcþia unei saune, de la primul la ultimul ºurub Montarea parchetului, într-un curs complet Despre faianþã, din perspective practice ºi estetice

O O O O O O

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã O dilemã: calorifere din fontã sau din aluminiu?

Da, vreau sã primesc ediþia:

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J 1/2005

J 2/2005

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J 3/2005

J 4/2005

J 5/2005

J 6/2005

nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . .Cod . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J toate ºase: 27 RON

Surprize pentru colecþionari




paginile specialiÂştilor

Cadrul legal pentru reabilitarea te Pentru a cunoaºte procedurile ce trebuie urmate În cazul reabilitãrii termice, sã definim Întâi actorii care acÞioneazã În acest domeniu:

Reabilitarea termicĂŁ a locuinĂželor va

locatarii, adicĂŁ cei care beneficiazĂŁ de lucrĂŁrile de reabilitare termicĂŁ Âşi care sunt organizaĂži ĂŽn asociaĂžii de proprietari;

ĂŽn 2010, sĂŁ fie respectate normele

administraĂžia publicĂŁ localĂŁ, reprezentatĂŁ de primarul localitĂŁĂžii pe raza cĂŁreia se aflĂŁ clĂŁdirea;

le guvernamentale, trebuie sĂŁ avem

O

O

administraĂžia centralĂŁ, ĂŽn speÞã Ministerul Transporturilor, ConstrucĂžiilor Â��i Turismului, reprezentat prin „Unitatea de management al proiectului“ care asigurĂŁ coordonarea unitarĂŁ a proiectelor de reabilitare termicĂŁ, ĂŽn conformitate cu prevederile legale; O

auditorii energetici atestaÞi – specialiºtii care asigurã suportul tehnic al activitãÞii ºi care sunt reprezentaÞi de AsociaÞia Auditorilor Energetici pentru Clãdiri – AAEC; O

proiectanĂžii lucrĂŁrilor de reabilitare termicĂŁ; O

furnizorii de materiale de construcĂžie Âşi firmele de execuĂžie. O

trebui acceleratã, astfel Încât, pânã UE. Pentru a beneficia de programeÎn vedere câteva aspecte legislative.

C

unoaÂşterea legislaĂžiei este, de asemenea, importantĂŁ, pentru a Âşti condiĂžiile ĂŽn care se pot face demersurile unor asemenea lucrĂŁri. Actele normative care reglementeazĂŁ domeniul reabilitĂŁrii termice a clĂŁdirilor Âşi care fac „regula jocului“, stabilind obligaĂžiile Âşi drepturile actorilor implicaĂži, sunt urmĂŁtoarele: 1. Legea 10/1995, privind calitatea ĂŽn construcĂžii, stabileÂşte condiĂžiile de calitate pe care trebuie sĂŁ le ĂŽndeplineascĂŁ o construcĂžie, de orice tip, ĂŽncepând cu proiectul, continuând cu execuĂžia lucrĂŁrilor, precum Âşi cu exploatarea Âşi ĂŽntreĂžinerea FOĂŠGLULL 3UHYHGHULOH OHJLL °LQG JHQHUDO YDODELle pentru domeniul construcĂžiilor, sunt obligatoriu aplicabile Âşi pentru lucrĂŁrile de reabilitare termicĂŁ a clĂŁdirilor.

70 l

Misiunea

CASA 1/07

3. OG 29/2000, privind reabilitarea termicã a fondului construit existent ºi stimularea economisirii energiei termice, aprobatã prin LeJHD  DUH PHULWXO GH D ° SULPXO DFW normativ românesc dedicat În Întregime problemei reabilitãrii termice a clãdirilor, evidenÞiind importanÞa programelor naÞionale de reabilitaUHWHUPLFÊçLUROXOFHUWL°FDWXOXLHQHUJHWLFFDGRcument de atestare a performanÞei energetice a clãdirii. 4. OUG 174/2002, privind instituirea mãsurilor speciale pentru reabilitarea termicã a unor clãdiri de locuit multietajate (aprobatã prin Legea 211/2003), acordã gradele de prioritate În cadrul lucrãrilor de reabilitare termicã a blocurilor de locuinÞe, stabilind totodatã ºi condiÞiile În care DFHVWHD SRW ° LQFOXVH vQ SURJUDPHOH GH DFèLXQH anuale. 5. OUG 187/2005,  SHQWUX PRGL°FDUHD 28* 174/2002 (aprobatã prin Legea 260/2006). 6. Normele metodologice de aplicare a OUG 174/2002 (ediÞia 2006) DGXFRVHULHGHFODUL°FÊUL ºi precizãri binevenite faÞã de ediÞia anterioarã din 2003, referitoare la: QFULWHULLOHGHVHOHFèLHDFOÊGLULORUSURSXVHD°LQcluse În programele anuale; Q mãsurile speciale de reabilitare termicã; Q metodologia de derulare a programelor anuale; Q acÞiunile aferente programelor anuale (derulate de cãtre primarul localitãÞii); Q acÞiunile asociaÞiilor de proprietari; QPRGDOLWDWHDGH°QDQèDUHFRQWUDFWDUHçLGHFRQWDre a serviciilor ºi lucrãrilor de reabilitare termicã a clãdirilor.

V

2. Legea 372/2005, privind performanÞa energeticã a clãdirilor, transpune integral În legislaÞia naÞionalã prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului European, stabilind jaloanele activitãÞilor viitoare pentru promovarea creºterii performanÞei energetice a clãdirilor din România prin: Q aplicarea cerinÞelor minime de performanÞã energeticã la clãdirile noi, precum ºi la clãdirile existente supuse unor lucrãri de modernizare; QFHUWL°FDUHDHQHUJHWLFÊDFOÊ dirilor; Q YHUL°FDUHD WHKQLFÊ SHULRGLFÊ D cazanelor de Încãlzire ºi inspectarea instalaÞiilor de Încãlzire ºi climatizare.

Dan Berbecaru – Vicepreºedintele AAEC


ea termicã a locuinþelor

Criteriile de selecþie a clãdirilor: sistemul constructiv al anvelopei clãdirii, având prioritate clãdirile cu pereþii exteriori din panouri prefabricate din beton armat; « numãrul de apartamente al clãdirii; « existenþa unor factori cu efecte agravante asupra igienei ºi sãnãtãþii oamenilor, precum igrasie, mucegai etc; « vechimea clãdirii; « starea tehnicã a clãdirii, din punct de vedere al rezistenþei ºi stabilitãþii, având prioritate cele care nu necesitã lucrãri de consolidare; « zona climaticã în care este amplasatã clãdirea; « indicele necesarului de cãldurã pentru încãlzire – pierderile termice – calculat de cãtre auditor, având prioritate clãdirile cu valori mai mari ale acestuia. «

Înainte de a fi reabilitate termic, clãdirile vechi trebuie sã facã faþã unor norme minime de rezistenþã.

Casele vechi de un secol sau mai mult vor aºtepta, probabil, un timp mai îndelungat ajutorul oficial.

În perioada interbelicã s-au construit imobile multietajate din materiale cu o bunã izolare termicã (cãrãmidã).

Începând cu primii ani ai comunismului, au fost folosite materiale tot mai ieftine ºi mai slabe calitativ.

Perioada de tristã glorie a prefabricatelor din beton ne-a lãsat o moºtenire pe care va trebui sã o reconsiderãm.

Noile imobile vor intra în Europa. Pãcat cã numãrul lor este, încã, infim, comparativ cu al celor ineficiente.

Misiunea

CASA 1/07

l 71


paginile specialiºtilor

Mãsurile speciale de reabilitare termicã a clãdirilor, eligibile în cadrul programelor anuale 1. Mãsuri aplicabile elementelor de construcþie ºi instalaþiilor aferente clãdirii aflate în proprietatea comunã indivizã ºi anume: O termoizolarea pereþilor exteriori; O termoizolarea planºeului (peste ultimul nivel); O termoizolarea planºeului peste subsol sau a pardoselii dispuse pe sol; O realizarea peste terasã a unui acoperiº tip ºarpantã sau mansardarea clãdirii, dupã caz; O modernizarea uºilor/ferestrelor aferente pãrþilor comune;

Pe aceste baze, este în curs de desfãºurare programul de acþiune pe anul 2006, care a fost aprobat prin Ordinul MTCT nr. 1366/20.07.2006 ºi care prevede lucrãri de reabilitare termicã la un numãr de 391 blocuri de locuinþe, însumând 15.154 apartamente. Prin comparaþie, în anul 2005 au fost înscrise în program doar 26 de blocuri, cu un total de 1.197 apartamente. Oraºele care ºi-au înscris clãdirile în programul anului trecut

Mansardarea blocurilor de locuinþe presupune acþiuni care vor îmbunãtãþi anumite aspecte legate de reabilitarea termicã. În plus, asociaþiile de proprietari pot avea un avantaj imediat, prin vânzarea propriu-zisã a terasei blocului.

intervenþii la conductele ºi armãturile cu pierderi din subsol, precum ºi realizarea echilibrãrii hidraulice a instalaþiei de încãlzire. O

2. Mãsuri aplicabile elementelor de construcþie ºi instalaþiilor aferente clãdirii aflate în proprietatea individualã ºi anume: O modernizarea ferestrelor/uºilor exterioare, cu asigurarea schimburilor minime de aer; O montarea de repartitoare de costuri ºi robinete termostate pe corpurile de încãlzire din apartamente.

sunt urmãtoarele: Bucureºti (sectoarele 2, 3, 4, 6), Bacãu, Bistriþa, Botoºani, Cluj–Napoca, Medgidia, Sfântu Gheorghe (Covasna), Miercurea-Ciuc, Iaºi, Piatra-Neamþ, Mizil, Ploieºti, Focºani, Odobeºti, Alexandria, Topoloveni ºi Sãrmaºu (Mureº).

Stadiul lucrãrilor de reabilitare WHUPLFé HVWH XUPéWRUXO VDX °nalizat auditurile energetice ale clãdirilor, urmând sã se realizeze proiectele; execuþia lucrãrilor de reabilitare termicã se va face în cursul anului 2007. Q

Lucrãrile de reabilitare termicã vor fi finanþate dupã cum urmeazã: 1. Auditul energetic, inclusiv certificatul energetic ºi proiectul, se finanþeazã din bugetul MTCT; 2. Execuþia lucrãrilor se realizeazã cu fonduri repartizate în urmãtoarele proporþii: 34% din bugetul MTCT, 33% din bugetul consiliului local ºi 33% din fondul de reparaþii al asociaþiei de proprietari.

Modernizarea centralelor termice de cartier intrã, de asemenea, în programele de eficientizare energeticã.

72 l

Misiunea

CASA 1/07

Derularea programului de acþiuni privind reabilitarea termicã a clãdirilor cuprinde urmãtoarele etape de intervenþie: 1. Auditul energetic al clãdirii ºi eliberarea certificatului energetic, realizate de auditori energetici atestaþi; 2. Etapa I de proiectare – elaborarea Studiului de Fezabilitate; 3. Etapa a II-a de proiectare – elaborarea Proiectului Tehnic ºi pentru Detaliile de Execuþie; 4. Obþinerea autorizaþiei de construcþie; 5. Executarea ºi recepþia lucrãrilor. Articol realizat în colaborare cu:


consilier juridic

Gangul cu bucluc ViaÞa la bloc are o mulÞime de neajunsuri. Printre ele – problemele legate de proprietatea comunã indivizã, deosebit de importante atunci când este vorba despre accesul prin zone a cãror apartenenÞã este neclarã.

S

untem un grup de proprietari ai apartamentelor unui bloc din Aiud, judeĂžul Alba. InspiraĂži de câteva articole apĂŁrute ĂŽn Revista „Misiunea Casa“, venim cu rugĂŁmintea de a ne sprijini cu sfaturi Âşi a ne ajuta sĂŁ rezolvĂŁm urmĂŁtoarea problemĂŁ: /RFXLPvQWUXQJUXSGHEORFXUL°HFDre de câte o scarĂŁ, lipite ĂŽntre ele din punct de vedere constructiv. ClĂŁdirea are formĂŁ de „L“, cu o parte pe Âşoseaua naĂžionalĂŁ care trece prin centrul oraÂşului. Aceste blocuri au fost, pânĂŁ ĂŽn anul 1989, proprietatea statului, urmând ca ĂŽn anii ’90 sĂŁ devenim proprietari prin cumpĂŁrarea lor. Cam la mijlocul acestei construcĂžii, sub Blocul (scara) A8, ĂŽn imediata vecinĂŁtate a Blocului (scĂŁrii) A7, conform proiectului, a fost construit un spaĂžiu de acces numit „gang ĂŽntre blocurile A7 Âşi A8“. PrecizĂŁm cĂŁ, din SXQFWGHYHGHUH°]LFHOVHD¹ÊVXEVWUXFWXra de rezistenÞã a blocului A8 Âşi are un perete comun cu Blocul A7. Majoritatea apartamentelor s-au cumpĂŁrat ĂŽn anul 1990, ĂŽn contractele de vânzaUHFXPSĂŠUDUH QH°LQG WUHFXWH EXQXULOH vQ proprietate comunĂŁ indivizĂŁ. Parcelarea, atribuirea terenului Âşi a bunurilor ĂŽn proprietate comunĂŁ indivizĂŁ s-au fĂŁcut dupĂŁ cinci ani, adicĂŁ ĂŽn 1995. Acest spaĂžiu de acces ĂŽn cartier a fost atribuit ca bun ĂŽn proprietate comunĂŁ indivizĂŁ numai proprietarilor din Blocul A8, deÂşi acest spaĂžiu de acces este folosit de toĂži proprietarii blocurilor sus amintite, cât si de mulĂži alĂži cetĂŁĂženi din zona respectivĂŁ. ĂŽn cartier locuiesc aproximativ 1.500 de cetĂŁĂženi iar accesul se face pe o stradĂŁ (pe care nu ĂŽncap douĂŁ maÂşini una pe lângĂŁ alta) Âşi un trotuar utilizat ca parcare, mai tot timpul ocupat de maÂşini. Pe cealaltĂŁ parte a strĂŁzii, ĂŽn loc sĂŁ se facĂŁ trotuar de acces, acesta a

74 l

Misiunea

CASA 1/07

rãmas de aproximativ 60 cm, pe spaÞiul lui construindu-se, pe toatã lungimea strãzii, un ºir de magazinuÞe (tip garaje). Maºinile care descarcã marfa ºi Încarcã ambalaje EORFKHD]ÊPDLWRWWLPSXOWUD°FXOçLDFFHsul pietonal În cartier. Problema este cã majoritatea proprietarilor din Blocul A8 s-a hotãrât sã vândã acest spaÞiu de acces. Proprietarii din blocul respectiv care nu au fost de acord cu vânzarea au fost acÞionaÞi În justiÞie unde, prin sentinÞã judecãtoreascã, s-a hotãrât atribuirea spaÞiului persoanei care a cumpãrat ºi care vrea sã schimbe destinaÞia acestui spaÞiu. Noi vã cerem sfatul ºi vã rugãm sã ne rãspundeÞi la urmãtoarele Întrebãri: 1. S-a atribuit corect un spaÞiu de acces care era, În primul rând, al tuturor proprietarilor acestor blocuri ºi, apoi, al tuturor cetãÞenilor din cartier, nu doar al celor din Blocul A8? Unde putem ataca aceastã sentinÞã care a fãcut posibilã scoaterea din indiviziune ºi atribuirea unei persoane?

2. PrimĂŁria municipiului Aiud a procedat FRUHFW HOLEHUkQG &HUWL°FDWXO GH 8UEDQLVP fĂŁrĂŁ sĂŁ ĂŽi cearĂŁ proprietarului acordul vecinilor (ne referim la proprietarii blocului A7, care au un perete comun cu acest gang)? Conform Legii 50/1991, privind autorizarea executĂŁrii lucrĂŁrilor de construcĂžii, ĂŽn situaĂžia schimbĂŁrii destinaĂžiei unui spaĂžiu, ĂŽn conformitate cu prevederile „Anexei nr. 1 – ConĂžinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executĂŁrii lucrĂŁrilor de construcĂžii“ (alineatul 2.5.6), trebuie cerut acordul vecinilor exprimat ĂŽn formĂŁ autenticĂŁ 3. ĂŽn situaĂžia ĂŽn care proprietarul gangului dintre blocurile A7 Âşi A8 nu primeÂşte acordul vecinilor din imediata apropiere, primĂŁria poate acorda AutorizaĂžia de ConstrucĂžie pentru ĂŽnchiderea acestui gang, prin ĂŽnchiderea lui schimbându-i-se, ĂŽn mod implicit, destinaĂžia? Facem, de asemenea, menĂžiunea cĂŁ acest gang este funcĂžional ĂŽn caz de calamitate, °LQGXQVSDèLXGHHYDFXDUHLDUvQFD]GH incendii, devine spaĂžiu de acces la hidranĂžii de pe Âşoseaua naĂžionalĂŁ. Nu ĂŽn ultimul rând, considerĂŁm aceastĂŁ acĂžiune un abuz asupra drepturilor proprietarilor acestor apartamente, a cetĂŁĂženilor din cartier care folosesc ĂŽn mod curent acest spaĂžiu de acces. ConsiderĂŁm, de asemenea, cĂŁ se aduc prejudicii valorii proprietĂŁĂžilor noastre. VĂŁ mulĂžumim Âşi vĂŁ rugĂŁm sĂŁ primiĂži caldele noastre salutĂŁri.


RĂŁspunsul juristului

ĂŽ

n vederea exprimãrii unei opiQLL FDUH VÊ UH¹HFte spiritul dreptãÞii, DP ° DYXW QHYRLH de câteva lãmuriri suplimentare de la dumneavoastrã, Geani Caraºol ca de pildã: titulaconsilier juridic UXO FHUWL°FDWXOXL GH Misiunea Casa urbanism este, În acelaºi timp, proprietarul gangului? Dacã da, În baza cãrui titlu? Dacã acesta are un titlu valabil, cum a fost obÞinut? Prin intermediul instanÞei, fãrã acordul tuturor proprietarilor blocului A8?

7RWRGDWĂŠ DU ° IRVW XWLOĂŠ R FRSLH GH SH hotĂŁrârea judecĂŁtoreascĂŁ, precum Âşi de pe &HUWL°FDWXOGHXUEDQLVP ĂŽntrucât nu suntem ĂŽn posesia actelor menĂžionate, putem doar prezuma anumite lucruri, sens ĂŽn care vĂŁ dĂŁm urmĂŁtoarele lĂŁmuriri: Conform actelor de proprietate de care faceĂži vorbire, rezultĂŁ cĂŁ titulari ai dreptului de proprietate comunĂŁ indivizĂŁ asupra gangului ĂŽn speÞã sunt locatarii blocului $2SDUWHGLQWUHORFDWDULLEORFXOXL$D fost de acord cu vânzarea, altĂŁ parte, din spusele dumneavoastrĂŁ, a fost obligatĂŁ SH FDOHD MXVWLèLHL 2SLQĂŠP FĂŠ WRWXçL vQ instanÞã au fost de acord cu perfectarea vânzĂŁrii, altfel nu ne explicĂŁm obligarea DFHVWRUD SH FDOHD LQVWDQèHL 3HVHPQH FĂŠ ĂŽn faĂža instanĂžei, s-a dezbĂŁtut ieÂşirea din LQGLYL]LXQH $FHDVWĂŠ KRWĂŠUkUH QX SRDWH ° atacatĂŁ decât ĂŽn termenul legal de pĂŁrĂžile FXFDOLWDWHSURFHVXDOĂŠ ĂŽn schimb, contractul de vânzareFXPSĂŠUDUHDOVSDèLXOXLSRDWH°DWDFDWRULFkQGçLSHQWUXFDX]HGHQXOLWDWHDEVROXWĂŠ Referitor la cea de a doua ĂŽntrebare adresatĂŁ, facem menĂžiunea cĂŁ, pentru REèLQHUHD FHUWL°FDWXOXL GH XUEDQLVP QX este necesar acordul vecinilor, ci sunt necesare urmĂŁtoarele acte: OFHUHUHWLS IRUPXODUXOPRGHO)Âľ&HUHUH SHQWUX HPLWHUHD FHUWL°FDWXOXL GH XUbanism“) completatĂŁ ĂŽn conformitate cu precizĂŁrile privind completarea acesteia, FXHOHPHQWHOHGHLGHQWL°FDUHDOHVROLFLWDQ-

„MagazinuĂže“ tip garaj

STRADA DE ACCES ĂŽN CARTIERUL CENTRAL

CARTIERUL CENTRAL C.T. A6

P+3 Do 50 9 ap.

A7 P+3

12 ap.

A8

A9

9 ap.

P+3

Strada Transilvaniei

9 ap.

(Drum European E15)

tului ºi imobilului, precum ºi cu precizarea scopului solicitãrii actului; O SODQXUL WRSRJUD°FH VDX FDGDVWUDOH OD VFÊULOHVDXGXSÊ FD]YL]DWHGH2°FLXOGHFDGDVWUXçLSXEOLcitate imobiliarã al judeÞului sau al municipiului Bucureºti, dupã caz , cu indicarea imobilului - teren ºi/sau construcÞii (douã exemplare); planurile se obÞin contra-cost de la unitatea teritorialã specializatã care le gestioneazã; O documentul de platã a taxei de eliberare DFHUWL°FDWXOXLGHXUEDQLVP vQFRSLH  MenÞionãm cã nu este necesarã prezentarea titlului asupra imobilului ºi nici a altui DFWFDUHVÊDWHVWHGUHSWXOGHSURSULHWDWH În vederea demarãrii lucrãrilor asupra gangului, este necesarã obÞinerea unei DXWRUL]DèLL GH FRQVWUXLUH FRQIRUP DUW  GLQOHJHD AutorizaÞia de construire se emite În cel PXOWGH]LOHGHODGDWDvQUHJLVWUÊULLFHrerii, pe baza documentaÞiei depuse, care va cuprinde: a) FHUWL°FDWXOGHXUEDQLVP b) dovada titlului asupra terenului ºi/sau construcÞiilor; c) proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcÞii; d) avizele ºi acordurile legale necesare, VWDELOLWHSULQFHUWL°FDWXOGHXUEDQLVP e)GRYDGDSULYLQGDFKLWDUHDWD[HORUOHJDOH Proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcÞii este extras din proiectul tehnic ºi se elaboreazã În conformitate cu conÞinutul-cadru prevãzut În DQH[D QU  vQ FRQFRUGDQèÊ FX FHULQèHOH FHUWL°FDWXOXL GH XUEDQLVP FX FRQèLQXWXO avizelor ºi al acordurilor cerute prin acesta, ºi se Întocmeºte, se semneazã ºi se YHUL°FÊSRWULYLWOHJLL Rezumând cele expuse mai sus, dacã vQ FHUWL°FDWXO GH XUEDQLVP QX VH SUHYHde În mod expres necesitatea obÞinerii DFRUGXOXL YHFLQLORU SHQWUX PRGL°FDUHD destinaÞiei spaÞiului respectiv, conform prevederilor legale În vigoare, exprimat În formã autenticã, proprietarul gangului poate obÞine AutorizaÞia de Construire depunând strict Înscrisurile cuprinse În CerWL°FDWXOGH8UEDQLVPQ Dacã aveÞi Întrebãri din domeniul juridic, scrieÞi-ne pe adresa: ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1 sector 5, Bucureºti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro



AdĂŁugaĂži pe plic menĂžiunea: „Pentru rubrica: Consilier juridic“

Misiunea

CASA 1/07

l 75


tâmplãria

Sisteme pentru Închiderea fe Cele mai Întâlnite tipuri Feroneria actualã, disponibilã În diferite forme ºi culori, permite o multitudine de tipuri de manipulare. ModalitãÞile de deschidere a unei ferestre se realizeazã, ca ºi odinioarã, prin rotaÞia sau translaÞia cercevelei faÞã de toc, dar noile materiale permit variante combinate cu urmãri importante În manevrabilitate.

Fereastra fixĂŁ – opĂžiuni limitate Acest tip de fereastrĂŁ nu se deschide, de aceea trebuie ales cu mare atenĂžie locul unde se doreÂşte a fi folosit. ĂŽn multe cazuri, din cauza preĂžului scĂŁzut de ofertare, se tinde spre „abuzul“ de ferestre fixe. Problemele ulterioare, cum ar fi lipsa posibilitĂŁĂžii de a spĂŁla geamul sau de a aerisi nu pot fi rezolvate decât prin adaptarea unei cercevele la rama existentĂŁ, dar cu implicaĂžiile unor costuri suplimentare. ĂŽn plus, sticla nu se poate refolosi, deci vĂŁ recomandĂŁm sĂŁ vĂŁ gândiĂži foarte bine ĂŽnainte de a lua o decizie!

Deschiderea batantã – numai pe orizontalã Aceasta este cea mai cunoscutã ºi cea mai des utilizatã modalitate de deschidere a unei ferestre, Întâlnitã la vechile ferestre de lemn. Întrucât la tipurile clasice nu existã sistemul de deschidere oscilobatant, clientul alege din inerÞie acest tip de fereastrã, care are plusurile ºi minusurile lui. Ca avantaj, menÞionãm faptul cã, prin deschiderea largã a ferestrei, vom putea obÞine o suprafaÞã maximã de transfer de aer Între exterior ºi interior. Dezavantajul este cã, În perioada aerisirii, fereastra trebuie supravegheatã, deoarece prin libera ei miºcare poate fi uºor Împinsã de curenÞii de aer mai puternici, existând posibilitatea ca aceasta sã se trânteascã de toc sau de ancadramentul ferestrei, provocând pagube. De asemenea, poate incomoda În poziÞia deschis.

76 l

Misiunea

CASA 1/07

SpaĂžiile mari vitrate, realizate cu materiale noi, tot mai rezistente, nu mai sunt o noutate. PuĂžini acordĂŁ, ĂŽnsĂŁ, atenĂžie feroneriei. SpecialiÂştii Âştiu cĂŁ ĂŽn spatele unei ferestre de calitate stĂŁ ĂŽntotdeauna eficienĂža unui asemenea sistem.

S

istemele de feronerie au un rol determinant În buna IXQFèLRQDUH D XQHL IHUHVWUH °ind unul dintre cele mai importante elemente care echipeazã ansamblul de tâmplãrie. Ramele din PVC, aluminiu sau OHPQ VWUDWL°FDW çL JHDPXO WHUmoizolant au Înlocuit vechea tâmplãrie din lemn, cu o simplã IRDLHGHJHDP Din punct de vedere tehnic, noile sisteme aveau neYRLH çL GH R IHURQHULH FR respunzãtoare, care sã le DVLJXUH VWDELOLWDWH VLJXUDQèÊ VSRULWÊIXQFèLRQDOLWDWHHWDQçHL WDWH PRQWDUH XçRDUÊ çL PDQHvrabilitate. Denumite de unii ,,bijuteULLŒ DOH XçLORU çL IHUHVWUHORU elementele de feronerie con-

VWDXvQDFHDSDUWHFDUHDVLJXUÊ vQFKLGHUHD çL GHVFKLGHUHD conÞinând balamalele, mânerul de acÞionare, mecanismul propriu-zis (cremonul), bumbii sau ciupercile pentru ÎnchiGHUH SUHOXQJLWRDUHOH HOHPHQWHOHGHEORFDMçLPXOWHDOWHOHvQ funcÞie de producãtor.

Fiabilitatea sub formã de cifre Spunem despre un sisWHP GH IHURQHULH FÊ HVWH °DELO DWXQFL FkQG HVWH JDUDQWDW de producãtor la cât mai multe cicluri Închis-deschis. De exemplu, balamalele din aluPLQLX H[WUXGDW UHJODELOH SH WUHL GLUHFèLL çL SULQVH SH WRFXO IHUHVWUHORU vQ  çXUXEXUL VXQW

Deschidere batantĂŁ


feronerie

a ferestrelor

Deschidere oscilobatantã – aproape perfectã Unul din atuurile tâmplãriei moderne, deschiderea oscilo-batantã vã permite sã lãsaÞi fereastra deschisã fãrã teamã. În condiÞii meteorologice nefavorabile, asigurã o protecÞie sporitã Împotriva vântului sau ploii. În opinia specialiºtilor, la orice camerã trebuie sã existe cel puÞin un ochi de fereastrã care sã foloseascã sistemul de deschidere oscilo-batantã. AtenÞie, Însã: toate ferestrele cu deschidere prin rotirea cercevelei ocupã o parte considerabilã din volumul util al camerei, ceea ce poate fi un inconvenient major, mai cu seamã În camerele de mici dimensiuni.

Suflantã ºi oscilantã – dacã ÞineÞi neapãrat... 1. Deschiderea suflantã Iatã un model ce conferã o excelentã aerisire permanentã ºi nu incomodeazã În poziÞia deschis. Are ºi câteva dezavantaje, precum lipsa de confort vizual În poziÞia deschis ºi dificultatea spãlãrii geamului exterior.

2. Deschiderea oscilantĂŁ

Înseamnã o uzurã decalatã, FDUHSRDWH°UHPHGLDWÊSHSDUcurs, cu condiÞia ca utilizatorul sã poatã apela la acelaºi montator sau sã aibã acces la piesele de schimb.

V

garantate de unii producãtori la 210.000 de asemenea cicluri. Nu toate componentele DXDFHHDçLUH]LVWHQèÊXQHOH°ind garantate la 15.000 de cicluri Închis-deschis, ceea ce

(numai pe verticalã) Acest tip, ideal În anumite spaÞii, este de multe ori limitativ, sistemul de feronerie permiÞând deschiderea pânã la un anumit unghi (circa 45°), din motive de securitate. PermiÞând un transfer de aer printr-o suprafaÞã redusã, se preteazã În special În locuri În care nu se doreºte deschiderea efectivã a geamului, urmãrindu-se de regulã aerisirea spaÞiului (garaje, magazii, spaÞii de depozitare industriale sau de producÞie, mansarde etc). De obicei,

aceste deschideri sunt amplasate În pãrÞile superioare ale Încãperilor, pentru a putea evacua eficient aerul viciat. Ele pot fi dotate cu geam mat, pentru a nu permite vizualizarea spaÞiului interior. Faptul cã aerisirea nu trebuie supravegheatã, ea putându-se face pe perioade mai Îndelungate sau chiar continuu, constituie un avantaj. Din pãcate, sunt dificil de spãlat din interior, iar pentru acest lucru trebuie dezactivat braÞul feroneriei ce limiteazã cursa de deschidere a cercevelei (lucru nu tocmai la Îndemâna oricui). Un alt inconvenient este mânerul poziÞionat pe latura de sus a ferestrei, câteodatã la o ÎnãlÞime necorespunzãtoare, Îngreunând accesul pentru Închidere sau deschidere. Totuºi, pentru cine κi doreºte acest tip de fereastrã, existã sisteme de acÞionare de la distanÞã, cu ajutorul unor tije prelungitoare.

Deschidere oscilobatantĂŁ

Misiunea

CASA 1/07

l 77


tâmplãria Glisantã sau culisantã translaÞia cercevelei În cadrul tocului, garniturile ce, În cazul celorlaltor tipuri, asigurã etanºeitatea deschiderilor prin rotaÞie, sunt Înlocuite cu perii care În niciun caz nu pot fi considerate impermeabile. De aceea, nu este recomandatã utilizarea ferestrelor cu deschidere glisantã pentru izolarea unui spaÞiu interior faÞã de exterior.

feronerie

Este deschiderea idealĂŁ pentru zonele interioare, având avantajele cĂŁ nu ocupĂŁ spaĂžiu, se poate masca cu gips-carton, astfel ĂŽncât, atunci când este deschisĂŁ, pare cĂŁ „intrĂŁâ€œ ĂŽn perete Âşi, nu ĂŽn ultimul rând, are un design atractiv. Dezavantajele ar fi urmĂŁtoarele: la ferestrele simplu glisante ĂŽnchiderea nu este etanºã la aer Âşi apĂŁ. Pentru a permite

Pivotantã ºi basculantã Tâmplãria modernã mai poate oferi deschideri cu axul de rotaÞie aflat În mijlocul suprafeÞei: pe verticalã (pivotantã) sau orizontalã (basculantã). Uºor de ÎntreÞinut, cu o iluminare excelentã ºi o aerisire bunã, incomodeazã În poziÞia deschis. Sunt folosite cu precãdere la vile, la ferestrele incluse În planul ºarpantei.

ĂŽntreĂžinerea e necesarĂŁ! Trebuie sĂŁ ÂştiĂži cĂŁ Âşi feroneria necesitĂŁ operaĂžiuni de ĂŽntreĂžinere. O datĂŁ pe an (cel puĂžin!), toate piesele mobile Âşi punctele de ĂŽnchidere se greseazĂŁ (ungerea se face cu uleiuri minerale care au aceastĂŁ destinaĂžie). Majoritatea feroneriilor au fante speciale pentru ungere. De asemenea, se verificĂŁ din punctul de vedere al funcĂžionĂŁrii, eventual

78 l

Misiunea

CASA 1/07

strângându-se ºuruburile de prindere ale mânerului. Necesitatea reglajului apare atunci când tâmplãria nu se mai Închide bine sau când mânerul cremonului (mânerul de Închidere) Începe sã se blocheze. Reglajele trebuie realizate, de regulã, de cãtre un specialist, dacã nu aveÞi de gând sã renunÞaÞi la garanÞia oferitã.

Fiecare fereastrĂŁ este, ĂŽn felul ei, personalizatĂŁ (prin dimensiuni, tipul profilului, greutate etc). Feroneria trebuie sĂŁ fie compatibilĂŁ cu toate acestea.

În România, producãtorii, distribuitorii, comercianÞii ºi montatorii de tâmplãrie modernã au o activitate reglementatã atât prin legislaÞie, cât ºi prin organizaÞia patronalã care acÞioneazã pentru implementarea unor norme minime ce trebuie respectate. Sistemele de feronerie sunt ºi ele DWHQWYHUL°FDWH°LQGSUHYÊ]XWH urmãtoarele cerinÞe: 1. distanÞa dintre douã puncte de Închidere consecutive sã fie de maximum 70 cm; 2. este de preferat ca balamalele sã fie reglabile pe trei direcÞii (la tâmplãria cu profile din PVC); 3. la uºile din PVC se interzice Întreruperea armãturii de oÞel În zona de montare a broaºtei; 4. feroneria sã fie silenÞioasã, reglabilã, cu Închidere În minimum 3 puncte; 5. componentele din oÞel, cu excepÞia celor din inox, trebuie zincate la cald, În profunzime; 6. feroneria sã fie marcatã cu sigla producãtorului, pentru a nu face loc pe piaÞã produselor nestandardizate; 5. sã fie respectate cu stricteÞe categoriile de greutate pentru care a fost conceputã feroneria - În

caz contrar, aceasta se va deteriora rapid sau se va rupe brusc.

De asemenea, este indicat ca presiunea pe toc a elementului mobil (cerceveaua) sã se facã printr-o piesã de blocare °[DWÊçLQXGLUHFWSHWLMDPHFDQLVPXOXLFHHDFHDUHDYDQWDMXO rezistenÞei În timp. Producãtorii nu au lãsat la o parte nici alte detalii, precum forÞa de apãsare asupra mânerului. La fel de importante sunt modalitãÞile În care sunt transportate ºi comercializate elePHQWHOHGHWkPSOÊULHGDWÊ°LQG sensibilitatea acestora. AgenÞii economici trebuie sã ofere spre vânzare numai tâmplãria SURGXFÊWRULORUFDUHHPLWFHUWL°cat de conformitate ºi garanÞie conform legislaÞiei În vigoare. De asemenea, este prevãzut ca EHQH°FLDUXO VÊ °H LQIRUPDW FX privire la caracteristicile tehnice ale produsului (Într-un limEDMFRPXQ FRPHUFLDQWXODYkQG obligaÞia sã predea clientului, sub semnãturã, instrucÞiunile GHXWLOL]DUHçLvQWUHèLQHUHvQH[ploatare. Aºadar... mare atenÞie la ce semnaÞi! Q


arhitecturã româneascã veche Economisirea banilor este o practicã veche, dar o instituþie care sã protejeze aceste fonduri acumulate a apãrut la noi abia în vremea lui Cuza.

Cum au devenit românii c C

asa de Economii ºi Consemnaþiuni a IRVW vQ°LQèDWé çL D OXFUDW SHVWH  GH DQLFDRLQVWLWXèLHFXFDUDFWHUVRFLDODYkQG R WUDGLèLH vQGHOXQJDWé vQ SéVWUDUHD HFRQRPLLORU çL LQWUkQG SHQWUX PXOWé YUHPH vQ FRQçWLLQèDURPkQLORUFDSURSULDORUEDQFé &RQIRUP OHJLL GH vQ°LQèDUH GLQ  RULFH GHSXQéWRU SULPHD XQ OLEUHW vQ FDUH VH vQVFULDXWRDWHRSHUDèLXQLOH,QLèLDORGHSXQHUHQXSXWHD°PDLPLFéGHOHXVDXPDL PDUHGHGHOHLLDUGRXéGHSXQHULVXFFHVLYHQXSXWHDX°IéFXWHODXQLQWHUYDOPDL PDUHGH]LOH

80 l

Misiunea

CASA 1/07

Palat pe loc de bisericã 2 LQVWLWXèLH FX FDUDFWHU EDQFDU D IRVW vQ°LQèDWé vQ DQXO  SULQWUR OHJH LQLèLDWé GH FéWUH $OH[DQGUX ,RDQ &X]D FkQG VD vQFHUFDW DVWIHO SXQHUHD vQ RUGLQH D °QDQèHORU SXEOLFH GLQ DFHD YUHPH $ IXQFèLRQDW SHQWUX R VFXUWé SHULRDGé vQ WUHLvQFéSHULFHLDXIRVWSXVHODGLVSR]LèLH JUDWXLW GH FéWUH 0LQLVWHUXO )LQDQèHORU DSRLVSUHVIéUçLWXODQXOXLVDPXWDW vQ KDQXO êHUEDQ 9RGé SH ORFXO XQGH VH D±évQSUH]HQW%DQFD1DèLRQDOé([WLQGHUHDUDSLGéDRSHUDèLXQLORUGHVIéçXUDWHDLFL

IDFHFDDFHVWORFVéGHYLQéQHvQFéSéWRUçL DSDUH QHFHVLWDWHD FRQVWUXLULL XQXL VHGLX SURSULX 3ULPéULD &DSLWDOHL D FXPSéUDW WHUHQXO SH FDUH VH D±D %LVHULFD 6I ,RDQ FHO0DUHOéFDçFHDIRVWGHPRODWSHQWUXD IDFHORF&(&XOXL3LDWUDGHWHPHOLHDQRXOXLSDODWDIRVWSXVéSHLXQLHvQ SUH]HQèD 5HJHOXL &DURO , D 5HJLQHL (OLVDEHWD çL D PHPEULORU JXYHUQXOXL SUH]LGDW GH 'LPLWULH 6WXUG]D FX IDLPRVXO OLEHUDO,RQ,&%UéWLDQXOD'HSDUWDPHQWXO /XFUéULORU 3XEOLFH çL * &DQWDFX]LQR OD 'HSDUWDPHQWXOGH)LQDQèH


cec

CEC-ul este un edificiu

conceput ĂŽn stilul specific arhitecturii eclectice.

La intrare, un fronton În semicerc este sprijinit de câte

o pereche de coloane completate de cupola din sticlĂŁ Âşi metal.

Seiful,

o mãsurã În plus de siguranÞã pentru economii.

Detaliu, marmurĂŁ cu grilaje din fier forjat ĂŽn formĂŁ de lauri.

ii chibzuiÞi Neschimbat pânã astãzi ConstrucÞia a fost realizatã dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau, absolvent al ªcolii de Arte Frumoase de la Paris, iar de execuÞia ei s-a ocupat arhitectul ,RQ6RFROHVFX3DODWXO&(&DIRVW°QDOL]DW vQ DQXO  SULQ GH°QLWLYDUHD DFèLXQLORU de Împrejmuire ºi realizare a pavajului. De atunci, a funcÞionat În aceastã clãdire, fãrã a se interveni prea mult la arhitectura LQLèLDOÊ(VWHXQHGL°FLXELQHSURSRUèLRQDW cu o faÞadã simetricã, În mijlocul cãreia se deschide intrarea. Aceasta este scoasã

Interiorul este dominat de trĂŁsĂŁturile

stilului specific academismului francez.

ĂŽn evidenÞã printr-o arcadĂŁ monumentalĂŁ, susĂžinutĂŁ, de o parte Âşi de alta, de câte douĂŁ coloane gemene, ĂŽn stil compozit. Cele patru volume de colĂž, decorate cu frontoane Âşi steme, sunt acoperite de cupole ĂŽn stil renascentist. O cupolĂŁ mult mai mare este situatĂŁ deasupra holului central al clĂŁdirii. O atenĂžie deosebitĂŁ a fost acordatĂŁ SĂŁlii Festive, situate la nivelul superior al palatului. Plafonul a fost pictat de Mihail Simonidi cu opera ce poartĂŁ titulatura sugestivĂŁ „Fortuna distribuind bunuri dupĂŁ IndependenĂžĂŁâ€œ. Pe pereĂžii laterali ai aces-

tei sãli au existat patru picturi executate În perioada 1900-1913, reprezentând pe Regele Carol I ºi Regina Elisabeta, realizate de acelaºi Mihail Simonidi, respectiv Regele Ferdinand ºi Regina Maria, aparÞinând lui Costin Petrescu. Acestea au fost acoperite cu vopsea În vremea comuniºtilor, dar au fost recreate de pictorul contemporan Valentin Tãnase. Astfel, la 110 ani de existenÞã, palatul CEC de pe Calea Victoriei rãmâne una dintre cele mai frumoase clãdiri DOH %XFXUHçWLXOXL PRWLY SHQWUX FDUH YD ° tranformat În muzeu. Q Misiunea

CASA 1/07

l 81


Biserica LuteranĂŁ

pastila de culturĂŁ

ArhitecturĂŁ de valoare ĂŽnecatĂŁ ĂŽntre blocurile anilor 1959-1980

1

P

rezenþa în Bucureºti a celor de credinþã confesionalã evanghelicã este consemnatã încã din secolul al XVI-lea. Abundenþa lemnului la timpul respectiv a permis realizarea de cãtre comunitatea luteranã a unei mici biserici. Prospera activitate a condus la creºterea numãrului de membri iar, în veacul al XVIII-lea, demersurile întreprinse au generat declanºarea lucrãrilor de zidire a unui nou lãcaº de cult. Construcþia n-a devenit însã funcþionalã imediat: lucrãrile au fost stopate, la 1756, prin ordin al domnului Constantin Mavrocordat. Dupã alte câteva demersuri, domnitorul Alexandru Ipsilanti a acordat avizul reluãrii lucrãrilor în mahalaua Stejarului, azi zona limitrofã Sãlii Palatului. Aceastã zidire a fost °QDOL]DWé vQ  LXOLH  FkQGDIRVWV°QèLWéSULPLQG din partea enoriaºilor diverse obiecte de cult, ca danii. De data aceasta, însã, biserica s-a bucurat de protecþia domniei. Ca urmare a creºterii comunitãþii din primele decenii ale secolului al XIX-lea, precum ºi a puterii economice a enoriaºilor, la jumãtatea veacului s-a impus ca o necesitate realizarea unei noi biserici. A fost ales proiectul arhitectului Wohnbach iar fondurile au fost strânse atât prin colectã publicã, cât ºi prin donaþii ca cele fãcute de împãratul Austriei, prinþul Bibescu ºi alþii. Menþionãm cã prezenþa la Bucureºti a compozitorului ºi interpretului Franz Liszt s-a soldat cu donarea sumelor rezultate din concertele

Detalii de arhitecturã 1. Volumul amplu se datoreazã turnului-clopotniÞã de 36 m. 2. Ferestrele laterale permit intrarea luminii la parter ºi etaj. 3. Un ceas apare Între elemente romanice, gotice ºi renascentiste. 4. Deasupra arcadelor faÞadei sunt ferestre circulare (rozete). 5. Ca plan, se Încadreazã În tipul de construcÞii bazilicale. 6. Cafasul corului se aflã la primul nivel, alãturi de orgã. 7. Orga e opera remarcabilã din 1796 a lui Johann Prause. 8. Vitraliile sunt realizate dupã desenele pictorului Sever FrenÞiu.

2

82 l

Misiunea

CASA 1/07

3

VXVèLQXWH /D PRPHQWXO V°QèLULL noii construcÞii au participat reprezentanÞi ai cultului ortodox, FDWROLFçLUHIRUPDWPRPHQWXO°ind consemnat prin emiterea În 1853 a unei medalii realizate ca modelaj de Karl Storck ºi gravate de Kruse. Comunitatea luteranã a avut, prin cãsãtoria la 3/15 noiembrie 1869 a domnitorului Carol I cu prinÞesa Paulina Ottilia Elisabeta

Luisa de Neuwied, de confesiune luteranã, o ferventã susÞinãtoare, atât moral, cât ºi material. Interiorul bisericii a primit o serie de broderii Þesute chiar de noua Doamnã a României. 'HçLGHDPSORDUHHGL°FLXOELsericii a cunoscut, În timp, noi PRGL°FÊUL FDUH LDX FRPSOHWDW dotãrile. Unele intervenÞii, realizate dupã proiectele arhitecÞilor C. Schmidt ºi H. Seewaldt au

4

constat În prelungirea altarului ºi adãugarea a douã Încãperi: spre nord, pentru a adãposti loja reginei, ºi spre sud, pentru a facilita accesul la altar ºi amvon. Marelui incendiu din 1912 i-au cãzut pradã altarul, mobilierul, loja regalã, corul, tuburile orgii ºi o parte dintre ferestre. Distrugerile au fost Înlãturate prin prompte eforturi materiale. ªi seismul din QRLHPEULHDIRVWUHVLPèLW


5

6

7 8

de zidurile clĂŁdirii. Atunci au cĂŁzut o serie de turnuleĂže, iar la bombardamentele de la 24 august 1944, care vizau ansamblul Palatului Regal, au fost lovite casa parohialĂŁ, grĂŁdiniĂža Âşi Âşcoala confesionalĂŁ (cu sala ei de sport). Acestea erau situate spre est de bisericĂŁ, ĂŽn zona limitrofĂŁ a strĂŁzii Modei, vatra respectivĂŁ °LQG DVWĂŠ]L RFXSDWĂŠ GH KRWHOXO „BucureÂşti“. ĂŽn 1973-1974 a fost

HGL°FDWÊ QRXD FDVÊ SDURKLDOÊ iar dupã cutremurul din 4 martie 1977 s-a procedat metodic la o consolidare a clãdirii bisericii conform proiectului inginerului Helmut KÜber. Lucrãrile au IRVW°QDOL]DWHvQSULQUHSDrarea acoperiºului ºi schimbarea instalaÞiei electrice. Accesul În bisericã este asigurat pe latura vesticã, dinspre strada Luteranã, prin trei por-

taluri cu arcade semicirculare. Întreg interiorul bisericii este decorat discret. Altarul cu elemente sculptate ºi tratate policrom, evocându-l pe Mântuitor, este dominat de o boltã În arc frânt. Cele trei ferestre ale absidei altarului sunt purtãtoare ale unor vitralii cu scene biblice. Absida poligonalã a altarului HVWH¹DQFDWÊGHVDFULVWLHçLIRVta lojã regalã, gãzduind acum

mormântul lui Wilhelm Friederich Heinrich von Wied (1876-1945), principe domnitor al Albaniei În 1914. La interior, caracterul de bazilicã este uºor de remarcat prin plasamentul coloanelor care susÞin galeriile laterale. Nava centralã este dominatã de o boltã semicilindricã iar pe peretele sudic al ei este ataºat amvonul confecÞionat din lemn Împodobit cu elemente sculpturale. În faÞa altarului este amplasatã vechea cristelniÞã din piatrã. Dupã primii paºi pe sub arcada de la intrare, În stânga ºi În dreapta, cele douã construcÞii ataºate bisericii asigurã accesul pe scãri În spiralã atât la cor, cât ºi la orgã sau cãtre turnulclopotniÞã. La interior, peretele vestic are, În dreptul primului nivel, cafasul corului, iar la etajul urmãtor - instalaÞia orgii. $FFHVXO VSUH DOWDU HVWH ¹DQFDW de mobilierul multifuncÞional ce asigurã gãzduirea participanÞilor °HODR°FLHUHD6°QWHL6OXMEH°H la concertele corale sau de orgã. 6HPQL°FDWLYÊDIRVWDGXFHUHDRUgii din comuna Peliºor, judeÞul 6LELX$FHDVWDDIRVWWUDQVIHUDWÊ çL FRPSOHWDWÊ DPSOL°FDWÊ  GH °UPD¾:DOFNHUŒGXSÊLQFHQGLXO din 1912. Trecutul acestui fost ansamblu cu multiple funcÞionalitãÞi este evocator a numeroase personalitãÞi, predilect din rândurile etnicilor germani, ce s-au implicat la procesul amplu de metamorfozare a Capitalei României ºi a economiei acestei Þãri. MenÞionãm câteva asemenea tonice prezenÞe În opera de proiectare ºi construire a unor YDORURDVH HGL°FLL EXFXUHçWHQH DUKLWHFèLL 6FKLQGO ,RVLI :HOW] Johann Freiwaldt, Hartl, Carol Beniº, Hartmann, Josef Heft. Au mai intrat aici reprezentanÞi ai artelor plastice – Karl, Carol çL )UHGHULF 6WRUFN FHL GRL 2VFDU6SDWKH WDWÊçL°X (PLO: %HFNHUDUKLWHFèLLSHLVDJLçWL0Dyer ºi Francisc Rebhuhn. Q Misiunea

CASA 1/07

l 83


casa de vacanรพรฃ

O reยบedinรพรฃ regalรฃ Q GRPHQLXO WXULVPXOXL ยฐHFDรŽยฝQFD]XO5RPkQLHLPRWLYHOHGH UH รจDUรฉ vรงL DUH SUHPLDQรจLL HL PkQGULH VH vQGUHDSWรฉ VSUH 6LQDLD FDUH vQFรฉ GH OD vQยฐLQรจDUHD HL FD VWDรจLXQH WXULVWLFรฉ D UHXรงLW Vรฉ PRQRSROL]H]H DWHQรจLD FHORU SOHFDรจLvQFRQFHGLXVDXYDFDQรจรฉ GDWRULWรฉ ]HVWUHL YDORURDVH DGXVH SH SLDรจD WXULVWLFรฉ $LFL VDX vQFHUFDWSULPHOHLGHLDUKLWHFWXUDOHvQPDWHULHGHFDVHGHYDFDQรจรฉ PRQWDQH LGHL FDUH VDX LPSXV GHDOXQJXOWLPSXOXLFUHkQGXQ VWLO SURSULX H[WLQV DSRL SH WRW FXORDUXOSUDKRYHDQ ,VWRULDGHPDLELQHGHXQVHFRO SH FDUH 6LQDLD R DUH vQ Jรฉ]GXLUHD DFWLYLWรฉรจLORU WXULVWLFH IDFH GLIHUHQรจD FRPSDUDWLYFXFHOHODOWHVWDรจLXQLVDX ORFDOLWรฉรจL WXULVWLFH ยฝQ DFHVW UรฉVWLPS VDX FUHDW WUDGLรจLL VDX GHUXODW HYHQLPHQWH LPSRUWDQWH FH PDL WkU]LX DX GHYHQLW SRYHรงWL DWUDFWLYHVDXEรฉWรฉWRULWFรฉUรฉULSHQWUX H[FXUVLRQLรงWL รงL VD SHWUHFXW XQ FRQWLQXX SURFHV GHvQIUXPXVHรจDUHDORFXULORU SULQIHOXULWHDPHQDMรฉUL'H]YROWDUHD D IRVW LPSXOVLRQDWรฉ GH FRQVWUXFรจLD &DVWHOXOXL 3HOHรง OD VIkUรงLWXOVHFROXOXLDO;,;OHDGH FรฉWUHUHJHOH&DURO,vQWUXQORF RDUHFXPIHULWSHYDOHDXQXLPLF SkUkXDยฑXHQWSHSDUWHDGUHDSWรฉ DO3UDKRYHL 'UHSWXUPDUHDLFLDXvQFHSXW VรฉDSDUรฉvQPRGFRQVWDQWYDOXUL GH H[FXUVLRQLรงWL YHQLรจL vQGHRVHEL GLQ %XFXUHรงWL รงL 3ORLHรงWL 2 SรฉWXUรฉ SULYLOHJLDWรฉ D DFHVWRUD D FXPSรฉUDW FDVHOH ORFDOQLFLORU DSRL D WUHFXW OD FRQVWUXLUHD YLOHORU GLQWUH FDUH PXOWH VH PDL SรฉVWUHD]รฉ รงL DVWรฉ]L 6WLOXODUKLWHFWRQLFHVWHELQHFXQRVFXWED]DWSHVXSOHรจHDFOรฉGLULORU FX QLYHOXO VXSHULRU PDQVDUGDW

84 l

Misiunea

CASA 1/07

Castelul Peleยบ, reยบedinรพa de varรฃ a regilor Romรขniei, este considerat cea mai importantรฃ clรฃdire de tip istorist din รพarรฃ, avรขnd rol reprezentativ pentru monarhie ยบi rรฃmรขnรขnd, รฎn acelaยบi timp, spaรพiu de recreere, de loisir. Cazinoul, situat รฎn parcul central al oraยบului, a fost construit รฎn 1911.

Este รฎncรฃ devreme. La sfรขrยบit de sรฃptรฃmรขnรฃ aceste strรฃduรพe vor deveni neรฎncรฃpรฃtoare pentru turiยบti.

Arhitectura รฎnceputului de secol XX ยบi-a lรฃsat o amprentรฃ inconfundabilรฃ asupra staรพiunii.


sinaia Bine de Âştiut: PreĂžurile apartamentelor centrale sunt asemĂŁnĂŁtoare cu cele din CapitalĂŁ. O Terenurile sub 100 euro/mp sunt deja o raritate, Âşi numai ĂŽn zonele limitrofe. ĂŽn schimb, pot ajunge uÂşor la 150 Âşi chiar 200 euro/mp. O Date fiind preĂžurile ridicate la cazare, recuperarea unei investiĂžii ĂŽn zonĂŁ ĂŽn maximum 10 ani este perfect realizabilĂŁ. O Casele vechi pot constitui adevĂŁrate capcane, dacĂŁ nu au fost ĂŽntreĂžinute corespunzĂŁtor. O

Stilul neorenascentist german al Castelului PeleÂş a influenĂžat Âşi el arhitectura caselor din Sinaia.

Casele vechi, mai ales cele renovate, au tot mai mare cãutare, ceea ce face sã coste aproape dublu faÞã de o construcÞie nouã.

continuat de un acoperiº cu linii GUHSWHXQJKLXULDVFXèLWHçLIRUme de tip turn. Acest tip de casã FX IHUHVWUH vQDOWH çL SODFDW XQHori cu piatrã a Început imediat VÊ°H¾H[SRUWDWŒçLvQDOWH]RQH ale Þãrii. AmbianÞa excepÞionalã a PXQèLORU FDUH vQVX¹HèHVF DWPRVIHUDDFHVWRUORFXULvQVHDPQÊGH IDSWSULQFLSDODUHVXUVÊIÊUÊGH FDUH6LQDLDQXDU°SXWXWDWUDJH aici paºii turiºtilor. La vest apar MunÞii Bucegi, cu abruptul lor DSURDSHYHUWLFDOFHSRDWH°XUcat pe jos (luând calea ºerpuitã a cãrãrilor), pe ºosea - pânã la

cota 1400, sau cu telecabina ce ajunge pânã pe platoul alpin, la cota 2000. Pe platoul alpin, de o netezime remarcabilã, se Înºiruie cãrãri În toate direcÞiile, VSUH FDEDQHOH GLQ ]RQÊ 9kUIXO cu Dor, Babele, Padina sau, mai departe, spre Omu. Aceºti versanÞi sunt printre cei mai des umblaÞi din Þarã, puWkQG ° DERUGDèL vQ IHOXULWH PRGXUL $FFHVXO IDFLO FX DMXWRUXO WHOHFDELQHLIDYRUL]HD]ÊH[FXUVLile de o zi, dar se mai poate opta pentru realizarea unui traseu din cabanã În cabanã sau cu cortul. Iarna, pârtiile de schi au Întâie-

tate. Succesul turistic al staÞiunii se datoreazã gradului ridicat de amenajare a teritoriului, Sinaia °LQGvQWRSODFDSLWROHOHDFFHVLELOLWDWHFRQIRUWOX[SRVLELOLWÊèL de petrecere a timpului liber. Este un loc de vacanÞã destinat celor care doresc sã schimbe GRDUGHFRUXOGDUQXçLFRQIRUWXO din localitãÞile de reºedinÞã. Dezvoltarea staÞiunii se Îndreaptã Îndeosebi spre turismul de lux, destinat vacanÞelor VFXUWHGHVIkUçLWGHVÊSWÊPkQÊ pentru sporturi de iarnã sau ÎnWkOQLUL GH DIDFHUL 1X PDL HVWH un mediu atractiv pentru turis-

mul de masã, care s-a mutat În zone tradiÞionale, mai izolate. Aceasta este dezvoltaUHD °UHDVFÊ D XQXL PHGLX care, dupã ce a cãpãtat o zestre Însemnatã din punct de vedere istoric ºi, implicit, turisWLF vQFHSH VÊçL YDORUL°FH PDL bine avantajele. Schimbarea se vede În preÞul ridicat al terenurilor ºi al imobilelor. ªi cum pe un teren scump nu se poate construi decât ceva pe mãsurã, În Sinaia investiÞiile imobiliare se traduc, de ceva vreme, În clãdiri de câteva etaje, materiale scumpe, decoraÞiuni luxoase ºi, pentru hoteluri, câteva stele D°çDWH SH IURQWLVSLFLX ½Q DFHVW mod, devenind o localitate relativ exclusivistã, prosperitatea se va putea menÞine la cote ridiFDWH LQFOXVLY vQ DEVHQèD ¹X[Xlui mare de turiºti. Chiar dacã, În prezent, Sinaia este inaccesibilã pentru mulÞi dintre cei care κi doresc o casã de vacanÞã la munte, peisaje de genul drumului spre Peleº, scãrile pe care se coboarã la garã, parcul de la cazinou sau FDEDQD GH OD FRWD  YRU ° FRQVLGHUDWHvQWRWGHDXQDIDPLOLare turiºtilor, pentru cã au devenit aproape legendare. Q Misiunea

CASA 1/07

l 85


rhododendron simsii

Rafinamentul exotic al decoraĂžiunilor florale

Azaleea DatoritĂŁ frumuseĂžii sale speciale, pasionaĂžii de flori considerĂŁ azaleea ca fiind „regina“ grĂŁdinilor de pretutindeni. ExistĂŁ mii de specii Âşi soiuri ale acestei plante, iar, printre ele, cu siguranÞã, veĂži gĂŁsi una care vĂŁ satisface simĂžul estetic Âşi, ĂŽn acelaÂşi timp, se va adapta condiĂžiilor de creÂştere pe care i le puteĂži asigura.

tiaĂži cĂŁ ĂŽn ĂŽndepĂŁrtata penÂŞ LQVXOĂŠ FRUHHDQĂŠ ÂąRULOH GH azalee sunt utilizate pentru realizarea unei bĂŁuturi alcoolice, numite dugyeonju, care ĂŽn traducere ar ĂŽnsemna „vin de azalee“? Probabil cĂŁ nu. Dar cu siguranÞã ÂştiĂži despre aceastĂŁ SODQWĂŠ FĂŠ DUH ÂąRUL FDUH GLQ momentul ĂŽn care se etaleazĂŁ, timp de circa douĂŁ luni, oferĂŁ o priveliÂşte senzaĂžionalĂŁ prin culori, graĂžie Âşi parfum. MotivaĂži de acest fapt, horticultorii s-au ambiĂžionat sĂŁ creeze mereu noi soiuri, iar pânĂŁ acum munca lor nu a fost deloc de prisos.

Un dar din partea exoticului Orient Azaleea, pe numele ei ºtiinèL°FRhododendron simsii, provine din zonele mai Înalte, cu ierni blânde ºi veri modera-

86 l

Misiunea

CASA 1/07

te din China, Japonia ºi India. Probabil aceasta este ºi origiQHD GHQXPLULL GH ¾7UDQGD°UXO 0XQèLORUŒ 8QHOH VXUVH D°UPÊ cã existã specii native de azalee ºi pe continentul nord-american, ba chiar În Europa. Cert este cã, datoritã frumuVHèLL ¹RULORU VDOH DFHDVWD HVWH la ora actualã foarte apreciatã ºi cãutatã. Ca atare, o putem vQWkOQL SHVWH WRW vQ OXPH °LQG cultivatã pe scarã largã În Europa - Olanda, Germania, Italia ºi FranÞa. Cel mai mare cultivator ºi exportator de azalee este Însã, de departe, Belgia – regiunea Gand este celebrã pentru faptul cã acolo se produc anual circa 30 – 35 de milioane de plante pe o suprafaÞã de aproximativ 400 de hectare. Dintre acestea, peste 80% sunt utilizate pentru export. Chiar dacã la noi În Þarã producÞia este mai

restrânsã, azaleea rãmâne totuºi o plantã foarte solicitatã.

PretenÞioasã, dar nu capricioasã Temperatura convenabilã pentru creºterea plantelor de azalee este de 22-25°C În timpul zilei ºi 16-18°C noaptea. Dezvoltarea lor este mult Încetinitã la temperaturi sub 13°C, intervenite accidental. Apa reprezintã un element extrem de important, mai ales vara, când planta are nevoie de o cantitate mai mare de apã. Dacã se lasã sã se usuce prea mult pãmântul din ghiveci, se Încetineºte creºterea vegetativã. În acelaºi timp, trebuie evitatã ºi udarea În exces, deoarece sistemul radicular fasciculat, foarWH°QçLIRDUWHGHQVHVWHH[SXV DV°[LHULL çL SXWUH]LULL ,GHDOÊ

pentru udarea acestei plante sensibile la conÞinutul ridicat de sãruri este apa de ploaie, care trebuie administratã conVWDQWSULQSXOYHUL]DUH°QÊ

ÎnmulÞirea azaleei dureazã ani de zile 1. Butãºirea se face În august, pentru a realiza portaltoiul, ºi primãvara pentru soiurile pe rãdãcini proprii. Plantarea butaºilor se face imediat, eventual dupã tratarea cu hormoni, pe parapete sau În lãdiÞe, la o adâncime de 1-2 cm ºi la distanÞe de 2-3 cm unul de altul. Pe mãsurã ce butaºii formeazã rãdãcini, se UHGXFHXPEULUHDçLVHLQWHQVL°FÊ aerisirea. Înrãdãcinarea dureazã de la 6 la 12 sãptãmâni, În funcÞie de timpul butãºirii ºi de condiÞiile ce se asigurã. Butaºii ÎnrãdãcinaÞi se planteazã În ghi-


plante

Varietate Âşi culori zâmbitoare Azaleea sau Rhododendron simsii – cuvânt de origine greacĂŁ, ce provine din „rhodon“ (trandafir) Âşi „dendronâ€? (arbore) – este denumirea genericĂŁ datĂŁ unui numĂŁr de peste 800 de specii originare din emisfera nordicĂŁ, cu peste 10.000 de soiuri Âşi varietĂŁĂži ĂŽnregistrate. Cele mai solicitate soiuri sunt cele cu flori de culoare roÂşie, urmate de cele roz. Folosind acest criteriu de selecĂžie, amintim câteva dintre soiurile cele mai cunoscute de azalee: Soiuri cu flori de culoare roÂşie: O simple: Hexe, Redwing; O involte (bĂŁtute): Apolo, Avenir, Hollandia, Madame Hoerens, Reinhold Ambrosius. Soiuri cu flori de culoare roz: O simple: Madame Patrick; O involte: Pink Pearl, Paul Shame. ĂŽn Ăžara noastrĂŁ, pe versanĂžii munĂžilor Bucegi Âşi Retezat, se ĂŽntâlneÂşte o specie sĂŁlbaticĂŁ, plĂŁcut parfumatĂŁ – Rhododendron kotschyi – care este utilizatĂŁ ca portaltoi pentru soiurile cu rĂŁdĂŁcini firave Âşi sensibilitate mare la calciul din sol.

Sfaturi practice pentru ĂŽngrijirea „reginei“ DupĂŁ scuturarea florilor, se poate face, dacĂŁ este cazul, trecerea azaleei ĂŽn ghivece mai mari, dar trebuie avut ĂŽn vedere ca totuÂşi sĂŁ nu se foloseascĂŁ vase prea mari Âşi, mai ales, nu prea ĂŽnalte; Q ĂŽn luna mai se fac tĂŁierile de corecĂžie ale plantei. ĂŽn primul rând, se eliminĂŁ florile trecute, aplicându-se tĂŁietura sub ele; Q ĂŽn timpul verii, plantele se udĂŁ prin pulverizare, se plaseazĂŁ planta ĂŽntr-un loc ferit de insolaĂžie, se realizeazĂŁ 3-6 etape de ĂŽngrĂŁÂşare Âşi, dacĂŁ este cazul, se combat bolile Âşi dĂŁunĂŁtorii. Q Pe perioada de varĂŁ, plantele obĂžinute prin butĂŁÂşire sau altoire sunt trecute ĂŽn rĂŁsadniĂže sau afarĂŁ Âşi menĂžinute ĂŽn ghivece, sau transplantate direct ĂŽn pĂŁmântul din rĂŁsadniÞã. La pregĂŁtirea pĂŁmântului pentru azalee, se are ĂŽn vedere sĂŁ fie bine drenat, permeabil Âşi acid, deoarece planta are rĂŁdĂŁcinile bine fasciculate, foarte fine Âşi dezvoltate ĂŽn stratul superficial. Deasupra brazdelor sau rĂŁsadniĂželor cu plante, este neapĂŁrat necesar sĂŁ se instaleze sistemul de umbrire. Q ĂŽn fiecare an, toamna, ĂŽnaintea cĂŁderii brumei, plantele se transferĂŁ ĂŽn sere rĂŁcoroase Âşi luminate, unde rĂŁmân pânĂŁ ĂŽn primĂŁvara urmĂŁtoare sau pânĂŁ ĂŽn momentul preluĂŁrii pentru forĂžare, dacĂŁ este vorba de plante destinate ĂŽnfloririi. Q DacĂŁ toate aceste lucrĂŁri au fost realizate corect, planta se ĂŽndreaptĂŁ cu succes cĂŁtre o nouĂŁ ĂŽnflorire ĂŽn primĂŁvara anului urmĂŁtor. Q

Apolo

Hotspur orange

Sherwood

Pink Pearl

Indica alba

Dame Melanie

vece din pãmânt sau din plastic, cu diametrul sub 10 cm ºi puÞin mai Înalte. Dacã sunt plantaÞi În ghivece mari, se poate crea un exces de umezealã, cu efect negativ asupra rãdãcinilor. Plantele obÞinute prin butaºi au nevoie GHFLUFDOXQLSHQWUXDSXWHD° vândute pe piaÞã. 2. Altoirea se foloseºte la ÎnmulÞirea soiurilor cu sistemul radicular slab dezvoltat ºi care dau rezultate inferioare la metoda prin butaºi. Altoiul ºi portaltoiul trebuie sã aibã pe cât posibil aceeaºi grosime ºi grad GH PDWXULWDWH GH OHPQL°FDUH  PrezenÞa frunzelor pe portaltoi asigurã un procent mai mare de reuºitã. Plantele altoite se aºazã unele lângã altele În poziÞie uºor Înclinatã, pentru ca apa sã nu stagneze la punctul de altoire. În primele zile, se acoperã cu o folie de plastic ºi se pulverizeazã

GHV SHQWUX D SUHvQWkPSLQD R°OLUHD WHPSHUDWXUD RSWLPÊ °ind de 18-20°C. Epoca de altoire dureazã din primãvarã pânã În august, prinderea ajungând la 40 de zile. BineÎnÞeles, existã ºi pierderi (de 10-15%, În acest FD]  ½Q FRQWLQXDUH SODQWHOH VH Îngrijesc 2-3 ani pânã a cãpãta un aspect matur. 3. Semãnatul este practicat numai de cãtre amelioratori. SeminÞele se recolteazã toamna, dupã care se Þin la postmaturare pânã În decembrie, când se seamãnã În pãmânt de frunze. LãdiÞele se acoperã cu panouri de sticlã ºi se udã prin LQ°OWUDèLH VDX SXOYHUL]DUH IRDUWH °QÊLDUSULQvQFOLQDUHD]LOQLFÊD sticlei, se scurge condensul format. Urmeazã plantarea În ghivece, În iunie rãsadurile putând °VFRDVHDIDUÊHYHQWXDOSHEUD]de, sub umbrar. Q Misiunea

CASA 1/07

l 87


artã þãrãneascã

O vorbã iscusitã îi numeºte pe restauratori „chirurgii istoriei“, cãci ei mânuiesc abil acele instrumente care readuc la viaþã valoarea, lucrând cu discreþie în culisele esteticului.

P

MUZEUL ÞÃRANULUI ROMÂN – UN PÃSTRÃTOR AL TRADIÞIEI

Restaurarea

e parcursul vizitei noastre la Muzeul Þãranului Român din Capitalã, am stat de vorbã cu expertul restaurator Venus Marian Mateescu, care ne-a împãrtãºit câteva secrete ale unei meserii prea puþin cunoscute la noi. El ne-a vorbit despre mobilierul vechi þãrãnesc ºi despre conservarea VHPQL°FDèLLORU SH FDUH DVHPHnea obiecte le poartã cu ele prin timp, menþionând metodele tehQLFHVSHFL°FHSULQFDUHVHSRDWH transmite spiritul în care au fost proiectate ºi create. „În restaurarea elementelor de mobilier, trebuie þinut cont de mai mulþi factori. Un aspect important este cã une-

mobilierului din lemn Misiunea 88 lMisiunea CASA CASA 1/07 1/07

V

le dintre obiecte ºi-au schimbat funcþiunea pe parcursul perioadei în care au fost folosite ºi, astfel, au apãrut în compoziþia acestora materiale care nu þin de natura lor primarã. Adãugirile trebuie studiate


mobilier Mesele din lemn, restaurate atent, vor putea deveni nu doar obiecte decorative, ci Âşi elemente utile de mobilier.

Simplitate Âşi adaptare la resurse - iatĂŁ douĂŁ dintre virtuĂžile amenajĂŁrilor interioare tradiĂžionale, evidente Âşi ĂŽn cazul mobilierului.

Reguli pentru materialele folosite ĂŽn restaurare

foarte amĂŁnunĂžit“, ne-a explicat gazda noastrĂŁ. Este Âşi cazul unor obiecte ÞãrĂŁneÂşti care, la un moment dat, au ajuns la sfârÂşitul utilitĂŁĂžii iniĂžiale din cauza uzurii. Ăžaranul român nu ĂŽÂşi permi-

Simboluri strãvechi În general, obiectul etnogra°F FXSULQGH R YDULHWDWH IRDUte mare de elemente decorative. El Înmagazineazã un vast in-

ventar simbolic, care este exprimat ĂŽn decorarea obiectelor prin sculpturĂŁ, picturĂŁ, incizare sau crestare. ĂŽn restaurare, se Ăžine ĂŽntotdeauna cont de toate componentele estetice ale obiectuMisiunea

CASA 1/07

l 89

V

tea sã le arunce, atât din cauza SUHFDULWÊèLL VLWXDèLHL VDOH °QDQciare, dar ºi având motivaÞii religioase ºi spirituale. Astfel, obiectul deteriorat nu era nicidecum aruncat, ci primea imediat o altã funcÞiune. De exemSOX R FRIÊ °VXUDWÊ XWLOL]DWÊ iniÞial pentru bãut ºi transportul apei, a fost folositã ulterior la mãsurarea diferitelor cantitãÞi

de cereale. Uneori, lipsurile În material au fost Înlocuite prin adãugarea unei suprafeÞe de tablã prinse În cuie. Acesta este un tip de intervenÞie caracteristic iar modalitatea de reutilizare spune foarte multe despre obiect În contextul nostru românesc. De aceea, intervenÞiile fãcute de Þãran pentru reÎntrebuinÞarea RELHFWXOXLWUHEXLHSÊVWUDWHFX°delitate În restaurare. Se ia În considerare faptul cã toate materialele organice (lemn, hârtie, piele) sunt LQ¹XHQèDWH GH PLFURFOLPDW temperaturã, umiditate, luminã. Ideal este sã se poatã pãstra un microclimat stabil atât În depozite, cât ºi În spaÞiul de expunere. De acest lucru ar trebui sã Þinã cont toÞi cei care deÞin asemenea piese. Când obiectul este mutat În alt loc, trece un timp pânã ca acesta sã se „acomode]HŒ/XPLQDSRDWHDPSOL°FDGHgradarea materialului (atât prin procese termice, cât ºi ca efect al razelor ultraviolete care duc la degradarea sa).

de sintezã se utilizeazã limitat ºi numai atunci când sunt neapãrat necesare. QPentru impregnãri se pot folosi substanÞele de sintezã Întâlnite pe piaÞã. Existã aici câteva norme care trebuie urmãrite ºi respectate cu stricteÞe: materialele folosite pentru impregnare sã aibã o remanenÞã mare ºi un bun randament. De asemenea, trebuie alese acele substanÞe care, odatã folosite, nu duc la apariÞia tensiunilor Între materialul de restaurare ºi obiect. QSe urmãreºte, În special, utilizarea tipului de material care existã deja În obiect. Sunt recomandate, desigur, materialele naturale – adezivi (rãºini) ºi coloranÞi.

QFOTO realizate la Muzeul Þãranului R0mân

QSubstanĂžele


artã þãrãneascã

mobilier

Scopul: pãstrarea informaþiilor Scopul restaurãrii unui obiect de mobilier þãrãnesc nu este acela de a readuce elementele în stare de funcþionare, ci de a putea conserva obiectele astfel încât sã se pãstreze cât mai multe informaþii despre cultura în care au fost produse. Primul motiv al restaurãrii îl reprezintã aºadar stoparea proceselor care afecteazã obiectul etnografic. Utilizarea unor materiale necorespunzãtoare poate aduce daune mai mari ºi, de aceea, pe cât posibil, restaurarea se va face folosind materialele identificate ca

parte din constituþia lor iniþialã. Principala regulã în restaurare este minima intervenþie pe obiect. Dupã analiza situaþiei existente, se face un plan de acþiune care þine cont tocmai de acest aspect. Dacã obiectul prezintã mai multe decoraþiuni, acestea necesitã o atenþie sporitã, astfel încât restaurarea va începe întotdeauna cu consolidarea acestei zone. Iatã câteva imagini cu obiecte restaurate, efectuându-se completãri acolo unde a fost imposibilã recondiþionarea elementelor ºi refacerea zonei afectate.

lui. Existã o colaborare continuã FX PX]HRJUD°L FDUH DVLJXUé informaþiile ce þin de istoricul obiectului, de elementele decorative ale acestuia ºi de zona din care el provine. Se analizeazã aceste date ºi abia apoi se intervine prin restaurare. Printre simbolurile cel mai des întâlnite, care înnobileazã esenþa lemnului, gãsim arborele vieþii, capul de cal, diferite elemente zoomorfe (pasãrea, balaurul, peºtele, ºarpele ºi altele), precum ºi elemente geometrice cu virtuþi simbolice: spirala sau triunghiul, pe care îl întâlQLP vQ ]LJ]DJXO FH VHPQL°Fé dinþii de lup. Existã, desigur, ºi obiecte fãrã elemente decorative, dar materialul ales, forma ºi proporþiile în care a fost cre-

at au cu siguranþã calitãþi estetice majore. Dacã un obiect se încadreazã în aceastã tipologie, ne poate da, prin analizã, date despre valoarea sa.

90 l

Misiunea

CASA 1/07

Scaunul þãrãnesc Referindu-ne la scaunul þãrãnesc, existã o varietate tipologicã destul de amplã, dar, în general, aceste piese de mobilier sunt realizate din câteva elemente îmbinate uscat, fãrã adezivi, fo-

losind în acest scop pene din lemn. De multe ori, problemele apar tocmai la aceste îmbinãri, din cauza fragilizãrii masei lemnoase ºi acolo trebuie intervenit pentru consolidare. De asemenea, trebuie gãsite metodele optime de asigurare a stabilitãþii în toate elementele de susþinere ale scaunului. În cazul scaunelor pictate, în special la cele provenite din zona Transilvaniei, existã elemente GHDFRSHULUHFDUHWUHEXLH°[DWH de restauratorii în picturã. Principalele probleme cu care se FRQIUXQWéDFHçWLDVXQW°VXULOHçL desprinderile grundului pe care este aplicatã culoarea. În arta þãrãneascã, existã multe tipuri constructive de scaune: se poate realiza un asemenea obiect

printr-o intervenþie minimalã asupra elementului natural, respectiv debitarea unui trunchi GHFRSDFODFDUHUDPXULOHSRW° folosite pe post de picioare. Întâlnim, de asemenea, scaune cu un blat obþinut printr-o cioplire sumarã a unei suprafeþe de lemn în care sunt prinse trei picioare – virtuþile estetice ale obiectului reies numai din proporþii, expresivitatea materialului ºi tehnica de cioplire. Nu în ultimul rând, existã scaune cu spãtar, multe cu elemente simbolice realizate din decupaj, în timp ce altele au ºi traforuri. Toate piesele DXçLXQUROSUDFWLFELQHGH°QLW Muzeul Þãranului Român din Bucureºti gãzduieºte o colecþie impresionantã în acest sens. Q


Cum stabilim valoarea de patrimoniu a unui obiect etnografic

Pictura pe lemn impune reguli speciale de restaurare, primul pas fiind consolidarea suportului, inclusiv a grundului pe care este aplicatã vopseaua.

cãutate sunt acum piesele pictate de mobilier transilvãnean. Evident, restaurarea conferã obiectului acel plus de valoare fãrã de care însuºirile ascunse ale lemnului tradiþional ºi metamorfozãrile lui artistice ar rãmâne necunoscute.

QFOTO realizate la Muzeul Þãranului R0mân

Existã, prin lege, criterii care stabilesc valoarea de patrimoniu a obiectului (dupã vechime, dupã gradul de unicitate etc). QÎn general, în aceastã categorie a obiectelor cu valoare de patrimoniu pot fi incluse piese deosebite de mobilier realizate înainte de jumãtatea secolului al XX-lea. QSe analizeazã, în prezent, dacã pot fi introduse ºi obiecte din a doua jumãtate a secolului trecut. Specialiºtii studiazã tendinþele etnografice ale zilelor noastre (împreunã cu aspectele sociologice care determinã schimbãri în arta þãrãneascã) ºi, astfel, pot stabili norme de evaluare ale obiectelor aparþinând perioadei mai recente. Q În ceea ce priveºte evaluarea de piaþã, aceasta se realizeazã dupã alte criterii: factorul determinant îl reprezintã cererea de la un moment dat a pieþei. De exemplu, cele mai


Culorile s

terapii alternative

TrĂŁim ĂŽntr-o lume ĂŽn care culoarea dominĂŁ viaĂža de zi cu zi, de la rĂŁsĂŁritul soarelui, albul zĂŁpezii Âşi frumuseĂžea florilor, pânĂŁ la reclamele puternic colorate. Toate se petrec ĂŽn jurul nostru ĂŽn acelaÂşi veÂşnic dans cromatic capabil sĂŁ ne influenĂžeze starea de spirit Âşi chiar sentimentele. folosiĂži culori strĂŁlucitoare, calde – coral sau verdele mĂŁrului pentru a „ÎncĂŁlzi“ o camerĂŁ micĂŁ, lipsitĂŁ de prea multĂŁ luminĂŁ naturalĂŁ; Q dacĂŁ se adaugĂŁ la galben, roÂşu de culoarea viÂşinei, se obĂžine o tentĂŁ de veselie pentru bucĂŁtĂŁrie sau spĂŁlĂŁtorie; Q biroul poate fi revigorat cu nuanĂže de roÂşu; Q ĂŽn dormitor lĂŁsaĂži sĂŁ pĂŁtrundĂŁ calmul Âşi odihna cu ajutorul pereĂžilor verde pal, ĂŽn combinaĂžie cu portocaliu la fel de pal sau albastru; Q pentru camerele de trecere sau bibliotecĂŁ se pot folosi nuanĂže anti-stress: gri Âşi bej; Q culorile ĂŽnchise se potrivesc unui cadru sobru, cu o masĂŁ din lemn masiv pe mijloc; Qse pot evita accentele strĂŁlucitoare pentru a lĂŁsa strĂŁlucirea naturalĂŁ sĂŁ vĂŁ ĂŽnvĂŁluie casa. Q

R

azele solare se pot descompune, printr-o prismĂŁ de cristal, ĂŽn urmĂŁtoarele Âşapte culori: roÂşu, oranj, galben, albastru, verde, indigo Âşi violet. Dintre acestea, roÂşu, galben Âşi albastru sunt culori primare sau fundamentale, iar culorile rezultate din combinaĂžiile lor sunt culori secundare: verde, oranj, violet. Negrul nu conĂžine niciuna din cele Âşapte culori iar albul le conĂžine pe toate. NuanĂžele lucrurilor pe care le percepem ĂŽn jur sunt rezultaWXO OXPLQLL UHÂąHFWDWH GH RELHFtele respective. Spre exemplu, covorul din dormitorul dumneavoastrĂŁ este verde pen-

92 l

Misiunea

CASA 1/07

tru cã absoarbe toate culoriOHOXPLQLLVRODUHVDXDUWL°FLDOH cu excepÞia verdelui, pe care Îl YDUH¹HFWD(VWHYRUEDGHIDSW GLQ SXQFW GH YHGHUH °]LF GH lungimea de undã ºi frecvenÞa GLIHULWÊD°HFÊUHLFXORULvQSDUte. Astfel, roºul se gãseºte la limita inferioarã a spectrului, cu o frecvenÞã joasã ºi o lungime de undã Înaltã, spre deosebire de violet, la care cele douã caracteristici au valori tocPDL LQYHUVH 2 DOWÊ FODVL°FDUH face diferenÞa Între culori calde (roºu, oranj, galben) ºi reci (albastru, violet, verde). Nu este nevoie de prea multã çWLLQèÊSHQWUXDREVHUYDFÊvQ°H-

care zi suntem mai mult sau mai puÞin plãcut impresionaÞi de culorile din jurul nostru; de altfel, aceasta nu este o descoperire deloc recentã, ci ea dateazã din timpuri strãvechi, când diferite culturi foloseau culorile În procesele de vindecare. Cromoterapia datoreazã cerWL°FDUHD YDORULL VDOH çWLLQèL°FH lui Finsen, cercetãtor care a obÞinut În anul 1903 Premiul Nobel pentru medicinã prin evidenÞierea efectelor terapeutice ale spectrului luminos. S-a dovedit existenÞa la nivelul organismului uman a unor cãi de transmitere a luminii care corespund cu exactitate meridia-

nelor corpului din medicina tradiÞionalã chinezã. În prezent, cromoterapia reprezintã o parte a medicinei alternative care foloseºte lumina ºi culorile penWUXDvPEXQÊWÊèLVWDUHD°]LFÊçL psihicã a omului. Procesele terapeutice prin care opereazã cromoterapia sunt: meditaÞia culorii, lãmpile colorate, vasele din sticlã coloratã umplute cu apã ºi expuse la soare pentru un timp, vizualizarea culorilor, utilizarea ÎmbinaÞiilor cromatice pe perete, ferestrele cu sticlã coloratã, micile pete de culoare rãspândite prin casã sub forma obiectelor decorative ºi a Þesãturilor. Cei care practicã


e sãnãtãÞii fãrã a cheltui o avere pentru a reÎnnoi casa cu mobilã scumpã ºi elemente de design luxoase, culorile sunt un ingredient puternic pentru a crea un interior la modã ºi potrivit stilului dumneavoastrã de viaÞã; folosind o variantã monocromaticã pe zidurile unei camere, chiar cu diferite nuanÞe, se obÞine un contrast minim iar efectul este de calmare (alegerea este indicatã pentru spaÞiile unde se expun opere de artã sau piese valoroase de mobilã ºi design interior); Q pentru un ambient relaxant, se va alege o culoare de bazã ºi o alta care se poate forma pe baza primeia: galbenul alãturat verdelui sau oranjului; Q

atmosfera incitantã, stimulativã se poate obÞine pe baza culorilor complementare, contrastante, care se intensificã una pe cealaltã: culoarea de bazã este rãspânditã pe pereÞi ºi covor iar complementara ei – pe mobilã ºi obiecte decorative; un exemplu: pereÞi galbeni, tâmplãria ºi piesele mari de mobilier - În oranj, iar accesoriile decorative În albastru sau bleu. Q

cromoterapia au indicaÞii preFLVH GH XWLOL]DUH D °HFÊUHL FXlori; urmându-le exemplul, teUDSLD SRDWH ° FRQWLQXDWÊ DFDVÊ 6H UHFRPDQGÊ H[WLQGHUHD SURcesului ºi În cadrul culinar, astfel Încât se pot consuma aliPHQWHGHRDQXPLWÊFXORDUHFX HIHFWXO VWDELOLW vQ SUHDODELO ,DWÊ un exemplu: struguri, prune sau PXUHGDFÊvQSURFHVXOWHUDSHXWLFVHIRORVHçWHDOEDVWUXO

Efectele benefice ale culorilor

]L GH PXQFÊ VDX FDUH OXFUHD]Ê DFDVÊ çL VXQW DVWIHO VXVèLQXèL GH HQHUJLDDFHVWHLFXORUL Oranjul este tot o culoaUH FDOGÊ FX SURSULHWÊèL HQHUJL]DQWHçLHIHFWHGHvQFÊO]LUHHVWH FXORDUHD FHORU FDUH çWLX VÊ vçL WUÊLDVFÊYLDèDvQRULFHPRPHQW FKLDUçLvQVLQJXUÊWDWHDXQHLFDmere; este un bun absorbant al energiilor negative cauzate de ORYLWXULVDXOH]LXQLVFKHOHWLFH Galbenul DUH VHPQL°FDèLD intelectului, a farmecului, stiPXOkQG DFWLYLWÊèLOH FRJQLWLYH vL DMXWÊ SH FHL FDUH VXIHUÊ GH LQVWDELOLWDWH HPRèLRQDOÊ FX WHQWÊ GHSUHVLYÊ SULQ JDOEHQ VH FUHHD]ÊXQPHGLXSOÊFXWSHQWUX

digestie dar ºi pentru asimilarea de noi cunoºtinÞe; Verdele, culoarea echilibrului, a respectului de sine, aduce DUPRQLHçLVSHUDQèÊvQVÊSRDWH ° QHSOÊFXW FHORU FDUH DX WUHFXW SULQWUXQHSLVRGWUDXPDWLF AlbastrulVHPQL°FÊDGHYÊUXO calmul, sinceritatea; meditaÞia Într-un spaÞiu decorat cu nuanÞe de albastru, mai ales Înainte de FXOFDUHSRDWH°GHDMXWRUFHORU FDUHVXIHUÊGHSHXUPDLQVRPQLHLçLDFRçPDUXULORU(VWHSRWULYLW SHQWUXFDVHOHGHYDFDQèÊGHYDUÊ GDWRULWÊHIHFWHORUVDOHUÊFRURDVH IndigoulLQGLFÊPDWXULWDWHD calmul, are efecte narcotice prin producerea unui somn profund,

V

verde: ĂŽn caz de hipertensiune, iritabilitate, nevralgii, insomnie; Q

galben: pentru depresie, diDEHW GL°FXOWÊèL GH GLJHVWLH VDX constipaÞie; Qalbastru : În tahicardie, tonsilite, insomnii, dureri de cap, perioade hiperalgice; Q roºu: În cazul depresiei, al problemelor respiratorii ºi FRQVWLSDèLHL $FHVWH HIHFWH VH GDWRUHD]Ê IDSWXOXLFÊH[LVWÊLQ¹XHQèHVSHFL°FH°HFÊUHLFXORUL Roºul are capacitatea de a amSOL°FDWUÊLULOHJHQHUkQGYLWDOLWDWHDFÊOGXUDGDUçLQHUYR]LWDWHD VWUHVXO HVWH WRWRGDWÊ FXORDUHD FXUDMXOXL ELQHYHQLWÊ SHQWUX FHL FDUHWUHEXLHVÊSOHFHGHDFDVÊFX XQLPEROGSXWHUQLFSHQWUXRQRXÊ Q

Misiunea

CASA 1/07

l 93


Aportul cromatic al plantelor care ne Împodobesc locuinÞa are o importanÞã deosebitã, mai ales dacã se ia În calcul o asociere cu aromoterapia. Astfel, putem avea o gamã completã de culori, chiar dacã persistenÞa lor este limitatã de legile firii. Q

terapii alternative

Element magic prin excelenÞã, oglinda constituie o piatrã de Încercare pentru orice designer. Propria reflexie poate constitui un exerciÞiu terapeutic, Începând cu... pãrerea pe care o avem despre noi. Q

eliminând frica Âşi timiditatea. Pentru interioare, stridenĂža VD SRDWH ° UHODWLY DWHQXDWĂŠ GH combinaĂžia cu roz. Violetul DGXFH VHQLQĂŠWDWH SDFH çL LQGXFH VFĂŠGHUHD DFWL YLWÊèLL WXWXURU RUJDQHORU FX excepĂžia splinei Âşi paratiroiGHORU &X WRDWH FĂŠ VH DVRFLD]ĂŠ FUHDWLYLWÊèLLçLXQHLYL]LXQLODUJL DVXSUD YLHèLL YLROHWXO SRDWH ° considerat de mulĂži o culoaUH PXOW SUHD LQWHQVĂŠ GH DFHHD HD SRDWH ° SUH]HQWĂŠ VXE IRUPD XQRUSHUQLèHGHFRUDWLYHFLXFXUL sau sticluĂže colorate. Albul este, bineĂŽnĂželes, asoFLDW LQRFHQèHL SXULWÊèLL LDU QHJUXOHVWHDVRFLDWPLVWHUXOXL Argintiul SRDWH VHPQL°FD UĂŠEGDUHD LOXPLQDUHD °LQG XQ important „tranchilizant“ natuUDOFXHIHFWHDVXSUDQHUYLORUçL hormonilor. Auriul HVWH FXORDUHD VWUĂŠ lucirii, a ĂŽnĂželepciunii Âşi matuULWÊèLLDVXFFHVXOXL

94 l

Misiunea

CASA 1/07

Criteriile de selecÞie a cromaticii ½Q DOHJHUHD FXORULL FH YD vQIUXPXVHèD FDVD WUHEXLH VÊ èLQHèL FRQW GH JXVWXUL WHQGLQèH JUXSH GH YkUVWÊ GHVWLQDèLD FDmerei, forma ºi dimensiunea acesteia, tipul de ilumiQDUH QDWXUDOÊ VDX DUWL°FLDOÊ  $U ° LGHDO GDFÊ VDU SXWHD èLQH FRQW GH LPSOLFDèLLOH SVLKRORJLFH çL °]LFH DOH °HFÊUXL GHWDOLX vQFRQFRUGDQèÊFXLQGLYLGXDOLWDWHD FHORU FDUH ORFXLHVF vQ FDVÊ De aceea, decizia cromaticii de LQWHULRU QX WUHEXLH OXDWÊ vQ IDèD standului, cu o multitudine de FXORULIHUPHFÊWRDUH &D SULQFLSLX WUHEXLH DOHDVÊ FXORDUHDGHED]ÊFDUHYDSHUPLWH ulterior nuanÞarea. Criteriile arPRQLHLVXVèLQFÊVSDèLLOHGHVFKLVHODUJLGHWUHFHUHQHFHVLWÊFXORULGHLQWHQVLWDWHMRDVÊGDUHVWH SHUPLVÊDFFHQWXDUHDSH]RQHUHstrânse cu nuanÞe mai Închise;

de asemenea, culorile calde se folosesc ĂŽn camerele cu feresWUHFĂŠWUHQRUGçLHVWvQWLPSFH SHQWUXvQFĂŠSHULOHFXIDèDGDFĂŠWUH VXGVDXYHVWVHXWLOL]HD]ĂŠFXORUL reci. Albul este o decizie uÂşor GHOXDWvQVĂŠHVWHXQPDUHJHQHrator de contraste – mobila pare PXOWPDLvQFKLVĂŠRELHFWHOHÂľQHĂŽmbinate“, lipsite de continuiWDWH6XQWFkWHYDVLWXDèLLvQFDUH DOEXOLHVHvQHYLGHQèÊPDLDOHV GDFĂŠSUHIHUDèLVWLOXOSRVWPRGHUQLVW DFURPDWLF vQFD]XOvQFDUH ORFXLèLOkQJĂŠRDSĂŠFDPHUDSRDWH ° SXU çL VLPSOX LQXQGDWĂŠ GH OXPLQDFDUHVHUHÂąHFWĂŠGHDIDUĂŠ vQYDOHQèHOHHLQDWXUDOH 6FRSXULOH °HFĂŠUHL FDPHUH VXQWYDULDWHçLSULQXUPDUHFXORULOHSHFDUHOHYHèLIRORVLYRU° diferite. De cele mai multe ori, GHVIÊçXUĂŠPvQFDVĂŠGRXĂŠFDWHJRULLIXQGDPHQWDOHGHDFWLYLWÊèL OD FDUH FRUHVSXQG  GRXĂŠ WLSXUL GH FXORUL VWLPXODWLYHçLUHOD[DQWH Culorile calde, cu cât sunt mai

intense, cu atât sunt mai incitante – deci se pot folosi cu succes vQ EXFÊWÊULH VDX OLYLQJ ½Q FRQWUDVW FHOH UHFL YRU DYHD HIHFWH calmante pentru dormitor, holuri sau camera de studiu.

Relaxarea ca principiu de bazã ½QWURYLDèÊWXPXOWRDVÊSOLQÊ GH VWUHV çL DSÊVDWÊ GH R VXPHdenie de probleme, mulÞi dintre QRLXLWÊPVÊGHVFRSHULPOLQLçWHD çLHFKLOLEUXOREVHUYkQGR¹RDUH FRORUDWÊ XQ ¹XWXUH PXOWLFRORU sau chiar interiorul propriului FÊPLQ½Q°QDOYÊSURSXQHPXQ H[HUFLèLXGHUHOD[DUHDçH]DèLYÊ VHDUD vQ IRWROLX çL vQFHUFDèL VÊ SULYLèL RELHFWH GLIHULW FRORUDte, transpunând În plan mental VHQ]DèLL VDX LPDJLQL FX FDUH OH asociaÞi. VeÞi intra Într-un uniYHUVIDVFLQDQWSHFDUHvOSXWHèL GHVFRSHUL LQGLYLGXDO GRDU FX SXèLQÊLPDJLQDèLH Q


shopping

Dupã o existenþã multimilenarã, feroneria rãmâne o formã de expresie a eleganþei în design. Iatã câteva piese de mobilier înnobilate cu elemente din fier forjat. Fotoliu Aladino (Class)

Dimensiuni: 80 x 80 x 85/42 cm Bazã natur, picioare ºi mânere metalice de culoare neagrã, ºezut din þesãturã Preþ nespecificat

Nobleþea liniei în

Masã Tolomeo (Class) Canapea FELIPE (Class)

Fier forjat prelucrat manual ºi ºezut dehusabil Dimensiuni: 203 x 89 x 99cm Preþ nespecificat

96 l

Misiunea

CASA 1/07

Fier forjat cu blat din sticlã L: 53 cm; H: 62 cm. Preþ nespecificat


Pat Bolero (Class)

Fier forjat lucrat manual, finisaj din grafit mat: 135 x 216 x 73/125 cm Preþ nespecificat

No. 1 – brand Rimag (Orion Design) Pat din fier forjat, lucrat manual 140 x 200 cm Preþ: 1.246 RON + TVA

Clara – brand Rimag

ei în fier forjat

(Orion Design) Scaun dining, din fier forjat, lucrat manual Preþ: 180 RON + TVA

Masã rotundã – brand Rimag (Orion Design) Din fier forjat, lucratã manual Preþ: 470 RON + TVA

Balansoar (Mobexpert) Fier forjat 65 x 115 x 120 cm Preþ: 699 lei (plus TVA)

Dining Modern (Mobexpert) Realizat din fier forjat Scaun cu pernã Preþ: 235 lei (plus TVA) Masã dreptunghiularã cu blat din sticlã Preþ: 789 lei (plus TVA) Mãsuþã pãtratã cu suport pentru sticle Preþ: 328 lei (plus TVA)

Misiunea

CASA 1/07

l 97


CASA

Nr. 2/2007 apare pe 5 martie

V

Misiunea

Sertar pentru... pat Spaþiul de sub pat ori situat sub o diferenþã de nivel a pardoselii dormitorului poate deveni un loc ideal pentru depozitare.

Din sumar: Alte articole interesante din numãrul viitor: Reparaþii uzuale în casã Construirea unui cuptor în aer liber O Cultivarea plantelor de Kalanchoe O O

Placarea cu roci

V

Utilizatã de mii de ani, piatra are, încã, un cuvânt de spus pe piaþa materialelor de construcþie.

NOU! Acum vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702). Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti



Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea

CASA

… 3 apariþii: … 6 apariþii: … 12 apariþii:

16,58 RON 31,20 RON 58,50 RON

(165.750 ROL) (312.000 ROL) (585.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . . Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



Revista Misiunea Casa nr. 1 - februarie 2007