Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 328

Cronica Vãii Jiului Vineri, 15 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

PSD Petroºani:

Rãni vindecate,

cu potenþial de forþã

Incompatibilitatea preºedintelui CJ Hunedoara, judecatã doar în varã

A

bia la varã vom afla dacã preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este sau nu incompatibil.

>>> PAGINA A 3-A

Ca sã scape de pierderi

Cãrbunele minerilor s-ar putea vinde la un preþ corect

S

ocietatea Naþionalã a Huilei are toate ºansele sã obþinã un preþ corect pentru huila livratã termocentralelor din Complexul Energetic Hunedoara.

>>> PAGINA A 4-A

Habemus Papam!... pentru sãraci

E

tnicii romano-catolici din Valea Jiului cred cã Biserica se va întoarce spre sãraci. Noul Papã este un om simplu care toatã viaþa s-a dedicat sãracilor, iar numele Francisc, este cel ce va apãra natura, deci creaþia Lui Dumnezeu.

>>> PAGINILE 8-9

Deputatul Monica Iacob Ridzi cere o serie de facilitãþi pentru ºcolari în domeniul medicinei dentare

P

SD Petroºani poate deveni oricând o forþã politicã majorã, care poate schimba faþa Petroºaniului, poate schimba calitatea scenei politice, poate combate derapajele în administraþia publicã localã ºi poate lua atutidine pentru cã are cu ce ºi cu cine. Totul este ca dupã aceste alegeri, timpul reconstrucþiei sale sã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vindecat, ºi de acum încolo sã-ºi arate roadele. >>> PAGINILE 8-9

eputatul Monica IacobRidzi a depus joi la D Parlament o iniþiativã legislativã prin care se stabilesc o serie de facilitãþi acordate ºcolarilor în domeniul medicinei dentare.

>>> PAGINA 11


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:45

Acces Direct Observator Observator special 6 gloanþe Pus pe jar

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 12:30 13:30 14:00 15:00 15:15 16:40 17:30 18:30 19:15

Teleshopping Grupul Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Baronii (r) Dragoste dulce-amarã Teleshopping Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Acasã, în inima mea (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Annie: O aventurã regalã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Regatul dragonilor 1:15 Vine poliþia!

Prima TV 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r)

16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r) 18:00 Focus 18

TVR 1 9:45 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:30 Ora de business (r) 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Lumea modei 11:40 Zeul rãzboiului (r) 12:20 Zeul rãzboiului (r) 13:00 Pro Patria 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Oameni ca noi 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Latitudini 17:30 Festivalul One World România, 2013 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 martie 2013

Incompatibilitatea preºedintelui CJ Hunedoara, judecatã doar în varã

A

bia la varã vom afla dacã preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este sau nu incompatibil. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a programat primul termen de judecatã al recursului

70.000 de lei amendã pentru 7 muncitori „la negru”

Lucrau pe autostradã fãrã forme legale A

utostrada Deva – Orãºtie se construieºte „la negru”. Cinci societãþi comerciale care foloseau muncitori fãrã forme legale au fost descoperite în numai o sãptãmânã de inspectorii ITM Hunedoara, care i-au ars pe administratorii lor la buzunar!

Hunedoara. „Aici au fost depistate un numãr de 19 persoane care lucrau taluzul autostrãzii. S-a trecut la identificarea persoanelor, iar reprezentantul societãþii a fost invitat la sediul inspectoratului cu toate actele necesare. La sediul ITM Hunedoara, angajatorul a prezentat în locul contractelor de muncã, „Registrul de zilieri” în care erau trecute ºaptesprezece persoane deºi conform legislaþiei muncii în vigoare, zilierii nu se pot folosi decât pentru munci de curãþenie ºi nu pentru activitãþi de taluzare sau alte munci de pe ºantier”, a declarat Sorin Istrate, consilier în cadrul ITM Hunedoara ºi responsabil cu mass-media. Având în vedere cã societatea a mai fost

. Astfel în perioada 4-10 martie au fost descoperite cinci societãþi comerciale ce aveau la muncã un numãr total de ºapte persoane fãrã forme legale de angajare. Cele cinci societãþi au fost controlatã ºi în anul 2012, când a fost sancþionate cu amendã contravenþionalã de descoperitã cu alte 7 persoane „la negru” 10.000 lei pentru fiecare persoanã gãsitã „la pentru care s-a depus la acea datã un alt negru” în cuantum total de 70.000 lei. În plus denunþ, administratorului i s-a fãcut o nouã una din firme a fost sancþionatã ºi pentru neîndeplinirea mãsurilor dispuse în controalele ante- plângere penalã pentru folosirea la muncã de aceastã datã a 17 persoane fãrã forme rioare. Douã dintre societãþi desfãºurau activilegale de angajare. tate pe raza autostrãzii Deva-Orãºtie ºi aveau Car men COSMAN sediile declarate în judeþele Constanþa ºi respectiv Dâmboviþa. Potrivit ITM Hunedoara, societatea cu sediul în localitatea Potlogi, judeþul Dâmboviþa a intrat într-un nou control în data de 12 martie, când s-a verificat punctul de lucru al este 200 de medici, acesteia situat la podul 12 de pe ºantierul asistente, autostrãzii Simeria-Orãºtie, iar controlul infirmiere, dar ºi câþiva a fost efectuat în cooperare cu Inspectoratul de Jandarmi al Judeþului pacienþi au protestat,

declarat în dosarul privind starea de incompatibilitate stabilitã de ANI pentru data de 14 iunie 2013. Agenþia Naþionalã de Integritate a constatat, în urma evaluãrii începute în 20 martie 2012, cã Mircea Ioan Moloþ a fost în stare de incompatibilitate în perioada 26 septembrie 2008 - 30 ianuarie 2009, deoarece a deþinut, simultan, atât funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara, cât ºi pe cea de preºedinte al Adunãrilor Generale ale Acþionarilor (AGA), respectiv reprezentant al unitãþii administrativ-teritoriale în adunãrile generale ale societãþilor comerciale de interes local SC Drumuri ºi Poduri SA Deva, se arãta într-un comunicat de presã al instituþiei. Mircea Ioan Moloþ a fost validat în funcþia de preºedinte al CJ Hunedoara în data de 16 iunie 2008, iar din 26 septembrie 2008 a deþinut ºi funcþia de preºedinte al Adunãrilor Generale ale Acþionarilor, respectiv reprezentant al unitãþii administrativ-teritoriale în adunãrile generale ale societãþilor comerciale de interes local la SC Drumuri ºi Poduri SA Deva, a precizat ANI. Mircea Ioan Moloþ a atacat decizia ANI, dar Curtea de Apel Alba Iulia a respins acþiunea în contencios administrativ formulatã de preºedintele CJ Hunedoara. „ ANI m-a declarat incompatibil deoarece am fãcut parte din AGA Drumuri ºi Poduri desem-

nat de CJ. La AGA nu am fost remunerat, nu s-a întâmplat nimic, iar juriºtii CJ nu au spus nimic despre acest lucru, cã aº fi în stare de incompatibilitate. De asemenea, hotãrârea CJ prin care am fost desemnat în AGA a trecut pe la Prefectura Hunedoara care nu a trimis-o înapoi. Oare nu sesiza nimeni dacã era o încãlcare a legii? Eu am fost declarat incompatibil retroactiv”, declarat Mircea Moloþ imediat dupã ce a aflat

sentinþa Curþii de Apel Dosarul se aflã acum pe rolul ICCJ, unde acesta a declarat recurs, iar primul termen de judecatã a fost stabilit pentru data ed 14.06.2013.. Preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ (USL), a câºtigat, în 2012, al treilea mandat la conducerea instituþiei. Mircea Ioan Moloþ este profesor de matematicã ºi este membru PNL din anul 1996. În anul 2000 a ocupat funcþia de viceprimar al municipiului Deva. În 2004 a fost ales preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, mandat pe care l-a câºtigat ºi la alegerile locale din 2008. Car men Cosman

Protest. Arion a schimbat conducerea spitalului din Hunedoara ºi ºi-a pus personalul în cap

P

joi dimineaþã, faþã de decizia de demitere a echipei manageriale a Spitalului Municipal „Alexandru Simionescu” din Hunedoara, în frunte cu directorul instituþiei, doctorul Bende Barna. Decizia de schimbare din funcþie a fost luatã miercuri seara, dupã o ºedinþã extraordinarã a Consiliului de adminstraþie ºi a fost comunicatã joi dimieaþa în sala de amfiteatru a spitalului. Numai cã decizia de demitere a fost contestatã de angajaþi ºi pacienþi deopotrivã, iar când doctorul Bende Barna i-a îndemnat pe protestatari sã se întoarcã

la lucru, cei prezenþi l-au întâmpinat cu aplauze ºi au scandat “Barna manager”, contestând decizia Consiliului de administraþie. Bende Barna a fost principalul contracandidat al actualului primar din Hunedoara, Viorel Arion, la alegerile locale de anul trecut, iar protestatarii cred cã motivele demiterii acestuia sunt politice. Din Consiliul de administraþie fac parte cinci persoane cu drept de vot, iar

trei dintre ei au votat pentru demiterea lui Barna. Doi dintre aceºtia sunt consilieri locali, iar al treilea este reprezentantul Primãriei Hunedoara. Primarul municipiului Hunedoara, Viorel Arion, spune încã sã decizia vine ca urmare a controlului fãcut de Curtea de Conturi: „La spitalul din Hunedoara, Curtea de conturi a gãsit un prejudiciu de aproape trei milioane de euro. Sunt bani publici, ai

hunedorenilor, iar noi, primãria, acum suntem puºi în postura de a recupera aceºti bani. Totodatã, conform contractului de management trebuiau asumaþi ºi îndepliniþi niºte indicatori de performanþã, lucru care nu s-a întâmplat”. În schimb, fostul manager al Spitalului Municipal Hunedoara, Bende Barna, vrea sã conteste decizia în instanþã ºi subliniazã cã toate aparatele achiziþionate sunt necesare ºi cã este prima investiþie adevãratã în ultimii treizeci de ani, având în vedere cã medicii lucrau cu echipamente care datau din 1968, anul în care s-a înfiinþat spitalul. Mai mult, achiziþiile s-au fãcut direct de cãtre primãrie ºi el nu a fost în comisia de licitaþie. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 martie 2013

Restructurarea companiilor de stat, din nou în dezbatere publicã Economiei. Reglementarea nu poate fi amânatã din cauza documentelor semnate de Guvern ºi de Comisia Europeanã. „Având în vedere angajamentele asumate de România prin acordurile de înþelegere cu Fondul Monetar Internaþional ºi Uniunea Europeanã din anul 2011-2012, acte prin care Guvernul României s-a obligat sã rezolve deficienþele constatate la unele întreprinderi de stat prin mãsuri care sã conducã la restructurarea economico-financiarã a acestora þi la eliminarea pierderilor þi eficientizarea pe termen lung a activitãþii, întrucât reducerea arieratelor cãtre bugetul general consolidat este unul din obiectivele convenite prin Scrisoarea de intenþie ºi Memorandumul tehnic de înþelegere din Aranjamentul stand-by de tip preventiv dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional, în considerarea faptului cã aceste elemente vizeazã interesul general public þi

P

roiectul referitor la protecþia socialã a angajaþilor care urmeazã sã fie disponibilizaþi din companiile de stat a fost republicat pe site-ul Ministerului Economiei. În urmã cu douã sãptãmâni, acest proiect de Ordonanþã de Urgenþã a provocat neînþelegeri între premierul Victor Ponta ºi ministrul economiei, Varujan Vosganian. Monika BACIU În mare, proiectul actual cuprinde aceleaºi mãsuri ca cel de acum douã sãptãmâni. Singura diferenþa majorã, este cã de data aceasta nu a fost publicatã ºi anexã cu societãþile la care ar urma sã fie fãcute disponibilizãri, chiar dacã în nota de fundamentare se menþioneazã existenþa unei astfel de liste. “Þinând seama de necesitatea continuãrii procesului de restructurare þi reorganizare, în conformitate cu strategiile în domeniu, de necesitatea respectãrii reglementãrilor privind ajutorul de stat, de necesitatea realizãrii obiectivelor de restructurare þi reorgani-

zare a unor societãþi naþionale, companii naþionale sau societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, precum ºi a societãþilor comerciale ºi regiilor autonome subordonate autoritãþilor administraþiei publice locale, care impun luarea unor mãsuri imediate de redresare economicofinanciarã care sã conducã la eliminarea pierderilor þi la eficientizarea pe termen lung a activitãþii acestora, se impune luarea unor mãsuri urgente pentru atenuarea impactului social al proceselor de restructurare þi reorganizare, pentru protecþia socialã a persoanelor concediate”, se aratã în documetele MinisteruluI

Ca sã scape de pierderi

Cãrbunele minerilor s-ar putea vinde la un preþ corect

S

ocietatea Naþionalã a Huilei are toate ºansele sã obþinã un preþ corect pentru huila livratã termocentralelor din Complexul Energetic Hunedoara. Carmen COSMAN

Directorul SNH, Nicolae Drãgoi, se va întâlni, din nou, vineri cu noul director al CEH, Daniel Andronache, instalat joi în funcþie printr-o decizie a Consiliului de Administraþie, care a luat act de ordinul ministrului delegat pentru

Energie. Auspiciile sunt, însã, favorabile, cel puþin pânã acum. „Într-adevãr, sunt speranþe sã obþinem un preþ corect. Zilele acestea se lãmureºte ºi preþul pe megawatt-ul vândut de Complexul Energetic, ºi cel pe GigaCalorie”, a declarat Nicolae Drãgoi. La ora actualã, cãrbunele din Valea Jiului

se vinde cu 69 de lei/ GCal, un preþ prea mic faþã de costurile reale de producþie a huilei. Administraþia minierã cere un preþ corect de ani de zile, dar pânã

acum în zadar. De aceastã datã, directorul SNH spune cã s-a solicitat 85 de lei/ GCal, iar preþul de vânzare de 69 de lei nu este bãtut în cuie ºi poate fi majorat. Iar aºa se vor rezolva ºi pierderile înregistrate deja de Societatea Naþionalã a Huilei dupã doar câtva luni de funcþionare. „Anul trecut, Ministerul Economiei ºi Ministerul

constituie situaþii extraordinare, a cãror reglementare nu poate fi amânatã”, se mai aratã în document. De fapt, chiar aceastã anexa a stârnit dispute în interiorul Guvernului. Anexa cuprindea, în urmã cu douã sãptãmâni, o listã cu 15 societãþi care vor avea un program de restructurare în perioada 2013-2018: Complexul energetic Hunedoara, Societatea Naþionalã de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naþionalã a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naþionalã a Sãrii, Societatea Naþionalã a Huilei, Regia Autonomã pentru Activitãþi Nucleare,

Finanþelor au aprobat, din start, pentru Compania Naþionalã a Huilei un Buget de Venituri ºi Cheltuieli cu pierderi. Anul acesta, acest lucru nu mai este posibil, pentru cã vorbim despre o societate nou – înfiinþatã”, a explicat Nicolae Drãgoi. ªi, pentru un buget echilibrat, fãrã pierderi, trebuie sã existe ºi un preþ corect. Pânã la urnã toate aceste lucruri sunt în interdependenþã ºi totul þine de negociere. Iar dacã Termocentrala Mintia va reuºi sã obþinã un preþ mai mare pe megawatt, va putea ºi sã plãteascã mai mult pentru cãrbunele extras din Valea Jiului, aºa cum cer cei de aici. Din cauza diferenþei mari dintre costurile de producþie ºi preþul de vânzare a huilei, SNH a intrat deja pe pierderi, deºi funcþioneazã doar de al data de 1 ianuarie 2013. Cifrele oficiale aratã cã societatea a acumulat pierderi în valoare de peste 8 milioane de lei noi.

Minvest,Cuprumin, Bãiþa SA, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaþi, Electrocentrale Bucureºti, Electricã ºi Transelectrica. Un motiv invocat de Ministerul Economiei pentru elaborarea acestui proiect este necesitatea continuãrii procesului de restructurare ºi reorganizare. “Proiectul afiºat pe site-ul Ministerului Economiei nu a fost prezentat Guvernului României ºi nu este susþinut de acesta”, se arãta într-un comunicat de presã al Guvernului. Cu o zi în urmã, Victor Ponta afirmase public cã este “ordonanþa din 2006 care se prelungeºte tot timpul ºi este bine cã se prelungeºte, cã este vorba de niºte drepturi

ale salariaþilor”. Vosganian susþine cã premierul a spus cã nu este de acord cu proiectul, deoarece nu l-a vãzut. Scopul proiectului de restructurare este unul simplu, potrivit reprezentanþilor Ministerului EConomiei. “Scopul prezenþei ordonanþe de urgenþã constã în reorganizarea activitãþii societãþilor comerciale ºi de asemenea a unui preþ competitiv al energiei electrice ºi termice, care presupune disponibilizarea unui numãr de salariaþi care vor beneficia de prevederile sale”, se mai aratã în document. Acum proiectul este semnat de premierul României, Victor Ponta.

Aninoasa, oraºul front de rãzboi

O

raºul Aninoasa este în rãzboi. Nu într-unul violent, ci vorbim de unul împotriva civilizaþiei, în care nervii ºi dezolarea sunt la fel de mari precum craterele ºi ºanþurile de pe orice stradã din localitate. Luiza ANDRONACHE Cã întreg oraºul Aninoasa aratã ca frontul din Afganistan, o spun toþi, mai ales ºoferii care au drum prin oraº. Situaþia tinde însã sã treneze mult timp, iar asta pentru cã proiectul de introducere a canalizãrii este abia la jumãtate. “ Aºa este, vã dau dreptate. Da, ce sã facem, aºa este situaþia la ora actualã. Suntem în desfãºurare cu proiectul privind canalizarea ºi apa potabilã ºi oraºul este în ºantier. Zona este de aºa naturã, drumul este îngust, blocuri în stânga, blocuri în dreapta, aºa cã e normal sã fie aºa”, a spus Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Cronica Vãii Jiului a relatat în nenumãrate rânduri despre gropile ºi

craterele din Aninoasa ºi mai ales despre cât de greu se circulã aici. Însã acum, situaþia a ajuns în cel mai

critic punct. Dincolo de gropile imense din asfalt, cum toatã urbea este în ºantier, practic ºi pe jos este greu sã te deplasezi, fãrã sã mai vorbim de maºini. Muncitorii au tãiat asfaltul de-a lungul ºi de-a latul, au sãpat ºanþuri ºi au fãcut gropi în absolut toate strãzile, aºa cã întreg oraºul aratã ca rãscolit de vreun taifun.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 martie 2013

Capcanã mortalã pentru trecãtori

M

ai multe imobile dintr-un cartier select al municipiului Petroºani prezintã un risc ridicat pentru trecãtori din cauza coºurilor de fum ºi a balcoanelor, care riscã sã se prãbuºeascã în orice clipã. Autoritãþile locale ar interveni însã legea nu le dã acest drept. Inspectoratul în Construcþii este cel care constatã pericolul ºi le pune în vedere proprietarilor sã remedieze

problema. Cartierul Dimitrov din municipiul Petroºani este una dintre cele mai selecte zone ale municipiului însã ºi cu cel mai mare pericol pentru locuitori. Construit în urmã cu mai bine de jumãtate de secol dupã modelul sovietic, cu blocuri pe douã niveluri care formeazã o cazematã ºi cu înãlþime foarte mare, cartierul are astãzi adevãrate capcane mortale atât pentru familiile care locuiesc acolo cât ºi pentru cei care trec prin zonã. Blocurile au fost prevãzute cu coºuri înalte de fum ºi balcoane, însã regulile privind securitatea în construcþii erau altele decât astãzi. Odatã cu trecerea timpului coºurile de fum s-au degradat, la fel ºi multe dintre balcoane, iar acum se pot prãbuºi în orice clipã. O parte a locatarilor acestor imobile au înþeles pericolul ºi ºi-au demolat hornurile periculoase ºi chiar balcoanele, sau le-au consolidat.

Debranºaþi din nou de la curent

R

romii care locuiesc în colonia de la Iscroni au rãmas iarãºi fãrã curent, dupã ce electricienii de la ENEL, însoþiþi de jandarmi, i-au debranºat pentru a nenumãrata oarã în ultimul timp. El erau legaþi ilegal, direct de la stâlpii de iluminat public. În cursul dimineþii de ieri, lucrãtorii de la ENEL i-au debranºat din nou pe rromii de la Iscroni de la curentul electric. Operaþiunea s-a desfãºurat pe o ploaie torenþialã, aºa cã de data aceastã, niciun localnic nu a ieºit afarã pentru a se revolta, aºa cum se întâmpla pânã acum. “Reprezentanþii Societãþii ENEL ne-au trimis la PT A 10 pentru deconectarea consumatorilor în mod abuziv. Am întocmit note de con-

statare pentru cei care au fost gãsiþi acasã ºi au fost deconectaþi din postul de transformare ”, ne-a declarat electricianul Marius Dubleº. Poliþiºtii efectueazã acum cercetãri în cazul celor gãsiþi branºaþi ilegal la curent. „Lucrãtorii Poliþiei Oraºului Aninoasa împreunã cu reprezentanþii ENEL ºi ai IJJ Hunedoara, au organizat o acþiune pe linia sustragerii de curent electric în cartierul Centrul II, unde au fost depistate 4 persoane depistate

Mulþi însã mizeazã pe faptul cã nu li se poate întâmpla chiar lor, însã dacã o persoanã are de suferit de pe urma indolenþei lor, cum s-a mai întâmplat în þarã, sunt direct rãspunzãtori. Însã numai dacã au fost notificaþi de cãtre inspectorii în construcþii asupra pericolului ºi li s-a pus în vedere sã îl înlãture. Maximilian GÂNJU

Canalizarea blocatã de contestaþii, la Petroºani

A

r fi de lucru, dar nimeni nu se apucã. De vinã sunt cei care contestã mereu licitaþiile, iar oamenii care locuiesc în Colonia din Petroºani aºteaptã de zeci de ani canalizarea ºi asfaltul. Canalizarea Coloniei din Petroºani mai

aºteaptã. Aºa cum aºteaptã ºi lucrãrile de asfaltare a strãzilor din acest cartier. Totul din vina unor firme care au contestat licitaþia ºi totul bate pasul pe loc. Oamenii care lcouiesc în cartierul de case sunt exasperaþi ºinu maiºtiu cum sã procedeze, pentru cã s-au sãturat de noroiul de pe strãzi ºi de latrinele din curte. Tot maimulþis-au adresat autoritãþilor locale, iar unii chiar au declarat cã nu mai vor sã plãteascã impozite. Primarul

spune, însã, cã are ºi banii pregãtiþi ºi la fel sunt pregãtiþi ºi cei de la Apa Serv, dar, din pãcate, nu se poate lucra. „Din pãcate, suntem tot în proces, în urma contestaþiilor fãcute de mai bine de un an de zile. Suntem la Curtea de Apel Alba ,iar pro-

Biciclist accidentat grav din cauza bãuturii

branºate ilegal, fãrã contorizare, direct de la panoul principal de comandã. S-a luat mãsura conducerii la sediul Poliþiei, iar în cauzã se vor n bãrbat de 50 de întocmi dosare penale pentru ani din cartierul sustragere de energie elecColonie a ajuns la Spitalul tricã”, a declarat Nicolae de Urgenþã Petroºani cu Airinei, ºef Poliþia Aninoasa. capul spart dupã ce a Luiza ANDRONACHE

U

cãzut de pe bicicletã.

Omul s-a îmbãtat bine ºi la o intersecþie s-a dezechilibrat iar în cãdere s-a izbit cu capul de asfalt. Un localnic l-a vãzut întins pe ºosea ºi a crezut cã a fost lovit de o maºinã iar ºoferul a fugit de la faþa locului, însã poliþiºtii au fãcut imediat

cedura a fost contestatã. Nu pot încã sã estimez când vom demara, dar sper cât mai curând. Banii sunt asiguraþi, contractul e semnat ºi aºteptãm soluþionarea în instanþã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. În celelalte oraºe ale Vãii Jiului, lucrãri similare au început ºi vor continua în perioada urmãtoare, iar singurii care sunt traºi înapoi sunt cei din Petroºani, din cauza firmelor care se contestã. Diana MITRACHE

luminã în acest caz. „În jurul orei 17:20, ªtefan Z., de 50 de ani, din Petroºani, fiind sub influenþa bãuturilor alcoolice, în timp ce conducea o bicicletã pe strada Anton Pann din municipiul Petroºani, la intersecþia cu strada Lunca, s-a dezechilibrat ºi a cãzut pe carosabil. În urma comiterii accidentului, biciclistul a suferit vãtãmari grave ºi a fost transportat la Spitalul de Urgenþã Petroºani, însã a refuzat internarea. Fiind testat cu aparatul alcooltest, s-a constatat cã biciclistul avea prezenta o concentraþie de 0,80 mg/l, vapori de alcool în aerul expirat”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Dupã ce medicii i-au oblojit rãnile, omul a fost lãsat sã plece acasã pe proprie rãspundere. Maximilian GÂNJU


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 2013

Î

Valea Jiului, sub zodia ploilor

n Valea Jiului se înregistreazã precipitaþii neîntrerupte din noaptea de miercuri spre joi , iar posibilitatea producerii unor inundaþii nu este exclusã. Cel mai mult a plouat în partea de vest, la Câmpul lui Neag, aproape 30 de l pe metru pãtrat.

În ºase ore Jiul de Vest a crescut cu mai bine de jumãtate de metru în zona Iscroni Aninoasa, iar în partea de Uricani s-au înregistrat ºi 28 de litri pe metru pãtrat de precipitaþii. “Cel mai mult a plouat în intervalul 6 – 12, la Câmpul lui Neag, respectiv 28, 2 litri pe metru pãtrat ºi s-au înregistrat creºteri de nivelele”, a spus Sorin Corici, ºef S.H. Petroºani – Apele Române

V

estea cã pãsatul momârlãnesc este de puþin timp marcã înregistratã, la fel ca ºi cârnaþii afumaþi din carne de oaie i-a bucurat pe locuitorii acestei zone, pentru care pãstrarea tradiþiilor înseamnã foarte mult. Sunt reþete transmise din moºi – strãmoºi, pãstrate cu sfinþenie, sutã la sutã bio. Pentru a fi omologate de Ministerul Agriculturii, aceste reþete au fost stabilite punctual de Emil Pãrãu, patronul Comexim ºi de doctorul Gheorghe Cristea, preºedintele Colegiului Medicilor Veterinari din judeþul Hunedoara, care ne-a ºi dezvãluit secretul acestor delicioase produse. Astfel, pentru un pãsat adevãrat, ca pe vreme bunicilor, reþeta conþine musai apã de fântânã, alãturi de alte ingrediente de asemenea tradiþionale. Iatã, însã, ce conþine reþeta omologatã:

Cea mai mare creºtere de debit s-a înregistrat pe Jiul de Vest, respectiv 65 de litri pe metru pãtrat, mãsurãtoare fãcutã în zona Iscroni. Nivelul barajului Valea de Peºti, la ora prânzului avea o creºtere de 12 cm faþã de normal, iar în partea de Est a Vãii Jiului, ploile cãzute nu au fost însemnate cantitativ, adicã nu au depãºit 10 litri pe metru pãtrat. Probleme, însã, s-ar putea înregistra pe cursurile mici de apã. “ Pe cursul Jiului nu vor fi probleme, însã cursurile mici ar putea ieºi din albie, mai ales cã pe Malea, spre exemplu, avem ºi eroziuni de mal”, a mai spus Sorin Corici. Avertizarea de precipitaþii abundente a fost emisã de meteorologi cu valabilitate pânã astãzi-vineri, însã specialiºtii estimau ieri cã nu existã pericol de inundaþii sau viituri în Valea Jiului, chiar dacã a

plouat abundent. „Probleme ar fi fost dacã la munte nu ningea ºi ploua. Atunci era într-adevãr pericol pentru cã se topea zãpada ºi din vârf puteau sã vinã torenþi mari. Creºtea imediat nivelurile ºi în aval dar, având în vedere cã la munte a început sã ningã, eu zic cã situaþia nu este alarmantã. Ar mai fi fost pericol ºi dacã ar fi plouat încontinuu cum a plouat la Câmpu lui Neag cu 28 de litri pe metru pãtrat”, a mai declarat ieri ºeful Sistemului Hidrotehnic din Petroºani. Apa Serv, societatea furnizoare de apã, a oprit douã staþii de tratare din cauza turbiditãþii. “Avem oprite staþiile Braia ºi Taia, însã avem rezervoarele pline. Le vom porni, iar dacã va fi sã le oprim din nou, o vom face dupã miezul nopþii, pentru ca populaþia sã nu sufere”, a declarat Cristian Ionicã, ºef Departamentul

Producþie – SC Apa Serv Valea Jiului SA. ªi sistemul de canalizare a fost afectat din cauza ploilor, în special în partea de Vest a Vãii Jiului, mai ales la Vulcan. Aici, pe strada Aleea Muncii, cel puþin, nu dã zi cu ploaie de la Dumnezeu fãrã ca oamenii din zonã sã nu se plângã de canalele care se revarsã din Dallas. 27 de judeþe din þarã, printre care ºi Hunedoara, sunt sub atenþionare de precipitaþii sub formã de ploaie, care în aceastã noapte, pe alocuri s-a transformat în lapoviþã ºi ninsoare. Vântul va avea intensificãri cu viteze la rafalã de 55-70 de kilometri pe orã ºi peste 80-90 de kilometri pe orã la munte, iar ninsoarea va fi viscolitã.

C

Ploi ºi ninsori. Asta ne aºteaptã în urmãtoarele ore,

Reþete pãstrate cu sfinþenie

Secretul unui pãsat momârlãnesc delicios: apa de fântânã!

porumb mãcinat mare cu diametrul de 2 – 3 mm – o spãrturã de ¼ - 1/3 din bobul de porumb – 40 de kilograme, brânzã tradiþionalã – 15 kilograme, smântânã de casã – 10 kilograme, unt de casã - 3 kilograme, sare grunjoasã – 0,5 kilograme, apã de fântânã – pânã la 100 de litri. „Dupã ce au fost desprinse de pe ºtiulete, boabele de porumb sunt zdrobite într-un mojar mare, din piatrã, astfel

încât dimensiunea sã fie de ¼ - 1/3 din bobul de porumb. Printr-o sitã, se cerne,a stfel încât sã fie îndepãrtatã spãrtura mai micã, necorespunzãtoare. Într-un vas mare din aramã sau din fontã se pune apa la fier ºi când dã în clocot, se adaugã spãrtura de porumb, împreunã cu sarea, smântâna ºi untul de casã. Dupã trei ore de fierbere se adaugã brânza tradiþionalã sfãrâmatã, amestecându-se continuu”, a explicat dr. Gheorghe Cristea.

dupã o C ârnaþi reþetã unicã

Cârnaþii Straja, omologaþi împreunã cu pãsatul, sunt ºi ei fãcuþi dupã o reþetã unicã, din zona Straja – Lupeni, transmisã din generaþie în generaþie Pentru 100 de kilograme, avem nevoie

de urmãtoarele materii prime: carne integralã de oaie sau de caprã – 100 de kilograme, sare mare grunjoasã – 2 kilograme, piper pisat 0,15 kg, usturoi – 0,15 kg, ardei iute pisat 0,10 kg, cimbriºor sãlbatic 0,05 kg, muºtar boabe – 0,03 kg, supã rãcitã din oase de oaie – 6 litri, iar ca înveliº – membrana naturalã maþ subþire de oaie. Cârnaþii nu sunt numai tradiþionali, ci ºi bio. „Carnea provine de la oi care în anotimpul cald pasc iarbã pe pantele montane, iarbã netratatã cu îngrãºãminte sau pesticide. În anotimpul rece, oile sunt duse în zona de ºes ºi hrãnite cu fân cosit ºi nu li se administreazã furaje concentrate. Sarea folositã la aceastã reþetã este sare gemã, netratatã chimic, iar în procesul de fabricaþie nu se folosesc maºini ºi utilaje moderne, ci numai unelte tradiþionale: bardã, coveþi pentru frãmântat, planºete de lucru din lemn de frasin, mojare din piatrã”, a mai spus sursa citatã anterior. ªi, absolut obligatoriu, cârnaþii sunt afumaþi cu lemn de fag ºi conuri de brad, în afumãtori tradiþionale confecþionate din cãrãmidã. Car men COSMAN

odul galben, transformat în portocaliu

D

iar dacã în depresiunea Vãii Jiului cantitãþile de apã nu vor fi foarte însemnate, la munte deja ninge. Ninsoarea de la munte nu poate fi decât un semn bun, pentru cã nu se vor produce viituri ºi responsabilii cu sistemul hidrotehnic nu cred cã vor fi probleme. Totuºi, primãriile au fost atenþionate cã va ploua mai mult. „Joi s-a instituit codul pentru precipiaþii, iar codul galben dureazã pânã vineri la ora 10,00. Dar de vineri de la ora 10,00 avem cod galben hidrologic, pe cursurile de apã, dar sperãm cã

nu o sã avem probleme. Noi, de altfel, am avertizat toate primãriile ºi urmãrim cu atenþie toate cursurile de apã din Valea Jiului ºi, în caz cã o sã avem inundaþii o sã intervenim promt”, a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemul Hidrotehnic din Valea Jiului. Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis joi, în jurul orei 13.00, o atenþionare “Cod galben”, care a fost ulterior schimbatã în “Cod portocaliu”, valabilã pentru intervalul 14 martie, ora 12.00 – 15 martie, ora 10.00. Fenomene vizate: precipitaþii abundente, intensi-

ficãri de vânt, ninsori viscolite. În intervalul 14 martie, ora 12 – 15 martie, ora 10, în vestul, centrul ºi nordul þãrii vor fi precipitaþii sub formã de ploaie în cursul zilei de joi, care în noaptea de joi spre vineri se vor transforma în lapoviþã ºi ninsoare. La munte va ninge. Cantitãþile de apã vor depãºi 20 – 25 l/mp ºi izolat, îndeosebi în zona montanã, 50 l/mp. Vântul va avea intensificãri, cu viteze la rafalã de 55- 70 km/h, iar la munte va sufla tare, cu peste 80 -90 km/h. Ninsoarea va fi viscolitã. În intervalul 15 martie, ora 10.00 – 15 martie, ora 20.00, vântul va avea intensificãri în toate regiunile, cu viteze la rafalã de 55-70 km/h, iar la munte va continua sã sufle tare, cu peste 90 km/h. În Banat, Criºana, Maramureº, local în Transilvania, precum ºi la munte, va mai ninge slab, dar viscolit. Luiza ANDRONACHE Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

O zi (întreagã) fãrã apã

eºi SC Apa Serv SA Valea Jiului a anunþat, încã de acum douã zile, cã joi, 14 martie, cartierul Aeroport va rãmâne fãrã apã potabilã, oamenii au fost nemulþumiþi de sistarea furnizãrii acesteia.

Cei mai mulþi au acuzat faptul cã nu au fost informaþi cum trebuie despre lipsa apei la robinete. „Au dat anunþ la ziar sau la TV cã nu vom avea apã. În acest cartier locuiesc oameni foarte sãraci care nu au acces la aceste mijloace de informare. Ne-am trezit de dimineaþã cã nu avem apã la robinete ºi nu am ºtiut despre ce este vorba”, a spus un cetãþean domiciliat pe strada Aviatorilor. „Ar fi trebuit sã punã un anunþ la fiecare scarã de bloc ca sã ºtim ºi noi despre ce este vorba. Aºa, ne-am trezit cã nu avem apã la baie ºi nici la bucãtãrie, deci am rãmas pe sec. Nu am

cuvinte sã vã spun cum miroase în casã pentru cã nu am avut apã la WC”, a precizat o femeie domiciliatã în aceeaºi zonã. „Nu citesc anunþurile date prin ziare ºi nici nu mã uit la televizor. Trebuia sã fim informaþi, personal, cu o zi înainte de a ne tãia apa”, a declarat un bãrbat de pe strada Independenþei. În acest timp, reprezentanþii regiei de apã au precizat cã, încã de marþi, 12 martie, au anunþat cã joi (14 martie) locuitorii cartierului Aeroport nu vor avea avea apã potabilã, de dimineaþã pânã seara. „Acolo a fost executatã o reconfigu- despre restricþia de apã. Nu putem merge pe la fiecare în parte pentru a-i anunþa cã rare de branºament (pe strada Aviatorilor) nu vor avea apã într-o zi anume ºi între iar locuitorii cartierului nu au avut apã între orele 8:00 ºi 19.00. Ne cerem scuze anumite ore”, au precizat reprezentanþii furnizorului de apã din Valea Jiului. pentru cã le-am creat unele impedimente dar nu este vina noastrã pentru cã unii Mir cea NISTOR dintre a vã anunþa organizarea matematicã, dar ºi un ei nu celei de-a zecea ediþii a bun nivel de limba au aflat “Concursului de francezã pentru a putea recrutare pentru clasele pe de o parte înþelege pregãtitoare pentru cerinþele problemelor pe Marile ªcoli”. Este care le vor primi spre vorba despre un concurs rezolvare, iar pe de altã de matematicã ce se parte pentru a putea deruleazã în limba justifica soluþiile date. francezã, adresându-se Elevii nu trebuie sã aibã elevilor din clasa a XII-a nu nivel avansat de trãinii ne iau ce doresc sã fie integraþi limba francezã, în clasele pregãtitoare dar trebuie sã deþinã elevii. ºtiinþifice, în vederea cunoºtinþe de limbã care Reprezentanþi ai urmãrii studiilor sã le permitã mai multor þãri superioare în cadrul înþelegerea ºi expridin Europa au ªcolilor de Inginerie ºi marea scrisã, chiar dacã început recrutãrile ªcolilor Normale aceasta se face cu anuîn rândul elevilor Superioare din Franþa”, mite greºeli. Concursul români. se aratã în documentele se va desfãºura simultan postate pe site-ul în mai multe oraºe din Dacã pânã acum Inspectoratului Judeþean þarã – Bucureºti, peste hotare plecau la ªcolar Hunedoara. Craiova, Cluj, Iaºi, Sibiu studii studenþii, acum Selecþia este una ºi Timiºoara - în data de programul se adreseazã foarte riguroasã, candi25 martie 2013, iar ºi celor din clasele daþii fiind admiºi în înscrierile se pot face pregãtitoare. urma susþinerii unei pânã în data de ”Ambasada Franþei ºi probe scrise; aceºtia 21 martie la ora 18:00. Institutul francez din trebuie sã dovedeascã România au plãcerea de excelente cunoºtinþe de Monika BACIU

Francezii au început recrutarea elevilor români

S


6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 2013

Î

Valea Jiului, sub zodia ploilor

n Valea Jiului se înregistreazã precipitaþii neîntrerupte din noaptea de miercuri spre joi , iar posibilitatea producerii unor inundaþii nu este exclusã. Cel mai mult a plouat în partea de vest, la Câmpul lui Neag, aproape 30 de l pe metru pãtrat.

În ºase ore Jiul de Vest a crescut cu mai bine de jumãtate de metru în zona Iscroni Aninoasa, iar în partea de Uricani s-au înregistrat ºi 28 de litri pe metru pãtrat de precipitaþii. “Cel mai mult a plouat în intervalul 6 – 12, la Câmpul lui Neag, respectiv 28, 2 litri pe metru pãtrat ºi s-au înregistrat creºteri de nivelele”, a spus Sorin Corici, ºef S.H. Petroºani – Apele Române

V

estea cã pãsatul momârlãnesc este de puþin timp marcã înregistratã, la fel ca ºi cârnaþii afumaþi din carne de oaie i-a bucurat pe locuitorii acestei zone, pentru care pãstrarea tradiþiilor înseamnã foarte mult. Sunt reþete transmise din moºi – strãmoºi, pãstrate cu sfinþenie, sutã la sutã bio. Pentru a fi omologate de Ministerul Agriculturii, aceste reþete au fost stabilite punctual de Emil Pãrãu, patronul Comexim ºi de doctorul Gheorghe Cristea, preºedintele Colegiului Medicilor Veterinari din judeþul Hunedoara, care ne-a ºi dezvãluit secretul acestor delicioase produse. Astfel, pentru un pãsat adevãrat, ca pe vreme bunicilor, reþeta conþine musai apã de fântânã, alãturi de alte ingrediente de asemenea tradiþionale. Iatã, însã, ce conþine reþeta omologatã:

Cea mai mare creºtere de debit s-a înregistrat pe Jiul de Vest, respectiv 65 de litri pe metru pãtrat, mãsurãtoare fãcutã în zona Iscroni. Nivelul barajului Valea de Peºti, la ora prânzului avea o creºtere de 12 cm faþã de normal, iar în partea de Est a Vãii Jiului, ploile cãzute nu au fost însemnate cantitativ, adicã nu au depãºit 10 litri pe metru pãtrat. Probleme, însã, s-ar putea înregistra pe cursurile mici de apã. “ Pe cursul Jiului nu vor fi probleme, însã cursurile mici ar putea ieºi din albie, mai ales cã pe Malea, spre exemplu, avem ºi eroziuni de mal”, a mai spus Sorin Corici. Avertizarea de precipitaþii abundente a fost emisã de meteorologi cu valabilitate pânã astãzi-vineri, însã specialiºtii estimau ieri cã nu existã pericol de inundaþii sau viituri în Valea Jiului, chiar dacã a

plouat abundent. „Probleme ar fi fost dacã la munte nu ningea ºi ploua. Atunci era într-adevãr pericol pentru cã se topea zãpada ºi din vârf puteau sã vinã torenþi mari. Creºtea imediat nivelurile ºi în aval dar, având în vedere cã la munte a început sã ningã, eu zic cã situaþia nu este alarmantã. Ar mai fi fost pericol ºi dacã ar fi plouat încontinuu cum a plouat la Câmpu lui Neag cu 28 de litri pe metru pãtrat”, a mai declarat ieri ºeful Sistemului Hidrotehnic din Petroºani. Apa Serv, societatea furnizoare de apã, a oprit douã staþii de tratare din cauza turbiditãþii. “Avem oprite staþiile Braia ºi Taia, însã avem rezervoarele pline. Le vom porni, iar dacã va fi sã le oprim din nou, o vom face dupã miezul nopþii, pentru ca populaþia sã nu sufere”, a declarat Cristian Ionicã, ºef Departamentul

Producþie – SC Apa Serv Valea Jiului SA. ªi sistemul de canalizare a fost afectat din cauza ploilor, în special în partea de Vest a Vãii Jiului, mai ales la Vulcan. Aici, pe strada Aleea Muncii, cel puþin, nu dã zi cu ploaie de la Dumnezeu fãrã ca oamenii din zonã sã nu se plângã de canalele care se revarsã din Dallas. 27 de judeþe din þarã, printre care ºi Hunedoara, sunt sub atenþionare de precipitaþii sub formã de ploaie, care în aceastã noapte, pe alocuri s-a transformat în lapoviþã ºi ninsoare. Vântul va avea intensificãri cu viteze la rafalã de 55-70 de kilometri pe orã ºi peste 80-90 de kilometri pe orã la munte, iar ninsoarea va fi viscolitã.

C

Ploi ºi ninsori. Asta ne aºteaptã în urmãtoarele ore,

Reþete pãstrate cu sfinþenie

Secretul unui pãsat momârlãnesc delicios: apa de fântânã!

porumb mãcinat mare cu diametrul de 2 – 3 mm – o spãrturã de ¼ - 1/3 din bobul de porumb – 40 de kilograme, brânzã tradiþionalã – 15 kilograme, smântânã de casã – 10 kilograme, unt de casã - 3 kilograme, sare grunjoasã – 0,5 kilograme, apã de fântânã – pânã la 100 de litri. „Dupã ce au fost desprinse de pe ºtiulete, boabele de porumb sunt zdrobite într-un mojar mare, din piatrã, astfel

încât dimensiunea sã fie de ¼ - 1/3 din bobul de porumb. Printr-o sitã, se cerne,a stfel încât sã fie îndepãrtatã spãrtura mai micã, necorespunzãtoare. Într-un vas mare din aramã sau din fontã se pune apa la fier ºi când dã în clocot, se adaugã spãrtura de porumb, împreunã cu sarea, smântâna ºi untul de casã. Dupã trei ore de fierbere se adaugã brânza tradiþionalã sfãrâmatã, amestecându-se continuu”, a explicat dr. Gheorghe Cristea.

dupã o C ârnaþi reþetã unicã

Cârnaþii Straja, omologaþi împreunã cu pãsatul, sunt ºi ei fãcuþi dupã o reþetã unicã, din zona Straja – Lupeni, transmisã din generaþie în generaþie Pentru 100 de kilograme, avem nevoie

de urmãtoarele materii prime: carne integralã de oaie sau de caprã – 100 de kilograme, sare mare grunjoasã – 2 kilograme, piper pisat 0,15 kg, usturoi – 0,15 kg, ardei iute pisat 0,10 kg, cimbriºor sãlbatic 0,05 kg, muºtar boabe – 0,03 kg, supã rãcitã din oase de oaie – 6 litri, iar ca înveliº – membrana naturalã maþ subþire de oaie. Cârnaþii nu sunt numai tradiþionali, ci ºi bio. „Carnea provine de la oi care în anotimpul cald pasc iarbã pe pantele montane, iarbã netratatã cu îngrãºãminte sau pesticide. În anotimpul rece, oile sunt duse în zona de ºes ºi hrãnite cu fân cosit ºi nu li se administreazã furaje concentrate. Sarea folositã la aceastã reþetã este sare gemã, netratatã chimic, iar în procesul de fabricaþie nu se folosesc maºini ºi utilaje moderne, ci numai unelte tradiþionale: bardã, coveþi pentru frãmântat, planºete de lucru din lemn de frasin, mojare din piatrã”, a mai spus sursa citatã anterior. ªi, absolut obligatoriu, cârnaþii sunt afumaþi cu lemn de fag ºi conuri de brad, în afumãtori tradiþionale confecþionate din cãrãmidã. Car men COSMAN

odul galben, transformat în portocaliu

D

iar dacã în depresiunea Vãii Jiului cantitãþile de apã nu vor fi foarte însemnate, la munte deja ninge. Ninsoarea de la munte nu poate fi decât un semn bun, pentru cã nu se vor produce viituri ºi responsabilii cu sistemul hidrotehnic nu cred cã vor fi probleme. Totuºi, primãriile au fost atenþionate cã va ploua mai mult. „Joi s-a instituit codul pentru precipiaþii, iar codul galben dureazã pânã vineri la ora 10,00. Dar de vineri de la ora 10,00 avem cod galben hidrologic, pe cursurile de apã, dar sperãm cã

nu o sã avem probleme. Noi, de altfel, am avertizat toate primãriile ºi urmãrim cu atenþie toate cursurile de apã din Valea Jiului ºi, în caz cã o sã avem inundaþii o sã intervenim promt”, a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemul Hidrotehnic din Valea Jiului. Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis joi, în jurul orei 13.00, o atenþionare “Cod galben”, care a fost ulterior schimbatã în “Cod portocaliu”, valabilã pentru intervalul 14 martie, ora 12.00 – 15 martie, ora 10.00. Fenomene vizate: precipitaþii abundente, intensi-

ficãri de vânt, ninsori viscolite. În intervalul 14 martie, ora 12 – 15 martie, ora 10, în vestul, centrul ºi nordul þãrii vor fi precipitaþii sub formã de ploaie în cursul zilei de joi, care în noaptea de joi spre vineri se vor transforma în lapoviþã ºi ninsoare. La munte va ninge. Cantitãþile de apã vor depãºi 20 – 25 l/mp ºi izolat, îndeosebi în zona montanã, 50 l/mp. Vântul va avea intensificãri, cu viteze la rafalã de 55- 70 km/h, iar la munte va sufla tare, cu peste 80 -90 km/h. Ninsoarea va fi viscolitã. În intervalul 15 martie, ora 10.00 – 15 martie, ora 20.00, vântul va avea intensificãri în toate regiunile, cu viteze la rafalã de 55-70 km/h, iar la munte va continua sã sufle tare, cu peste 90 km/h. În Banat, Criºana, Maramureº, local în Transilvania, precum ºi la munte, va mai ninge slab, dar viscolit. Luiza ANDRONACHE Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

O zi (întreagã) fãrã apã

eºi SC Apa Serv SA Valea Jiului a anunþat, încã de acum douã zile, cã joi, 14 martie, cartierul Aeroport va rãmâne fãrã apã potabilã, oamenii au fost nemulþumiþi de sistarea furnizãrii acesteia.

Cei mai mulþi au acuzat faptul cã nu au fost informaþi cum trebuie despre lipsa apei la robinete. „Au dat anunþ la ziar sau la TV cã nu vom avea apã. În acest cartier locuiesc oameni foarte sãraci care nu au acces la aceste mijloace de informare. Ne-am trezit de dimineaþã cã nu avem apã la robinete ºi nu am ºtiut despre ce este vorba”, a spus un cetãþean domiciliat pe strada Aviatorilor. „Ar fi trebuit sã punã un anunþ la fiecare scarã de bloc ca sã ºtim ºi noi despre ce este vorba. Aºa, ne-am trezit cã nu avem apã la baie ºi nici la bucãtãrie, deci am rãmas pe sec. Nu am

cuvinte sã vã spun cum miroase în casã pentru cã nu am avut apã la WC”, a precizat o femeie domiciliatã în aceeaºi zonã. „Nu citesc anunþurile date prin ziare ºi nici nu mã uit la televizor. Trebuia sã fim informaþi, personal, cu o zi înainte de a ne tãia apa”, a declarat un bãrbat de pe strada Independenþei. În acest timp, reprezentanþii regiei de apã au precizat cã, încã de marþi, 12 martie, au anunþat cã joi (14 martie) locuitorii cartierului Aeroport nu vor avea avea apã potabilã, de dimineaþã pânã seara. „Acolo a fost executatã o reconfigu- despre restricþia de apã. Nu putem merge pe la fiecare în parte pentru a-i anunþa cã rare de branºament (pe strada Aviatorilor) nu vor avea apã într-o zi anume ºi între iar locuitorii cartierului nu au avut apã între orele 8:00 ºi 19.00. Ne cerem scuze anumite ore”, au precizat reprezentanþii furnizorului de apã din Valea Jiului. pentru cã le-am creat unele impedimente dar nu este vina noastrã pentru cã unii Mir cea NISTOR dintre a vã anunþa organizarea matematicã, dar ºi un ei nu celei de-a zecea ediþii a bun nivel de limba au aflat “Concursului de francezã pentru a putea recrutare pentru clasele pe de o parte înþelege pregãtitoare pentru cerinþele problemelor pe Marile ªcoli”. Este care le vor primi spre vorba despre un concurs rezolvare, iar pe de altã de matematicã ce se parte pentru a putea deruleazã în limba justifica soluþiile date. francezã, adresându-se Elevii nu trebuie sã aibã elevilor din clasa a XII-a nu nivel avansat de trãinii ne iau ce doresc sã fie integraþi limba francezã, în clasele pregãtitoare dar trebuie sã deþinã elevii. ºtiinþifice, în vederea cunoºtinþe de limbã care Reprezentanþi ai urmãrii studiilor sã le permitã mai multor þãri superioare în cadrul înþelegerea ºi expridin Europa au ªcolilor de Inginerie ºi marea scrisã, chiar dacã început recrutãrile ªcolilor Normale aceasta se face cu anuîn rândul elevilor Superioare din Franþa”, mite greºeli. Concursul români. se aratã în documentele se va desfãºura simultan postate pe site-ul în mai multe oraºe din Dacã pânã acum Inspectoratului Judeþean þarã – Bucureºti, peste hotare plecau la ªcolar Hunedoara. Craiova, Cluj, Iaºi, Sibiu studii studenþii, acum Selecþia este una ºi Timiºoara - în data de programul se adreseazã foarte riguroasã, candi25 martie 2013, iar ºi celor din clasele daþii fiind admiºi în înscrierile se pot face pregãtitoare. urma susþinerii unei pânã în data de ”Ambasada Franþei ºi probe scrise; aceºtia 21 martie la ora 18:00. Institutul francez din trebuie sã dovedeascã România au plãcerea de excelente cunoºtinþe de Monika BACIU

Francezii au început recrutarea elevilor români

S


8 Politic

Cronica Vãii Jiului | Vineiri, 15 Martie 2013

Politic 9

PSD Petroºani: Rãni vindecate, cu potenþial de forþã P

SD Petroºani poate deveni oricând o forþã politicã majorã, care poate schimba faþa Petroºaniului, poate schimba calitatea scenei politice, poate combate derapajele în administraþia publicã localã ºi poate lua atutidine pentru cã are cu ce ºi cu cine. Totul este ca dupã aceste alegeri, timpul reconstrucþiei sale sã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vindecat, ºi de acum încolo sã-ºi arate roadele. Ioan MANOLESCU Sâmbãtã, 16 martie, este o zi importantã pentru partidul Social Democrat, organizaþia de la Petroºani, care-ºi doreºte sã-ºi reconsolideze poziþia ºi rolul în municipiu, în Valea Jiului, dar ºi în judeþ. Numãrul mare de candidaþi pentru funcþiile de vicepreºedinþi ºi membri, denotã dorinþa oamenilor partidului de ridicare a stachetei, de mai multã autoritate, de dinamism, într-o formulã cât mai potrivitã. Echipa conteazã ºi ea poate coborî sau ridica liderul, poate întãri un partid sau îl poate îngropa.

sã te aºezi pentru a primi. Cine alege sã se înregimenteze politic trebuie sã ºtie cã partidul din

echipã în sensul ca ”eu” sã fie înlocuit cu ”noi”, nici un partid nu are ºanse de consolidare

Pentru vicepreºedinþi: Artur Gãman, Valeriu Pleºea, Iulian Codreanu, Florin Bican, Angela Popa, Ioan Herman, Nicolae Florin, Doru ªepeþan, Valentin Daj, George Giubalcã, Octavian Popescu, Viorel Pascu, Alexandru Todea, Iulian Geamãnu, Ionel Muntean, Mariana Popa, Robert Hummel, Sandu Daniel. Pentru membri: Gheorghe Iloiu, Nicolae Rãdescu, Ilie Constantin, Lucian Selniceanu, Maria Negru Ceuþã, Angelica Cãmãrãºescu, Cristian Sârbu, Ioan Turbuþan, Ramona Goia, Lascu Vladislav, Adrian Opriº, Giuliano Bârlad, Marian Cârnaru, Alexandru Dincã, Doru Ioan Alb, Emil Grecu, Nicolae Popescu, Mircea Cãlin, Mihai Ermoiu. Pentru funcþia de secretar executiv: Gabriela ªepeþan, Florin Teslici. Pentru funcþia de trezorier: Aurelia Leviþchi, Florentina Kallos.

T

”E

u” sã fie înlocuit cu ”noi”…

Se spune cã un lider nu poate sã-ºi punã cu adevãrat în practicã ideile dacã nu are o echipã ai cãrei membrii sã se implice, sã înþeleagã cã partidul nu este doar o umbrelã sub care

Candidaþi pentru funcþia de preºedinte PSD Petroºani: Ioan Rus, actualul preºedinte ºi Costel Postolache, actual primvicepreºedinte.

care face parte este puternic ºi prin munca simplului membru, cu atât mai mult a celui care alege sã-l conducã ºi sã coordoneze. Fãrã implicare ºi o dozã de entuziasm, de spirit de

pentru a avea ceva de spus în societate. Ultimii doi ani, pentru PSD Petroºani a fost o perioadã de limpezire a apelor tulburate de probleme interne, cu scandalurile ºi ruperile a cãror cauzã a fost pusã în spatele fostului lider Haralambie Vochiþoiu. Un lider politic de nivel înalt spunea despre organizaþia de la Petroºani cã este una atipicã, mereu nemulþumitã de lideri, deºi ea însãºi ºi-i alege, cã nu poate sã funcþioneze datoritã orgoliilor care nasc veºnice nemulþumiri, cã personalitãþile ei nu ºtiu sã se armonizeze ºi sã acþioneze ca un tot unitar pierzându-se astfel din credibilitate ºi forþã, cã acolo existã oameni capabili care chiar muncesc, dar cã se încearcã sã fie anihilaþi de aceiaºi negativiºti.

ranziþia ºi spiritul de sacrificiu

Cei mai mulþi cred cã parcurgerea acestei etape, de pânã la alegerile de acum, - a fost una dintre cele mai dificile din istoria PSD Petroºani, care a obþinut ºi rezultate chiar dacã nu atât cât ºi-ar fi dorit – i s-a datorat preºedintelui Ioan Rus, care a suportat discreditãri ºi critici dure dovedind un spirit de sacrificiu remarcabil ºi asta doar pentru a stabiliza organizaþia. Se ºtie cã perioadele de tranziþie cer lideri rezistenþi ºi responsabili, care sã potoleascã supãrãri ºi sã liniºteascã patimi. Ca urmare, incisivitatea atât de cerutã a lipsit în favoarea sudãrii unui colectiv. Nu a fost singur totuºi…

V

alorile existã!

Dupã precedentele alegeri puþini sunt cei care pot prezenta un raport de activitate, clar, coerent ºi bogat, având în vedere cã fiecare membru al Biroului executiv are sarcini precise pe segmente cum sunt economia, învãþãmântul, sãnã-

tatea, probleme sociale etc., deºi PSD are profesioniºti, oameni bine pregãtiþi. Cea mai vizibilã activitate a fost segmentul social, de care s-a ocupat vicepreºedintele Mariana Popa, care a atras în sprijinirea celor nevoiaºi Crucea Roºie, SARS România-Vulcan, medici ºi profesori, a desfãºurat acþiuni de promovare a copiilor dotaþi, de strângere de fonduri pentru cazuri disperate ale oamenilor în vârstã ºi ale mamelor cu mulþi copii etc., folosind metode de implicare a societãþii civile. Este cea care a activat spiritul de echipã atrenând, cu voie sau fãrã voie, personalitãþi ale Vãii Jiului, chiar ale parlamentarilor, pentru o cauzã þintã. Entuziasmul sãu a fost rãsplãtit de ceilalþi vicepreºedinþi ºi susþinut de preºedintele ºi primvicepreºedintele partidului. Alþi oameni care au fost simþiþi, deºi nu au ieºit în faþã, ºi care au avut ºi au o contribuþie majorã în a atrage oamenii ºi, ce este mai greu, în a-i þine uniþi au fost secretarul executiv Gabriela ªepeþan ºi consilierul ºi vivepreºedintele Leodor ªepeþan, consideraþi oameni cu influenþã în organizaþie - pentru

cã le pasã de oameni, iar aceºtia le-au acordat întreaga lor încredere considerându-i serioºi ºi ”de omenie” - cei care dacã nu ar cosidera PSD-ul a doua lor familie, jumãtate din organizaþie nu ar exista. Omul de echilibru, atent la derapaje, este liderul Sindicatului Libertatea 2008 E.M.Livezeni, Sandu Daniel, discret, mereu prezent unde ºi când trebuie, a fost alãturi de Ioan Rus în demersurile de redresare a organizaþiei, de cucerirea poziþiei de partid sudat, care ºtie ce vrea. La fel, dar de altã facturã, este Iulian Codreanu ºi George Giubalcã, Alexandru Todea, mereu prezenþi ºi atenþi, oferindu-ºi serviciile ºi rezolvând probleme resposabil ºi serios. Surpriza plãcutã a partidului

este Valeriu Pleºa, cel care o perioadã de dupã alegerile precedente a stat retras, dar nu a lipsit de la dezbaterile pe diverse probleme ale partidului. Gradual, Valeriu Pleºa s-a apropiat puternic de colectiv, a devenit activ, a muncit cot la cot cu colegii în campanii electorale, a susþinut tinerii ºi a dat idei care s-au dovedit de mare folos, a recomandat atitudini publice care au ridicat cota PSD Petroºani. Pe lângã aceºti oameni, PSD are profesioniºti care trebuie puºi în valoare, cum sunt Octavian Popescu – respectat, cu un statut în societatea localã, trup ºi suflet pentru colectiv; Artur Gãman – un profesionist de marcã, tatãl salvatorilor minieri, Nicolae Rãdescu – cu amplã experienþã în minerit, la

fel ca Mihai Ermoiu, Doru Ioan Alb, Ioan Herman, Viorel Pascu, Lascu Vladislav etc, etc. Apoi Florin Nicolae, Francisc Gerschner ºi Florin Bican – foarte buni cunoscãtori ai problemelor Petroºaniului ºi nu numai. Pe lângã mulþi alþii, existã doctori cu o þinutã profesionalã ºi umanã impecabilã, cum este dr. Cãtãlin Popa; profesori remarcabili, cum este Robert Hummel. Apoi existã tineri preþioºi precum Gabriel Vasilescu – cercetãtor ºi Adrian Opriº - om de afaceri ºi sunt doar douã exemple…

T

inerii ºi femeile…

Organizaþia de tineret a PSD Petroºani este consideratã una dintre cele mai puternice din Valea Jiului ºi din judeþ ºi deºi

reprezintã 25% din PSD Petroºani, sunt destui în PSD care ºi-au dorit ca ei sã fie cât mai puþini la aceste alegeri. Oricum tinerii nu au reprezentativitatea cuvenitã, pentru cã la alegerile de sâmbãtã doar vreo 30-32 de tineri vor fi prezenþi, în loc de 80 cât prevede statutul. Organizaþia de femei a PSD a fost la rând-i activã, implicând în acþiunile sale personalitãþi ale Petroºaniului atingând probleme de larg interes. Femeile au fost încurajate sã acþioneze pentru cã este mare nevoie de ele în societate. Ca urmare, PSD Petroºani poate deveni oricând o forþã politicã majorã, care poate

Habemus Papam!... pentru sãraci

E

tnicii romano-catolici din Valea Jiului cred cã Biserica se va întoarce spre sãraci. Noul Papã este un om simplu care toatã viaþa s-a dedicat sãracilor, iar numele Francisc, este cel ce va apãra natura, deci creaþia Lui Dumnezeu. Diana MITRACHE Avem un nou Papã la Roma, iar comunitatea romano-catolicã este în sãrbãtoare, aºa cum, de altfel, întreaga planetã a fost miºcatã de acest eveniment. Credincioºii din Valea Jiului îºi pun mari speranþe în noul ales al Bisericii, pe care îl vãd un om ce se va îndrepta spre sãraci ºi îl

numesc chiar ciudat. „Actualul papã Francisc I este un tip foarte interesant ºi ciudat într-un fel. Interesant a fost în 1968 când a intrat în rândul iezuiþilor, aceia care, în afara acelor voturi, au încã aparte un vot pentru Sfântul Scaun”, a precizat Ianos Szasz, capelan papal, paroh al Bisericii Romano-catolicã Sfânta Varvara Petroºani. Papa Francisc I trãit o viaþã simplã, dedicatã sãracilor ºi acesta e acum mesajul pe care îl percep cei din lume, care sperã cã Biserica îºi

întoarce privirea spre cei nevoiaºi, mai mult ca oricând. „Când a fost numit episcop, nu s-a mutat în Palatul episcopal, ci a rãmas într-un apartament unde a

de naturã. „Papa de la Roma vine acum cu acest semnal, dragostea faþã de naturã. Acum când atâtea pericole sunt. Papa Francisc I ne aduce acest semnal cã natura e creaþia lui Dumnezeu ºi trebuie sã avem grijã de ea.

locuit pânã acum. Putem spune cã ºi mâncarea ºi-o pregãtea el, deci a trãit o viaþã foarte simplã, fãrã palate. Deci e un semn pentru lumea creºtinã, viaþa ce a trãit-o pânã acum”, a adãugat preotul Ianos Szasz. Noul Papã, Francis I este primul care poartã acest nume ºi chiar acest nume e unul care ne duce cu gândul spre oamenii sãraci ºi faþã

El îi slujea mult pe cei sãraci din Argentina, iar oamenii trãiesc în sãrãcie, iar slujirea celor nevoiaºi este menirea bisericii. E un semn foarte important”, a mai spus preotul din Petroºani. Comunitatea catolicã este de pãrere cã s-a împlinit o minune ºi Duhul Sfânt nu a þinut cont decât de voinþa lui Dumnezeu.

schimba faþa Petroºaniului, poate schimba calitatea scenei politice prin dezbateri publice, prin acþiuni la care sã participe ºi locuitorii municipiului, poate combate derapajele în administraþia publicã ºi poate lua atutidine pentru cã are cu ce ºi cu cine. Totul este ca dupã aceste alegeri, timpul maturizãrii sale sã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vindecat, ºi de acum încolo sã-ºi arate roadele.


8 Politic

Cronica Vãii Jiului | Vineiri, 15 Martie 2013

Politic 9

PSD Petroºani: Rãni vindecate, cu potenþial de forþã P

SD Petroºani poate deveni oricând o forþã politicã majorã, care poate schimba faþa Petroºaniului, poate schimba calitatea scenei politice, poate combate derapajele în administraþia publicã localã ºi poate lua atutidine pentru cã are cu ce ºi cu cine. Totul este ca dupã aceste alegeri, timpul reconstrucþiei sale sã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vindecat, ºi de acum încolo sã-ºi arate roadele. Ioan MANOLESCU Sâmbãtã, 16 martie, este o zi importantã pentru partidul Social Democrat, organizaþia de la Petroºani, care-ºi doreºte sã-ºi reconsolideze poziþia ºi rolul în municipiu, în Valea Jiului, dar ºi în judeþ. Numãrul mare de candidaþi pentru funcþiile de vicepreºedinþi ºi membri, denotã dorinþa oamenilor partidului de ridicare a stachetei, de mai multã autoritate, de dinamism, într-o formulã cât mai potrivitã. Echipa conteazã ºi ea poate coborî sau ridica liderul, poate întãri un partid sau îl poate îngropa.

sã te aºezi pentru a primi. Cine alege sã se înregimenteze politic trebuie sã ºtie cã partidul din

echipã în sensul ca ”eu” sã fie înlocuit cu ”noi”, nici un partid nu are ºanse de consolidare

Pentru vicepreºedinþi: Artur Gãman, Valeriu Pleºea, Iulian Codreanu, Florin Bican, Angela Popa, Ioan Herman, Nicolae Florin, Doru ªepeþan, Valentin Daj, George Giubalcã, Octavian Popescu, Viorel Pascu, Alexandru Todea, Iulian Geamãnu, Ionel Muntean, Mariana Popa, Robert Hummel, Sandu Daniel. Pentru membri: Gheorghe Iloiu, Nicolae Rãdescu, Ilie Constantin, Lucian Selniceanu, Maria Negru Ceuþã, Angelica Cãmãrãºescu, Cristian Sârbu, Ioan Turbuþan, Ramona Goia, Lascu Vladislav, Adrian Opriº, Giuliano Bârlad, Marian Cârnaru, Alexandru Dincã, Doru Ioan Alb, Emil Grecu, Nicolae Popescu, Mircea Cãlin, Mihai Ermoiu. Pentru funcþia de secretar executiv: Gabriela ªepeþan, Florin Teslici. Pentru funcþia de trezorier: Aurelia Leviþchi, Florentina Kallos.

T

”E

u” sã fie înlocuit cu ”noi”…

Se spune cã un lider nu poate sã-ºi punã cu adevãrat în practicã ideile dacã nu are o echipã ai cãrei membrii sã se implice, sã înþeleagã cã partidul nu este doar o umbrelã sub care

Candidaþi pentru funcþia de preºedinte PSD Petroºani: Ioan Rus, actualul preºedinte ºi Costel Postolache, actual primvicepreºedinte.

care face parte este puternic ºi prin munca simplului membru, cu atât mai mult a celui care alege sã-l conducã ºi sã coordoneze. Fãrã implicare ºi o dozã de entuziasm, de spirit de

pentru a avea ceva de spus în societate. Ultimii doi ani, pentru PSD Petroºani a fost o perioadã de limpezire a apelor tulburate de probleme interne, cu scandalurile ºi ruperile a cãror cauzã a fost pusã în spatele fostului lider Haralambie Vochiþoiu. Un lider politic de nivel înalt spunea despre organizaþia de la Petroºani cã este una atipicã, mereu nemulþumitã de lideri, deºi ea însãºi ºi-i alege, cã nu poate sã funcþioneze datoritã orgoliilor care nasc veºnice nemulþumiri, cã personalitãþile ei nu ºtiu sã se armonizeze ºi sã acþioneze ca un tot unitar pierzându-se astfel din credibilitate ºi forþã, cã acolo existã oameni capabili care chiar muncesc, dar cã se încearcã sã fie anihilaþi de aceiaºi negativiºti.

ranziþia ºi spiritul de sacrificiu

Cei mai mulþi cred cã parcurgerea acestei etape, de pânã la alegerile de acum, - a fost una dintre cele mai dificile din istoria PSD Petroºani, care a obþinut ºi rezultate chiar dacã nu atât cât ºi-ar fi dorit – i s-a datorat preºedintelui Ioan Rus, care a suportat discreditãri ºi critici dure dovedind un spirit de sacrificiu remarcabil ºi asta doar pentru a stabiliza organizaþia. Se ºtie cã perioadele de tranziþie cer lideri rezistenþi ºi responsabili, care sã potoleascã supãrãri ºi sã liniºteascã patimi. Ca urmare, incisivitatea atât de cerutã a lipsit în favoarea sudãrii unui colectiv. Nu a fost singur totuºi…

V

alorile existã!

Dupã precedentele alegeri puþini sunt cei care pot prezenta un raport de activitate, clar, coerent ºi bogat, având în vedere cã fiecare membru al Biroului executiv are sarcini precise pe segmente cum sunt economia, învãþãmântul, sãnã-

tatea, probleme sociale etc., deºi PSD are profesioniºti, oameni bine pregãtiþi. Cea mai vizibilã activitate a fost segmentul social, de care s-a ocupat vicepreºedintele Mariana Popa, care a atras în sprijinirea celor nevoiaºi Crucea Roºie, SARS România-Vulcan, medici ºi profesori, a desfãºurat acþiuni de promovare a copiilor dotaþi, de strângere de fonduri pentru cazuri disperate ale oamenilor în vârstã ºi ale mamelor cu mulþi copii etc., folosind metode de implicare a societãþii civile. Este cea care a activat spiritul de echipã atrenând, cu voie sau fãrã voie, personalitãþi ale Vãii Jiului, chiar ale parlamentarilor, pentru o cauzã þintã. Entuziasmul sãu a fost rãsplãtit de ceilalþi vicepreºedinþi ºi susþinut de preºedintele ºi primvicepreºedintele partidului. Alþi oameni care au fost simþiþi, deºi nu au ieºit în faþã, ºi care au avut ºi au o contribuþie majorã în a atrage oamenii ºi, ce este mai greu, în a-i þine uniþi au fost secretarul executiv Gabriela ªepeþan ºi consilierul ºi vivepreºedintele Leodor ªepeþan, consideraþi oameni cu influenþã în organizaþie - pentru

cã le pasã de oameni, iar aceºtia le-au acordat întreaga lor încredere considerându-i serioºi ºi ”de omenie” - cei care dacã nu ar cosidera PSD-ul a doua lor familie, jumãtate din organizaþie nu ar exista. Omul de echilibru, atent la derapaje, este liderul Sindicatului Libertatea 2008 E.M.Livezeni, Sandu Daniel, discret, mereu prezent unde ºi când trebuie, a fost alãturi de Ioan Rus în demersurile de redresare a organizaþiei, de cucerirea poziþiei de partid sudat, care ºtie ce vrea. La fel, dar de altã facturã, este Iulian Codreanu ºi George Giubalcã, Alexandru Todea, mereu prezenþi ºi atenþi, oferindu-ºi serviciile ºi rezolvând probleme resposabil ºi serios. Surpriza plãcutã a partidului

este Valeriu Pleºa, cel care o perioadã de dupã alegerile precedente a stat retras, dar nu a lipsit de la dezbaterile pe diverse probleme ale partidului. Gradual, Valeriu Pleºa s-a apropiat puternic de colectiv, a devenit activ, a muncit cot la cot cu colegii în campanii electorale, a susþinut tinerii ºi a dat idei care s-au dovedit de mare folos, a recomandat atitudini publice care au ridicat cota PSD Petroºani. Pe lângã aceºti oameni, PSD are profesioniºti care trebuie puºi în valoare, cum sunt Octavian Popescu – respectat, cu un statut în societatea localã, trup ºi suflet pentru colectiv; Artur Gãman – un profesionist de marcã, tatãl salvatorilor minieri, Nicolae Rãdescu – cu amplã experienþã în minerit, la

fel ca Mihai Ermoiu, Doru Ioan Alb, Ioan Herman, Viorel Pascu, Lascu Vladislav etc, etc. Apoi Florin Nicolae, Francisc Gerschner ºi Florin Bican – foarte buni cunoscãtori ai problemelor Petroºaniului ºi nu numai. Pe lângã mulþi alþii, existã doctori cu o þinutã profesionalã ºi umanã impecabilã, cum este dr. Cãtãlin Popa; profesori remarcabili, cum este Robert Hummel. Apoi existã tineri preþioºi precum Gabriel Vasilescu – cercetãtor ºi Adrian Opriº - om de afaceri ºi sunt doar douã exemple…

T

inerii ºi femeile…

Organizaþia de tineret a PSD Petroºani este consideratã una dintre cele mai puternice din Valea Jiului ºi din judeþ ºi deºi

reprezintã 25% din PSD Petroºani, sunt destui în PSD care ºi-au dorit ca ei sã fie cât mai puþini la aceste alegeri. Oricum tinerii nu au reprezentativitatea cuvenitã, pentru cã la alegerile de sâmbãtã doar vreo 30-32 de tineri vor fi prezenþi, în loc de 80 cât prevede statutul. Organizaþia de femei a PSD a fost la rând-i activã, implicând în acþiunile sale personalitãþi ale Petroºaniului atingând probleme de larg interes. Femeile au fost încurajate sã acþioneze pentru cã este mare nevoie de ele în societate. Ca urmare, PSD Petroºani poate deveni oricând o forþã politicã majorã, care poate

Habemus Papam!... pentru sãraci

E

tnicii romano-catolici din Valea Jiului cred cã Biserica se va întoarce spre sãraci. Noul Papã este un om simplu care toatã viaþa s-a dedicat sãracilor, iar numele Francisc, este cel ce va apãra natura, deci creaþia Lui Dumnezeu. Diana MITRACHE Avem un nou Papã la Roma, iar comunitatea romano-catolicã este în sãrbãtoare, aºa cum, de altfel, întreaga planetã a fost miºcatã de acest eveniment. Credincioºii din Valea Jiului îºi pun mari speranþe în noul ales al Bisericii, pe care îl vãd un om ce se va îndrepta spre sãraci ºi îl

numesc chiar ciudat. „Actualul papã Francisc I este un tip foarte interesant ºi ciudat într-un fel. Interesant a fost în 1968 când a intrat în rândul iezuiþilor, aceia care, în afara acelor voturi, au încã aparte un vot pentru Sfântul Scaun”, a precizat Ianos Szasz, capelan papal, paroh al Bisericii Romano-catolicã Sfânta Varvara Petroºani. Papa Francisc I trãit o viaþã simplã, dedicatã sãracilor ºi acesta e acum mesajul pe care îl percep cei din lume, care sperã cã Biserica îºi

întoarce privirea spre cei nevoiaºi, mai mult ca oricând. „Când a fost numit episcop, nu s-a mutat în Palatul episcopal, ci a rãmas într-un apartament unde a

de naturã. „Papa de la Roma vine acum cu acest semnal, dragostea faþã de naturã. Acum când atâtea pericole sunt. Papa Francisc I ne aduce acest semnal cã natura e creaþia lui Dumnezeu ºi trebuie sã avem grijã de ea.

locuit pânã acum. Putem spune cã ºi mâncarea ºi-o pregãtea el, deci a trãit o viaþã foarte simplã, fãrã palate. Deci e un semn pentru lumea creºtinã, viaþa ce a trãit-o pânã acum”, a adãugat preotul Ianos Szasz. Noul Papã, Francis I este primul care poartã acest nume ºi chiar acest nume e unul care ne duce cu gândul spre oamenii sãraci ºi faþã

El îi slujea mult pe cei sãraci din Argentina, iar oamenii trãiesc în sãrãcie, iar slujirea celor nevoiaºi este menirea bisericii. E un semn foarte important”, a mai spus preotul din Petroºani. Comunitatea catolicã este de pãrere cã s-a împlinit o minune ºi Duhul Sfânt nu a þinut cont decât de voinþa lui Dumnezeu.

schimba faþa Petroºaniului, poate schimba calitatea scenei politice prin dezbateri publice, prin acþiuni la care sã participe ºi locuitorii municipiului, poate combate derapajele în administraþia publicã ºi poate lua atutidine pentru cã are cu ce ºi cu cine. Totul este ca dupã aceste alegeri, timpul maturizãrii sale sã se fi sfârºit, rãnile sã se fi vindecat, ºi de acum încolo sã-ºi arate roadele.


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineiri, 15 martie 2013

Campionul mondial la pescuit sportive îºi testeazã nadele în Hunedoara

C

ampionul mondial en titre la pescuit sportiv staþionar (specialitatea feeder), Erdei Attila, împreunã cu alþi doi componenþi ai Lotului Naþional al Ungariei sunt aºteptaþi pe 31 martie pe balta Ben din localitatea Strei - judeþul Hunedoara, pentru un concurs de pescuit cu caracter privat. Alãturi de marii campioni vor concura pescari din cadrul Asociaþiei Pescarilor Sportivi Hunedoara, având ca invitaþi ºi alþi

pescari din judeþ. Aceastã confruntare este un bun prilej pentru vecinii noºtri maghiari pentru aºi testa ºi prezenta

nadele ºi momelile consacrate sub titulatura – EA Mix (Erdei Attila Mix) Potrivit preºedintelui APS Hunedoara, Iosif

Benko, fiind un concurs privat, pescarii hunedoreni care doresc sã se întreacã cu campionul mondial o pot face doar

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila Convocator C.A.R Pensionarilor Petrila, invitã membrii sãi la: Adunarea Generalã care va avea loc în data de 28.03.2013, ora 11:00 la sediul C.A.R.P., situat în Petrila, str. N.

Bãlcescu, nr. 4.Accesul în salã se va face pe baza carnetului de membru C.A.R.P.P ºi a delegaþiei. Ordinea de zi: 1. Prezentarea bilanþului financiar contabil pe anul

2012 ºi aprobarea proiectului bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013, repartizarea excedentului 2. Raportul comisiei de cenzori pe anul 2012 3. Raportul consiliului director pe

Radare 15.03.2013 DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687

Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc *DN7 BurjucZam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN

anul 2012 ºi programul de lucru pe anul 2013 – 2014 4. Aprobarea deschiderii punctului de lucru a C.A.R.P la Petroºani 5. Discuþii libere. Consiliul Director Preºedinte C.A.R.P. Petrila Ing. Borºa Martin

76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

dacã se înscriu în prealabil la sediul asociaþiei.

Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 073558077

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP S-ar putea sã aveþi parte de o zi dificilã, cu numeroase probleme de rezolvat la locul de muncã ºi acasã. Avþi idei originale ºi valoroase, care vã sunt de mare ajutor pe plan profesional. În privinþa relaþiilor parteneriale, daþi dovadã de diplomaþie.

Dupã o perioadã de dezamãgiri pe plan sentimental ºi în relaþiile sociale, puteþi spune cã ghinionul s-a terminat pentru dumneavoastrã. Pe plan profesional, acum aveþi ocazia sã vã afirmaþi la justa dumneavoastrã valoare.

În prima parte a zilei, aveþi contacte cu persoane importante, care contribuie la reuºita unei afaceri. Munca depusã în ultima perioadã începe sã dea roade pe plan financiar ºi duce ºi la îmbunãtãþirea relaþiilor cu partenerii de afaceri.

Reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã. Relaþiile cu persoana iubitã sunt excelente ºi aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce v-aþi propus sã faceþi împreunã. Este o zi prielnicã proiectelor de viitor ºi contactelor serioase.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan sentimental. Relaþiile cu partenerii de afaceri sunt favorizate. În partea a doua a zilei, intraþi în legãturã cu persoane importante. Evitaþi speculaþiile de orice fel.

Este o zi favorabilã negocierilor ºi comunicãrii. În cursul dimineþii sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie în interesul familiei. Cu toate cã întâmpinaþi dificultãþi, reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã, în care aþi investit mult timp ºi bani.

Aveþi ocazia sã mergeþi într-o excursie cu prietenii. Ar fi bine sã nu vã eschivaþi. Nu vã mai gândiþi la cheltuielile pe care le presupune excursia! Meritaþi sã vã relaxaþi ºi aveþi nevoie de odihnã.

Aveþi capacitatea de a vã adapta cu uºurinþã unor situaþii noi ºi sã luaþi rapid decizii inspirate. Vã puteþi ocupa de probleme serioase de afaceri sau ale familiei. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.

Puteþi investi cu încredere în afaceri, pentru cã parcurgeþi o perioadã favorabilã, în care faceþi alegeri inspirate. Puteþi rezolva probleme financiare foarte dificile. În partea a doua a zilei, vã simþiþi excelent la o petrecere cu prietenii.

Reuºiþi, în sfârºit, sã rezolvaþi o problemã financiarã. Este o zi favorabilã afacerilor ºi aveþi ocazia sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. De asemenea, este un moment bun pentru a vã ocupa de problemele persoanale.

Aveþi idei bune, care meritã sã fie puse în practicã. Pentru a realiza ceea ce v-aþi propus, trebuie sã depuneþi eforturi susþinute ºi sã acceptaþi ajutorul prietenilor. Relaþiile sentimentale sunt armonioase.

Aveþi ocazia sã vã dovediþi talentul ºi creativitate. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. Petreceþi dupã-amiaza alãturi de partenerul de viaþã ºi de persoanele mai tinere din familie. Nu faceþi promisiuni pe care nu le veþi putea respecta!


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 2013

Deputatul Monica Iacob Ridzi cere o serie de facilitãþi pentru ºcolari în domeniul medicinei dentare

D

eputatul Monica Iacob-Ridzi a depus joi la Parlament o iniþiativã legislativã prin care se stabilesc o serie de facilitãþi acordate ºcolarilor în domeniul medicinei dentare. Mãsurile propuse de deputatul Monica IacobRidzi vizeazã obligativitatea efectuãrii de cãtre medicii de medicinã generalã precum ºi medicii de medicinã dentarã a unui control medical al tuturor elevilor din unitatea ºcolarã arondatã respectivelor cabinete medicale, în termen de cel mult 30 de zile de la începutul fiecãrui an ºcolar. “Activitatea de asistenþã medicalã ºcolarã ºi

pre-ºcolarã trebuie privitã, în primul rând, ca una preventivã, aceasta fiind vârsta la care pot fi depistate eventualele probleme medicale aflate încã într-un stadiu incipient, ºi deci mult mai usor de tratat. Din punct de vedere medical, dar ºi financiar, este mult mai simplu ºi ieftin sã previ decât sã tratezi un pacient ajuns la o vârstã mai înaintatã. Acesta este motivul pentru care ne-am propus sã

aducem unele mãsuri de completare ºi modificare legislaþiei în vigoare, din domeniul asistenþei medicale ºcolare ºi preºcolare”, a declarat deputatul Monica Iacob-Ridzi. Propunerea legislativã depusã astãzi, spre dez-

batere, la Parlament de cãtre deputatul Monica Iacob-Ridzi face parte dintr-un ansamblu de iniþiative legislative menite sã vinã în sprijinul familiilor cu copii ºi sã garanteze creºterea nivelului de sãnãtate al populaþiei, în special al tinerei generaþii. De altfel, acest lucru a constituit o permanentã preocupare a deputatului de Valea Jiului. „Consider cã România are nevoie de o generaþie tânãrã cu cât mai puþine probleme de sãnãtate. De aceea eu cred cã statul trebuie sã se implice pentru a preveni cauzele

Sãrbãtoare în comunitatea maghiarã

Z

iua de 15 martie este un prilej pentru comunitatea maghiarã a municipiului Petroºani de a sãrbãtrori. Etnicii se vor întâlni la bisericã ºi vor depune coroane de flori, la troiþa din curtea bisericii romano-catolice Sfânta Varvara din Petroºani. Diana MITRACHE Comunitatea maghiarã din judeþul Hunedoara va aniversa, vineri, 15 martie, Revoluþia de la 1848. UDMR Hunedoara va organiza o serie de manifestãri care, vor debuta, în mod tradiþional, la Simeria cu depuneri de coroane în curtea Bisericii Romano - Catolice, începând de la ora 10.00. La Grupul ªcolar “Téglás

manifestãrile vor începe de la ora 16.00 cu depuneri de coroane la statuia poetului Petõfi Sándor de la Biserica Reformatã, momentul fiind urmat de un program cultural festiv în Sala Bethlen din

Gábor” din Deva, cu începere de la ora 12.00, va avea loc un program cultural susþinut de elevii acestei ºcoli, dupã care, la ora 14.00, vor fi depuse coroane la Monumentul Eroilor din Cimitirul Reformat din municipiu. La Hunedoara

Castelului Huniazilor, începând de la ora 17.30. La Petroºani, de la ora 17.00, vor fi depuse coroane de flori la monumentul închinat eroilor revoluþiei din curtea Bisericii romano-catolice, iar de la ora 18.00, comunitatea maghiarã este aºteptatã la Biserica Unitarianã unde va avea loc un program cultural. „Ziua de 15 martie e ziua Naþionalã a Ungariei ºi Ziua tuturor maghiarilor. Întotdeauna UDMR Petroºani aorganizat câte un eveniment ca sã marcãm ziua. Anul acesta vom depune coroane de flori în curtea Bisericii Romanocatolice, iar la 17,30

Nici vremea ºi nici banii nu þin cu muncitorii

C

u toþii ºtim cã munca în construcþii este foarte grea mai ales la noi în Valea Jiului unde aceasta este îngreunatã ºi de factorul cel mai important, banii. Monika BACIU Cele mai multe firme de profil încearcã sã supravieþuiascã ºi se zbat pentru a mai câºtiga ceva licitaþii chiar ºi pe sume foarte mici de bani numai pentru a nu da faliment ºi pentru a nu trimite muncitorii acasã, în cel mai bun caz în ºomaj tehnic, dar de cele mai multe ori varianta aleasã de angajatori este aceea de a da oamenii afarã. La aceste aspecte se mai adãugã lipsa banilor

care ar trebui sã acopere costurile lucrãrilor care au fost executate ºi asta datoritã faptului cã ori nu existã, ori nu sunt deblocate fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor. Multe dintre aceste plãþi se fac foarte târziu când deja firmele care au contractat ºi au prestat anumite servicii sunt pe punctul de a pune lacãtul. Norocul acestor firme, pentru cã ne referim la firmele mijloci, vine de cele mai multe ori din contractele ºi licitaþiile

care sunt câºtigate în alte judeþe ale þãrii unde sunt respectate de cele mai multe ori clauzele stipulate în contracte ºi unde poate ºi fondurile venite de la Uniunea Europeanã sunt accesate ºi deblocate într-un timp mai scurt. ”Lucrãm ºi în alte judeþe ºi oriunde suntem chemaþi pentru cã nu avem ce sã facem. Aici nu sunt bani, cel puþin nu pentru noi. Banii îi iau tot cei care stau la cãldurica toatã ziua ºi noi tragem din greu pentru un salar de mizerie. Mai bine

am lucra pe cont propriu pentru cã ºi aºa mai rãu tot nu poate sã fie”, ne

îmbolnãvirilor la copii ºi tineri, iar dacã aceste activitãþi preventive se vor derula prin intermediul unitãþilor de învãþãmânt, vom obþine un dublu impact, pentru cã mulþi pãrinþi vor avea un motiv în plus pentru a-ºi trimite copiii la ºcoalã”, precizeazã deputatul Monica Iacob-Ridzi.

evenimentul va fimarcat la Biserica Unitarianã din Petroºani. Sunt invitaþiaici reprezentanþii oraºului înfrãþit din Varpalota”, a declarat Eduard Wersanski, consilier pe probleme de minoritãþi al primarului municipiului Petroºani. La Lupeni, Biserica Unitarianã va fi gazda unui program cultural, care va începe la ora 16.00, dupã care, la Biserica Romano - Catolicã, va avea loc un moment comemorativ. Manifestãrile dedicate aniversãrii Revoluþiei paºoptiste vor continua duminicã, 17 martie, la Petrila, de la ora 12.00, acolo unde Biserica Reformatã va gãzdui un program cultural, La manifestãri au fost invitate oficialitãþi judeþene ºi locale, precum ºi reprezentanþii societãþii civile maghiare.

declarã un muncitor. Cu sau fãrã bani de salar sau de materiale muncitorii fac zilnic eforturi foarte mari pentru a realiza ºi terminã lucrãrile la timp în speranþa cã poate dacã muncesc mai mult ºi finalizeazã lucrarea înainte de termen atunci îºi vor primi salarile, nu vorbim de prime pentru cã acelea au început sã devinã doar o amintire frumoasã a vremurilor demult apuse

atunci când existau mulþi bani. Pe lângã toate acestea, parcã fãcându-le în ciuda, nici vremea nu þine cu aceºti oameni chiar dacã teoretic suntem deja întro lunã de primãvarã. Este într-adevãr foarte greu sã munceºti de dimineaþã pânã searã pe vânt, frig, ploaie sau în cel mai rãu caz zãpadã mare cum s-a tot întâmplat în ultima vreme.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Martie 2013

CNH din nou cel mai mare datornic la stat

D

in nou pe primul loc. Dupã o perioadã în care Compania Naþionalã a Huilei Petroºani nu s-a mai aflat pe prima poziþie în topul datornicilor, acum lucrurile s-au schimbat. Defuncta societate a huilei a ajuns din nou pe prima poziþie în topul celor mai mari datornici la bugetul de stat. Monika BACIU Restanþele se ridicã la aproximativ o treime din datoriile totale înregistrate de primele 10 firme din top, potrivit zf.ro. CNH Petroºani a reuºit sã se menþinã pe prima

poziþie a topului datornicilor timp de mai mulþi ani. În anul 2011 aceasta a fost surclasatã de CFR. La finalul lui 2012, fosta Companie Naþionlã a Huilei a revenit, cu restanþe de 4,7 miliarde de lei, reprezentând taxe,

impozite ºi contribuþii la buget, pensii, ºomaj ºi sãnãtate. În 2011, CNH Petroºani a raportat pierderi de 417 milioane de lei, înregistrând astfel un raport de peste 90 de procente între cifra de afaceri ºi pierderi. Societatea este urmatã în top de CFR ºi Galaxy Tabacco.

P

ierderi cauzate de preþul huilei

Pierderile majore ale Companiei se datoreazã preþului la care a fost ºi este comercializatã huila

din Valea Jiului. Rezultatele unui audit realizat de Curtea de Conturi la Compania Naþionalã a Huilei SA Petroºani aratã cã, în perioada 2009-2011, societatea de stat a pierdut 543,7 milioane lei

pentru cã a vândut cãrbunele la preþuri mai mici decât costul de producþie. Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri (MECMA) a dat publicitãþii rezultatele anchetei, precizând cã “în perioada 2009-2011, în

baza contractului de livrare încheiat în timpul mandatului directorului general Jujan Constantin, cu Termoelectrica (pentru Sucursala Electrocentrale Paroºeni), au fost livrate 1.854.228 tone huilã sortatã, la un preã mai mic decat preþul de cost al exploatãrilor miniere. De asemenea, CNH Petroºani a livrat, tot cãtre Electrocentrale Deva, încã 2.888.344 tone huilã sortatã, la un preþ mai mic decât preþul de cost al exploatãrilor miniere. Contractele menþionate au condus la nerealizarea de venituri în suma de 543.724.257 lei.

Societate nouã, câºtigãtori vechi

Disponibilizãrile amânate cu încã o lunã

S

ei peste 500 de mineri din Valea Jiului care urmeazã sã fie disponibilizaþi în cursul acestui an deocamdatã pot sta liniºtiþi. Asta pentru cã încã nu se anunþã concedieri colective în zonã. Cel puþin nu în urmãtoarea lunã.

ervice Implementare Producþie ºi-a adjudecat un contract cu Societatea Naþionalã a Huilei. Firma din Petrila a câºtigat un contract în valoare de 34.800 de lei la SNH pentru realizarea ”serviciilor de verificare ºi reparare gazanalizoare staþionare (instalaþii telegrizumetrice, staþii de degazare)”. Monika BACIU

Este vorba despre firma petrileanã Service Implementare Productie (SIP), deþinutã de mama lui Mihai Prisacariu.

C

ontracte pe bandã rulantã

Firma familiei Prisãcariu ºi-a adjudecat în cursul timpului mai multe licitaþii.

Astfel, prin anunþul de atribuire din 10.01.2011, Service Implementare Producþie SA (SIP), condusã de mama lui Prisacariu (Lucreþia Feraru – n.r.) societatea a câºtigat un contract de 117.374 lei fãrã TVA la CNH, contractul fãcând referire la calibrare ºi reparare gazanalizatoare portabile din gama Oldham. Contractul a fost atribuit la sfârºitul anului 2010 Tot printr-un anunþ de atribuire din 10 ianuarie 2011, aceeaºi firmã a mai luat, de la CNH, legal, în urma unei licitaþii, 200.000 lei, fãrã TVA, pentru

etalonare/calibrare ºi reparare gazanalizatoare staþionare (instalaþii telegrizumetrice, staþii de degazare). Asta în urma unui contract atribuit la începutul lunii decembrie, în urma unei licitaþii la care s-a prezentat un singur ofertant. La finele anului trecut, în octombrie, aceeaºi firmã a obþinut contractul pentru “Servicii de reparare, verificare metrologicã, etalonare (instalaþii telegrizumeterice, staþii de degazare) în valoare de 245.000 lei, fãrã TVA. Tot în urma unei licitaþii deschise la care s-a prezentat, desigur, un singur ofertant. ªi în perioada în care Mihai Prisacariu a fost ºeful CNSC, firma SIP a câºtigat mai multe licitaþii organizate de Compania Naþionalã a Huilei. În iunie 2008, Compania Naþionalã a Huilei (CNH) a încheiat un contract de un milion de lei noi (cu TVA inclus) cu societatea comercialã Service Implementare Producþie (SIP) SA, pentru aparate noi de mãsurare a nivelului de gaze, metanometre, precum ºi servicii de reparare ºi întreþinere a acestora. SIP a fost singura firmã participantã la licitaþie. Numai cã, ortacii s-au plâns, la acel moment, cã aparatele sunt mai mult stricate decât funcþionale.

C

Monika BACIU Conform acordului dintre Ministerul Economiei ºi Comisia Europeanã, în Valea Jiului 501 mineri vor pãrãsi în acest an sistemul. Este vorba de ortacii care îºi desfãºoarã activitatea la subunitãþile miniere din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. ”Conform legii, angajatorii care concediazã colectiv personal sunt obligaþi sã ne anunþe cu 30 de zile înainte de acordarea pravizului. Pânã în momentul de faþã, în zona Vãii Jiului nu avem niciun anunþ de acest gen”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Când aceste concedieri colective vor fi anunþate, atât angajatorul, respectiv Societatea Naþionalã de Închideri Mine

a mai precizat sursa citatã.

M

ai mulþi angajaþi primãvara

Valea Jiului cât ºi cei de la Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de mUncã vor

O datã cu sosirea primãverii, rata ºomajului este în scãdere. Acest lucru se datoreazã reîncadrãrii pe piaþa muncii a celor

întocmi un plan care are menirea de a veni în ajutorul acestor persoane vizate. ”Dupã ce suntem anunþaþi de o concediere colectivã avem obligaþia sã contactãm angajatorul pentru a face un plan comun de lucru ºi urmeazã sã oferim servicii de preconcediere personalului care trebuie sã plece”,

care au lucrat în construcþii. De obicei, angajatorii din domeniu îºi reangajeazã vechii colaboratori. ”Avem locuri de muncã. Nu foarte multe, avem locuri de muncã pentru constructori, deci se reangajeazã în special persoanele care au fost în perioada de iarnã în ºomaj, dar încã nu au

apãrut locuri de muncã ºi pentru ceilalþi care ar mai dori sã se angajeze. Avem în confecþii ºi avem ºi la o firmã de paãz care solicitã agenþi de pazã. Dacã bine þin minte este o firmã care a câºtigat un contract. Sunt 15 locuri de muncã. În general, din experinþa anilor trecuþi, primã-

vara un pic scade rata ºomajului. Asta în condiþiile în care nu vom fi anunþaþi de concedieri colective la alte societãþi”, a mai spus Iudith Babþan. Cea mai mare ratã a ºomajului se înregistreazã în lunile de iarnã, atunci când angajatorii în domeniul construcþiilor îºi înceteazã activitatea timp de câteva luni.


CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013  

CVJ, Nr. 328, Vineri 15 martie 2013

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you