Page 1


Kazuo Ishigu o se aşte la Nagasaki î şi este adus de fa ilie î A glia î . Studiază la U i e sit of Ke t Ca te u şi la U i e sit of East A glia, după a e se sta ileşte la Lo d a, u de t ăieşte şi î p eze t. De utează la douăze i şi opt de a i u O ede e palidă a oli elo , o a te a e spu e po estea u ei japo eze a e t ăieşte si gu ă î A glia, st ădui du-se să e o izeze u t e ut î tuit de oş a ul elui de-al doilea ăz oi o dial. Ro a ul p i eşte The Wi if ed Holtby Prize of the Royal Society of Literature, fii d t adus ulte io î t eisp eze e li i, î Ishigu o îşi pu li ă al doilea o a , U a tist al lu ii plutitoa e, o i alizat î a elaşi a la Booke P ize şi laureat al Whitbread Book of the Year Award. T adusă î paisp eze e li i, a tea îl o fi ă pe Ishigu o a pe u ul di t e o a ie ii st ălu i i ai A gliei şi p ezi tă desti ul u ui pi to ipo pî dit de p i ejdia p op iilo o p o isu i şi dist us de eputi a de a opta o e t. este pe t u Ishiguro anul de vîrf al a ie ei, o a ie ul o i î d CM Ră ăşi ele zilei î itul Booke P ize di partea unui juriu prezidat de David Lodge. Romanul a fost tradus în peste t eize i de ă i. La s u t ti p după apa i ia ă ii, egizo ul Ja es I o o e a izează, u u afiş pe a e st ălu es Şi A tho Hopki s, E a Tho pso , Ja es Fo , Hugh G a t şi Ch istophe Ree e. I Ishigu o pu li ă Ne î glia ii, u i o a desp e pute ea a tei de a t a s e de g a i ele isto iei şi totodată desp e spa iul en-tral-eu opea la î i a a i de la dest ă a ea Co ti ei de Fie . Ulti a a te a lui Ishigu o, Ci d e a o fa i, eia o te ă d agă auto ului, palpitul o ştii ei i di iduale o sedate de u t e ut iole t şi u î totdeau a o o a il. Si ul o oa ei este, de fapt, un element oagula t î s ie ile lui Ishigu o el î suşi epot de sa u ai , deşi u eo i poate a ufla o i i olu ta e, aşa u ilust ează hia desti ul e oului di o a ul de fa ă. î Kazuo Ishigu o a p i it disti ia de Offi e of The B itish , de o a ia f a eza, de Che alie E pi e fo Se i es to Lite atu e şi î dans l'Ordre des Arts et Lettres.


KAZUO ISHIGURO RĂMĂȘIȚELE ZILEI


ĂŽn amintirea doamnei Lenore Marshall


Prolog: iulie 1956 Darlington hall

Pa e di e î e ai p o a il ă oi efe tua î t -ade ă e pedi ia a e î i p eo upă i agi a ia de îte a zile încoace. S-a u e i să spu ă este o e pedi ie î a e oi po i de u ul si gu , u u î du- ă de o fo tul Fo dului do ului Fa ada ; o e pedi ie a e, aşa u o ăd de pe a u , ă a pu ta prin multe din regiunile fru¬moase ale Angliei înspre West Cou t şi s-ar putea să ă i ă depa te de Da li gto hall pe t u eo i i sau şase zile. A t e ui să a ăt ă ideea u ei ase e ea ălăto ii a apă ut î u a u ei sugestii deose it de a a ile a a sate de do ul Fa ada î suşi î t -o după-a iază, u aproape două săptă- î i î u ă, după e şte sese de p af po t etele di i liote ă. De fapt, ste gea po t etul i o ¬telui Wethe î d a i t at stăpî ul eu, du î d îte a olu e pe a e p o a il ă do ea să le adă la lo ul lo pe aftu i. Dînd cu ochii de i e, a p ofitat de o azie şi -a i fo at ă to ai pl㬠uise să se î toa ă î Statele U ite pe t u o pe i¬oadă de i i săptă î i, î t e august si septe ie. După e i-a dat a eastă este, stăpî ul eu a pus olu ele pe asă, s-a lăsat î haise-lo gue şi si-a întins picioarele. Acela a fost momentul cînd, ridi-cîndu-si privirea spre mine, mi-a spus: — C ed ă î i dai sea a, Ste e s, ă u ă aştept să ă îi î uiat ai i î asă ît ti p sî t ple at. De e u iei aşi a a să e gi u de a îte a zile? După u a ă i, s-a zi e ă o pe ioadă de odih ă i-a p i de i e. Dat fii d ă sugestia e ea a solut di se i , u a ştiut e să ăspu d, î i a i tes ă i-am ul u it stăpî ului pe t u g ija a ătată, î să p o¬ a il ă u a spus i i p e is, ăci dînsul a continuat: — Vo es se ios, Ste e s. Zău ă a t e ui să te odih eşti pu i . O să- i plătes eu benzina. Voi cei de-ai i sta i e eu î hişi î ăsoaiele astea şi de e¬ti a i, î d ai aju ge i să ede i a a asta f u¬ oasă pe a e o a e i ? Nu e a p i a oa ă ă stăpî ul eu idi a a eastă p o le ă. Pa e a fi, î t ade ă , u lu u a e îl e ăjeşte si e . De astă dată, de fapt stî d a olo sus pe s a ă, î i e ise î i te u fel de epli ă, o epli ă de ge ul ă î p ofesia


oast ă, u toate ă u a ăzut ult di a ă ălăto i d sau izitî d lo u i pito eşti, a „ ăzut" totuşi ai ulte pă i di A glia de ît ajo itatea elo lal i, t ăi d î ase u de se adu au ele ai ilust e doa e şi ei ai iluşt i do i di i ut. Bi eî eles ă u i-as fi putut exprima acest punct de vedere î fa a do ului Fa ada fă ă a osti o e e a fi putut pă ea p ezu ioase. Astfel încît m-a ul u it să ăspu d si plu: — Am avut privilegiul de a vedea tot ce a fost mai bun în Anglia de-a lungul anilor chia î t e a eşti pe e i, do ule. Do ul Fa ada netulburat:

u a pă ut ă î elege a eastă afi

a ie, ă i a o ti uat

— Nu glu es , Ste e s. E ed ept a u o să u-şi poată izita p op ia a ă. As ultă- ă pe i e, ieşi di asă îte a zile. Aşa u Fa ada ig o¬ a fa e î

-a i putea aştepta, u a luat delo î se ios sugestia do ului î după-amiaza aceea, considerînd-o drept un nou exemplu al ei u ui ge tle a di A e i a fa ă de eea e se fa e şi eea e u se od o iş uit î A glia. Faptul ă atitudi ea ea fa ă de a eeaşi

sugestie s-a odifi at î zilele u ătoa e — ă ideea u ei ălăto ii î West Cou t a aju s efe ti să- i stăpî eas ă gî du ile - se dato ează, fă ă î doială, î a e ăsu ă - la ce bun s-o ascund? - sosirii scrisorii de la do işoa a Ke to , p i a după şapte a i, da ă u pu e la so oteală feli ită ile de C ă iu . I să da i- i oie să- i lă u es hia a u tîl ul o elo . Ceea e eau să spu este ă s isoa ea do işoa ei Ke to s-a aflat la originea unei idei î lă uite privind unele chestiuni profe-sionale de aici de la Darlington hall si aş su li ia ă p eo upa ea pe t u p o le e a solut ide ti e -a determinat să ă gî des di ou la a a ila sugestie a stăpî ului eu. Da pe ite i- i să explic mai departe. Ade ă ul este ă, î ti pul ulti elo îte a lu i, a fost ăspu zăto de o se ie de i i g eşeli î î depli i ea at i u iu ilo . Aş spu e ă toate a este g eşeli, fă ă e ep ie, au fost ei po ta te î si e. Cu toate a estea, ed ă e i î elege ă, pe t u i e a eo iş uit să o ită ase e ea g e¬şeli, a este î tî plă i e au destul de eplă ute şi de fapt a î eput hia să e it tot felul


de teo ii ala iste u p i i e la auza lo . Aşa u se î tî plă f e e t î ase e ea situa ii, u a ăzut pădu ea di p i i a copacilor - şi a easta pî ă cînd, medi-tî d asup a i pli a iilo s iso ii de la do işoa a Ke to , i s-au des his î ele di u ă o hii î fa a pu ului ade ă : ă, depa te de a a ea o o igi e si ist ă, a este i i g eşeli di ulti ele lu i se dato au unei scheme de pe so al a e a ea lipsu i. Este, fi eşte, ăspu de ea fie ă ui ajo do să a ifeste ea ai a e g ijă î ela o a ea s he ei de pe so al. Ci e ştie îte e tu i, a uza ii false, o edie i i utile si u ă i ale u o a ie e p o i¬ ătoa e u pot fi puse pe sea a eglije ei ajo ¬do ului î faza al ătui ii s he ei de pe so al? Pot să spu ă sî t de a o d u ei a e sus i ă piatra de î e a e a di ă iei o i ă ui ajo do o espu zăto este apa itatea de a al ătui o s he ă de pe so al ade ată. Eu î su i a o pus ulte de-a lu gul a ilo şi u ed ă fa do ada u ei lăudă oşe ii e ăsu ate afi î d ă foa te pu i e au e esitat î u ătă i i. Şi da ă î situa ia de fa ă de i ă este s he a de pe so al, atu i ăspu de ea u poate să-mi re i ă de ît ie. I a elaşi ti p, este o e t să a ăt ă sa i a ea î a est az a usese u a a te eo iş uit de difi il. Iată e se î tî plase. Odată î heiate t a za iile — t a za ii a e s osese ă a eastă asă de su stăpî i ea fa iliei Da li gto după două se ole — domnul Fa ada a a u at ă u se a sta ili i ediat ai i, i a ai pet e e î ă pat u luni în Statele Unite pentru a-şi î heia afa e ile. Totuşi, dî sul a i ut foa te ult a, î t e ti p, pe so alul p ede eso ului său - personal despre care auzise u i te de laudă - să fie e i ut la Da li gto hall. Fi eşte, pe so alul la a e s-a efe it u e a alt e a de ît u u leu de şase, păst at de udele lo dului Da li gto pe t u î t e i e ea eşedi ei pî ă la efe tua ea t a za iilo şi în timpul lo . Şi eg et ă t e uie să spu ă, odată î heiată a hizi io a ea, u a putut fa e a e lu u pe t u do ul Fa ada , e euşi d să o o i g de ît pe doa a Cle e ts să u ple e să se a gajeze î altă pa te. Cî d i-am scris eu stăpî , e p i î du- i pă e ea de ău pe t u a eastă noului situa ie, a p i it d ept ăspu s i st u iu i di A e i a pe t u a e uta u personal nou „de de o asă e glezeas ă e he şi disti să". A i t at î a iu e i ediat, î e î d să î depli es do i ¬ ele do ului Fa ada î să, după u şti i, î ziua de azi u e delo uşo să găseşti a gaja i de i el


satisfă ăto , aşa î ît, u toate ă i-a pă ut i e ă le-am angajat pe Rosemary şi Ag es la e o¬ a da ea doa ei Cle e ts, u ajunsesem mai departe la momentul primei mele întîlniri de lucru cu domnul Farraday, în timpul scurtei vizite preli-minare pe care ne-a fă ut-o î p i ă a a a ului t e ut. Acesta a fost prilejul cu care — în biroul ciudat de gol de la Darlington hall — domnul Farraday mi-a st î s î a pe t u p i a dată, î să pe atu i deja u ai e a to ai st ăi i u ul pe t u elălalt. Lăsî d deopa te p o le a pe so¬ alului, e istase ă şi alte îte a situa ii î a e oul eu stăpî a usese o azia să apeleze la î suşi i de ge ul elo pe a e a a ut o azia să le posed şi î d ăz es să spu ă le-a găsit de e de î ede e. P esupu ă a esta a fost motivul pentru care s-a si it de î dată apa il să- i o eas ă î t -un mod p a ti şi î ezăto , ia la sfî şitul săptă î ii să- i lase î g ijă o su ă delo eglija ilă a să a opă heltuielile u ei ga e la gi de p egăti i fă ute pe t u iitoa ea sa eşedi ă, î o i e az, e eau să su li iez este ă a easta a fost î t e ede ea î u sul ă eia, î d a idi at p o le a difi ultă ii de a a gaja u pe so al o espu zăto î e u ile a estea, do ul Fa ada s-a gî dit o lipă şi apoi i-a e ut să fa tot posi ilul a să ela o ez o s he ă de pe so al - „un fel de ota ie a se ito ilo ", pot i it o elo sale - prin ca e a eastă asă să i a tuali, adi ă doa a poată fi gospodă ită doa u ajuto ul elo pat u e Cle e ts, ele două fete şi u i e. Dî sul a ap e iat ă a easta a putea du e la „ eglija ea" u o pă i ale asei, da i-a e o a dat să fa uz de toată e pe ie a şi î de î a ea a să e i a este pie de i la u i el ît ai s ăzut. Amintindu- i de o pe ioadă î d a usese î su o di e u pe so al de şapte¬sp eze e a gaja i şi ştii d ă, u u ult ti p î u ă, ai i la Da li gto hall fusese ă folosi i hia şi douăze i şi opt de oa e i, ideea al ătui ii u ei s he e de pe so al p i a e a eeaşi asă u a să fie ad i ist ată de patru ai ult. Cîte e a di persoane mi s-a pă ut des u aja tă, a să u spu s epti is ul eu t e uie să fi ieşit la i eală, deşi a fă ut tot e a putut a săl as hez, ă i după a eea do ul Fa ada a adăugat, a pe t u a ă li işti, ă, da ă se a si i e oia, s-ar putea recurge la angajarea unui membru în plus. I să, a epetat dî sul, i-a fi e u os ăto da ă „aş fa e o încercare cu patru". I od fi es , a ul i di t e oi, sî t la î dul eu i u spe t u p i i e la s hi a ea e hilo stă i de lu u i. I să u e istă i i u e it î a te a po a


de t adi ie de d agul t adi iei, aşa u p o edează u ii. I a eastă epo ă a ele t i ită ii şi a siste elo ode e de î ălzi e, u e e oie a solut delo să foloseşti a elaşi u ă de a gaja i a î t e ut, hia da ă e o a doa de ge e a ia i ediat a te ioa ă. I t -ade ă , de ît a ti p ut es o ¬ i ge ea ă păst a ea u ui u ă de a gaja i i util de a e doa pe t u espe ta ea t adi iei - a î d d ept ezultat e iste a u o a gaja i a e au epe is de ult ti p li e la dispozi ie - a fost u fa to i po ta t î s ăde ea us ă a nivelului profesional. Mai ult de ît atît, do ul Fa ada e pli ase li pede ă u îşi p opu e de ît a a eo i să o ga izeze a el ge de a i eu iu i so iale a ă o s e ă fusese Da l gto hall atît de f e e t î t e ut. A ăutat, p i u a e, să du la î de¬pli i e u oa e a e sî gui ă sa i a pe a e i-o î edi ase do ul Fa ada . A pet e ut ulte easu i lu î d la s he a de pe so al şi el pu i la fel de ulte gî di du- ă la ea î ti p e î i î de¬pli ea alte î dato i i sau î d stătea î ti s, u o hii des hişi, după e ă et ăgea . O i de îte o i edea ă î i e ise o idee, o e eta a să ăd da ă u s ăpase e a di ede e şi o e i¬fi a di toate u ghiu ile. I ele di u ă, a ealizat o s he ă a e, hia da ă s-a fi putut să u oi idă î t u totul cu ceea ce solicitase domnul Fa ada , si ea ă, o e eşte, e a ea ai u ă u puti ă. Ap oape toate pă ile at ăgătoa e ale asei puteau ă î e fu io ale: î î ăpe ile î ti se ale pe so alului de se i iu — inclusiv coridorul di spate, ele două ă ă i şi e hea spălăto ie, p e¬ u şi î o ido ul pe t u oaspe i, situat la etajul al doilea - u a să fie şte s p aful, lăsî du-se toate î ăpe ile a i de la pa te şi u u ă ge e os de a e e de oaspe i. Uupă u se putea edea, e hipa oast ă de pat u de atunci ar fi putut respecta p o¬g a ul doa u ajuto ul î tă i ilo ep eze tate de î i a u ito i zilie i. P i u a e, s he a ea de pe so al a î ad at u g ădi a a e e ea o dată pe săptă î ă ia a a de două o i, p e u şi doi î g ijito i, fiecare dintre ei e i d de două o i pe săptă î ă. î plus, pe t u fie a e di ei pat u a gaja i pe a e i s he a u a să adu ă odi¬fi ă i adi ale ale î dato i ilo oast e o iş uite. A p esupus ă pe t u ele două fete u a fi atît de g eu să se adapteze s hi ă ilo , da a fă ut tot posi ilul a doa a Cle e ts să ai ă ele ai i i odifi ă i, aju gî d pî ă la a p elua eu î su i o se ie de î dato i i pe t u a e t e uie să ai ede i deose it de la gi a să le a ep i, a ajo do .


Nici chiar acum n-aş putea spu e ă este o s he ă de pe so al o espu zătoa e. La u a u ei, ea dă posi ilitatea u ui pe so al fo at di pat u oa e i să a ope e o sup afa ă eaşteptat de a e. I să fă ă î doială ă e i fi de a o d ă s he ele ele ai u e sî t ele a e ofe ă o tole a ă p e isă pe t u zilele î a e u ul di a gaja i este ol a sau t a e sează o i dispozi ie di t -u oti sau altul. Desigu ă î a eastă situa ie i se î e¬di ase o sa i ă ai difi ilă a de o i ei, î să u eglijase să st e o „tole a e" o iu de e a u puti ă. Mi-a dat sea a î deose i ă o i e î e ¬ a e a doa ei Cle e ts sau a elo două fete de a se opu e p eluă ii u o î dato i i a e depăşeau li itele lo t adi io ale s-ar combina cu cel mai eî se at i di iu ă olu ul lo de u ă spo ise asi . Atu i, î zilele a elea de luptă pe t u ela o¬ a ea u ei s he e de pe so al, a depus ultă u ă de gî di e pe t u a ă asigu a ă, după e-şi o fi î i s a e siu ea fa ă de adoptarea acestor roluri mai „eclectice", doamna Cle e ts şi fetele o ap e ia dist i ui ea î dato i ilo d ept sti ulatoa e, fă ă a fi î să î po ă ătoa e. Mă te , totuşi, ă î g ija ea de a o i e sp i¬ji ul doa ei Cle e ts şi al fetelo poate ă u i-a sta ilit la fel de igu os li itele p op ii. Şi u toate ă e p ie a şi p ude a ea o iş uită î ase e ea hesiu i -au î piedi at săi at i ui sa i i peste pute i, poate ă a fost eglije t î p i i a a o dă ii u ei li ite de tole a ă. Nu e de i a e, aşada , ă, pe du ata îto a lu i, a eastă o isiu e a ieşit la i eală î ase e ea lu u i ă u te, da î se ate. De fapt, ed ă p o le a u e delo o pli ată: î i fi ase p ea ulte de fă ut. S-a putea să ă su p i dă ă u eaju s atît de e ide t pe t u o s he ă de personal mi-a s ăpat î o ti ua e di ede e, da ed ă e i fi de a o d ă aşa se î tî plă adeseo i u a ele lu u i la a e te gî deşti stato i o pe ioadă de timp. Nu realizezi ade ă ul pî ă î d u î i este î pi s su o hi a solut a ide tal de o î tî pla e e te ioa ă oa e a e. Aşa au stat lu u ile î a est az. Altfel spus, p i i d de la do işoa a Ke to a ea s i¬soa e a e o i ea, pe lî gă f ag e te lu gi şi destul de ese ifi ati e, o i o fu da ilă ostal¬gie pe t u Da li gto hall, p e u şi i di ii e i¬de te - de care sînt foarte sigur - ale do i ei de a se î toa e ai i, -a si it o ligat să e a i ez


din nou schema de personal. Abia atunci mi-am dat sea a ă e istă, î t -ade ă , un rol pe care un nou membru al personalului îl putea juca extrem de bine aici, ă de fapt to ai a eastă i sufi ie ă stătuse la o igi ea e azu ilo ele de date e e te. Şi u ît ă gî dea ai ult, u atît i se pă ea ai e ide t ă do işoa a Ke to , u a ea ei afe iu e fa ă de a eastă asă, u profesionalismul ei exemplar - ap oape i posi il de găsit î ziua de azi - era fa to ul ideal a e î i dădea o azia să o pletez o s he ă de pe so al pe deplin satis-fă ătoa e pentru Darlington hall. După e a efe tuat o ase e ea a aliză a situa¬ iei, -a t e ut ult şi -am trezit gîndindu- ă di ou la a a ila sugestie fă ută de do ul Fa ada u îte a zile î u ă. Că i i-a dat sea a ă a i tita ălăto ie u aşi a putea să se eas ă î u e o di ii u ui s op p ofesio al: u alte u i te, putea să e g î West Cou t şi î t e e e să ă op es la do işoa a Ke to , e etî d astfel î p i ă i sta ă ese a do i ei sale de a se î toa e să lu eze la Darlington hall. Ar t e ui să ă e pli ă a e itit s isoa ea do işoa ei Ke to de îte a o i şi u î ape dis u ie ă a ele i di ii sî t p e-ze te şi ă u e vorba doar de închipuirea mea. Aşa stî d lu u ile, ti p de îte a zile u a putut să ă hotă ăs să dis ut di ou a eastă p o le ă u do ul Fa ada . E istau, î o i e az, îte a aspe te pe a e si ea ă t e uia să i le lă u es ie î su i î ai te de a e ge ai depa te. E ista, de e e plu, p o le a heltuielilo , î t u ît, hia da ă lua î considerare oferta ge e oasă a stăpî ului eu de a se „ocupa de plata e zi ei", heltuielile pe t u o ase e ea ălăto ie puteau şi aşa să se idi e la o su ă su p i zăto de a e pe t u găzdui e, ese şi tot felul de gustă i pe a e u a să le o su pe d u . Apoi, se pu ea p o¬ le a î ă ă i ii pot i ite pe t u o ase e ea ălăto ie şi da ă e ita sau u să heltui a i pe t u u î d nou de haine. Sînt posesorul cîtorva costume splendide, dă uite u a a ilitate de î suşi lo dul Da li gto şi de di e şi oaspe i a e au stat î a eastă asă şi au a ut oti e de satisfa ie fa ă de alitatea şi i elul se i iilo de ai i. Poate ă multe din aceste costume sînt prea formale pentru scopurile respectivei ălăto ii sau oa e u de odate fa ă de eea e se poa tă î ziua de azi. E istă î să u ostu de st adă, dă uit ie î sau de Şi Ed a d Blai practic nou- ou pe e ea a eea şi ap oape tu at - a e ed ă s-ar potrivi


pe t u se ile pet e ute î a e a de odih ă sau î suf age ia o i ă eia di t e pensiunile unde aş putea să t ag. Totuşi, eea e u posed este u ostu de oiaj o espu zăto - adi ă hai e î a e să pot fi ăzut o du î d aşi a ad i î d ă u -as î ă a î ostu ul dă uit de tî ă ul lo d Chal e s î ti pul ăz oiului, a e, u toate ă e prea mic pentru mine, ar putea fi o side at ideal su aspe tul ua ei, î ele di u ă, a al ulat ă economiile mele ar putea acoperi toate cheltuielile pe care le-aş a ea de fă ut şi î plus hia u pă a ea u ui ostu ou. Nădăjduies ă u ă ede i e age at de î gî fat î legătu ă u a eastă ulti ă p o le ă, da u po i şti i iodată da ă u ei fi o ligat să ă tu iseşti ă ii de la Da li gto hall şi este i po ta t a î a este o e te să fii î ă at î t -u od de de pozi ia pe care o ai. I tot a est ti p, a pet e ut de ase e ea i ute î şi e a i î d atlasul utie şi iti d olu ele i po ta te di The Wo de of E gla d s ise de doa a Ja e S o s. Da ă u sî te i fa ilia iza i u ă ile doa ei S o s - o se ie de şapte olu e, fie a e dintre ele concentrîndu-se asupra uneia din regiunile Insulelor Britanice - i le e o a d u toată ăldu a. Au fost s ise î pe ioada a ilo t ei¬ze i, î să a e pa te di i fo a ii sî t î ă a tuale -la d ept o i d, u î i i agi ez ă o ele ge ¬ a e au odifi at i utu ile oast e atît de ult. Doa a S o s a fost, de fapt, u ul di oaspe ii o iş ui i ai a estei ase î ai te de ăz oi. Di pu tul de ede e al pe so alului, a fost hia p i t e ei ai si patiza i, dato ită a a ilelo ap e ie i pe care nu se sfia i iodată să le fa ă. Aşada , a elea au fost zilele î d, î de at de o ad i a ie fi eas ă pe t u a esta doa ă, î epuse să studiez olu-mele sale din i liote ă o i de îte o i a ea u o e t de ăgaz, î i a i tes hia ă, la scurt ti p după ple a ea do işoa ei Ke to î Co all î , eu e e gî d i iodată î pa tea a eea a ă ii, ă uita adeseo i p i olu ul al t eilea al lu ă ii doa ei S o s, olu a e p ezi tă iti¬to ilo sple do ile i utu ilo De o şi Co all, î so ite de fotog afii şi de o a ietate de s hi e ale egiu ii, fă ute de di e şi a tişti şi a e i se pă eau şi ai e o atoa e. A esta fusese felul î a e euşi¬se să o i o i agi e a lo ului u de ple ase să t ăias ă do işoa a Ke to după e se ăsăto ise, î să, u ă spu ea , a easta se î tî pla î a ii t eize i î d, di îte î eleg, ă ile doa ei S o s


e au ad i ate p etuti de i î a ă. Nu ă ai uitase p i a ele olu e de a i de zile, pî ă î d î tî plă ile de dată e e tă -au dete i at să s ot ia ăşi di aft olu ul desp e Co all şi De o . A studiat de la apăt des ie ile şi ilust a iile i u ate şi poate ă sî te i î ăsu ă să î elege i e o ia ea es î dă la gî dul ă e a posi il să efe tuez eu î su i o ălăto ie ade ă ată u aşi a hia î pa tea a eea a ă ii. î ele di u ă, se pă ea ă u p ea ai a ea alt e a de fă ut de ît să adu efe ti a eastă p o- le ă di ou î ate ia do ului Fa ada . E ista, desigu , posi ilitatea a sugestia a a sată de dî sul u două săptă î i î u ă să fi fost u ap i iu t e ăto şi a dî sul să u ai fie de a o d a u u o ata e idee. î să, di îte o se ase î a este lu i, do ul Fa ada u este u ul di ge tle e ii a a te iza i de a ea t ăsătu ă a e se do edeşte a fi cea mai iritantă la u stăpî şi ă eia i se spu e i o se e ă. Nu a ea i iu oti să ed ă u a fi la fel de e tuzias at a î ai te fa ă de ălăto ia u aşi a pe care mi-o p opusese şi ă u a epeta ofe ta deose it de a a ilă de a se „ocupa de plata benzinei". Cu toate acestea, m-a gî dit u ate ie a e a fi o e tul el ai p iel i a să pu î dis u ie a eastă p o le ă. J t u ît, deşi nu l-aş ă ui i i o lipă pe do ul Fa ada de i o ¬se e ă, aşa u a spus, mi s-a pă ut ezo a il să u a o dez subiectul cînd era preocupat sau tul u at. A fi fost foa te posi il a u efuz î ase e ea î p eju ă i să u ogli deas ă se ti e ¬tele ade ă ate ale stăpî ului eu fa ă de a eastă p o le ă, î să, odată î egist ată o e e tuală es¬pi ge e, i-ar fi fost g eu să edes hid dis u ia. E a li pede, de i, ă t e uia să aleg o e tul pot i it u a e g ijă. Fi al e te, a hotă ît ă o e tul el ai i di at al zilei a fi el al eaiului de după-a iază, î salo . Do ul Fa ada îşi a fi te i at, a de o i ei, pli a ea s u tă fă ută î ale şi este a a¬ eo i a so it de' le tu ă sau s is, sp e deose i e de o ele se ii. De fapt, de îte o i îi adu eaiul de după- asă, do ul Fa ada a e o i eiul să î hidă a tea sau e ista pe a e o iteşte, să se idi e şi să-şi î ti dă a ele î fa a fe est ei, de pa ă s-a p egăti să stea de o ă u i e. Aşa stî d lu u ile, ed ă jude ata ea î p i i a alege ii o e tului s-a do edit destul de să ătoasă. Faptul ă lu u ile au luat o altă î to ¬sătu ă se


datorează i teg al u ei e o i de gî di e o ise î u totul altă di e ie. Cu alte u i te, u a luat î o side a e sufi ie t faptul ă, la o a a eea di zi, lu ul a e îi pla e do ului Fa ada este o o e sa ie eselă şi a uza tă. Ştii d ă aceasta era sta ea lui de spi it p o a ilă ie i după-a iază, î d a adus ceaiul, şi fii d o ştie t de î li a ia lui ge e ală de a ă ta hi a î ase e ea o e te, fi eşte ă a fi fost ai î elept să u a i tes delo de do işoa a Ke to . Da poate ă e i î elege ă a e istat di pa tea ea o te di ă de a suge a, e î d u lu u a e la u a u ei e a o fa oa e ge e oasă fă ută de stăpî ul eu, ă î spatele ugă i ii ele e ista u oti p ofesio al întemeiat, în acest fel, expunîndu-mi argumentele pentru a e p efe a să e g u aşi a î West Cou t , a fă ut g eşeala a, î lo să ă li itez la a e io a îte a a ă u te at ăgătoa e de ge ul elo des ise î olu ul doa ei S o s, să de la ă o fostă i te de tă de la Da li gto hall lo uia î regiu ea a eea. P esupu ă a a ut de gî d să-i explic domnului Farraday odul î a e aş fi fost î sta e să e etez o op iu e e s-ar fi putut dovedi ideală pe t u a tualele oast e i i p o le e di a eastă asă. A ia după e a a i tit de do işoa a Ke ton mi-a dat sea a deodată ît de total epot i it a fi să o ti uu. Nu u ai ă u putea fi sigu ă do işoa a Ke to do ea să fa ă pa te di ou di pe so alul de ai i, da i eî eles ă i i ă a u ai dis utase u do ul Fa ada p o le a supli e tă ii a gajailo de la a ea î tîl i e p eli i a ă e a usese lo u ai i e de u a î u ă. Da ă aş fi o ti uat să-mi exprim cu voce tare gîndurile despre viitorul eşedi ei de la Da li gto hall as fi o is o i pe -ti e ă, a să u spu ai mult. P i u a e, ă uies ă -a op it destul de us şi a pă ut oa e u stînjenit. In orice caz, domnul Farraday a profitat de ocazie pentru a-mi zîmbi la g şi a spu e, după îte a o e te de hi zui ă: — Ia te uită, Ste e s. O p iete ă. La î sta du itale. E a o situa ie deose it de i o odă, î a e lo dul Da li gto u şi-ar fi pus i iodată eu ul di a agaja i. O i u , î să, u eau să i si uez i i înjositor despre domnul Farraday; dînsul este, la urma urinei, un gentleman a e i a , ia odul său de a se pu ta dife ă adeseo i de aşteptă i. Fă ă î doială ă u a ut să- i fa ă i i u ău, î să u sigu a ă ă e i ap e ia î e situa ie eplă ută fusese pus.


— Nu mi-aş fi î hipuit i i î uptul apului ă eşti u ase e ea afe eiat, Stevens, a o ti uat dî sul. Mă og, p o a il ă te ajută să ai u spi it e eu tî ă . Da î azul ăsta u ed ă aş fa e i e da ă te-aş ajuta să- i dai asemenea întîlniri discutabile. Fi eşte, a fost te tat ă eg i ediat şi fă ă e hi o oti ă ile de ge ul elor pe a e i le at i¬ uia stăpî ul eu, î să i-a dat sea a la ti p ă, da ă aş p o eda aşa, aş î ghi i o eala î ti să de do ul Fa ada , ia situa ia a de e i di e î e ai eplă ută. P i u a e, a ă as î pi ioa e a olo, avînd un aer stînjenit şi aşteptî d a stăpî ul să- i dea pe isiu ea să efe tuez ălăto ia u aşi a. O i ît de je a te a fi fost a ele o e te pe t u i e, u aş do i să se î eleagă ă îl î i o ă es î eu fel pe do ul Fa ada , a e u este i i¬de u o pe soa ă ăută ioasă. Sî t sigu ă dî sul se dist a pu şi si plu tachinîndu- ă, aşa u se o iş uieşte î Statele U ite, u de a est lu u este, fă ă î doială, u se al u ei î elege i şi al ela¬ iilo p iete eşti di t e stăpî şi a gajat, pe a e îl p a ti i a pe un fel de amuzament afectuos. Intr-ade- ă , pentru a privi lucrurile dintr-o pe spe ti ă o es-pu zătoa e, a t e ui să a ăt ă to ai ta hi ă ile de a est ge di pa tea stăpî ului eu au a a te¬ izat î a e ăsu ă ela iile oast e pe du ata a esto lu i, deşi t e uie să e u os ă nici acum nu sînt sigur de felul în care s-a u e i să ea ¬ io ez. De fapt, î timpul primelor zile în serviciul domnului Farraday, o dată sau de două o i a fost de-a d eptul uluit de u ele lu u i pe a e o iş uia să i le spu ă. De pildă, a a ut î d a p ilejul să-l î t e da ă u a u it ge tle a pe a e îl aştepta î izită a ea să i ă î p eu ă u so ia. — Du ezeu să e ai ă î pază da ă i e, a epli at do ul Fa ada . Poate euşeşti du eata să e s api de ea, Stevens. N-a fi ău să î e i să o du i la u ul di g ajdu ile di ju ul fe ei do ului Mo ga . Fă-o să se si tă i e a olo î fi . Poate ă e to ai ge ul du itale. P e de îte a lipe u a î eles e spusese stăpî ul eu. Apoi a ealizat ă fusese u soi de glu ă şi -a st ăduit să zî es u se u i e, deşi ă uies ă i-au ă as î tipă ite pe hip u e ale edu e i ii, a să u zi ale şo ului de care avusesem parte.


î zilele u ătoa e a euşit, o i u , să î ă să u ă ai las su p i s de ase e ea o se a ii fă ute de stăpî ul eu, aşa î ît o iş uia să zî ¬ es o e t o i de îte o i îi dete ta eo i te ie de ta hi a e î glas. Totuşi, i iodată u putea fi a solut sigu de eea e i se e ea u a este o azii. Poate t e uia să id u poftă sau hia să ăspu d u o o se a ie p op ie. A eastă ulti ă posi ilitate i-a dat oa e a e ătaie de ap î lu ile a e au t e ut şi este u lu u fa ă de a e şi a u si t ă a a u ite ezită i. Că i se p ea poate a î A e i a u a di alită ile p ofesio alis ului î se i iu să fie capacitatea angajatului de a-şi a uza stăpî ul p i ta hi a e. î i a i tes , de fapt, ă do ul Si pso , p op ieta ul de la Plough a 's A s, a spus î d a ă, da ă a fi u a a a e i a , u a sta de o ă u oi î felul acesta p iete os şi e eu u te ito , i e-ar bombarda cu referiri gro¬solane la viciile şi eteh ele oast e, fă î du- e e i a i şi spu î du- e î fel şi hip, î încercarea de a-şi î depli i olul o fo aşteptă ilo lie ilo , î i a i tes , de ase e ea, ă î u ă u eo î i a a i do ul Ra e, a e a fost î A e i a î alitate de alet al lui Şi Regi ald Mau is, a ela¬tat ă u ta i et ist di Ne Yo k a ea u fel de a a u a ostul t a spo tului a e, da ă a fi fost epetat la Londra, s-a fi î heiat u tă ă oi sau hia u tî î ea i di idului de îi i şi de pi ioa e pî ă la ea ai ap opiată se ie de poli ie. Este foa te posi il, aşada , a stăpî ul eu să se aştepte î t -ade ă să ăspu d ta hi ă ilo dî sului u a eeaşi o edă şi să adă î eputi a de a fa e a est lu u o fo ă de eglije ă. După u a spus, e o p o le ă a e i-a dat ultă ătaie de ap. Da t e uie să de la ă a este ta hi ă i o ¬stituie o î dato i e pe a e si t ă u o oi putea î depli i i iodată u e tuziasm. Este e u ile a estea s hi ătoa e, o ul să se poată adapta, foa te i e a, î pe t u a p elua at i u iu i a e de o i ei se situează î afa a do e iului său st i t. I să î azul ta hi ă ii lu u ile stau u totul altfel. De pildă, u po i să fii sigu ă î t -u o e t a u e se aşteaptă î t -ade ă de la ti e u ăs¬pu s su fo a u ei ta hi ă i ? Ni i u t e uie să te gî deşti p ea ult la u ă ile catastrofale pe care le-a a ea o ta hi a e desp e a e î i dai sea a i ediat după a eea ă e total epot i ită.


Cu toate a estea, u u ult ti p î u ă a a ut o azia să î i iau i i a î di i şi să î e să dau ge ul de ăspu s e ut, îi se ea do ului Fa ada afeaua de di i ea ă î suf age ie î d l-am auzit spunîndu-mi: — Bă uies

ă u du

eata

o ă eai aşa azi-di i ea ă, Ste e s.

Mi-a dat sea a ă stăpî ul eu se efe ea la o pe e he de iga i a e st î geau fia e e hi şi a e t e use ă p i ap opie e ai de e e, st igî d după u le e a o i eiul, î tî pla ea a fă ut a to ai î di i ea a a eea să ă gî des la dile a de a ăspu de sau u u ta hi ă i la ta hi ă ile stăpî ului eu şi să ă a ăt foa te î g ijo at de odul î a e a putea i te p eta dî sul epetatele ele eşe u i î a ăspu de u se u i e u o ase e ea deschi¬deri de o e sa ie. A î eput, de i, să aut o epli ă spi ituală, e a a e să fie totuşi sufi ie t de i ofe si î e e tualitatea ă as fi ap e iat g eşit situa ia. După îte a lipe a spus : — As zi e ai deg a ă ă î du i eau, u o ¬ ă eau, do vedere migrator.

ule. Di punct de

Şi i-a î so it u i tele u u zî et odest şi ade at, pe t u a i di a fă ă e hi o ă spusese o o ă de duh, dat fii d ă u oia a do ul Fa ada să-şi do oleas ă eselia spo ta ă a e poate ă l-ar fi cuprins, din pricina unui respect nepotrivit. O i u , do

ul Fa ada şi-a idi at si plu p i i ea sp e

i e şi a glăsuit:

— Cum ai spus, Stevens? Abia atunci mi-a dat sea a ă o a ea de duh u putea, i eî eles, să fie ap e iată u uşu¬ i ă de i e a a e u ştia ă oa e ii a e t e use ă p i fa a asei e au iga i. Aşada , u putea să găses i i o odalitate de a o ti ua să ta hi ez. De fapt, a hotă ît ă lu ul el ai î elept e a să ă op es si, p efă î du- ă a- i adu e a i te ă a ea e a u ge t de fă ut, mi-am cerut s uze şi l-a lăsat pe stăpî ul eu u o e p esie edu e ită î tipă ită pe hip. A fost, deci, un început descurajator pentru ceva ce se putea transforma, de fapt, într-o atego ie de î dato i i u totul oi e u au să- i e i ă, atît de descu ajato î ît ă ăd e oit să e u os ă u a ai fă ut alte î e ă i î


a eastă di e ie. Da , î a elaşi ti p, u pot e ita se ti e tul ă do ul Fa ada u este ul u it de ea iile ele atu i î d ă ta hi ează, î t ade ă , s-ar putea ca insiste ele di ulti ul ti p ale stăpî ului eu să fie o modalitate de a ă î de a şi ai se ios să ăspu d î a elaşi fel. O i a e a fi situa ia, e t este ă de la a ea p i ă o ă de duh efe itoa e la iga i u a fost î sta e să ă ai gî des sufi¬ ient de repede la nici un alt spirit ase ă ăto . Difi ultă ile de a est ge ti d să î i o upe di e î e ai ult ti p î ziua de azi, fii d ă u ai posi ilitatea să dis u i şi să- i pui de a o d ede ile u al i olegi de easlă, aşa u se î tî pla odi- ioa ă. Nu u ultă e e î u ă, da ă se i eau ase e ea elă u i i u p i i e la î dato i ile e- i e e eau, te o solai u ideea ă u a ai t e e ult şi te ei î tîl i u u oleg de easlă a ă ui pă e e e a espe tată şi a e îşi î so ea stăpî ul î izită, a î d astfel p ilejul să dez a i p o le a pe î delete. Şi fi eşte ă pe e ea lo dului Da li gto , î d doa ele şi ge tle e ii e eau adeseo i î izită şi stăteau zile î şi , e a posi il să aju gi la o u ă î elege e u olegii afla i î ospe ie. într-ade ă , î a ele zile pli e, a e a pe so¬ alului de la oi e a f e e t a to ă a u o î t u¬ i i ale îto a di t e ei ai u i p ofesio işti di A glia, a e stăteau de o ă pî ă oaptea tî ziu la ăldu a fo ului. Şi da i- i oie să ă spu ă, da ă a i fi i t at di î tî pla e î a e a se i¬to ilo î o i a e di se ile a elea, u a i fi as ultat doa si ple î fe. A i fi asistat ai deg a ă la dez¬ ate i efe itoa e la p o le e u iale a e îi p eo¬ upau pe stăpî ii oşt i afla i la etajul de deasupra, sau la evenimentele importante despre care scriau zia ele. Şi fi eşte ă, aşa u o iş uies să p o e¬deze olegii de easlă di toate sfe ele so iale î d se st î g laolaltă, putea fi găsi i dis utî d fie a e aspect al profesiei noast e. Cîteodată e istau, i e¬î eles, deza o du i pute i e, da de ele ai ulte o i at osfe a e a do i ată de u se ti e t de espe t e ip o . Poate ă oi eda ai i e i agi ea a elo se i da ă oi e io a ă p i t e oaspe ii o iş¬ ui i se u ă au domnul Harry Graham, majordom şi alet al lui Şi Ja es Cha e s, şi do ul Joh Do ald, alet al do ului S d e Di ki so . E istau şi al ii, poate u la fel de disti şi, da a ă o p eze ă î sufle ită t a sfo a fie a e izită î t -un eveniment e o a il: de e e plu, do ul Wilki so , ajo do şi alet al do ului Joh


Ca p ell, u i e u os utul său epe to iu de i ită i ale u o ge tle e i de aza; do ul Da idso de la Easte l House, a ă ui î dî ji e î dis uta ea o i ă ui su ie t putea fi îteodată pe t u u st ăi la fel de ala ¬ a tă pe it e a de î ietoa e u ătatea si plă pe a e o a ifesta î totdeau a; do ul He a , alet al do ului Joh He Pete s, ale ă ui ede i adi ale u puteau fi î pă tăşite de i e i la odul pasi , da al ă ui îs gălăgios i o fu da il şi fa e de Yo kshi e u te lăsau să u-l î d ăgeşti. Şi as putea o ti ua. E ista pe e ea a eea o ade ă ată a a ade ie î ese ia oast ă, i dife e t de i ile di e ge e la i elul ela iilo pe so ale. E a , u se spu e, oi i di a eeaşi stofă. Nu aşa u se î tî pla astăzi î d, î a ele o azii î a e u a gajat îşi î so eşte stăpî ul a e e este oaspete, el este de o i ei u ou e it a e u p ea a e a e lu u de spus desp e i i alt e a î afa ă de fot al şi a e p efe ă să-şi pet ea ă sea a î d u paha la Plough a 's A s, sau hia la Sta I , aşa u se î tî pla di e î e ai des î ziua de azi, î lo să stea la gura sobei, în camera servitorilor. A a i tit pu i ai î ai te de do ul G aha , ajo do ul şi aletul lui Şi Ja es Cha e s. De fapt, î u ă u două lu i a aflat u a e u u ie ă Şi Ja es u a să iziteze Da li gto hall. Aştepta u e ă da e a eastă izită, u u ai fii d ă oaspe ii de pe e ea lo dului Da li gto sî t a u deosebit de rari - î t u ît e ul de p iete i al do ului Fa ada dife ă destul de ult, fi eşte, de el al î ăl i ii sale -, i şi pe t u ă ă uia ă do ul G aha îl a î so i pe Şi Ja es a pe ti pu i şi ă oi putea astfel să aflu pă e ea lui î legătu ă u a eastă p o le ă a ta hi- ă ii. De a eea, a fost pe ît de su pi s pe atît de deza ăgit aflî d, u o zi î ai tea izitei, ă Şi Ja es a e i si gu . Mai ult de ît atît, î ti pul şede ii lui Şi Ja es a î eles ă do ul G aha nu se mai afla î se i iul do iei sale şi hia ă Şi Ja es u ai a ea i i u a gajat pe a e t. Aş fi ut să aflu e se î tî plase u do ul G aha ă i, deşi u e u oştea foa te i e, aş spu e ă e-a î eles o o a il de îte o i ne-am întîlnit. Oricum, aşa stî d lu u ile, u a ai a ut i i u p ilej de a afla eea e do ea . T e uie să spu ă a fost destul de deza ăgit, fii d ă i-ar fi plă ut să dis ut u el p o le a ta hi ă ii. Da i- i oie, totuşi, să- i eiau şi ul ideilo . A fost o ligat, după u spu ea , să pet e îte a i ute eplă ute stî d î salo ie i după-a iază, î


ti p e do ul Fa ada îşi du ea ai depa te zefle elele. A ea io at a de o i ei zî i d uşo - sufi ie t, î o i e az, a să a ăt ă pa ti¬ ipa î felul eu la u a dispozi ie pe a e o afişa î o ti ua e - şi a aşteptat să ăd da ă a ea să o i pe isiu ea de a efe tua ălăto ia. Aşa u a ti ipa , do ul Fa ada u a î tî ziat ult şi a o si it a a il, a î d hia u ătatea de a-mi ea i ti şi de a se ofe i î ă o dată u ge e ozitate „să se o upe de plata benzinei". P i u a e, u a i iu oti să u ple î ălăto ie u aşi a î West Cou t . Bi eî eles ă a t e ui să îi s iu do işoa ei Ke to şi să-i spu ă sa putea să-i fa o izită. Va t e ui, de ase e ea, să ă î g ijes de p o le a ostu elo . Va fi e oie să a a jez şi alte hestiu i legate de a a ja e tele di asă pe du ata a se ei ele. I să, la u a u ei, hia ă u ăd de e u aş efe tua a eastă ălăto ie. Ziua întîi - seara I sea a a easta ă aflu î t -o pe siu e di o aşul Salis u . P i a zi a ălăto iei ele s-a î heiat şi t e uie să spu ă î ge e al sî t destul de satisfă ut. A eastă e pedi ie a î eput de di i¬ ea ă, u ap oape o o ă ai tî ziu de ît plă uise , hia da ă te i ase de î pa hetat şi î ă a-sem în Ford toate cele trebuincioase cu mult înainte de ora opt. Cum doamna Clements şi fetele lipseau de ase e ea toată săptă î a, ă uies ă î i dădeam seama foa te i e de faptul ă, odată ple at şi eu, Da li gto hall a ă î e pustiu, p o a il pe t u p i a dată î a est se ol, poate hia pe t u p i a dată de î d a fost o st uit. E a u se ti¬ e t iudat, a e poate ă e pli ă de e i-am întîrziat atît de ult ple a ea, fă î d de ulte o i o olul asei şi e ifi î d pe t u ulti a oa ă da ă e a totul î o di e. Este g eu să e pli e a si it după e, î ele di u ă, a ple at. I ti pul p i elo ap o i¬ ati douăze i şi i i de i ute de o dus u pot să spu ă a fost up i s de eu soi de e o ie sau p esi i e. A easta se dato a, fă ă î doială, faptului ă, deşi ă î depă ta tot ai ult de asă, o ti ua să ă găses î î p eju i ile u a e fă use el pu i o u oşti ă t e ătoa e. C ezuse î totdeau a ă a ălăto it foa te pu i , fii d o st î s de o liga iile pe a e le a ea î asă, da fi eşte ă î ti p o ul fa e di e se depla¬să i


dintr-u oti p ofesio al sau altul şi s-a pă ea ă ă fa ilia izase u i utu ile î e i¬ ate mult mai bine de ît î i dăduse sea a. Că i, cum spu ea , pe ăsu ă e o du ea aşi a î ătaia soa elui ăt e g a i a di sp e Be kshi e, o ti ua să fiu su p i s de fa ilia itatea peisa¬jului a e ă î o ju a. I să, î ele di u ă, î p eju i ile au de e it de e e u os ut şi a ştiut ă depăşise hota e di olo de a e u t e use pî ă atu i. I-am auzit pe unii oa e i des ii d o e tul î a e, după e asul a î ti s pî zele, pă î tul dispare într-u tî ziu di ede e, î i î hipui ă e pe ie a senti-mentului de eli işte a este ată u oioşie, des isă adeseo i î legătu ă u a est o e t, sea ă ă foa te ult u eea e a si it eu î Fo d, î e e e lo u ile di ju î epeau să- i fie st ăi e. A easta s-a î tî plat i ediat după e a luat o u ă şi -a t ezit pe u d u e fă ea î o ju ul u ui deal. Putea să si t p ăpastia a uptă di sti gă, deşi u a ea u s-o ăd di auza opa ilo u f u ziş des e se î şi au pe a gi ea d u ului. A fost opleşit de se ti e tul ă lăsase î t -ade- ă î u ă Da li gto hall şi t e uie să ă tu ises ă a î e at o uşoa ă eli işte, ag a ată şi de gî dul ă e a posi il să u ă aflu pe d u ul el u şi să go es î t -o di e ie total g eşită î sp e u i ut pă ăsit. A fost doar o impresie de mo e t, î să di auza ei a î eti it. Şi hia şi după ce m-a asigu at ă e a pe d u ul el u , -a si it o ligat să op es aşi a p e de o lipă a să e aluez situa ia, u se spu e. M-a hotă ît să o o di aşi ă a să- i dez¬ o es i el pi ioarele, iar cînd a fă ut a est lu u a a ut o i p esie ai pute i ă de ît o i î d ă ă afla o o at u de a pe easta u ui deal. De o pa te a d u ului se i eau us desişu i şi a uşti, î ti p e de ealaltă pa te ză ea a u p i f u ziş i utul care se î ti dea î depă ta e. C ed ă e sese o u ată de d u de-a lungul şoselei, is odi d u p i i ea p i f u ziş a să găses u lo de u de să se adă mai bine, cînd am auzit o o e î spatele eu. Pî ă î a est o e t ezuse , i eî eles, ă eram si gu şi -a î to s i at. Pu i ai sus de i e, pe pa tea ealaltă a d u ului, a ă/ut, î eputul u ei ă ă i a e dis-pă ea us î desişu i. Pe piet oiul a e a a a el lo şedea u ă at sla , u pă ul al a ope it de o şap a de posta , a e t ăgea di pipă.


Mi s-a ad esat di ou şi, u toate ă u î ele¬gea , a ăzut ă- i fă ea se să ă. ap opii. P e de o lipa a ezut ă e a u aga o d, î să pe u ă a ăzut a e a u si plu lo al i a e se u u a de ae ul u at şi de st ălu i ea soarelui de a ă, aşa ă u a ea de e să u-i fac pe plac. — To ai apropiam.

ăî t e a

ît ă i pi ioa ele, do

ule,

i-a spus î ti p e

ă

— Pofti i ? O ul a a ătat î sp e ă a e. — T e uie să ai pi ioa e şi plă î i de soi a să aju gi sus. Eu -am de nici unele, aşa ă ă î ai i. Da da ă aş fi ai î fo ă, la o a asta aş fi a olo. E u lo şo li iştit şi f u os, u o a ă şi tot e t e uie. Şi i ăie i î A glia -o să găsi i o p i¬ elişte ai f u oasă. — Da ă e ade ă at e- i spu e i, ed ă a să ă î pe lo , a spus. I tî plăto , to ai a po it la d u u aşi a şi spe să ăd ulte p i elişti i u ate. A fi oa e u p e atu să fi ăzut deja e e a ai f u os, î ai te de a începe propriu-zis ălăto ia. O ul u a dat i p esia ă a î eles ce i-a

spus, fii d ă a epetat pu şi si plu:

— Ni ăie i i A glia -o să găsi i o-p i elişte ai f u oasă, î să as ulta i- ă pe i e, t e uie să ai pi ioa e şi plă î i de soi. După a e a adăugat: — Văd ă ă i e i i e pe t u î sta du ea¬ oast ă, do ule. C ed ă a i putea aju ge sus fă ă p o le e. V eau să spu ă pe ti p f u os euşes hia şi eu. A p i it î susul ă ă ii, a e a ide tată.

i se pă ea î t -ade ă a uptă şi destul de

— As ulta i- ă pe i e, do ule, o să ă pa ă ău da ă u e ge i pî ă sus. Şi u se ştie i io¬dată. Peste î i a a i s-a putea să fie p ea tî ziu. Mai i e e ge i a u it î ă ai pute i, a spus el, îzî d destul de g osola .


Mă gî des a u ă s-a fi putut a o ul să fi ut pu şi si plu să glu eas ă, adi ă să fi a ut de gî d să ă ta hi eze. I să t e uie să spu ă de di i ea ă vorbele acelea mi s-au pă ut destul de jig itoa e şi se p ea poate a to ai impulsul de a-i de o st a ît de idi olă fusese i si ua ea lui să ă fi fă ut să po es î sus pe ă a e. I o i e az, î i pa e i e ă a p o edat aşa. A fost, desigu , u d u a e oios - deşi pot să ă spu ă u i-a eat difi ultă i eale - ă a ea sui d î zig-zag î sp e î ful dealului pe o dista ă e a ai i ă de o sută de et i. Apoi a ajuns într-o poie i ă a e e a, fă ă î doială, lo ul de a e a i tise o ul. Ai i te î tî pi a o a ă si, î t -ade¬ ă , o p i elişte supe ă e se î ti dea peste îte a ile di i utul aflat î ju ul ost u. Ce a ăzut ai î tîi au fost ai ulte păşu i î e i ate pierzîndu-se în depă ta e. Regiu ea a ea dealu i şi ăi do oale, ia păşu ile e au ă gi ite de ga du i ii şi opa i. Pe î ti de ea u o a di t e ele ai î depă tate a ză it işte pu te a e a p esupus ă e au oi. î d eapta ea, ap oape de li ia orizo tului, a a ut i p esia ă desluşes tu la as u ită a u ei ise i i. Te up i dea u se ti e t plă ut stî d a olo astfel, î o ju at de tot soiul de su ete pe a e u ai a a le puteai auzi şi î gîiat pe fa ă de u î ti el ăldu . Şi ed ă atu i, pe î d ad i a p i eliştea a eea, a î eput pe t u p i a dată să adopt o sta e de spi it ade ată ălăto iei pe a e o a ea de fă ut. Fii d ă a ela a fost o e tul î d a si it î tîia e o ie ade ă ată a p esi i ii u e oaselo e pe ie e i te esa te pe a e a ştiut ă i le eze ă zilele e u ează. I plus, i-am dat seama atunci de impulsul unei î oite hotă î i de a u ă a ate de la sa i a p ofesio ală pe a e si gu i-o î edi ase î a eastă e u sie, espe ti ea efe itoa e la do işoa a Ke to şi la p o le ele a tuale ale pe so alului ost u la eşedi ă. A easta î să a fost de di i ea ă. A u e sea ă şi -a i stalat î a eastă pe siu e o fo ta ilă de pe o st adă aflată u depa te de e t ul o aşului Salis u . Bă uies ă este o fi ă elati odestă, î să foa te u ată şi î t u totul ade ată e esi¬tă ilo ele. Se pa e ă p op ietă easa, o fe eie a pe la pat uze i de a i, ă o side ă u oaspete disti s dato ită Fo dului do ului Fa ada şi alită ii ostu ului. După-a iază - am aju s la Salis u pe la t ei şi


ju ătate - cînd mi-a t e ut ad esa î egist u şi a s is „Darlington hall" am ăzut ă ă p i eşte u o oa e a e tul u a e, î hi-puindu-şi desigu ă e a u ge tle a o iş uit u lo u ile ge Ritz sau Do heste şi ă oi pă ăsi pe siu ea î ea ai a e g a ă î d i se a a ăta a e a. M-a i fo at ă a ea li e ă o a e ă du lă aflată î pa tea di fa ă, deşi e a . i e e it hia şi î o di iile p e ului u eia u u si gu pat. Apoi a fost o dus î a eastă a e ă unde, la ora aceea din zi, soarele lumina plă ut odelele flo ale ale tapetului. Ca e a a ea patu i alătu ate şi două fe est e la gi a e dădeau î st adă. Cî d a î t e at u de e aia, fe eia i-a spus u o o e ti idă ă, deşi a easta se găsea hia î fa a uşii ele, apa aldă î epea să u gă a ia după asa de sea ă. A ugat-o să î i adu ă u eai i , ia după e a ieşit a o ti uat să i spe tez a e a. Patu ile e au de o u ă e ie desă î şită şi fusese ă i e fă ute. Lighea ul di ol e a şi el foa te u at. P i i d pe fe east ă, edeai de ealaltă pa te a st ăzii o ută ie u de e au e puse o su ede ie de p oduse de patise ie, o fa a ie şi o f ize ie. Ce a ai î olo, o se ai u st ada se o ti ua u u pod se i i ula şi se pie dea într-un peisaj mai rural. Mi-a dat u apa e e di lighea pe fa ă şi pe îi i şi apoi m-a aşezat pe u s au u spăta ta e lăsat lî gă u a di fe est e, î aştepta ea eaiului. P esupu ă t e use pu i de o a pat u î d a pă ăsit pe siu ea şi a po it la î tî pla e pe st ăzile di Salis u . Lă i ea şi aspe tul ae isit al st ăzilo de ai i o fe ă o aşului e p esia u ei aşeză i ui ito de î ti se, aşa î ît i-a e it foa te uşo să pet e îte a o e pli î du- ă pu şi si plu î st ălu i ea li da şi aldă a soarelui. Mai mult decît atît, am descoperit ă o aşul p eze ta ai ulte felu i de at a ii. De ulte o i hoi ă ea p i fa a u o şi u i î î tătoa e de ase e hi u fa ade de le sau st ă ătî d îte o ultele u su i de apă e i ă pasa elă de piat ă, pe su a e u gea u ul di î pî zes o aşul. Şi i eî eles ă u a uitat să izitez f u oasa ated ală, î delu g p e¬ uită de doa a S o s î olu ul ei. Nu i-a fost delo g eu să lo alizez a eastă augustă lădi e, dat fii d ă tu la ei esto pată este izi ilă de oriunde te-ai duce în Salisbury. Intr-ade ă , astă-sea ă, pe î d ă î to ea la pe siu e, a p i it î apoi peste u ă de îte a o i şi a fost î tî pi at de fie a e dată de i agi ea soa elui apu î d î spatele a elei tu le ă e e.


Şi totuşi, î sea a a easta, î li iştea odăii, î i dau sea a ă lu ul a e i-a ă as u ade ă at î i te di toată a eastă p i ă zi de ălăto ie u este ated ala di Salis u şi i i eo altă p i e¬lişte î î tătoa e a o aşului, i ai deg a ă a ea i agi e i u ată, î tîl ită de di i ea ă, a peisa¬jului u al englez pierzîndu-se î depă ta e. Mă og, sî t gata să ed ă alte ă i pot ofe i p i elişti a e sî t e ide t ult ai spe ta uloase. A ăzut, î t -ade ă , î e i lopedii şi î Natio al Geog aphi Magazi e fotog afii a e î i taie espi a ia, di di e se ol u i ale lu ii: a ioa e şi as ade ag ifi e, u i at ăgăto i to ai p i o tu ul lo e egulat. Desigu ă u a a ut i iodată p i ilegiul de a edea ase e ea lu u i pe iu, î să î d ăz es să afi u o oa e a e doză de o i ge e ă peisajul e glez î tot e a e el ai f u os - aşa u a ăzut de di i ea ă - posedă o î suşi e pe a e peisajele alto ă i u euşes să o de i ă, hia da ă sî t ult ai d a ati e, apa e t. C ed ă este o î suşire care va i di a o i ă ui o se ato o ie ¬ti ă peisajul e glez este el ai p ofu d ul u¬ ito di lu e şi p o a il ă ea este el ai i e des isă p i te e ul de „ ă e ie". Că i aşa este. De di i ea ă, î d -am oprit pe terasa aceea aflată la î ăl i e şi a p i it i utul e se î ti dea î fa a ea, a a ut li pede a el se ti e t a şi i o fu da il: se ti e tul ă te afli î p eze a u ui lu u ă e . A eastă a ă î a e t ăi se u eşte Ma ea B ita ie şi poate ă sî t oa e i a e o side ă a est lucru drept un fapt oarecum lipsit de modestie. Cu toate a estea, î d ăz es să spu ă si gu peisajul ă ii oast e a justifi a folosi ea a estui adje ti i pu ăto . Şi totuşi, e î sea ă de fapt a eastă „ ă e ie" ? U de o po i găsi sau î e poate o sta? î i dau sea a destul de i e ă a fi e oie de o i te ult ai î eleaptă de ît a ea pe t u a ăspu de la o ase e ea î t e a e, da , da ă i s-a e e pă e ea, aş spu e ă to ai a se a o i ă ui ele e t d a-matic sau spectaculos este cea care si gula izează f u use ea i utu ilo oast e. Ceea e se pot i¬ eşte de i u e este al ul a estei f u use i şi se ti e tul so ietă ii. E a şi u i utul şi-a u oaşte p op ia f u use e şi ă e ie şi u a ai a ea e oie să şi le t i i eze. I o pa a ie u el, sî t sigu ă ge ul de p i elişti ofe ite de a u ite lo u i di Af i a şi A e i a, deşi fă ă î doială at ă¬gătoa e, i s-a pă ea i fe ioa e u ui p i ito o ie ti , di p i i a a a te ului lo e u ii ios şi de o ¬st ati .


Toată a eastă p o le ă se î udeşte u o alta, a e a p o o at ulte dis u ii de-a lu gul a ilo î p ofesia oast ă : e se î elege p i t -un majordom „ a e"? Pot să-mi aduc aminte de multe ore de dezbateri agreabile purtate pe marginea acestui subiect la gura sobei, în camera servitorilor, la sfir-şitul u ei zile de u ă. Ve i o se a ă spu „ e se î elege p i " şi u „cine a fost" un ajo do a e, fii d ă de fapt u s-a pus î od se ios p o le a ide tită ii ă a ilo a e au idi at şta heta ge e- a iei oast e. Mă refer, cu alte cuvinte, la domnul Marshall de la Charleville House sau la domnul Lane de la Bridewood. Da ă a i a ut eodată p i i¬legiul de a î tîl i ase e ea oa e i, fă ă î doială ă e i şti a e este a ea î suşi e a lo la a e ă efe . I să î a elaşi ti p e i î elege, desigu , la e ă gî des , î d sus i ă u e delo uşo să defi eşti ese a a estei î suşi i. I tî plăto , gî di du- ă ai ult la a est lu u, u e i e să spu e ă u a e istat i i o dispută u p i i e la i e au fost majordomii mari. De fapt, ar fi t e uit să spu ă u a e istat i i o dispută se ioasă î t e p ofesio iştii de calitate, care au dis- e ă î t î hestiu ile de a est ge . Fi eşte, a e a se ito ilo de la Da li gto hall, a de altfel o i e altă a e ă a servitorilor, a t e uit să p i eas ă a gaja i u g ade a iate de i telige ă şi se si ilitate şi î i a i tes ă de ulte o i a fost e oit să- i uş uzele î ti p e eu ul di a gaja i - şi îteodată, eg et ă t e uie s-o spun, chiar membri ai personalului meu de ser¬viciu - elogia u î sufle i e pe i e a de ge ul domnului Jack Neighbours, de exemplu. Nu a i i î pot i a do ului Ja k Neigh ou s a e, di pă ate, î eleg ă a fost u is î ăz oi. II a i tes pu şi si plu a pe u az tipi . Timp de doi sau t ei a i, pe la ijlo ul de e iului pat u, u ele său pă ea ă do i ă o e sa iile pu tate î toate a e ele se ito ilo di i ut. După u a spus, hia şi la Da li gto hall ul i a gaja i e i i î izită e elatau ulti ele isp ă i ale do ului Neigh ou s, astfel î ît eu şi i e a a do ul G aha e a sili i să î pă i e pe ie a eplă ută de a auzi ai ulte a e dote, u a după alta, efe itoa e la el. Şi lu ul el ai dezag ea il e a ă, la sfi situl fie ă ei a e dote, t e uia să ede u u ii a gaja i, alt i te i oa e i la lo ul lo , lăti au di cap minunîndu-se şi fă î d afi a ii de ge ul: „Acest domn Neighbours e întrade ă el ai u ".


Mă og, u ă î doies ă do ul Neigh ou s a ea e te dep i de i o ga izato i e, î eleg ă î îte a o azii u pa ti ipa e u e oasă a o dus totul di u ă u u stil e u poate fi pus la î doială. Da asta u î sea ă ă s-a ap opiat eo¬dată de i elul u ui ajo do a e. V-as fi putut-o spune cînd faima lui ajunsese la apogeu, tot aşa u i-as fi putut p ezi e p ă uşi ea, după u ai î i a a i î a e se aflase î e t ul ate iei. De cîte ori vi s-a î tî plat să p esi i i ă u ajo do al ă ui u e se află pe uzele tutu o , fii d o side at el ai a e ep eze ta t al ge e¬ a iei sale, se a do edi e ide t e o espu zăto după î i a a i? Şi totuşi, e a t a eiaşi a gaja i a e l-au idi at î slă i odi ioa ă o fi p ea p eo¬ upa i î a elogia o apa i ie ouă pe t u a se op i şi a-şi e a i a p op iul od de a jude a. O ie tul acestui ge de dis u ii spe ifi a e ei se ito ilo este i a ia il u ajo do a e a ieşit î fa ă destul de us î u a a gajă ii î se i iul u ei fa ilii de ază şi a e poate ă a euşit să se a hite cu oarecare succes de îndatoriri în două-trei ocazii ai i po ta te. După a eea se o auzi fel de fel de z o u i î camerele servitorilor de-a lu gul şi de-a latul i utului, eieşi d ă a fost a o dat de di e se pe soa e i po ta te sau ă ai ulte ase di t e ele ai sele te se întrec în a-i o i e se i iile ofe i d si ii e t ao di a de a i. Şi e ede i ă se î tî plă după î i a a i ? A eeaşi apa i ie i i i ilă este de i ă pe t u i e ştie e oa ă ă sau, di t -u oti sau altul, ade î dizg a ia stă-pî ilo , după a e pă ăseşte asa î a e a u os ut glo ia şi u se ai aude i iodată de el. I t e ti p, a eiaşi î fito i au şi găsit u ou e it pe sea a ă uia să se e tuzias eze. A des ope it ă ale ii a e îşi î so es stăpî ii î izite sî t deli e ii ei ai ăi, aspi î d de o i ei la pozi ia de ajo ¬do u o oa e a e pe se e e ă. Ei sî t ei a e au e eu te di a de a i sista asup a u ei persoane anume ca model de urmat sau de a repeta vorbele pe care un anumit e ou se spu e ă le-a p o u at î legătu ă u p o le ele p ofesionale. I a elaşi ti p, î să, ă g ă es să adaug ă e istă ul i ale i ă o a i i p i cap nu le-a t e e să se o pla ă î a est soi de e ozie - a eştia sî t, de fapt, p ofesio iştii ei ai p i epu i. Da ă î a e a se ito ilo de la oi s-ar întîlni două-trei asemenea persoane - de ali ul do ului G aha , de pildă, u a e a u , di pă ate, se pa e ă a pie dut legătu a - am avea prilejul unei dez ate i deose it de sti ulati e şi i telige te u p i i e la fie a e aspe t al


o upa iei oast e. Astăzi, se ile a elea se î s iu, î t -ade ă , p i t e a i ti ile ele ele ai d agi de odi ioa ă. î să da i- i oie să ă î to la p o le a de aute ti i te es pe a e a dez ătut-o u atîta pl㬠e e î se ile a e u e-au fost st i ate de o ă ia celor a e u au e efi iat de o î elege e fu da e ¬tală a p ofesiei oast e; cu alte cuvinte, la întrebarea „ e se î elege printr-un majordom mare ?" Din îte a u oşti ă, u toate dis u iile pe a e le-a p o o at a eastă î t e a e de-a lungul anilor, au existat pu i e î e ă i de a fo ula u ăspu s ofi ial di ău t ul p ofesiei oast e. Si gu ul e e plu a e î i i e î i te este î e a ea So ietă ii Ha es de sta ili e a u o ite ii de a o ¬da e a statutului de e u. Poate ă So ietatea Ha es ă este st ăi ă, dat fii d ă î a este zile pu i i sî t ei a e o es desp e ea. î să î a ii douăze i şi la î eputul a ilo t eize i ea a e e itat o i flue ă o side a ilă asup a Lo d ei şi a o i¬tatelo di î p eju i i. Mul i au si it, de fapt, ă pute ea ei aju sese p ea a e şi u le-a pă ut ău î d a fost e oită să se î hidă, a easta î tî -plîndu-se, cred, în sau . So ietatea Ha es de la a ă p i eşte „doar majordomi de prim a g". O a e pa te di pute ea şi p estigiul pe a e a o ti uat să şi le îştige de i a di faptul ă, sp e deose i e de alte ase e ea o ga iza ii ai ult sau ai pu i t e ătoa e, ea a euşit să ai ă e eu u u ă de e i e t e de edus, o fe i d astfel oa e a e edi ilitate de la a iei fă ute. Se spu e ă nu ă ul e ilo u depăşea i iodată t eize i şi ă î ea î ea ai a e pa te a ti pului ai ap oape de ouă sau ze e. A easta, p e u şi faptul ă So ietatea Ha es ti dea să fie u o ga¬ is oa e u se et, i-au adus o pute i ă au ă isti ă pe t u îtă a e e, astfel î ît pă e ile e ise o azio al u p i i e la hestiu i p ofesio ale e au p i ite de pa ă a fi fost ioplite î piat ă. Si gu a p o le ă fa ă de a e So ietatea se a i ea de ît a ti p să se p o u e e a ea a p o¬p iilo ite ii de a ordare a statutului de membru. P esiu ile u p i i e la a u a ea lo eşteau î pe a e ă si, a ăspu s la o serie de scrisori publi¬cate în A Quarterly for the Gentleman's Gentleman, So ietatea a e u os ut ă u a di o di iile e esa e a o dă ii statutului de membru era ca „solicitantul să fie a gajat î t -o asă disti să". „Deşi fi eşte ă doa a est lu u î si e u este i i pe depa te de atu ă să ăspu dă


e i elo ", afi a î o ti¬ ua e So ietatea. Mai ult de ît atît, se lă u ea faptul ă So ietatea nu considera casele oamenilor de afaceri sau ale „noilor î ogă i i" a fii d „dis¬ti se", ia după pă e ea ea, a eastă ost ă de gî di e î e hită a su i at hotă îto o i e auto i¬tate se ioasă pe a e a fi putut-o o i e ea pe t u a it a ea i elului de p egăti e di p ofesia oast ă. Răspu zî d alto s iso i pu li ate î A Qua te l , So ietatea şi-a justificat pozi ia spu î d ă, deşi a a eptat opi iile u o a di t e o espo de i, pot i¬ it ă o a î asele oa e ilo de afa e i puteau fi găsi i ajo do i de e ele tă calitate, „t e uia să se po eas ă de la p e isa ă ade ă atele doa e şi ade ă a ii do i u se o a i e ultă e e de la a gaja ea se i iilo o i ă eia di t e a este pe soa e". Jude ata ălăuzitoa e t e uia să fie ea a „ade ă atelo doa e şi a ade ă a ilo do i", sau alt i te i „n-a e de ît să adoptă o e ie ¬ ele Rusiei olşe i e", sus i ea So ietatea. A easta a dus la oi o t o e se şi p esiu ea s iso ilo a o ti uat să se a u uleze, î de î d So ietatea să-şi de la e ai up i zăto ite iile de a o da e a statutului de e u, î ele di u ă, s-a fă ut u os ut î t -o s u tă s isoa e t i isă la A e o ie Qua te l ă î opi ia So ietă ii - şi oi î e a să ep odu o e t di „criteriul fundamental este ca soli ita tul să posede o de itate o fo ă u pozi ia. Ni i u soli ita t u a ăspu de e i ¬ elo , o i a e a fi i elul să de pe fe io a e î alte di e ii, da ă se a o side a ă u este la î ăl i ea aşteptă ilo î a eastă p i i ă". Cu toată lipsa ea de e tuzias fa ă de So ietatea Ha es, sî t o i s a eastă afi a ie se î te eia pe u ade ă se ifi ati . Da ă e uită persoane despre care suntem de a o d ă sî t „ a i" ajo do i, da ă uită , de e e plu, la do ul Ma shall sau la do ul La e, i i se pa e fa to ul a e îi disti ge de a ei ajo do i a e sî t doa e t e de o este cuprins cel mai exact în acest termen de „demnitate".

ă ă a la a este e ă pete i

Fi eşte ă î t e a ea u ătoa e ap oape ă i e de la si e: di e este al ătuită „de itatea" ? A esta a fost pu tul asup a ă uia oa e ii de ge ul do ului G aha şi al eu a pu tat îte a di t e dis u iile oast e ele ai i te esa te. Do ul G aha sus i ea î totdeau a ă a eastă „demni¬tate" era aidoma f u use ii u ei fe ei, aşa î ît o i e î e a e de a o a aliza se do edea i utilă. Eu, pe de altă pa te, e a de pă e e ă efe tua ea u ei ase e ea pa alele


ti dea să î joseas ă „demni¬tatea" celor din categoria domnului Marshall. în plus, p i ipala ea o ie ie fa ă de a alogia do ului G aha e a i pli a ia ă a eastă „demnitate" era un lucru pe care îl aveai sau nu printr-un capriciu al fi ii, ia da ă u îl a eai î od izi il, a te lupta a să-l o ii e a tot atît de fă ă ost a î e ă ile u ei fe ei u îte de a se î f u use a. Ei i e, deşi sî t gata să a ept ă ajo itatea ajo do ilo a putea des ope i î ulti ă i sta ă ă u sî t î zes¬t a i pe t u aşa e a, sî t fe o i s ă a eastă „demnitate" este u lu u pe t u a e a e se s să lup i de-a lungul unei întregi cariere. Sînt sigur ă a ei „ a i" ajo do i a e o au, aşa u este do ul Ma shall, au o i uto după ul i a i de auto-i st ui e şi de asi ila e ate tă a e pe ie ei. După pă e ea ea, de i, adopta ea u ei pozi ii de ge ul elei a do ului G aha e a relati defetistă di pu t de ede e p ofesio al. In orice caz, în ciuda scepticismului domnului Graham, îmi amintesc cum domnia sa şi u i e a pet e ut ulte se i î e î d să sta ili o i¬ utul a estei „de ită i". Nu a aju s i iodată la o î elegere, dar î eea e ă p i eşte pot spune ă i-am dezvoltat idei destul de ferme cu privire la subiectul în auză î ti pul a esto dis u ii şi ă, î li ii a i, ele au ă as a eleaşi şi i ziua de azi. Aş do i, da ă î i este pe is, să î e să e pli ai i e î eleg p i a eastă „demnitate". Bă uies ă u e i o testa ă do ul Ma shall de la Cha le ille House şi domnul Lane de la Bridewood au fost cei doi mari majordomi ai ulti¬milor ani. Poate ă aş fi î sta e să ă o i g ă şi do ul He de so de la Branbury Castle i t ă î a eastă atego ie a ă. Da s-a putea să ede i ă sî t pă ti ito da ă -aş spu e ă, di ulte pu te de ede e, hia şi tatăl eu a putea fi o side at egalul a esto oa e i şi ă p op ia lui a ie ă este ea pe a e am cercetat-o întotdeauna pentru defi-nirea „de ită ii". Cu toate a estea, sî t fe o ¬ i s ă, la apogeu! a ie ei sale la Lough o ough House, tatăl eu a fost într-ade ă î t u hipa ea „de ită ii". î i dau sea a ă, da ă p i i p o le a o ie ti , t e uie să e u oaşte ă tatălui eu îi lipseau dife ite î suşi i pe a e le-am putea cere în mod normal u ui ajo do a e. I să aş ea să spu ă a este î suşi i a se te sî t e eu de o di ul supe fi ialului şi de o ati ului, at ăgătoa e fă ă î doială, a glazura a e a ope ă o p ăjitu ă, da u au legătu ă u eea e este u ade ă at


ese ial. Mă efe la lu u i de ge ul a e tului ade at şi al stăpî i ii li ii, al u oşti elo ge e ale desp e su ie te up i zătoa e u a fi eşte ea şoi ilo sau î perecherea tritonilor - î suşi i pe a e tatăl eu u s-ar fi putut lăuda ă le a e. I plus, t e uie ea i tit ă tatăl eu e a u ajo do di t -o ge e a ie ai e he şi şi-a început cariera într-o e e î d ase e ea î suşi i nu erau considerate adecvate - iar dezirabile nici atît - pentru un major¬dom. Sa pă ea ă o sesiile legate de elo i ă şi de u oşti ele ge e ale au apă ut o dată u ge e a ia oast ă, p o a il ă î u a do ului Ma shall, î d u ii oa e i ai ă u i, a e au î e at să-l înt ea ă î ă e ie, au o fu dat supe fi ialul u ese a. Sî t de pă e e ă ge e a ia oast ă a fost ult p ea p eo upată de „zo zoa e". Du ezeu ştie ît ti p şi îtă e e gie s-au pierdut cu e e sa ea a e tului şi stăpî i ea li ii, îte o e s-au dus cu studierea e i lopediilo şi olu elo di „Veri-fi a i- ă u oşti ele", î d de fapt tot a el ti p a fi t e uit să fie dedi at folosi ii dezi olte a ele e ¬telo de ază. Deşi t e uie să fi ate i şi să u î e ă să egă ăspu de ea a e î ulti ă insta ă e e i e, se u i e să e io ă ă u ii stăpî i au fă ut ult pe t u î u aja ea a esto te di e. Reg et ă t e uie să o spu , da s-a pă ea ă au e istat, î ulti ul ti p, o se ie de fa ilii, di t e a e u ele de o î şii di t e ele mai nobile, a e au ti s sp e adopta ea u ei atitudi i o u e iale u a fa ă de ealaltă şi u s-au dat î lătu i de la a se lăuda î fa a usafi ilo u ăiest ia majordomului în aceste momente nesemnificative. Am auzit despre cazuri în care majordomul era prezent la petreceri într-o postu ă ase ă ătoa e elei a u ei ai u e de i . î t -o situa ie eg eta ilă, la a e eu î su i a asistat, u a di dist a iile fa o ite ale oaspe ilo e a să-l he e pe ajo do şi să-i pu ă fel de fel de î t e ă i, u a fi i e a cîstigat derby-ul hipic în cutare an, de pa ă s-ar fi adresat Omului cu Creier Electronic dintr-un music-hall. Cu a spus, tatăl eu p o e ea di t -o ge e¬ a ie a e, di fe i i e, e a st ăi ă de ase e ea o fuzii fă ute pe sea a alo ilo oast e p ofe¬sio ale. Şi as î d ăz i să afi ă, î pofida stăpî¬ i ii li itate a li ii e gleze şi a u oşti elo ge e ale ă gi ite, el u u ai ă ştia totul desp e u t e uia gospodă ită o asă, i euşise î floa ea î stei să do î deas ă a ea „demnitate confo ă u pozi ia" pe a e o e la ă So ietatea Ha es. P i u a e, da ă oi î e a să ă des iu e ed ă l-a fă ut pe tatăl eu atît de disti s, s-ar putea


ca în a est od să î i e p i „de ită ii".

p op iul pu t de ede e u p i i e la ese a

E istă o po este a u e, pe a e tatălui eu îi plă ea să o epete de-a lungul a ilo , î i adu a i te ă îl as ulta spu î d-o vizitatorilor pe cînd eram copil şi ai tî ziu, pe î d î i fă ea de utul a la heu su sup a eghe ea lui. î i amintesc cum a relatat-o di ou p i a dată î d -a î to s să-l ăd, după e î i îştigase p i a sluj ă a ajo ¬do î se i iul u ui do şi al u ei doa e Mugge idge, î asa lo elati odestă di Allshot, O fo dshi e. E a li pede ă po estea î se a ult pe t u el. Ge e a ia tatălui eu u e a o iş uită să dis ute şi să a alizeze aşa u fa e oi şi ed ă isto isi ea epetată a a estei po eşti a fost si ¬gu a lui î e a e de a efle ta î od iti la pro-fesia pe a e o p a ti a. Aşa stî d lu u ile, ea ofe ă u i di iu ese ial asup a odului său de a gî di. Se pa e ă e a o po este ade ă ată desp e u ajo do a e îşi î so ise stăpî ul î I dia şi se ise a olo ul i a i, păst î d şi pi te e ii i di¬ge i ai pe so alului a elaşi i el idi at pe a e îl demonstrase în Anglia, într-o după-a iază, a est ajo do a i t at î suf age ie u i te ia e ide tă de a se î edi a ă totul e a p egătit pe t u i ă şi a o se at u tig u tolă it su asă. Majo do ul a pă ăsit suf age ia î li işte, a î d g ijă să î hidă uşile după el, şi s-a îndreptat calm spre salonul u de stăpî ul său îşi ea eaiul î p eu ă u î i a usafi i. Aju s a olo, i-a at as ate ia stăpî ului, tuşi d politi os şi şopti du-i apoi la ureche: „îmi parte foa te ău, do ule, da se pa e ă a e u tig u î suf age ie. Poate ă î i e i pe ite să foloses a a i a u douăsp eze e fo u i ?" Şi, pot i it lege dei, îte a i ute ai tî ziu, stăpî ul şi i ita ii săi au auzit t ei î puş ătu i. Cî d ajo do ul a eapă ut î salo după ît a ti p, a să umple eai i ele, stăpî ul l-a î t e at da ă totul e a î egulă. — î pe fe tă o di e, ă ul u es , do ule, e ise ăspu sul. Ci a a fi se ită la o a o iş uită şi î i fa e plă e e să spu ă pî ă atu i o fi î depă tate u ele izi ile ale e e tei î tî plă i. Tatăl eu o iş uia să epete a eastă ulti ă p o¬pozi ie - „pî ă atu i o fi î depă tate u ele izi ile ale e e tei î tî plă i" — îzî d şi lăti ă d di ap u ad i a ie. El u sus i ea ă ştie i i u ele ajo do ului şi i i pe i e a are îl cunos¬cuse, dar insista e eu ă î tî pla ea a usese lo e a t aşa u o po estise. I o i e az, u a e


a e i po ta ă da ă po estea este sau u ade ă ată: se ifi ati este. i eî eles, eea e dez ăluie ea u p i i e la idealu ile tatălui eu. Că i trecîndu-i î e istă a ie a, î eleg u p ea a e î tî zie e ă el t e uie să se fi st ăduit de-a lu gul a ilo să de i ă a el ajo do di po este. Ia di pu tul eu de ede e, la apogeul a ie ei, tatăl eu şi-a ealizat a eastă a i ie. Fii d ă, deşi sî t sigu ă u a a ut i iodată o azia de a găsi u tig u su asa di suf age ie, a alizî d tot e ştiu sau a auzit desp e el, pot să ă gî des la el pu i îte a situa ii î a e a dat di pli do adă to ai de alitatea pe a e a admirat-o atît de mult la major¬domul din povestea sa. U a di t e a este situa ii i-a fost elatată de do ul Da id Cha les, de la Cha les a d Reddi g Co pa , a e e ea di î d î î d î izită la Da li gto hall pe vremea lordului Darlington. într-o sea ă î a e s-a î tî plat să-i fiu valet, domnul Charles mi-a spus ă îl î tîl ise pe tatăl eu u î i a a i î u ă, pe cînd era invitat la Loughborough House - casa domnului John Silvers, i dust iaşul, u de tatăl eu a se it ti p de i isp eze e a i î pe ioada de vîrf a carierei sale. Domnul Charles mi-a ă tu isit ă u putea să-l uite pe tatăl eu, dato ită u ui i ide t a e a usese lo î ti pul a elei izite. într-o după-a iză, sp e eg etul şi uşi ea dî sului, do ul Cha les şi-a pe is să se a e¬ eas ă î o pa ia alto doi usafi i - doi ge tle¬ e i ă o a a să le spu si plu do ul S ith şi do ul Jo es, dat fii d ă e posi il a î a u ite e u i lu ea să-şi a i teas ă şi a u de dî şii. După a o o ă de ăut, a eşti doi ge tle e i s-au hotă ît să fa ă o pli a e de după- asă u aşi a p i satele di ju , auto o ilul fii d î ă u lu u oa e u ou î a eastă pe ioadă. Dî şii l-au o ¬ i s pe do ul Cha les să îi î so eas ă şi, dat fii d ă şofe ul e a hia atu i î o ediu, l-au desemnat pe tatăl eu să o du ă aşi a. După e au po it, do ul S ith şi do ul Jo es, deşi e au de î stă ijlo ie, au î eput să se poa te a işte ăie i de ş oală, î tî d î te e deo heate şi fă î d o e ta ii şi ai deo heate desp e tot e edeau uitî du-se pe geam. în plus, a eşti ge tle¬ e i o se ase ă pe ha ta egiu ii t ei sate di ap opie e u ite Mo ph , Saltash şi B igoo . Mă og, u sî t foa te sigu ă a estea e au u ele e a te, da e t este ă ele le-au a i tit do ului S ith şi do ului Jones de u u ă di t -un program de music-hall desp e a e poate ă a i


auzit şi a e se he a Mu ph , Salt a a d B igid the Cat. Re a î d a eastă u ioasă oi ide ă, ge tle¬ e ii s-au a i io at apoi să iziteze ele t ei sate u p i i a, pasă ite î o oa ea î tă e ilo de usi -hall. Potrivit spuselor do ului Cha les, tatăl eu aju sese î ti p util î p i ul sat şi e a pe pu tul de a i t a î al doilea, î d fie do ul S ith, fie do ul Jo es a o se at ă satul e a B igoo , adi ă al t eilea şi u al doilea nume al su esiu ii. Supă a i, dî şii i-au e ut tatălui eu să î toa ă aşi a i ediat, î aşa fel î ît satele să poată fi izitate „î o di ea o e tă". S-a întîm-plat a a easta să du ă la pa u ge ea î se s i e s a u ei po iu i o side a ile de drum, dar, m-a asigu at do ul Cha les, tatăl eu a p i it e e ea a şi u a fi fost pe fe t î d eptă ită şi î ge e al a o ti uat să se poa te u o polite e i ep oşa ilă. A u î să ate ia do ului S ith şi a do ului Jo es se î d eptase asup a tatălui eu, aşa î ît, pli tisi i fă ă î doială de eea e le ofe ea p i eliştea de afa ă, a eştia au pu es să se dist eze e i î d u o e ta e e a i e ăgulitoa e la ad esa „g e¬şelii" sale. Do ul Cha les şi-a a i tit ă se i u¬ ase ăzî d u tatăl eu u a dat i i el ai i se de sti ghe eală sau de supă a e, i a o ti¬ uat să o du ă, a î d pe hip o e p esie î a e se î i au pe fe t de itatea pe so ală şi do i a de a fa e plă e e. Cu toate a estea, stăpî i ii de si e a tatălui eu u i-a fost dat să du eze. Că i după e sau pli tisit să-l a ope e u i sulte, ei doi ge tle e i au î eput să îşi dis ute gazda, adi ă pe stăpî ul tatălui eu, do ul Joh Sil e s. O se a iile e au di e î e ai false şi ai pe ¬fide, astfel î ît do ul Cha les a fost e oit să i te i ă - el pu i aşa a sus i ut — suge î d ă ase e ea o e e au o do adă de lipsă de a ie e. A eastă pă e e a fost o t azisă u atîta e e gie, î ît, lăsî d la o pa te tea a ă a putea de e i u ătoa ea i tă a ate iei gentlemenilor, domnul Charles s-a gî dit hia ă a putea fi i ti a u o iole e fizi e. Apoi î să, deodată, î u a u ei i si uă i deose it de jos i e, tatăl eu a op it aşi a pe eaşteptate. Ia lu ul a e fă use o i p esie atît de pute i ă asupra domnului Charles s-a î tî plat hia î o e tele u ătoa e. Uşa di spate a aşi ii s-a des his şi tatăl eu a fost ăzut stî d î pi ioare la î i a paşi de ehi ul şi p i i d fi î i te io . După des ie ea do ului Cha les, to i ei t ei pasage i au pă ut di t -o dată opleşi i, dî du-şi sea a de fo a sa fizi ă i p e¬sio a tă. E a, î t -ade ă , u o î alt de ap oape doi et i, ia


e p esia lui, deşi li iştitoa e ită e e ştiai ă a e i te ia de a fi î dato ito , putea să pa ă e t e de a e i ătoa e î a u ite î p e-ju ă i de altă atu ă. După spusele do ului Cha les, tatăl eu u a a ifestat i i o u ă izi ilă de supă a e. Se pa e ă u a fă ut alt e a de ît să des hidă uşa. Şi totuşi, e ista o ua ă ust ătoa e atît de pute i ă şi î a elaşi ti p atît de i ata a ilă î silueta e se p ofila deasup a elo doi î so ito i a e i i ai do ului Cha les, î ît a eştia au pă ut ă se ghe uies aido a u o opi¬la d i p i şi de fe ie la fu at de e e. Tatăl eu a ă as a olo îte a lipe fă ă să s oată u u î t şi ul u i du-se să i ă uşa des¬ hisă, î ele di u ă, o i do ul S ith o i do ul Jo es a întrebat: — Nu e ge ai depa te ? Tatăl eu u a ăspu s, i a stat î o ti ua e a olo î tă e e, fă ă să le ea ă să o oa e di aşi ă sau să le ofe e eu i di iu efe ito la do i ele sau la i te iile sale. î i i agi ez pe fe t u t e uie să fi a ătat î a ea zi, î ad at de po tie a ehi ulului şi e lipsî d p i p eze a sa î tu e ată şi se e ă efe tul peisajului lî d al i utului He tfo dshi e, e se î ti dea di olo de el. După u îşi a i teşte do ul Cha les, au fost îte a lipe iudat de a e i ătoa e, î a e hia şi dî sul s-a si it opleşit de i ă, hia da ă u a usese u o po ta e t deplasat. Tă e ea a pă ut ă u se ai te i ă, pî ă î d u ul di t e ei doi ge tle¬ e i şi-a luat i i a î di i şi a u u at: „C ed ă a a o it gu a fă ă oi adineauri. N-o să se ai epete". După e a hi zuit p e de o lipă, tatăl eu a î his uşa î et, s-a instalat din ou la ola şi a o ti uat tu ul elo t ei sate, tu a e, -a î e¬di at domnul Charles, s-a desfăşu at după a eea î t -o tă e e ap oape depli ă. A u ă i-a a i tit a est episod, î i e i e î e o ie o altă î tî pla e, a di a eeaşi pe i¬oadă, di a ie a tatălui eu, a e de o st ează poate hia ai i p esio a t e iste a a estei ali¬tă i apa te pe a e a euşit să o do î deas ă. Poate ă a t e ui să e pli ai i ă a fost doi f a i la pă i i şi ă Leonard, fratele meu mai mare, a fost u is î ăz oiul di Af i a de Sud pe î d eu e a î ă u opil. Fi eşte ă tatăl eu a fi esi it pute i so ul a estei pie de i. Da , pa ă pe t u a lu u ile să stea şi ai ău, î gîie ea o iş uită


pe a e o a e u tată î a eastă situa ie — faptul ă fiul său şi-a dat ia a e oi pe t u ege şi a ă - a fost u ită de faptul ă f atele eu pie ise î ti pul u ei a e e deose it de dezo o a te. Nu u ai ă s-a p eti s ă a e a fusese un atac cu totul nebritanic asupra unei colonii civile a burilor, dar în plus au apă ut do ezi o î sitoa e ă ea fusese o do ată î od i espo sa il, u o se ie de î ăl ă i ale p e au iilo ilita e fu da e tale, astfel î ît oa e ii a e u ise ă — p i t e a e şi f atele eu - u ise ă a solut i util. inînd seama de eea e u ează să po estes , u s-a ădea să o fe o ide titate ai p e isă a e ei, deşi este foa te posi il să ă da i sea a la a e a u e ă efe da ă a să ă spu ă la o e tul espe ti ea a p o o at u oa e a e tapaj, a î d o cont i u ie se ifi ati ă la o t o e sele pe a e le ge e a o fli tul î a sa lu. E istase ă so a ii pe t u de ite ea şi hia adu e ea î fa a u ii a iale a ge e alului i pli at, î să a ata îl apă ase şi i se pe isese să-şi î heie a pa ia. Ce se ştie ai pu i este ă, la sfi situl conflictului cu Africa de Sud, a elaşi ge e al fusese pe sio at dis et şi i t ase apoi î afa e i, ocupîndu-se de t a spo ¬tu ile a ale e e eau di a eastă a ă. Relatez a est lu u î t u ît, la eo ze e a i după o fli t, adi ă î t -o pe ioadă î d ă ile du e oase se i ¬de ase ă doa supe fi ial, tatăl eu a fost he at î i oul do ului Sil e s pe t u a i se spu e ă a elaşi pe so aj — îl voi numi simplu „Generalul" — t e uia să i ă î izită pe t u îte a zile şi să pa ti ipe la o e ep ie î ti pul ă eia stăpî ul tatălui eu spe a să pu ă azele u ei afa e i a a ¬tajoase. Cu toate a estea, do ul Sil e s îşi a i ¬tise e a putea î sea ă a eastă izită pe t u tatăl eu şi de a eea îl he ase, a să-i ofere şansa de a-şi lua îte a zile li e e pe du ata şede ii Ge e alului. Se ti e tul pe a e îl ut ea tatăl eu pe t u Ge e al e a, fi eşte, el al u ei u i eî pă ate, da el ştia, î a elaşi ti p, ă i te iile stăpî ului său de î heie e a t a za iei depi deau de u a desfă-şu a e a e ep iei, lu u e u se a u a delo uşo , a î d î ede e ă u au să i ă optsp eze e i ita i. P i u a e, a epli at ă, deşi e a deose it de e u os ăto pe t u ă se i use o t de sentimentele sale, domnul Silvers putea fi î edi at ă se ¬ i iile se o situa la i elul o iş uit. Aşa u s-au desfăşu at lu u ile, hi u ile tatălui eu s-au dovedit mai mari decît s-a fi putut p e edea. I p i ul î d, spe a ele pe a e poate ă le-a avut


la gî dul ă, î tîl i du-l pe Ge e al î pe soa ă, a si i espe tul sau î elege ea apa¬ ile să-i odifi e se ti e tele fa ă de el s-au dovedit eî te eiate. Ge e alul e a u ă at o pole t şi u ît, a ie ele sale u e au alese, ia î odul său de a o i e a e ide tă do i a de a efe tua o pa¬ a ii cazone într-o a e a ietate de hestiu i. Şi ai ea a fost estea ă ge tle a ul e ise fă ă alet, o ul folosit de dî sul de o i ei î ol ă i du-se. Dat fii d ă ai e ista u i itat a e u a ea alet, p o le a e a deli ată şi t e uia hotă ît ă uia di t e oaspe i îi a fi dese at ajo do ul şi ă uia la heul pe post de alet. Ap e ii d pozi ia stăpî- ului său, tatăl eu s-a oferit i ediat a alet al Ge e alului, fii d o ligat î felul a esta să î du e, pe du ata a patru zile, e i ătatea i ti ă a o ului pe a e îl detesta, î t e ti p, fă ă să ai ă i i ea ai i ă idee desp e se ti e tele sale, Ge e alul a p ofitat di pli de ocazie pentru a-i po esti a e ¬dote legate de ealiză ile sale ilita e, aşa u o iş uies , fi eşte, ul i ge tle e i di a ată î folosul ale ilo , î i ti itatea a e elo lo . Cu toate a estea, tatăl eu şi-a ascuns atît de bine se ti e tele şi şi-a îndeplinit îndatoririle cu atîta destoinicie, încît la plecare Generalul l-a felicitat pe domnul Joh Sil e s pe t u ăiest ia ajo ¬do ului său şi a lăsat, î se de ap e ie e, u a şiş eo iş uit de a e pe a e, fă ă să ezite, tatăl eu şi-a ugat stăpî ul să îl do eze u ei i sti¬tu ii de i efa e e. Spe ă e i fi de a o d ă î ele două situa ii di a ie a sa pe a e le-am amintit — a ele e i¬fi ate şi, ed eu, aute ti e - tatăl eu u u ai ă fa e do ada, da se ap opie hia de pe so i¬fi a ea î săşi a eea e So ietatea Ha es u eşte „de itate o fo ă u pozi ia". Da ă luă î o si¬derare dife e a di t e tatăl eu, aşa u apa e î ase e ea o e te, şi i e a a do ul Ja k Neigh ou s, hia u ele ai euşite î flo itu i teh i e ale sale, ed ă pute disti ge e a u e sepa ă u ajo do „ a e" de u ul pu şi simplu competent. De ase e ea, pute a u să î elege ai i e de e tatălui eu îi plă ea atît de ult po estea ajo do ului a e u a i t at î pa i ă des ope i d u tig u su asa di suf age ie: fii d ă ştia di i sti t ă u de a î a eastă po este se află ese a „dem ită ii" ade ă ate. Şi da i-mi voie să afi a u ă „de itatea" se efe ă î p i ipal la apa itatea majordomului de a nu-şi a a do a ide titatea p ofesio ală. Majo do ii i fe io i e u ă la ide titatea p ofesio ală î fa oa ea elei pe so ale, la cea


ai i ă p o o a e. Pe t u ase e ea pe soa e, a fi ajo do este totu a u a ju a u ol de pa to i ă: u î i uşo , o i ă poti i e şi fa ada se a p ă uşi, dî d la i eală a to ul. Majo do ii a i sî t a i î i tutea apa¬ ită ii lor de asu a e a p ofesiei pî ă la ide tifi a e : ei u se lasă lăti a i de i i u fel de î tî plă i e te ioa e, o i ît de su p i zătoa e, ala a te sau supă ătoa e a fi ele. îşi poa tă p ofesio alis ul aşa u u ge tle a i e es ut îşi poa tă os¬tu ul. Majo do ul a e u a lăsa î p eju a ea sau tîlha ii să îl s ulgă de pe el î ăzul lu ii. El îl leapădă u ai şi u ai î d do eşte, şi a easta a e lo i a ia il atu i î d este u desă î şi e si gu . Este, u spuneam, o chestiune de „demnitate". Se afi ă îteodată ă ajo do i e istă u ade ă at u ai î A glia. Alte ă i, i dife e t de titlul folosit de fapt, au doa se ito i, î li să ed ă a est lu u este ade ă at. Cei de pe o ti¬ e t sî t i apa ili de a fi ajo do i, pe t u ă rasa lor u a e puti a stăpî i ii e o io ale a e este doa la î de î a asei engleze. Continentalii -şi î li ii a i şi eilal i, după u e i fi de a o d, fă ă î doială - sî t de egulă i apa ili să se o ¬t oleze î o e tele de e o ie pute i ă şi p i u are nu-şi pot păst a o duita p ofesio ală de ît î situa iile el ai pu i soli ita te. Da ă î i este pe is să e i la etafo a a te ioa ă î i e i s uza fo ula ea atît de ulga ă - sînt aidoma omului care, la cea mai uşoa ă p o o a e, îşi s ulge ostu ul şi ă aşa de pe el şi o ia la fugă ipî d. Pe scurt, „demnitatea" este i a esi ilă u o ase e ea persoane. Noi, englezii, a e u a a taj i po ta t fa ă de st ăi i î a eastă p i i ă şi a esta este motivul pentru care, cînd ne gîndim la un majordo a e, el t e uie să fie, ap oape p i defi i ie, e glez. Desigu ă a i putea ăspu de, aşa u fă ea do ul G aha o i de îte o i îi î fă işa a est pu t de ede e î ti pul plă utelo dis u ii la gu a so ei, ă, da ă eea e spu este o e t, atu i nu ajo do este a e de ît după e l-a ăzut a io î d pute ap e ia ă u într-o situa ie difi ilă. Şi totuşi, ade ă ul este ă a eptă pe soa e de ge ul do ului Ma shall sau do ului La e a fii d a i, deşi ei ai ul i di t e oi nu putem afirma ă i-a e a i at eodată î ase e ea o di ii. T e uie să ă tu ises ă ai i do ul G aha a e d eptate, î să tot e pot să spu este ă, după e ai p a ti at a eastă p ofesie atîta e e, eşti apa il să jude i i tuiti profunzimea profesionalismului cui a, fă ă a fi e oie să îl ezi su p esiu e.


Intr-ade- ă , î d ai fe i itul p ilej să î tîl esti u ajo do a e, depa te de a si i i oldul s epti de a e e u „test", u ai u să î i i agi ezi i i o situa ie a e a putea dislo a u p ofesio alis lădit u atîta auto itate. De fapt, sî t sigu ă tot o tea ă de a est fel, păt u zî d hia şi p i a u ul de s al alcoolului, i-a edus la tă e e uşi ată pe pasage ii tatălui eu, u ul i a i î u ă, î a ea după-a iază de du i i ă. Cu ase e ea oa e i se î tî plă a elaşi lu u a e se î tî plă şi u peisajul e glez ăzut î toată sple doa ea sa, aşa u l-a ăzut eu de di i ea ă : î d îi î tîl esti, ştii pu şi si plu ă te afli î fa a u ei e p esii a ă e iei. î i dau sea a ă o e ista e eu oa e i a e o sus i e ă o i e î e a e de a aliza e a ă e iei, de ge ul elei î t ep i se de i e, este elati i utilă. „Ştii î d espe ti ul o a e şi ştii î d u o a e. Alt e a u p ea mai e de spus", este argumentul dintotdeauna al domnului Graham. C ed i să ă e de dato ia oast ă să u fi atît de defetişti î a eastă p i i ă. A te gî di p ofu d la a este lu u i, aşa î ît fie a e di t e oi să poată lupta ai i e a să aju gă la „de itate", o stituie u sigu a ă o ăspu de e p ofesio ală are ne revine tuturor. Ziua a doua - di i ea a Satisbury Rareori m-a si it ai i e î t -u pat st ăi , aşa ă -a t ezit a u o o ă î u ă, după o pe ioadă s u tă î a e a do it oa e u agitat. E a î ă oapte şi, ştii d ă ă aştepta o zi î t eagă de e s u aşi a, a î e at să adorm la loc. încercarea s-a do edit i utilă, ia î d -a hotă ăt î ele di u ă să ă idi e a î ă atît de î tu e i , î ît a fost e oit să ap i d lu i a a să ă ă ie es la lighea ul di ol . I să, după e a te i at şi a sti s ia ăşi e ul, a ăzut lu i a zo ilo iji d pe lî gă a gi ile pe delelo . Cînd le-a dat î lătu i, hia u îte a lipe î u ă, lu i a de afa ă e a î ă foa te sla ă şi u soi de ea ă î i î g euia p i eliştea ută iei şi a farmaciei de peste d u . Fi eşte ă, u ă i d di o hi st ada pî ă u de t e e peste podul se i i ula , a euşit să ăd u se idi a ea a deasup a îului, a ope i d ap oape î î t egi e u ul di pilo ii podului. Nu se ză ea ipe ie de o si, î afara unui io ă it e ăsu a u de a depa te şi a u o zgo¬ ote p o o ate de


i e a a e tuşea di î d î î d î t -o a e ă di spatele asei, u se auzea i i u su et. Este li pede ă p op ietă easa î ă u s-a s ulat, dî d de î eles ă u p ea sî t şa se a i ul deju să fie se it ai de e e de o a fi ată, adi ă şapte şi ju ătate. A u , î a este o e te li iştite î a e aştept a lu ea di ju să se t ezeas ă, ă des opă pa - u gî d ia ăşi î i te f ag e te di s isoa ea do işoa ei Ke to . I tî plăto , a fi t e uit să ă e pli pî ă a u de e fac referirile acestea la „do işoa a Ke to ". „Do işoa a Ke to " este, la d ept vorbind, „doa a Be " şi poa tă a est u e de douăze i de a i. Totuşi, dat fii d ă a u os ut-o îndeaproape doar pe cînd era ne ăsă¬to ită şi ă u a ăzut-o i iodată de î d a ple at î West Cou t a să de i ă „doamna Benn", poate ă î i e i ie ta e u ii a de a-i folosi numele pe care îl avea cînd am cunoscut-o şi pe a e a o ¬ti uat să-l î t e ui ez î gî d pe tot pa cursul a esto a i. Bi eî eles, s isoa ea ei i-a ofe it u oti î plus să o o side ca fiind pe mai departe „do işoa a Ke to ", î t u ît s-a pă ea ă, di efe i i e, ăsăto ia ei u ează să se ap opie de sfî sit. S isoa ea u p e izează nici un fel de a 㬠u te efe itoa e la a eastă p o le ă şi i i u te-ai aştepta să o fa ă, da do işoa a Ke to afi ă fă ă e hi o ă s-a mutat deja din casa do ului Be di Helsto şi ă î p eze t lo uieşte u o u oşti ă î satul Little Compton din apropie e. Este t agi , desigu , ă a u ăsăto ia ei se te i ă u u eşe . Chia î a est o e t, fă ă î doială, ea efle tează u pă e e de ău la hotă î i luate î t e utul î depă tat şi a e au lăsat-o, î pli ă î stă ijlo ie, atît de si gu ă şi t istă. Şi e uşo de î eles ă, î t -o asemenea stare de spirit, gîndul întoarcerii la Darlington hall ar fi pentru ea o mare î gîie e. Aşa u a e u os ut, i ăie i î s isoa e ea u îşi de la ă e pli it do i a de a e e i, î să a esta este esajul i o fu dabil redat de tonul ge e al al ulto f ag e te di a e ăz¬ ate o ostalgie p ofu dă fa ă de zilele pet e ute la Da li gto hall. Bi eî eles ă do işoa a Ke to u poate spe a să e upe eze a ei a i pie du i î to î du-se î a eastă pe ioadă şi î i fa o p i ă dato ie di a o dete i a să î eleagă a est lu u î d e o î tîl i. Va t e ui să s ot î e ide ă ît de ult s-au s hi at lu u ile a u , şi a u e ă zilele în care lucram avînd în subordine un personal numeros nu se vor mai întoarce, probabil, i iodată î ia ă. I să do işoa a Ke to este o fe eie


i telige tă şi îşi a fi dat deja si gu ă sea a de a este lu u i. I t -ade ă , u a peste alta, u ăd de e op iu ea î toa e ii ei la Da li gto hall şi a e e o ă ii a ilo de u ă de a olo u a ofe i o o sola e aute ti ă u ei ie i a e a aju s să fie atît de ult do i ată de se ti e tul i osi ii. Şi fi eşte ă, di p op iul eu pu t de ede e p ofesio al, este li pede ă do işoa a Ke to s-a do edi, hia şi după o î t e upe e de atît de ul i a i, solu ia pe fe tă a p o le ei e e p eo¬ upă î p eze t la Da li gto hall. De fapt, folosind termenul de „p o le ă" poate ă e age ez. Mă efe , la u a u ei, la o se ie de g eşeli a solut eî se ¬ ate pe a e le-am comis, iar di e ia pe t u a e a optat a u este pu şi si plu u ijlo de p e e i e a o i ă o „p o le e" î ai te de a se i i. Este ade ă at ă to ai a este g eşeli ă u te i-au p o o at destul de ultă eli işte la î eput, î să de î dată e a a ut ti p să le diag osti hez corect ca simptome ale unei simple crize de per¬sonal, m-a a i ut să le ai a o d a e ate ie. Cu spu ea , sosi ea do işoa ei Ke to le a pu e apăt defi iti . Să e î toa e î să la s isoa e. Pe alo u i, ea dez ăluie o a u ită dez ădejde fa ă de situa ia a tuală a e peditoa ei, u lu u destul de î g ijo¬ ăto . U a di fraze începe astfel: „Deşi u a i i u fel de idee desp e u î i oi u ple zilele ce mi-au ai ă as de t ăit u lu u i folositoa e..." Ia î alt lo ea eia scriind: „Restul vie ii i se î ti de î fa a o hilo aido a u ei pustietă i". Cu toate a estea, î ea ai a e pa te a s iso ii to ul este, după u a spus, nostalgic. De exemplu, într-un loc ea scrie : „Toată a eastă î tî pla e -a fă ut să ă gă des la Ali e White. V-o ai a i ti i ? De fapt, u î i î hipui ă a i putea s-o uita i. Cît desp e i e, sî t î ă o sedată de felul î a e ostea o alele şi de f azele a elea de u ag a a¬tis i egala il, pe a e u ai ea le putea ăs o i! A e i idee e s-a întîmplat cu ea?" Ca să fiu si e , u a i i ea ai i ă idee, deşi t e uie să spu ă -am amuzat destul de mult amintindu- i de a ea e aspe a tă fată î asă a e, î ele di u ă, s-a dovedit a fi unul dintre oame- ii oşt i ei ai de ota i. I t un alt loc din s i¬soa ea ei, do işoa a Ke to s ie : „î i plă ea atît de ult p i eliştea di do itoa ele de la etajul doi, a e dădeau sp e pajiştea e se ză ea o o î d î depă ta e. Tot aşa e şi a u ? I se ile de a ă p i eliştea a eea do î dea u fel de î suşi e agi ă şi pot să ă ă tu ises a u ă


o iş uia să pie d ulte i ute p e ioase stî d î d eptul u eia di t e fe est e, fe e ată de eea e edea ". Ia e a ai î olo adaugă : „Da ă a easta este o a i ti e du e oasă, ie ta i- ă. I să u oi uita i iodată lipele a elea î a e l-a p i it a î doi pe tatăl du ea oast ă e gî d î ai te şi î apoi î fa a hioş ului şi p i i d î pă î t, de pa ă spe a să găseas ă eo piat ă p e ioasă pe a e o s ăpase a olo". Este oa e u o e ela ie faptul ă a eastă amin¬tire veche de peste treizeci de a i a ă as î tipă ită şi î e o ia do işoa ei Ke to şi î a ea. î tî pla ea t e uie să fi a ut lo , î t -ade ă , to ai î t -u a di a ele se i de a ă pe a e le e io¬ ează ea, ă i î i a i tes p e is ă a u at la al doilea etaj şi a ăzut î fa ă azele po to alii t i ise de soa ele a e apu ea, dispe sî d î tu e¬ i ul de pe o ido î d eptul fie ă ei uşi de do i¬to e e a î t edes hisă. Şi, î e e e t e ea pe lî gă do itoa e, a ăzut di p agul unei uşi silueta do işoa ei Ke to p ofilî du-se în dreptul unei ferestre, întorcîndu-se şi he î du- ă î et: „Do ule Ste e s, da ă pute i e i o lipă". Cînd a i t at, do işoa a Ke to se î to sese la fe east ă. Dedesu t, umbrele plopilor se întindeau peste pajişte, î sp e d eapta, pajiştea suia ăt e o i ă î digui e u de se afla hioş ul şi u de l-a ăzut pe tatăl eu păşi d î et, u u ae p e¬o upat, de pa ă î t -ade ă „spe a să găseas ă eo piat ă p e ioasă pe a e o s ăpase a olo", aşa u foa te i e s ie do işoa a Kenton. E istă oti e foa te justifi ate pe t u a e a eastă a i ti e i-a ă as eşti ită, după u do es să ă e pli , î plus, gî di du- ă ai i e, poate ă u este atît de su p i zăto ă ea a p odus o i p esie pute i ă asupra do işoa ei Ke to , date fii d a u ite aspe te ale ela iilo di t e ea şi tatăl meu în timpul primelor ei zile la Darlington Hali. Do işoa a Ke to şi tatăl eu sosise ă la eşedi ă a î a eeaşi pe ioadă — p i ă a a lui - ca urmare a faptului ă îi pie duse di t -un foc pe i te de tă şi pe ajuto ul de ajo do di ai te. A easta se î tî plase î t u ît ei doi hotă îse ă să se ăsăto eas ă şi să pă ăseas ă p ofesia. A o si-derat di totdeau a ă ase e ea legătu i sî t o a e i a e se ioasă la adresa ordinii dintr-o asă. De atu i, a pie dut ul i al i a gaja i î î p e¬ju ă i


ase ă ătoa e. Este de aşteptat, fi eşte, a ase e ea lu u i să se î tî ple î t e sluj i e şi la hei, ia u u ajo do a t e ui să ia î tot¬deau a î considerare a est lu u î d îşi fa e pla¬ u ile, î să ăsăto ia di t e a gaja ii de i el supe io poate a ea u efe t e t e de dău ăto î u ă. Bi eî eles ă, î azul î a e doi e i ai pe so alului se î d ăgostes şi hotă ăs să se ăsăto eas ă, a fi epoliti os să le găseşti eo i ă; da ed ă i ita ea ea ai a e o p o oa ă a ele pe soa e - şi i te de tele sî t u deose i e de condamnat în acest caz - a e u a ifestă o a ega ie aute ti ă fa ă de p ofesie şi a e, î ese ă, pă ăses u post pe t u altul î ăuta ea a e tu ilo romantice. Acest gen de persoane con-stituie o pa oste pe t u ade ă atul p ofesio alis . I să da i- i oie să spu hia a u ă u la do işoa a Ke to ă gî des î d fa o ase e ea afi a ie. Fi eşte, î ele di u ă şi ea a pă ăsit pe so alul eu pe t u a se ăsăto i, da pot să ă asigu ă, atîta ti p ît a lu at a i te de tă î su o di ea ea, s-a do edit î t u totul de otată şi u şi-a î găduit i iodată să se a ată de la p io i-tă ile p ofesio ale. I să ă î depă tez de su ie t. E pli a ă ă ă¬sese fă ă i te de tă şi ajuto ul de ajo do î a elaşi ti p şi ă do işoa a Ke to sosise - cu efe i e eo iş uit de u e, di îte î i a i tes - a să o upe p i ul di a este postu i, î tî pla ea a fă ut a î a eeaşi pe ioadă tatăl eu să-şi î eie se i iul disti s la Lough o ough House, o dată u oa tea stăpî ului său, do ul Joh Sil e s, şi să fie oa e u î î u ătu ă î p i i a găsi ii u ei sluj e şi a u ei lo ui e. Cu toate ă î ă ai e a, fi eşte, u p ofesionist de cea ai a e lasă, t e use de şapteze i de a i şi e a se ios ă i at de gută şi de alte sufe i e. P i u a e, u se putea şti u a fi o u at î pot i a ai ti e ilo ajo do i u o î altă p egăti e p ofesio ală a e îşi ăutau postu i. i î d sea a de a est lu u, a o side at ă, da ă l-aş uga pe tatăl eu să-şi pu ă a ea e pe ie ă şi disti ie î sluj a eşedi ei de la Da li gto hall, aş aju ge la o solu ie ezo a ilă. Din cîte îmi amintesc, într-o di i ea ă, la pu i ti p după a gaja ea tatălui eu şi a do işoa ei Ke to , ă afla î ă ă u ă, stî d la asă şi uitî du- ă p i hî tii, î d a auzit o ătaie î uşă. i i te ă a fost pu i su p i s î d do i¬şoa a Ke to a des his uşa şi a i t at î ai te s-o i it. A păşit î ăuntru i î dî îi i o ază a e u flo i şi a spus zî i d:


— Domnule Stevens, m-a — Cu

ai spus, do

gî dit ă o să ă

ai lu i eze pu i salo ul.

işoa ă Ke to ?

— E pă at să fie atît de î tu e i şi e e î a e a du ea oast ă, do ule Stevens, cînd afa ă soa¬ ele st ălu eşte aşa f u os. M-a gî dit ă flo ile a estea o î sufle i pu i at osfe a. — E foa te d ăgu di pa tea du itale, do — Pă at ă u ate soa ele aşa, do ule Stevens ?

ai

i¬şoa ă Ke to .

ult ai i. Pî ă şi pe e ii sî t pu i u ezi, u-i

M-am întors la socotelile mele, spunînd: — C ed ă e doa di

auza o de sului, do

Ea a pus aza pe asă î fa a ă ă u ă, a spus: — Da ă do i i, do reviste.

i¬şoa ă Ke to .

ea şi apoi, uitî du-se din nou de jur împrejur prin

ule Ste e s, aş putea să ă adu şi îte a tăietu i de p i

— Do işoa ă Ke to , î i ap e iez a a ilitatea, î să a easta u este sală de spe ta ole. Mă u u să ă pot a uza ît ai pu i posi il. — Bi e, do ule Ste e s, da lipsită de uloa e.

u t e uie să i e i a e a atît de auste ă şi

— Pî ă a u -a si it pe fe t î ea aşa u este, do işoa ă Ke to , deşi ap e iez ă te-ai gî dit la ea. De fapt, da ă tot ai e it, a ea de dis utat u du eata o a u ită p o le ă. — Ade ă at, do

ule Ste e s?

— Da, do işoa ă Ke to , o hestiu e i o ă, I tî plăto a d eptul u ătă iei şi te-am auzit spunîndu-i cuiva William. — Chia aşa, do

t e ut ie i p i

ule Ste e s?

— î to ai, do işoa ă Ke to . Te-am auzit rostind de cîteva ori numele „Willia ". Pot să î t e ui i te adresai cu acest nume?


— Păi, ed ă ă ad esa tatălui du ea¬ oast ă, do ule Ste e s. P esupu ă u ai e istă i i u alt Willia î a eastă asă. — E o g eşeală uşo de o is, a spus, zî i d dis et. Te-aş putea uga, do işoa ă Ke to , a pe iito să i te ad esezi tatălui eu u „domnule Ste e s" ? Da ă te efe i la dî sul o i d u o te ă pe soa ă, atu i poate ei i e oi să-i spui „domnul Stevens senior" spre a-l deose i de i e. î i sî t foa te e u os ăto , do işoa ă Ke to . Acestea spuse, m-am întors la hîrtiile mele. Dar, spre surprinderea mea, do işoa a Ke to u a ple at. — Ie ta i- ă, do — Da, do

ule Ste e s, a ostit ea după o lipă.

işoa ă Ke to .

— Mă te ă u î eleg p ea i e e spu e i. Pî ă a u a fost o iş uită să ă ad esez se i¬to ilo pe u ele lo de otez şi u ăd de e aş fa e altfel î a eastă asă. — O g eşeală a solut e pli a ilă, do işoa ă Ke to . Cu toate a estea, da ă ei a aliza ai ate t situa ia, ei putea să î i dai sea a ă este i p o¬p iu a o pe soa ă a du eata să o eas ă „de sus" ui a a tatăl eu. — Tot u sî t lă u ită u de e i să aju ge i, do ule Ste e s. Vo i i de o pe soa ă a i e î să, di îte ştiu, eu sî t i te de ta a estei ase, pe îtă e e tatăl du ea oast ă este ajuto de ajordom. — Dî sul este, desigu , ajuto de ajo do o ¬fo postului, aşa u spui. Da sî t su p i s ă spi itul du itale de o se a ie u te-a ajutat î ă să î elegi ă î ealitate este ai ult de ît atît. Mult ai ult. — Fă ă î doială ă a fost e t e de eate tă, do ule Ste e s. Nu a o se at de ît ă tatăl du ea oast ă este u ajuto de ajo do apa il şi a ad esat î o se i ă. P o a il ă a fost foa te i itat î d i e a ca mine i s-a adresat astfel. — Do işoa ă Ke to , di to ul du itale eiese li pede ă pu şi si plu u teai uitat u ate ie la tatăl eu. Da ă ai fi fă ut-o, ai fi p i eput i ediat ă faptul


ă o pe soa ă de î sta şi u situa ia du i-tale i se ad esează spu î du-i „Willia " este u desă î şi e i p op iu. — Domnule Steve s, poate ă u sî t i te de tă de ultă e e, î să as spu e ă î pe ioadele î a e a o upat a est post alită ile ele au at as o se ie de aprecieri foarte generoase. — Nu ă î doies a solut delo de o pete a du itale, do işoa ă Ke to . Dar o sută de a ă- u te a fi t e uit să- i i di e ă tatăl eu este o pe soa ă eo iş uit de disti să, de la a e ai putea î ă a o su ede ie de lu u i da ă ai fi p egătită să te a ă i ai ate tă. — Vă sî t p ofu d î dato ată pe t u sfat, do ule Ste e s. Şi ă og ult să î i spu e i e a t e lu u i i u ate aş putea să î ă p i-vindu-l atent pe tatăl du ea oast ă? — C edea ă o i e o do işoa ă Ke to .

î zest at u ede e îşi poate da si gu sea a,

— Da oi a ăzut deja de a o d, u-i aşa, ă sî t u deose i e defi ita ă î a eastă p i i ă. — Do işoa ă Ke to , da ă ai i p esia ă la î sta du itale te-ai pe fe io at deja, u te ei idi a i iodată la i elul pe a e, i dis uta il, eşti apa ilă să-l ati gi. Aş putea să î i at ag ate ia, de e e plu, ă eşti î ă esigu ă adeseo i î p i¬ i a lo ului şi ide tită ii u o a u ite lu u i. A easta a pă ut s-o des u pă eas ă î t u ît a pe do o lipă, ea a pă ut, î t -ade ă , supă ată. Apoi a spus: —A

a ut

işoa a Ke to . P e de

i i difi ultă i cînd am sosit, dar acest lucru e perfect normal.

— Ei vezi, aici e-ai i, do işoa ă Ke to . Da ă l-ai fi u ă it pe tatăl eu, a e a sosit î a eastă asă la o săptă î ă după du eata, ai fi ăzut ă el u oaşte la pe fe ie asa şi ă a u os ut-o la fel de bine aproape din momentul cînd a pus piciorul la Darlington hall. Do işoa a Ke to a pă ut ă se gî deşte la a est lu u î ai te de a spu e u u ae pu i î uf at:


— Sî t sigu ă ă do ul Ste e s se io este foa te u î ese ia dî sului, da ă asigu , do ule Ste e s, ă şi eu sî t foa te u ă î ese ia ea. Voi i e i te a pe iito să ă ad esez tatălui du ea oast ă folosi d apelati ii! o plet. A u a să ă og să ă s uza i. După a eastă î tîl i e, do işoa a Ke to u a ai î e at să î i i t odu ă şi alte flo i î ă 㬠u ă şi a o se at u u u ie ă î ge e al îşi edea de treburi, acomodîndu-se într-o a ie ă i p esio a tă. Mai ult de ît atît, de e ise li pede ă e a o i te de tă a e îşi lua u a foa te î se ios şi a e, în ciuda ti e e ii, pă ea ă u a e i i u fel de g eută i î a îştiga espe tul perso¬nalului. A o se at, de ase e ea, ă î epuse î t -ade- ă să i se ad eseze tatălui meu spunîndu-i „domnule Stevens". Cu toate acestea, într-o după-a iază, poate la două săptă î i după o e sa ia oast ă di ă ă u ă, ă afla î i liote ă atu i î d do işoa a Ke to a i t at şi a zis : — Ie ta i- ă, do — Cu

ai spus, do

— Fă aşul du — Do

ule Ste e s. Da ă ă ăuta i fă aşul, se află afa ă î

esti ul.

işoa ă Ke to ?

ea oast ă, do

işoa ă Ke to , u a

ule Ste e s. L-a i lăsat a olo. V e i să i-l aduc? folosit i i u fă aş.

— A, i e, atu i ie ta i- ă, do ule Ste e s. A p esupus, u e a o al, ă a i folosit fă aşul şi l-a i lăsat afa ă î esti ul, îmi pa e ău ă -am deranjat. A dat să ple e, da apoi s-a î to s î p ag şi a spus: — A, domnule Stevens. L-as adu e î apoi hia eu, î să hia a u e g sus. Mă î t e da ă o să i e i du ea oast ă i te? — Desigu , do

işoa ă Ke to . I i

— Nu e i i u fel de p o le ă, do

ul u es

ă

t e uie să

i-ai at as ate ia asup a lui.

ule Ste e s.

I-a as ultat paşii st ă ătî d esti ulul şi po ¬ i d î sus pe s a a ea a e, după a e -a î d eptat şi eu sp e uşă. Di p agul i liote ii se edea tot, de la vesti ul pî ă la uşile p i ipale ale asei. A solut la ede e, î i tualul pu t


e t al al podelei alt i te i goale şi lust uite i te s, se afla fă aşul desp e a e po e ise do işoa a Ke to . Mi s-a pă ut o g eşeală ă u tă, da supă ă¬toa e ; fă aşul ar fi fost vizibil nu u ai di d eptul elo i i uşi de la pa te a e se de hid î esti ul, da şi de pe s a ă şi di al oa ele de la etajul î tîi. A st ă ătut esti ulul şi hia a idi at o ie tul i sultăto î ai te de a-mi da seama de toate impli a¬ iile ; ia a i tit ă tatăl eu ătu ase esti ulul de la i t a e u eo ju ătate de o ă ai de e e. La î eput, i-a e it g eu să pu o ase e ea g eşeală î sea a tatălui eu. I să i-a spus i ediat ă ata i s ăpă i ese ifi ati e se pot întîmpla o i ui di î d î î d şi î u î d i ita ea ea s-a transferat asupra do işoa ei Ke to , pe t u ă î e ase să fa ă atîta te atu ă pe t u a est incident. Pe u ă, doa u o săptă î ă ai tî ziu, to ai e ea pe o ido ul di spate di sp e u ătă ie î d do işoa a Ke to a ieşit di salo ul ei şi a spus u lu u pe t u a e e a la ă fă use ai ulte epeti ii. E a e a de ge ul ă, deşi î e a u se ti e t de a e sti ghe eală î d î i at ăgea ate ia asup a g eşelilo o ise de pe so alul eu, ea şi u i e t e uia să lu ă a o e hipă şi spe a ă u oi a ea i i u fel de e i e e î a p o eda ide ti da ă oi o se a g eşeli o ise de pe so-nalul feminin. Apoi m-a ate io at ă o pa te di ta î u ile de a gi t a e fusese ă a a jate î suf a-gerie aveau urme vizibile de su sta ă folosită pe t u lust u. Capătul u ei fu uli e e a p a ti eg u. Ia ul u it şi s-a et as î salo ul ei. Nu fusese e oie, fi eşte, să e io eze ă a gi tă ia e a u a di ăspu de ile p i ipale ale tatălui eu şi î plus u a de care era foarte mîndru. Este foa te posi il să fi e istat o se ie de alte situa ii de a est ge pe a e a u le-a uitat, î o i e az, î i a i tes ă lu u ile au aju s î pu tul ul i a t într-o după-a iază e uşie şi ploioasă, î d ă afla î sala de ilia d şi ă o upa de t ofeele spo ti e ale lo dului Da li gto . Do işoa a Ke to a i t at şi a spus di uşă : — Do

ule Ste e s, to

— Ce a u e, do

ai a

o se at afa ă u lu u a e

işoa ă Ke to ?

ă edu e eşte.


— A fost oare dori a î ăl i ii sale a statueta hi ezeas ă de sus să fie s hi ată u ea de afa ă, de lî gă uşă? — Statueta hi ezeas ă, do

işoa ă Ke to ?

— Da, do ule Ste e s. Statueta hi ezeas ă aflată de o i ei sus o e i găsi a u afa ă, lî gă a eastă uşă. — Mă te , do

işoa ă Ke to , ă te-ai zăpă it pu i .

— Nu ed ă -a zăpă it delo , do ule Ste e s. î i fa o î dato i e di a ă fa ilia iza u lo ul o iş uit al o ie telo di asă. P esupu ă statuetele hi ezeşti au fost lust uite de i e a şi apoi au fost aşezate i o e t. Da ă u ede i, do ¬ ule Ste e s, poate ă e i i e oi să ieşi i pu i şi să o stata i singur. — Do

işoa ă Kenton, în prezent sînt ocupat.

— î să da i i p esia ă u ede i e ă spu , do să ieşi i î hol şi să o se a i si gu .

ule Ste e s. De a eea ă og

— Do işoa ă Ke to , hia a u a t ea ă, da problema aceasta. Nu este ceva foarte urgent.

ă oi o upa i ediat şi de

— Atu i î sea ă privire la acest lucru.

ă a epta i, do

ule Ste e s, ă u

-a

î şelat u

— Nu a ept a solut i i , do işoa ă Ke to , pî ă î d u oi fi a ut o azia să e etez p o le a. O i u , î o e tul de fa ă sî t o upat. M-a î to s la t e u ile ele, da do ă. I ele di u ă, a spus :

işoa a Ke to a ă as î p ag p i i du-

— îmi dau sea a ă e i te i a î foa te s u t ti p, do ule Ste e s. A ă aştept, a să pute ezol a p o le a de î dată e e i ieşi.

— Do işoa ă Ke to , ed ă a o zi a estei hestiu i o i po ta ă pe a e u o e ită. î să do işoa a Ke to ieşise şi fi eşte ă, î ti p e î i o ti ua lu ul, îte u zgo ot de paşi sau u alt su et ă fă eau să- i ea i tes ă î ă se afla


de pa tea ealaltă a uşii. P i u a e, -a hotă ît să î i găses şi alt e a de fă ut î sala de ilia d, o side î d ă după ît a ti p ea îşi a da sea a ît de idi olă e situa ia î a e se află şi a ple a. Cu toate a estea, după e t e use îtă a e e şi î depli ise sa i ile a e puteau fi uşo ealizate u u eltele pe a e î tî plăto le a ea la î de î ă, do işoa a Ke to e a e ide t tot afa ă. Hotă ît să u ai pie d ti p î plus di auza a estei hestiu i opilă eşti, -am gî dit să o oles pe te asă. Neaju sul a estui pla îl o ¬stituia e ea - altfel spus, se o se au la îte a ăltoa e şi po iu i a i de o oi - şi faptul ă t e uia o i u să ă î to î d a î sala de ilia d a să î hid uşile de sti lă pe di ău t u. P i u a e, a de is î ele di u ă ă st ategia ea ai u a e a pu şi si plu să ies us di a e ă şi să e g foa te g ă it. M-am situat, de i, it ai li iştit u puti ă î t -o pozi ie di a e să pot e e uta o ase-menea deplasa e si, î şfă î d hotă ît u eltele de lî gă i e, a euşit să îş es pe uşă afa ă şi să fa î i a paşi pe o ido î ai te a do işoa ă Ke to , oa e u luată p i su p i de e, să îşi i ă î fi e. Totuşi, ea a ealizat a est lu u destul de apid, aşa ă î lipa u ătoa e a des ope it ă i-o luase î ai te şi ă stătea î fa a ea, lo-cîndu-mi efectiv drumul. — Domnule Stevens, aceea este statueta chinezeas ă aşezată u de u t e uie, u sî te i de a o d ? — Do işoa ă Ke to , sî t foa te o upat. Mă su p i de ă u ai alt e a u de fă ut de ît să stai toată ziua pe o idoa e.

ai

— Do nu?

ule Ste e s, este a ea statuetă hi e¬zeas ă aşezată u de t e uie sau

— Do

işoa ă Ke to , te-aş uga să u idi i to ul.

— Iar eu, domnule Stevens, v-as uga să ă î toa e i să ă uita i la statueta hi ezeas ă. — Do işoa ă Ke to , fii u ă şi u idi a to ul. Ce a ede a gaja ii de la etajul de dedesu t da ă e-ar auzi certîndu- e î gu a a e da ă sta¬tueta hi ezeas ă este sau u aşezată u de t e uie ?


— Ade ă ul este, do ule Ste e s, ă toate sta¬tuetele hi ezeşti di a eastă asă sî t u da e î ulti ul ti p ! Ia a u i i ă a u se ai află la lo ul lor! — Domnişoa ă Ke to , eşti de-a d eptul idi olă. Te og a u ă laşi să t e .

să fii a a ilă şi să

— Do ule Ste e s, e i să fi i atît de u şi să ă uita i la statueta hi ezeas ă di spatele du ea oast ă ? — Da ă este atît de i po ta t pe t u du eata, do işoa ă Ke to , a să ad it ă s-ar putea ca statueta hi ezeas ă di spatele eu să u fie aşezată u de t e uie. I să t e uie să- i spu ă u î eleg de e te p eo upă atît de ult o g eşeală atît de ă u tă. — G eşelile a estea pot fi ă u te î si e, domnule Stevens, dar trebuie ca du ea oast ă î şi ă să ealiza i se ifi a ia lo ai a e. — Do

işoa ă Ke to , u te î eleg. A u

te og, fii u ă şi lasă- ă să t e .

— Ade ă ul este, do ule Ste e s, ă tatălui du ea oast ă i s-au î mult mai multe lucruri decît poate face un om la vîrsta sa. — Do

edi at

işoa ă Ke to , este li pede ă u î i dai sea a e suge ezi.

— I dife e t e a fost odată tatăl du ea oast ă, do ule Ste e s, a u pute ile sale sî t ult ai i i. lată a e este ade ă ata se ifi a ie a eea e a i u it „g eşeli ă u te", ia da ă u le e i da ate ie, u a t e e ult şi tatăl du ea oast ă a o ite o e oa e ult ai g a ă. — Do

işoa ă Ke to , u euşeşti de ît să te fa i de îs.

— î i pa e ău, do ule Ste e s, da t e uie să o ti uu. C ed ă sî t ulte î dato i i de a e tatăl du ea oast ă s-a u e i să fie s utit a u . De e e plu, u a fi i e să i se ai ea ă să du ă î o ti ua e tă i î ă ate. Felul î a e îi t e u ă îi ile î d le adu e la i ă este a solut î g ijo ăto . Este, u sigu a ă, doa o hestiu e de ti p pî ă î d ta a îi a s ăpa di îi i î poala eu ei doa e sau a eu ui ge tle a . Şi î plus, do ule Ste e s,


şi eg et espus ă t e uie să -o spun, m-a du ea oast ă. — Chia aşa, do

uitat u ate ie la asul tatălui

işoa ă Ke to ?

— î i pa e ău ă ă spu a est lu u, da -a uitat. Ie i sea ă l-am privit pe tatăl du ea oast ă î d eptî du-se foa te î et sp e suf age ie u ta a şi ă te ă a o se at la o pi ătu ă a e atîrnîndu-i de vîrful nasului, deasupra fa fu iilo de supă. Nu î i î hipui ă .u ase e ea stil de se it la asă s-ar dovedi un stimulent fericit pentru pofta de mîncare. A u î să, î d ă gî des ai i e, u sî t sigu ă do işoa a Ke to a vorbit într-ade ă atît de î d ăz e î ziua a eea. Desigu ă de-a lungul anilor în a e a lu at î st î să legătu ă a a ut îte a s hi u i foa te des hise, î să după-amiza pe care mi-o a i tes fă ea pa te di pe ioada de î eput a ela iei oast e şi u pot să i-o închipui i i hia pe do işoa a Ke to atît de utezătoa e. Nu sî t sigu ă a putut să ea gă pî ă la a spu e ă „g eşelile a estea pot fi ă u te î si e, da t e uie a du ea oast ă î şi ă să ealiza i se ifi a ia lo ai a e". De fapt, efle -tînd mai i e, a i p esia ă el a e a fă ut a ea e a ă a fi putut fi hia lo dul Da li gto , î d -a chemat la dî sul î i ou, la eo două lu i după s hi ul de epli i a ut u do işoa a Kenton în sala de biliard. In acel moment, lucrurile se modi¬ficase ă si ito î p i i a tatălui eu, î u a ăzătu ii pe a e o sufe ise. Uşile i oului sî t ele pe a e le ai î fa ă î d o o i s a a p i ipală. Astăzi, la ieşi ea di i ou se află o it i ă î a e sî t e puse di e se podoa e ale domnului Farrada , î să pe e ea lo dului Da li gto lo ul a ela e a o upat de o etaje ă pe t u ă i up i zî d ulte olu e de e i lopedii, i lusi u set complet al Enciclopediei Britanice. Una din stratagemele lordului Darlington era obi-ceiul de a studia cotoarele lo pe î d o o a s ă ile ia îteodata, pe t u a accentua impresia de întîl- i e î tî plătoa e, hia de a s oate u olu şi de a se p efa e a so it de le tu ă pî ă î d o o a ulti a t eaptă. Apoi, î d t e ea pe lî gă dî sul, spu ea: „A, Stevens, a ea să- i spu e a". Ia apoi intra înapoi în i ou, apa e t ufu dat î ă î volumul pe care-l i ea des his î îi i. I a ia il, sti ghe eala p o o ată de eea e a ea de o u- i at îl fă ea pe lo dul Da li gto să adopte a eastă etodă, şi hia şi după e uşa i oului


se î hidea î u a oast ă, dî sul stătea adeseo i la fe east ă şi se p efă ea ă se uită î e i lopedie pe tot pa ¬ u sul o e sa iei. I tî plăto , eea e des iu a u este u a di ultele situa ii pe a e i le-as putea relata pe t u a su li ia fi ea ese ial e te eze ată şi odestă a lordului Darlington. Multe prostii s-au po estit şi s-au scris în ultimii ani în p i i a î ăl i ii sale şi a olului i po ta t pe a e a aju s să îl ai ă î p o le e de a e î se ătate, ia u ele o u i ă i de o ig o a ă asă au sus i ut ă motivele care l-au î de at să a io eze au fost fie egotis ul, fie a oga a. Da i- i oie să afi ai i ă i i u putea fi ai depa te de ade ă . Atitudi ea pu li ă pe a e a aju s să o ia e a o plet o t a ă po i¬ ilo atu ale ale lo dului Da li gto şi pot să spu u o i ge e ă î ăl i ea sa a fost dete i at să îşi î i gă fi ea et asă u ai p i t -un sentiment profund al datoriei morale. Orice s-a zi e desp e î ăl i ea sa î a este zile — şi majo itatea afi a¬ iilo sî t, u spu ea , işte p ostii —, sî t î ăsu ă să de la ă e a î t -ade ă u o u la suflet şi u ge tle a di ap pî ă î pi ioa e, ă uia astăzi sî t î d u ă i-am oferit cei mai buni ani de serviciu. î după-amiaza la ca e ă efe , î ăl i ea sa a ea î ă î ju ul a i ize i de a i, î să, di îte î i a i tes , î ă u ise o plet, ia silueta sa î altă şi z eltă lăsa deja să se adă gî o i ea a e u a să de i ă atît de p o u ată î ulti ii săi ani. M-a î t e at fă ă să îşi idi e p i i ea di olu ul pe a e-l citea: — Tatăl du itale se si te

ai i e a u , Stevens ?

— Mă u u să ă pot spu e ă s-a î să ătoşit o plet, do

ule.

— î i pa e foa te i e ă aud asta. Foa te i e î i pa e. — Vă

ul u es , do

ule.

— As ultă, Ste e s, a e istat u a eu ... ă og... eu se ? V eau să spu , eu se a e să e a ate ă tatăl du itale s-a putea să do eas ă să-i fie uşu ată i el po a a? Sepa at fie po estea a eea u ăzătu a. — Cu a spus, do ule, tatăl eu pa e ă s-a î să ătoşit o plet şi ed ă î ă este o pe soa ă pe a e se poate o ta depli . Este ade ă at ă e e t s-au


putut o se a u a sau două g eşeli î dar ele sînt cu totul neînsemnate.

odul său de a-şi î depli i î dato i ile,

— î să u ea i i u ul di oi să adă ă se ai î tî plă aşa e a eodată, nu-i aşa? Adi ă pe tatăl du itale p ă uşi du-se şi lu u i de ge ul ăsta. — Fi eşte ă u, do

ule.

— Şi i eî eles ă, da ă se poate î tî plă pe pajişte, s-a putea î tî plă o iu de. Şi oricînd. — Da, domnule. — S-a putea î tî plă, u ăoa ă, î ti pul i ei, î d tatăl du itale se eşte la asă. — Este posibil, domnule. — As ultă, Ste e s, p i ul di t e delega i a sosi ai i peste i i două săptă î i. — Sî te

p egăti i u

se u i e, domnule.

— Ce se î tî plă î a eastă asă după a eea a putea a ea epe usiu i considerabile. — Da, domnule. — Şi i sist asup a u î tului o side a ile. Asup a î t egului iito al Eu opei. i î d sea a de oa e ii a e o fi de fa ă, u ed ă exagerez. — Nu, domnule. — Nu e

o e tul să e asu ă

— Fi eşte ă u, do

is u i pe a e le pute

e ita.

ule.

— As ultă, Ste e s, u se pu e p o le a a tatăl du itale să e pă ăseas ă. Nu i se e e de ît să îi e o side i î dato i ile. Şi ed ă a esta a fost o e tul î d î ăl i ea sa, uitî du-se din nou în volum şi ăutî d eî de- î ati u degetele o o iu e oa e a e, a spus:


— G eşelile a estea pot fi ă u te î si e, da t e uie a du eata î su i să ealizezi se ifi a ia lo ai ge e ală. Zilele de sigu a ă ale tatălui du itale î ep să apu ă. Nu ai t e uie soli itat să î depli eas ă sa i i î i i u a di zo ele u de o g eşeală a putea pu e î pe i ol euşita o sfătui ii oast e viitoare. — Fi eşte ă u, do

ule, î eleg pe fe t.

— Bine. Atu i te las să ezi e-i de fă ut, Ste e s. T e uie să spu Darlington asistase

ă lo dul

pe so al la ăzătu a tatălui eu a u o săptă- î ă î u ă. î ăl i ea sa se afla î hioş şi se o upa de doi i ita i, o tî ă ă şi u tî ă , şi ăzuse u tatăl meu se ap opia di sp e pajişte, du î d o foa te i e e ită ta ă u ape iti e. Pajiştea suie î i a et i î fa a hioş ului şi e istau atu i, a şi astăzi, pat u dale fi ate î ia ă şi se i d d ept t epte pe t u a u a pa ta, î ap opie ea lo a ăzut tatăl eu, î p ăştii d tot e se găsea pe ta ă - eai i , eşti, fa fu ioa e, sa d işu i şi p ăji¬tu i - u de a p i ia ă, u de se te i au t eptele, î o e tul î d a p i s de este şi a ieşit, î ăl i ea sa şi i ita ii îl ajutau să se î ti dă, adu î d di hioş o pe ă de s au a să i-o pu ă su ap şi u pled u a e să-l î eleas ă. Tatăl eu îşi pie duse u oşti a, ia hipul său a ea o iudată ua ă e uşie. Do to ul Me edith fusese deja he at, î să î ăl i ea sa a o side at ă t e uia să-l ducem pe tata înău t u, î ai te de sosi ea lui. P i u a e, a adus u fotoliu u otile şi, u oa e a e difi ultate, tatăl eu ă fost t a spo tat î asă. Cî d a aju s do to ul Me edith, el îşi e e ise considerabil, iar doctorul a plecat la scurt timp, de la î d ag ă e a posi il a tata să fi „muncit prea mult". Desigu ă î t egul episod l-a e ăjit foa te ult pe tatăl eu şi, la e ea a elei dis u ii di i oul lo dului Da li gto , el î epuse de ult să lu eze la fel de intens ca înainte. Prin urma e, odul î a e a fi putut fi a o dat î legătu ă u edu e ea ăspu de ilo u e a delo o p o le ă si plă. Di pu tul eu de ede e, difi ultatea e a spo ită de faptul ă î ulti ii a i tatăl eu şi u i e î epu¬se ă - dintr-un motiv pe care nu l-a î eles i i î d u ade ă at — să o i di e î e ai pu i , astfel î ît, după sosi ea sa la Da li gto hall,


hia şi s u tele s hi u i de epli i e esa e o u i ă ii u o i fo serviciu aveau loc într-o at osfe ă de sti ghe eala e ip o ă.

a ii de

î ele di u ă, -a gî dit ă solu ia opti ă e a să stă de o ă î intimitatea camerei sale, dîndu-i astfel posi ilitatea de a hi zui î li işte asup a situa iei ou eate, după ple a ea ea. Si gu ele pe ioade î a e tatăl eu putea fi găsit î a e ă e au dis-de-di i ea ă şi sea a tî ziu. Alegî d-o pe prima, am urcat într-o di i ea ă la ă ă u a de la a sa dă aflată deasup a a ipii se ito ilo şi a ătut î et la uşă. Ra eo i a a ut eu oti să i t u î a e a tatălui eu î ai te de a eastă o azie şi a fost f apat di ou de spa iul edus şi de auste itatea ei. î i amintesc, într-ade ă , ă i p esia ea de atu i fusese ă a i t at î t -o elulă de î hisoa e, î să e posi il a a est lu u să fi a ut legătu ă atît u lu i a sla ă a di i e ii, it şi u di e siu ile a e ei sau u goli iunea pe e ilo . Că i tatăl eu dăduse pe delele î lătu i şi - ă ie it şi î ă at o plet î u ifo ă - şedea pe a gi ea patului, de u de p i ise e ide t i i ea zo ilo . Sau el pu i p esupu eai ă p i ise e ul, dat fii d ă de la fe es¬t ui a lui u p ea ai puteai edea alt e a î afa ă de iglele de pe a ope işu i şi de jghea u ile pe t u s u ge ea apei. La pa de pet ol de lî gă pat fusese sti să, iar cînd l-a ăzut pe tatăl eu p i i d dezap o ator la cea pe care o adusesem i şo at epede a să î i lu i eze d u ul î ti p e u a s a a şu edă, a fitilul. După e a fă ut a est lu u, a o se at şi ai i e efe tul lu i ii sla e e i t a î a e ă şi felul î a e ea î sufle ea t ăsătu ile eregulate ale hipului z î it, da a e î ă i pu ea espe t, al tatălui eu. — Ah, a spus îzî d s u t, t e uia să ştiu ă tata s-a s ulat şi e gata să-şi î eapă ziua. — M-a s ulat a u t ei easu i, a spus el, ap pî ă în picioare.

ăsu-rîndu- ă destul de e e di

— Spe ă e azu ile legate de gută u îl i t eaz pe tata. — Dorm exact cît am nevoie. Tatăl eu s-a î ti s sp e si gu ul s au di a e ă, u s au i di le , si, sprijinindu-se u a î două îi ile de spăta ul lui, s-a ridicat în picioare. Cînd l-


a ăzut stî d î fa a ea, u i-a putut da sea a e a t î e ăsu ă e a o o¬şat di p i i a i fi ită ii şi î e ăsu ă dato ită o i eului de a se adapta la tavanul care cobora abrupt. —A

e it ai i a să- i po estes

e a, tată.

— Atunci po esteşte s u t şi up i zăto . Mai a as ult spo o ăi d toată di i ea a. —I

azul ăsta, tată, a

şi alt e a de fă ut de ît să te

să t e di e t la su ie t.

— T e i la su ie t şi dă-i drumul. Unii di t e oi

ai au şi de lu u.

— Foarte bine. Din o e t e ei să fiu s u t, a să fa tot posi ilul a să dau satisfa ie. Ade ă ul este ă î ulti ul ti p tata a de e it di e î e ai eputi ios. Astfel î ît pî ă şi î dato i ile de ajuto de ajo do îi depăşes a u pute ile, î ăl¬ i ea sa o side ă - la fel ca mine, de altminteri - ă, atîta ti p ît tata a fi lăsat să î depli eas ă î dato i ile pe a e le a e î p eze t, el a ep e¬ze ta o a e i a e pe a e tă la ad esa gospod㬠i ii fă ă p o le e a a estei eşedi e şi î deose i la ad esa i po ta tei î t e ede i i te a io ale de săptă î a iitoa e. Chipul tatălui

eu, aflat î î tu e i , u a t ădat i i u fel de e o ie.

— In mod special, am continuat eu, s-a găsit de u ii ă ă u t e uie să i se ai ea ă tatei să se eas ă la asă, i dife e t da ă sî t sau u usa¬fi i de fa ă. — A se it la asă zi de zi ti p de i ize i şi pat u de a i, a e a at tatăl eu, u o o e pe fe t stăpî ită. — în plus, s-a hotă ît a tata să u ai du ă i i u fel de tă i î ă ate, i i hia pe dista ele ele ai i i. A î d î ede e a este li ită i şi u os-cînd p e ui ea pe a e o a o dă tata o iziei, a al ătuit ai i lista e izuită de î dato i i pe a e tata a fi soli itat să le î depli eas ă de a u î ai te. Mi-a displă ut efe ti să-i înmînez u ata de hî tie pe a e o i ea , aşa ă a pus-o pe a ¬gi ea patului. Tatăl eu s-a uitat lu g la ea şi apoi şi-a întors p i i ea ăt e i e. î ă u i se itea i i o u ă de e o ie î e p esia fe ei, ia îi ile aflate pe spăta ul s au ului pă eau pe fe t ela ate. I dife e t da ă


stătea sau u o oşat, e a i posi il să u te gî deşti la i pa tul p eze ei sale fizi e, a eeaşi a e o ligase î d a la se iozitate doi do i a e i i, afla i pe a heta di spate a u ei aşi i. î t -un tîrziu, el a spus : — Atu i a i ăzut doa di auza t eptelo . Sî t st î he. A t e ui să i se spu ă lui Sea us să le aşeze u se ade î ai te să ai pă eas ă şi alt i e a a elaşi lucru. — Desigu . I o i e az, pot să fiu î

edi at ă tata a studia a eastă foaie?

— Ar t e ui să i se spu ă lui Sea us să aşeze t eptele u se ade. Şi asta, fi eşte, î ai te a a eşti do i să î eapă să soseas ă di Eu opa. — Desigu . Bi e, tată, o di i ea ă u ă. A ea sea ă de a ă la a e se efe ea do işoa a Kenton a urmat foarte curî d după a eastă î tîl- i e, da ă u u a o fi fost hia sea a a eleiaşi zile. Nu î i pot a i ti de e u ase la ulti ul etaj al asei, ed ă u de şi ul de do itoa e pe t u oaspe i dau î o ido . Da , după u am spus deja, am foarte vie în memorie amintirea felului în care soarele ce î epea să apu ă păt u dea p i fie a e uşă des hisă şi ăz ătea pe o ido , î raze porto- alii. Şi pe î d t e ea p i fa a a elo do itoa e efolosite, î ău t ul u uia di t e ele silueta do i¬şoa ei Ke to -a chemat profilînduse în dreptul unei ferestre. Gîndindu- ă ai i e şi a i ti du- i de odul î a e do işoa a Ke to î i o ise î epetate î du i desp e tatăl eu, aşa u se p eze ta î ti pul p i ei ei pe ioade la Da li gto hall, u e de i a e ă a păst at î e o ie i agi ea a elei se i to i a eşti a i. Fă ă î doială ă a a ut u a u¬ it se ti e t de i ă atu i î d, de la fe east a oast ă, a p i it a î doi silueta tatălui eu aflată dedesu t. U ele plopilo ăzuse ă peste o a e pa te di pajişte, dar soa ele lu i a î ă a el ol î depă tat u de pa ta u a sp e hioş . Tatăl eu putea fi ăzut stî d lî gă ele pat u t epte de piat ă, adî it î gî du i. Vî tul îi ăs olea pu i piept㬠ătu a. Pe u ă, î ti p e oi p i ea , el a u at treptele foarte încet. Aju s la apăt, s-a î to s şi a coborît, ceva mai repede. Intorcîndu-se î ă o dată, a ă as ia ăşi e iş at îte a se u de, p i i d î delu g t eptele di fa a sa. I t -un tîrziu, le-a u at şi a doua oa ă, iş i du-se


foarte încet. De data asta a o ti uat să ea gă de-a u ezişul pajiştii pî ă î d a aju s ap oape de hioş , după a e s-a î to s şi a e it î et î apoi, fă ă a o hii să i se dezlipeas ă di pă î t. De fapt, u îi pot des ie iş ă ile efectuate atunci mai bine decît o face do işoa a Ke to î s isoa e. A ăta într-ade- ă „de pa ă spe a să găseas ă eo piat ă p e ioasă pe a e o s ăpase acolo". î să ăd ă î ep să fiu p eo upat de a i ti i şi poate ă a est lu u este pu i ridicol. La urma urmei, excursia aceasta reprezi tă pe t u i e o o azie a ă de a ă dele ta di elşug u u e¬ oasele f u use i ale i utu ilo di A glia şi ştiu ă ai tî ziu oi eg eta espus da ă ă oi lăsa dist as ai ult de ît se u i e. De fapt, o se ă î ă u a otat i i di e s-a întîmplat în drum sp e a est o aş, î afa ă de s u ta efe i e fă ută la op i ea pe oasta dealului, efe tuată hia la î eput. Este o o isiu e î t -ade ă i po ta tă, a î d î vedere cît de mult mi-a plă ut ălăto ia de ie i u aşi a. îmi alesesem traseul pî ă la Salis u u a e g ijă, e itî d ap oape o plet d u u ile p i ipale. Poate ă u o a li s-a fi pă ut ă uta fa e o olu i i utile, î să ea i-a dat posi ilitatea să fiu a ¬to ul u ui u ă ap e ia il de p i elişti din cele recomandate de doa a S o s î e ele tele sale olu e şi t e uie să spu ă a est lu u -a u u at foa te ult. Fii d ă o a e pa te a ti pului a t a e sat te e u i ag i ole, si i d î ă i i eas a plă ută a fî e elo , ia adeseori m-am trezit înce-tinind foarte mult iteza Fo dului, a să pot ap e ia mai bine frumuse ea u ui u s de apă sau a u ei ăi pe lî gă a e t e ea . I să, din cîte- i adu a i te, u a ai o o ît di aşi ă pî ă ap oape de Salisbury. Cu a ea o azie, ă deplasa pe u d u lu g şi d ept a e a ea fi e e î ti se şi de o pa te şi de alta. De fapt, î lo ul a ela te e ul de e ise a de şes, fă î dute să po i desluşi u p i i ea la a e dista ă î toate di e iile, ia tu la ated alei di Salis u e a izi ilă î fa ă, la o izo t. Mă up i ¬sese o dispozi ie se i ă şi ed ă a esta a fost oti ul pe t u a e e gea ia ăşi foa te î et, edepăşi d p o a il i isp eze e ile pe o ă. Cu atît ai i e, ă i a ăzut la ti p o găi ă tăi du- i alea şi deplasî du-se cît mai încet cu et u de o ăta ia a e, la î dul ei, şi-a puti ă. A op it Fo dul a la u ijlo ul d u ului î fa a ea. Aşteptî d u î heiat ălăto ia, op i du-se î


o e t şi ăzî d ă u se iş ă, a apelat la la o , da a easta u a fă ut alt e a de ît să dete i e eatu a să î eapă a iuguli e a de pe jos. E aspe at deja, e a pe pu tul de a o o î di aşi ă şi a ea u pi io pe s a ă î d a auzit o o e de fe eie st igî d: — Ah, ă og ult să trecusem de o

ă ie ta i, do

ule. P i i d î ju , a

ăzut ă to

ai

casă ă ă eas ă aflată la a gi ea d u ului, di a e ieşise î goa ă o fe eie tî ă ă u şo , a ă ei ate ie fusese fă ă î doială at asă de la o . T e î d pe lî gă i e, ea s-a ăpustit asup a găi ii, a luat-o î a e şi a î eput s-o legene, cerîndu-şi di ou ie ta e fa ă de i e. După e a asigu at-o ă u se î tî plase i i ău, a spus : — Vă ul u es di suflet ă a i op it şi u a i ăl at-o pe Nellie. E o făptu ă de isp a ă, e dă ele ai a i ouă pe a e le-a i ăzut eodată. A i fost foa te a a il ă a i op it. Şi p o a il ă ă şi g ă ea i. — O, u ă g ă es delo , a spus zî i d. Pe t u p i a dată după ul i a i, pot să fa lu u ile pe î delete şi t e uie să spu ă este o e pe ie ă foa te plă ută. Vede i, ă aflu î t -o ălăto ie de plăcere. — Ah, e f u os, do

ule. Şi p o a il ă

e ge i la Salis u .

— Intr-ade ă . De fapt, eea e se ede a olo e hia auzit ă este u edifi iu sple did.

ated ala, u-i aşa ? A

— A, aşa este, do ule, e foa te f u oasă. Mă og, si e ă să fiu, eu u prea e g la Salis u , aşa ă u as putea să spu e a t u a ată de ap oape. Da să şti i, do ule, ă de ai i ede lopot i a ît e ziua de lu gă. Cîteodată ea a e p ea deasă şi i se pa e ă a dispă ut u totul. I să ă pute i da sea a si gu ă într-o zi f u oasă a a easta p i eliştea e i u ată. — î î tătoa e. — Sî t e t e de e u os ătoa e ă u e-a i ăl at-o pe Nellie, domnule. A u t ei a i a a ut o oas ă estoasă a e a fost o o îtă tot aşa, hia î lo ul ăsta. A fost u to ii foa te e ăji i.


— Cît de tragic, am-spus pe un ton sumbru. — Ah, hia aşa, do ule. U ii spu ă oi, ei de la fe ă, sî te o iş ui i să i se lo eas ă sau să i se o oa e a i alele, da u e ade ă at. Băie elul eu a plî s zile î şi . A i fost foa te a a il ă a i op it pe t u Nellie, do ule. Da ă a i do i să pofti i î ău t u pe t u o eaş ă de eai, a u ă tot -a i dat jos, a i fi foarte bine venit. V-ar prinde bine la drum. — Sî te i î t -ade ă foa te a a ilă, da ed ă a fi i e să e g ai departe. As ea să aju g la Salis u şi să a ti p să p i es u e oasele pu te de at a ie ale o aşului. — Desigu , do

ule. Bi e, ă

ul u es î ă o dată.

Am pornit din nou la drum, mergînd, dintr-un motiv oarecare - poate pe t u ă ă aştepta să-mi iasă î ale şi alte ietă i de la fe ă -, u a eeaşi iteză edusă di ai te. T e uie să spu ă a eastă î tîl i e s u tă i-a creat cumva o foa te u ă dispozi ie. Bu ătatea si plă pe t u a e i se ul- u ise, p e u şi u ătatea si plă a e i se ofe ise î s hi , ă fă use ă î t -u fel să ă si t pli de a î t fa ă de tot eea e ă aştepta î zilele u ătoa e. A easta a fost, aşada , sta ea de spi it î a e a ple at de ai i la Salis u . C ed î să ă a t e ui să ă î to o lipă la p o le a tatălui eu, ă i i se pa e ă e posi il să fi dat ai de e e i p esia ă l-am tratat oare¬cum edeli at î p i i a apa ită ilo sale pe ale de a se edu e. Ade ă ul este ă u putea p o eda î alt od şi sî t o i s ă e i fi de a eeaşi pă e e după e ă oi fi p eze tat o te tul ge e al al a elo zile. Cu alte u i te, î se ata o sfătui e i te a io ală e u a să ai ă lo la Da li gto hall se î t e edea a e i ăto hia atu i şi u e pe itea să fi i dulge i sau să „o luă pe ocolite", în plus, e i po ta t să e a i ti ă, deşi Da li gto hall a ea să fie gazda ai ulto e e i¬ e te de î se ătate egală î u ăto ii ap o i ati i isp eze e a i, a ea o sfătui e di a tie e a p i a. P esupu ă e a elati lipsi i de e pe- ie ă şi ă u a ea de gî d să lăsă i i la oia î tî plă ii. De fapt, ă î to adeseo i la a ea o sfătui e şi o p i es , di ai ulte oti e, a pe u pu t de ăs u e di ia a ea. î p i ul î d, ed ă o privesc ca pe acel moment al carierei cînd m-am atu izat u ade ă at a ajo do . Asta u î sea ă ă aş o side a ă de e ise eapă at u


majordom „ a e" şi î o i e az u e de o pete a ea să efe tuez ap e ie i de a est ge . î să da ă a fi i e a te tat eodată să afi e ă de-a lungul carierei ele a do î dit el pu i o pă ti i ă di alitatea ese ială a e este „demni-tatea", el ar trebui î d u at sp e o sfătui ea di martie 1923 ca ep eze tî d o e tul î d a de o st at pe t u p i a dată ă aş fi apa il să. posed o ase e ea alitate. A fost unul din acele evenimente care, într-o etapa ese iala a e olu iei, te soli ită hia peste li itele pute ii şi apa ită ii de a e dispui, fă î du-te astfel să adop i ulte io oi ite ii î fu ie de a e să te jude i. Fi eşte, o sfătui ea a eea a fost e o a ilă şi di u totul alte oti e, aşa u aş do i să e pli î o ti ua e. Co sfătui ea di a fost pu tul ul i a t al u o pla u i de lu gă du ată ale lo dului Da li gto . P i i d î u ă, se poate edea li ¬pede, î t -ade ă , modul cu p egătise î ăl i ea sa a est lu u î pe ioada ulti ilo t ei a i. Di îte î i a i tes , i i ial dî sul u fusese atît de p eo upat de t atatul de pa e atu i î d fusese ela o at, la sfî şitul p i ului ăz oi o dial, şi ed ă se u i e spus ă i te esul său a fost dete ¬ i at u atît de o e a i a e ate tă a tratatului, cît de prietenia cu Herr Karl-Heinz Bremann. He B e a a izitat p i a oa ă Da li gto hall la foa te s u t după ăz oi, î d î ă pu ta u ifo a de ofi e , şi a fost e ide t pe t u o i i e e a de fa ă ă legase o st î să p iete ie u lo dul Da li gto . A est lu u u -a surprins, î t u ît î i puteai da sea a di t -o p i i e ă He B e a e a u ge tle a de a e u ă- u ii ă. După e a pă ăsit a ata ge a ă, dî sul a e e it la i te ¬ ale destul de egulate î u ăto ii doi a i şi u puteai să u o se i u oa e a e î g ijo a e p o¬ esul de dete io a e p i a e t e ea de la o izită la alta. Hai ele îi e au di e î e ai să ă ă ioase, o stitu ia di e î e ai f agilă, î o hi îi ap㬠use o p i i e de o hăituit, ia la ulti ele izite o iş uia să pet ea ă pe ioade lu gi de ti p uitî du-se î gol, e i î d sea a de p eze a î ăl i ii sale şi îteodată i i de faptul ă dî sul i se ad esa. Aş fi tras concluzia ă He B e a sufe ea de o oală g a ă, da ă î ăl i ea sa u a fi fă ut atunci cîteva remarce care m-au asigu at ă u aşa stau lu u ile. Lo dul Da li gto î suşi t e uie să fi fă ut p i a di t -o serie de mai multe izite la Be li pe la sfi situl lui şi î i amintesc efectul profund pe care aceasta l-a a ut asup a dî sului. Zile î şi după e s-a î to s, a pă ut p adă u o


f ă î tă i i te se şi i i te ă o dată, î t e î du-l cum i-a p iit ălăto ia, i-a ăspu s : „Tul u ăto , Ste e s. P ofu d tul u ăto . E ai a e uşi ea să t atezi u ad e sa î i s î felul ăsta. O uptu ă o ¬pletă u t adi iile a estei ă i". E istă î să şi o altă a i ti e a e i-a ă as iu î tipă ită î e o ie î legătu ă u a eastă hestiu e. Astăzi, î e hea sală de a hete u se ai află i i o asă, ia î ăpe ea spa ioasă, u ă e¬ ul ei ta a î alt, îi se eşte do ului Fa ada a u ge de gale ie. I să pe e ea î ăl i ii sale ea e a f e e t î t e ui ată, a şi asa lu gă a e îi o upa o u ă pa te di spa iu, pentru e i e ea la i ă a t eize i de i ita i sau poate hia ai ul i. De fapt, sala de a hete este atît de spa ioasă î ît, la e oie, la asa a e e ista se ai adăugau şi altele, a să ai ă lo i ize i de i ita i. Fi eşte ă î zilele o iş uite lo dul Darlington lua masa, la fel ca domnul Farraday în ziua de azi, în at osfe a ai i ti ă a suf age iei, a e poate găzdui î o di ii opti e a i u douăsp eze e pe soa e. I să î a ea sea ă de a e î i adu a i te suf age ia u putea fi folosită di t -un motiv sau altul, iar lordul Darlington cina cu un singur invitat - ed ă e a Şi Ri ha d Fo , u oleg de se i iu di pe ioada î d î ăl i ea sa lu a la Fo eig Offi e - î i e ¬sitatea sălii a hetelo . Ve i fi de a o d, fă ă î do¬ială, ă situa iile cele mai dificile legate de se itul la asă se i es to ai î d e istă doi ese i. Di pu tul eu de vede e, as p efe a să se es u ei si gu e pe soa e, hia da ă a fi u st ăi . Cî d sî t de fa ă doi ese i, hia da ă u ul di t e ei este p op iul tău stăpî , e el ai g eu să ealizezi e hili ul di t e soli itudi e şi iluzia a se ei, ese ¬ ial pe t u u u se i iu la asă. A esta este ge ul de situa ii î a e a eo i te po i de a asa de suspi iu ea ă p eze a ta stî je e.şte o e sa ia. Cu acea ocazie, o mare parte a camerei se afla în întuneric, iar cei doi ge tle e i şedeau u ul li gă elălalt la ijlo ul esei - ult p ea lată a să le pe ită să stea fa ă î fa ă - î lu i a î p ăştiată de lu i ă i pe asă şi ele ă i ul di pa tea ea¬laltă a î ăpe ii, î a e le ele t os eau. A hotărît să- i edu la i i u p eze a, stî d î u ă la o dista ă ult ai a e de asă de ît ea la a e -aş fi postat de o i ei. Desigu ă a eastă st ategie p eze ta u eaju s e ide t, de fie a e dată î d î ai ta sp e zo a lu i ată a să-i se ¬ es pe ge tle e i, paşii ei ăsu au u zgo ot u ult î ai te de a aju ge la asă, at ăgî d ate ia asup a sosi ii ele i i e te î t -o a ie ă


oste ta¬ti ă. Ea a ea î să a ele e it de a fa e a pe soa a ea să fie doa pa ial izi ilă ît ti p ă î ea e iş at. Şi hia pe î d stătea aşa î u ă, la oa e a e dista ă de lo ul u de ei doi ge tle e i şedeau la ijlo ul rîndului de scaune goale, l-am auzit pe lordul Darlington vorbind despre Herr Bremann, u o iş uita sa o e al ă şi li da, a e ăsu a oa e u i te s î jurul acelor ziduri masive. — A fost duş a ul eu, spu ea dî sul, da s-a purtat întotdeauna ca un gentleman. Ne-a t atat de e t u ul pe elălalt ti p de ai i e de sase lu i î care ne-a o a dat e ip o . A fost u ge tle a a e şi-a îndeplinit isiu ea şi u i-a pu tat pi ă. I-a şi spus: „As ultă, a u sî te duş a i şi a să ă at u ti e u tot e o să a la î de î ă. Da , după e o să se te i e leste ă ia asta, -o să ai t e uias ă să fi duş a i şi o să bem un pahar î p eu ă". Pa tea u îtă e ă di t atatul ăsta eiese ă sî t u i i os. Fii d ă i-a spus ă -o să ai fi duş a i după e o să se î heie totul. I să u pot să-l p i es î o hi şi să-i spu ă de fapt asta sîntem? Ia e a ai tî ziu, î u sul a eleiaşi se i, î ăl¬ i ea sa a spus u oa e a e g a itate, lăti î d di ap : „A dus ăz oiul ăsta a să e i e d epta¬tea î lu e. î e ă p i eşte, u a luat pa te la o e detă î pot i a asei germane". Iar astăzi, î d se aud fel de fel de o e desp e î ăl i ea sa, î d i ulă, atît de des î zilele a estea, tot soiul de spe ula ii idi ole u p i i e la oti ele dî sului, î i fa e plă e e să he a i ti ea o e ¬tului î d a p o u at cuvintele acelea di i i ă, î sala de a hete ap oape goală. I dife e t de o pli a iile a e s-au i it î e iste a î ăl i ii sale î a ii u ăto i, eu u ul u ă oi î doi i i¬odată ă do i a de a edea „dreptate pe lumea asta" i-a î sufle it toate a iu ile. La s u tă e e după sea a a eea, a p i it t ista este ă He B e a s-a î puş at î t -u t e î t e Ha u g şi Be li , î ăl i ea sa a fost, fi eşte, foa te a ătut şi a luat i ediat ăsu i de t i ite e a u ui ajuto ă es şi a o dolea elo sale ăt e F ău B e a . Cu toate a estea, după îte a zile de st ăda ii, î a e şi eu a fă ut tot posi ilul a să fiu de folos, î ăl i ea sa u a


putut des ope i ad esa i ă ui di fa ilia lui He B e a . Se pă ea ă pe t u ît a ti p a esta u a usese asă, ia fa ilia se risipise. Sî t o i s ă, şi fă ă a eastă este t agi ă, lo dul Da li gto a fi fă ut a elaşi lu u; do i a de a edea u ate ed eptatea şi sufe i a îi e a p ea adî î ădă i ată î suflet a să fi putut p o eda altfel. Aşa stî d lu u ile, î săptă î ile a e au u at o ii lui He B e a , î ăl i ea sa a î eput să acorde din ce în ce mai mult din timpul dînsului problemei crizei Germaniei. Di e şi ge tle e i i flue i şi esti i au de e it oaspe i o iş ui i ai eşedi ei printre ei aflîndu-se, di îte î i a i tes , pe so alită i a lo dul Da iels, p ofeso ul Ma a d Ke es şi do ul H.G. Wells, e u itul auto , p e u şi al ii pe a e u îi oi u i ai i fii d ă e au „neoficiali" — şi puteau fi găsi i adeseo i î p eu ă u î ăl i ea sa, adî i i î dis u ii e i eau o e î şi . U ii oaspe i e au atît de „ eofi iali", i it a fost i st uit să iă asigu ă membrii personalului nu le-au aflat ide titatea sau, î u ele azu i, ă i i ă a u i-au ăzut î t e e e. Totuşi - şi spu a est lu u u o a u ită î d ie şi e u oşti ă -lo dul Da li gto u a fă ut i iodată efo tu i de a as u de e a de o hii şi de u e hile ele. î i adu a i te ă, î u e oase o azii, îte u a di t e a este pe so alită i se op ea î ijlo ul u ei p opozi ii p ivind precaut î sp e i e, da î ăl i ea sa spu ea: „A, e î egulă. De fa ă u Ste e s pute i spu e o i e, ă asigu ". P i u a e, p i efo tu i eî t e upte î p i ii doi a i a e au u at o ii lui He B e a , î ăl i ea sa, î p eu ă u Şi Da id Ca dinal, care devenise ola o atoul său el ai ap opiat î a ea pe ioadă, au euşit să st î gă laolaltă o la gă alia ă de pe so alită i a e î pă tăşeau o i ge ea ă u t e uia a situa ia di Ge a ia să fie lăsată să pe siste. A eştia u e au u ai ita i i şi ge ¬ a i, i şi elgie i, f a ezi, i die i şi el e ie i. E au diplo a i şi pe so alită i politi e de a g î alt, disti şi ep eze ta i ai le ului, ilita i î eze ă, s iito i şi gă dito i. U ii ge tle e i e au fe o ¬ i şi, a şi î ăl i ea sa, ă la Ve sailles u se p o e¬dase o e t şi ă e a i o al să pedepseşti î o ti¬ ua e o a iu e pe t u u ăz oi a e se î heiase. Al ii a ifestau, e ide t, o p eo upa e ai i ă pe t u Ge a ia sau lo uito ii ei, da e au de pă e e


ă, da ă haosul e o o i e se i stalase î a ea a ă u a fi op it, el s-ar putea ăspî di u o epe-zi iu e î g ijo ătoa e î î t eaga lu e. Pe la î eputul lui î ăl i ea sa a io a u u s op p e is î i te. A esta era reunirea, chiar la Darlington hall, a celo ai i flue i ge tle e i al ă o sp iji fusese îştigat î ede ea o ga i¬ză ii u ei o fe i e i te a io ale „neoficiale" - o o fe i ă a e să dis ute ijloa ele p i a e puteau fi e izuite prevederile cele mai aspre ale tratatului de la Versailles. Ca să e ite oste eala, o ase e ea o fe i ă t e uia să posede sufi ie tă g eutate a să poată a ea u efe t hotă îto asup a o fe i - elo i te a io ale „oficiale", dintre care îte a a usese ă deja lo u s opul de la at de a e izui t atatul, da nu euşise ă de ît să p odu ă a ă 㬠iu e şi o fuzie. P i ul ost u i ist u de atu i, do ul Llo d Geo ge, a u ase o ga iza ea u ei alte a i o fe i e î p i ă a a lui şi i i ial s opul î ăl i ii sale e a o o a ea u ei eu iu i la Darlington hall, î ede ea asigu ă ii u ui ezultat satisfă ăto a u a e a acestui eveniment. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor mari depuse de dînsul şi de Şi Da id, li ita de ti p s-a do edit p ea st i tă; î să, dat fii d ă şi o fe i a do ului Geo ge s-a î heiat fă ă a se fi luat eo hotă î e, î ăl i ea sa s-a fi at asup a u ei oi a i o fe i e p og a ată să ai ă lo a ul u ăto î El e ia. î i a i tes ă, î t -o di i ea ă di a eastă pe ioadă, adu î du-i lordului Da li gto afeaua î salo aş, dînsul mi-a spus u o doză de dezgust, î ti p e î pătu ea The Ti es : — F a ezii ăştia. Zău, Ste e s. F a ezii ăştia. — Da, domnule. — Şi î d te gî deşti ă lu ea t e uie să e adă alătu i de ei. Aju ge să- i adu i ami te şi î i do eşti o aie u ă. — Da, domnule. — Ulti a dată î d a fost la Be li , Ste e s, a o ul O e ath, u e hi p iete al tatălui eu, a e it la i e şi i-a spus : „De e e fa e i u a a asta? Nu ede i ă u ai pute o ti ua aşa?" A fost foa te te tat să-i spu ă nemernicii ăştia de f a ezi sî t de i ă. A ut să-i at ag ate ia ă e glezii u


t atează p o le a î odul ăsta. î să ă uies ă u po i fa e ase e ea lu u i. Nu a e oie să-i o i de ău pe d agii oşt i alia i. Da si plul fapt ă f a ezii e au ei ai i t a ¬sige i u p i i e la eli e a ea Germaniei de sub povara cruzimii tratatului de la Versailles a recla¬mat din ce în e ai p o u at e esitatea de a adu e la eu iu ea de la Da li gto hall el pu i u ge tle a di F a a a e să ai ă o i flue ă fă ă e hi o asup a politi ii e te e a ă ii sale. L-am auzit, într-ade ă , pe î ăl i ea sa de îte a o i e p i î d ideea ă, fă ă pa ti ipa ea u ei ase¬ e ea pe so alită i, o i e dis u ie efe itoa e la Ge a ia u î se a alt e a de ît o do adă de auto ul u i e. I o se i ă, dî sul şi u Şi Da id au t e ut la ela o a ea a estei etape de isi e a p e¬găti ilo , ia faptul ă a fost a to ul hotă î ii ea ătute u a e pe se e au î fa a u o epetate o sta ole a o stituit o e pe ie ă u ilitoa e. Au fost t i ise e u ă ate s iso i şi teleg a e şi hia î ăl i ea sa a fă ut t ei ălăto ii u ai la Pa is pe du ata a două lu i. î ele di u ă, o i-nînd acordul unui anumit francez deosebit de cunos¬cut — a să-i spun simplu „Monsieur Dupont" -care ur a să pa ti ipe la eu iu e î t -un mod strict „ o fide ial", a fost sta ilită şi data o fe¬ i ei. Este o a de a el memorabil martie 1923. Pe ăsu ă e se ap opia a eastă dată, p esiu ile pe a e le si ea asup ă-mi, deşi de atu ă ult ai odestă decît cele a e îl apăsau pe î ăl i ea sa, erau tot ai a i. î i dădea p ea i e sea a ă, da ă eu ul di oaspe i a o side a ă î ti pul şede ii sale la Da li gto hall u a e efi iat de tot confortul, acest fapt ar putea avea repercusiuni neînchipuit de mari. în plus, ăsu ile pe a e a ea de gî d să la iau e au î g euiate î t u ît u ştia p e is a e e a u ă ul de i ita i. Cu o fe i a e a de u i el foa te idi at, u ă ul pa ti ipa ¬ ilo fusese li itat la doa optsp eze e ge tle e i foa te disti şi şi două doa e - o o tesă ge a ă şi fo ida ila doa ă Elea o Austi , a e pe atu i lo uia î ă la Be li , î să fie a e putea pe u ă d eptate să adu ă se eta i, ale i şi i te p e i şi u e ista i i o odalitate de sta ili e a u ă ului e a t de pe soa e de a est ge pe a e t e uia să îl a e î ede e. Mai mult decît atît, mi-a dat sea a ă u ele di pă i u au să aju gă u ît a ti p î ai te de ele t ei zile fi ate pe t u o fe¬ i ă, a o dî du-şi astfel ăgazul e esa pe t u a p egăti te e ul şi a so da dispozi ia elo lal i i i¬ta i,


deşi data e a tă a sosi ii lo e a şi ea esigu ă. Aşada , e a li pede ă pe so alul u u ai ă t e uia să u eas ă di g eu şi să a ifeste o ît ai a e p o ptitudi e u puti ă, da se u e ea de ase e ea să fa ă do ada u ei fle i ilită i eo iş¬ uite. De fapt, pe t u ît a ti p a fost de pă e e ă a eastă u iaşă soli ita e ă eia t e uia să-i fa e fa ă u putea fi satisfă ută da ă u adu ea pe ¬so al supli e ta di afa ă. A eastă op iu e, totuşi, sepa at de te e ile pe a e î ăl i ea sa le ut ea pe u ă d eptate fa ă de felul u se ăspî des î fele, ă adu ea î situa ia de a ă izui pe ele e te e u os ute to ai î d o g eşeală putea osta foa te s u p. P i u a e, a î eput să ă p egătes pe t u zilele a e ă aşteptau, la fel a u ge e al a e se p egăteşte de ătălie: a ela o at u ea ai a e g ijă o s he ă spe ială de pe so al, a e să a ti ipeze ele ai di e se e e tualită i; am analizat care e e au pu tele sla e şi a pu es la sta ili ea u o ăsu i pe a e să le apli ă î situa ii ep e ăzute, da ă a este pu te o ieşi u a la i eală; a e s pî ă a olo î ît -am adresat membrilor personalului într-un limbaj însufle ito , î stil ilita , fă î du-i să î eleagă ă, deşi t e uiau să u eas ă î t u it epuiza t, a eau oti e să fie foa te î d i ă îşi o î depli i înda¬toririle în zilele care urmau. „Se p ea poate a isto ia să se s ie su a est a ope iş", le-a spus. Ia ei, ştii d ă u e a ge ul de o î linat spre afi a ii e age ate, au î eles pe fe t ă u au să se î tî ple lu u i extraordinare. Vă e i da sea a, aşada , a a e e a a osfe a do i a tă la Da li gto hall atu i î d tatăl eu a ăzut î fa a hioş ului - faptul întîmplîndu-se exact cu două săptă î i î ai te de posi ila sosi e a p i ilo oaspe i - şi la e -am gîndit î d a spus ă u a ea ti p „să o luă pe o olite", î o i e az, tatăl eu a des ope it apid o etodă de a o oli li ită ile i puse efi ie ei sale p i i te di ia de a du e tă i î ă ate. I agi ea sa î pi gî d u ă u io pli u uste sile de u ă at, î pe, pe ii aşezate la î tî pla e, da î totdeau a u ate, î ju ul eai i elo , eştilo şi fa fu ioa elo , a e îteodată se ă a u oa a u ui î zăto a ula t, a de e it fa ilia ă elo di asă. E ide t ă î ă u putea e ita să e u e la î dato i ile se itului la asă î suf age ie, î să î est ă u io ul îi dădea posi ilitatea să î depli eas ă su p i zăto de ulte lu u i. De fapt, pe ăsu ă e se ap opia a ea soli ita e a o fe i ei, tatăl eu pă ea


ă este o ie tul u ei t a sfo ă i ui itoa e. E a ap oape a şi u o fo ă sup a atu ală a fi pus stăpî i e pe el, fă î du-l să a ate u douăze i de a i ai tî ă . De pe hip îi dispă use î u ă pa te e p esia a ătută di ulti ul ti p şi îşi edea de t e u i u atîta igoa e ti e eas ă, î ît u st ăi a fi ezut ă e istau ai ulte pe soa e, u u a si gu ă, a e î pi geau ă u ioa e pe coridoarele de la Darlington hall. Cît desp e do işoa a Ke to , pa ă î i a i ¬tes ă te siu ea es î dă di a ele zile a a ut u efe t e a a il asup a ei. i i te, de pildă, u o e t cînd s-a î tî plat să o î tîl es pe o i¬do ul di spate. A est o ido , a e este u ge de ale p i ipală de a es ăt e a e ele pe sonalului de la Darlington hall, a fost di totdeau a o zo ă destul de t istă, di auză ă lu i a zilei u putea păt u de î lu gi ea sa o side a ilă. Chia şi î zilele f u oase o ido ul e a atît de î tu e at, î ît a eai i p esia ă e gi p i t -un tunel. Cu a ea o azie, da ă u aş fi e u os ut paşii do işoa ei Ke to auzi du-se pe duşu ea î ti p e e ea sp e i e, aş fi putut s-o ide tifi u ai după siluetă. M-am oprit într-u ul di pu i ele lo u i u de o fîsie st ălu itoa e de lu i ă ădea pe podea şi, î d s-a apropiat, am spus : „A, do işoa ă Ke to ". — Da, domnule Stevens? — Do işoa ă Ke to , ă î t e da ă i-aş putea at age ate ia asup a faptului ă le je ia de pat pe t u etajul de sus a t e ui să fie gata pî ă poi-mîine. — Problema este pe cale de a se rezolva în între¬gime, domnule Stevens. — Ah,

ă u u să aud asta. To

ai î i e ise î

i te, atîta tot.

E a pe pu tul de a po i ai depa te, î să do işoa a Ke to u s-a iş at. Pe u ă a ai fă ut u pas sp e i e, aşa î ît o ază de lu i ă i-a ăzut pe hip şi i-a o se at e p esia supă ată. — Di pă ate, do ule Ste e s, a u sî t e t e de o upată şi ăd ă u a i i o lipă de ăgaz. Da ă aş a ea ă a atîta ti p li e ît este e ide t ă a e i du ea oast ă, atu i u a e plă e e -aş î toa e se iciul plimbîndu- ă p i asă şi amintindu- ă de sa i ile de a e du ea oast ă ă a hita i pe fe t.


— Ei haide, do işoa ă Ke to , u e e oie să te î fu ii aşa. A t e uie să ă asigu ă u ai pie dut di ede e...

si

it doa ă

— Do ule Ste e s, este a pat a sau a i ea oa ă î ulti ele două zile ă a i si it a eastă e oie. Este e t e de u ios ă a e i atît de ult ti p î ît să pute i ut eie a p i asă, de a jî du-i pe eilal i u o e ta ii g atuite. — Do işoa ă Ke to , faptul ă po i să ezi ă a ti p do edeşte ai ult de ît o i e a ea du itale lipsă de e pe ie ă. Nădăjduies ă î a ii a e o e i î i ei fo a o i agi e ai la ă a eea e se î tî plă î t -o asă a aceasta. — Vo i i î pe a e ă desp e „ma ea ea lipsă de e pe ie ă", do ule Ste e s, da se pa e ă u î i pute i i di a i i o g eşeală î u a pe a e o fa . Alt i te i u ă î doies ă a i fi fă ut-o deja şi î ă destul de a ă u it. Bi e, a u a ult de lu u şi as ap e ia da ă u -a i ai u ă i şi î t e upe î felul ăsta. Da ă a e i atît de ult ti p li e , a putea fi ai p ofita il da ă la i pet e e ieşi d să lua i o gu ă de ae . A t e ut pe lî gă solu ia ea ai u d u ul. Aju sese fu ios al paşilo ei

i e, e gî d apăsat î sp e apătul o ido ului. Hotă î d ă ă e a să las lu u ile aşa u sî t, i-a o ¬ti uat şi eu ap oape de uşa de la u ătă ie î d a auzit zgo otul a e se î d eptau di ou sp e i e.

— De fapt, domnule Stevens, mi-a spus ea, v-aş uga a de a u ai ad esa i di e t ie. — Do

î olo să u ă

işoa ă Ke to , e tot o eşti?

— Da ă e e esa să- i o u i a i e a, -aş uga să o fa e i p i t -un esage . Sau poate p efe¬ a i să s ie i u ile el şi să i-l t i ite i. Sî t sigu ă ă ela iile oast e de mun ă o fi ult ai desti se. — Do

işoa ă Ke to ...

— Sî t e t e de o upată, do ule Ste e s. U ile el s is, da ă esajul i se pa e ît de ît o pli at. Sau poate ă p efe a i să o i i u Ma tha, u Dorothy sau cu oricare din membrii de gen masculin ai personalului, pe care îl


ap e ia i d ept sufi ie t de de de î ede e. A u lu u, aşa ă ă las să ă pli a i ai depa te.

t e uie să

ă î to

la

O i ît de i ita tă a fi fost o po ta ea do i¬şoa ei Ke to , u i-am putut pe ite să ă gî des ult ti p la ea, î t u ît p i ii i ita i sosise ă deja. Rep eze ta ii de peste hota e e au aştepta i a ia peste două sau t ei zile, î să ei t ei ge tle¬ e i la a e î ăl i ea sa s-a referit numindu-i „e hipa gazdă" doi i işt i de la Fo eig Offi e, a e e au p eze i st i t „ o fide ial", şi Şi David Cardinal - e ise ă de e e, a să p egăteas ă te e ul ît ai ate t u puti ă. Ca î totdeau a, u s-au fă ut efo tu i de a i se as u de e a î e e e i t a şi ieşea di di e sele î ăpe i î a e a eşti ge tle e i se aflau adî i i î dis u ii şi astfel u i-a fost i posi il să- i fo ez o a u¬ ită i p esie desp e sta ea de spi it ge e ală di a eastă etapă a dez ate ilo . Bi eî eles ă î ăl¬ i ea sa şi olegii dî sului au fost i te esa i de o cît mai p e isă i fo a e e ip o ă efe itoa e la fie a e di pa ti ipa ii a e e au aştepta i. I să p eo upă ile dî şilo s-au concentrat cu o majo¬ritate covîrsitoare asupra unei singure persoane -cea a lui Monsieur Dupont, ge tle a ul di F a a -şi asup a posi ilelo sale si patii şi a tipatii. I t -un anumit moment cred, într-ade ă , ă a i t at î fu oa şi l-am auzit pe unul din gentlemeni spunînd: „S-a putea a soa ta Eu opei să depi dă efe ti de odul î a e o şti să-l convingem pe Dupont". S-a î tî plat a to ai î toiul a esto dis u ii p eli i a e î ăl i ea sa să î i î edi eze o isiu e sufi ie t de eo iş uită a să- i a iî ă î i te pî ă î i i atît ziua de azi, alătu i de elelalte î tî plă i pe a e, e ide t, u a ea u să le uit şi a e u au să ai ă lo î ti pul a elei săptă î i e a a ile. Lordul Darlington m-a he at la dî sul î a i et şi i-am putut da seama i ediat ă e a oa e u agitat. S-a aşezat la i ou şi, a de o i ei, a e u s la des hide ea u ei ă i - de data asta era un Who's Who -, î to î d îte o pagi ă la întîmplare. — A, Ste e s, a î eput dî sul u o o şala ă p efă ută, pă î d apoi ă u ştie u să o ti ue.

ai


A ă as a olo î pi ioa e, gata să-i î lătu sti ghe eala u p i a o azie, î ăl i ea sa a ai î to s pagi ile p e de o lipă, s-a aple at î fa ă a să e eteze ate t u u e şi pe u ă a spus : — Ste e s, î i dau sea a ă i i e să fa i u lu u oa e u

eo iş uit.

— Domnule? — Asta doa fii d ă a e o e tul ăsta. — M-aş u u a foa te

atîtea lu u i i po ¬ta te la a e ne gîndim în ult să ă pot fi de folos, do

ule.

— î i pa e ău ă t e uie să adu î dis u ie aşa e a, Ste e s. Ştiu ă şi du eata eşti p o a il e t ao di a de o upat. I să u-mi dau seama cum Du ezeu o să ă des urc altfel. A aşteptat u o e t, î ti p e lo dul Da li gto şi-a îndreptat din nou ate ia sp e Who's Who. După a eea a spus, fă ă să-şi idi e p i i ea: — P esupu

ă eşti fa ilia izat u lu u ile lu eşti.

— Domnule? — Lu u ile lu eşti, Ste e s. Păsă i, al i e. Eşti fa ilia izat u ele, u-i aşa? — Mă te

ă u ă î eleg p ea i e, do

ule.

— Hai să jo u ă ile pe fa ă, Ste e s. Şi Da id este u p iete foa te e hi. A a ut u ol ep e uit î o ga iza ea a estei o fe i e, î d ăz es să spu ă fă ă el u l-a fi o i s pe Mo sieu Dupo t să i ă ai i. — întocmai, domnule. — Totuşi, Ste e s, Şi Da id a e şi işte iud㬠e ii. Poate ă ai o se at şi dumneata. L-a adus u el pe fiul său Regi ald. I alitate de se eta . Fapt este ă el, tî ă ul Regi ald, se a ăsăto i î u î d. — Da, domnule. — Şi Da id tot î ea ă să-şi î e e fiul lu u ile lu eşti de Tî ă ul a e a u douăze i şi t ei de a i.

eo i i a i.


— întocmai, domnule. — A să t e di e t la su ie t, Ste e s. î tî -plăto , eu sî t asul tî ă ului. P i u a e, Şi Da id -a ugat pe i e să-l î ă pe Regi ald lu u ile lu eşti. — întocmai, domnule. — Şi Da id î suşi găseşte a eastă sa i ă des u aja tă şi ă uieşte ă u o a putea î depli i î ai te de ziua u ii lui Reginald. — întocmai, domnule. — Ade ă ul este a eu sî t e t ao di a de o upat, Ste e s. Şi Da id a t e ui s-o ştie, da o i u -a ugat pe i e să a g ijă. î ăl i ea sa s-a op it şi a î eput di

ou să e eteze pagi a.

— Să î eleg ă do i i să-i t a s it eu espe ¬ti ele i fo gentleman? am spus eu.

a ii tî ă ului

— Da ă u ai i i î pot i ă, Ste e s. A fi o a e uşu a e pe t u Da id ă tot î t ea ă di două î două o e da ă a fă ut-o. — î eleg, do actuale.

ule. T e uie să fie e t e

de eplă ut î

i e. Şi

o di iile p esiu ilo

— Fi eşte ă asta u se î ad ează i i pe depa te de î dato i ile du itale, Stevens. — Voi fa e tot e î i stă î puti ă, do ule. Totuşi, s-a putea să î tî pi g eută i î găsi ea o e tului fa o a il t a smite ii u o ase e ea i fo a ii. — i-aş fi foa te e u os ăto da ă ai î e a ă a , Ste e s. Foa te a a il di pa tea du itale. As ultă, u e e oie să o iei de la fa e ea lu ii. Spu e-i doar lu u ile ese iale şi gata. Metoda ea ai si plă e ea ai u ă, ăsta-i sfatul meu. Stevens. — Da, do

ule. Voi fa e tot e î i stă î puti ă.

— I i sî t foa te e u os ăto , Ste e s. Dă- i de şti e u

te des u i.


După u ă pute i i agi a, a fost pu i luat p i su p i de e de eea e i se e use şi, î od o iş uit, pe t u o ase e ea p o le ă aş fi hi zuit îtă a e e. Cu toate a estea, dat fii d ă se i ise î t -o pe ioadă atît de aglo e ată, nu mi-a putut pe ite să ă gî des p ea ult la ea şi -a hotă ît, aşada , să o ezol u p i a o azie. Di îte î i a i tes , t e use doa o o ă de la încredin- a ea isiu ii î d l-a o se at pe tî ă ul do? Ca di al si gu î i liote ă, aşezat la u ul di i ou i şi a so it de le tu a u o do u e te. Studiindu-l ate t pe tî ă ul ge tle a a putut, u s-a zi e, să ap e iez difi ultatea pe a e o î tî pi ase î ăl i ea sa şi hia şi tatăl tî ă ului. Fi ul stăpî ului eu pă ea u tî ă o ştii ios şi î ă at, ia t ăsătu ile sale dădeau la i eală ulte î suşi i f u oase. Totuşi, i î d sea a de p o le a are se e ea dis utată, as fi p efe at u sigu a ă să a de-a fa e u u tî ă ge tle a ai lipsit de g iji şi hia ai uşu ati . I i o i e az, hotă-rîndu- ă să rezolv problema într-u od satis¬fă ăto şi ît ai epede u puti ă, a i t at în bibliote ă şi, op i du- ă la i ă dista ă de i oul do ului Ca di al, a tuşit dis et. — le ta i- ă, do

ule, da a

— Ade ă at? a spus do De la tata?

să ă t a s it u

esaj.

ul Ca di al e ă ¬dăto , idi î du-şi p i i ea di hî tii.

— Da, domnule. La urma u

elo , adi ă.

— Stai pu i . Tî ă ul ge tle a s-a aplecat spre servieta de la picioare, de unde a scos un eio . a et şi u — Dă-i drumul, Stevens. A

tuşit di

ou şi a

dat o ii

— Şi Da id do eşte să şti i, do îte a aspe te ese iale.

ele u to

ît a

putut de i pe so al.

ule, ă doa ¬ ele şi ge tle e ii dife ă î

P o a il ă a fă ut o i ă pauză a să- i al ă¬tuies f aza u do ul Ca di al a s os u oftat şi a spus :

ătoa e, ă i


— Asta o ştiu p ea i e, Ste e s. N-ai — O şti i, do

ea să t e i la subiect?

ule?

— Tata ă su esti ează î pe a e ă. A fă ut le tu i şi do u e ta e i te să î tot a est do e iu. — Ade ă at, do

ule?

— De fapt, nici nu m-a — Aşa de i, do

u ă de

ai gî dit la alt e a î ulti a lu ă.

ule, î a est az, poate ă

esajul

eu este de p isos.

— Po i să-l asigu i pe tata ă sî t, î t -ade ă , foa te i e i st uit. A eastă se ietă e pli ă o hi de î se ă i di toate u ghiu ile pe a e i le-am putea închipui, a spus dînsul, împingînd-o cu piciorul. — Ade ă at, domnule? — Ba ed hia ă a a alizat fie a e pe ¬ uta e de a e este apa ilă o e eas ă. As ea să-l î edi ezi pe tata de a est lu u.

i tea

— O voi face, domnule. Do ul Ca di al a pă ut ă se desti de pu i . A ai ati s o dată se ieta — de care a ea te ¬di a să-mi feresc privirea — şi a spus : — P esupu ă te-ai î t e at de e i e eu se ieta lî gă a u ştii. î hi-puieşte- i ă a des hide-o cine nu trebuie. — Ar fi deose it de eplă ut, do

i e. Ei i e,

ule.

— Desigu , asta da ă u u a a găsit tata o p o le ă u totul ouă la a e ea să ă gî des , a spus dî sul, î d eptî du-se brusc în scaun. — Nu pot să

ed ă a găsit, do

ule.

— Nu? Nimic în plus despre acest Dupont? — Mă te

ă u, do

ule.

A fă ut tot posi ilul a să u- i t ădez e aspe¬ a ea, des ope i d ă o sa i ă pe a e ezuse ă a î depli it-o se afla î fa a ea la fel a şi pî ă atu i.


C ed ă î i adu a gî du ile pe t u a fa e î ă u efo t, î d tîiiă ul ge tle a s-a idi at deo¬dată î pi ioa e şi, st î gînd servieta la piept, a spus: — Bu , ed ă a Stevens.

să ies să iau o gu ă de ae . î i

ul u es pe t u ajuto ,

A usese de gî d să î e să ai a o î t e¬ ede e u do ul Ca di al fă ă î tî zie e, î să a est lu u s-a dovedit imposibil, în mare parte dato ită sosi ii hia î după-amiaza aceea - u eo două zile ai de e e de ît îl aştepta - a do ului Le is, se ato ul a e i a . Mă afla jos, la i e î ă ă u ă, şi ă ocupam de listele cu provizii cînd am auzit undeva deasupra capului zgomotul in o fu da il al u o aşi i a e se op ise ă î u te. G ă i du- ă să u , am întîlnit întîm-plăto u do işoa a Ke to pe o ido ul di spate -scena ulti ei oast e dis u ii î o t adi to iu, fi eşte - şi poate ă to ai a eastă efe i ită oi i¬de ă a fă ut-o să ă î ă la o po ta ea opil㬠eas ă pe a e o adoptase u a ea o azie. Fii d ă atu i î d a î t e at-o cine anume sosise, do i¬şoa a Ke to a t e ut pe lî gă i e spu î d doa atît: „Un mesaj, da ă este e a u ge t, do ule Ste e s". Faptul a fost e t e de eplă ut, î să i eî eles ă u- i ă î ea de ît să ă g ă es să aju g sus. Pe domnul Lewis mi-l a i tes a fii d u ge tle¬ a u o statu ă i pu ătoa e şi u u zî et i e¬ oito î tipă it ai tot timpul pe chip. Sosirea sa prematură i-a i o odat e ide t pe î ăl i ea sa şi pe olegii dî sului, a e izase ă pe î ă o zi sau două de i ti itate î ede ea efe tuă ii p egăti ilo . Cu toate a estea, atitudi ea p o u at fa ilia ă a do ului Le is şi afi a ia pe a e a fă ut-o la i ă, ă Statele U ite „ o fi î totdeau a de pa tea d eptă ii şi o e u oaşte fă ă supă a e ă la Ve sailles se o isese ă g eşeli", a pă ut să o t i¬ uie î u ă ăsu ă la îştiga ea î ede ii „e hipei gazdă" a î ăl i ii sale. I ti pul desfăşu ă ii i ei, o e sa ia e e ise î et, da sigu de la meritele Pennsylvaniei natale a domnului Lewis în confe- i a a e u a să ai ă lo , ia atu i î d ge tle e ii şi-au aprins cîte un trabuc, unele dintre spe ula iile a a sate au pă ut a fi la fel de o fi¬de iale ca acelea rostite înainte de sosirea domnului Lewis. La un moment dat, domnul Lewis le-a spus elo afla i de fa ă:


— Sî t de a o d u du ea oast ă, do ilo , ă Mo sieu Dupo t al ost u poate fi total impre- izi il. I să da i- i oie să ă spu ă de u lu u pute i fi sigu i î legătu ă u el. Ce a desp e a e i i u î ape dis u ie. S-a aple at î fa ă şi a gesti ulat u sublinia spusele. — Dupo t îi u ăşte pe ge o î e şu a e pe a e -a

î aî

a e i ea t a u ul, pe t u a-şi

a i. I-a u ît şi î ai te de ăz oi, ia a u e i g eu să o p i epe i, do ilo .

îi u ăşte u

Acestea spuse, domnul Lewis s-a eze at di ou de spăta ul s au ului şi zîmbetul binevoitor i-a revenit în întregime pe chip. — Spu e i- i î să, do ilo , a o ti uat dî sul, po i oa e ă o da i u f a ez pe t u ă-i u ăşte pe ge a i? La u a u ei, u f a ez a a ea destule motive s-o fa ă, u-i aşa? A e istat o lipă de uşoa ă sti ghe eală, î ti p e do mesei. Apoi lordul Darlington a spus:

ul Le is a p i it î ju ul

— Fi eşte, o a u ită doză de ese ti e t este i e ita ilă, î să şi oi, e glezii, a luptat di g eu şi ultă e e î pot i a ge a ilo . — Da dife e a, a spus do ul Le is, pa e a fi ă oi, e glezii, u îi ai u î i u ade ă at pe ge ¬ a i. I să di pu tul de vedere al francezilor, germanii au dist us i iliza ia de ai i, di Eu opa, şi u e istă pedeapsă destul de g ea pe t u ei. Fi eşte ă la oi î Statele U ite a eastă pozi ie este o side ată ep a ti ă, da eea e -a nedu¬merit întotdeauna este cum de voi, englezii, u î pă tăşi i o ep ia f a ezilo . I fo d, aşa u a i spus, şi A glia a a ut pie de i g ele î ăz oi. A ai e istat o pauză stî je itoa e î ai te a Şi Da id să spu ă, destul de şo ăito : — Noi, englezii, am privit de multe ori lucrurile de acest gen altfel decît francezii, domnule Lewis. — Ah. S-a zi e ă e istă u fel de dife e ă de te pe a e t.


Zî etul do ului Le is a pă ut ă se lă geşte spu î d asta. A dat di ap a pe t u si e, a şi u i s-a fi lă u it deodată ulte lucruri, după a e a t as di trabuc. E posi il a e o ia ea să se a este e a u u o i tui ie ta di ă, î să a se ti e tul i e defi it ă a ela a fost o e tul î a e a sesizat pe t u p i a oa ă e a iudat, poate hia fă a i , u p i i e la a est gentleman a e i a , fe e ăto î apa e ă, î să, da ă ă u¬ielile ele au fost t ezite atu i, a fost e ide t ă lo dul Da li gto u le î pă tăşea. Că i, după eo două lipe de tă e e stî je ită, î ăl i ea sa a pă ut ă a luat o hotă î e. — Domnule Le is, a spus dî sul, hai să fiu si e . Majo itatea e glezilo o side ă d ept jos i ă atitu-di ea F a ei î p eze t. Pute i, î t -ade ă , să o u i i şi dife e ă de te pe a e t, da î li să ed ă o i desp e e a ai ult de ît atît. Nu se ade să u ăşti î o ti ua e u duş a î felul ăsta după e o fli tul s-a î heiat. Da ă l-ai î i s, asta a t e ui să aju gă. Nu te ai apu i să-l şi lo eşti, î o hii oşt i, o po ta ea f a e¬zilo a de e it di e î e ai a a ă. Se pa e ă a eastă afi a ie i-a p odus o oa e a e satisfa ie do ului Le is. Dî sul a u u at e a î se de î elege e şi le-a zî it ul u it o e¬se ilo p i o ii de fu de iga ă a e pluteau a u de s î ju ul esei. Di i ea a u ătoa e a adus şi alte pe soa e sosite înainte de vreme, anume ele două doa e di Ge a ia, a e ălăto ise ă î p eu ă, î iuda a tot eea e şi-ar fi imaginat lumea despre marele contrast dintre familiile din care p o e eau, şi a e au adus u dî sele u e hipaj u e os de doa e de companie şi ale i, p e u şi o su ede ie de ufe e. După a eea, u ge tle a italia a sosit după-a iază, î so it de u alet, u se eta , u „e pe t" şi doi ă a i u olul de ga dă pe so ală. Nu î i pot î hipui u de a ezut a est ge tle a ă i e, de i-a adus pe a eştia di u ă, da t e uie spus ă e a destul de iudat să-i ezi la Da li gto hall pe ei doi ă a i solizi şi tă u i, p i i d ă ui-to î toate di e iile, la î i a et i de lo ul u de se î tî pla să se afle ge tle a ul italia . I tî plăto , aşa u s-a des ope it î zilele u ătoa e, stilul de u ă al gă zii pe so ale i pu ea a u ul di ei să ea gă sus şi să doa ă la o e eo iş uite, pe t u a se şti u sigu a ă ă ă a u o se afla la dato ie î u sul op ii. Cî d î să, auzi d pe t u p i a dată de a est


aranjament, am încercat s-o i fo ez pe do işoa a Ke to , ea a efuzat di ou să dis ute u i e, aşa î ît a fost o ligat, pe t u a ezol a p o le a ît ai epede u puti ă, să s iu u ile el şi să i-l st e o pe su uşa a erei. Ziua u ătoa e a ai adus î i a oaspe i şi, u două zile î ai te de î epe ea o fe i ei, Da li gto hall e a deja pli ă de oa e i de toate a io alită ile, a e stăteau de o ă î a e ele lo sau ză o eau apa e t fă ă i i u s op precis în vestibul, pe cori-doare sau pe paliere, examinînd tablouri sau obiecte de a tă. To i i ita ii se pu tau u te ito u ul fa ă de elălalt, da o at osfe ă destul de î o dată, a a te izată î p i ul î d p i eî ede e, pă ea a fi do i a tă î a eastă etapa. Şi, efle tî d pa ă a eastă sti ghe eală, ale ii şi la heii î so ito i pă eau a se p i i î t e ei u o ă eală p o u ată, î ît pî ă şi p op iul eu pe so al e a ap oape u u os ă a ea atît de ult de lu u, î ît u t e uia să pet ea ă ult ti p u ei. Cam acesta a fost momentul cînd, îngrijindu- ă de u e oasele soli ită i ă o a t e uia să le dau satisfa ie, a p i it î tî plăto pe fe east ă şi a desluşit silueta tî ă ului do Ca di al, a e ieşise la ae î pa ul di ju ul asei. Ca de obicei, îşi i ea se ieta st î s la piept şi a ăzut ă se pli a agale pe aleea care încercuieste gazonul, cufundat în gînduri. Mi-a a i tit, fi eşte, de isiu ea pe a e o p i ise î legătu ă u tî ă ul ge tle a şi -a gî dit ă decorul în aer liber, în mijlo ul atu ii, şi ai u -sea ă su ie tul de dis u ie al gîştelo , aflat la î d î ă, u a fi delo epot i it pe t u a o u i a esajul a e î i fusese î e¬di at. I plus, i-a dat sea a ă, da ă aş ieşi epede şi m-aş as u de î spatele tufişului a e de odode d o de lî gă alee, u a t e e ult şi a apă ea şi do ul Ca di al. As putea atu i să-i ies î ai te şi să-i t a s it esajul. E ide t ă u e a ea ai su tilă st ategie, î să e i ap e ia ă a eastă sa i ă, deşi a ea fă ă î doială i po ta a ei, u ep eze ta o p io itate de p i o di î a el o e t. O u ă uşoa ă a ope ea pă î tul şi o u ă pa te a f u zişului, î să e a o zi lî dă pe t u a ea pe ioadă a a ului. A st ă ătut gazo ul î g a ă, -a plasat î spatele tufişului şi u după mult timp am auzit apropiindu-se paşii do ului Ca di al. Di efe i i e, a fă ut o i ă g eşeală de ap e ie e a o e tului î d t e uia să apa . A usese de gî d să ies la i eală î d do ul Ca di al se afla î ă la o dista ă ezo a ilă, î aşa fel încît să ă adă la ti p şi să p esupu ă ă ă î d epta sp e hioş sau sp e


ghe eta g ădi a ului. Aşa -aş fi putut p efa e ă îl edea pe t u p i a oa ă şi l-as fi putut at age î o e sa ie î t -un mod nepre- ăzut. S-a î tî plat î să să î i fa apa i ia pu i a tî ziu şi ă te ă l-a a spe iat pe tî ă ul ge tle a , a e şi-a t as i ediat se ieta de lî gă i e şi a st î s-o la piept cu a î două îi ile. — î i pa e foa te ău, do

ule.

— Pentru numele lui Dumnezeu, Stevens. M-ai speriat de-a binelea. M-am gî dit ă at osfe a s-a î i s i el pe sus. — î i pa e foa te ău, do

ule, î tî plăto î să a

— Da, pe t u u ele lui Du

e a să ă t a s it.

ezeu, st aş i ă spai ă a

— Da ă î i pe ite i să t e di e t la su ie t, do gîstele acelea nu departe de noi.

t as.

ule. O se a i, ă rog,

— Gîstele ? A p i it î ju pu i

edu e it.

— A, da. Gîşte, asta sî t. — Mai o se a i şi flo ile şi a uştii. De fapt, u a easta este ea ai u ă pe ioadă î a e le pute i edea î toată sple doa ea lo , î să e i aprecia, do ule, ă o dată u sosi ea p i ă e ii, o asista la o s hi a e - o s hi a e u totul deose ită - în aceste locuri. — Da, sî t sigu ă pa u ile u a ată hia atît de i e a u . Da a să fiu absolut sincer, Stevens, nu prea eram atent la f u use ile atu ii. E destul de eli iştito . Mo sieu Dupo t a sosit î ea ai p oastă dispozi ie posi ilă. E a t asta ne mai lipsea. — Monsieur Dupont a sosit ai i la eşedi ă, do —A u

ule?

eo ju ătate de o ă. E u plit de p ost dispus.

— Ie ta i- ă, do

ule. T e uie să

ă o up i e¬diat de dî sul.

— Desigu , Ste e s. Ei i e, ai fost a a il ă ai ieşit să stă

de o ă.


— Vă og să ă ie ta i, do ule, î tî plăto , ai a ea să ă o u i îte ceva despre subiectul - u hia du ea oast ă a i spus o - f u use ilo atu ii. Da ă e i a ea u ă oi a să ă as ulta i -as fi extrem de e u os ăto , da ă te ă a t e ui să aştept o altă o azie. — Mă og, a ia aştept, Ste e s. Deşi ie î i pla desp e peşti, de apă u gătoa e sau să ată.

ai

ult peştii. Ştiu totul

— Toate ietă ile o fi de folos pe t u dis u ia oast ă u ătoa e, do ule, î o i e az, a u ă og ult să ă ie ta i. Nu ştia ă Mo sieu Dupo t a şi sosit. M-a g ă it să aju g î apoi î asă, î tîl-nindu- ă i ediat u p i ul la heu care mi-a spus : „V-a ăutat peste tot, do ule. A e it ge tle¬ a ul francez". Mo sieu Dupo t e a u ge tle a î alt şi elega t, u o a ă ă u tă şi u o o lu. Sosise î ge ul de hai e pe a e le poa tă adeseo i ge tle-manii de pe o ti e t şi pe tot pa u sul şede ii sale a ea, î t -ade ă , să păst eze apa e a ă e ise la Da li gto hall î t -o si plă izită de plă e e şi p iete ie. După u a ătase do ul Ca di al, Mo sieu Dupo t u sosise î t -o stare de spirit fa o a ilă. Nu î i pot a i ti a u tot e îl sup㬠ase de la sosi ea î A glia, u îte a zile î u ă, î să u ul di oti ele p i ipale e a ă se alesese u îte a ă i du e oase la pi ioa e î ti p e ut e¬ie a p i Lo d a, te î du-se ă acestea se vor infecta. L-am trimis pe valetul dî sului la do işoa a Ke to , î să a easta u l-a î piedi at să po eas ă di degete de bandaje".

ai

ulte o i pe zi şi să- i spu ă: „Majordom ! Mai am nevoie de

Sta ea sa de spi it a pă ut ult ai u ă după e l-a ăzut pe do ul Le is. Dî sul şi u se ato ul a e i a s-au salutat a doi e hi olegi şi au fost î o ti ua e ăzu i î p eu ă ap oape tot estul zilei, îzî d de lu u i de a e-şi aduceau aminte. Se o se a, de fapt, ă e i ătatea ap oape pe a- e tă a domnului Lewis cu Monsieur Dupont se dovedea un serios neajuns pentru lordul Da li gto a e i ea eapă at, fi eşte, să ai ă o dis u ie st i t pe so ală u acest distins gentleman înainte de începerea dezbaterilor. Am asistat în cîteva


î du i la î e ă ile fă ute de î ăl i ea sa de a-l trage deoparte pe Monsieur Dupo t pe t u o o e sa ie o fide ială, pe t u a de fie a e dată do ul Le is să li se alătu e zî ito , f'ă î d îte o e a ă de ge ul: „Ie ta i- ă, do ilo , da e istă u lu u a e ă edu e eşte foa te ult", aşa î ît î ăl¬ i ea sa se edea î s u t ti p e oit să as ulte alte î tî plă i esele povestite de domnul Lewis. Cu toate acestea, exceptîndu-l pe domnul Lewis, eilal i oaspe i, poate di tea ă sau di spi it de o t adi ie, s-au e i ut p ude t la dista ă de Mo sieu Dupo t, fapt e ide t hia şi î a ea at o¬sfe ă î ge e al eze ată şi a e se pa e ă a s os şi ai ult î elief ă, într-un fel, Monsieur Dupont era cel a e de i ea heia ezultatelo pe t u zilele u ătoa e. Co fe i a a î eput î t -o di i ea ă ploioasă di ulti a săptă î ă a lui a tie 1923, în decorul oarecum nepotrivit al salonului - o solu ie aleasă pe t u satisfa e ea alită ii „ o fide iale" a ulto a di t e ei p eze i, î o hii ei, de fapt, apa e a de fa ilia itate do î dise deja o ua ă uşo idi olă. E a destul de iudat să ezi î ăpe ea a eea, pot i¬ ită ai deg a ă pe t u fe ei, pli ă pî ă la efuz u atît de ul i ge tle e i se e i, în haine închise, sezînd cîte t ei sau pat u u ul lî gă altul pe o a apea. î să atît de a e e a hotă î ea a u ito pe soa e de a păst a apa e ele u ui si plu e e i e t so ial, î ît e sese ă pî ă la des hide ea şi i e ea pe ge u hi a u o e iste şi ziare. A fost e oit, î u sul a elei p i e di i e i, să i t u şi să ies î pe a e ă di î ăpe e, aşa î ît u a putut u ă i dez ate ile i î t egi e. Da î i a i tes ă lo dul Da li gto a des his dis u iile ad esî d u u e it ofi ial i ita ilor, înainte de a trece la conturarea puternicelor argu¬mente morale în favoarea îndulcirii cîtorva din pre¬vederile tratatului de la Versailles, subliniind u ia¬şele sufe i e ă o a hia dî sul le fusese a to î Ge a ia. Auzise , fi eşte, a este se ti e te e p i ate de î ăl i ea sa u u e oase p ileju i a te ioa e, î să o i ge ea u a e a o it î a eastă o pa ie sele tă a fost atît de a e, î ît fă ă oia ea a fost di ou iş at. U ăto ul a e a luat u î tul a fost Şi Da id Ca di al şi, deşi a pie dut destul de ult di ele spuse, dis¬ u sul său i s-a pă ut a fi ult ai teh i î ese ă şi, a să fiu sincer, mi-a a depăşit posi¬ ilită ile de î elege e. I ge e al, î să, pozi ia a fost ap opiată de ea a î ăl i ii sale, e io î du-se în încheiere un apel la


î ghe a ea despăgu i ilo de ăz oi ge a e şi la et age ea t upelo f a eze di egiu ea Ruh ului. După a eea a o it o tesa ge a ă, î să î a el moment am fost obligat, dintr-un motiv pe care nu-l ai i i te, să pă ăses salo ul pe t u o pe ioadă ai a e de ti p. Cî d -a î to s, i ita ii se aflau î toiul dez ate ilo , ia dis u ia, ai ult desp e o e şi ata do î zilo , ă depăşea efe ti . Di îte a putut o se a, Mo sieu Dupo t u a i te e it delo î dis u ie, iar judecîndu-i atitu-di ea o o ă oasă e a g eu de spus da ă as ulta u ate ie eea e se spu ea sau da ă u u a e a adi it î alte gî du i. La u o e t dat, î d a pă ăsit î tî plăto î ăpe ea î ijlo ul dis u sului u uia dintre gentlemenii germani, Monsieur Dupont s-a idi at us şi a ieşit după mine. — Majordom, mi-a spus dî sul odată aju şi î hol, ă î t e da ă as putea săi s hi î ăl¬ ă i tea şi a dajele. Mă supă ă atît de ta e pi ioa ele, î ît i i u ai pot să fiu ate t la a eşti domni. îmi amintesc ca i-a t a s is do işoa ei Ke to e e ea de a t i ite pe cineva - printr-u esage , fi eşte - şi ă l-a lăsat pe Mo sieu Dupo t î sala de ilia d î aştepta ea asiste tei, î d p i ul la heu a o o ît s ă ile g ă it şi îndu¬re at, a să ă i fo eze ă tatălui eu i se fă use ău şi ă fusese transportat sus. După e tatăl eu a fost î ti s pe pat, au e istat îte a lipe î a e u a ştiut e să fa ai depa te. î t u ît, deşi u i se pă ea i di at să îl pă ăses î sta ea î a e se afla, u a ea a solut i i u o e t de ăgaz. Pe î d stătea î p ag şo ăi d, do işoa a Ke to a apă ut lî gă i e şi i-a spus : — Do ule Ste e s, o e ta a e a ai ult ti p de ît du ea oast ă. Da ă do i i, o să a eu g ijă de tatăl du ea oast ă. A să-l conduc pe do to ul Me edith sus şi a să ă dau de şti e da ă a e e a i po ta t de spus. — Mul u es , do

işoa ă Ke to , a

spus şi am plecat.


Cînd m-a î to s î salo , u ep eze tat al le ului o ea desp e g eută ile îndurate de copiii din Berlin. M-a t ezit i ediat ă a ea de u plut u eai şi afea o su ede ie de eşti ale i ita ilo . A o se at ă o pa te di ge tle e i o su au ăutu i al ooli e şi ă, î iuda p eze ei doa -nelor, unul sau doi î epuse ă să fu eze. i minte ă to ai pă ăsea salo ul i î d î îi i u eai i gol, î d do işoa a Ke to -a op it şi i-a spus : „Do ule Ste e s, do to ul Me edith to ai plea ă". I ti p e î i o ea, la ăzut pe do to î esti ul pu î du-şi i pe ea ilul şi pălă ia, aşa ă -am î d eptat sp e dî sul, i î d î o ti ua e eai i ul î îi i. Do to ul s-a uitat la i e u o e p esie e ul u ită. — Tatăl du itale u se si te p ea i e, a spus dî sul. Da ă situa ia se î ăută eşte, hea ă- ă i ediat. — Da, do

ule. Vă

ul u es , do

ule.

— Cî i a i a e tatăl du itale, Ste e s ? — Şapteze i şi doi, do

ule.

Doctorul Meredith s-a gî dit pu i şi apoi a

ai spus o dată:

— Da ă situa ia se î ăută eşte, hea ă- ă i ediat. I-a

ul u it di

ou şi l-a

o dus pî ă la uşă.

A eea a fost sea a î d, la s u t ti p după i ă, a su p i s o e sa ia di t e do ul Le is şi Mo sieu Dupo t. Di t -un motiv oarecare urca¬sem la camera lui Mo sieu Dupo t şi to ai ă p egătea să at, î să, î ai te de a fa e a est lu u, aşa u î i stă î o i ei, -a op it p e de o lipă a să as ult la uşă. Poate ă u toată lu ea o iş u¬ieşte să-şi ia a eastă i ă ăsu ă de p e au ie pe t u a e ita să io ă eas ă î t -u o e t a solut epot i it, î să eu aşa a p o edat î totdeau a şi ă asigu ă ul i olegi de easlă fa la fel. V eau să spu ă o ase e ea a iu e u i pli ă i i u fel de su te fugii şi ă u a a ut i te ia de a t age u u e hea la eea e a auzit î sea a a eea. Cu toate a estea, î tî pla ea a fă ut a atu i î d i-am lipit u e hea de uşa lui Mo sieu Dupo t să aud o ea do ului Le is şi, hia da ă u-mi pot


aminti cu precizie cuvintele pe care le-am auzit la început, ceea ce mi-a trezit ă uieli a fost to ul o ii sale. As ulta a elaşi glas lî d şi potolit u a e ge tle a ul a e i a fe e ase ultă lu e de î d sosise, da a u el o i ea o ua ă i o -fu da ilă de tăi ui e. Co ştie tiza ea a estui lu u, p e u şi faptul ă dî sul se afla î a e a lui Mo sieu Dupo t, ad esî du-i-se probabil acestui personaj atît de însemnat, mi-au op it i a să ată la uşă şi au fă ut să as ult î o ti ua e. Uşile do itoa elo de la Da li gto hall au o a u e g osi e şi u a putut i i u să aud toate epli ile. P i u a e, î i i e g eu să-mi amintesc acum cu exactitate ce am auzit, la fel cum mi-a venit mai tîrziu în cursul acelei seri, cînd i-a se ¬ alat p o le a î ăl i ii sale. O i u , asta u î sea ă ă u mi-a fo at o i p esie destul de la ă u p i i e la eea e se î tî pla î a e ă. Mai o et, ge tle a ul a e i a a a sa ideea ă Mo sieu Dupo t e a a ipulat de î ăl i ea sa şi de eilal i pa ti ipa i la o fe i ă, ă fusese i itat ai tî ziu u p e edita e, pe t u a da elo ¬lal i posi ilitatea să dis ute p o le e i po ta te î a se a sa, ă pî ă şi după sosi ea sa se putea o se a ă î ăl i ea sa a a ja i i dis u ii pe ¬so ale u ei ai i po ta i delega i fă ă să-l i ite pe Mo sieu Dupo t. Pe u ă, do ul Le is a î eput să e io eze a u ite e a e pe a e î ăl i ea sa şi eilal i le fă use ă la i ă î p i a sea ă după sosi ea dî sului. — Si e să fiu, do ule - l-am auzit spunînd pe domnul Lewis - m-a îngrozit atitudi ea lo fa ă de o pat io ii du ea oast ă. Au e s pî ă la a folosi cuvinte ca „ a a i" şi Jos i i". De fapt, i le-a şi otat în jurnal cîteva ore mai tîrziu. Mo sieu Dupo t a spus epede e a e u a din nou domnul Lewis:

euşit să aud, după a e a vorbit

— Da i- i oie să ă spu ă a fost î g ozit, do ule. Astea sî t u i te pe care le spui despre un aliat cu care ai luptat ot la ot u doa î i a a i î u ă ? A u u ai ştiu p e is da ă pî ă la u ă a ătut la uşă. E posi il, dată fii d atu a ala a tă a eea e auzise , să fi ezut de u ii ă ă e a ai i e să ă et ag, î o i e az, u a ză o it sufi ie t de mult - aşa u a t e uit să-i


e pli î ăl i ii sale la pu i ti p după a eea — a să aud e a a e să-mi ofere u i di iu efe ito la atitu¬di ea lui Mo sieu Dupo t fa ă de e a ele fă ute de domnul Lewis. î ziua u ătoa e, dis u iile di salo au pă ut a ati ge u ou p ag al i te sită ii, ia la o a p î -zului s hi u ile de epli i de e ise ă destul de î i se. I p esia ea a fost ă afi a iile e au î d eptate, pe u to a uzato şi u î d ăz eală spo ită, î di e ia fotoliului o upat de Mo sieu Dupo t, a e îşi î gîia a a u degetele şi o ea foa te pu i . Cî d dis u ia s-a întrerupt am o se at, aşa u fă ă î doială ă a fă ut-o î g ijo at şi î ăl¬ i ea sa, ă domnul Lewis l-a luat i ediat deopa te pe Mo sieu Dupo t, et ăgî du-se întru ol u de puteau sta de o ă î li işte, î i adu î t -ade ă a i te ă o dată, la s u t ti p după p î z, a dat peste ei doi ge tle e i dis utî d oa e u pe fu iş î d eptul uşii de la i liote ă şi a a ut i p esia e tă ă s-au întrerupt atunci cînd m-a ap opiat. î t e ti p, sta ea tatălui eu ă ăsese a eeaşi. Di îte î elesese , do ea o u ă pa te di zi şi l-a găsit î t ade ă do i d î pu i ele o azii î d a ea u o e t de ăgaz şi putea să u î a e a de la a sa dă. P i u a e, u a putut să dis ut u dî sul î ai te de a ea a doua sea ă după e se î ol ă ise di ou. Tatăl eu do ea î d a i t at, î să fata î asă pe a e o lăsase do işoa a Ke to a să ai ă g ijă de dî sul s-a idi at ăzî du- ă şi a î eput să-l zgîl îie de u ă. — Nepricopsito ! am exclamat. Ce te-a apu at să fa i u a a asta ? — Domnul Stevens mi-a spus să-l t ezes da ă ă î toa e i, do — Lasă-l să doa î

ă. Di

ule.

auza o oselii s-a

ol ă it.

— Mi-a spus să îl t ezes u ă ul tatălui eu.

eapă at, do

A esta a des his o hii, şi-a î to s pu i — Spe ă tata se si te p e de o lipă,

ule, a ostit fata şi a zgîl îit di

ou

apul pe pe ă şi s-a uitat la mine.

ai i e a u , a

spus. El s-a uitat mai departe la mine


după a e a î t e at: — Jos e totul în ordine? — Situa ia e destul de deli ată. A ia a t e ut de sase, aşa ă tata îşi poate î hipui p ea i e a e este at osfe a di u ătă ie î a est o e t. Ne ă da ea i s-a aşte ut pe hip. — Da e totul î o di e ? a î t e at î ă o dată. — Da, înd ăz es să spu ă di a est pu t de ede e po i fi li iştit. Mă u u foa te ult ă tata se si te ai i e. Cu oa e a e p ude ă, şi-a s os a ele de su u e tu ă şi şi-a privit obosit dosul îi ilo . A fă ut a est lu u u ti p e a ai î delu gat. — Mă u u ă tata se si te ult ai i e, a ed ă a t e ui î t -ade ă să ă î to . Cu deli ată.

epetat î ele di u ă. A u i-a spus, situa ia e destul de

El şi-a mai privit mîinile cîteva clipe. Apoi a spus încet: — Spe ă a

fost u tată u pe t u ti e. A

— Sî t foa te u u os ă a u

te si

i

îs uşo şi a

ai i e.

— Sî t î d u de ti e. U fiu de ădejde. Spe ă a ti e. Da p esupu ă u a fost. — Mă te ă a e foa te ou de di i ea ă. Tatăl

eu îşi p i ea î

fost u tată u pe t u

ulte ele fă ut a u , da pute

o ti ua e

— Sî t foa te u u os ă a u plecat.

te si

ostit:

sta de o ă di

îi ile, de pa ă l-a fi i itat uşo . i

ai i e, a

spus î ă o dată şi a

Cî d a o o ît, a găsit u a a de edes is la u ătă ie şi în general o at osfe ă e t e de î o dată la toate i elu ile pe so alului. Cu toate a estea, î i a i tes u ul u i e ă la o e tul se i ii i ei, a u o o ă


ai tî ziu, su alte ii specifice meseriei.

ei u au

a ifestat alt e a de ît efi ie a şi ali ul

A ea ă ea ă sală de a hete utilizată la apa¬ itate a i ă o stituie î totdeau a o p i elişte e o a ilă şi i i sea a a eea u a fă ut e ep ie de la egulă. Fi eşte ă efe tul p odus de î du ile eî t e upte de ge tle e i î costume de sea ă, pu î du-le într-o i fe io itate u e i ă atît de e i-de tă pe ep eze ta tele se ului f u os, e a destul de se e , î să u e ai pu i ade ă at ă a ele două a i a dela e a e atî au deasup a esei î ă foloseau gazul - eea e fă ea a î ăpe ea să fie î gîiată de o lu i ă li da şi dis etă - şi u p odu eau st ălu i ea o itoa e pe a e au î eput s-o furnizeze de la i t odu e ea ele t ifi ă ii. Cu o azia a elei a doua şi ulti e i e a o fe i ei -e a de aşteptat a ajo itatea oaspe ilo să se î p ăştie î ziua u ătoa e după p î z - o e¬se ii e u ase ă î u ă pa te la ae ul eze at a e putuse fi o se at î zilele di ai te. Pe lî gă o e sa ia a e se desfăşu a ult ai li e şi pe to u i ai idi ate, a aju s să se i i ul î t -un ritm izi il spo it. La sfî şitul i ei, a e di pu t de ede e p ofesio al a usese lo fă ă i i u fel de g eută i î se ate, î ăl i ea sa s-a ridicat în picioare pentru a se ad esa i ita ilo . A început exprimîndu-şi e u oşti a fa ă de to i ei preze i pe t u ă dis u iile di ti pul elo două zile a te ioa e, „deşi e o fo ta t de si e e pe alo u i", fusese ă pu tate î spi itul p iete iei şi al do i ei de a fa e a i ele să t iu fe. U itatea o se ată pe pa u sul elo două zile fusese ai a e de ît a fi putut spe a eodată, ia î tîl i ea „de o luzii" e u a să ai ă lo î di i ea a u ătoa e se a do edi, ădăjduia dî sul, ogată î a gaja e te di pa tea pa ti i¬pa ilo î legătu ă u eea e va întreprinde fiecare înainte de i po ta ta o fe i ă i te a¬ io ală di El e ia. A esta a fost o e tul - şi u î i dau sea a da ă a fost o a de e a planificat din vreme — î d î ăl i ea sa a î eput să e o e a i ti ea defu tului său p iete , He Ka l-Heinz Bremann. A fost un lucru destul de ei spi at, dat fii d ă su ie tul e a foa te d ag î ăl i ii sale, a e a ea te di a să-l dez olte pe î delete. Poate ă a ai t e ui spus şi ă lo dul Da li gto u a fost i iodată eea e se hea ă u o ito î ăs ut, astfel ă î s u t ti p toate a ele i i su ete e suge ează eastî pă ul şi t ădează faptul ă ate ia asiste ei a fost pie dută s-au fă ut auzite di e î e ai


desluşit î î ă¬pe e. T t -ade ă , î lipa î d lo dul Da li gto i-a îndemnat în sfirsit pe i ita i să se idi e şi să ea pe t u „pa e şi d eptate î Eu opa", intensitatea acelor sunete - poate şi di auza a tită ii ge e¬ oase de i a e fusese o su ată — mi s-a pă ut ă se î e i ează u p oasta eşte e. Oaspe ii se aşezase ă la lo şi e au pe pu tul de a elua o e sa ia, î d s-a auzit o ătaie auto ita ă î asă şi Mo sieu Dupo t s-a ridicat în picioare. Dintr-o dată î î ăpe e s-a fă ut li işte. Disti sul ge tle a a p i it de ju î p eju ul esei u o e p esie ap oape se e ă. Apoi a spus: — Spe ă u î al o î dato i e î edi ată alt ui a p eze t ai i, î să u a auzit p opunerea ca u ul di t e oi să osteas ă u toast î i stea gazdei oast e, o o a ilul şi amabilul lord Darlington. S-a auzit un murmur de aprobare. Monsieur Dupont a continuat: — Multe lucruri interesante s-au spus î a eastă asă î ulti ele zile. Multe lucruri importante. S-a op it, ia a u

î ăpe ea s-a cufundat într-o li işte a solută.

— Au fost multe lucruri, a continuat dînsul, care implicit sau nu au criticat - nu este un cuvînt atît de tare - au iti at politi a e te ă a ă ii ele. S-a op it di ou, a ătî d destul de se e . Ci e îl edea şi-a fi putut î hipui ă era chiar furios. — î a este două zile a as ultat îte a a alize a ă u ite şi inteligente ale situa iei foa te o ple e î a e se află a u Eu opa, î să da i- i oie să spu ă i i u a di t e ele u a î eles pe depli oti ele atitudi ii adoptate de F a a fa ă de e i a sa. O i u - a spus Monsieur Dupont, ridicînd un deget a u u e o e tul să i t ă î ase e ea dis u ii. De fapt, a e itat u u ă ştii ă să ă a gajez î o t o e se de a est ge î ulti ele zile, fii d ă a e it ai i î p i ul î d a să as ult. Şi fie- i pe is să spu a u ă a fost impresionat de cîteva dintre argumentele pe care le-am auzit expuse aici. Dar va i putea î t e a: oa e ît de i p esio at ? Mo sieu Dupo t a ai fă ut o pauză, î a e p i i ea i s-a plimbat pe îndelete peste toate hi¬pu ile fi ate asup a sa. Pe u ă a spus într-un tîrziu:


— Domnilor - şi doa elo , ie ta i- ă - m-a gî dit ult la a este hestiu i şi eau să ă î e¬di ez ă, deşi î t e i e şi ul i di t e ei p e¬ze i ă î dife e e de i te p eta e a eea e se î tî plă u ade ă at î Eu opa î a est o e t, î iuda a estui fapt, î p i i a p o le elo p i ¬ ipale a e au fost idi ate î a eastă asă sunt convins, domnilor, convins atît de caracterul lor d ept, ît şi de opo tu itatea lo . U u u e pă ea să o i ă şi ap o a e şi t iu f a fă ut înconjurul mesei, da de data asta Mo sieu Dupo t a idi at uşo o ea şi a ostit a ope i du-l: — Sî t fe i it să ă pot asigu a pe to i ei de fa a ă î i oi folosi odesta i flue ă de a e dispu pe t u î u aja ea a u ito s hi ă i de o ie ta e î politi a f a eză, î o o do a ă u ulte di t e lu u ile a e s-au spus ai i. Şi ă oi st ădui să fa a est lu u î ti p util, pî ă la o fe¬ i a di El e ia. A u at u opot de aplauze şi l-a ăzut pe î ăl i ea sa s hi î d o p i i e u Şi Da id. Mo sieu Dupo t a idi at î a, deşi i e i u ştia da ă o fă use a să p i eas ă aplauzele sau a să le op eas ă. — Dar înainte de a-i ul u i gazdei oast e, lo dul Da li gto , e istă o piet i i ă pe a e as do i să i-o iau de pe i i ă. S-ar putea ca unii dintre du ea oast ă să spu e i ă u se ade să fa i aşa e a la i ă. A eastă afi

a ie a p o o at îsete e tuzias ate.

— O i u , î hestiu i de a est ge sî t pe t u si e itate. Aşa u se i pu e să e p i ă ofi ial şi pu li e u oşti a fa ă de lordul Darlington, care ne-a adu at ai i şi a fă ut posi il a est spi it al u ită ii şi u ă oi ei, ed ă e la fel de e esa să o da ă pe fa ă pe o i i e i e ai i a să a uzeze de ospitalitatea gazdei şi să-şi heltuias ă e e giile doa î e î d să se e e e ul u i e şi suspi iu e. Ase e ea pe soa e sî t u u ai es¬pi gătoa e di pu t de ede e so ial, i şi e t e de pe i uloase î o te tul zilei de azi. S-a op it di ou şi li iştea a fost î ă o dată desă î sită. Mo sieu Dupo t a vorbit mai depa te pe u to al şi hi zuit: — Singura mea întrebare cu privire la domnul Lewis este aceasta: î e efle tă o po tarea sa abominabilă atitudi ea a tualei ad i ist a ii

ăsu ă


a e i a e? Doa elo şi do ilo , da i- i oie să î d ăz es u ăspu s, ă i într-uii ase e ea ge tle a , apa il a ati ge şi ete ia pe a e a eta-lat-o în a este ulti e zile, u t e uie să e î ede pe t u a p i i u ăspu s i stit. Aşa ă a să- i asu is ul de a ăspu de eu. Bi eî eles ă A e i a este p eo upată de plata dato iilo oast e ăt e ea, î e e tualitatea î ghe ă ii elo ale Ge a iei, î să î de u sul ulti elo şase lu i a a ut p ilejul să dis ut a eastă p o le ă u o se ie de etă e i a e i a i sus-puşi şi i se pa e ă odul de a gî di di a eastă a ă este ult ai elasti de ît el ep eze tat ai i de o pat iotul lo . To i a eia di t e oi a e i la u ăsta ea iitoa e a Eu opei îşi o afla î gîie ea î faptul ă a u i flue a do ului Le is - cum să spu ? - u p ea ai este e a fost odată. Poate e i ede ă sî t e age at de asp u spu î d a este lu u i atît de des his, î să î eali¬tate, doa elo şi do ilo , sî t i dulge t. Vede i, ă a i să s ot î e ide ă to ai lu u ile pe care mi le-a spus acest gentleman - desp e du ea¬ oast ă to i. Şi î t -o a ie ă total lipsită de ta t, a ă ei î d ăz eală şi g osolă ie sî t g eu de ezut. Da aju g atîtea a uza ii. E ti pul să e e p i ă ul u i ile. Aşada , ă og să ă u a i, doa e¬lo şi do ilo , idi î d paha ele î i stea lo dului Darlington. Mo sieu Dupo t u p i ise i i ă a o dată î sp e do ul Le is î ti pul a estui dis u s şi î t -ade ă , după e ese ii au toastat î să ă¬tatea î ăl i ii sale şi s-au aşezat la lo , pă eau u to ii ă îşi dau sili a să e ite a se uita î di e ia ge tle a ului a e i a . O tă e e stî je itoa e s-a i stalat p e de o lipă, după a e do ul Le is s-a idi at î ele di u ă î pi ioa e. Zî ea plă ut, aşa u îi e a o i eiul. — Ei i e, di o e t e toată lu ea i e dis u su i, as putea şi eu să-mi î e pute ile, a spus dî sul şi toată lu ea şi-a dat sea a i ediat după o e ă ăuse foa te ult. Nu a i i de spus desp e p ostiile pe a e le-a debitat p iete ul ost u f a ez. Ni i u ă gî des la pala e de ge ul ăsta. Mul i oameni au î e at să ă î e î ofă şi da i- i oie să ă spu , do ilo , ă foa te pu i i pot s-o fa ă. Foa te pu i i pot s-o fa ă. Domnul Lewis s-a op it şi pe t u o lipă a pă ut ă u ştie u ele di u ă a zî it di ou şi a spus :

să o ti ue, î


— Cum ziceam, n-o să- i pie d e ea u p ie¬te ul ost u f a ez ai i de fa ă. I să î tî pla ea fa e ă a e a de adăugat. A u , ă sî te u to ii atît de si e i, a să fiu şi eu si e . Ie ta i- ă, do ilo , da u sî te i alt e a de ît u g up de isăto i ai i. Şi, da ă -a i i sista să ă a es¬te a i î p o le e de la g i te es a e afe tează î t egul glo pă î tes , a i fi î î tăto i, la d ept o i d. Haide i să îl luă pe a a ilul ost u a fit io p eze t ai i. Ce este dî sul? Este u ge tle a . Nădăjduies ă i e i di ei de fa ă u ă a o t azi e. U ge tle a e glez lasi . Cu se ade, i sitit, i e i te io at, î să î ăl¬ i ea sa, ai i de fa ă, este u a ato . S-a op it după a est u î t şi a p i it de ju împrejurul mesei. — Este un amator, iar astăzi p o le ele i te ¬ a io ale u ai ad î o pete a ge tle e ilo a ato i. Cu ît ă e i da sea a ai epede de a est lu u ai i, î Eu opa, u atît a fi ai i e. Pe ite i- i să ă î t e pe du ea oast ă, to i a eşti ge tle e i u se ade şi i e i te io a i, a e i eo idee desp e u a a ăta lu ea î a e t ăi i? S-au dus zilele î d putea i a io a su i pulsul po i ilo o ile. Fi eşte î să ă du ea¬ oast ă, ei de ai i, di Eu opa, u pă e i să ă da i sea a de asta. Gentlemenii de genul amabilului ost u a fit io î ă ai ed ă e de dato ia lo să se a este e î p o le e pe a e u le î eleg. Multe aza o ii s-au spus aici în aceste ultime două zile. Baza o ii ai e şi i e i te io ate. Ai i, î Eu opa, a e i e oie de p ofesio işti a e să ă ezol e t e u ile. Da ă u o să ă da i sea a ît ai u î d de lu ul asta, ă aşteaptă dezast ul. U toast, do ilo . Da i- i oie să ostes şi eu u toast. Pe t u p ofesio alis . S-a lăsat o tă e e pli ă de ui i e şi i e i u a fă ut i i o iş a e. Do ul Le is a dat di u e i. şi-a idi at paha ul ăt e to i ei p eze i, a ăut şi s-a aşezat la lo . Ap oape i ediat după a eea, lo dul Da li gto s-a ridicat în picioare. — Nu do es delo , a spus î ăl i ea sa, să î epe să e e tă u o azia a estei ulti e i e î p eu ă, de a e e ită u to ii să e u u ă a de u p ilej fe i it şi od i , î să ed ă, di espe t pe t u ede ile du ea oast ă, do ule Le is, u a t e ui să le eso oti a şi u a fi fost p oduse de u


orato de agog şi e e t i . A să ă spu u si gu lu u. Ceea e du ea oast ă des ie i d ept „amatorism", domnule, este un lucru pe care ed ă ei ai ul i di t e oi p efe ă î ă să îl u eas ă „onoare". Aceasta a provocat un evident murmur apro¬bato , pu tat de îte a e la a ii de genul „aşa e, aşa e !" şi de îte a aplauze. — Mai ult de ît atît, do ule, a o ti uat î ăl¬ i ea sa, ed ă a î eles foa te i e eea e î sea ă p ofesio alis ul pe t u du ea oats ă. Se pa e ă î sea ă i pu e ea pu tului de ede e p i î şelăto ie şi a ipula e, î sea ă o do a ea p io ită ilo pe aza lă o iei şi a p ofitului, u a do i ei de a edea u t iu fă î lu e u ătatea şi d eptatea. Da ă a ela este p ofesio alis ul la a e ă efe i i, do ule, atu i el u ă i te e¬sează şi ici u do es să i-l î suşes . A este o e au fost p i ite u a ifestă ile de î u ii a e ele ai zgo otoase, u ate de aplauze ăldu oase şi sus i ute. L-a ăzut pe do ul Le is zî i d î sp e p op iul paha u i şi lătinînd plictisit din cap. Acesta a fost momentul cînd l-a o se at li gă i e pe p i ul alet a e a şoptit: „Do işoa a Ke to a do i să ă o eas ă, do ule. E afa ă, la uşă". A ieşit ît ai dis et u puti ă to picioare, trecea la alt subiect.

ai î d î ăl i ea sa, a e ă ăsese în

Do

îh ită.

işoa a Ke to pă ea destul de

— Tatăl du ea oast ă se si te foa te ău, do ule. L-am chemat pe doctorul Me edith, î să a î eles ă s-a putea să î tî zie pu i . P o a il ă

-a

a ătat oa e u

î u at, ă i do

işoa a Ke to a o ti uat.

— Domnule Stevens, se simte într-ade ă ău. A fi i e să e i i să-l ede i. — Nu a ti p ap oape delo . Do lipă î alta.

ii t e uie să se î toa ă î fu oa di t -o

— Desigu , î să t e uie să e i i a u , do să ă pa ă e t e de

ule Stevens, mai tîrziu s-ar putea


Do işoa a Ke to o luase deja î ai te şi a st ă ătut î g a ă asa pî ă sus, î a e a de la a sa dă a tatălui eu. Doa a Mo ti e , u ă¬tă easa, stătea aple ată deasup a patului său, a î d î ă şo ul pe ea. — O, domnule Stevens, i s-a fă ut foa te ău, a spus ea î d a

i t at.

Chipul tatălui eu a ea, î t -ade ă , o ua ă oşu pă î tie, u u ai ăzuse la i i o fii ă î ia ă. A auzit-o pe do işoa a Ke to spu î d î et în spatele meu: „Are pulsul foarte slab". L-a p i it pe tatăl eu p e de o lipă, i-am atins încet fruntea iar apoi mi-am retras mîna. — După pă e ea ea, a spus doa a Mo ti e , a sufe it u ata . A două o i î ia ă aşa e a şi ed ă a sufe it u ata .

ăzut de

După a e a î eput să plî gă. A o se at ă i osea pute i a g ăsi e şi p ăjeală. M-a î to s şi i-a spus do işoa ei Ke to : — E deose it de t ist. Cu toate a estea, a u

t e uie să

— Fi eşte, do ule Ste e s. A produce vreo schimbare.

î d i e do to ul. Sau da ă se

—î i

ul u es , do

să ă a u

ă î to jos.

işoa ă Ke to .

A o o ît s ă ile î g a ă şi a aju s la ti p a să-i ăd pe ge tle e i i t î d î fu oa . Valetul a pă ut uşu at î d -a ză it şi le-a fă ut i ediat se tutu o elo lal i su alte i să t ea ă fie a e la lo ul lui. I dife e t de e se î tî plase î sala a hetelo după ple a ea ea, î ijlo ul oaspe ilo e ista a u o at osfe ă aute ti ă de să ătoa e. P etu¬ti de i î fu oa ge tle e ii pă eau ă fo ează g upu i î a e îdeau şi se ăteau e ip o pe u ă . Di îte i-a putut da sea a, do ul Le is se et ăsese deja. M-am trezit croindu- i d u p i t e i ita i şi du î d pe ta ă o sti lă de vin Porto. Tocmai terminam de umplut paharul unui gentle¬man, cînd o voce a rostit în spatele meu : — A, Ste e s, spu eai ă te i te esează peştii. M-a tî ă ul do Cardinal zîmbindu- i fe i it. A

su îs şi a

î to s şi l-a

î t e at:

ăzut pe


— Peştii, do

ule ?

— Cî d e a i o iş uia să i tot felul de peşti t opicali într-u U a a iu i u şi destul de euşit. Ia stai, Ste e s, te si i i e?

as u apă.

Am zîmbit din nou. — Foa te i e,

ul u es , do

ule.

— Aşa u pe u ă d eptate i-ai sugerat, ar trebui într-ade ă să i ai i p i ă a a. P o a il ă e foa te frumos la Darlington hall în perioada aceea. Ulti a dată î d a fost ai i ed ă e a tot ia ă. Spu e- i, Ste e s, eşti sigu ă te si i i e ? — Foa te i e,

ul u es , do

ule.

— Nu i-e ău, u ? — Delo , do

ule. Vă og să

ă ie ta i.

Am început să se es i de Po to alto î i a oaspe i, î spatele eu a iz u it u pute i hohot de îs şi l-am auzit pe preotul belgian exclamînd: „Asta e u ată e ezie ! E ezie, u alt e a!" şi îzî d apoi î gu a a e. A si it ă sî t p i s uşo de î heietu a a ului şi, î d -am întors, l-a ăzut pe lo dul Darlington. — Ste e s, te si

i i e?

— Da, domnule. Perfect. A

îs şi, s o î d o atistă,

— î i pa e foa te ău, do

i-a

şte s epede fa a.

ule, î o da ea u ei zile g ele.

— Da, a fost mult de lucru. Cineva i s-a adresat tocmai atunci lordului Darlington, iar dînsul s-a î to s să-i ăspu dă. E a pe pu tul de a o ti ua să fa î o ju ul î ăpe ii, î d a ză it-o pe do işoa a Ke to fă î du- i se p i uşa des hisă. M-am î d eptat sp e uşă, î să înainte de a ajunge la ea, Monsieur Dupont mi-a atins a ul.


— Majo do , ă î t e da ă ai putea să- i găseşti işte a daje u ate. Ia dor picioarele de nu mai pot.

ă

— Da, domnule. Pe î d ă î d epta sp e uşă, i-a u ă ea. M-a î to s şi a spus: —A

să i î apoi, do

— Te og să te g ă eşti,

dat sea a ă Mo sieu Dupo t

ă

ule, de î dată e oi a ea ele e esa e. ajo do . A

du e i.

Do işoa a Ke to se ai afla î ă î esti ul, a olo u de o ăzuse la î eput, î ti p e ieşea , a e s î li işte sp e s ă i, up i să de o apatie u ioasă. Apoi s-a î to s şi a spus : — Do îte a

ule Ste e s, î i pa e foa te ău. Tatăl du i ute î u ă.

ea oast ă s-a stins cu

— î eleg. Ea şi-a p i it

îi ile, după a e s-a uitat la mine.

— îmi pare foarte ău, do pot spune ceva. — Nu e e oie, do

ule Ste e s, a spus, adăugi d i ediat: As

ea să ă

işoa ă Ke to .

— Do to ul Me edith î ă u a e it. Apoi şi-a ple at apul p e de o lipă şi a lăsat să-i s ape u hohot de plî s. î să ap oape i ediat şi-a re ăpătat stăpî i ea de si e şi a î t e at u o o e sigu ă: — V e i să e i i să îl ede i? — Chia a u

sî t foa te o upat, do

— î a est az, do — i-aş fi e t e

işoa ă Ke to . Poate pu i

ule Ste e s, î i da i oie să-i închid eu ochii.

de e u os ăto , do

A î eput să u e s ă ile, da a

işoa ă Ke to .

op it-o :

ai tî ziu.


— Do işoa ă Ke to , te og să u ă ezi deplasat fii d ă u u hia a u să- i ăd tatăl o t. Vezi du eata, ştiu ă tatăl eu a fi do it să-mi îndeplinesc în continuare îndatoririle. — Desigur, domnule Stevens. — Da ă aş fa e altfel, si t ă i-as î şela aşteptă ile. — Desigur, domnule Stevens. M-a î to s u î ă o sti lă de i de Po to pe ta ă şi a i t at di ou î fu oa . A ea î ăpe e elati i ă se ă a u o pădu e de fracuri, capete cu pă ul ă u t şi fu de t a u u i. Mi-a oit d u pe lî gă ge tle e i, ăutî d paharele care trebuiau umplute la loc. Monsieur Dupont m-a ătut pe u ă şi a spus : — Majordom, te-ai o upat de e i-am spus? — î i pa e foa te ău, do — Ce

ei să spui,

ule, da

ajo do ? Nu

— î tî pla ea fa e a u

u ă pot fi de ajuto î a est ai ai p oduse

edi să fie î d u

o e t.

edi ale ese iale?

sp e oi, do

ule.

— A, foarte bine ! Ai chemat un medic. — Da, domnule. — Bine, bine. Monsieu Dupo t şi-a eluat o e sa ia, ia eu i-am continuat drumul de jur o e t dat, o tesa ge a ă î p eju ul î ă¬pe ii ti p de îte a lipe. La u s-a desp i s di ijlo ul ge tle e ilo şi, î ai te să aju g să o se es , a î eput să-şi toa e si gu ă i de Po to di sti la de pe ta ă. — Te og să-i t a s i i u ătă esei feli ită ile — Desigu , doa — Şi du — Vă

ă. Vă

ul u es , doa

ele, Ste e s.

ă.

eata î p eu ă u e hipa du itale -a i des u at i e. ul u es foa te

ult, doa

ă.


— La un moment dat î ti pul i ei, Ste e s, as fi putut să ju ă e ai î t ei lo u i deodată, a spus dî sa şi a îs. A

îs şi eu s u t şi a

spus :

— Sî t î î tat ă pot fi de folos, doa

ă.

Un moment mai tîrziu, l-a ză it u depa te pe tî ă ul do Ca di al stî d si gu şi -a gî dit ă tî ă ul ge tle a a putea fi ti o at de ei p eze i, î o i e az, paha ul îi e a gol, aşa ă -a î d eptat î di e ia do iei sale. A pă ut foa te u u os ăzî du- ă şi a î ti s paha ul. — C ed ă e ad i a il să iu eşti atu a, Stevens, a spus, în timp ce-l se ea . Şi î d ăz es să spu ă e foa te a a tajos pe t u lo dul Da li gto să ai ă pe i e a a e să sup a egheze u u o hi de spe ialist a ti itatea g ădi a ului. — Pofti i, do

ule ?

— Natura, Stevens. Vorbeam ieri desp e i u¬ ă iile lu ii atu ale. Şi sî t i t u totul de a o d u du eata, sî te ult p ea i dife e i la sple ¬do ile a e e î o joa ă. — Da, domnule. — V eau să spu , uită-te e a dis utat pî ă a u . T atate, g a i e, dau e de ăz oi şi o upa ii. Da a a Natu ă îşi ede de ale ei î felul său atît de lî d. E iudat să gî deşti î felul asta, u găseşti ? — Intr-ade ă , aşa este, do

ule.

— Mă î t e da ă -a fi fost ai i e da ă Atot¬pute i ul e-a fi fă ut pe to i... ă og... u fel de pla te, î elegi, fi ate i e î pă î t. î p i ul î d, a ai fi e istat p ostiile astea desp e ăz oaie şi g a i e. Tî ă ului ge tle a a eastă idee i s-a pă ut a uza tă. A îs s u t, ia apoi. gîndindu-se ai i e, a o ti uat să îdă. M-a alătu at şi eu îsului său. Pe u ă -a î ghio tit şi i-a spus: „Po i să- i î hipui aşa e a, Ste e s?" şi a îs din nou. — Da, do ule, a de eo iş uită.

ăspu s îzî d la î dul

eu, a fi fost o alte ati ă e t e


— î să a putea a ea şi i şi a du eata, a e duc mesaje de colo colo, aduc eodată eaiul şi alte hestii de ge ul ăsta. Alt i te i, u a euşi să fa e e a? Po i să- i î hipui u a a asta, Ste e s ? î fip i u to ii î pă î t ? î ea ă u ai să- i î hipui! To

ai atu i, lî gă

— Do

işoa a Ke to

i e şi-a fă ut apa i ia u ea să ă o eas ă, do

alet. ule, a spus el.

Mi-a e ut s uze do ului Ca di al şi a po it sp e uşă. L-am observat pe Mo sieu Dupo t, a e pă ea ă o păzeşte, şi a e i-a spus cînd m-am apropiat: — Majordom, medicul e aici? — Chia a u — Mă a

oi afla, do

ule. Mă î to i ediat.

doa e.

— î i pa e foa te ău, do

ule. Medi ul t e uie să soseas ă di

De data asta. Monsieur Dupont m-a u ă it şi după e a Ke to stătea di ou afa ă în vestibul. — Do

lipă î

ieşit. Do

işoa a

ule Ste e s, a spus ea, do to ul Me edith a e it şi a u at s ă ile.

Vo ise î et, î să Mo sieu Dupo t a e la at i ediat di spatele bine!" M-a

lipă.

eu: „A,

î to s sp e dî sul şi i-am spus:

— Da ă do i i să

ău

a i, do

ule.

L-am o dus î sala de ilia d, u de a a î at fo ul, î ti p e dî sul s-a aşezat într-u ul di s au ele di piele şi a î eput să-şi s oată pa tofii. — î i pa e ău ă este a — Mul u es , în continuare

f ig ai i, do

ule. Do to ul a e i i ediat.

ajo do . Te-ai descurcat i e. Do

işoa a Ke to

ă aştepta

î esti ul şi a u at î p eu ă î li işte. Sus, î a e a tatălui eu, do to ul Me edith îşi ota e a, ia doa a Mo ti e plî gea de i se upea i i a. A ea


î ă şo ul pe a e fi eşte ă îl folosise a să îşi ştea gă la i ile ; a u a e, fa a îi e a pli ă de pete de g ăsi e, fă î d-o să se e e u u pa ti i¬pa t la spe ta olele date de e est eli. Mă aştepta a î ăpe ea să i oasă a oa te, î să di auza doa ei Mo ti e - sau ai deg a ă a şo ului ei a e a e a do i ată de i osul de p ăjeală. Do to ul Me edith s-a idi at şi a spus: — Co dolea ele ele, Ste e s. A sufe it u ata pute i . Da ă asta î i adu e vreo mîngîiere, nu a avut dureri mari. N-ai fi putut fa e a solut i i a să-l salvezi. — Vă —A u

ul u es , do

ule.

o iau şi eu di lo . Te o upi du

eata de ele de u ii ă?

— Da, do ule. Totuşi, da ă- i pe ite i, jos se află u disti s ge tle a a e e oie de ajuto ul du ea oast ă.

ae

— Urgent ? — Şi-a e p i at do i a de a ă edea eapă at, do

ule.

L-am condus jos pe doctorul Meredith, l-am poftit în sala de biliard, apoi m-am î to s epede î fu oa , u de at osfe a de e ise pa ă şi ai desti să. Desigu , u se ade să suge ez eu î su i ă sî t ed i de a fi situat eodată î categoria „ a ilo " ajo do i ai ge e a iei oast e, u sî t do ul Ma shall şi do ul La e - deşi t e uie spus ă e istă pe soa e a e, poate di t -o ge e ozitate î d u ată g eşit, sî t î li ate să fa ă to ai aşa e a. Da i-mi oie să e pli ă, atu i î d spu ă a ea o fe i ă di şi î deose i sea a a eea au o stituit u o e t de ăs u e î e olu ia ea p ofesio ală, o es u efe i e la p op iile ele li ite, di t e ele ai u ile. Chia aşa stî d lu u ile, î să, da ă i e i sea a de p esiu ile ă o a le-am fost supus în seara a eea, poate ă u e i o side a ă ă a ăges i util da ă e g pî ă la a suge a ă e posi il să fi etalat, fa ă de tot e s-a î tî plat şi ă a î t -o cît de i ă ăsu ă, o „de itate" ed i ă de i e a ca domnul Marshall sau chiar ca tatăl eu. La d ept o i d, e se s a a ea să eg a est lu u? Astăzi, o i de


cîte ori îmi amintesc de ziua aceea, în ciuda tuturor asocierilor ei, îmi dau seama ă o fa do i at de u pute i se ti e t de t iu f. Ziua a doua - după-amiaza Mortimer's Pond, Dorset S-a pă ea ă î t e a ea e se î elege p i t -un valet „ a e" a e şi u aspe t de a e pî ă a u u -a o upat u se u i e. T e uie să spu ă a fost o e pe ie ă destul de tul u ătoa e şi-mi dau seama de acest fapt î legătu ă u o p o le ă atît de ap opiată sufletului eu şi la a e -am gîndit foarte mult dea lu gul a ilo . I să a i p esia ă se poate să ă fi p ipit eglijî d a u ite ite ii de a o da e a statutului de e u di pa tea So ietă ii Ha es. Da i-mi oie să ă e pli , u do es delo să et a tez eu a di ideile ele desp e „de itate" şi desp e legătu a ei ese ială u „ ă e¬ ia". Da -am gîndit ceva ai ult la ealaltă afi a ie fă ută de So ietatea Ha es, a u e e u¬ oaşte ea faptului ă u a di o di iile a o dă ii alită ii de e u al So ietă ii e a a „soli ita tul să fie a gajat î t -o asă disti să". A se ti e tul, a u a şi î ai te, ă a esta ep ezi tă u a t de s o is e ugetat di pa tea So ietă ii. Totuşi, ă î t e da ă u u a e e tualele o ie ii u se efe ă to ai la î elege ea de odată a eea e î se ă „o asă disti să" şi u la exprimarea unui principiu general, într-ade ă , u ît ă gă des ai i e, u atît î ep să ed ă u a di o di iile ă e iei este î tr-ade ă „angajarea întro asă disti să", atîta ti p ît „disti să" a e u î eles ai p ofu d de ît el adoptat de Societatea Hayes. De fapt, ed ă o o pa a ie î t e felul u aş putea i te p eta eu e p esia „o asă disti să" şi eea e î elegea So ietatea Hayes prin acest termen e ide iază foa te li pede dife e a fu da e tală di t e alo ile ge e a iei oast e de ajo do i şi ele ale ge e a iei di ai te, Cî d spu a est lu u u ă li itez la a at age ate ia asup a faptului ă ge e a ia oast ă u îşi î pă ea u atîta s o¬ is stăpî ii î oşie i şi „oameni de afaceri". Ceea ce eau să su li iez - şi u ed ă fa o afi a ie ed eaptă - este ă oi a fost o ge e a ie ult ai idealistă. Da ă î ai taşii oşt i au fost, poate, p eo upa i de existe a sau a se a titlu ilo de o le e ale stăpî ilo sau de p o e ie a lo din familii „de i ă e he", oi î li ă să e a ătă i te esa i ai ult de


statutul o al al stăpî ului. P i asta u eau să spu ă e p eo upa o po ¬ta e tul şi ia a pe so ală a stăpî ilo oşt i, î să este ade ă at ă a ea a i ia, î t -u od a e a fi pă ut eo iş uit u o ge e a ie ai î ai te, să sluji ge tle e i a e o t i uiau, u se spu e, la e olu ia o e i ii. A fi fost ult ai o o a il, de e e plu, să te afli în serviciul unui gentleman ca domnul Ketteridge care, în ciuda originii sale modeste, a o t i uit i o testa il la u ăsta ea iitoa e a i pe iului, de ît a eu ui ge tle a a e, o i ît de a isto ati ă i-a fi fost o î şia, îşi pet e ea ti pul t î dă i d pe la lu u i sau pe te e u ile de golf. î p a ti ă, desigu ă ul i ge tle e i di ele ai o ile fa ilii s-au si it at aşi de ezol a ea a ilo p o le e ale zilei, aşa î ît la p i a ede e s-ar fi putut ea i p esia ă a i iile ge e a iei oast e au fost doa î i ă ăsu ă dife ite de ele ale p ede eso ilo , î să pot să ă asigu ă a e istat o deose i e de atitudi e su sta ială, efle tată u u ai î a ele lu u i pe a e o iş uiau să şi le spu ă u ii alto a olegii de easlă, i şi î odul î a e ul i di t e ei ai apa ili oa e i di ge e a ia oast ă s-au hotă ît să îşi aute al i stăpî i. Hotă î ile de a est ge u ai e au doa o p o- le ă de si ie, u ă de a gaja i afla i î su o di e sau ezo a ă a u elui fa iliei. C ed ă se u i e să spu ă, pe t u ge e a ia oast ă, p estigiul p ofesio al de u gea î p i ul î d di alitatea o ală a stăpî ilo pe a e îi a ea . Sî t de pă e e ă odalitatea ea ai ade ată de e ide ie e a dife e ei di t e ge e a ii o o sti¬tuie e p i a ea figu ată. Aş spu e ă ajo do ii di ge e a ia tatălui eu î li au să p i eas ă lu ea a pe o s a ă u de asele egale, ale du ilo şi lo zilo di ele ai e hi fa ilii, e au situate î pa tea de sus, cele ale „ o ililo î ogă i i" ai jos şi tot aşa, pî ă î d se aju gea la u nivel inferior unde ierar-hia e a dete i ată pu şi si plu de a e e sau de a se a ei. O i e ajo do a i ios fă ea tot posi¬ ilul să u e ît ai sus pe s a ă şi - în linii mari — cu cît ajungea mai departe, cu atît mai mare îi era p estigiul p ofesio al. Fi eşte ă to ai a estea sî t alo ile pe a e le a e î ede e o ep ia So ietă ii Ha es desp e „o asă disti să", ia faptul ă ea fă ea u toată î ede ea ase e ea afi a ii pî ă şi î a ăta li pede otivele pe t u a e dispa i ia a elui tip de so ietate e a i e ita ilă, a hia î tî ziase destul de mult. întrucît pe atunci acest mod de a gîndi era incompatibil cu cel al


elo ai u i di t e oi, a e se afi au î ad ul p ofe¬siei. C ed ă se u i e să spu ă ge e a ia oast ă îşi î hipuia lu ea u a pe o s a ă, i ai deg a ă a pe o oată. Poate ă a fi i e să dau şi alte e pli a ii. A i p esia ă ge e a ia oast ă a o se at p i a u lu u a e s ăpase ate iei tutu o ge e¬ a iilo a te ioa e, a u e ă, de fapt, a ile hotă-rîri legate de p o le ele lu ii î t egi u se iau î săli pu li e sau î ăsti pul îto a zile a o date ale u ei o fe i e i te a io ale, su p i i ile pu li¬ ului şi ale p esei. Di pot i ă, dez ate ile - în care se adoptă de izii fu da e tale au lo î i ti itatea şi li iştea a ilo ase di a eastă a ă. Ceea e se î tî plă u atîta po pă î o hii lu ii este adeseo i o luzia sau si pla atifi a e a eea e a a ut lo ti p de săptă î i sau lu i de zile î t e pe e ii a esto ase. Pe t u oi, aşada , lu ea e a o oată a e se î î tea a î d î e t u a este ase a i, ale ă o hotă î i e a au î sp e toate elelalte, ogate sau să a e, a e se î î teau î ju ul lo . Aspi a ia tutu o elo a e a ea a i ie p ofe¬sio ală e a să e oi d u ît ai ap oape u puti ă de a est e t u. Deoa e e e a , aşa u a spus, o ge e a ie idealistă, pe t u a e p o¬ le a u e a u ai ît de i e î i pu eai î aloa e di ă ia, ît ai u sea ă î e s op o fă eai. Fie a e ut ea do i a de a-şi adu e o o t i u ie ît de i ă la ea ea u ei lu i ai u e şi îşi dădea sea a ă, di pu tul de ede e al p ofesiei, ea ai sigu ă ale de a fa e aşa e a e a să îi se eas ă pe ge tle e ii iluşt i ai ti pu ilo oast e, ă o a le fusese î edi ată soa ta i iliza iei. Afi a iile pe a e le fa a u sî t, fi eşte, ge e aliză i foa te la gi şi sî t gata să ad it ă au e istat î ge e a ia oast ă destule pe soa e a e u au a ut ă da e pe t u a est ge de o side a ii ai a ă u ite. De asemenea, sînt sigu ă ul i oa e i di ge e a ia tatălui eu au e u os ut i sti ti dimensiunea „ o ală" a a ti ită ii lo . î să, î li ii a i, ed ă a este ge e aliză i sî t ala ile şi ă oti a iile „idealiste" pe care le-am descris au ju at u ol i po ta t î p op ia ea a ie ă. Şi eu -am mutat destul de epede de la u stăpî la altul î p i ii a i de a ti itate -dîndu- i sea a ă a este situa ii sî t i apa ile să- i p odu ă satisfa ii du a ile - înainte de a fi ăsplătit î ele di u ă p i şa sa de a-l sluji pe lordul Darlington. E u ios ă pî ă astăzi u -a gî dit i iodată la a eastă p o le ă î ase e ea te e i şi ă, î u e oasele o e pet e ute dis utî d desp e atu a


„ ă e iei" la gu a so ei î a e a se ito ilo , do ul G aha şi u i e u a luat i iodată î o side a e a est aspe t î a sa lul său. Şi u toate ă u eau să et a tez i i di e a afi at ai î ai te u p i i e la î suşi ea u ită „de itate", t e uie să e u os juste ea a gu e ¬tului pot i it ă uia, i dife e t de g adul î a e posedă ajo do ul a eastă î suşi e, el u se poate aştepta să fie o side at „ a e" da ă u euşeşte să găseas ă o î t e ui a e ade ată alită ilo sale. Este uşo de o se at, desigu , ă pe soa ele de talia domnului Marshall sau a domnului Lane au slujit doar gentlemeni de i o testa ilă alitate o ală - Lo dul Wakeli g, Lo dul Ca e le , Şi Leo a d Gray - şi u po i să u ai i p esia ă u şi-ar fi pus îndemînarea în serviciul unor gentle¬meni de calibru inferior. La d ept o i d, u ît te gî deşti ai ult la a est lu u, u atît el pa e ai li pede: aso ie ea u o asă î t -ade ă disti să este o o di ie a „ ă e iei". Bi eî eles ă u ajo ¬do „mare" este doar cel a e îşi poate p eze ta a ii de se i iu spu î d ă şi-a pus di ă ia î sluj a u ui ge tle a a e şi, î a est fel, î sluj a o e i ii. Cu spu ea , i iodată î a ii a e au t e ut u a p i it p o le a î a est od. Se p ea poate, de i, să fie î fi ea lu u ilo a, fă î d o ălăto ie de a est ge , să ai e ela ia u o su p i zătoa e pe spe ti e oi ale u o p o le e pe a e le dez¬ ătuseşi î a ă u t u ult ti p î u ă. De ase e ea, u a i i ea ai i ă î doială ă a fost dete i at să ă gî des la a este lu u i şi de întîmplarea neînsem ată a e a a ut lo a u o o ă î u ă şi a e ă tu ises ă -a tulburat într-o oa e a e ăsu ă. To ai i t ase î Do set, după e ă u u ase de o pli a e u aşi a, fă ută di i ea a pe o e e sple didă, şi î ase u p î z î elşugat la u han de a ă. Acela a fost momentul cînd mi-am dat sea a ă de u de a di sp e oto ul aşi ii i osea a a s. Gî dul ă p o o ase o st i ă iu e Fo dului stăpî ului eu e a, desigu , foa te eli iş¬tito , aşa ă a op it epede vehiculul. M-a t ezit pe o st ădu ă î gustă, st ăjuită de f u ziş pe a ele pă i, aşa î ît nu mi-a putut da sea a u de ă afla . Ni i u a ea u să ăd e se î ti dea î depă ta e, fii d ă d u eagul otea destul de us după i i douăze i de et i. M-a gî dit ă u putea ă î e ultă e e pe lo , î t u ît e ista is ul apa i iei u ui alt ehi ul pe a eeaşi pa te şi al io i ii u


Fo dul stăpî ului eu. Astfel î ît a po it di ou oto ul şi î pa te li iştit des ope i d ă i osul u ai pă ea atît de pute i a î ai te.

-am

Mi-a dat sea a ă lu ul el ai i di at e a să aut u ga aj sau o asă ai a e a u ui ge tle¬ a , u de să a şa sa de a găsi u şofe a e să- i poată spu e e u e a î egulă. I să d u ea¬gul a o ti uat să şe puias ă şi î altele garduri vii de pe a ele pă i -au î piedi at să ăd di olo de ele, aşa ă deşi-a t e ut p i fa a îto a po i, ia î spatele u o a di t e ele e a li pede ă e istau d u u i de a es - u a euşit să ăd asele p op iu-zise. Am o ti uat să e g î ă eo ju ătate de ilă, ti p î a e i osul eplă ut a de e it di e î e ai pute i , pî ă î d a aju s î ele di u ă pe o po iu e de d u î ti s. A u putea să ăd la ai a e depă ta e şi î t ade ă a ză it i i du-se u de a î sti gă o asă î altă î stil ictorian, cu un gazo foa te ast î fa ă şi u e a e e a li pede u d u de a es, o st uit pe lo ul u de odi ioa ă o ile t ăsu ilo lăsase ă u e adi ei. Ap opii du- ă, a p i s şi ai ult u aj, fii d ă a ză it u Be tle p i uşile des hise ale ga ajului ataşat lădi ii p i ipale. Poa ta fusese lăsată şi ea des hisă, aşa ă a o dus Fo dul pî ă a aju s u el pe drumul de acces, m-a dat jos şi -a î d eptat sp e uşa di spate a asei. A easta a fost des hisă de u ă at î ă at î ă aşă, fă ă a ată, a e, atunci cînd l-a î t e at de şofe , i-a epli at esel ă „nime-risem din prima". Aflî d e p o le ă a ea , ă a¬tul a ieşit fă ă ezita e să adă Fo dul, a des his apota si, după u ai îte a se u de î a e s-a uitat atent, mi-a spus : „Apă, şefu'! I i t e uie apă î adiato ". Pă ea oa e u a uzat de tot e se întîmplase, dar s-a a ătat destul de î dato ito . S-a î to s î asă, ia după îte a lipe a e e it u o oală u apă şi o pîl ie. î ti p e u plea adia¬to ul, i î du-şi apul aple at deasup a oto ului, a î eput să o eas ă pe u to p iete os si, aflî d ă fă ea o ălăto ie u aşi a p i egiu e, i-a e o a dat să izitez u a di zo ele f u oase de p i pa tea lo ului, u a u it heleşteu e se găsea la ai pu i de ju ătate de ilă dista ă. I t e ti p, a usese o azia să e etez ai i e asa. E a ai ult î altă de ît î ti să şi a ea pat u etaje, u iede ă, a ope i d o u ă pa te di fa adă, pî ă î dreptul frontoanelor. Cu toate acestea, pri-vind ferestrele mi-am dat sea a ă


pe ju ătate di asă se aşte use p aful. I-a at as ate ia asup a a estui lu u ă atului, după e a te i at u adiato ul şi a î his apota. — Zău ă e pă at, a spus el. E o asă e he de toată f u use ea. La d ept vorbind, colonelul î ea ă să î dă lo ul ăsta. A u u p ea ai a e e să fa ă într-o asă atît de a e. Nu m-a putut a i e atu i să î t e î i e i a ea pe so alul a gajat a olo şi ă uies ă u -a i at aflî d ă e au doa el şi o u ătă easă a e venea în fieca e sea ă. Se pa e ă el e a ajo -do , alet, şofe şi î g ijito , î ăz oi fusese o do¬ a a olo elului, i-a e pli at. Fusese ă î p eu ă î Belgia, după e o i adase ă ge a ii, şi tot î p eu ă asistase ă şi la de a a ea alia ilo . Pe u ă m-a privit ate t şi i-a spus : — A u ştiu. Pî ă a u u i-a dat sea a e h a po i, da a u ştiu. Eşti u ul li ajo ¬do ii ăia a osa i. Di t -una din casele alea luxoase. După e i-a

spus ă u g eşise u

ult i ta, a o ti uat:

— A u ştiu. Pî ă a u u nri-a dat sea a e h a po i, p i epi, fii d ă o eşti a u ge tle a . Şi î d te-a ăzut o du î d o ase e ea f u u¬se e de altădată - a a ătat î sp e Fo d -- la început mi-am zis : „Zău ă e u ul di ăt i eii ăia p i a- tîi". De fapt, aşa şi eşti, şefu'. P i a- tîi, zău aşa. Vezi tu, eu aşa e a -a î ă at să fiu i iodată. Sî t o o do a ă a o i a e alta, i t ată-n civilie. După a eea -a î t e at u de a u e e a a gajat şi, î d i-a plecat capul într-o pa te u o e p esie glu ea ă.

spus, şi-a

— Da li gto hall, şi-a epetat pe t u si e. Da li gto hall. T e uie să fie î t ade ă o asă a lu ea, pî ă şi u ui tî pit a fiul ai ă-mii îi spune ceva. Da li gto hall. Ia stai, u u a Da li gto hall ăsta, e asa lo dului Da li gto ? — A fost reşedi a lo dului Da li gto pî ă a u t ei a i î d a u it, l-am i fo at. A u este eşedi a do ului Joh Fa ada , u ge tle a american. — î sea ă ă eşti asul aşilo , da ă lu ezi î t -u lo ca tine, ce zici?

a ăsta. Nu

ai sî t

ul i


Apoi vocea i s-a modificat vizibil cînd a întrebat: — V ei să spui ă ai lu at î t -ade ă pe t u lo dul Da li gto ? Mă p i ea di

ou u ate ie. I-am spus :

— A, nu, sînt în serviciul domnului John Farraday, gentlemanul american care a u pă at asa de la fa ilia Darlington. — Ah, î sea ă ă u l-ai u os ut pe lo dul Da li gto . Mă î t e am cum a ăta. Ce fel de o e a. I-a spus ă t e uia să- i ăd de d u şi i-a ul u it ult pe t u ajuto . La u a u elo , e a u tip u se ade, a e şi-a dat oste eala să ă ghideze cînd a ieşit î a şa ie pe poa tă, s-a aple at î sp e i e î ai te de a e despă i şi i-a e o a dat î ă o dată să izitez heleşteul de p i pa tea lo ului, repetîndu- i i st u iu ile desp e u l-aş putea găsi. — E u lo şo de toată f u use ea, a adăugat. N-ai să i-o ie i i iodată da ă nu te duci. De fapt, colonelul e chiar în clipa asta acolo, la pescuit. Fo dul pă ea să fie di ou î fo ă si, u pe t u heleşteul u p i i a a fi fost e oie de o a ate e foa te i ă de la d u , -am hotă ît să u ez sugestia o do a ei. I di a iile sale pă use ă destul de li pezi, î să, după e a ieşit de pe d u ul p i ipal, î e î d să le apli , i-a dat sea a ă î epuse să ătă es p i t e işte d u eagu i î guste şi î to to heate e se ă au foarte i e u el pe a e ă afla î d a e a at i osul eli iştito pe t u p i a dată. Di lo î lo , f u ¬zişul de pe a ele pă i de e ea atît de g os, î ît p a ti a ope ea soa ele u totul, ia o hii se st ă¬duiau să se a o odeze u contrastele b uşte de lu i ă pute i ă şi î tu e i p ofu d. Totuşi, după oa e a e ăută i, a găsit î ele di u ă u se a e a ăta sp e „Mortimer's Po d" şi aşa se fa e ă a aju s î a est lo u o ju ătate de o ă î u ă. îi sî t deose it de e u os ăto o do a ei fii d ă, sepa at de ajuto ul a o dat cu repararea Fordului, mi-a dat o azia să des opă u lo î î tăto , pe a e alt i te i e pu i p o a il ă l-aş fi găsit eodată. Heleşteul u e a e - are un pe i et u a de eu sfe t de ilă - aşa î ît îl po i edea î î t e¬gi e, pe o i a e di t e p o o to ii ai aju ge. Lo ul este stăpî it de o at osfe ă de tih ă


depli ă. De jur împrejurul apei, suficient de aproape pentru a cufunda malurile ă plă ută, au fost pla ta i opa i, î ti p e i i şi olo ă u hiu i într-o u de t estii î alte şi pipi ig st ăpu g sup afa a apei şi efle ta ea etedă a e ului, î ăl ă i tea pe a e o po t u- i pe ite să ă pli u uşu i ă î ju ul acestui perimetru — hia da ă di lo ul u de stau a u ăd u pote a dispare într-o zo ă o oioasă - î să oi spu e ă atît de pute i este fa e ul lo ului, î ît to ai asta a fost te tat să fa î d a aju s ai i. Nu ai gî dul la posibilele catastrofe ce s-a putea a ate asup a u ei ase e ea e pedi ii şi la o e e tuală u dă i e a ostu ului de ălăto ie -au o i s să ă ul u es să stau ai i pe a eastă a ă. Aşa a şi fă ut î ulti a ju ă¬tate de o ă, o te plî d di e sele siluete aşezate li iştit şi i î du-şi u di ele de pes uit ufu date î apă î felu ite lo u i de pe al. I o e tul de fa ă ăd douăsp eze e ase e ea siluete, da lu i ile şi u ele pute i e eate de e gile a e atî ă la i ă î ăl i e ă î piedi ă să disti g eu a di t e ele, aşa ă a t e uit să e u la jo ul e i o at pe a e i-l propusesem, de a ghici a e di a eşti pes a i e a olo elul î a ă ui asă to ai p i ise u ajuto atît de folositor. Fă ă î doială ă to ai tih a a esto î p e¬ju i i i-a dat p ilejul să editez din ce în ce mai adînc la lucrurile care mi-au venit în minte î a eastă ulti ă ju ătate de o ă. Fă ă li iştea lo u ilo a e ă î o joa ă, a fi fost î t -ade ă posi il să u ă ai gî des la odul î a e ă o po tase î ti pul î tîl i ii u o do a a. De fapt, s-a fi putut să u ă gî des de e a u e produsese u u ă ştii ă i p esia ă u fusese i iodată î se i iul lordului Darlington. El întrebase: „V ei să spui ă ai lu at î t -ade ă pe t u lo dul Da li gto ?", ia eu îi dăduse u ăspu s a e u putea să î se e altce a de ît ă u lu ase . S-a putea a to ai atu i să fi edat pu şi si plu u ui ap i iu lipsit de se s, da u ed ă o ase e ea e pli a ie poate fi o i gătoa e pe t u u o po ta e t atît de iudat, î o i e az, a aju s a u să a ept ă î tî pla ea u o do a a u e a p ima de acest gen; mai ult a sigu ă ea a e o oa e a e legătu ă - deşi î ă u î i dau sea a de natura ei - cu ceea ce s-a î tî plat u îte a lu i î u ă, î ti pul izitei pe care ne-a fă ut-o familia Wakefield.


Do ul şi doa a Wakefield sî t o pe e he de a e i a i sta ili i î A glia - am î eles ă u de a î Ke t - de eo douăze i de a i. Dat fii d ă a eau o se ie de u oşti e o u e u do ul Fa ada î î du ile so ietă ii di Bosto , î t -o u ă zi au fă ut o izită s u tă la Da li gto hall, ă î î d la p î z şi ple î d î ai te de se i ea eaiului. Mă efe a u la fapte a e s-au petrecut la doar îte a săptă î i după e do ul Fa ada î suşi sosise la oua sa asă, î d e tuzias ul dî sului pe t u a hizi ia ealizată se afla la apogeu. Ca urmare, o u ă pa te di du ata izitei fă ute de fa ilia Wakefield a fost folosită de stăpî ul eu pe t u eea e u o a li s-a fi putut pă ea o t e e e î e istă i util de a ă u ită a eşedi ei, i lusi a lo u ilo u de se aşte use p aful. Totuşi, do ul şi doa a Wakefield au pă ut la fel de do ito i să i spe teze asa a do ul Fa ada şi, î ti p e î i edea de t e u i, auzea adeseo i e la a ii de î î ta e tipi a e i a e e i d de p etuti de i u de aju sese ă. Domnul Farraday începuse de la ulti ul etaj, ia î d şi-a adus usafi ii jos a să ad i e ă e ia a e elo de la pa te a pă ut situat u de a deasup a, i di î d detalii ale o işelo şi ale e e elelo şi des ii d u î flo itu i „ e o iş¬ uiau să fa ă lo zii e glezi" î fie a e a e ă. Deşi u a fă ut, fi eşte, i i o î e a e de a trage cu urechea, n-am putut să u p i d se sul ge e al al dis u iei, şi a fost su p i s de di e sitatea u oşti elo stăpî ului eu a e, î iuda u o i ad e te e o azio ale, t ăda u e tuzias p ofund pentru felul de-a fi al e glezilo . Mai ult de ît atît, e a a il a fost faptul ă fa ilia Wakefield -în special doamna Wakefield - u e a delo st ăi ă de t adi iile ă ii oast e, ia di u e oasele o se a ii fă ute se putea dedu e ă şi dî sa a ea o asă e glezeas ă destul de at ăgătoa e. A esta a fost o e tul di ti pul izită ii lo ui ¬ ei - tocmai traversam esti ulul, a î d i p esia ă g upul ieşise să e eteze pa ul î o ju ăto -cînd a ăzut ă doa a Wakefield ă ăsese î u ă şi e amina îndeaproape a ada de piat ă a e î ad ează uşa a e dă î suf age ie. Cî d a t e ut pe lî gă dî sa şi a u u at „ie ta i- ă, doa ă", s-a î to s şi a spus : — A, Ste e s, poate ştii du eata. A ada asta a ată de pa ă a fi fost o st uită î se olul al saptesp eze elea, da u u a a fost e e utată elati recent? Poate chiar pe vremea lordului Darlington ? — Este posi il, doa

ă.


— E foa te f u oasă. Da p o a il ă este o i i¬ta ie de epo ă, fă ută doa u î i a a i î u ă. Nu-i aşa? — Nu sî t sigu , doa Pe u

ă, î să desigu ă este posi il.

ă, o o î du-şi o ea, doa

a Wakefield a spus:

— Dar ia spune- i, Ste e s, e fel de o ai fost angajat în serviciul lui. — Nu, doa

ă, u a

e a a est lo d Da li gto ? P o a il ă

fost.

— Ah, eu aşa edea . Mă î t e , de e oa e? Doa a adă şi, ati -

a Wakefield s-a întors la

gînd-o cu mîna, a spus : — î sea

ă ă u pute

şti u sigu a ă. Totuşi,

ie

i se pa e o i ita ie.

Este posi il să fi uitat apid a est s hi de epli i. Cu toate a estea, după plecarea familiei Wakefield, i-a dus do ului Fa ada eaiul de după-a iază î salo şi a o se at ă e a destul de p eo upat. După îte a lipe de tă e e a spus: — Ştii, Ste e s, doa a Wakefield u a fost atît de i p esio ată de asa asta pe cît m-aş fi aşteptat. — Ade ă at, do

ule?

— De fapt, a pă ut să eadă ă a e age at o î sia o ilă a a estui lo . Că a î flo it toată po estea u a ele a a te isti i e hi de ai ulte se ole. — Chia aşa, do

ule?

— O i ea e eu ă tot e e pe ai i e o i ita ie. I s-a pă ut ă şi du i ita ie, Ste e s. — Chia aşa, do

eata eşti o

ule?

— Chia aşa, Ste e s. Eu îi spusese ă eşti aute ti . U ade ă at ajo do e glez de pe ti pu i. Că te afli î asa asta de peste t eize i de a i şi ă ai fost


în slujba unui lord veritabil. Dar asupra acestui punct doamna Wakefield m-a o t azis. Ba hia a fă ut-o fii d foa te sigu ă de ea. — Ade ă at, do

ule ?

— Doa a Wakefield e a o i să, Ste e s, ă u ai lu at i iodată ai i pî ă cînd te-am angajat eu. De fapt, pă ea să ai ă i p esia ă du eata î su i i-ai spus acest lucru. M-a fă ut să ă si t destul de p ost, după u î i po i da seama. — Este deosebit de regretabil, domnule. — Cu să zi , Ste e s, asta este o asă e he e glezeas ă şi aute ti ă, u? Doar pe t u asta a plătit. Ia du eata eşti u ajo do e glez de odă e he aute ti , u u ospăta a e se dă d ept aşa e a. Eşti e ita il, u-i aşa? Asta a ut să a , asta a , u? — î d ăz es să spu

ă da, do

ule.

— Atu i po i să-mi explici ce tot o eşte doa un mare mister.

a Wakefield ? Pentru mine e

— Este posi il a eu să-i fi fu izat doa ei o i agi e oa e u î şelătoa e u p i i e la a ie a ea, do ule, î i e s uze da ă a est fapt a p o o at eplă e i. — Te ed şi eu ă a p o o at eplă e i. A u oa e ii ăştia ed desp e i e ă sî t u fa fa o şi u i i os, î o i e az, u adi ă e posi il „să-i fi fu izat o i agi e oa e u î şelătoa e"? — î i pa e foa te ău, do asemenea necazuri.

ule. Nu

i-a

î hipuit ă -aş putea p odu e

— Fir-a să fie, Ste e s, da de e i-ai spus po eşti de astea ? M-a

gî dit p e de o lipă ia situa ia î

— î i pa e foa te ău, do — Ce tot îndrugi, omule?

ae

ă afla , apoi a

spus :

ule. Da e o a de o i eiu ile di a eastă a ă.


— V eau să spu , do dis ute foştii stăpî i.

ule, ă î A glia u se o iş uieşte a u a gajat să-şi

— î egulă, Ste e s, de i u ei să di ulgi se ete de altădată. Da asta î sea ă să egi de-a i elea ă ai lu at şi pe t u alt i e a î afa ă de mine — Lu u ile pa pu i a adi ale da ă pu e i p o le a aşa, do ule, î să adeseori s-a ezut de u ii ă ă e i e a a gaja ii să dea a eastă i p esie. Da ă î i este pe isă o pa a ia, do ule, aş spu e ă e u o i ei ap opiat de el legat de ăsă¬to ii. Da ă o doa ă di o ată se află î o pa ia elui de-al doilea so , adeseo i se e o a dă să u se fa ă i i ea ai i ă efe i e la p i a ăsăto ie. U o i ei ase ă ăto e istă şi î p i i a p ofesiei oast e, domnule. — Mă og, e a i e să fi ştiut di ai te de o i eiul ăsta al ost u, a spus stăpî ul eu, lăsî du-se î s au . Nu de alta, da p e is ă -a fă ut de îs. C ed ă î ă de pe atu i i-a dat sea a ă e pli a ia ofe ită domnului Farraday - deşi fi eşte ă u e a total eade ă ată - s-a dovedit în mod eg eta il i ade ată. Cî d t e uie să te gî deşti la atîtea alte lu u i, e uşo să u a o zi a e ate ie u o ase e ea hestiu i, aşa î ît pe t u îtă a e e mi-am scos din minte întregul episod. Dar acum, rearaintindu-mi-l în calmul care î o joa ă a est heleşteu, u ai î ape dis u ie ă atitudi ea ea fa ă de doa a Wakefield î ziua a eea a e o legătu ă e ide tă u eea e to ai s-a î tî plat î după-amiaza aceasta. E istă, i eî eles, ul i oa e i î ziua de azi a e au spus o sumedenie de lu u i p osteşti desp e lo dul Da li gto şi s-a putea hia să a e i i p esia ă sî t oa e u stî je it sau ă i-e uşi e de ela ia ea u î ăl i ea sa şi ă a esta este oti ul a e a e pli a u ase e ea o po ta e t. Atu i da i-mi voie să ă spu ăspi at ă i i u poate fi ai depa te de ade ă . Ma ea majoritate a lucru- ilo pe a e le auzi i astăzi desp e î ăl i ea sa sî t, î o i e caz, prostii care provin dintr-o necu- oaşte e ap oape totală a faptelo . Ba hia i se pa e ă atitudi ea ea iudată poate a ea o e pli- a ie a solut plauzi ilă da ă o apo tez la do i a de a e ita o i e posi ilitate de a ai auzi ase e ea aiu eli efe itoa e la î ăl i ea sa. Cu alte u i te, a p efe at să spu i iu i i ofe si e î a ele situa ii şi să ăd î ele ea ai si plă odalitate de e ita e


a eplă e ilo . Cu ît ă gî des ai ult la a eastă e pli a ie, u atît ea i se pa e ai justifi ată, fii d ă ade ă ul este ă i i u ă supă ă ai ult î ziua de azi de ît să aud u se epetă p ostiile de ge ul ăsta. Da i- i oie să spu ă lo dul Da li gto a fost u ge tle a de o a e disti ie o ală - o disti ie apa ilă să-i pu ă î i fe io itate pe ei ai ul i di t e oa e ii a eştia a e vorbesc asemenea aiureli pe socoteala dînsului — şi sî t gata să ga a tez ă aşa a ă as pî ă la sfî şitul ie ii. Nimic nu poate fi mai departe de ade ă de ît ideea ă as eg eta ă a fost legat de u ase e ea ge tle a . Ve i ap e ia, desigu , ă, sluji du-l pe î ăl i ea sa la Da li gto hall î to i a ei a i, -am ap opiat de e t ul o ii lu ii aşa u u ul a i e i i -ar fi putut visa eodată. L-a se it pe lo dul Da li gto ti p de t eize i şi i i de a i. C ed ă o i i e poate o side a pe u ă d eptate ă a fost î a eşti a i, î el ai ade ă at se s al u î tului, „angajat într-o asă disti să". Op i du- ă a u şi trecîndu- i î e istă a ie a, p i ipala ea satisfa ie p o i e di eea e a ealizat pe du ata a elo a i, ia astăzi u pot de ît să fiu î d u şi e u os ăto ă i s-a acordat un asemenea privilegiu.

Ziua a treia - di i ea a Taunton, Somerset Asea ă a t as la u ha u it The Coa h a d Ho ses, la o i ă dista ă de o aşul Tau to di So e set. Dat fii d ă e a o asă de a ă u a ope iş de stuf şi ă se î ăl a la marginea drumului, hanul mi s-a pă ut, pe î d ă ap opia o du î d Fo dul î p agul î se ă ii, o pe spe ti ă deose it de at ăgătoa e. Proprietarul m-a o dus pe o s a ă de le pî ă î t -o ă ă u ă destul de goală, da foa te î g ijită. Cî d s-a interesat da ă i ase , l-a ugat să î i adu ă u sa d iş î a e ă, eea e s-a do edit o op iu e a solut satisfă ătoa e î p i i a i ei, î să, pe ăsu ă e î epea să se î se eze, a î eput să si t ă -a astî pă î a e ă şi î ele di u ă -a hotă ît să o o î a ul de dedesu t, a să ăd e gust a e id ul fă ut p i pa tea lo ului. La a stăteau i i sau sase lie i - di a ă o î fă işa e ghi eai ă î depli eau fel de fel de munci agricole - da î est î ăpe ea e a goală. Luî d o a ă u cidru de la proprietar, m-a aşezat la o asă e a ai î depă tată, a î d de


gî d să ă odih es pu i şi să- i adu gî du ile de peste zi. Totuşi, î u î d mi-a dat sea a li pede ă a eşti lo al i i e au stî je i i de p eze a ea, si i d oa e u e oia de a-şi a ifesta ospitalitatea. O i de îte o i o e sa ia lo se î t e upea, îte u ul di ei î i a u a o p i i e pe fu iş, a şi u şi-a fi fă ut u aj să ă a o deze, î ele di u ă, u ul a idi at o ea şi mi-a spus : — Se pa e ă î După e i-a remarcat:

oaptea asta o să do

i i ai i, do

ule.

spus ă aşa e a, o ito ul a lăti at eî

ezăto di

ap şi a

— Nu p ea o să ă p i dă so ul sus, do ule. Doa da ă u u a ă pla e să-l auzi i pe ăt î ul Bo - l-a indicat pe proprietar - trintind uşile pe-aici pe jos î toiul op ii. Ia pe u a o să ă t ezeas ă soa a lui, a e o să î eapă să st ige la el de cum s-o ăpa de ziuă. î iuda p otestelo p op ieta ului, a este o e au stî it ăsete p etuti de i î bar. — Chia aşa stau lu u ile? am întrebat. Şi, î ti p e o azii î ulti aştepta de la li işte poli¬ti hi uit i agi

o ea , i-a dat prin cap - aşa u se î tî plase î u e oase ul ti p î d ă afla î p eze a do ului Fa ada — ă lu ea i e o epli ă spi ituală. I t -ade ă , a u lo al i ii păst au o oasă, asteptî du- i u ătoa ea e a ă. P i u a e, i-am a ia şi î ele di u ă a de la at:

— O a ia tă autohto ă a î te ului o oşilo , fă ă doa şi poate. La î eput li iştea s-a e i ut, de pa ă lo al¬ i ii a fi ezut ă a ea de gî d să o ti uu. Apoi, î să, o se î du- i e p esia glu ea ă de pe hip, au iz u it î îs, deşi î t -un mod oarecum nedumerit. Cu aceasta, s-au întors la o e sa ia lo di ai te şi u a ai s hi at i i u u î t u ei pî ă e a ai tîrziu, cînd ne-a spus oapte u ă. Fusese destul de ul u it de o a ea de duh atu i î d î i e ise î i te pe t u p i a oa ă şi t e uie să ă tu ises ă a fost uşo dez¬a ăgit ă u fusese p i ită ai i e. Bă uies ă p i ipalul oti de i satisfa ie e a ă


pet e use destul ti p şi fă use destule efo tu i î lu ile di u ă a să-mi î u ătă es a da e tul î a est do e iu. Cu alte u i te, -a st ăduit să adaug a eastă a ilitate a se alului eu p ofesio al, aşa î ît să o espu d pe depli aşteptă ilo do ului Fa ada î eea e p i eşte ta hi a ea. De exemplu, în ultima vreme m-a dep i s să as ult adioul la i e î a e ă o i de îte o i a pu i ti p li e — atu i î d do ul Fa ada îşi pet e e sea a î o aş, de e e plu. U a di e isiu¬ ile pe a e le as ult se u eşte De două o i pe săptă l ă sau ai ult, a e este, de fapt, difuzată de t ei o i î fie a e săptă î ă şi î a e, î ese ă, două pe so aje fa o e ta ii hazlii referitoare la diverse subiecte propuse de scrisorile as ultăto ilo . A studiat a eastă e isiu e fii d ă o ele de duh la sate sî t î totdeau a de u u gust desă î sit şi sî t ostite pe u to a e se leagă foa te i e de ge ul de ta hi ă i pe care le-a putea aştepta do ul Fa ada di pa tea ea. I spirîndu- ă di a eastă e isiu e, a ela o at u e e i iu si plu, pe a e î e să îl efe tuez el pu i o dată pe zi. O i de îte o i se i eşte u o e t fa o a il, î e să fo ulez t ei o e de duh po i d de la î tî plă ile a e au a ut lo î ulti a o ă. Aşa stî d lu u ile, poate ă a u e i ap e ia u se u i e deza ăgi ea p odusă de efe tul o ei de duh pe a e o ostise ie i sea ă. La î eput -am gî dit ă su esul ei li itat s-a fi putut dato a faptului ă u ă e p i ase suficient de clar. Apoi î să i-a t e ut p i i te, după e -a et as, ă de fapt s-a fi putut să-i ofensez pe oamenii aceia. La urma urmei, s-ar fi putut î elege u uşu¬ i ă ă suge a ă so ia p op ieta ului se ă a u u o oşel o i te ie pe a e u o a usese defel în acel moment. Acest gînd m-a chinuit î o ti ua e pe î d î e a să ado şi i-a trecut prin minte ca a doua zi di i ea ă să î i e s uze p op ie¬ta ului. Da î d i-a servit micul dejun, el sa a ătat deose it de i e dispus şi î ele di u ă -a hotă ît să las lu u ile aşa u sî t. A est i episod este î să o ilust a e la fel de u ă a o i a e alta a is u ilo la să ii u o o e de duh. Dată fii d î săşi atu a o ei de duh, ai foa te pu i ti p să sesizezi di e sele ei epe usiu i posi ile î ai te de a t e ui să îi dai glas şi e istă is ul g a să p o u i tot felul de lu u i epot i¬ ite da ă u ai do î dit deja di ă ia şi e pe ie a e esa e. Nu a i iu oti să p esupu


ă u oi de e i o e e i iilo , da , i î deo a dată să u î espe t pe t u do

pete t şi î a est do e iu u ti pul şi u ajuto ul d sea a de is u¬ ile i e e te, -a hotă it a î o i e az e să- i î depli es a eastă î dato i e, î se de ul Fa ada , pî ă î d u ă oi fi a t e at ai i te s.

Oricu , eg et ă t e uie să o stat ă a el lu u pe a e lo al i ii î şişi l-au ofe it a pe u soi de o ă de duh - p e iziu ea ă u oi putea do i di cauza zgomotelor de dedesubt - s-a do edit a fi ade¬ ă at. So ia p op ieta ului nu a strigat propriu-zis, î să a auzit-o o i d fă ă î eta e, atît oaptea tî ziu, î ti p e ea şi so ul ei îşi edeau de t e u i, ît şi dis-de-di i ea ă. Cu toate a estea, e a gata să-i iert pe cei doi, fiindu- i la ă e au oa e i a e u eau di g eu şi ă zgo otul pe care-l fă eau se dato a, u sigu a ă a estui fapt. La a easta se adăuga, fi eşte, şi o se a ia epot i ită pe a e o fă use . Prin urmare, n-a lăsat delo să se adă ă a usese o oapte agitată î d i-am ul u it p op ieta ului şi a ple at să e etez tîrgul acesta pe nume Taunton. Poate a fi fost ai i e să lo uies de la î eput î a eastă pe siu e u de stau a u şi sa u ez o eaş ă de eai, di i ea a, ai sp e p î z. Fii d ă a u ul de afa ă ofe ă, î t -ade ă , u u ai „ eaiu i, gustă i şi p ăjitu i", i şi „camere u ate, li iştite şi o fo ta ile". Clădi ea este situată pe st ada p i ipală di Tau to , foa te ap oape de pia ă şi e a ai et asă, deose i du-se prin bîrnele g ele şi î hise la uloa e a e o î podo es pe di afa ă. I p eze t ă de le aflu î eai ă ia ei spa ioasă, la isată u le de steja şi a e dispu e de sufi ie te ese pe t u a p i i, ed eu, eo douăze i şi i i de pe soa e fă ă a ea i p esia de aglo e a ie. Două fete esele se es la o tejghea a e etalează un sortiment ogat de p ăjitu i şi p oduse de patise ie. U a peste alta, a est lo este e ele t pe t u eaiul de di i ea ă, da su p i zăto de pu i i lo uito i di Tau to pa să do eas ă a e efi ia de el. î o e tul de fa ă, si gu a ea o pa ie o constituie două doa e ai î î stă, a e stau u a î fa a eleilalte la o asă de lî gă pe etele opus, şi u ă at - poate un fermier singuratic — instalat la o a ile fe est e oltite. Nu sî t î sta e să îl disti g foa te asă de lî gă u a di bine, pent u ă lu i a st ălu itoa e a soa elui de di i ea ă l-a redus, pentru o e t, la o siluetă. Da îl ăd u îşi iteşte zia ul şi u se î t e upe la i te ale egulate a să se uite la t e ăto ii de pe t otua . Jude i d după odul


în care face acest lucru, a ezut la î eput ă aştepta pe i e a, da se pa e ă u do eşte de ît să-şi salute u os u ii pe ăsu ă e t e p i d eptul lui. Cît desp e i e, ă aflu i stalat ap oape de pe etele di spate, da , î iuda lă i ii a estei î ăpe i, ăd li pede st ada s ăldată î soa e şi disti g pe t otua ul elălalt u stîlp i di ato a e a ată îte a desti a ii ap opiate. U a di t e a este desti a ii este satul Mu dse . Poate ă u ele „Mu dse " ă a t ezi a u ite a i ti i tot aşa u i-a t ezit şi ie ie i, înd l-am localizat pe t u p i a dată î atlasul utie . De fapt, se u i e să spu ă a fost te tat hia să ă a at uşo de la iti e a ul pla ifi at u ai a să ăd satul. Mu dse , di o itatul So e set, este lo ul u de se găsea odată fi a Giffe & Co. şi tot ai i t e uia să dai o e zi pe t u di e se a tită i de atoa e de ea ă eag ă de lustruit Giffen, „care se desface în straturi, se t a sfo ă î ea ă si plă şi se apli ă a ual". Cît a ti p, Giffe 's a fost fă ă î doială ea ai u ă ea ă pentru lust uit a gi tă ia di îte se găseau, şi u ai apa i ia pe pia ă a oilo su ¬sta e hi i e u pu i î ai te de ăz oi a p o o at s ăde ea e e ii pe t u a est p odus i p esio a t. Di îte î i a i tes , Giffe 's a apă ut la începutul anilor douăze i şi sî t o i s ă u sî t si gu ul a e sta ileşte o ela ie st î să î t e apa i ia sa şi a ea s hi a e de opti ă a elo e p a ti au p ofesia oast ă, s hi a e a e a fă ut a lust uitul a gi tă iei să o upe pozi ia e t ală pe a e î li ii a i î ă o de i e şi astăzi. C ed ă şi a eastă odifi a e, a şi alte odifi ă i ese iale di pe ioada a eea, a fost o p o le ă de ge e a ie. A eştia au fost a ii î d s-a atu izat ge e a ia oast ă de ajo do i, ia u ele pe so alită i, î deose i do ul Marshall, au jucat un rol ese ial î a fa e di lust uitul a gi tă iei o î dato i e de p i o di . Fi eşte ă u eau să suge ez p i asta ă lust u¬i ea a gi tă iei - şi ai u sea ă a tacîmurilor - u a fost p i ită di totdeau a a o î dato i e se ioasă. I să u a fi ed ept să a ătă ă ul i ajo do i di ge e a ia tatălui eu, de pildă, nu au considerat-o d ept o p o le ă heie, lu u s os î e ide ă de faptul ă rareori în acele zile major¬domul unei case supraveghea direct lustruitul a gi tă iei, ul u i du-se să lase a eastă sa i ă la u ul pla al ajuto ului său şi e i d să i spe ¬teze doa di î d î î d. Este u a i a eptat ă do ul Ma shall a fost p i ul a e a e u os ut î se ătatea depli ă a a gi tă iei, şi a u e ă i i u ul di t e elelalte o ie te di asă u a ea şa se atît de a i


de a fi e a i at ate t de st ăi i a ta î u ile de a gi t î ti pul esei, ele se i d, p i u a e, d ept i di e pu li al i elului şi i utei asei espe ti e. Şi tot domnul Marshall a fost el a e a p o o at pe t u p i a dată stupefa ie printre doa ele şi ge tle e ii afla i î izită la Cha le ille House, ofe i d p i i ilo o a gi tă ie lust uită î t -u od i posi il de i agi at pî ă atu i. Cu î d după a eea, la i siste ele stăpî ilo , ajo do ii di î t eaga a ă au î eput, desigu , să-şi o e t eze ate ia asup a lust ui ii a gi tă iei, î i adu a i te ă s-au e a at u epezi iu e di e şi ajo do i a e p eti deau u to ii ă des ope ise ă etode p i a e îl puteau depăşi pe do ul Ma shall şi de al ă ui se et fă eau a e haz, aido a u ăta ilo f a ezi e u o să-şi dez ăluie e etele. Eu sî t la fel de î ezăto şi a u a şi atu i ă a ele p o edee ela o ate şi iste ioase e e utate de i e a a do ul Ja k Neighbours au avut un efect neînsemnat asupra rezultatului final, sau chiar nu lau i flue at delo . Di pu tul eu de ede e, p o le a e a sufi ie t de si plă : foloseai ea ă de lust uit u ă şi sup a egheai î deap oape. Giffe 's e a ea a o a dată de to i ajordomii cu discer- ă î t di e ea a eea şi, da ă foloseai p odusul aşa u t e uia, u a eai i i u oti să te te i ă te a putea întrece cineva. î i pa e i e ă î i pot adu e a i te de u e¬ oase o azii î d a gi tă ia de la Darlington hall a produs un efect agreabil asupra celor care au exa-minat-o. De exemplu, mi-o a i tes pe Lad Asto e a î d, u fă ă o u ă de a ă ă iu e, ă a gi ¬tă ia oast ă „e a p o a il fă ă i al". De ase e ea, i-l amintesc pe domnul George Bernard Shaw, renumitul dra atu g i itat o dată la i ă, e e-tî d ate t li gu i a pe t u dese t di fa a sa, i î d-o î lu i ă şi comparîndu-i sup afa a u a eea a u ei fa fu ii di ap opie e, fă ă a se si hisi de ei di ju . î să poate ă episodul pe a e i-l a i tes astăzi cu cea mai a e satisfa ie up i de sea a î d u a u it pe so aj disti s — un ministru pli a e î s u t ti p u a să de i ă i ist u de e te e - a fă ut o izită foarte „ o fide ială" la eşedi ă. De fapt, i î d sea a ă ezultatele e au urmat acelei izite au fost i e a gu e tate, u ăd i i u oti a să u dez ălui ă ă efe la lo dul halifa .


î tî pla ea a fă ut a a ea izită pe so ală să fie pu şi si plu p i a di t -o serie de asemenea întîlniri „ eofi iale" di t e lo dul halifa şi a ba¬sadorul ge a de atu i, He Ri e t op. I să, î a ea p i ă sea ă, lo dul halifa sosise manifes-tî d o p ude ă deose ită. Mai ult, p i ele u i te pe a e lea ostit după e a fost poftit î ău t u au fost: „Zău ă u ştiu e i-a e it să ă aduci ai i, Da li gto . Tot e ştiu e ă o să- i pa ă ău". Dat fii d ă He Ri e t op e a aşteptat a ia peste eo o ă, î ăl i ea sa i-a suge at oaspetelui să adă toată eşedi a de la Da li gto hall, o st atage ă a e îi ajutase pe ul i usafi i agita i să se al eze. Cu toate a estea, î ti p e î i edea de t e u i, îtă a e e l-am auzit doar pe lordul halifax în dife ite pă i ale lădi ii, o ti- uî d să-şi e p i e î doielile desp e î tîl i ea e u a să ai ă lo , şi pe lo dul Da li gto î e î d zada i să-l li işteas ă, î să la un moment dat l-am surprins pe lordul halifax exclamînd: „Pe cinstea mea, Da li gto , a gi tă ia di asa asta e o î î ta e". Fi eşte ă i-a pă ut foa te i e ă a auzit aşa e a atu i, da lu ul a e a ep e¬ze tat pentru mine î u u a ea u ade ă at ul¬ u itoa e a a estui episod s-a î tî plat la două i-a declarat: „Că e i o a, sau t ei zile după a eea, î d lo dul Da li gto Ste e s, lo dul halifa a fost foa te i p esio at de a gi tă ia di sea a a eea. I-a i te sigu ă e a t a estea au fost s hi at sta ea de spi it u totul." i u i tele î ăl i ii sale, aşa ă u e doa o si plă î hipui e de-a ea faptul ă felul cum s-a p eze tat a gi tă ia a o sti¬tuit o o t i u ie i ă, da î se ată la desti de ea ela iilo di t e lo dul halifa şi Herr Ribbentrop în seara aceea. P o a il ă se u i e a u să spu îte a u i te desp e He Ri e t op. Astăzi, fi eşte, este u a i a eptată ideea ă He Ri e t op a fost u şa lata , ă pla ul lui Hitle î to i a ei a i a fost să î sele A glia ît ai ult ti p u puti ă î p i i a ade ă atelo lui i te ii şi ă si gu a isiu e a lui He Ri e t op î a a oast ă a fost o hest a ea a estei î şelăto ii. Cu a spus, a easta este pă e¬ ea ajo ită ii şi u doresc s-o o t azi a u . Totuşi, este destul de o osito să t e uias ă să-i auzi vorbind pe unii oameni în ziua de u a fi fost i i u o e t pă ăli i, a şi u lo dul Da li gto a azi a şi u fi fost singurul care l-a crezut pe Herr Ribbentrop un ge tle a o o a il şi a e a sta ilit ela ii de lu u u dî sul. Ade ă ul este ă, p i a ii t eize i, He


Ribbentrop a fost un personaj apreciat, ba chiar fascinant, în cele mai nobile ase de ai i. î i adu a i te ă, î deose i p i şi , toate dis u iile pu tate î a e a se ito ilo de î so i¬to ii usafi ilo îl a eau î e t u pe „a asado ul ge a " şi, di e po esteau, eieşea li pede ă ul i di t e ei ai disti şi ge tle e i şi ele ai disti se doa e di a eastă a ă e au efe ti îndră¬gosti i de dî sul. Cu spu ea , este o osito să fii e oit să-i auzi pe a eşti oa e i u o es a u desp e ti pu ile a elea şi ai u sea ă e afi ă u ii di t e ei desp e î ăl i ea sa. A fi sufi ie t să ede i u a ătau cîteva din listele lor de i ita i de pe e ea a eea şi -a i da sea a i ediat ît de mare le este ipocrizia. V-a i lă u i atu i u u ai de ît de ulte o i a i at He Ri e t op la asa a esto pe soa e, i şi ă adeseo i a e it î alitate de invitat de onoare. I a eeaşi o di e de idei, le e i auzi pe a este pe soa e o i d de pa ă lo dul Da li gto a fi fă ut e a eo iş uit u u î du-se de ospitalitatea aziştilo î ti pul elo îte a ălăto ii fă ute î Ge a ia î ti pul a elo a i. P esupu ă ele nu s-a ai g ă i hia atît de ult să o eas ă da ă The T i es, de pildă, a pu li a ă a u a di listele de i ita i de la a hetele ofe ite de ge a i î pe ioada o g esului de la Nu e e g. Ade ă ul este ă doa ele şi ge tle e ii ei ai o o a ili şi ai espe ta i di A glia o iş uiau să ăspu dă ospitalită ii o du ăto ilo ge a i şi pot să ga a tez fă ă i i u du iu ă a ea ajo itate a a esto oa e i se î to eau a î d doa o e de laudă şi ad i a ie pe t u gazdele lo . O i i e i si uează ă lo dul Da li gton stabilea pe as u s legătu i u u duş a u os ut u fa e de ît să ig o e u u ă ştii ă ade ă atul li at di a ele ti pu i. De ase e ea, se e e a ătat e p ostii e uşi ate o es ei a e sus i ă lo dul Da li gto a fost a tise it sau ă a a ut legătu i st î se u o ga i¬za ii a U iu ea B ita i ă a Fas iştilo . Ase e ea afi a ii pot p o e i doa di gu a elo a e ig o ă total e fel de ge tle a a fost î ăl i ea sa. Lo dul Da li gto a aju s să deteste a tise itis ul; l-am auzit exprimîndu-şi dezgustul î ai multe ocazii diferite cînd a fost confruntat cu sentimente anti¬semite. Cît desp e p esupu e ea ă î ăl i ea sa u a pe is e eilo să-i calce pragul sau ă u a fost de a o d să ai ă eu se ito e eu, ea este total efo dată, poate u e ep ia u ui episod a solut ese fi ati de p i a ii t eize i, a e


î să a luat p opo ii u totul e age ate. Ia î p i i a U iu ii B ita i e a Fas iştilo , u pot să spu de ît ă o i e afi a ii a e îl leagă pe î ăl i ea sa de asemenea oameni sî t idi ole. Şi Os ald Mosle , ge tle-manul care conducea „ ă ăşile eg e", a fost oaspete la Da li gto hall de el ult t ei o i, zi eu, şi toate a este izite au a ut lo î zilele de î eput ale o ga iza iei, î ai te a ea să-şi t ădeze ade 㬠ata atu ă. De î dată e hidoşe ia ă ăşilo eg e a ieşit la i eală - şi da i- i oie să spu ă î ăl i ea sa a fost u ul di tre primii care a observat-o -, lordul Darlington nu a mai avut nimic de-a face cu asemenea oameni. I o i e az, o ga iza iile de a est gen reprezentau practic nimic pentru centrul ie ii politi e a ă ii. Ve i î elege ă lo dul Da li gto e a tipul de ge tle¬ a a e găsea de u ii ă să se o upe doa de p o le e u ade ă at fu da e tale, ia pe so a¬lită ile pe a e a fă ut efo tul să le st î gă laolaltă î a ei a i u a eau a solut i i î o u u ase e ea g upă i e t e iste edo ite. Ele e au u u ai pe so alită i e i a e te espe ta ile, i şi oa e i a e a eau î plus o i flue ă e ita ilă asup a ie ii di A glia : politi ie i, diplo a i, ili¬ta i, fe e ise i eşti. Pe de altă pa te, u ii di t e dî sii e au e ei, fapt suficient pentru a demonstra ce caracter prostesc au avut multe din cele ce s-au spus desp e î ăl i ea sa. I să ă a at de la su ie t. Vo ea , de fapt, desp e a gi tă ie şi desp e ît de plă ut i p e¬sio at fusese lo dul halifa î sea a î tîl i ii sale u He Ri e t op la Da li gto hall. Da i- i oie să lă u es u lu u : u a suge at i ide u ă o sea ă a e i i ial a e i ase să p odu ă dez¬a ăgi e stăpînului meu s-a transformat într-o i to ie u ai dato ită a gi tă iei, î să, aşa u a a ătat, lo dul Da li gto î suşi a suge at ă a gi tă ia a fi putut ep eze ta u fa to ît de eî se at î odifi a ea dispozi iei oaspetelui său di sea a a eea şi poate ă u e a su d să î i a i teşti de ase e ea situa ii u u li ă de ul u i e. E istă î p ofesia oast ă a u i i olegi a e sus i ă, î ulti ă i sta ă, o tează foa te pu i e fel de stăpî se eşti şi a e o side ă ă idea¬lis ul manifestat de ei di ge e a ia oast ă — ai p e is, ideea ă oi, ajo do ii, t e uie să ăzui să-i sluji pe a ei ge tle e i iluşt i a e luptă pe t u u ăsta ea o e i ii — este doar o o ă ie po poasă, lipsită de supo t eal.


Este uşo de e a at, fi eşte, ă i di izii a e a ifestă u ase e ea s epti is se do edes a fi i a ia il edio i î p ofesia oast ă - ştii d ă le lipseşte apa itatea de a e olua sp e o pozi ie î se ată şi i î d doa să t agă î jos, la i elul lo , pe it ai ul i u puti ă - şi ă i e i u ia î se ios ase e ea pă e i. O i u , î să, sî t ul u it ă pot i di a situa ii di a ie a ea a e e ide iază foa te i e ît de ult se î sală a est ge de oa e i. Desigu ă efo tul ost u este de a e sluji stăpî ul î ge e al şi î od sus i ut, iar valoarea acestui serviciu n-a putea fi i i î d edusă la u u ă de situa ii specifice - aşa u este ea efe itoa e la lo dul halifa . î să eau să spu ă to ai a este situa ii aju g peste a i să se ifi e u lu u i dis uta il, anume ă ai a ut p i ilegiul să î i p a ti i p ofesia hia î t -u lo î a e se dez ă¬teau p o le e de a e i po ta ă. Şi poate ă atu i ai d eptul să si i o satisfa ie pe a e ei e se ul u es să se eas ă u o stăpî i edio i u o o a ea niciodată : satisfa ia de a fi î sta e să afi i, u fă ă te ei, ă, o i ît de modeste au fost, eforturile pe care le-ai depus ep ezi tă o o ¬t i u ie la mersul istoriei. Poate î să ă u a t e ui să e î toa e atît de ult î t e ut. La u a u ei, mai a î ă ul i a i de se i iu. Ia do ul Fa ada u u ai ă este u stăpî i u at, da î plus este u ge tle¬ a a e i a ă uia sî t dato î od spe ial să îi a ăt tot e este ai u î odul î a e e î depli¬ i sa i ile î A glia. Este eapă ată e oie, de i, să e o e t ă ate ia asup a p eze tului şi să e fe i de o i e fo ă de auto ul u i e e i s-ar putea st e u a î suflet fa ă de e e tualele eali¬ză i di t e ut. Că i t e uie să e u oaşte ă î ulti ele îte a lu i lu u ile u au stat foarte bine la Da li gto hall. Au apă ut î ulti a e e o se ie de i i e o i, i lusi i ide tul di ap ilie a ul t e ut, î legătu ă u a gi tă ia. Di fe i i e, do ul Fa ada u a ea usafi i hia atu i, da şi aşa a t e ut p i t -un moment de stînje- eală aute ti ă. Faptul se petrecuse într-o di i ea ă la i ul deju , ia do ul Fa ada - fie din u ătate, fie pe t u ă, fii d a e i a , u şi-a dat seama de gravitatea neajunsului - u se plî sese a solut delo î ti pul esei. După e se aşezase, dî sul idi ase fu uli a, o e etase p e de o lipă ati gî du-i di ii u î ful degetelo , apoi îşi î d eptase ate ia asup a titlu ilo di zia ul de di i ea ă.


Gestul a esta fusese î depli it fă ă a dî sul să pa ă ate t la e fă ea, da fi eşte ă î i dăduse sea a e se î tî plase şi î ai tase epede a să iau de a olo o ie tul ofe sato . De fapt, ed ă ă iş ase p ea apid di auza tul u ă ii pe a e o si ea , ă i do ul Fa ada a t esă it uşo şi a u u at: „A, Stevens". Coiiti uase să î i ăd de t ea ă şi ieşise la fel de epede di î ăpe e, e e i d i ediat u o fu uli ă o espu zătoa e. Pe î d ă ap opia di ou de asă - şi u do ul Fa ada pă ea ufu dat a u î iti ea zia ului - ma gî dit ă aş putea să las uşo fu uli a pe fa a de asă fă ă să fa eu zgo ot şi fă ă să îl î t e up pe stăpî ul eu di itit. Totuşi, luase deja î o side a e şi posi ilitatea a do ul Fa ada să si uleze pu şi si plu i dife e a pe t u a- i i şo a sti ghe- eala, situa ie în care un asemenea gest fă ut pe fu iş a fi putut fi i te p etat a o o pla e e î p op ia g eşeală sau, ai ău, a o î e a e de a a ope i. P i u a e, a esta a fost oti ul pe t u a e a găsit de u ii ă să pu fu uli a pe asă su li ii du-mi într-un fel gestul, fapt care l-a fă ut pe stăpî ul eu să u u e di ou : „A, Stevens". Este fi es a g eşelile de ge ul elo î tî plate î de u sul ulti elo lu i să î i i şo eze espe tul fa ă de p op ia pe soa ă, î să u t e uie sa ede î ele ce a si ist u, i u ai o se i e ale u ă- ului edus de a gaja i. Asta u î se a ă u ă ul edus de a gaja i u a ea i po ta a sa, î să, da ă do işoa a Ke to s-ar întoarce într-ade ă la Da li gto hall, sî t sigu ă a este i i g eşeli a fi de do e iul t e utului. T e uie să e a i ti , i eî eles, ă î s isoa ea do işoa ei Ke to -pe a e î tî plăto a e itito asea ă, la i e î a e ă, î ai te de a sti ge lu i a - u fa e i i o afi a ie o etă a e să i di e fă ă e hi o do i a ei de a-şi o upa di ou postul de odi ioa ă. De fapt, se u i e să a eptă posi ilitatea u ei e a¬ge ă i anterioare - poate di auza u ei do i e de eso t p ofesio al — a dovezilor e iste te u p i i e la e p i a ea u ei ase e ea i te ii di pa tea ei. Fii d ă t e uie să spu ă a fost su p i s sea a t e ută de ît de g eu e a să găseşti u pasaj di a e să eiasă li pede do i a ei de a se î toa e. Da este la fel de ade ă at ă a fi i util să fa p ea ulte spe ula ii pe sea a acestei chestiuni acum, cî d ştiu ă peste pat uze i şi opt de o e oi o i, ai ult a sigu , hia u do işoa a Ke to . Totuşi, t e uie să spu ă a


pet e ut destul ti p î to î d î i te pe toate pă ile pasajele a elea asea ă, stî d î î tu e i şi as ultî d zgo otele p oduse dedesu t de p op ieta şi de so ia sa î ti p e fă eau o di e, î ai te de a e ge la ul a e.

Ziua a treia - seara Mos o

e, li gă Ta isto k, De o

C ed ă a t e ui să e i pe t u o lipă la p o le a atitudi ii î ăl i ii sale fa ă de evrei, dat fii d ă, di îte î i dau sea a, a tise itis ul î ge e al a de e it î ziua de azi o hestiu e destul de deli ată. Da i- i oie să lă u es ai u sea ă a est aspe t al u ei p esupuse i te di ii de a ga¬ja e a e eilo î schema de personal de la Darlingto hall. Şi u a eastă supozi ie i te se tează e ij¬lo it do e iul eu de a ti itate, sî t î ăsu ă să o o test u depli ă autoritate. De-a lu gul a ilo pet e u i de i e î se i iul lo dului Da li gto , pe so alul ost u a up i s ul i e ei şi da i- i oie să spu ai depa te ă u au fost i iodată t ata i altfel de ît eilal i di oti e legate de asă. Nu î eleg p ea i e a e este oti ul a esto p e¬supu e i a su de, î afa ă de azul î a e ele îşi au o igi ea, fapt destul de idi ol, î ele îte a săptă î i total nesemnificative de la începutul anilor treizeci, cînd doamna Carolyn Barnet a aju s să e e ite o i flue ă eo iş uită asup a î ăl i ii sale. Vădu ă a do ului Cha les Ba et, doa a Ba et t e use pe atu i de pat uze i de a i şi e a o fe eie foa te f u oasă, u ii spu hia fas i a tă. A ea eputa ia u ei i telige e deose ite şi u pu i e e au o aziile, î e ea a eea, î d auzeai u îl u ilise pe uta e sau uta e ge tle a la asă dis utî d desp e i e ştie e p o le ă o te po a ă de a e i po ta ă. O a e pa te di a a a ului , dî sa a fost o p eze ă o iş uită la Da li gto hall, adîncindu-se adeseo i u lo dul Da li gto î o e sa ii a e du au o e î t egi şi a e a eau p i e ele ă u a a te social sau politic, îmi amintesc ă tot doamna Barnet a fost cea care l-a luat pe î ăl i ea sa î a ele „i spe ii u ad esă" î ele ai să a e zo e ale a tie ului lo do ez East E d, î ti pul ă o a dî sul a izitat hia lo ui ele ulto fa ilii e t e eau p i t -o situa ie dispe ată î a ii a eia. Cu alte u i te, se pa e ă doa a Ba et a a ut o oa e a e o t i u ie la p eo upa ea es î dă a lo dului Da li gto pe t u


oa e ii să a i di a ă, astfel î ît u se poate spu e ă i flue a sa a fost total egati ă. Fi eşte î să ă dî sa fă ea pa te şi di o ga iza ia „ ă ăşilo eg e" o dusă de Şi Os ald Mosle , ia o ta tele spo adi e pe a e î ăl i ea sa le-a î t e i ut u Şi Os ald au a ut lo î ti pul elo îte a săptă î i di a a a eea. Şi tot atu i s-au î tî plat la Da li gto hall şi a ele i ide te a solut e ep eze tati e a e ă uies ă au fu izat şu edul te ei al a esto presupuneri absurde. Le numesc „i ide te", î să u ele di t e ele au fost e t e de eî se ate. De e e plu, î i a i tes ă î t -o sea ă, la i ă, după e a fost po e it u ele unui ziar, l-a su p i s pe î ăl i ea sa e a î d: „A, o eşti desp e foaia a eea de p opaga dă e eias ă". Ia u altă o azie, a î a eeaşi pe ioadă, i i te ă dî sul i-a e o a ¬dat să u ai ofe do a ii u ei a u ite i stitu ii lo ale de i efa e e al ă ei t i is se î fii a egulat la uşă, pe oti ă a ea u comitet director „ ai ult sau ai pu i p epo de e t e eu". Mi-am adus a i te de a este e a e fii d ă la e ea a eea ele -au surprins sincer, î t u ît pî ă atu i î ăl i ea sa u a ifestase i i u fel de se ti¬ e t pot i i fa ă de asa e eias ă. Pe u ă a e it, fi eşte, după-a iaza a eea î d î ăl i ea sa -a chemat la dî sul î i ou. La î eput a o dus o e sa ia sp e ge e alită i, i te esî du-se da ă totul e gea i e p i asă şi lu u i de a est ge . Apoi a spus : — M-a gî dit foa te i e, Ste e s. Foa te i e. Şi a pute să a e a gaja i e ei ai i, la Da li gto hall.

t as işte o luzii. Nu

— Domnule ? — E pentru binele asei, Ste e s. î i te esul usafi ilo a e i şi stau ai i la oi. A studiat p o le a u ate ie, Ste e s, şi î i adu la u oş¬ti ă concluziile la care am ajuns. — Prea bine, domnule. — Spune-mi, Stevens, nu-i aşa ă a e De evrei vorbesc.

şi a u

î i a î s he a de personal ?


— C ed ă doi di t e categorie, domnule.

e

ii a tuali ai pe so¬ alului pot i t a î a eastă

— Ah! - î ăl i ea sa s-a op it pe t u o lipă uitî du-se pe fe east ă - i eî eles ă a t e ui să le dai d u ul. — Cu

a i spus, domnule?

— E regretabil, Stevens, dar n-a e de ales. T e uie să ă gî des la sigu a a şi la i ele oas¬pe ilo ei. Dă- i oie să te asigu ă a a alizat lu u ile şi ă m-am gîndit profund. E spre binele nostru, al tuturor. Cei doi membri ai perso alului e au, de fapt, două sluj i e. P i u a e, u s-ar fi u e it să î t ep i d i i fă ă s-o i fo ez ai î tîi pe do işoa a Ke to u p i i e la situa ia ouă a e se i ise şi -a hotă ît să fa a est lu u hia î sea a a eea, î d u a să e e io olata la ea î a e ă. Poate ă a t e ui să spu a u îte a u i te efe itoa e la a este î tîl i i a e a eau lo î a e a ei la sfî şitul fie ă ei zile. Da i- i oie să p e izez ă ele a eau u a a te p edo i a t p ofesio al, deşi di î d î cînd se putea întîmpla, fi eşte, să dis ută şi u ele lu u i ai i ti e. Moti ul pe t u a e e hotă îse ă să a e a este î tîl i i e a si plu: e dăduse ă sea a ă u eo i e a , fie a e î pa te, atît de o upa i, î ît puteau t e e ai ulte zile fă ă a a ea p ilejul să e o u i ă i i ă a i fo a iile ele e ta e. A e u os ut a î doi ă o ase e ea situa ie pe i lita se ios u ul e s al lucrurilor, iar cel mai simplu remediu îl constituiau cele aproximativ i isp e¬ze e i ute pet e ute î p eu ă, la sfî şitul fie ă ei zile, î i ti itatea a e ei do işoa ei Ke to . T e uie să epet ă a este î tîl i i a eau u caracter predominant profesional; de exemplu, am fi putut vorbi despre pla u ile a e u au să fie fă ute î ede ea u ui e e i e t ap opiat sau desp e odul u se a o oda u ul di t e oii a gaja i. I o i e az, a să e i la su ie t, e i ap e ia ă e a destul de tul u at la gî dul ă t e uia s-o a u pe do işoa a Ke to ă u a să-i o e¬diez două dintre slujnice. Ce-i drept, slujnicele se do edise ă a fi a gajate a solut ul u itoa e, ia î e ă p i eşte - e ai i e să spu a est lu u, î t u ît p o le a e eias ă a de e it atît de spi oasă î ulti ul ti p - ă opu ea u toată fii a ideii o edie ii lo . Cu toate a estea, dato ia mea într-o atare


situa ie e a li pede şi, di îte î i dădea sea a, u aş fi a ut i i de îstigat da ă aş fi a ifestat î od i espo sa il ase e ea du ii pe so ale. -Era o î dato i e difi ilă a e se e ea, totuşi, î depli ită u de itate. Aşa i it, cînd a idi at î sfî şit a eastă p o le ă sp e fi ele o e sa iei oast e di sea a a eea, a fă ut-o într-u od ît se poate de p a ti şi o is, î hei d p i a spune : — Voi o i u ele două a gajate la i e î ă ă u ă îi e di i ea ă la ze e şi ju ătate. De i, do işoa ă Ke to , ti-as fi e u os ăto da ă le-ai trimite la o a a eea la i e. Las u totul la latitudi ea du itale da ă ezi ă e i e să le informezi dinainte despre natura lucrurilor pe care li le voi spune. I lipa a eea do am continuat:

işoa a Ke to a pă ut ă u a e e să- i ăspu dă, aşa î ît

— Ei i e, do işoa ă Ke to , î i ul u es pe t u io olată. E ti pul să î to la ale ele. Ne aşteaptă o zi î ă ată şi îi e. A ela a fost

o e tul î d do

ă

işoa a Ke to a spus:

— Do ule Ste e s, u pot să- i ed u e¬ hilo . Ruth şi Sa ah sî t î su o di ea ea de şase a i. A depli ă î ede e î ele, e a t aşa u au şi ele î i e. Au se it î a eastă asă fă ă ep oş. — Sî t sigu ă aşa este, do işoa ă Ke to . Totuşi, u t e uie să lăsă se ti e tele să e i flue eze jude ata. Şi a u , dă- i oie să- i u ez oapte u ă... — Do ule Ste e s, sî t e oltată ă pute i să sta i li iştit şi să spu e i ase e ea lu u i, de pa ă a i o a da p o izii pe t u ă a ă. Pu şi si plu nu- i i e să ed. V e i să spu e i ă Ruth şi Sa ah o fi o ediate pe oti ă sî t e ei e? — Do işoa ă Ke to , to ai i-a e pli at î î t egi e a e este situa ia, î ăl i ea sa a luat o hotă î e pe a e u a e i i u ost să o dis ută du eata şi u i e.


— Nu v-a i gî dit delo , do ule Ste e s, ă da ă le o edia i pe Ruth şi Sa ah di a est oti e i fa e pu şi si plu o g eşeală? Eu u sî t de a o d u asemenea lucruri. Nu voi mai lucra într-o asă u de se poate î tî pla aşa eva. — Do işoa ă Ke to , a să te og să u te ai agi i şi să te po i î t -un mod o espu zăto pozi iei du itale. Lu u ile sî t foa te si ple. Da ă î ăl i ea sa do eşte a a este o t a te şi u altele să fie eziliate, u ai a e i i de discutat. — Vă p e i , do ule Ste e s, ă u oi le o edia i pe fete oi ple a şi eu.

ai lu a î t -o ase e ea asă. Da ă

— Do işoa ă Ke to , ă su p i de ă te ăd ea io î d î felul ăsta. Nu t e uie să- i ea i tes ă dato ia oast ă p ofesio ală u se leagă de slă i iu ile şi se ti e tele p op ii, i de do i ele stăpî ului ostru. — Vă spu u toată se iozitatea, do ule Ste e s, ă da ă le o edia i îi e pe fete, o ite i o g eşeală; u pă at la fel de a e a o i a e altul, ia eu nu voi mai lucra într-o ase e ea asă. — Do işoa ă Ke to , dă- i oie să- i suge ez ă u e de o pete a du itale să e i i ap e ie i asup a u o p o le e de atu ă ult supe ioa ă. Ade ă ul este ă lu ea di ziua de azi este difi ilă şi î şa ă. E istă ulte lucruri legate de e ei, u ăoa ă, pe a e du eata sau eu efe ti u le pute î elege. Pe îtă e e î d ăz es să spu ă î ăl i ea sa poate jude a ult ai i e e se u i e şi e u. Ia a u , do işoa ă Ke to , t e uie să ă et ag, î i ul u es di ou pe t u io olată. Mîi e di i ea ă la ze e şi ju ătate. Te og să le t i i i pe ele două a gajate î auză. Di lipa î d ele două sluj i e au i t at la i e î ă ă u ă î di i ea a u ătoa e, a fost li pede ă do işoa a Ke to o ise deja u ele, fii d ă a î două au e it plî gî d. Le-a e pli at situa ia ît ai s u t u puti ă, su li ii d ă a ti¬ itatea lo dăduse satisfa ie şi ă o p i i, î o se i ă, efe i e u e. Di îte î i a i tes , i i u a di ele u a spus i i e o a il pe du ata î t egii î t e ede i, a e poate ă a du at t ei sau pat u i ute, şi a î două au ple at plî gî d u sughi u i, la fel u sosise ă.


Do işoa a Ke to s-a a ătat e t e de e e fa ă de i e îte a zile după concedierea angaja¬telor sale. Ba mai mult, di î d î î d a fost epoliti oasă, hia şi î p eze a alto e i ai pe so alului. Şi, u toate ă a păst at o i eiul de a e î tîl i sea a a să e io olata, î tîl i ile s-au dovedit a fi s u te şi ep iete oase. Ia după ap o i ati două săptă î i î a e u a e istat i i u se de s hi a e î o po ta e tul ei, ed ă e i î elege ă a î eput să fiu a eli iştit. Aşa î ît, î ti pul u eia di î tîl i ile î d e beam ciocolata, i-am spus pe un ton ironic : — Do

işoa ă Ke to ,

ă aştepta

a pî ă a u

să- i fi dat deja de isia.

Mi-a î u ă ea î heie p i it se

so it u i tele u u îs dis et. Bă uies ă a spe at ă î ele di a eda ît de ît şi î i a da u ăspu s î pă iuito , î les-nindu- e să o dată pe t u totdeau a a est apitol. Totuşi, do işoa a Ke to -a e şi a spus:

— Sî t la fel de hotă îtă să- i dau de isia, do ule Ste e s. Nu ai ă a fost atît de o upată, î ît -a a ut ti p să ă î g ijes de a eastă p o le ă. T e uie să e u os ă a este o e -au fă ut să ă gî des îtă a e e da ă u u a hia i ea să-şi du ă a e i a ea la î depli i e. Apoi, î să, pe ăsu ă e săptă î ile au t e ut, -a lă u it ă u a ea să pă ăseas ă Da li gto hall şi, u ela iile di t e oi s-au dezghe at t eptat, p esupu ă a a ut di î d î î d te di a de a o e ăji, adu î du-i aminte de demisia cu a e ă a e i ase. De e e plu, da ă dis uta desp e u e e i e t i po ta t a e u a să ai ă lo la eşe¬di ă, se î tî pla să adaug : „Asta, fi eşte, da ă ei ai fi ai i, do işoa ă Ke to ". Chia şi după lu i de zile de la ele î tî plate, ase e ea o se a ii î ă o ai fă eau să ta ă, deşi î i i agi ez ă î pe ioada a eea faptul se dato a ai ult sti ghe¬ elii de ît supă ă ii. Desigu ă, î ele di u ă, hestiu ea, î li ii a i, a fost uitată. I să î i a i tes ă ea a fost adusă î dis u ie o dată, la ai i e de u a după o edie ea elo două sluj i e. I i ial, î ăl i ea sa a fost el a e a ea tualizat p o le a, î t -o după-a iază cînd îi serveam ceaiul în salo . Pe atu i, zilele î d doa a Ca ol Ba et îşi


e e itase i flue a asup a î ăl i ii sale t e use ă, a ai ult, doa a î auză î etase defi iti să ai fie oaspete la Da li gto hall. î plus, se u i e să arăt ă î e ea a eea î ăl i ea sa î t e upsese total legătu ile u „ ă ăşile negre", dîndu-şi sea a de a a te ul ade ă at şi u ît al a estei o ga iza ii. — Ah, Stevens, m-a a o dat dî sul. To ai oia să- i spu e a. î legătu ă u afacerea aceea de anul trecut, cu slujnicele evreice. I i a i teşti p o le a? — Intru totul, domnule. — Bă uies ă a u u le ai pute da de u ă, u-i aşa? Ce s-a întîmplat atu i a fost o g eşeală şi a fi i e să le e o pe să u a. — Fi eşte ă ă oi gî di la e e de fă ut, do ule. Da fi posi il să află u de se găses î a est o e t.

u sî t delo sigu ă a

— Vezi e po i să fa i. A fost o g eşeală e s-a întîmplat. Mi-a î hipuit ă a est dialog pe t u do işoa a Ke to şi a hia u is ul de a o supă a di p o edat î a est fel î după-a produs rezultate curioase.

u î ăl i ea sa a p eze ta u oa e a e i te es găsit de u ii ă să îi po e es desp e el, ou. La d ept o i d, î să, faptul ă a iaza a eea e oasă î d a î tîl it-o î hioş a

î i a i tes ă î epuse să se lase ea a î după-amiaza aceea, cînd am st ă ătut pajiştea. Mă î d epta sp e hioş a să st î g după e î ăl¬ i ea sa îşi ăuse eaiul u î i a oaspe i, u pu i ti p ai î ai te. i i te ă a ză it de la o dista ă destul de a e - cu mult timp înainte de a ajunge la dalele unde iş î du-se î ău t ul ăzuse tatăl eu odată -silueta do işoa ei Ke to hioş ului. Cî d a i t at, ea se aşezase pe u ul di s au ele de ă hită a e se găseau î p ăştiate a olo şi osea e a, a so ită de lu u. Uitî du- ă ai atent, am ăzut ă se o upa de o pe ă. M-a apu at să st î g di e sele eşti isipite p i t e pla te şi pe o ilie ul di t estie şi ed ă, î ti p e fă ea acest luc u, a glu it pu i şi poate a dis utat şi îte a hestiu i p ofesio ale. Ade ă ul este ă e a a solut e o fo ta t să stai î hioş după ai ulte zile î a e u pă ăsise lădi ea p i ipală şi i i u ul di t e oi u se g ă ea să te i e e a ea de fă ut, î t -ade ă , deşi î ziua a eea u puteai edea p ea depa te di auza etii a e se lăsase, ia iteza u a e slă ea


lu i a e a destul de a e la o a espe ti ă, o ligî d-o pe do işoa a Ke to să idi e î d eptul o hilo eea e lu a, ît ti p a ai fost u puti ă, î i a i tes ă e-a î t e upt adeseo i lu ul u ai a să ad i¬ ă p i eliştea di ju ul ost u. Eu ă uita , de fapt, di olo de gazo , u de ea a de e ea ai deasă î ju ul plopilo pla ta i de-a lu gul d u ului de a ă, î d î ele di u ă a adus o a desp e o edie ile fă ute u u a î ai te. Fă î d a est lucru într-un mod oarecum previzibil, am spus : — To ai ă gî dea , do işoa ă Ke to . E iudat ă î i adu a i te a u , da ştii, e a t u u a î u ă pe e ea asta î ă i sistai ă ai de gî d să- i dai de isia. M-am amuzat într-un fel gîndindu- ă la asta. A îs, î să î spatele eu do işoa a Ke to a o ti uat să ta ă. Cî d -am î to s î sfî şit a să ă uit la ea, p i ea pe gea la ea a a e î ă¬luise totul înjur. — P o a il ă i i u a e i idee, do ule Ste e s, a spus ea î ele di u ă, ît de serios m-a gî dit să pă ăses î t -ade ă a eastă asă. M-a impre¬sionat profund ceea ce s-a î tî plat. Da ă aş fi fost ît de ît de ă de espe t, î d ăz es să spu ă aş fi pă ăsit Da li gto hall de ult. S-a oprit cîtva timp, iar eu mi-am întors din nou privirea spre plopii din depă ta e. Apoi a o ti uat pe u to o osit: — A fost o do adă de laşitate, do ule Ste e s. Si plă laşitate. U de aş fi putut să ple ? N-a fa ilie. A doa o ătuşă. O iu es foa te ult, da u pot să t ăies i i ă a o zi alătu i de ea fă ă să si t ă ia a ea t e e fă ă i i u rost. Mi-a spus, i eî eles, ă î s u tă e e oi găsi alt e a. Da i-a fost ta e f i ă, do ule Ste e s. O i de îte o i ă gî dea să ple , ă edea u lî d şi egăsi d pe i e i a e să ă u oas ă sau ă uia să-i pese de i e. Pofti , la asta se ezu ă toate p i ipiile ele o ile. Mi-e atît de uşi e de i e. î să pu şi si plu -a putut să ple , do ule Ste e s. N-am fost în sta e să ă o i g să ple . Do işoa a Ke ton s-a op it di ou şi a pă ut ufu dată î gî du i. Astfel î ît mi-a î hipuit ă a esta e a o e tul opo tu să-i relatez, cît mai exact cu


puti ă, eea de a usese lo ai de e e î t e a şi fă ut şi a î heiat spu înd:

i e şi lo dul Da li gto . Aşa

— Ce s-a fă ut u se ai poate epa a. Da el pu i e o î gîie e să-l auzi pe î ăl i ea sa de la î d atît de li pede ă totul a fost o eî elege e g a ă. M-am gî dit ă i-a fa e plă e e să ştii şi du ¬ eata, do işoa ă Ke to , î t u ît i minte că ai fost la fel de îh ită a i e de episodul a ela. — î i pa e ău,, do ule Ste e s, da u ă î eleg, a spus do işoa a Ke to î spatele eu, u o o e total dife ită, de pa ă to ai s-ar fi trezit dintr-un vis. Apoi, pe î d

ă î to ea

sp e ea, a continuat:

— Di îte i i te, i s-a pă ut pe fe t o al a Ru h şi Sa ah să fie t i ise să-şi fa ă agajele. E a i foa te jo ial î d o ea i desp e asta. — Ei hai, do işoa ă Ke to , e spui e i o e t şi ed ept. Toată po estea aceea m-a preocupat într-ade ă foa te, foa te ult. Nu e a ge ul de lu u a e î i pla e să se î tî ple î a eastă asă. — Atunci, domnule Stevens, de ce nu mi-a i spus-o în clipa aceea? A îs, da pe t u o lipă u a ştiut e ăspu s să dau. î ai te de a putea formula u ul, do i¬şoa a Ke to şi-a lăsat lu ul deopa te şi a spus: — Vă da i sea a, do ule Ste e s, ît de ult a fi î se at pe t u i e da ă v-a i fi gî dit să ă fa e i u os ute se ti e tele a ul t e ut? A i ştiut ît ele supă ată a fost î d i-au fost o e¬diate fetele. Vă da i sea a ît de ult m-ar fi ajutat asta ? De ce, domnule Stevens ? De ce trebuie întot-deau a să ă p efa e i? De e? De e? A îs î ă o dată di o e sa ia.

auza î to sătu ii idi ole pe a e o luase

— Zău, do işoa ă Ke to , a p efa ? Zău ă...

spus,

ă te

ă u î eleg e

— A sufe it e t e de ult î d au ple at Ruth şi Sa ah. Şi a ai ult u ît a ezut ă e a si gu ă.

us ei să zi i. Eu sufe it u atît

ă


— Zău, do işoa ă Ke to , a spus şi a idi at ta a pe care strînsesem vesela folosită. Fi eşte ă u a fost de a o d u o edie ile. O i i e şi-ar fi putut da seama de acest lucru. Nu i-a ăspu s, da î d a ple at -a î to s şi a p i it-o î ă o dată. Se uita di ou î depă -ta e, î să la o a a eea e a deja atît de î tu e i î hioş , î ît tot e a ăzut a fost p ofilul ei ieşi d î e ide ă pe u fu dal edesluşit şi gol. Mi-a e ut s uze şi -a p egătit să ies. Dat fii d ă i-am amintit de acest episod al concedierii angajatelor evreice, îmi vi e a u î gî d eea e ă uies ă s-a putea he a o î u u¬ a e u ioasă a î t egii p o le e, şi a u e sosi ea u ei sluj i e pe u e Lisa. Cu alte u i te, a fost o liga i să găsi î lo uitoa e pe t u ele două fete î asă, ia a eastă Lisa s-a dovedit a fi una dintre ele. Tî ă a soli itase postul a î d efe i e di t e ele ai suspe te, a e i-ar fi dat de î eles o i ă ui ajo do e pe i e tat ă îşi pă ăsise postul a te¬ io î o di ii oa e u o s u e. Mai ult de ît atît, după e do işoa a Ke to şi u mine i-a pus îte a î t e ă i, e-a lă u it ă u îşi păst ase i i u ul di posturi ai ult de îte a săptă î i. În general, întreaga ei atitudine mi-a suge at ă e a e o espu zătoa e a gajă ii la Da li gto hall. Sp e su p i de ea ea, totuşi, după e a te i at e a i a ea fetei, do işoa a Ke to a î eput să i siste să o a gajă . - Văd ă fata asta a e o a e pute e de u ă, a o ti uat ea să spu ă, î epli ă la p otestele ele. Se a afla su di e ta ea sup a eghe e şi oi a ea g ijă să îşi fa ă dato ia u se u i e. i i te ă deza o dul di t e oi s-a e i ut îtă a e e şi p o a il u ai faptul ă p o le a sluj i elo o ediate e a atît de p oaspătă î i tea oast ă -a fă ut să u ă î pot i es p ea ta e. î o i e az, ezultatul a fost ă a edat î ele di u ă, u toate ă i-am spus : — Do işoa ă Ke to , spe ă î i dai sea a ă ăspu de ea a gajă ii a estei fete î i e i e î î t e-gi e, î e ă p i eşte, u a i i o î doială ă î o e tul de fa ă ea u poate fi i i pe departe un membru adecvat al


pe so alului ost u, îi dau oie să ă î ă, u o di ia a du sup a eghezi a ti itatea şi o po ta e tul. — Fata se a s hi

ele di u

ă, do

eata pe so al să îi

ule Ste e s. O să ede i.

Şi, sp e ui i ea ea, î ti pul săptă î ilo a e au u at, tî ă a a p og esat, într-ade ă , î t -u it e a a il. Atitudi ea sa pă ea să se î u ătă eas ă de la o zi la alta şi hia e sul ei şi felul î a e îşi î depli ea î dato i ile - care î p i ele zile fusese ă atît de eglije te, î ît te fă eau să î i î to i p i i ile - sau ameliorat în mod radical. î ti p e săptă î ile t e eau, ia fata pă ea ă se t a sfo ase i a ulos î t u e u folosito al pe so alului, t iu ful do işoa ei Ke to e a e ide t. Dădea i p esia ă-i fa e deose ită plă e e să-i î edi eze Lisei sa i i a e e eau o oa e¬ a e ăspu de e supli e ta ă şi, da ă ă afla de fa ă, î e a negreşit să-mi intercepteze privirea cu expresia ei aproape batjocoritoare. Iar schimbul de replici pe care l-a a ut î sea a a eea î a e a do işoa ei Kenton, pe cînd ne beam ciocolata, a fost relativ tipic pentru genul de o e sa ii pe a e a ea o i eiul să le pu tă u p i i e la Lisa. — Fă ă î doială, do ule Ste e s, mi-a spus ea, e i fi e t e de deza ăgit î d ă oi spu e ă Lisa î ă u a o is i i o g eşeală e ita ilă pe a e să e ite să o dis ută . — Nu sî t delo deza ăgit, do işoa ă Ke to . Sî t foa te ul u it, pe t u du eata şi pe t u oi to i. Re u os ă pî ă a u ai a ut u oa e a e succes î e o p i eşte pe fată. — U oa e a e su es! Şi uita i- ă e zî et a e i pe hip, do ule Ste e s. Apa e de fie a e dată î d po e es de Lisa. E u lu u i te esa t, a e o eşte de la si e. U lu u hia foa te i te esa t. — Nu zău, do

işoa ă Ke to . Şi pot să î t e

a ea u e?

— Este foa te i te esa t, do ule Ste e s. Foa te i te esa t ă -a i a ătat atît de pesi ist fa ă de ea. Fii d ă Lisa e o fată d ăgu ă, fă ă i i u du iu. Ia eu a o se at ă a e i o a e siu e u ioasă fa ă de fetele d ăgu e a e sî t angajate la noi.


— Ştii foa te i e ă spui p ostii, do

işoa ă Ke to .

— O, da a o se at, do ule Ste e s. Nu ă pla fetele d ăgu e a e sî t a gajate. Să fie oa e di auză ă do ul Ste e s al ost u se te e să u-i fie dist asă ate ia? E posi il a do ul Ste e s al ost u să fie la u a u ei u o a to i eilal i şi să u ai ă depli ă î ede e î si e ? — Hai, do işoa ă Ke to . Da ă aş găsi ă a u d a de logi ă î eea e spui, poate ă i-aş da oste eala să dis ut a u u du eata. Aşa stî d lu u ile, î să, ed ă pu şi si plu a să ă gî -des la alt e a îtă e e ei t ă ă i î o ti ua e. — Ah, da atu i de e a e i a est zî

et i o at pe figu ă, do

ule Ste e s?

— Nu e deloc un zîmbet vinovat, dom işoa ă Ke to . Sî t pu i a uzat de uimitoarea dumitale capacitate de a spune prostii, asta e tot. — A e i totuşi u zî et i o at, do ule Ste e s. Şi a o se at ă ă i e g eu să o p i i i pe Lisa. î epe a u să fie foa te la de e -a i opus atît de fe a gajă ii ei. — O ie iile ele au fost e t e de se ioase, do işoa ă Ke to , după u foa te i e. Fata e a total epot i ită î d a e it p i a dată la oi.

ştii

T e uie să î elege i, i eî eles, ă u a fi o ti uat su i i o fo ă pe a est to , da ă a fi putut fi auzi i de al i e i ai pe so alului. I să to ai î pe ioada a eea se ile î a e e ea io olata î p eu ă, deşi îşi păst au a a te ul ese ial e te p ofesio al, ofe eau adeseo i p ilejul u ei dis u ii inofensive de acest gen, care s-a zi e ă a ea olul de a do oli u e oasele tensiuni produse de o zi grea. Lisa e a la oi de eo opt sau ouă lu i - ia eu ap oape ă uitase u totul de e iste a ei î a ea pe ioadă - î d a dispă ut di asă î p eu ă u el de-al doilea alet. Mă og, fi eşte ă ase e ea lu u i sî t o pa te o po e tă a ie ii o i ă ui ajo do di t -o asă u ul i se ito i. Ele sî t deose it de i ita te, î să u ti pul î e i să le a ep i. De fapt, ît p i eşte a este ple ă i „la lumina zilei", lucrul s-a petrecut între doi oameni din categoria celor mai i iliza i, î afa ă de îte a ali e te, pe e hea u luase i i di e apa i ea


asei, a ai ult, fie a e lăsase îte o s isoa e. Al doilea alet, pe a e u ai i i te u îl he a, a lăsat u ile el s u t ad esat ie, spu î d e a de genul: „Vă ugă să u e jude a i p ea asp u. Ne iu i şi e o ăsăto i". Lisa scrisese un bilet mult mai lung adresat „I te de tei", pe a e do işoa a Kenton mi l-a adus î a e ă î di i ea a a e a u at dispa i iei lo . Di îte î i a i tes , o i ea ulte p opozi ii i o e te şi u g eşeli de o tog afie desp e ît de ult se iu eau ei doi, ît de i u at o a al doilea alet şi ît de su li iito ul e-i aştepta pe a î doi. i i te ă u a din f aze su a a aşa: „N-a e a i da ui îi pasă a e d agoste şi i e îşi do eşte alt e a e a e u ul pe elălalt şi asta e tot e-şi poate do i i e a". Cu toate ă s isoa ea a ea t ei pagi i, u e a î ea i i u ă de e u oşti ă fa ă de do i¬şoa a Ke to pe t u ă a usese atîta g ijă de fată şi i i u ă de eg et pe t u ă e deza ăgise pe to i. Do işoa a Ke to e a e t e de e ăjită. Tot ti pul ît i-a i ut o hii pe s isoa ea ti e ei a stat a olo la asă, î fa a ea, p i i du-şi îi ile. De fapt - şi a est lu u este destul de curios — u î i a i tes să o fi ăzut ai îh ită de ît î di i ea a a eea. Cî d a pus s isoa ea pe asă, a spus: — Aşada , do

ule Ste e s, se pa e ă a i a ut d eptate şi ă eu

-a

î şelat.

— Do işoa ă Ke to , u ai i i u oti să te e ăjeşti, a spus. Se ai î tî plă şi lu u i de a est ge . Şi zău ă u pute fa e a e lu u a să le î piedi ă . — A g eşit, do ia eu a g eşit.

ule Ste e s, o a ept. A i a ut d eptate, a de fie a e dată,

— Do işoa ă Ke to , hia ă u pot să fiu de a o d u du eata. Ai fă ut i u i u fata asta. Ceea e ai euşit să fa i di ea a do edit de ulte o i ă de fapt eu fusese el a e g eşise. Zău, do işoa ă Ke to , e s-a întîmplat acum s-a fi putut î tî plă u o i a e di t e a gaja i. Te-ai descurcat remarcabil cu ea. Se p ea poate să ai o su ede ie de oti e a să fii deza ăgită de ea, î să u ai a solut i i u oti să si i ă po i eo ăspu de e. Do

işoa a Ke to a ăta î

o ti ua e foa te dep i ată. A ostit încet:

— Sî te i foa te a a il ă spu e i asta, do

ule Ste e s.


Apoi a oftat o osită şi a o ti uat: — E atît de eghioa ă. A fi putut fa e u ade¬ ă at a ie ă. A ea î de î a e. Atîtea ti e e a ea dau u pi io ul o o ului şi pe t u e? Ne-am uitat amîndoi la s isoa ea aflată î t e oi pe asă şi după a eea do işoa a Ke to şi-a î d eptat p i i ea î altă pa te, u u ae pli tisit. — Ade ă at, a

spus eu. O pie de e atît de

a e, u

i e ai zis.

— Ce fată eghioa ă. Pî ă la u ă o să-şi fa ă si gu ă ău. Şi a fi a ut o ia ă f u oasă î fa ă, u ai să fi pe se e at. I t -u a sau doi, aş fi putut s-o p egătes a să o upe u post de i te ¬de tă î t -una din casele mai mici. Poate ede i ă e o e age a e, do ule Ste e s, da uita i- ă u de a adus-o î doa îte a lu i. Ia a u a dat u pi io ul la tot. Şi totul pe t u i i . — A fost într-ade ă o eghio ie di pa tea ei. î epuse hî tie di fa ă, gî dindu- ă ă le-aş putea lasa pe mi-a dat sea a ă u e a to păst ez eu s isoa ea sau să ă î asa di t e oi. î o i e az, do departe. — Pî ă la u

să st î g foile de

t u efe i e, î să, pe î d fă ea a est lucru, ai sigu da ă do işoa a Ke to do ise să ă la ea, aşa ă a aşezat pagi ile î apoi pe işoa a Ke to pă ea dusă u gî dul u de a

ă o să-şi fa ă si gu ă ău. Ce eghio ie, a spus ea di

ou.

Văd î să ă -a a ătă it p i t e a este a i ti i de odi ioa ă. Nu asta a usese de gî d, da p o a il ă u e ău da ă, fă î d a est lu u, a e itat el pu i să fiu i util p eo upat de î tîm-plă ile di sea a a easta, a e ădăjduies ă î ele di u ă au luat sfî sit. Că i t e uie spus ă ulti ele cîteva ore au fost destul de obositoare. A u ă aflu î a e a de la apa i e do ului si

a sa dă a a estei

i i ase ă ă eşti a e

doamnei Ta lo . V eau să spu ă este o eşedi ă pa ti ula ă ia a e a a easta, pusă u atîta a a i-litate la dispozi ia ea de fa ilia Ta lo pe t u a eastă oapte, a fost o upată î d a de fiul lo el a e, a e î t e ti p


es use şi lo uia a u la E ete . Este o a e ă do i ată de g i zi'si ăp io i g ei, s î du ile duşu elei u sî t a ope ite de i i u fel de o o sau a petă, atmosfera este surprin-zăto de plă ută. Şi e li pede ă doa a Ta lo u u ai ă i-a fă ut patul, da a şi de eti at şi a fă ut u ă e ie. Că i, î afa a îto a pî ze de păia je de lî gă ăp io i, u e ista i i a e să a ate ă î ăpe ea u a fost o upată ul i a i la î d. Cît desp e do ul şi doa a Ta lo î şişi, a sta ilit ă fusese ă p op ieta ii p ă ăliei u za za¬ aturi din sat, di a ii douăze i pî ă la pe sio a ea lo , î u ă u t ei a i. Sî t oa e i u se ade şi, deşi î sea a asta -a ofe it î ai ulte î du i să-i remunerez pe t u ospitalitate, i i u au ut să audă. Faptul ă ă aflu ai i şi ă a aju s să depind practic de generozitatea do ului şi doa ei Ta lo î sea a a easta se dato ează u ei o isiu i p os¬teşti şi e e a t de si ple, şi a u e ă lăsase să se te i e e zi a di Fo d. Dat fii d a est lu u, p e u şi e azul de ie i u lipsa apei di radiator, nu a fi lipsit de se s a u o se ato oa e a e să o side e a eastă lipsă ge e ală a o ga iză ii a fii d e de i ă fi ii ele. Se poate a ăta, fi eşte, ă î eea e p i eşte o du e ea aşi ii pe dista e a i sî t oa e u u o i e şi ă ase e ea s ăpă i si ple sî t de aşteptat. Şi totuşi, da ă e a i ti ă u a o ga iza e şi spi itul de p e ede e sî t alită i ese iale ale p ofesiei oast e, e g eu să e ită i p esia ă î t -u fel şi ai i a fost o a de a- i fa e si gu ău. Este ade ă at î să ă î ulti a o ă de e s u aşi a, î ai te de a ă î e fă ă e zi ă, ate ia i-a slă it o side a il. Plă uise să pet e oaptea î o aşul Ta isto k, u de a sosit u pu i î ai te de o a opt. Cu toate a estea, la ha ul cel mai mare din localitate a fost i fo at ă toate a e ele e au o upate di auza u ui ti g ag i ol a e a ea lo î zo ă. Mi s-au sugerat alte cîteva locuri, da , deşi -a dus la toate, a fost efuzat de fie a e dată - cu scuzele de rigoare - di a elaşi oti , î ele di u ă, la o pe siu e de la a gi ea o a¬şului, p op ietă easa i-a p opus să ai e g îte a ile u aşi a, pî ă la u ha aflat la a gi ea d u ului şi gospodă it de o udă a ei a e, -a asigurat dînsa, avea precis locuri libere, fiind prea departe de Tavistock pentru a fi afe tată de tî g. Mă î d u ase î a ă u t, ia eu pă use lă u it la e ea a eea, aşa î ît ie i posi il să spu a u i e a fost de i ă pe t u ă ulte io u a euşit să


dau de urma localului aflat la marginea drumului. In schimb, cam la vreun sfert de o ă de e s u aşi a, -a t ezit pe u d u a e şe puia p i t e şesu i a ide. Te e u i lăşti oase pă eau a se î ti de şi de o pa te şi de alta, ia î alea ea se lăsase u fel de ea ă. U de a î sti gă a desluşit st ălu i ea de pe u ă a soa elui a e apu ea. Li ia o izo tului e a î t e uptă i i şi olo de fo ele ha a elo şi fe elo a e se ză eau u de a depa te peste î pu i, î să alt i te i se pă ea ă lăsase î u ă o i e u ă de o u itate. î i a i tes ă î a el o e t a î to s Fo dul şi a e s î apoi o u ată de d u , ăutî d u d u eag lătu al i pe lî gă a e t e use ai î ai te, î să cînd l-a găsit, a esta s-a do edit a fi şi ai pustiu de ît el pe a e îl pă ăsise . Cîtva timp am condus aproape în întuneric, printre gar¬duri vii înalte, apoi am ăzut ă d u ul î epe să u e a upt, î t e ti p, a a do ase o i e ădejde de a găsi ha ul de la a gi ea d u ului şi ă o e t ase doa asup a e sului pî ă la el ai ap opiat o aş sau sat u de u a să aut u adăpost. î si ea ea edea ă e a destul de uşo să-mi reiau traseul planificat a doua zi dis-de-di i ea ă. A esta a fost o e tul î d, la ju ătatea u u-şului, oto ul s-a poti it şi î d a o se at pe t u p i a dată ă u ai a ea e zi ă. Fordul a o ti uat să u e î ă eo î i a et i, după a e s-a oprit. Coborînd să ăd a e este situa ia, i-a dat sea a ă u ai a ea de ît îte a i ute î a e putea p ofita de lu i a zilei. Mă afla pe u d u e u a a upt, ă gi it de opa i şi ga du i ii ; u de a depa te, sp e î ful dealului, a găsit o spă tu ă î t e ele, u de a ăzut p ofi-lîndu-se pe e o poa tă a e, p e ăzută cu bare orizontale. M-am îndreptat spre ea, gîndindu- ă ă de a olo aş fi putut să- i dau ai i e sea a e se găsea î ju ul eu. Poate hia spe ase să ăd p i ap opie e o fe ă u de să pot p i i u ajuto i ediat. P i u a e, a fost pu i dezo ie tat de p i eliştea pe a e a a ut-o î ele di u ă î fa a o hilo . De ealaltă pa te a po ii e a o pajişte a e cobora atît de abrupt, încît dispă ea di ede e după eo douăze i de et i. Di olo de fîşia de î pie e putea fi ăzută la o ilă depă ta e î li ie d eaptă, se afla u sătu . A euşit să ăd p i ea ă lopot i a u ei ise i i ia î ju ul ei g upu i de a ope işu i di plă i de a dezie î hise de uloa e. I i şi olo, di oşu ile aselo se î ăl au fuioa e de fu al . T e uie să ă tu ises ă î lipa a eea -a si it opleşit


de u se ti e t de des u aja e. Fi eşte ă situa ia u e a î i i u az fă ă ieşi e. Fo dul u se st i ase, i pu şi si plu ă ăsese fă ă o usti il. D u ul pî ă jos î sat putea fi fă ut a î ju ătate de o ă, ia a olo putea găsi u sigu a ă şi găzdui e şi u ido u e zi ă. Totuşi, u te puteai si i î la gul tău î î ful u ui deal pustiu, p i i d pe deasup a u ei po i u se ap i d luminile într-u sat di depă ¬ta e, î d lu i a zilei se sti sese ap oape de tot iar ceata de e ea di e î ea ai deasă. O i u , u a ea i i de îştigat da ă ă a a do a dez ădejdii. A fi fost, î o i e az, o eghio ie să isipes ele îte a i ute de lu i ă a e î i ai ă ăsese ă. M-am întors la Ford, u de a u plut o aliză u îte a lu u i de st i tă e e¬sitate. Apoi, î a at u o la te ă de i i letă, a po it să aut o pote ă pe a e să pot o o î î sat. I să u a găsit i i o ase e ea pote ă, deşi a u at destul de ult sp e î ful dealului, t e î d i e de poa tă. După a eea, î d i-a dat sea a ă d u ul u ai suia şi ă î epuse să se puias ă do ol la ale într-o di e ie dife ită de ea a satului -ale ă ui lu i i le ză ea egulat p i t e f u ze descurajarea m-a up i s di ou. P e de o lipă, de fapt, -a î t e at da ă u u a ea ai u ă solu ie e a să ă î to la aşi ă şi să stau pu şi si plu î ău t u, î aştepta ea u ui alt o du ăto auto. O i u , î t e ti p ap oape se î tu e ase şi i-a dat sea a ă, da ă î a este o di ii aş fi î e at să op es u ehi ul aflat î t e e e, aş fi putut fi luat u uşu i ă d ept tîlha de d u ul mare sau ceva de acest gen. în plus, de cînd cobo-rîsem din Ford nu trecuse nici o aşi ă p i ap o¬pie e şi de fapt u- i a i tea să fi ăzut eu a î ă de î d ple ase di Ta isto k. Aşa stî d lu u¬ ile, -a hotă ît să ă î to la poa tă şi de a olo să o o pe pajişte, e gî d ît ai d ept u puti ă sp e lu i ile di sat, i dife e t da ă e ista sau u eo pote ă. I ele di u ă, o o î ea u s-a do edit a fi p ea a e oioasă. O se ie de păşu i, u a după ea¬laltă, a au d u ul sp e sat şi, o o î d pe la marginea fie ă eia, putea î ai ta fă ă p o le e. O si gu ă dată, foa te ap oape de sat, u a găsit i i u lo p i a e să t e u uşu i ă pe te e ul alătu at şi a t e uit să lu i ez u la te a de-a lungul gardului viu care împiedica trecerea. Pî ă la u ă, a des ope it o spă tu ă i ă p i a e -am strecurat, dar u ai u p e ul u o oa e a i pagu e p oduse u e ilo de la hai ă şi a şetelo de la pa talo i. Mai ult de ît atît, ulti ele te e¬ u i au fost di e


în ce mai noroioase, iar eu m-am ab i ut u u ă i te ie să-mi îndrept lumina la ¬te ei sp e pa tofi şi a şete, de tea ă să u ă des u ajez şi ai ult. Tot e gî d aşa, a aju s pe u d u piet uit a e o o a î sat, u de -am î tîl it u do ul Ta lo , a a ila ea gazdă de astăzi. Apă use de după o otitu ă aflată la î i a et i î fa a ea, îşi dusese î a la şap ă şi ă î t e ase da ă î i poate fi de folos, îi e pli ase situa ia ea ît ai su i t u puti ă, adăugi d ă i-as fi deose it de e u os ăto da ă -ar îndruma spre un han cum¬secade. Auzindu- ă, do ul Ta lo a lăti at di ap, spu î d: „Mă te ă la oi î sat u e istă i i u fel de ha , do ule. Joh Hu ph e s a e o i eiul să dea adăpost ălăto ilo la C ossed Ke s, da to ai a u îşi epa ă a ope işul". Totuşi, î ai te a a eastă i fo a ie î t istătoa e să îşi fa ă efe tul în întregime, domnul Taylor a spus: „Da ă sî teti gata să lua i lu u ile aşa u sînt, domnule, v-a putea ofe i oi o a e ă şi u pat pe t u oaptea asta. Nu e i i deose it, da so ia ea a a ea g ijă a totul să fie u at şi o fo ta il pe cît se poate". C ed ă a spus îte a u i te, poate fă ă p ea a e o i ge e, î se sul ă u îi putea de a ja hia atît de ult, la a e do ul Ta lo a ăspu s: „C ede iă, do ule, ă a fi o a e i ste să ă găzdui . Se î tî plă destul de a să t ea ă p i Mos o e oa e i a du ea oast ă. Şi si e să fiu, do ule, i i u ăd e alt e a a i putea fa e la o a asta. So ia ea u i-ar ierta-o i iodată da ă -aş lăsa să e ge i ai depa te î toiul op ii". Aşa s-a î tî plat ă a a eptat a a ila ospi¬talitate a do ului şi doa ei Ta lo . î să î d a spus ai de e e ă î tî plă ile di sea a a easta au fost „obositoare", nu m-am referit numai la eplă e ile p o o ate de faptul a ă ăsese fă ă e zi ă şi ă t e uise să fa u d u g eu pî ă î sat. A easta întrucît ceea ce s-a întimplat ulterior - o dată e -a aşezat u do ul şi doa a Ta lo şi u e i ii lo - s-a dovedit într-un fel anume mult mai solicitant decît neajunsurile emi¬namente fizice pe care le înfruntasem mai devreme. Pot să ă asigu ă -a si it î t -ade ă uşu at î d î ele di u ă a u at î a e ă şi a pet e ut îte a lipe gî di du- ă la a i ti ile legate de Da li gto hall î to i a eşti a i di u ă.


Ade ă ul este ă î ulti ul ti p a a ifestat di e î e ai pute i te di a să ă o pla î ase e ea e e o ă i. Ia î o e tul î a e pe ¬spe ti a de a o e edea pe do işoa a Ke to s-a i it pe t u p i a dată, u îte a săptă î i î u ă, ă uies ă a fost î li at să pet e ult ti p hi zui d asup a oti ului pe t u a e ela iile di t e oi sufe ise ă o s hi a e atît de adi ală. Că i ele s-au odifi at u sigu a ă, p i sau , după ul i a i î a e euşise ă t eptat să e î elege foarte bine în hestiu ile de o di p ofesio al. De fapt, î ulti ul ti p aju sese ă hia să e u ă la o i eiul de a e î tîl i a sa e io olata la sfî şitul zilei, î să e a p o o at u ade ă at a eastă s hi a e, a e a u e au fost î tî plă ile a e au fă ut-o posi ilă, asta u a euşit i iodată să sta iles . Gîndindu- ă e e t la a est lu u, e posi il a i ide tul iudat di sea a î d do işoa a Ke to a e it ei itată la i e î a e ă să fi ep eze tat u ade ă at o e t de otitu ă. De e a venit la mine nu îmi amintesc cu precizie. Se poate să fi e it u o ază de fio i „ a să î eseleas ă at o-sfera", dar nu e e lus să o fu d u ziua î d a î e at a elaşi lu u u ul i a i î u ă, î d a ia e u os use ă . Ştiu p e is ă a î e at să i t odu ă flo i la i e î a e ă de el pu i t ei o i de-a lu gul a ilo , da poate ă fa o o fuzie gîndindu- ă ă a esta a fost oti ul a e o adusese la i e î sea a a eea, î o i e az, pot să su li iez ă, fă ă a i e sea a de a ii î a e a usese ela ii u e de se i iu, u pe isese i iodată să se aju gă la situa ia î a e i te de ta să i t e şi să iasă di a e a ea toată ziua. î e ă p i eşte, a e a ajo do ului este o î ăpe e de p i ă i po ta ă, e t ul de o ga iza e a ope a iu ilor care au loc într-o asă, şi este o ligato iu a toate lu u ile di ea să fie puse î o di e şi să ă î ă î o di e, e a t aşa u o do es . Nu a fost i io¬dată ge ul de ajo do a e pe ite o i ui să i t e şi să iasă pe t u fel de fel de flea u i. Da ă e să o du e o e t şi fă ă p o le e ope a iu ile, a e a ajo do ului t e uie, i eî eles, să fie a el lo di asă u de dis e ia şi si gu ătatea sî t asigu ate. Di î tî pla e, î d do işoa a Ke to a i t at la i e î a e ă î sea a a eea, u ă o upa de fapt de hestiu i p ofesio ale. Cu alte u i te, e a sfi şitul u ei zile di t -o săptă î ă li iştită şi ă u u a de u a di pu i ele o e li e e de după


p og a . Cu a spus, u sî t sigu da ă do vaza cu flo i, da i i te p e is ă a spus :

i¬şoa a Ke to a i t at du î d

— Do ule Ste e s, sea a a e a du ea¬ oast ă a ată hia ai pu i p i itoa e de ît î ti pul zilei. Desigu ă e ul a ela ele t i e p ea sla a să pute i iti la lu i a lui. — Este foa te pot i it,

ul u es , do

işoa ă Ke to .

— Zău, do ule Ste e s, a e a a easta sea¬ ă ă u o elulă de î hisoa e. Lipseşte doa pătu ul di ol a să i-i î hipui pe o da a i pet e-cîndu-şi ultimele ceasuri aici. Poate ă a ăspu s e a, u ai ştiu. î o i e az, u mi-am ridicat ochii de pe a tea pe a e o itea şi au t e ut îte a lipe, î a e a aşteptat a do işoa a Ke to să se s uze şi să ple e. Apoi, î să, a auzit-o spunînd : — Mă î t e

e a u e iti i, do

— Pu şi si plu o a te, do — Asta ăd şi eu, do

ule Ste e s.

işoa ă Ke to .

ule Ste e s. Da e fel de a te, asta

ă i te esează.

A idi at p i i ea şi a ăzut-o pe do işoa a Ke to î ai tî d sp e î his a tea şi, st î gî d-o la piept, m-am ridicat în picioare.

i e. A

— Do işoa ă Ke to , ă ăd e oit î t -ade- ă să te og să ai espe t pe t u lu u ile a e ă p i es pe so al, a spus. — Da de e sî te i atît de uşi os î legătu ă u a tea, do ule Ste e s ? î ep să ă uies ă s-a putea să fie o a de e a destul de pi a t. — Este a solut e lus, do işoa ă Ke to , să găseşti e a „picant", cum spui du eata, î aftu ile î ăl i ii sale. — A auzit ă ulte ă i sa a te o i f ag e te di t e ele ai pi a te, da u a a ut i iodată u ajul să ă uit. Ia a u , do ule Stevens, ă og foa te ult să- i da i oie să ăd e iti i.


— Do işoa ă Ke to , t e uie să te og să ă laşi î pa e. Nu e ad isi il să u ă eşti î o ti ua e î felul ăsta, î atît de pu i ul ti p li e de a e dispunem. Da do işoa a Ke to o ti ua să î ai teze şi ă ăd e oit să spu e a destul de g eu să ap e iez e a fi t e uit să fa . A fost te tat să î cartea într-u se ta al i oului şi să o î hid u heia, î să a est lu u a a su d de d a ati . A fă ut î i a paşi î apoi, st î gî d î o ti ua e piept.

ă

ăî i pi g fi pă ut a tea la

— Vă og, a ăta i- i olu ul pe a e îl i e i, do ule Ste e s, a spus do işoa a Ke to o -ti uî d să î ai teze, şi a să ă las să ă u u a i de plă e ea le tu ii. De e Du ezeu e i atît de ult să-l as u de i ? — Do işoa ă Ke to , pe t u descoperi sau nu titlul

i e u a e i i u fel de i po ta ă da ă

a estui olu . Da a p o le ă de p i ipiu, u sî t de a o d u apa i şi î i tul u i lipele î a e eau să fiu si gu . — Mă î t e da ă este oa e u olu a solut espe ta il, do ă p oteja i de fapt de i flue ele sale e oltătoa e?

odul î

ae

ule Ste e s, sau

Pe u ă s-a op it î fa a ea şi deodată at o¬sfe a a sufe it o odifi a e iudată, ap oape a şi u a fi fost a î doi p oie ta i pe eaşteptate î t -un pla al e iste ei u totul dife it. Mă te ă u e uşo să des iu e a t eea e a ut să spu a u . Tot e pot să afi e ă, di t -o dată, tot e e î o ju a a încremenit de-a i elea şi a a ut i p esia ă şi o po ta e tul do işoa ei Ke to a fost supus u ei s hi ă i uşte. A ea pe hip e p esia u ei se iozită i iudate şi i-a t e ut p i i te ă pă ea ap oape î f i oşată. — Vă og, do

ule Ste e s, lăsa i- ă să ăd a tea.

A î ti s î a şi a î eput să eli e eze î et olu ul di st î soa ea îi ii ele. M-a gî dit ă lu ul el ai u e a să ă uit î altă pa te pe î d fă ea asta, î să, dat fii d ă se afla atît de ap oape de i e, a est lu u putea fi ealizat doa da ă îmi întorceam mult capul, într-un unghi oare¬cum nefiresc. î ă, Do işoa a Ke to a o ti uat u ultă lî de e să î i ia a tea di


des leştîndu-mi practic degetele de pe ea unul cîte unul. Mi s-a pă ut ă ope a iu ea, î ti pul ă eia a euşit să-mi păst ez a eeaşi atitudi e, a du at foa te ult, pî ă î d î ele di u ă a auzit-o spunînd: — Doa e fe eşte, do ule Ste e s, da po este se ti e ¬tală de d agoste.

u e a solut i i s a dalos. Doa o

C ed ă a esta a fost o e tul î d a luat hotă î ea de a nu mai tolera o ti ua ea dis u iei. Nu pot să- i a i tes e a t e a spus, da i i te ă am poftit-o afa ă pe do işoa a Ke to destul de fe şi î acest fel episodul sa încheiat. P esupu ă s-a u e i să adaug ai i îte a u i te u p i ire la problema o etă a olu ului a e a p o o at a eastă î tî pla e eî se ată. Ce-i drept, cartea era ceva ce putea fi descris ca „roman sentimental", unul dintr-o se ie păst ată î i liote ă şi de ase e ea î îte a di t e do i¬toa ele pe t u oaspe i, pe t u dist a ia doa elo a e e eau î izită. E ista u oti si plu a e e pli a de e î epuse să ites ate t ase e ea s ie i: e a o odalitate e t e de efi ie tă de e i e e şi î u ătă i e a odului î a e stăpî- ea li a e gleză. Pă e ea mea - pe a e u ştiu da ă o e i î pă tăşi este ă, î p i i a ge e¬ a iei oast e, s-a pus un accent prea mare pe a a tajul p ofesio al al p o u iei u e şi al stăpî i ii o espu zătoa e a li ii. Cu alte u i te, îteodată a este ele e te au fost puse î e ide ă î detrimentul altor îndatoriri profesionale mai importante. In ciuda acestui fapt, u a o side at i iodată ă a e tul şi u a stăpî i e a li ii u sî t î suşi i at ăgătoa e şi a ezut î totdeau a ă este de dato ia ea să le î u ătă es it ai ult u puti ă. U a di etodele di e te de a fa e a est lu u este pu şi si plu pa u ge ea îto a pagi i di t -o a te i e s isă, î a ele lipe de ăgaz pe a e le po i a ea. A easta fusese şi politi a ea ti p de î i a a i de zile şi e a adeseo i at as de olu e de ge ul elui u a e ă găsise do i¬şoa a Ke to î sea a a eea, u ai pe t u ă de o i ei ase e ea ope e sînt scrise într-o e gleză î g ijită şi au ulte dialogu i elega te, a e p e¬zi tă pe t u i e o a e i po ta ă p a ti ă. Deşi o a te ai g ea - un studiu ştii ifi , de pildă - ar fi putut fi mai civilizatoare la modul general, ea ar fi avut te di a să a u de î te e i pe a e îi folosi a eo i î ad ul u o ela ii fi eşti u doa e şi ge tle e i de lu e.


Nu p ea a a ut i i ti p şi i i hef să ites s oa ă î s oa ă,

eu ul di a este o a e di

dar, din cîte îmi pot da seama, intrigile lor erau invariabil absurde - u ade ă at sentimentale - şi u i-aş fi pie dut delo e ea u ele da ă u i-ar fi oferit a a tajele e io ate ai sus. Totuşi, spu î d a est lu u sî t gata să ă tu ises azi - fă ă a edea î asta u oti de uşi e - ă, di î d î î d, po eştile de a est ge î i p o¬du eau o oa e a e satisfa ie. Poate ă u i-am dat seama de asta la o e tul espe ti , da , aşa u a spus, de e i-ar fi uşi e? De e u i s-a fi ofe it plă e ea fa ilă a po eştilo u doa e şi ge tle e i a e se î d ăgostes şi îşi e p i ă se ti e tele e ip o , adeseo i î fraze dintre cele mai elegante ? Spu î d î să a est lu u, u suge ez i ide u ă pozi ia pe a e a adoptat-o î p o le a ă ii î sea a a eea a fi fost u a ejustifi ată. I t u ît t e uie să î elege i ă e a pus î dis u ie u p i - ipiu i po ta t. Ade ă ul este ă, î momentul cî d do işoa a Ke to a i t at la i e î a e ă, eu ă afla „în ajo do a e îşi p i eşte afa a o elo de p og a ". Şi i e¬î eles ă i i u p ofesia u î d ie, i i u ajo do a e aspi ă ît de ît la o „demnitate o fo ă u pozi ia", aşa u e ea î d a So ietatea Ha es, u îşi poate pe ite să fie „î afa a o elo de p og a " î p eze a alt ui a. O i e ajo do de alitate t e uie să i t e î pielea pe so ajului pe depli şi fă ă eze e. El u a e oie să fie ăzut dî du-l pu şi si plu deopa te pe t u o lipă şi eluî d-l în lipa u ătoa e, de pa ă a fi u iet ostu de pa to i ă. E istă u ai şi u ai o situa ie î a e ajo do ul a e i e la de itatea lui se poate si i li e să s ape de po a a olului pe a e îl a e, şi a u e atu i înd este cu desă î si e si gu . Ve i ap e ia de i ă, î e e tualitatea î a e do işoa a Ke to a fi i t at epoftită î t -u o e t î d p esupu ea , u fă ă te ei, ă a ea să fiu si gu , se i pu ea a o hestiu e ese ială de p i ipiu, a chiar de de itate, să apa ju î du- i olul fă ă a solut i i u fel de s ăpa e. O i u , u a a ut de gî d să a alizez ai i di e sele fa ete ale a estui i episod desfăşu at u a i î u ă. El a fost i po ta t pe t u ă -a a e tizat ă ela iile ele u do işoa a Ke to aju sese ă - după u p o es t eptat a e du ase, fă ă î doială, ulte lu i de zile - să ai ă o ază e o espu zătoa e. Faptul ă ea se pu ta aşa u o fă use î sea a a eea e a destul de eli iştito


şi, după e a o dus-o afa ă di a e a ea şi a a ut pu i ti p li e a săi adu gî du ile, i i te ă -a hotă ît să eaşez ela ia oast ă p ofesio ală pe u te ei ade at. I să este foa te g eu să ap e iez a u u e a titate a e a fost o t i u ia a elui i ide t la s hi ă ile î se ate pe care le-au sufe it ulte io apo tu ile di t e oi. Se p ea poate să fi e istat ele e te şi ai i po ¬ta te a e să e pli e eea e s-a întîmplat, cum ar fi, de e e plu, hestiu ea zilelo li e e ale do i¬şoa ei Ke to . Din ziua cînd sosise la Darlingto hall şi pî ă a la o lu ă de la i ide tul pet e ut la i e î a e ă, zilele li e e ale do işoa ei Ke to u a¬se ă u tipa p e izi il. O iş uia să-şi ia îte două zile la fie a e şase săptă î i, a să-şi iziteze ătuşa di Southa pto . î est, u î d e e plul eu, u îşi ai lua li e de ît da ă t e ea p i t -o pe ioadă deose it de li iştită, az î a e se î tî pla să pet ea ă o zi î t eagă pli î du-se p i pa u ile di ju ul asei şi iti d pu i la ea î a e ă. Apoi î să, u a spus, tipa ul s-a schim¬bat. Deodată ea a î eput să p ofite di pli de ti pul li e asigu at p i o t a t, dispă î d egulat di asă dis-de-di i ea ă şi elăsî d i i o i fo ¬ a ie, î afara orei la care s-a fi putut î toa e î sea a espe ti ă. Fi eşte ă u lipsea i iodată ai ult de ît îi e a pe is, astfel ă a o side at ă u se u e ea să ă i te esez ai de ap oape de a este ieşi i ale ei. P esupu î să ă a eastă s hi a e -a afectat într-o oa e a e ăsu ă, fii d ă î i a i tes ă i-am pomenit de ea domnului Graham, valet- ajo do al lui Şi John Chambers - u oleg de ădejde u a e a u se pa e ă, î tî plăto , a pie dut legătu a - pe î d stătea de o ă la gu a so ei, î ti pul u eia di vizitele sale la Darlington hall. De fapt, spusesem doar e a de ge ul ă i te ¬de ta oast ă fusese „ i el a gî ditoa e î ulti a e e" şi fusese destul de su p i s î d do ul G aha a aprobat din cap, s-a aple at sp e i e şi a spus pe to ul u ui u os ăto : — Chiar m-a domnul

î t e at ît o să

Graham a continuat:

ai i ă. Cî d l-a

î t e at e oia să spu ă,


— Do işoa a Ke to a du itale. Ca î i a i a e a u ? T eize i şi t ei? T eize i şi pat u? Şi-a isipit ei ai u i a i î a e se putea î pli i a a ă, da î ă u e p ea tî ziu. — Do işoa a Ke to este o p ofesio istă de o¬tată, l-am asigurat eu. î tî plăto ştiu p e is ă u îşi do eşte a solut delo o fa ilie. î să do

ul G aha

a zî

it şi a lăti at di

ap spu î d:

— Să u le ezi i iodată pe i te de tele a e î i spu ă u-şi do es o familie. La d ept o i d, do ule Ste e s, ed ă du eata şi u i e a putea hia şi a u să u ă ă el pu i o duzi ă di ele a e au spus î d a a est lu u, iar apoi s-au ă itat şi au a a do at p ofesia. i i te ă î sea a a eea a espi s u destul de ultă tă ie teo ia do ului G aha , da t e uie să e u os ă, după a eea, i-a e it g eu să u ă gî des la posi ilitatea a s opul a esto ieşi i iste ioase ale do işoa ei Ke to să fie î tîl i ea u u ad i ato . A esta a fost î t -ade- ă u lu u eli iştito , ă i u e a g eu de î eles ă ple a ea do işoa ei Ke to a fi o stituit o pie de e p ofesio ală foa te î se ată, de pe u a ă eia Darlington hall s-a fi efă ut u fă ă oa e a i difi ultă i. I plus, a fost e oit să e u os alte a u ite i di ii ă u te a e î li au să sp iji e teo ia do ului G aha . De e e plu, dat fii d ă dist i ui ea o espo de ei i t a î at i u iile ele, -a putut să u o se ă do işoa a Ke to î epuse să p i eas ă s iso i la i te vale destul de regulate - a o dată pe săptă î ă - de la a elaşi o espo de t şi ă a este s iso i a eau pe ele sta pila poştei di lo alitate. Poate ă s-a u e i să a ăt ai i ă a fi fost de-a d eptul i po¬si il să nu observ asemenea lucruri, avînd î ede e ă î to i a ii a te io i pet e u i î a eastă asă ea p i ise eal e te foa te pu i e s iso i. Au e istat apoi şi alte i di ii ai agi î sp i¬ji ul teo iei do ului G aha . De pildă, u toate ă do işoa a Ke to îşi î depli ea î o ti ua e îndatoririle p ofesio ale u sî gui a o iş uită, dis-pozi ia ei ge e ală a ea te di a să î egist eze a ia ii de u ge pe a e u îl ai î tîl ise pî ă atu i. De fapt, pe ioadele î d se a ăta e t e de i e dispusă zile î şi - şi asta fă ă eu motiv vizibil - e au pe t u i e ap oape la fel de eli iş¬titoa e a ăsti pu ile, adeseo i p elu gite, î d de e ea us poso o ită. Cu a spus, di pu t de


ede e p ofesio al a ă as es hi ată î tot a est ti p, î să e la fel de ade ă at ă e a de dato ia ea să ă gî des la u ul e s al lu u ilo î asă pe te e lu g, ia da ă a este se e ti deau î t -ade ă să sp iji e ideea do ului G aha pot i¬ it ă eia do işoa a Ke to a fi a ut de gî d să ple e cu un scop romantic, atunci îmi revenea e ide t ăspu de ea de a e eta p o le a ai a ă u it. Aşa se fa e ă, î t -o sea ă pe î d stătea de o ă şi e ea io olata, -a î u etat să o î t e : — Şi ai de gî d să ple i şi joia asta, do işoa ă Ke to ? Mă efe la ziua li e ă. Pe ju ătate ă aştepta a a eastă î t e a e să o supe e, da , di pot i ă, a ea io at de pa ă a fi aşteptat de ultă e e p i ilegiul de a idi a e a t a eeaşi p o le ă, î t u ît i-a spus pe u to oa e u uşu at: — Aa, do ule Ste e s, e o pe soa ă pe a e a uiioscut-o pe î d ă afla la G a heste Lodge, atîta tot. De fapt, pe e ea a eea e a ajo ¬do , î să a u a ieşit defi iti di se i iu şi s-a angajat undeva prin apropiere. Cumva a aflat ă sî t ai i şi a î eput să-mi scrie, sugerîndu- i să eî p ospătă u oşti a. Ia asta e a solut toată po estea, do ule Ste e s. — î eleg, do asă di î d î

işoa ă Ke to . Fă ă î doială ă este e o fo ta t să ieşi di î d.

— Este şi pă e ea

ea, do

ule Ste e s.

A u at o s u tă pe ioadă de li işte. Pe u ă, do işoa a Ke to a dat i p esia ă a luat o hotă î e a u e şi a o ti uat: — î i adu a i te ă, atu i î d e a ajo do la G a heste Lodge, pe u oşti a asta a ea o î sufle eau ele ai f u oase a i ii, î i î hipui, de fapt, ă isul lui el ai utezăto a fi fost să aju gă ajo do ul u ei ase a a easta. O, da î d ă gî des la u ele di etodele pe a e le folosea ! Zău, do ule Ste e s, pa ă ăd e figu ă a i fa e da ă a i fi o f u tat a u u ele. Nu e delo de i a e ă a i iile lui u au fost împlinite. A

îs uşo şi a

spus:

— E pe ie a ă î a ă ă p ea ul i sî t ei a e se ed apa ili să lu eze la a est i el î alt, fă ă să ai ă i i ea ai i ă idee desp e soli i¬tă ile


p ete ioase a e îi aşteaptă. Cu sigu a ă ă pot i eşte hia tutu o .

u a de acest gen nu li se

— Foa te ade ă at. Zău, do ule Ste e s, oa e e-a i fi spus da ă -a i fi uitat la el u ate ie î zilele a elea? — La u ase e ea i el, do işoa ă Ke to , p ofesia oast ă u e fă ută pe t u toată lu ea. E destul de uşo să ut eşti a i ii î alte, î să fă ă a u ite î suşi i i i u ajo do u a putea p og esa di olo de u a u it pu t. Do

işoa a Ke to a pă ut ă se gî deşte la asta pe t u o lipă, ia apoi a spus :

— Am i p esia ă sî te i u o ul u it de si e, do ule Ste e s. La u a u ei, iată- ă aju s î î ful pi a idei p ofesio ale, a î d su o t ol toate p o le ele do e iului a e ă apa i e. Ni i u-mi pot imagina ce altceva v-a i mai putea dori de la ia ă. N-a putut să ă gî des la u ăspu s i ediat. I li iştea uşo sti ghe ită a e s-a lăsat, do i¬şoa a Ke to şi-a o o ît p i i ea î sp e fu dul eştii de io olată, a şi u ate ia i-a fi fost a so ită de u lu u pe a e îl o se ase acolo. în cele di u ă, după e-a hi zuit îtă a e e, am spus: — I e ă p i eşte, do işoa ă Ke to , e i ea ea u se a î pli i pî ă u oi fa e tot e î i stă î puti ă a să-l ajut pe î ăl i ea sa î sa i ile ă e e pe a e si gu şi le-a fixat. In ziua cî d u a î ăl i ii sale se a î heia, î ziua î d dî suL a fi î sta e să se ul e pe lau i, satisfă ut de o ştii a faptului ă a fă ut tot e i s-a fi putut e e î od ezo a il, a ia î ziua a eea, do i¬şoa ă Ke to , oi putea să ă o side u o ul u it de si e, aşa u spui dumneata. Poate ă a fost i el sau altul, a estea au dispozi ia ei s-a s hi de pe so al pe a e î

edu e ită de u i tele ele sau poate ă, di t -un motiv e ul u it-o. în orice caz, în clipa aceea mi s-a pă ut ă at, ia o e sa ia oast ă şi-a pierdut rapid tonul destul epuse să-l adopte.


Nu ult după a eea î tîl i ile di a e a ei, u de e ea io olata î p eu ă, s-au î t e upt. De fapt, î i a i tes p e is de ulti a dată î d e-am întîlnit în felul acesta. Doream să dis ut u do işoa a Ke ton despre un eveniment ce urma să ai ă lo - o eu iu e la sfî sit de săptă î ă a u o pe soa e disti se di S o ia. E ade ă at ă pî ă la a el e e i e t ai ă ăsese a o lu ă, î să oi a a ut î totdeau a o i eiul să o i despre aceste lucruri din timp. In seara espe ti ă, dis utase ă îtă a e e desp e di e se aspe te ale eu iu ii î d mi-a dat sea a ă do işoa a Ke to a ea o o t i u ie odestă. Ba ai ult, după îte a i ute -a lă u it defi iti ă gî -durile ei erau în cu totul altă pa te, î îte a î du i a spus „Mă u ă eşti, do işoa ă Ke to ?", ai u sea ă da ă a alizase u a u it lu u î a ă- u t şi, hia da ă de fie a e dată î d fă ea a est lu u ea de e ea ai ate tă, după îte a se u de ate ia îi ătă ea di ou î altă pa te. După îte a i ute î a e eu a o it iar ea a intervenit numai cu formule ca „Fi eşte, do ule Ste e s" sau „Sînt întru totul de acord, domnule Stevens", i-a spus î ele di u ă: — î i pa e ău, do işoa ă Ke to , da ed ă u ai a e ost să o ti uă . A i p esia ă u ap e iezi u ade ă at i po ta a a estei dis u ii. — Regret, domnule Stevens, a spus ea, ridi-cîndu-se uşo î s au . Sî t pu şi si plu o osită î sea a asta. — Eşti di e î e ai o osită de la u ti p î oa e, do işoa ă Ke to . Nu ai ă î ai te u a eai e oie să e u gi la o ase e ea s uză. Sp e ui i ea eaşteptată:

ea, do

işoa a Ke to a ea ¬ io at p i t -o izbucnire

— Do ule Ste e s, a a ut o săptă î ă foa te aglo e ată. Sî t foa te obosită. De fapt, de eo t ei sau pat u o e a ia aştept să ă ul . Sî t foa te, foa te o osită, do ule Ste e s, u î elege i şi si gu ? Nu aşteptase i i u fel de s uze di pa tea ei, î să t e uie să ă spu ă ehe e a a estei epli i -a luat pu i p i su p i de e. Totuşi, -a hotă ît să u i t u într-o dispută e u ii ioasă u ea şi a tă ut i te io at şi sugesti cîteva clipe, înainte de a spune foarte calm :


— Da ă asta si i, do işoa ă Ke to , u e a solut delo e oie să o ti uă cu aceste î tîl i i de sea ă, î i pa e ău ă u i-am dat seama în tot acest timp cît de mult te-au deranjat. — Do

ule Ste e s, a

spus doa

ă î sea a asta a

fost o osită...

— Nu, u, do işoa ă Ke to , este pe depli de î eles. Via a du itale este aglo e ată, iar întîl- i ile a estea sî t u adaos i util la po a a pe a e o po i. E istă ulte solu ii posi ile a să ealiză i elul e esa de o u i a e p ofesio ală şi fă ă să e î tîl i î felul ăsta. — Domnule Stevens, nu are nici un rost. Am spus doar... — Vo es se ios, do işoa ă Ke to . De fapt, hia -a î t e at de îtă a e e da ă -a t e ui să î t e upe a este î tîl i i, dat fii d ă ele e p elu ges işte zile şi aşa foa te aglo e ate. Faptul ă pî ă a u e-am î tîl it ai i atî ia a i u î sea ă defel ă u t e uie să ăută o solu ie ai o e a ilă pe t u iito . — Vă og, do

ule Ste e s, ed ă î tîl i ile a estea sî t foa te folositoa e...

— Da sî t e o e a ile pe t u du eata, do işoa ă Ke to . Te du la apătul pute ilo . Dă- i oie să- i suge ez a de a u î olo să e o u i ă u ai i fo a iile i po ta te a e apa î ti pul zilei o iş uite de lu u. Ia da ă u e o găsi i ediat, p opu să e lăsă esaje s ise î fa a uşii. Mi se pa e o solu ie foa te u ă. Şi a u , do işoa ă Ke to , î i e ie ta e ă te-am i ut t ează atît de ult. î i ul u es foa te ult pe t u io olată. în mod firesc — şi u ăd de e -aş e u oaşte -m-am întrebat din cînd în cînd e î to sătu ă a fi luat lu u ile da ă u aş fi fost atît de hotă ît î hestiu ea î tîl i ilo oast e de sea ă. Altfel spus, da ă -aş fi lăsat î duioşat î ele îte a o azii di ti pul săptă î ilo a e au u at, î d do i¬şoa a Ke to a suge at să e e i la ele. Si gu ul oti pe t u a e spe ulez a um pe a gi ea a estui fapt este ă, î lu i a e e i e telo a e au u at, s-ar putea sus i e ă. î o e tul î d -a hotă ît să pu apăt a elo î tîl i i de sea a o dată pe t u totdeau a, poate ă u i-am dat seama în între¬gime de toate i pli a iile a eea e fă ea . Ba hia s-a putea spu e ă a eastă i ă


decizie a mea a constituit într-u fel u pu t de otitu ă şi a aşezat lu u ile într-o o di e i e ita ilă, sp e eea e s-a î tî plat î ele di u ă. C ed î să ă atu i î d i tea de pe u ă te fa e să au i ase e ea „puncte de otitu ă" î t e ut, ai te di a să le ezi p etuti de i. Nu u ai hotă-rîrea ea p i i d î tîl i ile oast e de sea ă, i şi episodul de la i e di a e ă puteau fi ăzute a „pu te de otitu ă" de a est ge , da ă aş fi do it-o. Ne putem întreba ce s-a fi pet e ut da ă aş fi a ut o ea ie uşo dife ită î sea a a eea, î d ea a i t at du î d aza u flo i. Şi poate ă şi î tîl i ea ea u do işoa a Ke to î suf age ie, î după-a iaza î d a p i it estea o ii ătuşii sale - întîlnire care a avut loc cam tot în perioada cînd s-au întîm¬plat aceste lucruri - e ită să fie o side ată tot u fel de „pu t de otitu ă". Vestea o ii aju sese u îte a o e ai de e e. Eu î su i ătuse la uşa a e ei do işoa ei Ke to î di i ea a a eea a să-i înmînez scri¬soarea. I t ase pe t u îte a lipe a să dis ută o p o le ă de o di p ofesio al şi i i te ă e a aşeza i la asa ei, î pli ă o e sa ie, î d a des his s isoa ea. A ă as e iş ată, da , sp e i stea ei, şi-a păst at u pătul, iti d s isoa ea pî ă la apăt de el pu i două o i. Apoi a pus-o u g ijă î apoi î pli şi s-a uitat la mi e di pa tea ealaltă a esei. — Este de la doa a Joh so , doa ă ătuşa ea a u it alaltăie i.

a de o pa ie a

ătuşii

ele. Spu e

S-a op it pe t u o lipă, după a e a spus : — î o î ta ea u ziua li e ă.

ează să ai ă lo

— Sî t sigu ă asta se poate a a ja, do — Vă ul u es , do îte a i ute sigu ă. — Desigu , do

îi e. Mă î t e da ă se poate să î i iau i¬şoa ă Ke to .

ule Ste e s. Ie ta i- ă, da poate ă a fi i e să ă î

işoa ă Ke to .

A ieşit şi a ia după a eea i-a dat sea a ă u îi p eze tase o dolea e, îmi puteam închi¬pui lovitura pe care i-o dăduse estea p i ită, dat fii d ă ătuşa fusese î fo d a o a ă pe t u ea, şi -am oprit pe coridor,


întrebîndu- ă da ă u a t e ui să ă î to , să at la uşă şi să-mi repar g eşeala. Da -a gî dit ă, da ă aş p o eda aşa, a fi foa te posi il să o sti ghe es to ai î d îşi o su a efe i i ea î si gu ătate. Mai ult, u e a e lus a, e a t î lipa a eea şi doa la eo î i a et i de i e, do işoa a Ke to să plî gă. A est gî d a ăs olit-u se ti e t iudat î ău t ul eu, fă î du- ă să ă î pe o ido îte a lipe, eştii d e să fa . I ele di u ă, î să, a o si-de at ă e a ai i e să aştept o altă o azie a să-mi exprim o pasiu ea şi i-a ăzut de d u . I tî pla ea a fă ut să -o ai ăd pe do i¬şoa a Ke to pî ă după-a iază, î d, u a spus, -am întîlnit cu ea în suf age ie şi a ăzut ă pu ea o ie tele de eselă la lo ul lo î ufet. Pî ă atunci petrecusem cîteva ore gîndindu- ă la e azul ei şi î deose i la e a fi ai i di at să spu sau să fa a să-i uşu ez ît de ît po a a. Ia î d i-am auzit paşii î d eptîndu-se spre sufragerie - eu a ea e a de fă ut î esti ul - am aşteptat a u i ut, apoi i-a lăsat lu ul şi a u at-o. —-A, do

işoa ă Ke to , a

— Foa te i e,

spus. Cu

ul u es , do

te

ai si

i î după-masa asta?

ule Ste e s.

— Totul este în ordine ? — Totul este î pe fe tă o di e,

ul u es .

— Voia să te î t e da ă ai a ut eo p o le ă deose ită u oile a gajate, a spus şi a îs uşo . Cî d i deodată atît de ulte a gajate oi se pot i i fel de fel de i i g eută i, î d ăz es să spu ă adeseo i î ase e ea situa ii şi elo ai u i di t e oi le foloseşte îte o i ă dis u ie pe te e p o¬fesio ale. — Vă ul u es , do satisfa ie.

ule Ste e s, da fetele a e au e it a u

— Nu ezi ă e azul să fa e din cauza noilor venite?

eo s hi

dau depli ă

a e î a tuala s he ă de pe so al

— Nu ed ă e e oie de ase e ea s hi ă i, do ule Ste e s. O i u , da ă î i oi odifi a pu tul de ede e ă oi da i ediat de şti e.


Şi-a î d eptat di ou ate ia sp e ufet şi, ti p de o lipă, m-a gî dit să ies di suf age ie. De fapt, ed ă a şi fă ut î i a paşi sp e uşă, da apoi -am î to s di ou şi a spus: — De i, do

işoa ă Ke to , spui ă oile a ga¬jate se des u ă i e.

— Vă asigu ă se des u ă foa te i e a î două. — A, ă u u ă aud aşa e a, a zis şi a îs î ă o dată, s u t. M-am î t e at pu şi si plu, fii d ă a aflat ă i i u a di fete u a ai lu at pî ă acum într-o asă de ase e ea di e siu i. — într-ade ă , do

ule Ste e s.

Am privit-o u u plea ufetul şi a aşteptat să ăd da ă ai spu e şi alt e a. După îte a lipe, ăzî d ă u a e de gî d s-o fa ă, a o ti uat: — De fapt, do işoa ă Ke to , uite e eau să- i spu . A o se at î ulti ul timp vreo cîteva lucruri care nu mai sînt cum au fost. Sînt convins ă a t e ui să fii e a ai pu i î găduitoa e fa ă de oile e ite. — Ce vre i să spu e i, do

ule Ste e s?

— î e ă p i eşte, do işoa ă Ke to , o i de îte o i a e a gaja i oi î i pla e să ă asigu ă totul este î egulă. Ve ifi toate aspe tele u ii lo şi î e să e etez u se o po tă fa ă de eilal i e i ai pe so alului. La u a u ei, este i po ta t să î i fo ezi o pă e e e a tă desp e ei, atît di pu t de ede e teh i , ît şi su aspe tul i flue ei lo asup a o alită ii celorlal i. Reg et ă t e uie să î i spu , do işoa ă Ke to , da ed ă ai fost pu i a eglije tă î a este p i i e. Pe t u o lipă, do işoa a Ke to a pă ut î u ată. Apoi s-a î to s sp e pe ip i se putea iti li pede o a u ită î o da e. — Cu

a i spus, do

i e şi

ule Ste e s?

— De e e plu, do işoa ă Ke to , deşi o ie ¬tele de eselă sî t spălate la fel de i e a şi pî ă a u , a o se at ă sî t aşezate pe poli ele di u ătă ie într-u od a e, hia da ă u p ezi tă i i u pe i ol apa e t, a duce la mai multe pagube decît e nevoie.


— Chia aşa, do

ule Ste e s?

— Da, do işoa ă Ke to . î plus, î i ul al o di fa a a e ei pe t u i ul dejun nu s-a ai şte s p aful de îtă a e e. Te og să ă s uzi, da ai a eo două a ă u te pe a e a fi i e să le po e es . — Nu e e oie să i sista i, do ule Ste e s. Voi a ea g ijă, aşa u suge a i, să o t olez u a oilo se itoa e. — Nu î i stă î fi e să t e i u ede ea ase e ea lu u i e ide te, do Kenton.

î i işoa ă

Do işoa a Ke to şi-a î to s p i i ea de la i e şi pe hip i-a apă ut ia ăşi e p esia de ai î ai te, de pa ă a fi î e at să des if eze u lu u a e o î u ase. Nu a ăta supă ată, i ai deg a ă pli tisită. Pe u ă a î his ufetul, a spus : „Vă og să ă s uza i, do ule Ste e s", şi a ieşit di a e ă. Da e ost a e să spe ulez î o ti ua e pe a gi ea a e s-ar fi putut întîmpla da ă eu ul sau altul di episoadele a estea a fi luat o î to sătu ă dife ită ? î o i e az, deşi este foa te i e să o i desp e „pu tele de otitu ă", u pute e u oaşte ase e ea o e te de ît et ospe ti . Fi eşte ă astăzi, î d p i i î apoi sp e a ele lipe, ele pot pă ea î t -ade ă ese iale şi p e ioase pe t u ia a oast ă, da atu i a ea o u totul altă i p esie. E a ai deg a ă a şi u as fi a ut la dispozi ie u u ă esfî şit de zile, lu i şi a i î a e să des u toate iudă e iile ela iei u do işoa a Ke to şi, de ase e ea, u u ă i fi it de alte o azii î a e să î d ept o se i ele u eia sau alteia di tre i i eî elege ile e se i ise ă. Pe e ea a eea, î să, u sigu a ă ă u a ea u i di iu ă i ide te atît de ă u te o fa e a u î t eg eşafodaj de ise să de i ă i ealiza ile. î să ăd ă a a u di ou po i i i t os¬pe ti e e age ate şi pe un ton destul de o o ă os. Fă ă î doială ă asta se dato ează o ei tî zii şi a a te ului o osito al î tî plă ilo p i a e a fost e oit să t e î sea a a easta. La fel de ade¬ ă at este ă sta ea ea de spi it a tuală se leagă şi de faptul ă îi e da ă, aşa u ă asigu ă fa ilia Ta lo , oi p i i e zi ă de la ga ajul di localitate - a t e ui să aju g la Little Co pto pe la o a p î zului şi să ă î tîl es di ou u do i¬şoa a Ke to , după to i a eşti a i. Bi eî eles ă u


am nici un motiv să p esupu ă î tîl i ea oast ă a fi o dială. De fapt, ă aştept a a eastă î t e¬ ede e - lăsî d deopa te ele îte a s hi u i de epli i ep oto ola e e se u i î ase e ea î p e¬ju ă i - să ai ă u a a te predominant profesional. Cu alte cuvinte, ie î i a e e i ăspu de ea de a ap e ia da ă do işoa a Ke to a ifestă sau u eu i te es să îşi eia e hea sluj ă de la Da li gto hall, după e, di pă ate, ăsăto ia ei pa e ă s-a dest ă at, ia ea u a e u de să lo uias ă. Poate ă e i e să spu ă, dat fii d ă a e itit î ă o dată s isoa ea ei î sea a asta, î li să ed ă a desp i s di u ele î du i ai ult hia de ît a fi fost p ude t, î să aş sus i e ă e istă şi alt e a de ît u i di iu al ostalgiei î a u ite pă i ale s iso ii, ai u sea ă a olo u de se s iu lu u i de ge ul: „î i plă ea ult p i e¬liştea di do itoa ele de la etajul al doilea, a e dădeau sp e pajişte şi ăile e se ză eau î depă ta e". î ă o dată, î să, e ost a e să spe ulez la esfi şit u p i i e la do i ele de a u ale do işoa ei Ke to , î d oi putea să aflu de la p op ia sa pe soa ă îi e? Şi î o i e az, -am î depă tat p ea ult de po esti ea î tî plă ilo di a eastă sea ă. Da i-mi voie să spu ă a este ulti e o e s-au dovedit exagerat de difi ile, î i î hipuise ă o liga ia de a a a do a Fo dul pe o oli ă si gu¬ ati ă şi de a o o î î sat ap oape pe î tu e i şi pe u d u a e oios î se ase u eaju s sufi ie t de a e pe t u o si gu ă sea ă. Şi sî t sigu ă a a ilele ele gazde, do ul şi doamna Taylor, nu m-a fi fă ut i iodată să t e p i e a t e ut u u ă ştii ă, î să fapt este ă, i ediat după e -a aşezat la asa lo a să i ez şi după e au sosit î i a e i i, î ju ul eu au î eput să se î tî ple lu u i dintre ele ai eplă ute. S-a pă ea ă pe t u do ul şi doa a Ta lo a e a de jos di pa tea di fa ă a a estei ase ă ă eşti este şi suf age ie, şi a e ă de zi. Este o î ăpe e destul de o fo ta ilă, do i ată de o asă a e şi egeluită, aşa u te aştep i să ezi î u ătă ia u ei fe e, a ă ei sup afa ă u este lust uită şi a e păst ează ulte se e i i lăsate de satî şi de u itele de pîi e. Pe a estea di u ă lea putut edea foa te i e, deşi stătea î t -o lu i ă sla ă şi găl uie, a e venea de la o la pă u pet ol aflată pe o poli ă î t -u ol . — Să u ede i ă u a e delo lu i ă ele t i ă ai i, do ule, i-a spus la un o e t dat do ul Ta lo , a ătî d u apul sp e la pă. Da s-a întîmplat ceva


la i uit şi u e u e t de ap oape două lu i. Si e să fiu, u p ea îi si t lipsa. Sînt cîteva case în sat care n-au a ut i iodată e e gie ele t i ă. Pet olul dă o lu i ă ai aldă. Doa a Ta lo e se ise u o fie tu ă gustoasă pe a e o î ase ă u utoa e şi i i u ă fă ea să ed ă sea a a eea i-ar fi putut oferi altceva î afa ă de o o ă de o e sa ie plă ută î ai te de a e ge la ul a e. Totuşi, to ai î d te i ase ă asa, ia do ul Ta lo î i tu a u paha u e e de al p epa ată de u e i , a auzit paşi ap opii du-se pe piet işul de afa ă. Pe t u i e, zgo otul a elo paşi a e e eau sp e oi di î tu e i , pe li gă a eastă asă izolată, a ea î el e a si ist u, da i i gazda ea şi i i so ia lui u pă eau a se te e de eo a e i a e. Că i î o ea do ului Ta lor nu s-a putut desluşi de ît u iozitate şi i i alt e a atu i î d a î t e at: — Ei asta-i, cine o mai fi? Spusese a est lu u ai ult sau ai pu i pe t u si e, î să după a eea a auzit, d ept ăspu s, o o e a e a st igat de afa ă: — Sînt George Andrews. Tocmai treceam pe-aici. I lipa u ătoa e, doa a Ta lo a poftit î ă¬u t u u ă at i e lădit, t e ut poate de i i¬ze i de a i, a e îşi pet e use ziua u i d pe î p, aşa u lăsau să se adă hai ele î a e e a î ă at. Cu o fa ilia itate ce sugera ă e a u oaspete o iş¬ uit, s-a aşezat pe u s ău el lî gă i t a e şi şi-a scos iz ele lu gi fă ă opi teli, s hi î d î t e ti p îte a o e u doa a Ta lo . Apoi s-a ap o¬piat de asă şi s-a op it, luî d d ep i î fa a ea, de pa ă s-ar fi p eze tat la apo t î fa a u ui ofi e de a ată. — Mă u es A d e s, do ule, a spus el. Vă u ez o sea ă plă ută, î i pa e ău de ghi io ul pe care l-a i a ut, da spe ă u ă e i si i sti ghe it petrecîndu- ă oaptea ai i, î Mos o e, M-a mirat î t u ît ă odul î a e aju sese a est do A d e s să audă de eea e u ise „ghinionul" meu. în o i e az, a ăspu s zî i d ă, depa te de a ă si i „stingherit", eram e t e de î dato at pe t u ospitalitatea a e î i fusese a ătată. Fi eşte ă p i asta ă efe ise la a a i¬litatea do ului şi a doa ei Ta lo , da se pă ea


ă do ul A d e s edea şi el ă e a u ul di fii d ă a spus i e¬diat, idi î du-şi a î două

e efi ia ii e u oşti ei ele îi ile a i a pe t u a se apă a:

— O, nu, domnule, sî te i u totul i e e it. Sî te foa te u u oşi să ă a e oaspete. Se î tî plă destul de a să i ă i e a a du ea¬ oast ă pe ai i. Cu to ii sî te foa te fe i i i ă -a i putut op i. Di odul î a e o ise pă ea să eiasă ă tot satul aflase de „ghinionul" meu şi de sosi ea ulte¬ ioa ă la a eastă asă ă ă eas ă. De fapt, după u a ea să des opă u peste ult ti p, a a easta e a. î t -ade ă situa ia. Nu pot săi î hipui de ît ă î ele îte a i ute după e fuse¬se o dus pe t u pri a oa ă î a est do ito -î ti p e ă spăla pe îi i şi î e a î t -un fel să epa pagu ele p o o ate hai ei şi a şe¬telo de la pa talo i — domnul şi doa a Ta lo le o ise ă desp e i e t e ăto ilo . I o i e az, după alte îte a i ute şi-a fă ut apa i ia u ou oaspete, u ă at a e se ă a destul de i e u do ul A d e s, adi ă e a lat î spate, a ăta a o al pă î -tului şi pu ta iz e lu gi de piele, pe a e a î eput să şi le s oată, e a t u fă use şi do ul A d e s. Ase ă a ea di t e ei e a atît de a e, î ît a p e¬supus ă e au f a i, pî ă î d oul e it i s-a pre-zentat spunînd: „Morgan, domnule, T e o Mo ga ". Do ul Mo ga şi-a e p i at eg etul î legă-tu ă u „ e o o i ea" a e ă lo ise şi -a asigurat ă totul a fi î egulă di i ea ă, î ai te de a se apu a să- i spu ă ît de i e e it e a î sat. Asistase , fi eşte, la e p i a ea u o se ti e te si ila e u numai cîteva minute mai devreme, dar ceea ce a spus de fapt domnul Morgan a fost: „E u p i ilegiu să a e u ge tle a a du ea oast ă p i t e oi ai i la Moscombe, domnule". î ai te de a a ea ti p să ă gî des la u ăs¬pu s, s-a auzit un alt zgomot de paşi pe ă a ea di fa a uşii. Cu î d după a eea a fost poftită î ău t u o pe e he care mi-a fost p eze tată d ept do ul şi doa a Ha S ith. A eşti oa e i u pă eau delo să se o upe u ag i ultu a. Ea e a o fe eie solidă, a e se ă a u o at oa ă, şi î i a i tea de doa a Mo ti e , u ătă easa pe a e o a usese la Da li gto o u ă u ată de ti p î pe ioada anilor treizeci. Spre deose i e de ea, do ul S ith e a u ă at s u d u o e p esie foa te


p e¬o upată, a e fă ea a f u tea să-i fie aşezau la asă, el i-a spus: — Maşi a du ea oast ă este Fo dul Hill, domnule ?

ăzdată de î

e itu i. Pe î d se

odel spe ial de sus de pe Thornley Bush

— Da ă a ela e d u ul de deal a e dă î sp e sat, da, a su p i de ă l-a i ăzut.

spus. Da

ă

— Nu l-a ăzut u o hii ei, do ule. Da Da e Tho to a t e ut pe a olo u t a to ul u pu i ti p î u ă, e i d sp e asă. S-a mirat atît de mult cînd a ăzut aşi a, î ît s-a op it şi s-a dat jos. Ajuns aici, domnul Harry Smith s-a î to s pe t u a li se ad esa şi elo lal i meseni. — Ne aipo e it de f u oasă e. Da e a spus ă -a ai ăzut aşa e a. Maşi a pe care o co du ea do ul Li dsa i i u se o pa ă u ea! Cu i tele a elea au stî it îsul elo afla i la mine, mi-a explicat:

asă, ia do

ul Ta lo , aflat lî gă

— Acesta era un domn care locuia în casa aceea mare, nu departe de aici, do ule. A fă ut işte lu u i iudate şi u prea a fost apreciat pe aici. Vorbele lui au provocat un murmur aprobator general. Apoi cineva a spus : „In să ătatea du ea- oast ă, do ule", idi î d u a di ă ile de e e pe a e doa a Ta lo to ai te i ase să le î pa tă, ia î lipa u ătoa e to i ei de fa ă au ăut î i stea ea. A

it şi a

spus :

— Vă asigu ă p i ilegiul este u desă î şi e al

eu.

— Sî te i foa te a a il, do ule, a spus do ul S ith. Aşa se poa tă u ge tle a ade ă at. A el do Li dsa u a fost un gentleman. O fi avut o g oază de a i, da u a fost i iodată u ge tle a . Di ou, toată lu ea a fost de a o d. Apoi doa a Ta lo i-a şoptit e a la u e he doa ei S ith, fă î d-o pe a easta di u ă să ăspu dă :


— A spus ă î ea ă să i ă ît poate de repede. S-au î to s a î două sp e mine cu un aer foarte sfios, după a e doa

a S ith a spus:

— I-a spus do to ului Ca lisle ă sî te i ai i, do u u os să ă u oas ă.

ule. Do to ul a fi foa te

— Bă uies ă a e î i a pa ie i de izitat, a adăugat doa a Ta lo a pe t u a-l s uza. Mă te ă u ă pute spu e u sigu a ă da ă a euşi să aju gă î ai te să do i i să ă et age i, do ule. To ai atu i do ul Ha ia ăşi î fa ă şi a spus:

S ith, o ule ul u f u tea î

e ită, s-a aplecat

— A est do Li dsa a fă ut e a t e u t e uia, î elege i ? Pu tî du-se aşa cum s-a purtat. S-a ezut ult deasup a oast ă, a tutu o , ia pe oi e-a luat d ept p oşti. Ei i e, do ule, pot să ă spu ă u i-a t e uit ult şi şi-a s hi at pă e ea. Pe ai i lu ea hi zuieşte adî şi o eşte ult. To i au pă e i solide, g eu de zd u i at, şi u se sfies să le dea glas. Lu ul ăsta l-a aflat apid şi do ul Li dsa . — Nu era un gentleman, a spus încet domnul Taylor. Nu era deloc un gentleman acest domn Lindsay. — Aşa e, do ule, a spus do ul Ha S ith. Nu t e uia de ît să te ui i la el şi î i dădeai sea a ă u e a u ge tle a . Mă og, a ea asă f u¬ oasă şi ostu e u e, da tot î i dădeai sea a. Şi pî ă la u ă a şi do edit-o. S-a auzit un mur u de ap o a e şi, ti p de o lipă, to i ei p eze i au pă ut ă se gî des da ă se ade sau u să- i dez ăluie po estea efe itoa e la a est pe so aj de p i pa tea lo ului. Pe u ă do ul Ta lo a dest ă at li iştea: — Ce spu e Ha e ade ă at. Po i să fa i deose¬ i ea di t e u ge tle a ade ă at şi u ul fals, da î ă at elega t. De e e plu du ea oast ă, do ule. Nu e o a i i de oiala hai elo şi i i de felul î a e o i i. Nu astea a ată ă sî te i u ge tle a , i alt e a. E g eu de spus ce anume, dar e li pede pe t u o i i e a e o hi de ăzut.


Mu u ul de ap o a e di ju ul cuvinte.

esei a es ut şi

ai

ult după a este

— A uşi t e uie să i ă şi do to ul Ca lisle, do ule, a i te e it doa Ta lo . O să ă fa ă plă e e să sta i de o ă u dî sul. — La fel şi u do to ul Ca lisle, a spus do dî sul e u ge tle¬ a ade ă at.

ul Ta lo . Şi la dî sul se ede. Şi

Do ul Mo ga , a e o ise pu i de î d sosise, s-a aple at î fa ă şi întrebat: — Du ea oast ă află de la i e a şi i e u e, da o ăsu ă să e lu i

a

-a

a e ede i ă e se etul, do ule ? Poate ă e ai uşo să a e este u ge tle a . Vo i î t u a u to ii desp e i e e i a solut de po a ă. Poate ă sî te i du ea oast ă î a i pu i , do ule.

în jurul mesei s-a lăsat li iştea şi a A tuşit şi a spus:

si

it ă toate fe ele s-au întors spre mine.

— Nu e de o pete a ea să ă p o u asup a alită ilo pe a e le a sau a e î i lipses . O i u , î e p i eşte a eastă p o le ă a u e, e de p esu¬pus ă a ea alitate la care v-a i efe it îşi găseşte ea ai ade ă ată e p esie î termenul de „demnitate". A o side at ă u a ea ost să e pli ai depa te a eastă afi a ie. Exprimasem într-ade- ă u o e ta e gî du ile a e î i t e use ă p i i te î timp ce ascultase dis u ia a te ioa ă şi ă î doies ă as fi spus aşa e a da ă situa ia u i-a fi i pus a est lu u pe eaşteptate. Cu toate a estea, se pă ea ă ăspu sul eu p o o ase o ie satisfa ie. — E istă ult ade ă î e a i spus, do ule, a ostit do ap şi găsi du-şi e ou î t -o serie de alte glasuri.

ul Andrews, dînd din

— Domnului Lindsay acesta nu i-a fi st i at e a ai ultă de itate, a spus doa a Ta lo . G eşeala elo a el e ă îşi î hipuie ă, da ă p i es pe toată lu ea de sus, se hea ă ă dau do adă de de itate.


— Da i- i oie, u tot espe tul pe t u e a i spus, do ule, t e uie totuşi să lă u i u lu u, a i te e it do ul Ha S ith. Nu u ai ge tle¬ e ii au de itate. De itatea e e a pe t u a e poate lupta şi de a e poate face do adă o i e ă at sau fe eie di a a asta. Să-mi fie cu iertare, domnule, da aşa u a spus, î d e o a să e e p i ă pă e ile lăsă polite ea la o pa te. Ia pă e ea ea asta e. De itatea u e u ai a ge tle e ilo . Mi-arn dat seama, desigu , ă do ul Ha S ith şi u i e e situa pe pozi ii dife ite î a eastă hestiu e şi ă a fi fost ult p ea o pli at pe t u i e să ă e pli ai pe î elesul a esto oa e i. P i u a e, -a gî dit ă e a ai i e să zî es şi să spu : „Bi eî eles, a e i pe fe tă d eptate". A este u i te au a ut a efe t i ediat dest 㬠a ea te siu ii uşoa e a e plutise î a e ă ît ti p o ise do ul Ha S ith. Chia şi a esta pă ea ă se de a asase de toate i hi i iile, ă i s-a aple at î ai te şi a o tinuat: — La u a u ei, de asta a luptat o t a lui Hitle . Da ă Hitle şi-ar fi impus legea, a u a fi fost s la ii lui. Lu ea î t eagă a fi î se at î i a stăpî i şi ilioa e de s la i. Şi u t e uie să ea i tes i ă ui de ai i ă, s la fii d, u po i a ea i i u fel de de itate. Pe t u asta a luptat şi asta a îştigat. Nea îştigat d eptul de a fi etă e i li e i. Ia u ul di p i ilegiile fap¬tului ă teai ăs ut î A glia este ă, o i i e ai fi, î i po i e p i a pă e ile î od li e şi îi po i alege sau espi ge pe e ii pa la e tului. Ca asta este u ade ă at de itatea, u oia du ea¬ oast ă, do ule. — Ei hai, Ha , a spus do un discurs politic. S-au auzit rîsete. Do

ul Ha

ul Ta lo . Văd ă te-ai î fie î tat şi ai î eput să ii S ith a zî

it pu i ti id, da a o ti uat:

— Eu u fa politi ă. Eu a spus e ed, asta-i tot. Nu po i a ea de itate da ă eşti s la . Da o i e e glez o poate a ea da ă îşi dă sili a. Pe t u ă a luptat pe t u d eptul ăsta.


— S-ar putea a lo ul a esta să i se pa ă i şi î depă tat, do ule, a spus so ia lui. Da să şti i ă a plătit u t i ut foa te a e î ăz oi. U t i ut foa te mare. După e a spus a est lu u at osfe a a de e it sole u ă do ul Ta lo mi-a spus:

ă, pî ă î d î

ele di

— Ha se o upă de p o le ele o ga izato i e pe t u ep eze ta tul ost u î pa la e t. A ia aşteaptă o azia să ă spu ă g eşelile a e se fa î o du e ea ă ii. — O, da de data asta o ea

desp e lu u ile u e di

— Du ea oast ă v-a i o upat Andrews. — Nu î od di e t, a mult înainte de

spus. Şi î

ult de politi ă, do i iu

a ă.

ule? a întrebat domnul

az î zilele a elea. Poate e a

ai

ăz oi. — Vă î t e fii d ă pa ă î i a i tes de u do Ste e s, a e a fost e u în parla e t a u u a sau doi. O dată sau de două o i l-am auzit la radio. A spus îte a lu u i foa te i e gî dite desp e lo ui e. Da u a i fost du ea¬ oast ă a ela, u-i aşa, do ule? — O, u, a

ăspu s îzî d.

A u î să u ai ştiu delo e a u e -a fă ut să ostes afi a ia u Tot e pot să spu e ă i s-a pă ut pot i ită, date fii d î p eju ă ile î afla . Fii d ă eea e a spus atu i a

ătoa e. ae ă

fost: — De fapt, a a ut te di a să ă o up ai ult de p o le ele i te a io ale decît de cele i te e. Adi ă de politi a e te ă. A fost pu i su p i s de efe tul pe a e i s-a pă ut ă l-au avut aceste cuvinte asup a elo a e ă as ultau. Altfel spus, a a ut i p esia ă au fost u to ii up i şi de u se ti e t de e e a ie. A adăugat epede:


— Vă og să e i e i ă u a a ut i i o fu ie i po ta tă. Toată i flue a pe care am exercitat-o a e it de pe o pozi ie a solut eofi ială. I să li iştea depli ă s-a

e i ut ti p de îte a

secunde. — S uza i- ă, do ule, a spus î eodată u do ul Churchill?

ele di u

ă doamna Taylor, dar v-a i î tîl it

— Do ul Chu hill ? A e it î izită de îte a o i. Da , a să fiu si e , doa ă Taylor, în vremea cînd eram implicat în probleme fundamentale, domnul Chu hill u aju sese î ă u ase e ea pe so aj heie şi i i u se ştia ă a aju ge. Oa e i a do ul Ede şi lo dul halifa e au oaspe ii ai o iş ui i î zilele acelea. — V-a i î tîl it de-ade ă atelea să po i spu e aşa e a.

u do

ul Chu hill, do

ule? Ce o oa e

— Nu sînt de acord u ulte lu u i pe a e le sus i e do ul Chu hill, a spus do ul Ha S ith, da u î ape dis u ie ă e u o a e. T e uie să fie e aipo e it, do ule, să dis u i u ase e ea pe so alită i. — Mă og, t e uie să epet ă u a a ut legătu i st î se cu domnul Churchill. I să, după u foa te i e a i o se at, este foa te plă ut să te afli î o pa ia dî sului. U a peste alta, de fapt, sî t gata să e u os el di ii ă a fost deose it de o o os. La u a u ei, a a ut p i ilegiul să ă aflu u umai în o pa ia do ului Chu hill, da şi a alto a i o du ăto i şi oa e i i flue i di A e i a, da şi di Eu opa. Şi î d ă gî des ă a a ut şa sa să le as ult pă e ile u p i i e la ulte p o le e ale o e tului, ei i e, da, î d ă gîndesc la a est lu u, ă si t u ade ă at e u os ăto . O i u , este u ae p i ilegiu să i se î edi eze u ol, ît de i , pe s e a lu ii. — Ie ta i- ă ă ă î t e , do ule, a spus do ul A d e s, da e fel de om este domnul Eden ? Din punct de vedere pe so al, eau să spu . întotdeauna mi s-a pă ut u tip foa te u se ade. Ge ul de o a e stă de o ă u o i i e, o il sau u il, ogat sau să a . A d eptate, do ule?


— As spu e ă î li ii a i des ie ea a easta este e a tă. Fi eşte î să ă u la ai ăzut pe do ul Ede î ulti ii a i şi e posi il să se fi s hi at foa te mult din cauza diverselor presiuni. Unul din lucrurile pe care le-a ăzut u o hii ei este ă ia a pu li ă îi poate fa e pe oa e i de e e u os ut î u ai î i a a i. — Nu ă î doies de asta, do ule, a spus do ul A d e s. Uita i- ă la Ha al nostru. S-a î ît î politi ă a u î i a a i şi de atu i u ai e a elaşi. S-au auzit îsete di ou, î e e e do ul Ha şi-a permis un zîmbet. După a eea a spus :

S ith a î ăl at di u e i şi

— E ade ă at ă a fă ut ult pe t u a ¬pa ia ele to ală, î să a a io at doa la i el lo al şi u a î tîl it i iodată pe i e a a e să ai ă ă a ju ătate di i po ta a elo u a e e i i î o ta t du ea oast ă, do ule, deşi ed ă, la i elul eu odest, î i fa dato ia. După i e, A glia este o de o a ie, ia oi ei di sat a sufe it, a toată lu ea, a să fa e să ă î ă aşa. A u depi de u ai de oi să e e e ită d eptu ile, fie a e, fă ă e ep ie. Cî i a flă ăi i u¬ a i de ai i di sat şi-au dat ia a a să e ofe e a est p i ilegiu si, după i e, le sî te u to ii dato i să e ju ă olul. To i ei de ai i a e pă e i e li tite şi ouă e e i e ăspu de ea să le fa e să se audă. De a o d, sî te u de a depa te, satul e mic, nici unul dintre noi nu î ti e eşte, ia aşe¬za ea se i şo ează. Da eu zi ă le sî te dato i flă ăilo pe care i-a pie dut. Iată de e i oses atît de ult ti p a să ă asigu ă glasul nostru va fi auzit acolo sus unde trebuie, domnule. Şi da ă lu ul ăsta ă s hi ă sau ă î g oapă ai de e e de ît t e uie, u ă supă . — V-am prevenit, domnule, a spus domnul Taylor zîmbind. Era imposibil ca Ha să lase u ge tle¬ a i flue t a du ea oast ă să i ă î sat fă ă să-i i ă p edi a o iş uită. Lumea a rîs din nou, dar eu am spus aproape imediat: — C ed ă ă î eleg pozi ia foa te i e, do ule S ith. î eleg pe fe t ă do i i o lu e ai u ă şi ă a t e ui a du ea oast ă şi o etă e ii du ea¬ oast ă să a e i o azia să o t i ui i la ea ea ei. Este u se ti e t e


se e e aplaudat, î d ăz es să spu ă u i puls ase ă ăto i pli î p o le e i po ta te î ai te de ăz oi. Şi

-a fă ut să

ă

atu i, a şi a u , pa ea lu ii pă ea a fi e a foa te g eu de o t olat şi a să îmi joc rolul.

ut

— Ie ta i- ă, do ule, a spus do ul Ha S ith, da ideea ea e a uşo dife ită. Pe t u ei a du ea oast ă, a fost î totdeau a uşo să-şi e e ite i flue a. Vă pute i aza pe faptul ă oa e ii ei ai pute i i di i ut ă sî t prieteni, î să pe t u oi, ei de ai i, do ule, t e e îte u a î t eg şi i i ă a u dă u o hii de u ge tle a ade ă at - poate î afa ă de do to ul Ca lisle. Dî sul e u do to de p i a î ă, î să, u tot espe tul, u a e legătu ile e esa e. Nouă, elor de-ai i, e i e uşo să uită ăspu de ile fa ă de etă e i. Iată de e lu ez atît de ult pe t u a pa ia ele to ală. I dife e t da ă oa e ii sî t sau u de a o d - şi ştiu ă i e i di a e a asta nu e de acord cu tot ce spun eu - ă a îi fa să gî deas ă. Le adu a i te de dato ia pe a e o au. T ăi î t -o a ă de o ati ă. A luptat pe t u ea. T e uie să e ju ă fie a e olul pe a e îl a e . — Mă î t e e s-o fi întîmplat cu doctorul Carlisle, a spus doamna Taylor. Sî t sigu ă ă domnului chiar i-a p i de i e a u să ai ă o dis u ie ele ată. S-au auzit ia ăşi îsete. — De fapt, a spus eu, u toate ă i-a fă ut deose ită plă e e să ă î tîl es pe to i, t e uie să e u os ă î epe să ă aju gă o oseala... — Desigur, domnule, a spus doa a Ta lo , p o¬ a il ă sî te i foa te oste it. Poate ă e i e să ă ai adu o u e tu ă. — Nu, doa

ă Ta lo , ă asigu

î să, î ai te de a

ă e foa te i e şi aşa.

ă putea idi a de la

asă, Mo ga a spus:

— To ai ă î t e a , do ule, e u tip pe a e e pla e să-l as ultă la adio, îl hea ă Leslie Ma d ake. To ai ă î t e a da ă -a i î tîl it î tî plăto u el. A ăspu s ă u şi e a pe pu tul de a î e a di ou să ă et ag, da a fost e i ut î o ti ua e de alte î t e ă i eferitoare la


di e se pe soa e pe a e e a posi il să le fi î tîl it. P i u asă î d doa a S ith a

a e,

ă afla

tot la

observat: — A, i e i e a. C ed ă e do to ul, î sii şit. — Zău ă a t e ui să

ă et ag, a

spus eu. Sî t destul de o osit.

— Dar sî t sigu ă ă a e it do to ul, do ult să ai aştepta i îte a i ute.

ule, a spus doa

a S ith. Vă og

Ni i u a te i at i e de o it ă s-a auzit o ătaie î uşă şi o o e a e a spus : „Eu sî t, doa ă Taylor". Ge tle a ul a e a fost poftit î ău t u e a î ă destul de tî ă - să fi a ut eo patruzeci de ani -, î alt şi sla . Atît de î alt, de fapt, î ît a fost e oit să se aple e a să i t e pe uşa asei. A ia e dăduse u ă sea a tutu o ă doa a Taylor i-a spus: — Iată-l pe gentlemanul nostru, do ule do to . Maşi a i-a ă as pe Tho le Bush şi di auza asta a t e uit să î du e dis u sul lui Ha . Doctorul s-a ap opiat de

i e şi

i-a întins mina.

— Richard Carlisle, a spus el cu un zîmbet vesel cînd m-a idi at să i-o strîng. Afurisit ghi io ai a ut u aşi a. O i u , ed ă ai fost i e t atat ai i. Ba chiar prea bine. — Mul u es , a

epli at, to i au fost e t e

de amabili. — Mă og, ă u u ă te a e asă ap oape î fa a — Di

ea. e pa te a ă ii eşti ?

î

ijlo ul ost u. Do to ul Ca lisle s-a aşezat la


— O fo dshi e, a ăspu s şi ede i- ă ă u po i ea de a adăuga „domnule". — F u oasă egiu e. A regiune. — Do ul to Smith.

i-a fost uşo să-mi suprim

u u hi a e t ăieşte hia lî gă O fo d. F u oasă

ai e spu ea ă îl u oaşte pe domnul Churchill, a spus doamna

— Ade ă at? Şi eu l-am cunoscut pe un nepot de-al lui, dar am cam pierdut legătu a. O i u , -a a ut o azia să-l î tîl es pe a ele ă at. — Dar nu numai pe domnul Churchill, a con¬tinuat doamna Smith. îl cunoaşte şi pe do ul Ede . Şi pe lo dul halifa . — Nu zău? Mi-a dat sea a ă o hii do to ului ă e a¬ i au u ate ie. E a pe pu tul de a efe tua o o se a ie o espu zătoa e, î să, î ai te de a putea fa e a est lucru, domnul Andrews i-a spus doctorului: — Do ul to ai e po estea ă pe politi ă e te ă.

e u i s-a ocupat de problemele de

— Chia aşa? Mi s-a pă ut ă do ul Ca lisle a o ti uat să ă p i eas ă o u ă u ată de e e. Apoi şi-a e ăpătat eselia şi -a întrebat: — Eşti î

ălăto ie de plă ere?

— î p i ipal, a

spus şi a

îs uşo .

— Sînt multe locuri frumoase pe-ai i. A, ă e i o a, do pa e ău ă î ă u i-a adus fe ăst ăul î apoi. — Nu e i i o g a ă, do

ule A d e s, î i

ule do to .

Pentru scurt timp nu m-am mai aflat în centrul ate iei şi a putut să ta . Apoi, pă î du-mi-se ă p i sese u o e t fa o a il, -a idi at î pi ioa e şi a spus :


— Vă og să ă s uza i. A fost o sea ă deose it de plă ută, da a u t e uie să ă et ag.

hia ă

— Ce pă at ă ple a i aşa de de e e, domnule, a spus doamna Smith. Domnul doctor abia a sosit. Domnul Harry Smith s-a aple at p i fa a so iei sale şi i-a spus doctorului Carlisle : — Spe a a do domnule doctor.

ul să o e teze ideile du

ea¬ oast ă u p i i e la I pe iu,

Apoi a continuat, întorcîndu-se spre mine: — Do to ul ost u e de pă e e ă toate ă ile i i t e uie să fie i depe de te. Eu u sî t atît de î ă at a să-i a ăt u u a e d eptate, deşi ştiu ă u a e. î să a fi i te esa t de auzit e ede i e a a du ea oast ă despre acest subiect, domnule. — E pă at, da t e uie să-l lăsă avut o zi grea.

pe do

ul să

ea gă la ul a e. Bă uies

— într-ade ă , a ăspu s şi, îzî d î ă o dată uşo , a drum în jurul mesei.

ăa

î eput să-mi croiesc

Sp e sti ghe eala ea, to i ei di î ăpe e, i lusi do to ul Ca lisle, s-au ridicat în picioare. — Vă ul u es foa te ult tutu o , a spus zî i ă e aipo e¬ ită. Vă do es oapte u ă.

i d. Doa

ă Ta lo , a fost o

D ept ăspu s s-a auzit un „Noapte u ă, do ule" ostit î o . E am pe pu tul de a ieşi di a e ă, î d o ea do to ului -a fă ut să ă op es la uşă. — Stai pu i , ăt î e, a spus el, şi î d -a î to s a ăzut ă ă ăsese î pi ioa e. A de fă ut o izită î Sta u îi e dis-de-di i ea ă. Aş fi u u os să te iau u i e pî ă la aşi a du itale. S api de îe s tot d u ul pe jos. Şi pe d u pute să luă u ido u e zi ă de la ga ajul lui Ted Ha da e. — Sî te i foa te a a il, a

spus. Da

u

eau să ă fa

i i u fel de p o le e.


— Nu- i fa e g iji, î i — Mi-a fi u ade ă at de

o i e la şapte şi ju ătate ? a e folos.

— Bi e, atu i ă î e pe t u şapte şi ju ătate. Ai g ijă a fie gata şi să-şi ia i ul deju pî ă atu i, doa ă Ta lo . Pe u

ă, î to î du-se spre mine di

— Aşa ă, pî ă la u ă, o să pute satisfa ia de a ă edea umilit.

usafi ul du itale să

ou, a adăugat:

sta de o ă. Deşi Ha

al ost u u a a ea

Cei de fa ă au îs şi e-a spus î ă o dată oapte u ă, î ai te de a putea î sfî şit să u la adăpostul pe a e îl ep ezi tă a eastă a e ă. Nădăjduies ă u ai e azul să su li iez ît de ult a sufe it î sea a aceasta din cauza nefericitei confuzii referitoare la persoana mea. Tot ce pot să spus a u u depli ă si e itate este ă efe ti u ăd u aş fi putut î piedi a lu u ile să ia î to sătu a pe a e au luat-o. Fii d ă, î o e ¬tul î care mi-a dat sea a e se î tî plase, lu u ile e sese ă atît de depa te, î ît nu i-aş fi putut lă u i fă ă să-i fa să se si tă foa te stî je i i. Totuşi, o icît de eg eta ilă a fi fost toată po estea, u ed ă a fă ut eu ău i ă ui. La u a u ei, di i ea ă ă oi despă i de oa e ii a eştia şi p o a il ă u-i voi ai î tîl i i iodată. Nu a e ost să i sist asup a a estei hestiu i. Cu toate acestea, lăsî d deopa te eplă uta o ¬fuzie, s-ar putea ca din tot ce s-a î tî plat î sea a a easta să e iste îte a lu u i la a e e ită să editez îte a lipe, fie şi u ai pe t u ă alt¬ i te i ele -a putea u ă i î zilele care vin. Ar fi, de exemplu, p o le a afi a iilo do ului Ha S ith u privire la natura „de ită ii". Desigu ă u t e uie luat î se ios ai i i di ele spuse de el. Se u i e să ad ite , e-i d ept, ă do ul Ha S ith a atribuit cuvîntului „de i¬tate" u î eles total diferit de modul în care concep eu a eastă o iu e, î să hia şi aşa, a alizate î a eşti te e i, afi a iile sale au fost u sigu a ă p ea idealiste şi p ea teo eti e pe t u a fi ed i e de o side a ie. Fă ă î doială ă, pî ă la u pu t, el spu e lu u i ade ă ate î t -o oa e a e ăsu ă: î t -o a ă a a oast ă s-ar putea, într-ade ă , a oa e ii să ai ă o liga ia de a se gî di la p o le ele fu da e tale şi de a-şi fo a pă e i p op ii, î să, dat fii d ă ia a este aşa u este, u să le po i e e u ade ă at


oame ilo o iş ui i să ai ă „pă e i neclintite" despre tot felul de lucruri - aşa u destul de fa tezist sus i e do ul Ha S ith ă au lo uito ii a estui sat? Şi, pe lî gă ă ase e ea p ete ii sî t lipsite de te ei eal, ă î doies ă ele ar fi ă a de do it. La u a u ei, oa e ii o iş ui i pot să î e e şi să u oas ă pî ă la o a u ită li ită, ia a-i e e fie ă uia să ai ă „pă e i e li tite" desp e a ile p o le e u a e se o ¬f u tă a iu ea oast ă desigu ă u poate fi un lucru î elept, î o i e az, este a su d să ezi ă po i defi i „demnitatea" ui a î a eşti te e i. î tî pla ea fa e să î i e li itele eale î t do ului S ith. Este episod a e a a ut lo

i i ăî i te u e e plu a e ed ă ilust ează foa te e a e se î s ie eea e este ade ă at di ede¬ ile o a de u e e plu di p op ia ea e pe ie ă, u î ai te de ăz oi, î ju ul a ului .

Di îte î i a i tes , a fost soli itat o dată oaptea tî ziu - trecuse de miezul op ii - î salo , u de î ăl i ea sa se î t e i ea u t ei ge tle e i după i ă. Fi eşte ă î sea a a eea fusese deja he at de îte a o i a să le u plu la lo paha ele u ă o itoa e şi o se ase î a este î du i ă ge tle e ii e au adî i i î dez ate ea u o p o¬ le e deose it de i portante. Cu toate a estea, î d a i t at ulti a dată î salo s-au op it to i di dis u ie şi s-au uitat la i e. Apoi î ăl i ea sa a spus: — V ei să ii pu i , Ste e s? Do ceva.

ul Spe e ai i de fa ă do eşte să- i spu ă

Gentlemanul amintit a continuat să ă p i¬ eas ă p e de îte a lipe fă ă a-şi odifi a pozi ia oa e u ela ată pe a e o adoptase î fotoliu. Pe u ă a spus: — Do ul eu, eau să te î t e e a. A e e oie de ajuto ul du itale î t o a u ită p o le ă pe a e o dez ate . Spu e-mi, c ezi ă situa ia dato¬ iilo fa ă de A e i a este u fa to i po ta t pe t u a tualul i el s ăzut al schimburilor comerciale ? Sau eşti de pă e e ă toată po estea asta este o pistă falsă şi ă la o igi e se află de fapt abandonarea cursului aurului ? Bineî eles ă î t e a ea -a su p i s pu i , î să i-am dat seama imediat cum stăteau lu u ile. Altfel spus, e a e ide t ă to i se aşteptau a î t e¬ a ea să


ă edu e eas ă. Ba hia e posi il a, pî ă î d i-am dat seama de acest lu u şi i-am compus o ea ie ade ată, să fi dat i p esia e te ioa ă ă ă lupta u î t e a ea, fii d ă i-a ăzut pe to i ge tle e ii di î ăpe e s hi î d p i i i ju ăuşe. — î i pa e ău, do p o le ă.

ule, a

spus, da

u ă pot fi de folos î a eastă

Reuşise î t e ti p să de i stăpî pe situa ie, î să ge tle e ii au o ti uat să îdă pe as u s. După a eea, do ul Spe e a spus: — Atu i poate o să e aju i î altă p o le ă. Ce ezi, hestiu ea alutei s-ar si plifi a sau a de e i ai o pli ată da ă a e ista u a ord de vînzare de a e î t e f a ezi şi olşe i i ? — î i pa e foa te ău, do — Ei pofti , a spus do

ule, da

u ă pot fi de folos î a eastă p o le ă.

ul Spe e . De i i i ai i u po i să e aju i.

S-a îs pe î fu date, î ai te a î ăl i ea sa să spu ă: — Foarte bine, Stevens. Asta e tot. — Te og, Da li gto , ai a de pus o î t e a e a estui o de t ea ă, a spus do ul Spe e . A ut eapă at să ă ajute î p o le a a e e f ă î tă pe ul i di t e oi î o e tul de fa ă şi a e e dă sea a ă este ese ială pe t u odul î a e e o ela o a politi a e te ă. Do ul eu, te og să e ii î sp iji . Ce a ut să spu ă de fapt do ul La al î dis u sul său e e t desp e situa ia di Af i a de No d ? Eşti u a şi du eata de pă e e ă a fost doar u şi etli e it să ata e p i su p i de e e t e a a io alistă a p op iului partid indigen ? — î i pa e ău, do

ule, da

u ă pot fi de folos î a eastă p o le ă.

— Vede i, do ilo , a spus do ul Spe e , i to -cîndu-se sp e eilal i, o ul nostru nu ne poate fi de folos în aceste probleme. Cuvintele sale au stîrnit noi rîsete, de data asta nesupravegheate. — Şi totuşi, a o ti uat do ul Spe e , î ă ai ede ă hotă î le a estei a iu i t e uie să fie luate de o ul ost u ai i de fa ă şi de alte îteva milioane


a el. Este oa e de i a e ă, î g ădi i de siste ul ost u pa la e ta , u sî te î sta e să găsi i i o solu ie pe t u a este atît de ulte g eută i? Păi, pute i la fel de i e să e e i u ui o itet al aso ia iei ti e elo a e să organizeze o a pa ie de ăz oi. A eastă e a ă a fost î tî pi ată u îsete să ătoase, î ti pul ă o a î ăl i ea sa a u ¬ u at : „Mul u es , Ste e s", dî du-mi astfel posi¬bilitatea să ple di a e ă. Deşi a eastă situa ie a fost oa e u eplă ută, ea u s-a do edit foa te difi ilă şi î i i u az eo iş uită pe t u î dato i ile ele şi e i fi de a o d, fă ă î doială, ă pe t u o i e p ofesio¬ ist a e se espe tă ase e ea î tî plă i i t ă î fi es ul lu u ilo . P i u a e, ap oape ă uitase espe ti ul episod în di i ea a u ătoa e, î d lo dul Da li gto a i t at î sala de ilia d, u de eu to ai ă suise pe s ă i ă şi şte gea de p af po t etele, şi a spus : — As ultă, Ste e s, a fost î g ozito . Tot al a ul p i aseară. M-a

op it di lu u şi a

a e te-a

o ligat să t e i

ăspu s :

— Deloc, domnule. Mi-a pă ut i e ă a — A fost a solut î g ozito . C ed ă e-a og să p i eşti s u¬zele ele. — Vă ul u es , do ule. I să stî je it peste ăsu ă.

putut fi de ajuto . a

î t e ut u glu a la

ă u u să ă pot spu e ă u a

asă. Te fost.

î ăl i ea sa s-a îndreptat destul de obosit spre un fotoliu de piele, s-a aşezat şi a oftat. Di lo ul u de ă afla pe s ă i ă îi edea p a ti tot hipul p elu g lu i at de st ălu i ea soa elui de ia ă a e se e ă sa p i uşa de sti lă, ăzdî d o u ă pa te di î ăpe e. î i a i tes ă a fost u ul di o e tele în care mi-a dat sea a ît de ult îl a i ase ă i isitudi ile ie ii pe î ăl i ea sa, î t -o pe ioadă de ti p elati s u tă. Silueta sa, deşi e eu z eltă, de e ise î g ijo ăto de su ¬ i e şi oa e u efi eas ă, pă ul îi al ise p e atu , ia hipul îi e a î o dat şi palid. Ti p de îte a lipe s-a uitat pe fe east ă î sp e ăi şi apoi a spus di ou:


— Zău ă a fost î g ozito . Da ezi du eata, Ste e s, do ul Spe e a i ut să-i de o st eze e a lui Şi Leo a d. De fapt, da ă te o solează î eu fel, lai ajutat să do edeas ă u lu u foa te i po ta t. Şi Leo a d spusese o su ede ie de aza o ii î e hite desp e oi a popo ului a fii d cel mai î elept a it u şi aşa ai depa te. I i i e să ezi, Ste e s? — întocmai, domnule. — într-ade ă , î a a asta e dă sea a foa te g eu î d u lu u este depăşit. Alte popoa e a i ştiu p ea i e ă pe t u a fa e fa ă difi ultă ilo fie ă ei noi epo i t e uie să e u e la etodele e hi, hia da ă a estea au fost ap e iate. I să ai i, î A glia, lu u ile stau altfel. Sî t î ă foa te ul i a e o es aşa u a fă ut-o Şi Leo a d asea ă. Iată de e do ul Spe e a si it e oia să îşi de o st eze pu tul de ede e. Şi dă- i oie să- i spu , Ste e s, ă da ă oa e ii a Şi Leo a d o putea fi t ezi i şi fă u i să gî deas ă pu i , î i ga a tez ă a el al a p i a e ai t e ut asea ă u a fost î zada . — întocmai, domnule. Lordul Darlingto a oftat î ă o dată. — î totdeau a sî te ulti ii, Ste e s. Ulti ii a e se a po ează de siste e depăşite. Da ai de e e sau ai tî ziu, a t e ui să fi la î ăl¬ i ea faptelo . De o a ia este u ă pe t u o e ă de ult apusă. A u lu ea e p ea compli ată pe t u suf agiul u i e sal şi alte hestii de astea. Sau pe t u e u ă a ii e i di pa la e t a e dez at fel de fel de lu u i pî ă se î pot oles . Poate ă astea e geau u î i a a i î u ă, da î lu ea de azi ? Ce a spus domnul Spencer asea ă ? S-a exprimat destul de bine. — C ed ă a o pa at a tualul siste pa la¬ e ta u u o itet al aso ia iei ti e elo a e a e î ea ă să o ga izeze o a pa ie de ăz oi, domnule. — E a t, Ste e s. Si e o i d, sî te ă aşi î u ă î a a asta. Şi e o ligato iu a to i oa e ii u ede i î ai tate să-i o i gă de a est lu u pe ei a Şi Leo a d. — întocmai, domnule.


— Te întreb pe dumneata, Stevens. Sîntem într-o iză pe a e tă. M-am convins cu ochii mei cînd am fost în nord cu domnul Whittake . Oa e ii sufe ă. Oa e ii u ii o iş ui i şi de isp a ă sufe ă u plit. Ge a ia şi Italia s-au pus pe pi ioa e, fii d ă au t e ut la a iu e. Bă uies ă aşa au fă ut şi e o¬ o i ii de olşe i i, î felul lo . Pî ă şi p eşedi tele Roose elt, uită-te la el, nu i-a fost f i ă să fa ă o se ie de paşi î d ăz e i î u ele popo ului său. Şi-a u uită-te la oi, ăştia de ai i, Ste e s. A ii t e u ul după altul şi i i u e ge ai i e. Nu fa e de ît să e o t azi e , să dez ate şi să tă ăgă ă . Toate ideile u e de i i efi ie te î ai te de a t e e p i ju ătate di su ede ia de o isii a e t e uie să le a alizeze. Pu i ii oa e i a e ştiu e t e uie să fa ă sî t at aşi într-u pu t o t de ig o a ii e oies î ju ul lo . Ce pă e e ai, Ste e s ? — Na iu ea pa e a se afla î t -o situa ie eg eta ilă, do

ule.

— Te ed. Uită-te la Ge a ia şi Italia, Ste e s. Uite e poate să fa ă o o du e e pute i ă da ă i se dă oie să a io eze. A olo u e istă aiu eli a suf agiul u i e sal. Da ă î i ia fo asa, u adu i se ito ii di salo a să dis u i o o ă u să te sal ezi, u ? Poate ă altădată lu u ile astea au p i s i e, î să a u t ăi î t -o lu e o pli ată. Nu te po i aştepta a o ul de pe st adă să ştie p ea ulte desp e politi ă, e o o ie, o e i te a¬ io al şi altele de a est fel. Şi, de alt i te i, e ost a a ea ? De fapt, ai dat u ăspu s foa te u asea ă, Ste e s. Cu ai fo ulat? Ce a î ge ul ă u e a de ăde ea ta. Chia aşa, de e a fi ? îmi dau seama, amintindu-mi a este u i te, ă, desigu , ulte di ideile lo dului Da li gto o pă ea destul de iudate astăzi, a hia eat ă¬gătoa e di î d î î d. Bi eî eles î să ă u se poate ega e iste a u ui ade ă important în lucrurile pe care dînsul mi le-a spus în di i ea a a eea î sala de ilia d. Este a su d, fi eşte, să aştep i di pa tea eu ui ajo do să poată ăspu de o pete t u o î t e ă i de ge ul elo pe a e i le pusese ie do ul Spe e î sea a a eea, ia pă e ea u o oa e i a do ul Ha y ă eia „de itatea" a fi o di io¬ ată de posi ilitatea de a S ith, o fo fa e a est lu u, este o i ep ie uşo de o se at. Haide i să lă u i u lu u : dato ia u ui ajo do este să asigu e efe ¬tua ea u o se i ii de alitate, i ide u să se a este e î p o le ele fu da e tale ale a iu ii. Ade ă ul este ă a este p o le e o depăşi î tot¬deau a î elege ea elo di atego ia


oast ă, ia a eia di t e oi a e o să se i pu ă t e uie să-şi dea sea a ă u pot fa e u ade ă at a est lu u de ît î do e iu] a e U p i eşte; adi ă, îndrep-tîndu-şi ate ia sp e asigu a ea elo ai u e se i ii pe t u a ei gentlemeni iluşt i a e i u ade ă at î îi i desti ele i iliza iei. E u lu u e poate pă ea de la si e î eles, da e i î i te i ediat ul i ajo do i a e, el pu i pe t u u ti p, au gî dit u totul altfel. Cu i tele ostite î sea a asta de domnul Harry Smith îmi amintesc într-ade ă , î t -o foa te a e ăsu ă, de a el idealis g eşit î eles a e şi-a pus o a p e tă opleşitoa e asupra multor e i ai ge e a iei oast e p i a ii douăze i şi t eize i. Mă efe la a el u e t de opi ie apă ut î i te io ul p ofesiei, o fo ă uia to i ajo do ii i a i de a i ii se ioase t e uiau să-şi fa ă o dato ie di e o si¬de a ea stăpî ilor - examinîndu-le ate t oti a ia şi a alizî d i pli a iile pu telo lo de ede e. A eastă o ep ie sus i ea ă u ai aşa se poate ga a ta utiliza ea alită ilo ajo do ilo î s o¬pu ile do ite. Cu toate ă î pă tăşes pî ă la u punct idealismul in lus î a eastă o ep ie, u ă î doies ă el este ezultatul u ei gî di i g eşit o ie tate, la fel a se ti e tele do ului Ha S ith. Nu t e uie de ît să a u ă o p i i e asup a a elo ajo do i a e au î e at transpunerea acestui punct de vedere î p a ti ă şi o edea u a ie ele lo - u ele di t e ele deose it de p o i ătoa e i i ial - au eşuat to ai di a eastă auză. A u os ut pe so al el pu i doi olegi de easlă, a ii î zest a i u a u ite alită i, a e au t e ut de la u stăpî la altul, e eu e ul u¬ i i, fă ă a se sta ili u de a, pî ă î d au dispă ut u totul di ede e. Nu este delo de i a e ă se î tî plă ase e ea lu u i. Fii d ă este p a ti i posi il să adop i o atitudi e iti ă de a est ge fa ă de u stăpî şi î a elaşi ti p să îl slujeşti aşa u t e uie. Nu e o a u ai de faptul ă pu şi si plu u po i să ăspu zi u e oaselo e i e la i el î alt î d ate ia î i este dist asă de ase¬ e ea lu u i. Mai i po ta t, u ui ajo do a e î ea ă î pe a e ă să formuleze „pă e i e li ¬tite" desp e p o le ele stăpî ului său îi lipseşte o ligato iu o alitate a solut i dispe sa ilă tutu o elo e p a ti ă a eastă p ofesie: loialitatea. Vă og să u ă î elege i g eşit; u ă efe la a ea „loialitate" p osteas ă a ă ei a se ă o deplî g u ii stăpî i edio i, i apa ili să păst eze î se i iu p ofesio işti de î altă lasă. Fi eşte ă aş fi p i t e ulti ii a e să pledeze pe t u a ifesta ea i dife e tă a loialită ii fa ă de o i e


doa ă sau ge tle a a e se î tî plă să- i fie stăpî o pe i¬oadă de ti p. Totuşi, da ă ajo do ul ea să aju gă e a î ia ă, i e desigu o e e î d îşi î heie ăută ile şi î d t e uie să-şi spu ă sieşi: „A est stăpî ep ezi tă pe t u i e tot e este o il şi de ad i at. P i u a e, a să ă dedi sluji ii lui". A easta este loialitatea a ifestată u i telige ă. Şi atu i e găsi i „ ede " î asta? Nu fa e de ît să a eptă u ade ă i e ita il: ei di ese ia oast ă u o a ea i iodată ăde ea să î eleagă p o le ele majore ale lu ii de azi şi el ai u lu u pe a e îl pute fa e este să a e î ede e într-u stăpî pe a e îl ap e ie d ept î elept şi o o a il şi să e folosi energiile pentru a-l sluji ît ai i e u puti ă. Uita i- ă la do ul Ma shall, de pildă, sau la do ul La e - două di t e ele ai a i pe so alită i ale p ofesiei noastre. Ni-l putem oare închipui pe domnul Marshall discutînd în contra¬dictoriu cu lordul Camberley cu privire la ultimul mesaj trimis de acesta di u ă Mi iste ului Afa e ilo E te e? îl ad i ă oa e ai pu i pe do ul La e fii d ă a aflat ă u a e o i eiul să o teste spusele lui Şi Leo a d G a î ai tea fie ă ui dis u s i ut î Ca e a Co u elo ? Bi eî eles ă u. Ce e „nedemn", ce e reprobabil într-o asemenea atitudine ? Cum poate fi cineva î i uit ît de pu i fii d ă, de e e plu, t e e ea ti pului a do edit ă efo tu ile lo dului Da li gto au fost g eşit î d u ate şi hia idi ole? I to i anii în care l-a slujit, dî sul şi u ai dî sul a î tă it p o ele şi a hotă ît ă e a i e să p o edeze aşa u a p o edat, pe ita e e eu -a ul u it să ă o up, şi a fă ut-o aşa u t e uia, de p o¬ le ele e i eau de o pete a ea p ofesio ală, Ia di pu tul eu de ede e, i-am îndeplinit îndatoririle cît am putut ai i e, a hia la u i el pe a e ul i l-ar putea considera „de i i o i ă da ă ia a .fi a ti itatea î ăl i ii sale au aju s să p i ă î ă". Nu a fie o side ate î el ai u az o eg eta ilă pie de e de e e şi e total lipsit de se s să î e eo pă e e de ău sau eu se ti e t de uşi e î eea e ă p i eşte.

Ziua a patra - după-amiaza Little Compt.on, Cornwall


A aju s î ele di u ă î Little Co pto , ia î a est o e t ă aflu î sala de ese de la hotelul Rose Ga de , după e tocmai mi-am ter¬minat prînzul. Afa ă, ploaia ade eî t e upt. Deşi u este lu os, Rose Ga de e î o i e az p i ito şi o fo ta il, şi i ă ui nu-i pa e ău pe t u heltuielile supli e ta e legate de aza e. A e o pozi ie foa te u ă, fii d situat î t -u ul di t e ol u ile pie ei pu li e a satului - un fe e ăto o a a ope it u iede ă şi a e ă uies ă poate găzdui a t eize i de oaspe i. Cu toate a estea, „sala de ese" î a e ă găses este o a e ă ode ă, o st uită î p elu gi ea lădi ii principale - o î ăpe e lu gă şi î ti să, a î d pe a ele latu i şi u i de fe est e a i. De o pa te se ede pia a pu li ă a satului; de ealaltă, g ădi a di spate, a e p o a il ă şi-a împrumutat u ele lo ului. I g ădi a a e pa e a fi i e adăpostită de î t se găses îte a ese şi, î d e ti p f u os, ed ă e u lo foa te plă ut a să iei asa sau să o su i ăutu i ă o itoa e. De fapt, a aflat ă, u u ult ti p î ai te, î i a oaspe i hia îşi î epuse ă p î zul afa ă, da au fost î t e up i de apa i ia u o o i a e i ăto i de fu tu ă. Ca u o o ă î u ă, î d a fost poftit ai i pe t u p i a dată, se ito ii st î geau g ă i i esele di g ădi ă, î ti p e e e ii lo o upa i, p i t e a e şi u ge tl a u u şe e el a a jat peste ă aşă, stăteau p i ap opie e u u ae destul de ătă it. Apoi, după scurt ti p, ploaia a î eput să adă atît de iole t, î ît pe t u o lipă to i oaspe ii au pă ut ă îşi î t e up a ti itatea u ai a să se uite pe gea . Masa ea se află pe pa tea de u de se ede pia a, astfel î ît p i es de ap oape o o ă ploaia a e ade, spălî d Fo dul şi pu i ele ehi ule pa ate afa ă. Ploaia pa ă s-a ai potolit, da este î ă sufi ie t de pute i ă pe t u a-i des u aja pe ei a e o să iasă şi să hoi ă eas ă p i sat. Desigu ă i-a i te ă aş putea să e g a u şi să ă î tîl es u do işoa a t e ut p i Ke to , î să î s isoa ea ea o i fo ase ă oi e i la o a t ei şi u ed ă e i e să o su p i d aju gî d ai d e e e. Aşada , da ă ploaia u se a opri în s u tă e e, se p ea poate să ă î ai i şi să- i eau eaiul pe î delete, pî ă î d se a ap opia o a la a e t e uie să ple . A aflat de la tîiiă a a e i-a se it eaiul ă lo ui a a tuală a do işoa ei Ke to se află a la cincisprezece mi ute de e s pe jos, eea e î sea ă ă ai t e uie să aştept el pu i pat uze i de i ute.


P i t e altele, t e uie să spu ă u sî t atît de esă uit î ît să u fiu'p egătit pe t u o e e tuală deza ăgi e. Ştiu p ea i e ă u a p i it de la do işoa a Ke to i i u ăspu s p i a e să- i o fi e ă s-a u u a să e î tîl i . Cu toate acestea, cunoscînd-o i e, î li să ed ă lipsa o i ă ei s iso i poate fi luată d ept î u ii a e. Da ă di t -u oti sau altul a eastă î tîl i e s-ar fi dovedit epot i ită, sî t sigu ă u a fi ezitat să- i dea de şti e. I plus, îi s isese ă i-a eze at o a e ă la hotel şi ă î i putea lăsa a olo o i e esaj de ulti ă o ă: faptul ă u ă aştepta i i u fel de ase e ea esaj e l ă ep ezi tă î ă o do adă ă totul este î o di e. A eastă ploaie to e ială este î t u ît a su p i ¬zătoa e, fii d ă ziua a î eput u a ea st ălu i e a soa elui de di i ea ă u a e a fost i e u î tat în fiecare zi de cînd am plecat de la Darlington hall. De fapt, ziua a debutat în ge e al i e, u u i deju o pus di ouă p oaspete de la fe ă şi pîi e p ăjită, pe a e i le-a adus doa a Ta lo ; după a eea a apă ut do to ul Ca lisle, la şapte şi ju ătate, o fo p o isiu ii, astfel î ît i-am putut lua ă as u de la familia Taylor - a e i i a u u a ut să audă de plată î ai te de a da o azia î fi ipă ii u ei alte o e sa ii sti ghe¬ itoa e. — i-a fă ut ost de u ido poftindu- ă lî gă el î Ro e .

u e zi ă,

J-am mul u it ă se gî dise la i e, da î d ă i i u oia să audă de aşa e a.

-a a u at do to ul Ca lisle, -a

i te esat de p e a

ăzut

— Fii se ios, ăt î e. A găsit u pi u de a p i fu dul ga ajului. Da pî ă la C os Gate î i aju ge şi a olo po i să- i fa i pli ul u t e uie. I st ălu i ea soa elui de di i ea ă, e t ul satului Mos o e a apă ut su fo a îto a agazi e i i aflate î ju ul u ei ise i i a ă ei tu lă o ăzuse ie i sea ă de pe deal. O i u , u a a ut p ea ult ti p să studiez satul, ă i doctorul Carlisle a î to s us aşi a pe aleea u ii u ei fe e. — O luă pe s u tătu ă, a spus el î ti p e t e ea ag i ole s oase di fu iu e.

pe lî gă ha

a e şi

aşi i


Se pă ea ă u e a i e i p i ap opie e, ia la u fa a u ei po i î hise, do to ul a spus : — î i pa e ău, ăt î e, fă du

o e t dat, î d a

aju s î

eata o o u ile, da ă u te supe i.

M-a dat jos şi -a î d eptat sp e poa tă, da i ediat, di t -unul din ha a ele ap opiate, a iz u it u o de lăt ătu i fu ioase, aşa ă a ăsuflat uşu at î d -a ăzut di ou la lo ul eu di Ro e , lî gă do to ul Ca lisle. A glu it pu i î ti p e u a u d u î gust p i t e işte opa i î al i, ia el m-a î t e at u ă odih ise la fa ilia Ta lo şi di e se alte lu u i. Apoi a spus pe eaşteptate : — Uite e e, spe să u vreun fel de

ă ezi foa te epoli¬ti os, da se î tî plă u

a să fii

servitor? Mă tu ises a, auzi d a este u i te, se ti¬ e tul a e puternic a fost

-a încercat cel mai

u ul de uşu a e. — Aşa este, do Oxford.

ule. De fapt, si t

ajo do ul de la Da li gto hall, de lî gă

— Mi-a î hipuit. Toate po eştile desp e u l-ai întîlnit pe Winston Churchill şi alte hestiii de ge ul ăsta. Mi-a spus, ei i e, o i tipul i te de î ghea ă apele, o i... şi atu i i-a t e ut p i ap ă e istă o e pli a ie si plă. Doctorul Carlisle s-a î to s sp e i e u u zî aşi a a e suia şi şe puia a upt. A spus : — Nu a fost i te ia

ea să î şel pe i e i, do

et, o du ă d în continuare ule. Cu toate a estea...

—-O, n-a e i i u ost să- i e pli i, ăt î e. î i dau sea a foa te i e u s-a î tî plat. V eau să spu ă fa i î t -ade ă o i p esie foa te pute ¬ i ă. E i posi il a oa e ii de ai i să u te ia d ept lo d sau du e. Do to ul a îs u poftă. — C ed ă î i fa e i e să te

ai ia lu ea d ept


lord din cînd în cînd. Cîte a lipe a

ălăto it î tă e e. Pe u

ă do ¬to ul Ca lisle mi-a spus:

— Mă og, spe

ă i-a fă ut plă e e să stai u

noi aici. — Vă

ul u es , do

ule,

i-a fă ut o

ae

plă e e. — Şi u

i s-au pă ut ei di Mos o

e ? Nu

sî t oa e i ăi, u? — Foa te i i oşi, do amabili.

ule. Do

ul şi doa

a Ta lo au fost e t e

de

— Aş ea să u-ini rnai spui „domnule"1 tot timpul, domnule Stevens. Nu, cei de-ai i u sî t delo oa e i ăi. I e ă p i eşte, a fost pu i iudat. De ase e ea, a fă ut o pauză destul de u ioasă î ai te de a î t e a î ă o dată: — şi zi i ă i s-au pă ut i i oşi, da? — î to

ai, do

ule do to . Deose it de să ito i.

— Şi a e i-au po estit asea ă? Spe ă u te-au plictisit de moarto cu bîrfele lor din sat. — Delo , do ule do to . De fapt, a a ut o dis u ie foa te si e ă şi s-au exprimat cîteva puncte de vedere foarte interesante. — A, te efe i la Ha S ith, a îs do to ul. Nu t e uie să-l agi î sea ă. E destul de a uza t da ă-l as ul i o e e, da de fapt u ştie pe e lu e t ăieşte. Cîteodată î i i e să ezi ă e eu soi de o u ist şi pe u ă i e u cîte-o hestie de zi i ă e to de-a i elea. I să ade ă ul e ă u ştie pe e lu e t ăieşte. — A, asta e foarte interesant.


— Ce prelegere v-a Na iu ii?

i ut asea ă? Desp e I pe iu? Desp e î să ătoşi ea

— Domnul Smith s-a limitat la subiecte de ordin mai general. — Zău ? De e e plu ? A — Do

tuşit uşo .

ul S ith şi-a e p i at îte a idei desp e atu a de

— Ce o eşti? Asta su ă a aju s la aşa e a ?

p ea filozofi pe t u Ha

ită ii.

S ith, u

ai a a

— Cred ă do ul S ith su li ia i po ta a a ti ită ii sale desfăşu ate î sat î timpul campa¬niei electorale. — A, da ? . Fa ă de pe soa ele supe ioa e a statut so ial, Ste e s foloseşte întotdeau a apelati ul şi .t. . — M-a lăsat să î eleg ă oa e ii di Mos o toate p o le ele de a e i po ta ă.

e au pă e i e li tite desp e

— A, da. Ăsta-i stilul lui Ha S ith. î ea ă e eu să-i î pi gă pe eilal i a să dis ute fel de fel de lu u i. I să ade ă ul e ă oa e ii sî t ai ul u i i da ă îi lasă în pace. A

tă ut a î doi îte a lipe. î t -un tîrziu, am spus:

— Ie ta i- ă ă ă î t e , do ule. Da t e uie oa e să î eleg ă do e o pe soa ă pe so oteala ă eia se fa e haz ?

ul S ith

— H , pa ă e p ea ult spus. Oa e ii de ai i au totuşi u a u it gen de o ştii ă politi ă. Ei ed să s-a u e i să ai ă o i ge i pute i e desp e di e sele p o le e, aşa u îi î dea ă Ha . Da de fapt u se deose es u i i de oa e ii di alte pă i, îşi do es o ia ă li iştită. Ha a e o ul i e de idei desp e lu u ile a e a t e ui să se s hi e, î să ade ă ul e ă i e i di sat u do eşte eo e olu ie, hia da ă a a ea de îştigat. Oa e ii de ai i o să fie lăsa i î pa e a să-şi du ă zilele tih it. Nu do es să fie ătu i la ap u fel de fel de probleme capitale.


Am fost surprins de nota de dezgust care se strecurase în vocea doctorului. El î să şi-a e e it apid, îzî d s u t şi o se î d : — Ce frumos se vede satul de pe partea dumitale. Intr-ade ă , satul de e ise vizibil undeva sub noi. Bi eî eles ă st ălu i ea soa elui de di i ea ă îi o fe ea o î fă işa e total dife ită, î să alt i te i a ăta a la fel a atu i î d îl ăzuse î î tu¬ e i , aşa ă a dedus ă e ap opie de lo ul î a e lăsase Fo dul. — Do ul S ith pă ea a ede ă de itatea ui a p o i e di a avea asemenea opinii neclintite, am spus.

apa itatea de

— A, da, de itatea. Uitase . Da, de i Ha a î e at să ata e o eptele filozofi e. Pe u î tul eu, ed ă a spus u ai aza o ii. — Concluziile sale nu au fost di t e ele a e să at agă eapă at o ap o a e u a i ă, do ule. Doctorul Carlisle a dat din cap, dar mi s-a pă ut ă s-a cufundat în propriile gînduri. — Ştii, Ste e s, a spus dî sul î ele di u ă, î d a e it p i a dată ai i eram un socialist con i s. C edea î ele ai u e se i ii pe t u toată lu ea şi î toate hestiile de ge ul ăsta. A aju s ai i pe t u p i a oa ă î ' . So ialis ul le pe itea oa e ilo să t ăias ă de . Asta e¬dea î d a apă ut ai i. la tă- ă, u t e uie să as ul i toate prostiile astea. S-a întors spre mine bine dispus: — Da du

eata, ăt î e?

— î i pa e ău, do

ule, e a u e?

— Ce ezi du eata ă î sea ă de itatea? Re u os ă odul di e t î a e î i fusese ad e¬sată î t e a ea -a cam luat prin surprindere. — E destul de greu de explicat în cîteva cuvinte, domnule, am spus. Dar ă uies ă, î ulti ă i sta ă, î sea ă să u te dez a i î pu li . — la tă- ă. Ce a u e ?


— Demnitatea, domnule. — Aha. Do to ul a dat di

ap, î să a pă ut pu i

edu¬ e it. Pe u

ă a spus :

— Ei, d u ul ăsta a t e ui să- i fie fa ilia . P o a il ă a ată destul de dife it la lu i a zilei. A, a eea de a olo e ? Pe i stea ea, e aşi ă f u oasă! Do to ul Ca lisle a op it li gă Fo d, s-a dat jos şi a epetat: „Phii, e aşi ă f u oasă". I lipa u ătoa e a s os la i eală o pîl ie şi u ido u e zi ă şi m-a ajutat i e oito să u plu eze ¬ o ul Fo dului. Temerile pe care le aveam fa ă de eo defe iu e ai a e, a e a fi putut de egla auto o ilul, s-au risipit cînd am î e at să-l po es şi a auzit oto ul t ezi du-se la ia ă u u su et să ătos. Atu i i-a ul u it do to ului Ca lisle şi e-a luat ă as u , deşi a fost e oit să ai e g a o ilă î u a Ro e ului său pe d u ul e şe puia la deal, pî ă î d utele noastre s-au despă it. A i t at î Co all î ju ul o ei ouă. A easta s-a î tî plat u el pu i t ei o e î ai te de a î epe ploaia, î d o ii î ă ai a eau o al ea ă st ălu itoa e. De fapt, ulte di p i eliştile a e -au întîmpinat în această di i ea ă au fost ele ai f u oase de pî ă a u . A fost pă at, de i, ă ultă e e u a putut să le a o d ate ia pe a e o e itau. Că i pot să spu a u ă ă p e¬o upa destul de ult gî dul ă, da ă u o i te ¬ e i o pli a ii ep e ăzute, la sfî şitul zilei ă oi î tîl i di ou u do işoa a Ke to . P i u a e, a esta a fost oti ul pe t u a e, î ti p e go ea p i t e î piile î ti se, fă ă a î tîl i eo fii ă o e eas ă sau eu alt ehi ul ile î t egi, sau e gea ate t p i sătu u i i u ate, di t e a e u ele e au al ătuite di t -un grup de cîteva case di piat ă, -a t ezit e o î d di ou di e se o e te di t e ut. Şi i i a u , î d ă aflu î Little Co pto , ai i, î suf age ia a estui hotel p i ito unde am ceva timp la dispozi ie, u î i pot î piedi a gî du ile să hoi ă eas ă pe a eleaşi eleagu i. Toată di i ea a a fost p eo upat î od spe ial de o a i ti e, sau de fapt de un fragment de amin-tire, un moment care, dintr-un motiv anume, mi-a ă as viu în minte de-a lungul anilo . Este a i ¬ti ea lipelo î a e a ă as si gu pe o ido ul di spate, î fa a uşii î hise de la a e a do i¬şoa ei Ke to . De


fapt, u stătea hia u fa a la uşă, i oa e u î p ofil, eştii d da ă t e uia sau u să at, fii d ă î i a i tes ă to ai atu i î i t e use p i i te ă, di olo de uşă, la doa î i a et i de i e, do işoa a Ke to plî gea. Cu am spus, momentul acesta mi s-a î tipă it adî î e o ie, a de altfel şi amintirea sentimentului ciudat pe care l-a si it t ezi du-se în mine în timp ce stătea a olo. Cu toate a estea, a u u ai ştiu p e is a e au fost î p eju ă ile o ete a e -au fă ut să ă î a olo, pe o ido ul di spate. Mă gî des ă, î t -o altă î e a e de e e¬ o a e a a elo î tî plă i, e posi il să fi afi at ă a eastă a i ti e se î t upase hia î i utele s u se după e do işoa a Ke to p i ise estea o ii ătuşii sale, adi ă atu i î d, lăsî d-o să-şi o su e si gu ă e azul, i-a dat sea a afa ă pe o ido ă u îi p eze tase o dolea e. A u î să, după e -am gîndit mai bine, ed ă se poate să fi î u at i el lu u ile şi ă a est f ag e t de a i ti e p o i e de fapt di î tî plă ile a e au a ut lo la el pu i îte a lu i după oa tea ătuşii do işoa ei Ke to - mai precis, în sea a î d tî ă ul do Ca di al şi-a fă ut apa i ia a pe eaştep¬tate la Da li gto hall. Tatăl do ului Ca di al, Şi Da id Ca di al, fusese ul i a i el ai ap opiat p iete şi oleg al î ăl i ii sale, î să u ise î u a u ui t agi a i¬de t de ălă ie, u t ei sau pat u a i î ai te de sea a de a e î i a i tes a u . î t e ti p, tî ă ul do Ca di al îşi fă use u oa e a e u e a zia ist, spe ializî duse î o e ta ii spi ituale u p i i e la p o le ele i te a io ale. E ide t ă aceste arti-cole nu-i fă eau a e plă e e lo dului Da li gto , ă i i i te ă de ulte o i îşi idi a o hii di zia şi spu ea e a de ge ul: „Tî ă ul Reggie ia s ie aiu eli. Bi e ă u ai t ăieşte tai ă-său a să le iteas ă". I să a este articole nu-l împiedicau pe do ul Ca di al să fie u ul di oaspe ii o iş ui i ai asei. Ba ai ult. î ăl i ea sa u a uitat i iodată ă tî ă ul e a fi ul său şi l-a e u al fa iliei. Pe de altă pa te, do ul t atat î totdeau a a pe u Cardinal nu avea obiceiul de a veni la masă ta ă a da de şti e di ti p, aşa ă a fost pu i su p i s î d a des his uşa î sea a a eea şi l-a ăzut a olo, i î du-şi se ieta î a e. — A, u ă, Ste e s. e ai fa i? a spus dî sul, S-a î tî plat să a u i e az î sea a asta şi ă î t e a da ă lo dul Da li gto poate să ă găzduias ă la el.


— î i pa e foa te i e ă ă e ăd, do sî te i ai i.

ule. Ii oi o u i a î ăl i ii sale ă

— A ea de gî d să ă î la do ul Rola d, da se pa e ă a fost o eî elege e şi au ple at de a asă. Spe ă u a e it î t -un moment epo¬t i it. V eau să spu , u se î tî plă i i deose it î sea a asta, u? — C ed ă î ăl i ea sa aşteaptă î i a ge tle¬ e i după i ă, do

ule.

— Ah, ghi io ul eu. Se pa e ă u a ales o sea ă pot i ită. Aş fa e i e să ă î î u ă. O i u , a de lu u la îte a a ti ole, a spus do ul Ca di al, fă îiid u se sp e se ietă. — Ii oi o u i a î ăl i ii sale ă sî te i ai i, do ti p a să i a i u dî sul. — Sple did, hia t ăgea ădejde. Da fa ă a e plă e e ă sî t ai i.

u

ule, î o i e az, a i e it la

ed ă doa

ei Mo ti e o să-i

L-a lăsat pe do ul Ca di al î salo şi -am îndreptat spre birou, unde l-am găsit pe î ăl i ea sa uitî du-se p i işte hî tii u o e p esie o e t ată. Cî d iam spus de sosirea domnului Cardinal, s-a a ătat su p i s şi hia e ul u it timp de cîteva clipe. Apoi s-a lăsat î s au , a şi u a fi î e at să găseas ă o e pli a ie. — Co u i ă-i do ului Ca di al ă a să o o i ediat, a spus dî sul î di u ă. Poate să-şi poa te si gu de g ijă îte a i ute.

ele

Cînd m-am întors jos, l-a găsit pe do ul Ca di al iş î du-se u destulă ioi iu e p i saJo şi e a i î d o ie te a e p o a il ă îi de e ise ă fa ilia e u ultă e e î u ă. I-a t a s is esajul î ăl i ii sale şi l-am întrebat cu e ape iti putea să-] servesc. — O, deo a dată doa asta? — î i pa e ău, do

eai, Ste e s. Pe i e aşteaptă î ăl i ea sa î sea a

ule,

— N-are nici o idee ? — î i pa e ău, do

ule.

ă te

ă u pot să ă ajut.


— Hm, ciudat. Mă og. A fi

ai i e să ă î î u

ă î sea a asta.

î i a i tes ă, u ult după a eea, a o o ît la a e a do işoa ei Ke to . Ea stătea la asă, deşi u a ea i i î fa ă, ia i i ile îi e au goale; de fapt, e a di atitudi ea ei lăsa să se î eleagă ă stătea aşa de ai ultă e e, î ai te a eu să at la uşă. — A e it do do i să stea î

ul Ca di al, do işoa ă Ke to , a a e a sa o iş uită.

— Foa te i e, do

uJe Ste e s. A

— Aha, ieşi disea ă, do

spus eu. î sea a asta a

ă o up de ea î ai te de a ple a.

işoa ă Ke to ?

— întocmai, domnule Stevens. Poate ă

-a

a ătat pu i su p i s, ă i ea a o ti uat:

— i ei î u ă.

i te, do

— Da, i eî eles, do s ăpat di ede e.

ule Ste e s, ă a

dis utat desp e asta u două săptă î i

işoa ă Ke to . Te og să

ă ie i, pe t u o lipă

i-a

— S-a întîmplat ceva, domnule Stevens ? — A solut i i , do işoa a Ke to . Disea ă sî t aştepta i î i a oaspe i, da u e ista i i u oti a e să e la e p eze a du itale. — A ăzut de a o d a u domnule Stevens. — Desigu , do

două săptă î i ă î i oi lua a eastă zi li e ă,

işoa ă Ke to . Te og foa te

M-a î to s şi -a p egătit să ple , da a Kenton, care a spus : — Do

ule Ste e s,

— Da, do

eau să ă spu

ult

ă ie i.

fost op it la uşă de do

e a.

işoa ă Ke to ?

— Este o a de u oşti a

ea. Cu a e

ă oi î tîl i disea ă.

işoa a


— Da, do

işoa ă Ke to .

— Mi-a e ut să

ă

— P ea i e, do —î ă

ă it u el. A

ezut ă e d eptul du

ea ost ă să şti i.

işoa ă Ke to . Asta e foa te i teresant.

ă gî des la a eastă p o le ă.

— Prea bine. Ea şi-a o o ît o hii şi şi-a p i it îi ile ti p de o lipă, î să ap oape i ediat privirea i s-a î to s ia ăşi sp e i e. — Cu oşti a

ea u

ează să î eapă lu ul î West Cou t

de lu a iitoare.

— Prea bine. — Cu a spus, do ule Ste e s, î ă ă ai gî des . î o i e az, a de u ii ă ă e i e să afla i şi du ea oast ă u stau lu u ile.

găsit

— Sî t foa te e u os ăto , do işoa ă Ke to . Sp e ă ei pet e e o sea ă plă ută. A u a să te og să ă s uzi. P o a il ă au t e ut eo douăze i de i ute pî ă î d -am întîlnit din nou cu do işoa a Ke to , de data a easta pe î d ă o upa de p egăti ile pe t u i ă. To ai u a pe s a a di spate du î d o ta ă foa te î ă ată, î d a auzit zgomotul uno paşi i i oşi zgudui d podeau u de a su i e. I to î du- ă, a ăzut-o pe do işoa a Ke to fulge î du- ă u p i i ea de jos de lî gă s a ă. — Do

ule Ste e s, să î eleg oa e ă do i i să ă î î se i iu î sea a asta?

— Deloc, domnişoa ă Ke to . După u ti p î u ă. — Da

ai a ătat,

ăd ă sî te i foa te e ul u it fii d ă a

— Di pot i ă, do

i-ai dat de şti e u ît a de gî d să ple disea ă.

işoa ă Ke to .

— Vă î hipui i ă, da ă p odu e i atîta gălăgie î u ătă ie şi t opăi i de colo olo î felul ăsta î fa a a e ei ele, ă e i fa e să ă ăzgî des ?


— Do işoa ă Ke to , uşoa a agita ie di u ătă ie se dato ează doa faptului ă do ul Ca di al a e it la asă î ulti a lipă. Nu e istă i i u oti a să u ieşi î seara asta. — A de gî d să ies, u sau fă ă oia du ea¬ oast ă, do ule Ste e s, să fie foa te la . Mi-a fă ut p og a ul de îte a săptă î i. — P ea i e, do

eau

işoa ă Ke to . î ă o dată, î i do es o sea ă foa te plă ută.

La asă, at osfe a di t e cei doi gentlemeni mi s-a pă ut destul de iudată. Multă e e au î at î tă e e, ai u sea ă î ăl i ea sa pă î d dus u gîndul foarte departe. La un moment dat, domnul Cardinal a spus : — Ceva deosebit în seara asta, domnule? — Poftim ? — Musafirii de disea ă. Ce a deose it? — Mă te

ă u pot să- i spu , ăiete. St i t o fide ial.

— Vai de

i e. Bă uies

ă asta î sea

ă ă u t e uie să fiu de fa ă.

— Să fii de fa ă la e, ăiete ? — La e o să ai ă lo disea ă. — A, nici nu te-ar interesa. In orice az, e e a a solut o fide ial. Nu pot să te las să stai u oi. Nu, u, nu se poate cu nici un chip. — Vai de

i e. î sea

ă ă totuşi e e a deose it.

Domnul Cardinal l-a p i it foa te ate t pe î ăl¬ i ea sa, î să dî sul a î eput di ou să ă î e, fă ă a ai s oate eo o ă. Gentlemenii s-au et as î fu oa a să ea i de Po to şi să fu eze îte u t a u , î ti p e fă ea u ă e ie î suf age ie şi p egătea salo ul pe t u sosi ea oaspe ilo a e u au să i ă sea a, a fost e oit să t e de mai multe o i p i fa a uşilo fu oa ului. P i u a e, u a putut e ita să o se u ge tle e ii, î o t ast u dispozi ia tă ută afişată la asă, î epuse ă să o eas ă oa e u epezit. După u sfe t de o ă, s-au auzit voci mînioase.


Fi eşte ă u -a op it a să as ult, da -a putut să u-l aud pe î ăl i ea sa stri-gînd: „Da asta u e t ea a ta, ăiete ! Asta u e t ea a ta!" Mă afla î suf age ie î d, î ele di u ă, ge tle e ii au ieşit. Se pă ea ă se al ase ă şi si gu ele u i te pe a e şi le-au ad esat î ti p e st ă ăteau esti ulul au fost ele ale î ăl i ii sale : „Da i e i te, ăiete. A î ede e î tine", la care domnule Cardinal a murmurat iritat: „Da, da, a e i u î tul eu". La ap oape opt şi ju ătate fi s-a auzit zgomotul unor automobile care se op eau î u te. A des his uşa u ui şofe şi a putut edea, peste u ă ul lui, î i a poli işti î p ăştii du-se p i pa ul di ju ul asei. I ediat după a eea a poftit î ău t u doi ge tle e i foa te disti şi, pe a e î ăl i ea sa i-a întîmpinat î esti ul şi i-a o dus de î dată î salo . Ca după ze e i ute s-a auzit zgo otul u ui alt auto o il şi i-a des his uşa lui He Ri e t op, a asado ul Ge a iei, a e î etase să ai fie o side at u st ăi la Da li gto hall. î ăl i ea sa a ieşit să-l p i eas ă, î so it de ei doi ge tle e i, a e au s hi at p i i i o pli e î ai te de a dispă ea î p eu ă î salon. Cîteva minute mai tîrziu, cînd mi s-a e ut să adu ăutu ile ă o itoa e, ei pat u ge tle e i o pa au alită- ile u o so ti e te de î a i, ia at osfe a pă ea a fi plă ută, el pu i la sup afa ă. Pe u ă i-ani ocupat locul în vestibul - lo ul de li gă a ada de la i t a e, u de stătea de o i ei î ti pul î tîl i i!o i po ta te — şi u a fost e oit să ă iş de a olo e e de ai i e de două o e, î d s-a auzit so e ia de Ia uşa di spate. Co o î d, a dat peste u poli ist a e stătea lî gă do işoa a Kenton, solicitîndu- î să îi e ifi ide titatea. — Doa di oti e de se u itate, do işoa ă, u a u u at ofi e ul, pie -zîndu-se din nou în noapte. Pe î d ză o a spus :

uşa, a

o se at ă do

— Nădăjduies

ă ai pet e ut o sea ă plă ută, do

ut să ă jig es , a

i¬şoa a Ke to

ă aştepta şi a

işoa ă Ke to .

Ea u a ăspus şi atu i a epetat, î ti p e st ă ătea uloa e î hisă a u ătă iei:

pa odseala de


— Nădăjduies

ă ai pet e ut o sea ă plă ută, do

— Mul u es , do — Mă u u I spatele

ule Ste e s, a

işoa ă Ke to .

pet e ut.

ă aşa stau lu u ile. eu, aşii do uiişoa ei Ke to s-au op it

us şi a

auzit-o spunînd:

— Nu ă i te esează hia delo e s-a î tî plat î sea a asta î t e u oşti a ea, do ule Ste e s ?

i e şi

— Nu eau să fiu epoliti os, do işoa ă Ke to , da t e uie să ă î to sus fă ă să ai î tî zii i i o lipă. De fapt, hia a u , î a eastă asă au lo e e i e te de o i po ta ă o dială. — Da oa e î d u au lo , do ule Ste e s? Foa te i e, da ă t e uie să ple a i i ediat, a să ă spu doa ă a a eptat e e ea u oşti ei ele. — Cum ai spus, do — Ce e ea lui î

işoa ă Ke to ?

ăsăto ie.

— Ah, ade ă at, do

işoa ă Ke to ? Atu i dă- i oie să î i ad esez feli ită i.

— Vă ul u es , do ule Ste e s. Bi eî eles ă oi a ea u u ia de a ă p eze ta de isia ea. Totuşi, a fi foa te e u os ăto i da ă a i putea să-mi da i d u ul ai de e e. Cu oşti a ea î epe să lu eze la oul lui se i iu di West Cou t de azi î două săptă î i. — Voi fa e tot posi ilul să î i asigu u î lo uito u p o i a o azie, do Kenton. Acum te og să ă ie i, t e uie să ă î to sus.

işoa ă

A po it di ou, î să to ai aju sese la uşile a e dădeau î sp e o ido cînd am auzit-o pe do işoa a Ke to spu î d: „Do ule Ste e s" şi astfel a î to s ia ăşi. Nu se iş ase di lo şi d ept u a e e a silită să idi e uşo o ea pe î d i se ad esa, astfel î ît a easta ăsu a destul de iudat î spa iul a e os al u ătă iei î tu e ate şi pustii. — T e uie oa e să î eleg, a spus ea, ă după atît de ul i a i de se i iu î a eastă asă, si gu¬ ele u i te u a e p i i i estea posi ilei ele ple ă i sî t cele pe care le-a i ostit a u ?


— Do işoa ă Ke to , ai di pa tea ea ele ai ăldu oase feli ită i, î să î i epet, sus se dez at hestiu i de î se ătate o dială şi t e uie să ă î to la postul meu. — Ştia i, do ule Ste e s, ă a i fost u pe ¬so aj foa te i po ta t pe t u u oşti a ea şi pe t u i e ? — Chia aşa, do

işoa ă Ke to ?

— Da, domnule Stevens. Adeseori ne petreceam timpul amuzîndu-ne cu î tî plă i e ă p i es . De e e plu, u oşti a ea ea e eu să-i a ăt u ă st î ge i ă ile î d pu e i pipe î î a e. î epe să îdă de fie a e dată. — Ca să ezi. — îi pla la fel de ult i o iile pe a e le ad esa i se ito ilo . T e uie să ă spu ă a de e it o spe ialistă î e ea ea lo . Nu a de ît să fo ulez îte a epli i şi e p ăpădi de îs. — Ca să ezi, do

işoa ă Ke to . A u

te og să

ă ie i.

A aju s î esti ul şi -a postat di ou la lo ul eu. Cu toate a estea, după i i i i i ute, do ul Ca di al a apă ut î ad ul uşii de la i lio¬te ă şi i-a să ă ap opii. fă ut se — Mă s uzi ă te de a jez, Ste e s, a spus dî sul. Te supe i da ă te og să-mi adu i pu i o ia ? A i p esia ă sti la pe a e ai adus-o mai devreme s-a golit. — Sî te i i e e it să o su a i o i e ăutu ă do i i, do ule. Totuşi, dat fii d ă a e i de te i¬ at u a ti ol, ă î t e da ă este i di at să e i î continuare. — A ti olul o să iasă i e, Ste e s. Fii ăiat de t ea ă şi coniac.

ai adu- i pu i

— Prea bine, domnule. Cîteva clipe mai tîrziu, cînd m-a î to s î i lio¬te ă, do ul Ca di al se pli a pe lî gă aftu i şi studia ate t o toa ele ă ilo . A iz utit să ăd îte a hî tii î p ăştiate î dezo di e pe u ul di pupit ele de s is de alătu i. Pe


î d ă ap opia , do ul Ca di al a e is u su et ap e iati şi s-a cufundat într-un fotoliu de piele. M-a ap opiat, a tu at pu i o ia şi i-am întins paharul. — Ştii e a, Ste e s, a spus dî sul, oi sî te — Ade ă at, do

p iete i de

ul i a i.

ule.

— De cîte ori vin aici, a ia aştept să stau pu i de o ă u du

eata.

— Da, domnule. — Nu v ei să ei u păhă el u — Sî te i foa te a a il şi ă

i e? ul u es , do

ule, da

— Ia spune- i, Ste e s, e e a î

e egulă u du

— Totul e î pe fe tă egulă, do

ule, ă

— Nu te si

u eau.

eata ?

ul u¬ es , a

spus îzî d uşo .

i ău, u?

— Poate pu i o osit, da î

est e foa te i e,

ul u es , do

ule.

— Păi atu i a t e ui să stai jos. Mă og. Cu zi ea , sî te p iete i de destul de ult ti p. Aşa ă s-a u e i să fiu si e u du eata. După u u ă î doies ă i-ai dat sea a, u î tî plăto a t e ut pe-aici în seara asta. Vezi dumneata, am fost prevenit. Despre ceea ce se petrece. Dincolo de vestibul, hia î o e tul ăsta. — Da, domnule. — Zău ă aş do i să te aşezi, Ste e s. Eu eau să stă de o ă a î t e p iete i, ia du eata stai a olo u ta a aia leste ată, de pa ă ai fi tot ti pul pe picior de plecare. — î i pa e ău, do

ule.

A lăsat ta a şi -a domnul Cardinal.

aşezat, î t -o pozi ie u ii ioasă, î fotoliul i dicat de

— Aşa ai e ge, a spus do ul Ca di al. Spu e- i, Ste e s, asta primul-minis-t u se află î salo , u ?

ed ă î

lipa


— Primul-ministru, domnule? — Bi e, i e, u eşti o ligat să- i spui. î eleg ă eşti î t -o situa ie deli ată. Do ul Ca di al a s os u oftat şi a a u at o p i i e o osită sp e hî tiile isipite pe pupit u. Pe u ă a spus: — Ni i u ai e e oie, Ste e s, să- i spu e si t eu pe t u î ăl i ea sa, u-i aşa ? V eau să zi ă pe t u i e a fost u al doilea tată. Ni i u ai e e oie să- i spu . — Nu, domnule. — i foa te

ult la el.

— Da, domnule. — Şi ştiu ă şi du Stevens?

eata la fel. Şi du

eata ii foa te

ult la el. Nu-i aşa,

— întocmai, domnule. — Bi e. De i şti a î doi u stă . Da hai să a aliză faptele, î ăl i ea sa se află î t -o situa ie g ea. L-a p i it u î ea ă să iasă di ea şi t e uie să- i spu ă î ep să fiu foa te î g ijo at. Vezi du eata, Ste e s, p o le a îl depăşeşte. — Ade ă at, do

ule?

— Ste e s, ştii du eata e se î tî plă hia a u , î ti p e oi stă ai i ? Ce se î tî plă la doa î i a et i de oi ? A olo, î î ăpe ea a eea - şi u a nevoie de confirmarea dumitale - sî t adu a i î lipa asta p i uI-ministru al A gliei, i ist ul de e te e şi a asado ul Ge a iei, î ăl i ea sa s-a dat peste ap să o ga izeze î tîl- i ea asta şi e o i s - e li tit î edi a sa - ă fa e u lu u u şi o o a il. Ştii e se pet e e ai i, Ste e s ? — Mă te

ă u, do

ule.

— Te te i ă u. Spu e-mi, Stevens, dumitale chiar nu- i pasă delo ? Nu eşti u ios? Sfi te Du ezeule, î asa asta se pet e e u lu u de ăs u e, o ule. Nu eşti u ios hia delo ?


— Nu i t ă î at i u iile domnule.

ele să fiu u ios î

e p i eşte ase e ea hestiu i,

— Da ii la î ăl i ea sa. ii foarte mult, adi¬neauri mi-ai spus. Şi da ă ii la î ăl i ea sa, oa e -a t e ui să fii p eo upat ? Sau el pu i ît de ît u ios ? Primul- i ist u e glez şi a asado ul ge ¬ a se î tîl es p i ijlo i ea stăpî ului du itale, a să ai ă o o i i se ete î pute ea op ii, şi du eata u eşti ă a u ios ? — N-aş spu e ă u sî t u ios, do ule. Totuşi, u a curiozitate fa ă de a est ge de p o le e.

ăde ea să

a ifest

— Nu ai ăde ea? Aha, p o a il ă asta î elegi du eata p i loialitate. Aşa e? Aşa î elegi să fii loial? Fa ă de î ăl i ea sa? Sau fa ă de Co oa ă, poate ? — î i pa e ău, do Do

ule, la

ul Ca di al a oftat di

u euşes să î eleg e a u e p opu e i. ou şi a lăti at di

ap.

— Nu p opu i i , Ste e s. Si e să fiu, u ştiu e a t e ui să fa e . I să du eata ai putea el pu i să fii u ios. A tă ut o lipă, ti p î a e a pă ut ă p i eşte a se t po iu ea de o o di jurul picioarelor mele. — Şi hia — Nu,

u

ei să ei u paha

ul u es , do

u

i e, Ste e s? a spus î

ele di u

ă.

ule.

— Să- i spu e a, Ste e s. î ăl i ea sa e t as pe sfoa ă. A fă ut o ul i e de e etă i, u os situa ia a tuală di Ge a ia la fel de i e a o i i e alt i e a şi te a u ă î ăl i ea sa e t as pe sfoa ă. Nu a ăspu s, ia do ul Ca di al a o ¬ti uat să p i eas ă a se t î pă î t. După o e e şi-a reluat ideea: — î ăl i ea sa este u o u de pus la a ă. Da ade ă ul e ă p o le a asta îl depăşeşte. Este a e at. Naziştii îl a e ează a pe u i pio . Ai o se at, Steve s ? Ai o se at ă asta se î tî plă de el pu i t ei sau pat u a i î oa e ?


— î i pa e ău, do evenimentelor.

ule, da

ua

e a at o ase e ea e olu ie a

— N-ai a ut i i ă a o ă uială? O ît de i ă ă uială ă He Hitle , p i scumpul nostru priete He Ri e t op, îl a e ează pe î ăl¬ i ea sa a pe u pio , u a eeaşi uşu i ă u a e îi a e ează pe to i eilal i pio i a olo, la Berlin ? — î i pa e ău, do evenimentelor.

ule,

ă te

ă ua

e a at o ase e ea e olu ie a

— Păi ed şi eu ca n-ai e a at, Ste e s, fii d ă u eşti u ios. Laşi să se î tî ple atîtea su asul du itale şi u ezi i iodată lu u ile aşa cum sînt ele de fapt. Do ul Ca di al şi-a s hi at pozi ia î fotoliu a să stea d ept şi p e de o lipă a dat impresia că-şi o te plă u a ete i ată, aflată pe pupit ul di apropiere. Apoi a spus: — î ăl i ea sa este u ge tle a . De ai i plea ă totul. E u ge tle a , a luptat î ăz oi o t a e ilo şi ofe ă i sti ti ge e ozitate şi p iete ie duş a ului învins. Din i sti t o fa e. Fii d ă este u ge tle a , u ade ă at ge tle a e glez de pe ti pu i. Şi u sigu a ă ă ai o se at şi du eata, Ste e s. Cu se putea să u o se i felul u s-au folosit de el, cum l-au manipulat, cum au trans-fo at u lu u f u os şi nobil în altceva, în ceva ce poate servi p op iilo lo s opu i î şa e ? T e uie să- i fi dat sea a, Ste e s. Do ul Ca di al p i ea di spus :

ou fi î pă î t. A tă ut îte a lipe, după a e a

— î i adu a i te ă a e it ai i u a i î u ă şi ă e a de fa ă şi a e i a ul a ela. Pa ti¬ ipau la o o fe i ă i po ta tă, tata e a p i t e ei a e se o upau de organizare, îmi amintesc cum americanul, mai beat chiar decît sînt eu acum, s-a idi at de la i ă. î ăzul tutu o . A a ătat sp e î ăl i ea sa şi l-a fă ut amator. I-a spus ă e a u a ato ep i eput şi ă p o le a îl depăşea. Ei i e, Ste e s, t e uie să- i spu ă a e i a ul ăla a a ut d eptate. E u fapt do edit. Lu ea de azi e u lo p ea i fe t pe t u po i i f u oase şi o ile. i-ai dat


sea a şi du eata, Ste e s, u-i aşa? De felul u o il. i-ai dat sea a şi du eata, u ? — î i pa e ău, do

ule, da

au

a ipulat e a f u os şi

u pot să spu aşa e a.

— Nu po i să spui aşa e a. Mă og, t ea a du itale e ai de gî d, da eu eau să t e la a iu e. Da ă a fi t ăit tata, a fi î e at să op eas ă î t -un fel ceea e se î tî plă. Do ul Ca di al a tă ut di ou şi pe t u o lipă - poate fii d ă e o ase a i ti ea defu tului său tată - a pă ut e t e de ela oli . — Eşti ul umit, Stevens, a spus dînsul într-u tî ziu, î d ezi u e ge pu şi si plu pe a gi ea u ei p ăpăstii ? — î i pa e ău, do

î ăl i ea sa

ule, u î eleg î t u totul la e ă efe i i.

— Nu î elegi, Ste e s. Bi e, sî te p iete i şi a să- i o es deschis. In ulti ii a i, p o a il ă î ăl i ea sa a fost el ai folosito pio pe a e l-a avut He Hitle î a a asta pe t u şi etli u ile lui de p opaga dă. Cu atît ai ult u ît este u o si e şi de o oa e, şi u-şi dă sea a de atu a ade ă ată a lu u ilo pe a e le fa e. Nu ai î ulti ii t ei a i î ăl i ii sale i s-a datorat sta ili ea de legătu i î t e Be li şi ai i e de şaize i de pe soa e i flue te de ai i, di a ă. Pe t u ei totul s-a desfăşu at a la a te. He Ri e t op a putut efecti să îl e ite o plet pe i ist ul ost u de e te e. Ca şi u afu isita aia de eg upa e a t upelo şi afu isitele alea de Jo u i Oli pi e u e au de aju s, ştii e l-au pus a u pe î ăl i ea sa să fa ă? Ai idee desp e e se dis ută a u ? — Mă te

ă u, domnule.

— î ăl i ea sa î ea ă să-l o i gă pe p i-mul- i ist u î pe soa ă să a epte i ita ia de a-l izita pe He Hitle . El hia ede ă p i ul-minis-tru este i ti a u ei u iaşe eî elege i î p i i a a tualului egi di Ge a ia. — Nu îmi dau sea a e o ie ii idi ă a est lu u, do ule, î ăl i ea sa a fă ut mereu eforturi pentru o mai u ă î elege e î t e popoa e. — Şi asta u e tot, Ste e s. Da ă u ă î şel foa te ta e, hia î a eastă lipă î ăl i ea sa dis ută ideea u ei izite pe a e î săşi Maiestatea Sa a u a să i-o


fa ă lui He Hitle . Nu ai e u se et pe t u i e i ă oul ost u ege a fost di totdeau a u ad i ato e tuziast al aziştilo . Ei i e, a u el i e o iş să a epte i ita ia lui He Hitle . Şi hia î lipa asta, Ste e s, î ăl i ea sa fa e tot posi ilul pe t u a î lătu a o ie iile i ist ului de e te e î pot i a a estei idei îngro¬zitoare. — î i pa e ău, do ule, da u ai u at şi ai o il. La u a u e i e ea pă ii î Eu opa.

ed ă î ăl¬ i ea sa fa e alt e a de ît e este elo , fa e tot e îi stă î puti ă a să asigu e

— Spune- i, Ste e s, u i se pa e hia delo u puti ă a eu să a Nu eşti i i ă a u ios fa ă de eea e o es ? — î i pa e ău, do ule, da t e uie să ă spu jude ata să ătoasă a î ăl i ii sale.

ăa

depli ă î

d eptate ?

ede e î

— Ni i u o u o jude ată să ătoasă u ai ede u u î t di e spu e He Hitle după Rhi ela d, Ste e s. î ăl i ea sa e depăşit de p o¬ le ă. Vai de i e, a u hia ă te-am jignit. — Delo , do ule, a spus, fii d ă oti ul pe t u a e ă idi ase e a ă auzise su î d lopo elul di salo . Se pa e ă ge tle e ii au e oie de i e. Vă og să ă ie ta i. î salo e a u fu să-l tai u u itul. Disti şii ge tle e i o ti uau, fi eşte, să fu eze t a u u i, a î d î tipă ită pe hip o e p esie sole ă şi es o- î d u u î t, î ti p e î ăl i ea sa -a t i is să adu di pi i ă o a u ită sti lă de vin de Porto cu totul deosebit. La o a a eea a op ii, paşii a e o oa ă pe s a a di spate se fac obligatoriu pe do işoa a Ke to . auzi i şi fă ă î doială ă ei au t ezit-o di so Că i î e e e î ai ta g ijuliu p i î tu e i ul de pe o ido , uşa de la camera ei s-a des his, ia ea a apă ut î p ag, ilu i ată de lu i a di ău t u. — Mă su p i de ă te găses î ă ai i, do apropiindu- ă. — Domnule Stevens, m-a

pu tat p osteşte

i¬şoa ă Ke to , i-am spus ai de e e.


— la tă- ă, do

işoa ă Ke to , da a u

ua

ti p de stat la dis u ii.

— Do ule Ste e s, u t e uie să pu e i la suflet imic din ce v-am spus î ai te. Pu şi si plu -a pu tat p osteşte. — Nu a pus la suflet i i di e ai spus, do işoa ă Ke to . De fapt, i i u î i a i tes la e a u e te efe i. Sus se desfăşoa ă e e i e te de a e i po ta ă şi u pot să stau ai i şi să s hi a a ilită i u du eata. Te sfătuies să e gi la ul a e. Cu aceste vorbe, m-a g ă it să o iau di lo şi a ia î d a aju s la uşile de la u ătă ie, î tu¬ e i ul a e s-a lăsat ia ăşi pe o ido i-a dat de şti e ă do işoa a Ke to î hisese uşa de la a e a ei. Nu mi-a t e uit ult ti p a să găses sti la u p i i a jos î pi i ă şi să fa p egăti ile de u ii ă pe t u a o se i la asă. T e use ă, de i, doa îte a i ute de la s u ta ea î tîl i e u do işoa a Ke to şi iată- ă st ă ătî d a elaşi o ido , î să î se s opus şi du î d de data asta o ta ă. Pe î d ă ap opia de uşa do işoa ei Ke to , i-a dat sea a ă ea se afla î ă î ău t u, ăzî d lu i a e ăz ătea de pe a gi i. Ia a u sî t sigu ă a esta a fost momentul care mi-a ă as atît de adî î tipă it î e o ie - momentul acela cînd m-a op it î î tu e i ul de pe o ido , u ta a î îi i, si i d u p i de î i e di e î e ai ult o tu o i ge ea ă la u ai î i a paşi, de elalată pa te a uşii, hiar în lipa a eea, do işoa a Kenton plîngea. Din cîte i i o do adă o etă a e să- i sus i ă o i -gerea î i a i tes , u a ea u auzise , fi eşte, i i u hohot - da î i adu a i te ă e a sigu ă, da ă aş fi ătut şi aş fi i t at, aş fi găsit-o cu o hii î la i i. Nu ştiu ît ti p a ă as pe loc acolo. Atunci mi s-a pă ut ă fusese destul de ult, da ă uies ă, î ealitate, u au t e ut de ît îte a se u de. Fii d ă t e uia, desigu , să ă g ă es să aju g sus a să-i se es pe î i a di t e ei ai disti şi ge tle e i ai ă ii şi u pot să- i î hipui ă i-aş fi pe is să î tî zii peste ăsu ă. Cînd m-a î to s î salo , a ăzut ă ge tle¬ e ii a ifestau a eeaşi sta e de spi it se ioasă. Totuşi, di olo de a est lu u, u a a ut u să-mi formez o i p esie legată de at osfe ă ă i, de u a i t at, î ăl i ea sa i-a luat tava spunînd:


— Mul u es , Ste e s, a

eu g ijă de est. Asta e tot.

T a e sî d î ă o dată esti ulul, i-a o upat lo ul o iş uit de su a adă şi timp de aproximativ o o ă, adi ă pî ă î d î ele di u ă ge tle e ii au plecat, nu s-a î tî plat i i a e să ă o lige să fa eo iş a e. I o i e az, a ea o ă pe a e a pet e ut-o stînd acolo mi-a ă as la fel de ie î i te de-a lu gul a ilo . Nu ă de a jează să e u os ă, la î eput, -a si it oa e u dep i¬ at. Apoi î să, u stătea a olo, a î eput să se î tî ple e a u ios. A î eput să si t u eşte î i e u adî se ti e t de t iu f. Nu pot să- i a i tes î e ăsu ă a a alizat a est se ti e t atu i, da astăzi, p i i d î apoi, el u pa e atît de g eu de e pli at. I fo d, se te i ase o sea ă deose it de o ositoa e pe t u i e, î de u sul ă eia euşise să păst ez o „de itate o fo ă pozi iei" şi, ai ult de ît atît, fă use a est lu u î tr-o a ie ă de a e pî ă şi tatăl eu a fi fost î d u. Ia a olo, de ealaltă pa te a vestibului, hia î î ăpe ea î a e to ai î i î depli ise î dato i ile, ei ai puternici gentlemeni din Europa discutau despre soarta continentului nostru. Cine se î doia î a el o e t ă ă ap opiase î t -ade- ă de ă e ul iez al lu u ilo , la li ita a i ă a eea e şi-a do i o i e ajo do ? Aş p esupu e, aşada , ă î ti p e stătea a olo şi efle ta asup a e e i e telo di u sul serii - cele care se desfăşu ase ă şi ele aflate î u s de desfăşu a e -ele mi s-au î fă işat a u fel de ezu at a tot eea e ealizase pî ă atu i î ia ă. Nu ed ă e istă altă e pli a ie pe t u se ti e tul de t iu f a e iz utise să ă î al e î sea a a eea.

Ziua a - seara Weymouth O aşul a esta de la ă ul ă ii este u Jo u de -a gî dit să i de ul i a i. A auzit di e şi oa e i spu î d ă şi-au pet e ut ai i o a a ă plă ută, ia î The Wo de of E gla d doa a S o s îl o side ă „u o aş î a e izitato ii se pot dist a di pli ulte zile î şi ". De fapt, dî sa e io ează î od spe ial a est hei pe a e ă pli , de o ju ătate de o ă î oa e, e o a dî d insistent vizitarea lui seara, cînd este luminat de becuri multicolore. Cu cîteva lipe î u ă, a aflat de la u fu io a ă lu i ile o fi ap i se „destul de


u î d", aşa ă -a de is să ă aşez pe a eastă a ă, î aştepta ea e e i e ¬tului. De ai i a o ede e f u oasă a soa elui a e apu e deasup a ă ii şi, u toate ă lu i a zilei e î ă pute i ă - a fost o zi sple didă - ăd i i şi olo lu i i e a e au î eput să se ap i dă de-a lu gul ă ului. I t e ti p, heiul a ă as la fel de pli de lu e; î spatele eu, zgo otul a u e¬ oşi paşi pe a este s î du i o ti uă fă ă î t e upe e. Am sosit î o aş ie i după-a iază şi a hotă ît să ai ă î î ă o oapte ai i, a să- i pot î gă¬dui să pet e a eastă zi fă ă i i u fel de g a ă. Şi t e uie să spu ă -a si it oa e u uşu at fii d ă u a ai fost e oie să o du aşi a ă i, o i ît de plă ută a fi a eastă a ti itate, după u ti p ea aju ge să te pli tiseas ă. I o i e az, î i pot pe ite să ă î şi azi ai i. Da ă îi e oi ple a de e e, oi aju ge eg eşit la Da li gto hall pî ă la o a eaiului. Au t e ut e a t două zile de î d m-a î tîl it u do işoa a Ke to î salo ul pe t u eai al hotelului Rose Ga de di Little Co pto . Că i de fapt a olo a a ut lo e ede ea, do işoa a Ke to fă î du-mi surpriza de a veni la hotel. Ră ăsese să pie d e ea după p î z - ed ă u fă ea alt e a de ît să p i es ploaia a e ădea pe gea ul de lî gă asa ea - cînd un membru al pe so a¬lului hotelie e ise să ă a u e ă la e ep ie se afla o doa ă a e oia să ă adă. M-a idi at şi a t e ut î hol, u de u a ăzut i i o figu ă u os ută. Atu i î să, fe eia de la e ep ie i-a spus din spatele tejghelei: „Doa a se află î salo ul pe t u eai, do ule". I t î d pe uşa i di ată, a des ope it o î ă¬pe e pli ă u fotolii a e u se pot i eau u ul u elălalt şi ese aşezate i i şi olo. î ău t u u se ai afla i e i î afa ă de do işoa a Ke to a e s-a idi at î d a i t at, a zî it şi mi-a întins mîna. — Ah, do

ule Ste e s. Ce

— Ce plă e e, doa

ă Be

ult

ă u u

ă ă ăd di

ou.

.

Lu i a di î ăpe e e a e t e de sla ă di auza ploii, aşa ă a utat două fotolii lî gă fe east a oltită. Aşa a stat de o ă u do işoa a Ke to a eo două o e, î o hiul a ela de lu i ă e uşie, î ti p e afa ă, î pia ă, ploaia ădea î o ti ua e.


Fi eşte ă î ăt î ise î t u ît a, î să el pu i î o hii ei pă ea ă fă use a est lu u u ultă g a ie. Silueta îi ă ăsese z eltă şi se i ea la fel de d eaptă a î ai te, îşi păst ase şi pozi ia î a e o iş uia să-şi i ă apul, î t -un mod care se înve¬cina cu sfidarea. Din cauza lu i ii oho îte a e îi ădea pe hip, fi eşte ă -a putut să u o se utele a e apă use ă i i şi olo. Da , î li ii a i, a eastă do işoa ă Ke to pe a e o edea stî d î fa a ea se ă a su p i zăto de ult u pe so ajul a e i se ui ă ise î e o ie î to i a eşti a i. Cu alte u i te, î a sa lu î i fă ea a e plă e e să o ăd di ou. I p i ele ap o i ati douăze i de i ute, aş spu e ă a s hi at ge ul de epli i a e au lo î t e st ăi i. Ea s-a interesat politicos de felul cum decursese ălăto ia ea pî ă î a el o e t, e o aşe şi lo u i deose ite izitase şi aşa ai depa te. Pe ăsu ă e a o ti uat să o i , t e uie să spu ă a î eput să o se şi alte s hi ă i, ai su tile, pe a e le p odusese ă asup a ei anii care trecuse ă. De e e plu, i s-a pă ut ă do işoa a Ke to e a oa e u ai le tă. Se poate să fi fost doa li iştea pe a e i-o dă î sta şi e a t asta a î e at să ed ă se î tî plase. Da -a putut e ita se ti e tul ă a ea î fa a o hilo o fii ă o osită de ia ă, s î teia a e odi ioa ă fă use di ea o pe soa ă atît de ioaie şi îteodată hia o osi¬toa e pă ea a u ă se sti sese. De fapt, î u ele o e te î d u o ea şi î d hipul îi ă î ea e iş at, a a ut i p esia ă desluşes î e p e¬sia sa ceva ce aducea a t iste e. E ade ă at î să ă se poate să ă fi î şelat. I s u t ti p, o i e u ă de sti ghe eală a e e istase î p i ele i ute ale întîlnirii noastre s-a isipit u desă î şi e, ia o e sa ia a luat o î to ¬sătu ă ai pe so ală. A petrecut o vreme amin-tindu-se de diverse persoane cu care am avut de-a face în trecut sau comunicîndu- e oută i desp e ele, lu u a e t e uie să spu ă e-a fă ut a e plă e e, î să u atît o i utul o e sa iei oast e, ît ai u sea ă zî etele dis ete ale do işoa ei Ke to la sfî şitul p opozi iilo pe a e le ostea, i ile ei idi ă i di u e i au î eput să- i adu ă a i te i o fu da il de it u ile şi tipi u ile o ¬ e sa iilo oast e di to i a ii di u ă. Tot atu i a putut să sta iles îte a lu u i u p i i e la situa ia ei a tuală. A aflat de e e plu ă, efe ito la ăsăto ia ei, lu u ile u e au chiar atît de sumbre cum s-a fi putut î elege di s i¬soa e ; ă, deşi ple ase într-ade ă de a asă pat u sau i i zile - în timpul ă o a fusese o pusă


scrisoarea pe care o primisem - ea se întorsese, iar domnul Benn fusese foarte fe i it să o ai ă di ou lî gă el. „Bi e ă ă a u ul di oi p i eşte lu u ile astea u î elep iu e", a spus ea u u zî et. îmi dau seama, desigur, ă i i u a di a este p o le e u ă p i ea şi se u i e să a ăt ă i i p i ap u i-a fi t e ut să ă a este î ase¬ e ea lu u i da ă u aş fi fost î at, u poate ă adu e i a i te, de i po ta te motive profesio¬nale ; cu alte cuvinte, motive legate de a tualele difi ultă i de pe so al de la Da li gto hall. î o i e az, pe do işoa a Ke to u a pă ut să o supe e delo faptul ă î i ă tu isea ie toate a estea, ia eu a luat-o d ept o do adă satisfă ă¬toa e a fo ei pe a e o a usese ă î d a strînsele oast e ela ii de u ă. i

i te ă, u ultă e e, do işoa a Ke to a o ti uat să o eas ă la odul ge e al desp e so ul ei, a e u a să se pe sio eze î u î d, pu i î ai te de te e , di oti e de să ătate, şi de fii a ei, a e s-a ăsăto it, ia la toa ă aşteaptă u opil. De fapt, do işoa a Ke to i-a dat adresa din Do set a fii ei ei şi t e uie să spu ă a fost destul de ăgulit ăzî d ît de ult a i sistat să îi fa o izită î d ă oi î toa e. Cu toate ă i-am explicat că e a pu i p o a il să t e p i egiu ea a eea di Do set, do işoa a Ke to a insistat în continuare: „Cathe i e ştie totul desp e du ea- ost ă. A fi î î tată să ă u oas ă". I e ă p i eşte, a î e at să-i descriu cum m-am priceput mai bine cum a ată Da li gto hall astăzi. M-a st ăduit să-i a ăt e stăpî u se ade este do ul Fa ada şi i-a des is s hi ă ile o ete a e au a ut Jo î asă, lu u ile a e se dete io ase ă şi lo u ile peste a e se aşte use p aful, p e u şi a tualele ăsu i luate î legătu ă u pe so alul. A a ut i p esia ă do işoa a Ke to s-a înveselit vizibil cînd i-a o it desp e asă şi î s u t ti p a î eput să e a i ti î p eu ă di e se î tî plă i de de ult, izbucnind adeseori în rîs cînd ne gîndeam la ele. i i te ă o si gu ă dată a adus o a desp e lo dul Da li gto . Ret ăise ă o î tî pla e oa e a e î legătu ă u tî ă ul do Ca di al şi p i u a e a fost o ligat să o i fo ez pe do işoa a Ke to ă espe ti ul gentleman fusese ucis în Belgia î ti pul ăz oiului. Ia după a eea a


spus: „Bi eî eles ă î ăl i ea sa, a e i ea la do afectat".

ul Ca di al, a fost foa te

Nu a ut să dest a at osfe a plă ută o i d desp e lu u i t iste, aşa ă a î e at i ediat să t e la alt su ie t. I să, aşa u ă te use , do işoa a Ke to itise desp e î e ¬ ă ile e euşite de alo ie e şi a p ofitat i e i¬ta il de o azie a să ă des oasă pu i . Di îte i i te, a euşit î a e ăsu ă să u ă las at as, u toate ă î ele di u ă i-am spus: — Ade ă ul este, doa ă Be , ă pe toată du ata ăz oiului s-au spus unele lu u i u ade ă at î g o¬zitoa e desp e î ăl i ea sa - şi ai u sea ă î zia ul acela. Dînsul le-a î du at pe toate îtă e e a a a ă as î pe i ol, î să, după ce s-a te i at ăz oiul, ia i si uă ile pu şi si plu au o ti uat, u a ai a ut i iu oti să sufe e î tă e e. A u poate ă e uşo să e dă sea a de toate pericolele unui proces în vremea aceea, în atmo¬sfera de atunci. Dar asta este. î ăl i ea sa a ezut si e ă i se a fa e d eptate. I s hi , i eî eles ă zia ul şi-a ă it popula itatea. Ia eputa ia î ăl i ii sale a fost definitiv dist usă. Zău, doa ă Be , după a eea î ăl i ea sa a de e it p a ti u i alid. Casa a aju s să fie ufu dată î tă e e. Ii du ea eaiul î salo şi... ă rog, era un tablou deosebit de trist. — î i pa e foa te ău, do ule Ste e s. Nu aju s să stea atît de p ost.

i-a

î hipuit ă lu u ile au

— Da, doa ă Be . Da hai să o i desp e alt e a. Ştiu ă î i adu i a i te de Da li gto hall di zilele î d se o ga izau adu ă i i po ta te şi î d asa e a pli ă de oaspe i disti şi. De fapt, aşa e ită să e a i ti de î ăl i ea sa. Cu a spus, a easta a fost si gu a dată î d a po e it de lo dul Darlington. In cea mai mare parte a timpului ne-au preocupat amintirile foarte frumoase, iar ele două o e pe a e le-a pet e ut î p eu ă î salo ul pe t u eai aş spu e ă au fost e t e de plă ute. Pa ă î i adu a i te ă au i t at şi al i oaspe i î timp de stătea de o ă, au ă as îte a lipe şi au ple at, da u e-au dist as ate ia î i i u fel. I t -ade ă , i i u i-a e it să ed ă t e use ă deja două o e î d do işoa a Ke to şi-a ridicat privirea spre ceasul de pe poli a de deasup a ă i ului şi i-a spus ă t e uia să se î toa ă a asă. Aflî d ă a ea de e s p i ploaie pî ă la o sta ie de auto uz aflată di olo de ieşi ea


di sat, a i sistat să o du u aşi a pî ă a olo si, după e a u elă de la e ep ie, a ieşit î p eu ă.

o i ut o

Pe jos se fo ase ă ăltoa e a i î lo ul u de î i lăsase Fo dul, o ligî duă să o ajut pe do i¬şoa a Ke to să aju gă la uşa di fa ă. O i u , după pu i ti p e afla pe st ada p i ipală a satului, după a e agazi ele au dispă ut şi e-a găsit î î p des his. Do işoa a Ke to , a e pî ă atu i p i ise î li işte la lo u ile pe lî gă a e t e eam, s-a întors în acel moment: — De e zî

i i aşa a pe t u si e, do

ule

Stevens ? — A... te og să ă ie i, doa ă Be , da to ai î i adusese a inte de unele lucruri pe care mi le-ai s is î s isoa e. A fost pu i eli¬ iştit î d lea itit, da ăd a u ă u a a ut oti . — Da ? La e lu u i ă efe i i, do — A, i i deose it, doa — Ah, do

ă Be

ule Ste e s, ă og

ule Ste e s ? .

ult să- i spu e i.

— Ei i e, de e e plu, doa ă Be , a spus eu îzî d, u de a î s isoa e spuneai - stai să-mi aduc aminte - ă „ estul ie ii i se î ti de î fa a o hilo aido a u ei pustietă i". Ce a î ge ul ăsta. — Ei haide i, do ceva.

ule Ste e s, a spus ea îzî d uşo , u se poate să fi s is aşa

— Ba te asigu ă ai s is, doa

ă Be

. î i adu a i te foa te i e.

— Vai de i e. Mă og, poate ă sî t zile î a e a se ti e tul ăsta. Da ele t e destul de epede. Da i- i oie să ă asigu , do ule Ste e s, ă ia a u i se î ti de î fa ă a o pustietate. Bu ăoa ă, a ia aşteptă să a e u epo el. P i ul, da poate u şi ulti ul. — Da, într-ade ă . Va fi i u at pe t u du li işte. Apoi do işoa a Kenton a spus:

eata. A

e s ît a ti p î


— Şi du ea ost ă, do Darlington hall ?

ule Ste e s ? Ce ă aşteaptă î d ă e i î toa e la

— Ei bine, indiferent ce m-a aştepta, doa ă Be , ştiu ă a el e a u a fi pustietatea. Mă a de-a fi, î să u, a fi u ă, u ă şi ia u ă. Am rîs amîndoi la a este o e. Pe u ă do i¬şoa a Ke to i-a a ătat o sta ie de auto uz a e se edea e a ai î olo. Ap opii du-ne, m-a întrebat: — V e i să minute.

ai sta i u

i e, do

ule Ste e s ? Autobuzul vine peste cîteva

Ploua î ă destul de ta e î d a o o ît di aşi ă şi e-a g ă it sp e adăpostul di sta ie. A esta e a o o st u ie di piat ă a ope ită u igle şi a ăta i pu ăto , u se şi u e ea, fu d foa te izolat şi a î d d ept fu dal î piile pustii. î ău t u te uiala î epuse să adă de peste tot, î să lo ul e a destul de u at. Do işoa a Ke to s-a aşezat pe a a aflată a olo, î ti p e eu a ă as î pi ioa e î t -u lo de u de putea edea da ă se ap opie auto uzul. De pa tea ealaltă a d u ului, u desluşea de ît alte te e u i agri¬cole ; privirea mi-a fost at asă de u şi de stîlpi de teleg af a e le st ă ăteau, pie zî du-se î depă ta e. După e a aşteptat îte a î di i şi a spus :

i ute î tă e e, î

ele di u

ă

i-am luat inima

— la tă- ă, doa ă Be . Da ade ă ul este ă s-a putea să u e ai ede mult timp de-a u î olo. Nu ştiu da ă î i ei da oie să- i pu o î t e a e destul de pe so ală. E o a de u lu u a e ă tul u ă de îtă a e e. — Desigur, domnule Stevens. La urma urmei, sîntem prieteni vechi. — întocmai, sî te p iete i e hi, aşa u spui. Voia pu şi si plu să te î t e , doa ă Be ... te og să u ăspu zi da ă i se pa e ă u se ade. Da ade ă ul e ă s iso ile pe a e le-am primit de la dumneata de-a lu gul a ilo , şi ai u sea ă ulti a, au suge at î t u ît a ă eşti - u să spu ? - destul de efe i ită. Mă î t e a doa da ă u u a -ai fost t atată u se u i e. la tă- ă, î să, u i-am spus, e un lucru care m-a eli iştit destulă e e. Aş


si i ă a întreb.

fă ut o p ostie ătî d d u ul pî ă ai i şi ăzî du-te fă ă

ă a să te

— Do ule Ste e s, u t e uie să fi i atît de sti ghe it. La u a u ei sî te p iete i e hi, u? De fapt, sî t foa te iş ată ă ă p eo upă a est lu u atît de ult. Şi pot să ă li iştes defi iti în această p i i ă. So ul eu u se poa tă delo u ît u i e. Nu e u o ău sau i as i il. — Doa M-a

ă Be

, t e uie să spu

ă î i iei o piat ă de pe i i ă.

aple at î fa ă, u de ploua, a să ăd da ă se ap opie auto uzul.

— î i dau sea a ă u sî te i foa te satisfă ut, do do işoa a Ke to . Nu ă ede i ?

ule Ste e s, a spus

— O, u e o a de asta, doa ă Be , î i i u az. Pu şi si plu i-a fă ut i p esia ă u ai fost fe i ită î a ii a eştia. Cu alte u i te - î i e ie ta e - te-ai hotă ît să- i pă ăseşti so ul î îte a î du i. Da ă el u se poa tă u ît u du eata, atu i, ă og... -a î şelat, p o a il, asup a oti ului pe t u a e e ai efe i ită. A a u at î ă o p i i e p i ploaia ă u tă a e se e ea, î t -un tîrziu am auzit-o pe do i¬şoa a Ke to o i d î spatele eu : — Do ule Ste e s, u să ă e pli ? Ni i eu u p ea ştiu de e fa ase e ea lu u i. Da aşa este, pî ă a u a ple at de t ei o i de a asă. S-a op it pe t u o lipă, ti p î a e a o ti¬ uat să p i es sp e împiile aflate de ealaltă pa te a d u ului. După a eea a spus : — P esupu , do so ul. — Zău, doa

ule Ste e s, ă de fapt

ă Be

— C ed ă a t e u e ai î tîl i a iu it. Cî d a dat sea a ă ple la u şi etli , do

, i i u

ă î t e a i da ă î i iu es sau u

i-ar trece prin cap...

ui să ă ăspu d, do ule Ste e s. Cu a i spus, s-a putea să ul i a i de a u î olo. Da, î i iu es so ul. La î eput u lple at de la Da li gto hall, u atî ia a i î u ă, u i-am ase u ade ă at. C ed ă -am gîndit la acest lucru doar ca ule Ste e s, la a e a e u s a să ă e ăjes . A fost u şo


pentru mine să i ai i şi să ă t ezes ă m-a ă itat. Mult ti p a fost foa te efe i ită, u totul efe i ită, î să apoi a ii au t e ut, a e it ăz oiul, Cathe i e a es ut şi î t -o u ă zi i-a dat sea a ă î i iu es so ul. Cî d pet e i atît de ult ti p u i e a, aju gi să te o iş uieşti u el. E u o u şi u pătat şi iată, do ule Ste e s, ă a aju s să-l iubesc. Do isoa a Ke to a

ai tă ut o lipă. Pe u

ă a o ti uat:

— Da i eî eles ă asta u î sea ă ă u e istă di î d î î d o e te deose it de t iste, î d î i spui î gî d : „Ce g eşeală u iaşă a fă ut î ia ă". Şi atu i î epi să te gî deşti la o altfel de ia ă, la o ia ă ai u ă pe a e ai fi putut s-o du i. Eu, de e e plu, î ep să ă gî des la ia a pe a e as fi dus-o alătu i de du ea oast ă, do ule Ste e s. Şi ed ă a elea sî t o e tele î d ă î fu ii pe t u îte u lu u lipsit de i po ta ă şi ple de a asă, î să, de fie a e dată î d fa u a a asta, u t e e ult şi î i dau sea a ă lo ul eu se află de fapt lî gă el. La u a u ei, a u u ai pute da ti pul î apoi. Nu po i ă î e e eu doa la e-a fi putut să fie. T e uie să î elegi ă o du i la fel de bine ca ul i al ii, poate hia ai i e, şi să fii e u os ăto . C ed ă u a ea io at i ediat, ă i i-au t e uit eo îte a lipe pî ă să p i ep î î t egi e se sul a esto u i te ale do işoa ei Ke to . î plus, aşa u pute i ap e ia, i pli a iile lo au fost de atu ă să- i p odu ă o a u ită îh i e lău ¬t i ă, î t -ade ă - de e să u e u os ? - în clipele acelea mi se upea i i a. Totuşi, u după ultă e e -a î to s sp e ea şi i-am spus zîmbind : — Ai pe fe tă d eptate, doa ă Be . Cu ai spus, e p ea tî ziu a să ai î toa e ti pul î apoi. Ni i u aş a ea astî pă da ă aş ede ă ideile de a est ge au stat la o igi ea efe i i ii du itale şi a so ului du itale. După u ai a ătat, fie a e di t e oi t e uie să fie e u os ăto pe t u eea ce are. Iar din cîte mi-ai spus, doa ă Be , ai de e să fii ul u ită. Ba hia aş î d ăz i să spu ă, do ul Be fii d pe sio at, ia epo ii pe d u , ai de t ăit î p eu ă u so ul du itale î i a a i e t e de fe i i i. Şi zău ă u ai t e uie să laşi i i u fel de idei p osteşti să te despa tă de fe i i ea pe a e o e i i. — A e i u sigu a ă d eptate, do

ule Ste e s. Sî te i e t e

de u .


— Ah, doa

ă Be

,

i se pa e ă i e auto uzul.

A ieşit şi a fă ut se , î ti p e do i¬şoa a Ke ton s-a idi at şi s-a ap opiat de a gi ea adăpostului. A ia î d auto uzul a op it, -am uitat la ea şi a ăzut ă o hii i se u pluse ă de la i i. A zî it şi a spus: — Ei i e, doa ă Be , t e uie să ai a e g ijă de du eata. Mul i zi ă perioada de după pe sio a e e ea ai u ă di ia a a doi oa e i a e s-au ăsăto it. T e uie să fa i tot e- i stă î puti ă a a eşti a i să fie fe i i i şi pe t u du eata, şi pe t u so ul du itale. S-a putea să u e ai î tîl i i iodată, doa ă Be , aşa ă a să te og să iei a i te la e i-am spus. — Aşa oi fa e, do ule Ste e s, ă ul u es . Şi ă ul u es u aşi a. Mi-a pă ut espus de i e ă -a ăzut di ou. — Şi

ie

i-a fă ut

a e plă e e să te e ăd, doa

ă Be

ă

-a i adus

.

Luminile de pe chei s-au ap i s, ia î spatele eu o ul i e de oa e i au iz u it î u ale pute i e u a eastă o azie. Lu i a zilei este î ă pute i ă deasup a ă ii e ul a de e it oşiati -da se pa e ă toată lu ea a e s-a adunat pe cheiul acesta în ultima ju ătate de o ă a ea să se î tu e e. Bă uies ă asta este o o fi a e foa te pot i ită a spuselo ă atului a e pî ă u de ult a stat lî gă i e şi u a e a pu tat o dis u ie u ioasă. Pă e ea lui e a ă, pe t u ul i oa e i, sea a este ea ai f u oasă pa te a zilei, pa tea a e o aşteaptă u to ii. Şi după u a spus, afi ¬ a ia pa e a fi ade ă ată, ă i alt i te i de e a a la a toată lu ea atît de spo ta u ai pe t u ă s-au aprins luminile pe chei? Fi eşte ă ă atul o ise la figu at, î să e i te esa t să u i tele sale au a ut u e ou i ediat, la i el lite al. Bă i e îte a i ute fă ă să-l observ, într-atît de ult ă a i ti ile legate de î tîl i ea u do isoa a Ke to di u fapt, u ed ă i-a e a at p eze a pe a ă pî ă î ta e î ele di u ă: — Aerul de mare face mult bine.

ezi odul u uies ă stă¬tuse lî gă ufu dase î ă u două zile. De d u a spus u o e


Mi-a idi at p i i ea şi a ăzut u ă at i e lădit, a e p o a il ă se ap opia de şapteze i de a i şi a e pu ta o hai ă de t eed destul de po osită şi o ă aşă des hisă la gît. Se uita u de a î la gul ă ii, poate la î i a pe ă usi î de¬pă ta i, aşa ă u e a foa te sigu ă o ise u i e. î să di o e t e u a ăspu s i e i şi i i u a ăzut p i p eaj ă pe alt i e a a e a fi putut s-o fa ă, a spus î t -un tîrziu : — Da, sînt convins. — Do to ul spu e ă fa e i e. De a eea i afa ă.

ît de des î i pe

ite

e ea de-

Bă atul o ti ua, po esti du- i desp e di e ¬sele sale sufe i e şi î to î duşi doa foa te a o hii de la soa ele a e apu ea, a să ă ap o e di ap sau să zî eas ă la g. A î eput u ade ă at să fiu ate t la e spu ea a ia î d a declarat întîm-plăto ă pî ă î u ă u t ei a i, î d s-a pen¬sionat, fusese majordomul unei case din apropiere. Interesîndu- ă ai î deap oape, a aflat ă e a o asă foa te i ă şi ă fusese si gu ul a gajat permanent. Cînd l-a î t e at da ă lu ase eodată a î d î su o di e u pe so al ade at, e e tual î ai te de ăz oi, el a epli at: — O, pe atunci eram doar valet. Nu m-aş fi p i eput să fiu a elea. Ni i u i-a e i să ezi da ă i-aş spu e e î sea atît de mari ca acelea de atunci.

ajo do î zilele ă să ai g ijă de ase

In acest moment m-a gî dit ă se u e ea să-i dez ălui ide titatea ea şi, deşi u sî t sigu ă Da li gto hall a î se at e a pe t u î so ito ul eu, a esta a pă ut destul de i p esio at. — Şi eu a e î e a să- i e pli , a spus el îzî d. Bi e ă i-ai spus la ti p şi a apu at să ă fa de îs. Se ade e eşte ă u ştii i iodată ui te ad esezi î d stai de o ă u u st ăi . C ed ă ai a ut u pe so al u e os atu i, î ai te de ăz oi, eau să spu . E a u tip si pati şi pă ea si e i te esat, aşa ă ă tu ises ă a pet e ut ceva timp poves-tindu-i desp e u a ăta Da li gto hall pe e u i. A î e at, î p i ul î d, să-i transmit cîte ceva din „p i epe ea", a să foloses


te e ul lui, e e¬sa ă asigu ă ii u ei desfăşu ă i a e e i e telo î se ate, de ge ul elo e a usese ă lo adeseo i î asa oast ă. Ba hia ed ă i-am dez ăluit di „se etele" ele p ofesio ale e ite să-i fa ă pe su alte i să dea î totdeau a e a î plus, p e u şi di e se e e ple de „p estidigita ie" — echivalente ale numerelor de scamatorie - prin care major-domul fă ea a totul să ai ă lo la o e tul şi lo ul pot i it, fă ă a oaspe ii să ghi eas ă ă a e a e e, adeseo i a ple şi o pli ate, se aflau î spatele a esto ope a iu i. Cu a spus, î so¬ ito ul eu pă ea si e i te esat, î să după u ti p a si it ă îi dez ăluise destule lu u i, aşa ă a î heiat spu î d : — Bi eî eles ă a u situa ia e u totul alta, î se i iu] a tualului Un gentleman american. — A e i a , zi i? Mă og, sî t si gu ii a e-şi pot pe ai ă as pe lo . Ai i t at î p e . S-a î to s sp e — Da, a

i e şi a zf

eu stăpî .

ite aşa e a a u . De i

it la g.

spus, îzî d s u t. Cu

i e ai zis, a

i t at î p e .

Bă atul şi-a î to s di ou p i i ile sp e a e. A t as adî ae î piept şi a oftat ul u it. Apoi a stat îte a lipe fă ă să s oate u u î t. — Desigu , ade ă ul e ă i-am dat tot ce am avut mai bun lordului Darlington, a spus după u ti p. I-am dat tot ce am avut mai bun, iar acum... ei bine, îmi dau sea a ă u p ea ai a i i de dat. Bă atul u a spus i i , da a dat di

ap, aşa ă a

o ti uat.

— De î d a sosit do ul Fa ada , oul eu stăpî , a î e at di ăspute i să ofe a el ge de se i iu pe a e aş do i să îl ai ă. A tot î e at, î să, o i e aş fa e, î i dau sea a ă sî t depa te de i elul pe care singur mi l-am fixat î d a. î u a ea apa di e î e ai ulte g eşeli. Destul de eî se ate î si e, el pu i deo a dată. Da sî t di t e ele pe a e î ai te nu le-aş fi o is i iodată şi ştiu e î sea ă. Du ezeu ştie, a tot î e at, dar degeaba. Am dat ce am avut de dat. I-am dat totul lordului Darlington.


— Ei pofti , a i e. i e, ei o atistă? A u a la i e. Uite-o, e destul de u ată. Mi-a suflat asul doa o dată de di i ea ă, atîta tot, dă-i ătaie, amice. — Vai de mine, nu, ul u es , e î egulă, î i pa e foa te ău, d u ul ăsta -a o osit. î i pa e foa te ău.

ă te

ă

— î sea ă ă ai fost foa te legat de a est lo d zi-i pe u e. Şi spui ă sî t t ei a i de î d a u it ? î i dau sea a ă ai fost foa te legat de el, a i e. — Lo dul Da li gto u a fost u o ău. Nu a fost delo u o ău. Şi el pu i a avut privilegiul de a fi î sta e să-şi e u oas ă p op iile g eşeli la sfî şitul ie ii, î ăl i ea sa a fost u o u ajos. A ales u a u it d u î ia ă, a esta s-a do edit a u fi el u , î să şi l-a ales si gu ; el pu i poate spu e a est lu u. Cît desp e i e, eu i i ă a aşa e a u pot să afi . Vezi du eata, eu a a ut î ede e. A a ut î ede e î î elep iu ea î ăl i ii sale. To i a ii î a e l-am slujit, a a ut î ede e ă fă ea u lu u a e e ita să fie fă ut. Ni i ă a u pot să spu ă i-a t ăit p op iile g eşeli. Şi atu i hia ă t e uie să ă î t e u de e de itatea î situa ia asta ? — Uite e e, a i e, u ştiu da ă a p i eput hia tot ce-ai spus. Da ă ei să afli pă e ea ea, ed ă ai o atitudi e g eşită, p i epi ? Nu te uita tot ti pul î apoi, pî ă la u ă o să te up i dă dez ădejdea. De a o d, u ai po i să- i fa i ese ia la fel de i e a î ai te. Da asta i se î tî plă tutu o , î elegi ? La u o e t dat fie a e t e uie să fa ă o pauză. Uită-te la i e. Mă si t a î sî ul lui A a de î d a ieşit la pe sie. Aşa e, i i u ul di t e oi u ai e la p i a ti e e e, da t e uie să p i eşti e eu î ai te. Şi ed ă a esta a fost o e tul î d a adăugat: — T e uie să te dist ezi. Sea a e ea ai f u¬ oasă pa te a zilei. Ti-ai te i at lu ul pe ziua de azi. A u po i să fa i o pauză şi să te dist ezi. Eu aşa p i es lu u ile, î t ea ă pe i e ei şi tot aşa o să- i ăspu dă. Sea a e ea ai f u oasă pa te a zilei. — Sî t sigu ă ai d eptate, a spus eu. î i pa e foa te ău, e foa te e u ii ios e fa . Bă uies ă sî t ai o osit de ît de o i ei. Vezi du a ălăto it destul de ult.

eata,


A u au t e ut douăze i de i ute de î d ă atul a ple at, î să a ă as ai i, pe a eastă a ă, î aştepta ea e e i e tului a e to ai s-a produs, respectiv aprinderea luminilor de pe chei. Cu a spus, u u ia u a e ăutăto ii de plă e i adu a i pe hei au î tî pi at acest lucru neîn-se at ti de să o fi e ade ă ul elo spuse de î so ito ul eu. Pe t u ul i oa e i, sea a este î t -ade ă pa tea ea ai plă ută a zilei. P i u a e, poate ă u e i util sfatul lui de a î eta să p i es atît de ult înapoi, de a adopta un punct de ede e ai opti ist şi de a î e a să p ofit ît ai di pli de e a ă as di zi. La u a u ei, e a e de îştigat da ă tot ti pul p i i î apoi şi e î i o ă i fii d ă ia a oast ă u a luat î to ¬sătu a pe a e e-am dorit-o ? Desigu ă, pe t u cei ca mine, realitatea de etăgăduit este ă u a e altă solu ie de ît să e î edi ă î ulti ă i sta ă soa ta î îi ile a elo ge tle e i iluşt i afla i î e t ul a estei lu i şi a e se foloses de se i iile oast e. Ce ost a e să e î t e ă necon¬tenit ce a fi putut sau u să fa e a să o t olă d u ul pe a e a po it ia a oast ă ? Fi eşte ă e sufi ie t ă î e ă , lu u eal el pu i pe t u ei di atego ia ea, să e adu e o o t i u ie i ă, da a e să î se e e a ade ă at şi de . Ia da ă u ii di t e oi sî t p egăti i să sa ifi e ulte lu u i î ia ă a să-şi î pli eas ă a este aspi a ii, fi eşte ă, o i a e a fi ezultatul, a est fapt î si e o stituie u oti de î d ie şi ul¬ u i e. î u ă u îte a i ute, pu i după ap i ¬de ea lu i ilo , -am întors î tî plăto pe a ă pe t u o lipă, a să studiez ai î deap oape a eastă ul i e de oa e i a e îd şi stau de o ă î spatele eu. Pe heiul a esta se pli ă ultă lu e de toate î stele: fa ilii u opii, pe e hi de tineri sau de oa e i ai ăt î i, a e e g a la a . Chia î spatele eu s-a strîns un g up de şase sau şapte pe soa e a e i-au stî it pu i u iozi¬tatea. Aşa u e a o al, la î eput a p esupus ă e a u g up de p iete i a e ieşise ă să-şi pet ea ă sea a î p eu ă. I să, as ultî d e o eau, i-a dat sea a ă e au st ăi i a e se u os use ă î tî -plăto î a est lo di spatele eu. Desigu ă se op ise ă u to ii aşteptî d să se ap i dă lu i ile, ia apoi au i t at î dis u ie unul cu elălalt. A u , î d îi p i es , îd î p eu ă fe i i i. E iudat u pot oa e ii să eeze o at osfe ă atît de aldă î t -un timp atît de scurt. Se poate


a to ai a este pe soa e să fie pu şi si plu u ite su se ul a ti ipă ii se ii e a u a. î să da ă ă gî des ai i e, ed ă e o a ai deg a ă de a eastă p i epe e de a ta hi a. As ultî du-i acum, îi aud tachinîndu-se fă ă î t e upe e. Bă uies ă ulto a le pla e să p o edeze aşa. De fapt, se p ea poate a e i ul eu de a ă di u ă u îtă a e e să se fi aşteptat să îl ta hi ez, situa ie î a e p esu-pu ă i-a p odus o a e deza ăgi e. Poate ă a e it î t -ade ă e ea să p i es toată a eastă p o le ă a ta hi ă ii u ai ult e tuzias . La u a u ei, da ă stai să te gî deşti, u e un lucru chiar atît de p ostes , ai u sea ă î situa ia î a e ta hi a ea este heia ăldu ii o e eşti. Mai ult de ît atît, u i se pa e delo deplasat a u stăpî să ea ă u ui ajo do de ese ie să ştie să ta hi eze. Bi eî eles ă a pet e ut deja mult ti p î u ătă i du- i p i epe ea de a ta hi a, da e posi il să u fi a o dat i iodată a eastă î dato i e i pli î du- ă atît de ult pe ît aş fi putut să o fa . î a est az, poate ă îi e, î d ă oi î toa e la Da li gto hall - domul Farraday a ai lipsi î ă o săptă î ă -, oi î epe să e e sez u şi ai ultă e e gie. Nădăjduies astfel a, î o e tul î toa e ii stăpî ului eu, să pot să îi fa o su p iză plă ută.


Postfa ă Romanul lui Kazuo Ishiguro sau Desp e de

itatea su pată şi loialitatea o p o isă

I

e ea di u ă s-a o it ult şi la oi desp e p estigiul do ă dit de o a ul s is î ele două A e i i. Atît e pe i e tul adi al al post ode ilo nord-ame- i a i, ît şi ealis ul agi al s riitorilor latino-ame-ricani au stîrnit o e ta ii u e oase, fe o e î so it şi de t a spu e ea te telo î li i de i ă şi la gă i ula ie, de u de şi î t e a ea, fi eas ă pe t u o i i e îşi ută p i i ea sp e i iliza ia i sula ă di estul o ti e tului ost u, legată astăzi de el u u ai p i a lu, i şi p i tu el: e se î tî plă u o a ul i¬ta i î pal a esul ă uia au figu at atîtea st ălu ite i to ii, î epî d u a tul de o sfi i e a ge ului a ata e ? După igoa ea de o st ată î epo a i to ia ă şi oga i pusă î a ii ' ai se olului ost u, a e-i o fi fii d a u aspi a iile? Pe t u i e aută ăspu s, s-a putea să u lipseas ă su p izele, î tîl i ea lui Kazuo Ishigu o î a est spa iu şi u î Japo ia, u de s-a ăs ut î şi u de la plasa aşteptă ile oast e iti du-i u ele pe ope ta ă ii de fa ă, u a fi singura. î ai te de a edea da ă p eze a sa ai i este î tî plă-toare sau are o se ifi a ie ai la gă, să se ală totuşi îte a hestiu i o t o e sate î legătu ă u î t e ă ile idi ate. Nu se poate nega (nici n-a a ea u , î fa a statis¬ti ilo ă î A glia se pu li ă ulte o a e, ă a ual apa ii de ă i la p i a edi ie e se i titulează astfel if a i di ată î e a de ! ; la fel de sigu se ştie î să ă sî t p ea pu i i la u ă ei a e, p i i d u u o hi de u os ăto u sa fi io ală, sî t ispiti i să izeze pe eu ul di a estea î d î jo sî t şi o peti io a ii de di olo de Atla ti sau hia di spa ii ai ap opiate. „Oa e u de se află sc iito ul ita i u eputa ia i te a io ală a u ui Ga ia Mă uez, a u ui Vidai, G ass sau Ku de a?" se î t ea ă D.J. Ta lo î t -un eseu critic consacrat a ilo ' .' Ca şi u -a spu e destul titlul a estuia, î fu u a e deşa tă A Vain Conceit), semnul su a e, di sta t, el îşi pu e u e fază de e sul este „de li ul o a ului e glez". U pu t de ede e sus i ut, î elege , la sfî şitul


a ilo ' de ai ulte o i u p ilejul u ui si pozio i i iat de „The New Re ie ". Apa i î d u o ep eze ta i eputa i di ge e a ia ai e he şi ai ouă, p e u A is tatăl şi fiul, A.S. B att sau Ia M E a , el a atî at destul de g eu a să fie luat î sea ă şi după u de e iu el pu i Ta lo este î li at să nu-l ig o e . Faptul ă doa u si gu pa ti ipa t a fă ut opi ie sepa ată se poate i te p eta a o o fi a e a e di ¬tului sau, di pot i ă, a o p o ă a u ei î elege i ai ade ate a e olu iei o a ului ita i . Opti istul de atu i efii d altul de ît Mal ol B ad u , e i te e¬sează u atît ai ult să ede da ă î i te alul e s-a s u s ai i e de u de e iu a ti ipă ilo sale li s-au oferit noi puncte de sprijin. E istă te eiu i să ede ă, î t -ade ă , a ii ' î sea ă e a pe t u o a ul ita i . I p esia u t e uie pusă pe sea a te tativelor de radicalizare a odului de a se apo ta la lu e al s iito ilo di a est de e iu şi i i a ăută ii de st ategii pe ăsu ă. E pe i¬ e tul e a e da ul sau eaju sul să des u pă eas ă u a găsit ai i te e p iel i . I o pa a ie u uta iile drastice survenite în romanul nord-a e i a î epî d u de e iul al şaptelea şi efe tul desta ilizato al a es¬to a î pla o tologi , s hi ă ile di o a ul ita i o te po a au fost de ai i ă a e gu ă. Ele i di ă ai deg a ă o p efe i ă pe t u ode a ie : se o stată lipsa de u aşi a upuiui u« etafî iu e s is î a ii ' de B.S. Joh so sau Ch isti e B ooke-Rose şi o et age e pe o pozi ie de ijlo a u o i o ato i ai e hi a A tho Bu gess sau Muriel Spark. Nu se exclude posibilitatea ca revenirea la formule mai a esi ile î e p i eşte st u tu a sau lipsa de st u tu ă şi la o elati ă t a spa e ă a li ajului să fi fost i pulsio¬ ată şi de o po ta e tul pie ei de a te, de i te a io¬ aliza ea a esteia di ulti ii a i ezi Alla Massie, The , Lo g a . Nu a t e ut eo se ¬ ată i i po de ea pe a e No ei Toda , î spa iul e glez a a ut-o t adi ia u a istă. Co solidată î pe ioada post eli ă de F.R. Lea is, ea a ulti at, alătu i de iziu ea sa o ală, eî ede ea fa ă de elanul ode ist al a ilo ' , espi gî d o dată u elitis ul la a e p e ui e p i t e ode işti şi î de ul lui Ez a Pou d — „ ake it e " u o i e p e . î general s-a fă ut si ită o dispo i ilitate a o a ului ita i post eli de a înnoda o parte din firele upte şi de a-şi pu e î lu i ă legătu ile u o ai e he t adi ie. S-a observat reîntoarcerea la alte modele decît cele recomandate de


Lea is î Ma ea t adi ie u ai ulte de e ii î u ă Ki gsle A is sta ilea o u ă ela ie u Fieldi g , ît şi a epta ea opi iei p o o ate de a elaşi iti , a u e ă i i o î e a e de a e plo a ide titatea u a ă u t e uie să se dispe seze de pe spe ti a eti ă. Cu toate ă se î dato ează î t -o i ă ăsu ă e pe i¬ e tului adi al, o a ului ita i de astăzi u îi lipseşte totuşi p ospe i ea. La î ti e i ea sa şiau spus u î tul el pu i doi fa to i, a iu ea lo o ju¬gată ilust î d-o şi o a ul lui Ishigu o. Este o a î p i ul î d de apa i ia pe s e a ita i ă a u o s ii¬to i p o e i i di alte spa ii, i teg a i î ultu a ita¬ i ă, da fă ă să plăteas ă p e ul de a fi e u at la t e utul lo . î lo de a sa ifi a o pa te di t adi iile de a e e efi iază, ei euşes să le pu ă ît ai ple a î aloa e. Japonezul Kazuo Ishiguro, chinezul Timothy Mo sau indianul Salman Rushdie nu sî t ai pu i s iito i ita i i pe t u oti ul ă p i aşte e apa i u ei alte culturi despre care sînt at aşi să s ie î e gleză . De fapt, te e ul folosit adesea de Ishigu o î d se efe ă la o a ul său este cel de „i te a io al"; eea e u ă eşte, e pli ă el, este p oie ta ea u ei iziu i asup a ie ii a e să ai ă audie ă la itito i, i di¬fe e t da ă a eştia fa pa te di atego ia elo e st ă at o ti e tele sau îşi pet e zilele î perimetrul unei singure aşeză i. I te ia de a s ie u o a u p iză la u pu li i te a io al îi dete i ă şi atitu¬di ea fa ă de li aj: a să supo te i e t a sla ia î alte li i, te tul u t e uie să fa ă e es de opa itate. Este ea e ită, după el, e p esia li g isti ă i solită, ulti ată de e pe i e tul postmodern. S-a ai u e i p e iza ea ă Ishigu o u e u ge, de egulă, la te a i te a io ală, adi ă la o o pa a e, o o f u ta e î t e e talită i a io ale dife ite î s opul de a sta¬ ili - î fu ie de a estea - jaloane în eşte ea sa spi ituală, aşa u află î o a ul lui e olu ia u ui i di id, î He Ja es. Nu ai î p i ul său o a , O ede e palidă a oli elo A Pale Vie ofHills, , se pu î ela ie ele două spa ii i t ate î iog afia sa: Japonia, pe a e o pă ăseşte la î sta de şase a i, şi A glia, u de i se sta ileşte fa ilia şi îşi fa e studiile U i e sit of Ke t at Ca te u şi U i e sit of East A glia . O altă o ep ie asup a eului ai ap oape de î elege ea post ode ă, ce-i e u oaşte a estuia u statut p o izo iu şi i e t î toate o e tele, î pie¬di ă o a ul de de ut să fie o ouă a ia tă a te ei i te a io ale î


a ep iu ea ja esia ă. Fă ă să eli i e o t astul ultu al î t e i ut a u p i numeroase referiri la America, romanele de mai tîrziu, Un artist al lumii plutitoa e A A tist ofthe Floati g Wo ld, şi Ră ăşi ele zilei The Re ai s ofthe Da , , adu î p i pla u si gu spa iu, Japo ia şi, espe ti , Anglia. De e i ut ă te di a sp e i te a io aliza e a o anului britanic din anii '80 u e lude p eo upa ea pe t u di e sitate lo ală şi egio ală. Oa e u tot î pe ioada di u ă s-a s is ult desp e S o ia, auto ii s o ie i fă î du-se e a a iî od deose it, eea e i-a î u ajat pe u ii iti i să o eas ă desp e o Re aşte e a o a ului s o ia ? Vezi Iso el Mu a şi Bo Tait, Ten Modern Scottish Novels, 1984, Aberdeen University Press.J Ar fi fost începutul de e iului al ouălea tot atît de p o i ăto fă ă o a ul La a k al lui Alasdai Gray ? Probabil ă u. Se i pu e şi o se a ia ă spa iul u ui alt o a i po ta t, Wate la d, pu li at doi a i ai tî ziu de tî ă ul o a ie G aha S ift, se î dato ează şi el u ui i ut u o uloa e apa te, Ca idgeshi e di Anglia. Celălalt fa to de luat î o siderare este de ordin diferit. L-am anticipat întrucîtva atunci cînd ne-a efe it la atitudi ea ita i ă ai eti e tă fa ă de odul t a şa t î a e î alte spa ii, ai u sea ă î el a e i a , s-au hestio at o iu ea de ealitate şi o i ge ea ă o a ul a putea să e ofe e iluzia sa. Net ăi d pese e u a eeaşi i te sitate sau o oa e o sesia ă li ajul este atotpute i şi î t -o u ă ăsu ă ăspu zăto pe t u odul u gîndim lumea, romancierii britanici s-au lăsat ai a ispiti i să-l confrunte pe te e ul său p op iu, să du ă ătălia u el, di e t şi pî ă la apăt, şi astfel să lase i p esia ă, fii d atît de ult depe de tă de u i te şi de odul lo de folosi e, ealitatea a t e e pe u pla se u da . Ceea e u î sea ă, pe de altă pa te, ă ei u a fi dispuşi să a epte ideea ă lu ea este ai u î d e a o st uit de ît e a dat. Ni i o a ie ii ita i i u o fi, p i u a e, i dife e i la li aj şi la as e ¬de tul a estuia asup a su ie ti ită ii, da este tot atît do ade ă at ă ei u i să î toa ă spatele lu ii o iş uite sau isto iei asu ate a e pe ie ă ole ti ă. Aşa se e pli ă p efe i a pe t u o i o a ie ode ată, a e u îşi fa e u titlu de glo ie di a upe ît ai ătăto la o hi u odalită ile p op ii ep eze tă ii ealiste. S-a putea ede ă, di o t ă, e istă o a e


at a ie pe t u ase e ea st ategii. De ai i şi aştep¬tă ile p e atu e ale itito ului a e ede ă, de î dul a esta, u îi a fi efuzată ealitatea sau ia a, a iluzie, i eî eles. A fi î să p ipit să se t agă o luzia ă asistă la o î toa e e a ealis ului, ă su ie tul a age t al isto iei este epus î d eptu i sau ă eul, î e-l p i eşte, a dispu e de o siste ă şi sta ilitate. „Revenirea ealis ului" ofe ă doa pretextul pentru un sever i te ogato iu, fă ă p ea a i şa se de a se o i e o ea ilita e totală. Re u gî d la p o edeele sale tipi e, o a ie ii ita i i îl su i ează di i te io şi de o a ie ă ai dis etă de ît ea î a e p o edează o ¬te po a ii lo a e i a i ezi Aliaon Lee, Realism and Power; Post ode B itlsh Fi tio : , Routledge . Ei se o po tă adesea a şi u a lua de u ă o i ¬ge ea de ază a ealis ului ă e istă o ealitate pe a e, u ajuto ul li ajului, o a ie ul o t a spu e, ai ult sau ai pu in fidel, în pla ul fi iu ii. Ca s-o u oas ă, el u îşi efuză do u e ta ea la fa a lo ului. Ni se ofe ă astfel e o stitui i iog afi e: Papagalul lui Flau e t Flau e t's Pa ot, de Julia Ba es este u atît ai i te esa t pe t u ă izează di e t etoda, î a elaşi ti p, p i i destule do ezi a e e î dea ă să pu e su se ul î doielii legiti itatea a esto a. I te esa t este ă ele de u g di hia p o esul do u e tă ii, ă sî t u efle al u iozită ii de a şti a ă u te şi a proba lucruri cu os ute. Lăsî d la o pa te olul pe ep iei su ie ti e î u oaşte e, faptul ă a elaşi o ie t, ad i î d ă i-au fost indentificate dete i ă ile spe ifi e o i posi ilitate, desigu , este pe eput altfel de o altă su ie ti itate, ă î e o sta o¬lul de et e ut al li ii, eputi a o i ă ui auto de a da u si gu se s u i telo şi a o t ola le tu a. Efo tul fă ut u o sti a ie î a est s op şi zădă i ia a estuia ge e ează i o ia spe ifi ă a esto te te. î a elaşi spi it, al u ui ealis e se autosu - i ează, o a ie ii ita i i o te po a i e ofe ă e o stitui i de pe ioade şi e e i e te isto i e, de stilu i de ia ă şi spa ii ultu ale, u a elaşi du lu statut: pe de o pa te, ele eo stituie e a e a e istat sau e istă, pe de alta, se o stituie î fi iu e. Waterland, citat mai înainte ca roman „lo al", ilust ează deopot i ă o ta i a ea isto iei de po este. Ne esa ă o ului, defi it a „animal care spu e po eşti", a easta di u ă p i de e o te it î plasa dis u sului său faptele şi e e i e tele a e o i u u se pot despă i i i ele de u i te.


A t e ui să adăuga ă şi î p i i a eului atitudi ea su e si ă se e p i ă la ita i i u a eeaşi dis e ie. I apa e ă, ei u ii o testă p e ogati ele t adi io ale age t al isto iei, depozita al valorilor umaniste) sau stabilitatea în ad ul u o dete i ă i. Se o se ă î să ă pe so ajele o s-;ir înscrie în a eastă atego ie sî t de egulă i ta u o i o ii de olatoa e şi, î o pa¬ a ie u estul, u e efi iază de o pozi ie p i ilegiată. Nu lor le va reveni victoria întrun dialog pe care roman¬cierul britanic contemporan, fie el Malcolm Bradbury, Da is Lodge sau u altul, o side ă ă este ai o est să-l lase deschis. Şi la Kazuo Ishigu o o a ea p ilejul să e a ă p eo upa ea de a e onstitui u t e ut î a ie a a i ¬tită. Ştii d ă s-a ăs ut la Nagasaki, u e este g eu să î elege de e a fi at as de el de al doilea ăz oi o dial, de de e iile p e e gătoa e a estuia, ît şi de o se i ele sale. Re upe a ea e e i e tului istori o dată u desta iliza ea sa p esupu e, î azul său, o teh i ă a ati ă î dato ată o fesiu ii, u de, fi eşte, u u î t g eu de spus îl a e e o ia. Na ato ii săi îşi et ăies a i ti ile di pe ioada a te eli ă sau di ti pul ăz oiului î t -un prezent a at de u ă ile o flag a iei de a u o ju ătate de se ol. Ră î î să deopot i ă de apti i lipei de fa ă, p esiu ii şi p o¬ isiu ii sale. De fapt, o a ele lui Ishigu o asu ă fo a u ei dez ălui i i olu ta e, su as a u ei sigu¬ a e e u lasă lo de î doială de ît pe t u a ă u tul eî se at î apa e ă. De a eea, ua a apătă o pute e e elatoa e apa te. Sî te i ita i să as ultă o ă tu isi e î epută î p eze tul post eli , a e sau , eluată la i te ale ai lu gi sau ai scurte, 1949, 1950 poate fi sau zil i , î u sul u ei săptă-mîni din iulie 1956. Da fie ă apa i e lui Etsuko, lui Masuji O o sau lui Ste e s, o fesiu ea se ad esează u ui p esupus i te lo uto u a e o ito ul î t e i e o ela ie a i ală. To ul e p i ă fa ilia itatea î tîl ită de o i ei la oa e i t e u i p i a eleaşi e pe ie e. Nu lipses i i aluziile ă a est i te lo uto este la u e t u o sea ă di e e i e tele elatate şi u de pu i e o i aratorul face apel la memoria sa : „aşa u î i a i teşti" ; „după u p o a il ştii". O st ategie e ită să des hidă te tul î di e ia e pe ie ei isto i e, să-i încurajeze i st u¬i ea, da să o şi su i eze, pe t u ă i i a easta u e istă î afa a lui „ e ştii" şi „ e î i a i teşti". Na ato ii lui Ishigu o u ai ed ă e o ia poate păst a faptele î to ai u au fost şi îşi e p i ă eg etul ă ea le odifi ă p i


i i o isiu i şi i fidelită i. S uzele epetate ă e o ia le joa ă adesea e ghiu i î d este o a de u detaliu sau altul o t astează i o i u ig o a a ede la ată î e p i eşte u pă at ai a e de a e sî t i o a i: a a te ul pă ti ito al î t egii o fesiu i, i p eg ată, a o i e o fesiu e, de su ie ti itatea o ito ului. Da şi te atu a î ju ul a ă u tului îşi a e ostul ei, ă i, sup alicitîndu-l şi totodată egî du-l, s iito ul de o st ează de fapt o o e ie a ealis ului î ti p e o foloseşte. A at age ate ia ă, da ă e istă o legiti iza e a elo elatate, a easta p o i e di u a edi ă a a ato ului. I p i i a o estită ii, sî t u to ii î afa a o i ă ei suspi iu i. Ră î e de ăzut a e este i agi¬ ea asup a isto iei e e te e o stituite de ei, î e se s se odifi ă ea fa ă de „ e şti " şi „ce ne amintim" şi u , p i se ele de î t e a e pe a e le idi ă, e o stitui ea la rîndul ei.su pă, poate, u od a ă ui fas i a ie ezidă î f u use ea sa a st a tă. S ii d î ulti ele de e ii ale se olului ost u, Ishigu o ştie p ea i e ă i i a st a iu ile şi i i ge e aliză ile u se ai sus i a altădată: u ele au a ut ur ă i a e le-au şu ezit ade ă u ile ia altele au şte s deose-biri, altminteri importante. Răz oiul, o a ato i ă, Nagasaki, o o ile î du ate ep ezi tă o pa te i po ta tă a t e utului de a e u fa a st a ie pe so ajele di O ede e palidă a oli elo , u pe t u ă a este e e i e te le-a stă ui î a i ti ea lo amestecîndu-se u se za iile lipei de fa ă, olo î du-se e ip o şi dî d aşte e a elui flu al o ştii ei e a i at u pasiu e de o a ie ii ode ¬ işti, i pe t u ă, şi după de e ii, ele o ti uă să-şi fa ă si it efe tul u fă ă utalitate. I o fesiu ea u ei japo eze alte ează o e te e se o su ă î A glia zilelo oast e şi î tî plă i pet e ute î Japo ia di a ii e o st u iei. Pe ăsu ă e se de ulează s e ele di t e ut, i te ¬sectate de schimbul de epli i di t e a ă şi fii ă, i se dez ăluie u dis e ia a i tită o e pe ie ă a e a p odus e eu alte uptu i î şi ele pe so ajului, î ît s-a pă ea ă ipoteza sa ep ezi tă - Etsuko, ădu a u ui e glez espe ta il - nu are nimic o u u Etsuko, so ia î dato itoa e a u ui tî ă japo ez. Să î elege ă e istă o legătu ă î t e o ep ia post ode ă a eului e-i su li iază dis o ti uitatea şi isto ie? La o î şia şo ului, ă uit doa , se află, p esupu e , Nagasaki din timpul celui de-al doilea ăz oi o dial. Re o stituite u i u ie


di o se a ii î tî plătoa e — s e a e o ată p esupu e u o il, î apa e ă fă ă e i ea să e e i ă ate ia. Totodată, se ate uează ealaltă e pe¬ ie ă, a o oda ea la o ultu ă şi u od de ia ă dife ite, a epta ea de ăt e o o u itate u de fu io¬ ează alte odu i e gu e ează ela iile i te u a e. O e ă ă, di t e o a ele lui Ishigu o, O ede e palidă a oli elo este î ea ai a e ăsu ă t i¬ uta „te ei i te a io ale". Şi ai i î să, deosebirile se es să pu ă î e ide ă e asa eată î eul t e ut p i şo ul ăz oiului. Nu lipses , i eî eles, o t as¬tele e t i it la odu ile dife ite ale elo două i i¬liza ii. P i ele e sa î o hi sî t dife e ele de o po ta e t: de o pa te, u î t eg e e o ial, o o edie ă totală la itual; î i i o î p eju a e o ¬ e sa ia u se dispe sează de gestu ile e odifi ă o ela ie de fa ilie sau de astă; de ealaltă, op iu ea pe a e a fă ut-o posi ilă so ietatea o te po a ă o i¬de tală pe issi e so iet . Fii a ea i ă, Niki, se află la a tipod fa ă de Etsuko di a ii ti e e ii. Keiko, î s hi , ep ezi tă „cazul": ea u poate i ui o se¬ i ele dislo ă ii şi, hia î t -o laust a e desă î şită -„nu a usese p iete i" şi „nimă ui di asă u i se pe isese să i t e" -, a fi o olită ai tî ziu a u spa iu î tuit de duhu i ele. Pî ă şi e i ătatea i se supo tă greu. O dată u lu i a a u ată asup a ăz oiului şi a i ti elo sale u ă î d, u pu i e e ep ii, pe ei d agi lui Etsuko, î toa e ile î t e ut adu şi dez ă¬lui i, o li e, e d ept, u p i i e la Keiko. Cu dis e ie, itito ul este î de at să aute o e pli a ie pe t u a tul său şi î altă pa te, ai p e is î epilogul ase 㬠ăto al u o î tî plă i legate de o a ă şi o fii ă î Nagasakiul a ilo de după ăz oi. O po este ai ap oape de uzi ea p op ie ăz oiului, al ă ei fi al su u aju ge să-l a ti ipă î etul u î etul. Nu desp e ti pu i sfi te ate de o uze şi o e este o a, i de o p u u ide e. Cî d a a feti ei epetă gestul u işte pisoi, a easta îşi u ă zilele. Şo ul îl a t ăi şi Etsuko, la a ea e e, iitoa e a ă. î t e ă ile sale stî ite de felul de a fi al feti ei, de u e ia, izola ea sa î t -o lume numai a ei, dar unde prinde din nou via ă s e a u ide ii u ui ou- ăs ut, ese ti e tul a ătat iito ului tată, a aliza ea afe iu ii sp e a i¬ alele eajuto ate, î t e ă i legate de tot e ezultase di t au a psihi ă p efigu ează „ iudă e iile" de ai tî ziu ale p op iei sale fiice; la fel u , î ipostaza de M s. She i gha , Etsuko a tualizează ăsăto ia aştep¬tată de ealaltă fe eie.


Da î jo ul edupli ă ii şi p oie iei î elălalt se î t eză es u u ai fulgu a iile u ui eu f ag e tat, i şi u a di fe ele post eli e ale o aşului, „atît de ta e lo it î d a ăzut o a", „Pa ul pă ii", do i at de statuia ase ă ătoa e u ui zeu a ti , al ă ei a se idi ă sp e e ul „de unde venise o a". Nu aş î pă ¬tăşi e titudi ea lui Sal a Rushdie ă î a est o a „a ă ui a iu e se pet e e la Nagasaki, u se e io¬ ează i iodată o a" . Ea u este p eze tă u ai î dis o ti uitatea psihi ă, i şi î le i o ul otidia , t a sfo ă ile de după ăz oi fă î d i e ita ilă folo¬si ea u î tului. î a elaşi fel se o figu ează şi iito ul: ode iza ea, de o atiza ea ie ii politi e su i flu¬e a a e i a ă, s his a di t e ge e a ii pe ei ăt î i îi şo hează, u ăoa ă, u so ia poate a ea o altă p efe i ă politi ă de ît so ul şi, ai g a , u i se pe ite să-i dea curs). Şi ai este e a : u e o hi sî t p i i i, sau a putea fi p i i i, ei e s-au ide tifi at u spi itul Japo iei a te eli e. Să u e aşteptă , u spu ea ai î ai te, la i i u e hizito iu. Ishigu o p e uieşte p ea ult ua a a să e u gă la p o edeul pu e ii su a uza ie. Cî d totuşi o fa e este azul lui Ogata se io , ă uia i se dă de î eles de ăt e u ul di foştii săi ele i ă de se i iile sale nu mai are nimeni nevoie), efectul este tocmai pe dos : prin codul etic ce-i i spi ă o po ta¬ e tul - si al o oa ei, loialitate, curaj -, cel incri¬minat apătă u as e de t la . Pe de altă pa te, stă uie se ul de î t e a e, la a e t i ite i di e t o fesiu ea lui Etsuko, la ad esa ge e a iei a i ate de se ti e te o ile şi idealu i î alte, da şi a dezast ului. De rîndul acesta trebuie să-i dă d eptate lui Sal a Rushdie : „idealurile pot corupe la fel de profund a şi i is ul" , î o a ele e o u a, Ishigu o se a gajează ai di e t î explorarea acestui proces. Pictorul Masuji Ono, artistul lumii plutitoare, îşi î pleteşte ea ia la s hi ă ile di ia a Japo iei şi a fa iliei sale u e e o ă i ale u ei st ălu ite a ie e. Si ul a tisti şi dispozi ia pe t u stiliza e se egăses î o fesiu ea sa. Rezultatul: „o lume care este a st a tizată şi st u tu ată topog afi , aşa î ît fie e o e t al o pozi iei e ¬ ale se pe epe a u fel de a tă japo eză". L-am citat pe Malcolm B ad u , u ad i ato al pe fo a ei esteti e a tî ă ului o a ie . Masuji O o a t a e sat pe ioada i te eli ă şi ela ia fa ă de evenimentele p e e gătoa e elui de-al doilea ăz oi o dial u a fi o olită, î o pa a ie


cu roma¬nul de debut, Un artist al lumii plutitoare aduce o schimbare de unghi: a şi u , î lo ul lui Etsuko, a ato ul a fi Ogata se io . Da a e este ai exa t t e utul lui Masuji ? Două sî t pe ioadele ai i po ¬ta te legate de e olu ia a tei sale: a ii î d, după odelul aest ului său, ode izează o a ie ă oşte ită, şi de e iul al pat ulea, î d „spiritul pa¬triotic", „un spirit ai o il, ai ă ătes " e se ăştea atu i î Japo ia, îl îştigă de pa tea sa, ia el î suşi de i e î te eieto de ş oală. La î eput este at as de „explorarea lu ii plutitoa e a o aşului", adi ă „a plă e i lo , a dist a iilo şi hefu ilo de oapte". Ca şi al i a tişti, o ti uă t adi ia i stituită î se olul al XVIII-lea de Uta a o Kitaga a, aest ul sta pei, u de figu ează hipul fe eii japo eze su p i să î dife ite stă i sufle¬teşti, î a elaşi ti p, el aută să apteze efe e ul o tu p i to alită i dis ete şi dispu eri ale petelor de culoare în jo ul de u e şi lu i i, se i du-se în acest scop de tehnici împrumutate de la ş olile eu ope e. E pe i e tul e it să-l eu ope izeze pe Uta a o a fi î să a a do at. Co ta i ată de „noul spirit al Japoniei", arta lui Masuji O o i t ă î t -o ouă fază. Va ia tele u ui ta lou i di ă el ai i e op iu ea sa a tisti ă. P i a pî ză este pi tată su i p esia u ei izite la pe ife ia o aşului u de, î iuda duhoa ei de e espi at şi a oiu ilo de uşte, t ăiau totuşi oa e i, şi u pu i i, al ă o adăpost se ă a u ta a ele de pia ă. P i i ea pi to ului se op eşte asup a u o ăie- a d i aple a i peste u a i al pe a e p o a il îl s hi giuiau. Sî t î fă işa i î p i ul ta lou î a eleaşi zd e e, da gestu ile îi a i tes pe samu ai. Deasup a lo se o tu ează i agi ea u o ti e i elega i o e -sînd într-un bar luxos, în pînza ce-l va consacra mai tîrziu pe Masuji Ono, „Eyes to the Ho izo ", lo ul ăie ilo îl iau solda ii u să iile î d eptate sp e est, ia ti e ii î p u ută t ăsătu ile u o politi ie i i e u os u i. I o a ia teh i ă şo hează. A tistul lu ii plutitoa e p efe ă a u tuşa g oasă, o o ati ă de să şi st ălu i¬toa e, ia esajul apătă şi supo tul u i telo î s ise î t -u ol : „A t e ut ti pul pălă ăgelii, Japo ia t e uie să ea gă î ai te". La e ea î d, ăt î şi î si gu at, pi to ul îşi et ăieşte t e utul, el ştie ă ăz oiul pu tat î a est spi it adusese pie de i de ie i o e eşti fiul său se a u ă a p i t e ele , î o ju at altădată u ad i a ie de e ulii săi ai ti e i, se vede curînd în postura a tistului de e u e, da fă ă a i flue a sa să îl ajute


de fie a e data să-şi p otejeze olegii de easlă ai pu i dispuşi sa se î pă tăşeas ă di ela ul ăz¬ oi i al Japo iei de ia sfl şitul de e iului al pat ulea. Este el i i i at pi ă la u ă ? Ishigu o, a ăzut, u a e t e ui ă pe t u o t astul î al şi eg u. La fel a a tistul lu ii plutitoa e u oti să ede ă titlul o a ului se efe ă şi la auto ul său , el p efe ă ulo ile palide, jo ul su it de u e şi lu i i. Cazul lui Masuji u este delo si plu. De o a uza e di e tă u poate fi o a. Chia şi aluzia de a lua a u ite ăsu i pe t u a u pe i lita ego ie ile de ăsăto ie ale fii ei sale după odul japo ez, dete ti ii îşi au olul lo î ase e ea situa ii se et age î fi al, fii d pusă pe sea a i agi a iei sale, o st ategie e e a i teşte de u o a al lui He Ja es, Iz o ul sa u, u de la ul de p esupu e i p i i d posi ile uplu i se spul e ă de î dată e se eagă pu tul de plecare. La un moment dat, în cursul ego ie ilo , el îşi dezap o ă t e utul ăsu ă de p e au ie? ; pî ă la sfî şit se a a ăta „satisfă ut de a şti ă o i e a fă ut, a fă ut la e ea espe ti ă di ea ai u ă edi ă". Sau este a eastă asigu a e un ciot de care, sub presiunea ulpa ilită ii, se aga ă pe t u a u se s ufu da u totul, ase e ea u o a di t e o te po a ii săi la fel de iluşt i şi u u t e ut ase ă ăto ? Răspu su ile u se pot fo ula pî ă la apăt, ezita ea p o e i d di jo ul probelor, al „se elo " a e p o it toate să e o du ă la e titudi e, da se a ope ă e i¬p o . Ni i pe Ishigu o u-l satisface logica lui sau /sau; cea a lui şi/si, pe a e e-o p opu e, este poate ai g eu de a eptat. Ne ă î e, î schimb, ironia lumii plutitoa e, al ă ei efe e efuzat de a tist se î toa e î pot i a ilita tului. Cel a e este o i s ă „fa e isto ia" îi a si i şi el, ai devreme sau mai tîrziu, împotrivirea. Ideea u la g supo t î e pe ie a isto i ă a se o¬lului ost u ă adesea oamenii se es di edi ă o auză e se î toa e î pot i a lo îl p eo upă î conti¬nuare pe Ishiguro; u ai a, î o a ul Ră ăşi ele zilei, implicarea este ea î săşi pe so ifi ată, o a ul asu î d fo a u ei etafo e e pa date a profesiunii de servitor. Este ade ă at, Ste e s, a e, a ati o i d, p eia aido a fu ia lui Masuji O o, u este u se ito oa e a e şi i i asa u de a slujit ulte de e ii u este u a o iş uită. El este ajo do , adi ă o upă p i a pozi ie î s he a personalului de serviciu, ia pe so¬ ajul se it u loialitate a solută este lo dul


Da li gto , pe so aj ă uia i se at i uie u ol i po ta t î ela¬ iile di t e A glia şi Ge a ia î ti pul as e siu ii lui Hitle . Si ulta u spe ula iile î legătu ă u easla sa, u filozofia a tei de a se i, el e î pă tăşeşte destule a i ti i si, u toate ă a estea sî t f ag e ¬ta e şi lasă i p esia ă tîl ul faptelor i-a s ăpat, iti¬to ul îl poate p i epe fă ă difi ultate. La teoria „ ajo do atului", o pa odie a uza tă a î li a iei spre o eptualiza e p op ie lu ii ode e, se adaugă, de i, da la u od e du e la multiplicarea planurilor prin reflectarea lor unele în altele, recon¬struirea unui segment din istoria secolului nostru -a eleaşi de e ii e-l o sedează pe romancier, urmă ite de astă dată î spa iul e glez. Să ede ai î tîi î e te e i îşi defi eşte Ste e s odelul. Ca e a fi atributele „ ă i ii" î do e iul său pa ti ula ? Co e tate de ajo do î t -o a ie ă e pu e î aloa e tale tul o i al s iito ului, ele t imit la un cod de o po ta e t egăsit şi î o duita ideală a ge tle a ului e glez. Calitatea de a fi englez (acea JZnglishness" ce-l p eo upă şi pe Da iel Ma ti î o a ul u a elaşi titlu de Joh Fo les o e p i ă ît se poate de i e şi p ofesia lui Stevens. „Cal ul" şi „se ti e tul so ietă ii", la la gul lo î d este o a de u ase e ea se ito , sî t î ăsu ă să-i o fe e ă e ia î tîl ită î peisajul englez, singurul „ e a justifi a folosi ea a estui adje ti i pu ăto ". Situată drept criteriu de sele ie î egula e tul eslei, „de i¬tatea" se e p i ă p i stăpî i ea de si e de e i d i o pati ilă u a ifesta ea o i ă ei e o ii. Majo ¬do ul pe fe t t e uie să fie gol pe di ău t u, pe t u a se putea dă ui u totul comenzii primite. „Demnitatea" se efe ă î p i ipal la apa itatea majordomului de a nu-şi a a do a „ide titatea p ofesio ală", ge e alizează Stevens. Aşa stî d lu u ile, lupta pe t u do î di ea pe fe ¬ iu ii sau a „ ă i ii" se poa tă pe u te e afe ti : o i e i puls de a eastă atu ă t e uie î f î t. Ca ie a de a e, î lu i a teo iei sale, a a ea toate oti ele să fie ul u it, Ste e s şi-a construit-o asu î d şi i te p etî d i pe a il u ol, el p ofesio al, dar sacri-ficîndu-şi ela ii alt i te i i po ta te. Ro a ul lui Ishiguro se poate iti a o po este a uza tă, da î fo d t istă, a u ei ie i ăsu ite pî ă la dest ă a e p i efuzul de a edea î ide titatea u a ă şi alt e a de ît eul


p ofesio al, î spe ă o su ă de iş ă i şi gestu i st î se i e î hi gile „de ită ii". De d agul a estuia se dă la o pa te se ti e tul filial, ît şi şa sa u ei î pli i i î pla afe ti . I a u gul ie ii, ajo do ul lui Ishigu o dă se e ă s-a fi do it altfel, sau aşa a lăsa să se î eleagă o azul său ud de la i i. O poză se ti e tală, de î dul a esta. Ve i d î să după atîtea sple dide pe fo a e de auto o t ol şi stăpî i e de si e, el a putea să î se e şi o eli e a e de su hi gile p ea st i te şi o p o isiu e de e upe a e. Sp e sfî şitul st ălu itei a ie e, Ste e s este ispitit să-şi ple e u e hea la î de ul ă „pe t u ul i oa e i sea a este ea ai f u oasă pa te a zilei, pa tea pe a e o aşteaptă u to ii" şi ă, î e-l p i eşte, a fa e ai i e să-şi desp i dă p i i ea di sp e t e ut şi să fa ă efo tul „de a adopta u pu t de ede e ai opti ist şi de a î e a să p ofite ît ai di pli di e a ă as di zi". Da se poate o i de o op iu e a e să-i apa ¬ i ă pe de-a- t egul ? E e i iile de a dep i de a ta de a glu i şi a spu e o e de duh, de a a ea p o ptitu¬dinea replicii cînd o e e o azia, sau altfel spus, î e ¬ ă ile de a fi Ia î ăl i ea oului stăpî , a e i a ul Fa ada , i di ă a eeaşi dispo i ilitate de a asu a u ol. Ste e s se do edeşte la fel de silito , u ai odelul u at este dife it. De u de şi ironia ce su i ează dis u sul său autoli iştito . Prin formalismul ce-i este p op iu, p ofesia lui Ste e s plasează e iste a sa întrun mod mai pregnant la i elul apa e elo , al sup afe ei eului. o hi alî du-l cu a esta. Da ă el as u de e a este doa st ăda ia a, su i pe iul de ită ii, igo ile odului p ofesio al sa p i eas ă depli ă satisfa ie. P otago istul di Ră ăşi¬ ele zilei se deose eşte, aşada , de pe so ajele japo eze di o a ele precedente: în cazul acestora, ritualul comportamentului fie el şi a i atu izat a io ează asup a li ajului, odifi î du-i se sul p i oi se i¬fi a ii pe a e le suge ează. Pe t u Ste e s, î s hi , poza pa e să fie totul, ep oş pe a e i-l ad esează î e aspe a ea sa do işoa a Ke to , e oită să se dea ătută î încercarea de a-l o liga să e u e la apa¬ e ele î t e i ute u atîta a ega ie şi să dialogheze u ea şi altfel de ît de la „majordom" la „i te de tă". Ni i u e dez ăluie ai i e lipsa de su sta ă a eului lui Ste e s de ît p efe i a sa pe t u lişeul e al. Co e io alis ul dus la e t e i p i ă felului său de a o i u a a te a tifi ial p o u at, e la î d a eeaşi p e iozitate şi di pa tea i te lo uto ului. î ulte p i i e, o e sa ia sa u


do işoa a Ke to se poate iti a o pa odie a fo ulelo de polite e carac¬teristice limbii engleze literare, într-un alt sens, limbajul majordomului, deprins din lectura romanelor senti¬mentale „scrise într-o e gleză î g ijită", u „ ulte dialogu i elega te", sus i e ideea u la gă i ula ie î lite atu a o te po a ă, da e p i ată u aplo la e ea sa şi de Os a Wilde, ă ia a, ealitatea i ită lite atu a sau a ta, şi u i e s. Defi i du-se a i î d de fo ă şi apa e e şi de i a fii d î t -o ai a e ăsu ă depe de tă de li aj, ide titatea e apa e a e a o st uit u u ă ştii ă. Cî d u se etalează a ata e, ea a e şa sa să e efi ieze de a est p o es. Cu altfel e istă Ste e s î i ti itatea spa iului său de ît e e sî du-şi a e tul şi e p i a ea elega tă, adi ă fa i î du-şi o identitate? Tot la u te t e u ge Ste e s şi î ălăto ia de îte a zile î t ep i să î pa tea de sud- est a A gliei, pe u t aseu ide tifi a il pe o i e ha tă, î tî plă ile e-i e i ate ia se pet e î să î afa a a estuia, el ăzî du-se e oit să p i eas ă lu u ile şi u o hii săi, u u ai u ei ai lui Ja e S o s, autoa ea elo şapte olu e u titlul The Wo de of E gla d. I elata ea sa, a e î p u ută fo a ju alului de ălă¬to ie, se î pletes laolaltă u spe ula iile pe te a pro¬fesiei de ajo do , atît i p esiile e e te, o e sa iile u oa e ii lo u ilo izitate, ît şi o e te di t e utul î depă tat, et ăite î e o ie. Fa ă de e e i e tele di ia a politi ă „a tuală" ig o ate de Ste e s e u sia are loc în iulie 1956, anul cînd se p odu e iza legată de a io aliza ea Ca alului Suez, t e ută su tă e e, u i să e a e u ii o e tato i , t e utul său p ezi tă u i te es apa te. Pozi ia sa p i ilegiată de-a lungul mai ulto de e ii de u ge di p o i itatea sa fa ă de „centrul o ii". Ce î sea ă a o upa u ase e¬ ea lo el e i fo ează u p ofesio alis : i po ta a u ui ajo do o dete i ă p eze a sa î ulisele isto iei, a olo u de se pu î iş a e e a is ele e o de la şa a ile s hi ă i. Este, i se at age ate ia, u alt ite iu de e alua e de ît el al ge e a iei p e e¬de te, î o hii ă eia o ta a gul, adi ă t eapta o upată î t -un moment sau altul, „scara" fii d i agi ea dis¬lo ată ai apoi de „ oată". I te esul stî it de o a ezidă, fă ă î doială, şi î se e a isto i ă pe a e eo propune (subminînd-o î a elaşi ti p , î dato ată a i ti ilo u ui ăt î ajo do şi a î d de-a face cu evenimentele ce au premers cel de-al doilea


ăz oi o dial. Fi eşte, e ¬t ul ate iei ă î e lo dul Da li gto , pe so ajul slujit u loialitate oa ă. La î dul său, a esta se eşte o auză politi ă: îi î les eşte Ge a iei, î pe ioada e u ează p i ului ăz oi o dial, să sta ileas ă o se ie de o ta te u foştii săi ad e sa i, ai ales u Ma ea B ita ie. Loc al unor întîl i i eofi iale î t e diplo a i ge a i şi pe soa e i flue te ita i e, ît şi al u ei o fe i e i te a io ale, Da li gto hall de i e u timpul un autentic „ e t u al o ii", o at i e a politi ii eu ope e. Ca ul i s iito i o te po a i e e u g la eveni¬mentul istoric pentru a-l pa odia, Ishigu o e ofe ă o e siu e de u de u lipseşte efe tul o i . A edea î t u i ile u de se hotă ăşte soa ta Eu opei şi a lu ii di pe spe ti a u ui ajo do î sea ă a a a do a din start punctul de vedere autorizat şi, o data u el, şi logi a e e i e tului isto i . Haza dul sau faptul ese ¬ ifi ati î tă es u eo i ai g eu de ît a gu e tul. Hotă î i u e o e o se i e sî t ezultatul u ei i p esii de o e t, fă ă legătu ă u o ie tul supus deli e ă ii. O argi tă ie i e lust uită, iată, i te i e de isi î u sul isto iei, fii d î ae ăsu ă ăs¬pu zătoa e pe t u o ap opie e poiliti ă la i el î alt. La Da li gto hall, politi ie i şi diplo a i a io ează după alte eguli de ît ele o se ate î dreptul numelui lor în manualele de istoric. Este azul să o se ă , totuşi, ă Ishigu o u e ge atît de depa te a u ii di t e o te po a ii săi a e¬ i a i u su i a ea te tului isto i . Co i ul e ezultă di odalitatea de o p o ite e a auzalită ii - înlo¬cui ea dete i ă ii isto i e p i a ale ea ii o e eşti disp opo io ate a i po ta ă fa ă de e e i e tele e le u ează — u odifi ă ese ial i agi ea asup a pe ioadei aşa u o „şti ". Chia da ă di opti a ajo ¬do ului e pli a ia e t ezeşte hazul, li iile de fo ă se păst ează. De alt i te i, i iati ele lo dului Da li gto , a şi î t eaga a pa ie desfăşu ată, îşi au o oti a ie î o side e tele eti e at i uite A gliei î pe ioada i te ¬ eli ă. Nu al ii de ît isto i ii au o it desp e s upulele orale ale Ma ii B ita ii di p i i a t ata e tului du la a e, după î f î ge e, a fost supusă Ge a ia. P i o di iile i puse se î ăl au î o hii u o a legile fai play-ului ita i . Ase e ea a iu i stau la aza a iu ilo î t ep i se de lo dul Darlingto . De u a lui edi ă şi o estitate, ajo do ul său de otat u


p egetă să e î edi eze, i fo î du- e î a elaşi ti p şi de e e i ile sale asup a u o de izii a it a e şi dis i i ato ii. Ca epli ă e gleză a lui Masuji O o, aşa u i se a ată înd avem în vedere i pulsu ile o este î i tutea ă o a a io ează, stăpî ul lui Ste e s i di ă o dată î plus at a ia lui Ishigu o pe t u esu sele i o i e ale i pli ă ii de a est tip : a tul u a se soldează u u ă i e o t azi , u eo i î t -un mod brutal, i te iile i i iale. Da ă ei a gaja i sî t p i şi î t -un asemenea joc, de i ă este şi ai itatea lo . Nu u ai lo dul Da li gto , da şi ul i di a tu ajul său e elează î ig o a ă. O i u , sî t pasi ili de a eastă a uza ie da ă p i i lucrurile din punctul de vedere al politicianului profe¬sionist. Distribuit în acest rol este diplomatul american, iar cuvintele sale sînt lipsite de echivoc: „Nu sî te i alt e a de ît u g up de isăto i ai i", li se ad esează el pa ti ipa ilo la o fe i a i te a io ală, eofi¬ ială, î fa oa ea Ge a iei. Desp e lo dul Da li gto găseşte pot i it să afi e : „Un gentleman englez clasic. Cumsecade, i stit, i e i te io at, î să î ăl i ea sa ai i de fa ă este u a ato . Este u a ato , ia astăzi p o le ele i te a io ale u ai ad î o pe¬te a ge tle e ilo a ato i ... Ai i, î Eu opa, a e i e oie de p ofesio işti a e să ă ezol e t e u ile", î u ătu a lo dului ast şi pudi o d, î d t e uie să-l i i ieze pe tî ă ul Ca di al î „lu u ile lu eşti", îşi a e desigu i o ia ei. T e ută î sea a se ito ului edi ios, u ai pu i ast şi pudi o d, difi ila î da¬to i e de la şează u la de o e te hila e. Di pe spe ti a o i ă, ele pu î lu i ă a eeaşi i o e ă de al ă ei pe i ol, ai ales î d este vorba de u politi ia , a e tizează diplo atul a e i a . Asemenea romanului ce l-a p e edat, Ră ăşi ele zilei at i uie o oti a ie o estă i i iati ei de a e i î ajuto ul a tului de aşte e a ilita is ului î Japo ia şi, espe ti , a azis ului î Ge a ia. Ni i ai tî ziu u a edi ă şi si ul o oa ei u se o at ofia, da odată ase ite u ui u s pe a e u-l mai pot o t ola, a este o ile i pulsu i se ăd eduse la eputi ă. Chia atu i î d sî t do ite, a iu ile epa ato ii u sî t posi ile, eea e aşază oti a ia i i ială î t -o altă lu e. Sî t ulte la u ă î t e ă ile idi ate de a est o a . Ca î toate ă ile pe care ni le-a ofe it pî ă a u tî ă ul s iito , el îşi des ope ă poate el ai î se at ost al său î a-l încuraja pe citito să u se ai agate de e titudi i


li iştitoa e şi să se dep i dă, î s hi , să a u e ălul î doielii şi asup a ade 㬠u ilo ehi ulate a ata e. Că i i di e i e de a eastă lu e u este invulnerabil — loialitatea oa ă va atîrna greu în logica di a e se aşte te tul de fa ă, u e e i iu apti a t de a epta e a î fă işă ilo dife ite su a e se p ezi tă a elaşi lu u p i it di u ghiu i opuse, ît şi de fa ilia iza e u posi ilitatea a opi ii e se at ap î ap să se i fi e şi o fi e deopot i ă atu i î d pe p i ul pla t e e situa ia pa ti ula ă sau „cazul". Altfel spus, în lo ul jude ă ii o fo ă eia e este al u poate fi eg u, i se p opu e o epeta e o sta tă ă i i u se î ad ează pe depli î atego ia „alb" sau în categoria „ eg u", ă totul, fii d şi al şi eg u, u este pe de-a-ntregul alb, nici pe de-a-ntregul negru. Kazuo Ishiguro ne-a o i s ă u-i sî t st ăi e p o le ele lu ii este u s iito u ha şi i agi a ie deose it de ie. Geta Dumitriu Bucu eşti,

ode e, ă

Kazuo Ishiguro, Ramasitele zilei  

Aparut in Anglia, in 1989, romanul a primit in acelasi an prestigiosul Booker Prize si a fost transpus cinematografic, in anul 1993, de regi...

Kazuo Ishiguro, Ramasitele zilei  

Aparut in Anglia, in 1989, romanul a primit in acelasi an prestigiosul Booker Prize si a fost transpus cinematografic, in anul 1993, de regi...

Advertisement