Issuu on Google+

Opinia naþionalã

Ziua Pãcãlelilor Când lumea se þine de farse, mai mult sau mai puþin de râs! Nu e pãcãlealã! Ziua Pãcãlelilor are origini îndelung disputate, istoricii considerând cã obiceiul farselor este o împletire de obiceiuri populare locale, specifice fiecãrei þãri, cu legende strãvechi. La români, aceastã zi este cu atât mai savuratã, cu cât se poate sãrbãtori ºi onomastica unuia dintre cele mai îndrãgite personaje ale folclorului românesc, Pãcalã. Despre pãcãleli mai mult sau mai puþin celebre, mai mult sau mai puþin amuzante (depinde din ce unghi le priveºti – al pãcãlicilor ori al pãcãliþilor!) vã relatãm în pagina 8.

Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional

Director: Mioara VERGU-IORDACHE Anul 21, nr. 615, 1 aprilie 2013, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro

Limba românã este patria mea

Diploma de merit ºtiinþific pentru Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport Conferinþa naþionalã cu participare internaþionalã

NOI

Actualitãþi, tendinþe ºi creativitate în ºtiinþele motricitãþii umane

La noi sunt codri verzi de brad ªi câmpuri de mãtasã; La noi atâþia fluturi sunt, ªi-atâta jale-n casã. Privighetori din alte þãri Vin doina sã ne-asculte; La noi sunt cântece ºi flori ªi lacrimi multe, multe...

Octavian Goga

1 aprilie 1881 - 7 mai 1938

Pe boltã, sus, e mai aprins, La noi, bãtrânul soare, De când pe plaiurile noastre Nu pentru noi rãsare... La noi de jale povestesc A codrilor desiºuri, ªi jale duce Murãºul, ªi duc tustrele Criºuri.

ªi fluturii sunt mai sfioºi Când zboarã-n zãri albastre, Doar roua de pe trandafiri E lacrimi de-ale noastre. Iar codrii ce-nfrãþiþi cu noi κi înfioarã sânul Spun cã din lacrimi e-mpletit ªi Oltul, biet, bãtrânul...

La noi nevestele plângând Sporesc pe fus fuiorul, ªi-mbrãþiºându-ºi jalea plâng ªi tata, ºi feciorul. Sub cerul nostru-nduioºat E mai domoalã hora, Cãci cântecele noastre plâng În ochii tuturora.

Avem un vis neîmplinit, Copil al suferinþii, De jalea lui ne-am rãposat ªi moºii, ºi pãrinþii... Din vremi uitate, de demult, Gemând de grele patimi, Deºertãciunea unui vis Noi o stropim cu lacrimi... Pagina 5

Miºcarea miºcãrilor sau miºcãrile miºcãrii Pagina 3 Prof. univ. dr. Ioan Lador a oferit Facultãþii de Educaþie Fizicã ºi Sport din cadrul Universitãþii Spiru Haret, din partea Societãþii ªtiinþei, Excelenþei Umane ºi Sportului Universitar din România, DIPLOMA DE MERIT ªTIINÞIFIC pentru cercetarea prezentatã în cadrul competiþiei ºtiinþifice la nivel naþional cu drept de participare internaþionalã

Cercetarea ºtiinþificã europeanã azi

„A treia cale” de dezvoltare economico-socialã

Haretiºti cu care ne mândrim! Costel PΪLAC, student în anul III, specializarea Informaticã, Facultatea de Matematicã ºi Informaticã, coautor al aplicaþiei Biblioteca 2.0: Este unul dintre proiectele la care am lucrat împreunã cu lector univ. drd. Alexandru Averian; programul este mai mult decât o aplicaþie de date. Programul este fãcut complet de la zero. Biblioteca 2.0 – pagina 3

Prof.univ.dr. Emilian M. DOBRESCU Economia socialã de piaþã a fost, în perioada elaborãrii doctrinei ºi aplicãrii ei, numitã ºi considerat㠄a treia cale” de evoluþie economicã ºi socialpoliticã. Dupã succesele remarcabile ale aplicãrii economiei sociale de piaþã în Canada, Germania, Suedia ºi chiar Japonia în perioada postbelicã, s-au cristalizat opinii care au teoretizat acest efort aplicativ sub numele deja consacrat de „a treia cale”. Dupã transformãrile social-politice central ºi est-europene, ce au culminat cu schimbãrile aduse de anul 1989, „a treia cale” a fost intens mediatizatã ºi în þãrile care renunþaserã la experimentul economiei centralizate, de comandã. În anii ’90, „a treia cale” s-a impus în Occident reflectând o schimbare strategicã a ideologiei partidelor de stânga din þãrile vest-europene, impusã de modificarea politicilor lor tradiþionale, în pas cu transformãrile istorice operate în arhitectura postbelicã a

bãtrânului continent. Politicile de stânga ºi de dreapta, tradiþionale în Occident, aratã douã tipuri de înþelegere a capitalismului: conservatorismul de dreapta, ce acþioneazã pe principiile fundamentale ale pieþei, în timp ce aripa de stânga, în diferitele ei modalitãþi de manifestare, scoate în evidenþã justiþia socialã prin politici de redistribuire a bunurilor, cum ar fi politicile de naþionalizare sau extinderea statului bunãstãrii („welfare state”). În timpul mandatelor fostului primministru britanic Margaret Thatcher ºi a ex-preºedintelui SUA, Ronald Reagan, a fost promovat un nou tip de conservatorism, bazat pe filosofia individualismului ºi economia de schimb. Partidele politice de stânga, occidentale, s-au descoperit a fi într-un declin, fiind forþate sã-ºi înlocuiascã gândirea ºi politicile ideologice tradiþionale. (Continuare în pag.4)

Diana NITREANU, absolventã a Facultãþii de Arhitecturã, promoþia 2010, „pãrinte” al ºcolii Parametrica. Este un proiect foarte interesant, o ºcoala de design computaþional sau design de calcul, (o disciplinã de aplicare a abordãrilor computaþionale în probleme de design), arhitecturã avansatã ºi fabricaþie digitalã, nãscut în cadrul Laboratorului de Arhitecturã. Ceea ce este remarcabil este cã toþi cei patru membri sunt absolvenþi ori studenþi ai Universitãþii Spiru Haret. Proiect cu deschidere cãtre piaþa internaþional㠖 pagina 3

Cetãþean european

•• •• •

Campania Comisiei Europene E dreptul tãu! Acþioneazã! Plãþi pentru lucrãtorii concediaþi, printre care ºi din România România - în faþa Curþii de Justiþie a UE Combaterea traficului cu arme de foc Condiþii de muncã privind personalul casnic Pagina 6

Mioara VERGU-IORDACHE Toatã lumea ºtie, pe partea dreaptã a eºichierului politic românesc este mare zarvã. Se divide, se adunã, se înfiinþeazã, încã nu se desfiinþeazã…Toatã aceastã hãrmãlaie pentru cã, deºi poporul român ar fi „de dreapta”, nu existã pe aceastã parte o forþã care sã coaguleze energiile. Haida, de! Citez din memorie: 54 la sutã dintre cetãþenii cu drept de vot nu au avut cu cine sã voteze, nu ºi-au gãsit exprimate opþiunile. Dar cine i-a împiedicat sã se exprime? Cine le-a pus piedicã sã se înscrie într-o formaþiune (aºazis) de dreapta ºi sã-ºi impunã punctul de vedere?! De criticat, criticãm toþi. Clasa politicã e vai mama ei, gândim ºi rostim toþi (minus ea, clasa politicã), dar când e la o adicã, suntem extrem de ocupaþi cu gunoiul de sub preºul individual. Sau nu. Bunele intenþii sau doar orgoliul exacerbat, neînþelegerea democraþiei, interpretarea pasionalã ºi nu raþionalã a evenimentelor riscã sã fãrâmiþeze ºi mai mult firava dreaptã. Este ca ºi cum, dreptaci fiind, pentru cã nu reuºim într-o întreprindere domesticã, ne tãiem mâna, cu speranþa cã vom face din stânga dreapta. ªi aºa apar lucrurile stângace… Nu ºtiu de unde pânã unde se socoteºte cã ACTUALUL popor român este de dreapta, când pãmânturile stau pârloagã, ºi acolo unde este recoltã se furã din pârg pânã la maturitate, gardurile ºi casele stau sã cadã pe… poporul român, coada este uriaºã la ajutoare sociale, locurile de muncã sunt foarte selectiv acceptate, când disciplina ºi competenþa sunt un moft…Sigur, nu generalizez pentru cã aº greºi faþã de numeroºii indivizi, care, fãrã sã se legitimeze de dreapta sau de stânga, muncesc cu competenþã, disciplinaþi, nu întind mâna la tãtucul-stat. Sã fie vorba de deceniile comuniste, de mutaþiile intervenite în conºtiinþa oamenilor?! Sau vorbim de rolul educaþiei – ºcoalã, familie, societate (limbaj de lemn? Poate, dar mai bine lemn sãnãtos decât rumeguº mucegãit!)? Oricum, chiar fãrã o fermã orientare politicã, poporul român, se vede cu ochiul liber, este divizat în cel puþin douã tabere inegale, la care se adaugã internauþii intelectuali, oamenii tineri prin spirit, dar pe care, încântatã de speranþa pe care aceºtia o oferã, de aerul proaspãt al gândirii lor, i-aº dori coborâþi în piaþa publicã, i-aº dori reali ºi nu virtuali. Miºcarea miºcãrilor sau miºcãrile miºcãrii (într-un cerc închis) din ziua de azi îmi e teamã cã o sã ameþeascã ºi mai tare un popor anemiat de lupte politice sterile, de alarme inconºtiente, de lipsa de criterii ºi de valori. Dupã umila mea pãrere, renaºterea, scuturarea de trecut, de patimi se poate realiza doar prin competenþã, muncã cinstitã, optimism, încredere, generozitate. Doar aºa vom ieºi din cercul vicios…


pag. 2

615 – 1 aprilie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

STUDENÞII ÎNTREABÃ. PROFESORII RÃSPUND Astãzi, rãspunde lect. univ. dr. Florin VARTOLOMEI, Facultatea de Geografie

SUBDIVIZIUNILE OCEANULUI PLANETAR

1

9

Ce sunt strâmtorile? Ce înseamnã, de fapt, Oceanul Planetar? Oceanul Planetar este o unitate acvaticã cu extindere globalã, Strâmtorile sunt porþiuni înguste ale oceanului, care îndeplineºte urmãtoarele caracteristici generale: • prezintã delimitate de douã pãrþi de uscat, unind douã mãri vecine continuitate (din orice punct al oceanului se poate ajunge în oricare sau o mare ºi un ocean ca, de exemplu, Strâmtoarea alt punct, fãrã a strãbate uscatul); • suprafaþa lui coincide cu suprafaþa Gibraltar. geoidului; • oceanele, în cea mai mare parte a lor, nu suferã direct influenþa þãrmurilor ºi continentelor care le înconjoarã. Marea este unitatea acvaticã cea mai rãspânditã în cadrul oceanelor. Este marcatã, la nivel mondial, o datã prin care Care sunt caracteristicile acestora? omenirea sã conºtientizeze importanþa Oceanului Mãrile au condiþii de existenþã deosebite de ale Planetar? oceanelor. În general, mãrile se aflã sub influenþa Ziua Oceanul Planetar se este de a le oferi oamenilor ºansa condiþiilor locale ale maselor continentale care le sãrbãtoreºte la 8 iunie, începând sã înveþe. Multe persoane nu-ºi încadreazã ºi ale zonelor oceanice cu care sunt în legãturã. din 1992, de la summit-ul mondial dau seama de abundenþa de vietãþi Regiunile abisale, în mãri, sunt slab reprezentate sau de la Rio de Janeiro din Brazilia, care trãiesc în apã ºi de consecinþele lipsesc complet; unele mãri sunt dezvoltate doar pe însã nu este încã recunoscutã drept pe care le au factorii antropogenici platforma continentalã (Marea Nordului, Marea sãrbãtoare internaþionalã de cãtre asupra lor. Al treilea obiectiv este Mânecii), þãrmurile lor sunt limitate de un singur continent Organizaþia Naþiunilor Unite. La acela de a schimba stilul de viaþã al sau de o zonã continentalã unitarã sau de insule. data declarãrii, erau definite patru oamenilor ºi percepþia acestora Comunicarea cu oceanul se face mai mult sau mai puþin obiective. Primul obiectiv este asupra mãrilor ºi oceanelor. Cel imperfect, datoritã pragurilor sau strâmtorilor care nu acela de a acþiona în fiecare clipã, de-al patrulea obiectiv major este permit schimbul de ape cu regiunile adânci ale oceanelor. de a schimba perspectiva de a sãrbãtori. Fie cã oamenii cetãþenilor, încurajându-i sã se locuiesc pe þãrm sau nu, pot Ce suprafaþã ocupã gândeascã la ce semnificã marea participa la orice eveniment care mãrile în cadrul oceapentru ei ºi la ce are ea de oferit are scopul de a promova îngrijirea nelor din care fac parte? oamenilor. Al doilea mare obiectiv oceanelor. Suprafaþa ocupatã de mãri, în cadrul Oceanului Planetar, este Se poate vorbi de Ce este oceanul de 74,8 mil. km2 (20%). Raporsub-diviziuni la propriu-zis? tate la principalele oceane, nivelul Oceanului Oceanul este o mare întindere de Oceanului Pacific îi aparþin Planetar? apã pe glob, separatã de continente, 32,8 mil. km2, Oceanului Atlantic O primã subdivizare dar comunicând larg cu celelalte 18,48 mil. km2, Oceanului Indian „tipologicã”, dar ºi regionalã oceane; are un regim atmosferic ºi 13,21 mil. km 2ºi Oceanului este aceea în: oceane ºi mãri. curenþi de apã proprii, o repartiþie Arctic 10,31 mil. km2 (mai mult Subunitãþi mai mici ale specificã a temperaturii ºi salinitãþii de 2/3 din suprafaþa sa). Oceanului Planetar sunt ºi  apelor pe orizontalã ºi verticalã. golfurile, strâmtorile  Relieful submarin este complex, fiind Existã deosebiri ºi bãile. Acestea din urmã reprezentat prin platforma contimajore între mãrile pot fi socotite, cel mai nentalã, povârniºul continental de pe glob? adesea, ca pãrþi ale unui (taluzul), câmpie pelagicã ºi fose ocean sau mare. Mãrile se deosebesc mult între abisale. ele în ceea ce priveºte poziþia lor geograficã, originea, raporturile cu La nivel mondial, în lumea oceanografiei, existã o dezbatere cu privire la recunoaºterea existenþei unui oceanele, caracteristicile fizice ºi chimice. Fiecare mare are o al cincilea bazin oceanic. Care este acesta? circulaþie proprie, distribuþie a Oceanul Antarctic este un Atlantic, Pacific ºi Indian se temperaturii, salinitãþii, forme de corp de apã care înconjoarã extind pânã la Antarctica. Doar viaþã specifice. continentul Antarctica. El este 28 din cele 193 naþiuni ale lumii al cincilea mare ocean ºi a fost au participat la sondajul Care sunt criteriile ultimul clasificat astfel, fiind organizat de cãtre IHO în 2000, de clasificare a acceptat printr-o decizie a ºi doar 18 au votat în favoarea mãrilor? Organizaþiei Internaþionale noului nume, „Oceanul Antarctic”. Deoarece mãrile prezintã foarte Hidrografice, IHO în 2000. Doar 14 voturi au fost plasate Aceastã schimbare reflectã în favoarea stopãrii oceanului la multe caractere, variate ºi specidescoperiri recente în linia imaginarã la 60 de grade de fice, s-a încercat tipizarea lor, oceanografie, în special despre latitudine, celelalte 14 voturi fãcându-se diferite clasificãri care curente oceanice. Alte surse, fiind în favoarea plasãrii limitei au la bazã anumite criterii. Un criprecum National Geographic oceanului la 35 de grade sud, o teriu foarte folosit este dupã aºeSociety din SUA, continuã sã latitudine echivalentã cu Marea zarea geograficã. Existã multe alte demonstreze cã oceanele Mediteranã din emisfera nordicã. criterii de clasificare a mãrilor, cum ar fi: geneza, temperatura apelor etc. Ce este marea, ca subdiviziune a Oceanului Planetar? Cum se clasificã Marea este o întindere de apã mai micã, aproape închisã mãrile dupã (Marea Mediteranã, Marea Roºie), care comunicã cu Oceanul Planetar aºezarea geograficã? prin strâmtori de lãþimi variabile, puþin adânci, care nu permit schimbul Dupã acest criteriu, mãrile se cu apele din regiunile adânci ale oceanelor. Majoritatea mãrilor se dezvoltã pe platforma continentalã (Marea Nordului, Marea Mânecii, împart în: mãri mãrginaºe sau Marea Balticã), prezentând insule ºi peninsule, adicã urme ale bordiere, mãri continentale ºi continentului. Termenul de mare s-a extins, oarecum impropriu, ºi mãri închise. • Mãrile mãrginaºe sau asupra acelor întinderi de apã din interiorul continentului care nu au nicio legãturã cu oceanele. Aºa sunt, de exemplu, Marea Caspicã, bordiere sunt situate la marginea Marea Aral, Marea Moartã, care au mai mult caracteristici de lacuri bazinelor oceanice, cu care ºi care provin din vechi mãri ce s-au „stins” pe parcursul evoluþiei comunicã prin strâmtori largi ºi adânci, care le dau posibilitatea, geologice ºi din care au rãmas numai aceste resturi. într-o anumitã mãsurã, sã ia parte la viaþa oceanelor (exemple: Ce sunt golfurile? În oceanografie se folo- Marea Chinei de Est, Marea seºte ºi termenul baia. Golfurile sunt pãrþi ale oceaJaponiei, Marea Nordului). Ce semnificã acesta? nelor sau mãrilor care pãtrund, mai • Mãrile continentale pãtrund mult sau mai puþin, în interiorul Baia este un golf mai mic ce mult în continent ºi nu comunicã uscatului, complet deschise spre þine de un ocean sau mare ºi poate cu oceanul decât printr-o larg ºi rãmase sub influenþa directã fi delimitat spre larg numai de o strâmtoare îngustã ºi puþin adâncã a apelor marine. De exemplu, peninsulã sau insulã. (exemple: Marea Balticã, Marea Golful Gascogniei (Biscaya), Când o baie este adãpostitã de Mediteranã, Marea Neagrã). Golful Guineei, Carpentaria, vânturile din larg, închisã prin • Mãrile închise nu au niciun Marele Golf Australian. diguri, servind la adãpostirea fel de legãturã directã cu oceanul Când un golf este mult alungit ºi navelor poartã numele de radã. ºi se asemãnã mai mult cu lacurile prins între uscãturi, poartã numele Totuºi nu existã o deosebire netã (exemple: Marea Caspicã, de canal (ex.: Canalul Mânecii). între baie ºi golf. Marea Aral).

10

2

11

3

15

Cum se clasificã mãrile dupã genezã? Clasificarea mãrilor dupã genezã împarte bazinele marine în douã grupe: • Mãri epicontinentale, care sunt situate pe platforma continentalã ºi s-au format prin transgresiunea apelor asupra uscatului având, de obicei, adâncimi mici (exemple: Marea Balticã, Marea Albã, Marea Ciukotsk, Marea Galbenã, Marea Mânecii). • Mãri tectonice, care s-au format prin prãbuºirea unor porþiuni de uscat (rifturi, subducþii etc.); ele au adâncimi mari (exemple: Marea Roºie, Mediterana Europeanã, Marea Caraibilor).

16

Cum se clasificã mãrile dupã temperatura apelor? Temperatura apelor de suprafaþã constituie un criteriu de clasificare foarte important. Dupã temperaturã, mãrile se împart în: • Mãri polare, a cãror temperaturã la suprafaþã nu depãºeºte 5°C (exemple: Marea Kara, Marea Laptev, Marea Beaufort, Marea Ross, Marea Weddell). • Mãri subpolare, care au temperatura de suprafaþã întotdeauna mai micã de 10°C (exemple: Marea Ohotsk, Marea Bering, Marea Labradorului). • Mãri temperate reci, a cãror temperaturã de suprafaþã nu depãºeºte 18°C (exemple: Marea Norvegiei, Marea Nordului, Marea Balticã, Marea Tasman).• Mãri temperate calde, cu temperaturi de 23°C ºi chiar mai mult vara, de 25°…27°C (exemple: Marea Mediteranã Europeanã, Marea Japoniei, Marea Galbenã, Marea Neagrã). • Mãri intertropicale, cu temperaturi întotdeauna mai mari de 23°C, atingând frecvent 20°…30°C (exemple: Marea Roºie, Marea Arabiei, Marea Chinei de Sud, Marea Caraibilor, Marea Mediteranã Asiaticã).

MÃRILE ADIACENTE BAZINELOR OCEANICE

4

12

5

13

6

14

7

8

Opinia

naþionalã

ISSN 1221-4019 ºi ISSN 1841-4265 (online) www.opinianationala.ro www. facebook.com/opinianationala

Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti Telefon/fax: 021 316 97 91 Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87, interioare 168 ºi 169 e-mail: opinia@spiruharet.ro; on@spiruharet.ro

REDACÞIA:

Mioara Vergu-Iordache, Gabriel Nãstase (redactor ºef), Mihãiþã Enache (fotoreporter), Vasilichia Dinu, Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP). Stimaþi cititori, Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.

REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ este editatã de FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE Tiparul executat de TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI ROMÂNIA DE MÂINE

Solicitãri de abonamente, cu plata prin mandat poºtal sau dispoziþie de platã, se pot adresa serviciului de difuzare. Strada Fabricii nr. 46 G, sectorul 6, Bucureºti. Telefon 021.316.97.88/ int.108.


615 – 1 aprilie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport

Conferinþa naþionalã cu participare internaþionalã

Actualitãþi, tendinþe ºi creativitate în ºtiinþele motricitãþii umane

Viaþa academicã în Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport din Universitatea Spiru Haret împleteºte armonios activitatea didacticã cu cea de cercetare ºtiinþificã. Cadrele didactice respectã misiunea academicã a facultãþii, cercetarea fiind o preocupare permanentã. Pentru corpul universitar din facultate, cercetarea în domeniul educaþiei fizice ºi sportului oferã o plajã largã de investigare, ce se poate disemina în diferite activitãþi specifice. În acest sens, toate cadrele didactice din Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport au participat la a II-a Conferinþa Naþionalã cu participare Internaþionalã Actualitãþi, tendinþe ºi creativitate în ºtiinþele motricitãþii umane. Genericul conferinþei a fost o provocare pentru corpul academic care a experimentat idei inedite ºi creatoare, cu intenþia de a intergra rezultatele obþinute în activitatea didacticã, teoreticã ºi, mai ales, practicã. Conferinþa s-a desfãºurat sub preºedinþia de onoare a rectorului Universitãþii Spiru Haret, conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea, preºedinte al conferinþei fiind decanul facultãþii, conf. univ. dr. Georgeta Niculescu. Prof. univ. dr. Doinel Dinuicã, prorector al universitãþii, a adresat participanþilor un mesaj din partea conducerii universitãþii. Articolele înscrise la conferinþã au fost avizate de comitetul ºtiinþific, format din specialiºti consacraþi ai domeniului, care îºi desfãºoarã activitatea în universitãþi din Croaþia, Grecia, Serbia, Turcia ºi România. Evenimentul, derulat la sediul facultãþii, a fost organizat în trei secþiuni: Educaþie fizicã ºi sportivã, Kinetoterapie ºi motricitate specialã ºi Varia. Comunicãrile au fost susþinute prin tehnologie modernã, prezentare oralã în

pag. 3

Let’s Talk Business, Let’s Talk Life Joi, 28 martie 2013, în Sala Studio a USH a avut loc conferinþa Let’s Talk Business, Let’s Talk Life, organizatã de cãtre Clubul de Afaceri Viitori Manageri, pentru studenþii Universitãþii Spiru Haret ºi cei ai Academiei de Studii Economice Bucureºti. Subiectul dezbãtut s-a referit la importanþa motivãrii, pe care trebuie sã o avem în orice activitate pe care o întreprindem. Invitat sã le vorbeascã studenþilor despre acest subiect a fost Augustin Drãgan, antreprenor de succes, fondatorul ºi managerul unor companii de consultanþã în domeniul IT. Acesta a prezentat un domeniu revoluþionar, numit Cloud Computing, care poate fi un element cheie pentru cei care au o idee de aplicaþie on-line. Institutul Cervantes a oferit participanþilor filmul spaniol Tapas. Mesajele filmului au fost diverse, fãcând legãtura dintre economia subteranã ºi economia realã, dar ºi dintre viaþa cotidianã ºi diversitatea modalitãþilor prin care oamenii pot obþine câºtiguri, atât pe plan personal, cât ºi financiar. (M.E.)

Facultatea de Arte

ªcoala altfel

Sã ºtii mai mult, sã fii mai bun!

power point ºi poster. Interesul cercetãrilor în specialitatea educaþie fizicã ºi sport a vizat actualizarea procesului de evaluare a activitãþii de educaþie fizicã ºcolarã, motivaþia studenþilor pentru pregãtirea profesionalã în domeniu, evaluarea capacitãþii de efort ºi refacere, rolul educaþiei în formarea personalitãþii tinerilor. Cadrele didactice au fost preocupate de studiul unor aspecte legate atât de performanþa în ramuri sportive precum: atletism, gimnasticã aerobicã, handbal, tenis, volei, cât ºi de managementul agresivitãþii pe terenurile de sport. Secþiunea kinetoterapie a adus noutãþi în registrul recuperãrii traumatismelor locomotorii, prin intermediul unor tehnici moderne de electroterapie asociate exerciþiului fizic. Participanþii, cadre didactice ºi studenþi, s-au bucurat de prezenþa distinsului psiholog prof. univ. dr. Mihai Golu membru titular al Academiei Oamenilor de ªtiinþã, membru al Asociaþiei Psihologilor din România. Simpatizant ºi cercetãtor al domeniului sportiv, prof. univ. dr. Mihai Golu a avut o alocuþiune atractivã, care a subliniat interacþiunea dintre sfera biologicã-motricã ºi psihologicã a sportivilor, fundament condiþional al motricitãþii umane.

Facultatea de Matematicã ºi Informaticã

Biblioteca 2.0.

• Programul este fãcut complet de la zero, afirmã Costel Pîºlac, student în anul III, specializarea Informaticã, Facultatea de Matematicã ºi Informaticã Miercuri, 27 martie 2013, la sediul Universitãþii Spiru Haret din str. Ion Ghica nr. 13, a avut loc Seminarul de Orientare Profesionalã organizat de Facultatea de Matematicã ºi Informaticã. Invitat, în calitate de speaker, a fost Costel Pîºlac, student în anul III, specializarea Informaticã. Acesta a vorbit studenþilor ºi cadrelor universitare prezente în sala 200 despre

Facultatea de Arhitecturã

Proiect cu deschidere cãtre piaþa internaþionalã PARAMETRICA

Dupã cum v-am informat, luni, 25 martie 2013, Sala Studio din sediul Universitãþii Spiru Haret a fost locul unde Diana Nitreanu, absolventã a Facultãþii de Arhitecturã, promoþia 2010, a susþinut conferinþa de prezentare a ºcolii Parametrica. Este un proiect foarte interesant, o ºcoala de design

Sãptãmâna aceasta are loc evenimentul ªcoala altfel, numitã acum Sã ºtii mai mult, sã fii mai bun!, segment temporal în care vom deschide larg porþile pentru toþi elevii de liceu doritori sã afle mai multe despre un posibil viitor al lor, ca studenþi ai Facultãþii de Arte din cadrul Universitãþii Spiru Haret. • Marþi, 2 aprilie 2013, la ora 12, va avea loc, în Amfiteatrul Mic (Victor Giuleanu), un concert educativ coordonat de cãtre asist. univ. drd. Cãtãlina Moisescu ºi conf. univ. dr. Georgeta Pinghiriac, purtând titulatura: Ce comunicãm prin muzicã ? La acest eveniment vor participa studenþii ºi masteranzii Radu Rodideal, George Sava ºi Lucia Racoveanu (clasa lect. univ. dr. Fernanda Romilã), Mihai Cimpoieºu (clasa lect. univ. dr. Luminiþa Pogãceanu) ºi Corul Facultãþii de Arte, dirijat de lector univ. dr. Luminiþa Guþanu ºi asist. univ. dr. Aurel Muraru, acompaniat la pian de Radu Rodideal. Parteneri la acest eveniment vor fi Ramona Bogatu, clasa a VI-a de la ªcoala G-ral. Eremia Grigorescu din Bucureºti ºi Consort de Blockflote, condus de prof. Adelina Plãticã, ªcoala generalã din comuna Radovani, jud. Cãlãraºi. • Miercuri, 3 aprilie, la ora 11, are loc o întâlnire a cadrele didactice, studenþilor ºi masteranzilor de la Facultatea de Arte, cu elevii Colegiului Economic Virgil Madgearu din Bucureºti, aceºtia fiind invitaþi sã participe ºi la o repetiþie life a unui spectacol de teatru muzical pregãtit de cãtre masteranzii noºtri de la specializãrile Artã Teatralã ºi Artã Muzicalã, coordonaþi de cãtre lect. univ. dr. Iulia Boroº ºi regizorul dr. coregraf Felicia Dalu, pe scena studioului nostru teatral Black Box Studio Sud. • Tot miercuri, 3 aprilie, dar de aceastã datã la ora 18, elevii Colegiului Naþional Gheorghe ªincai din Bucureºti vor fi invitaþi sã participe în calitate de spectatori, la Sala UNU-UNU-DOI, de la etajul I al facultãþii noastre, la spectacolul De-a Baba Oarba dupã piesa Jocuri în curtea din spate de Edna Mazya, prezentat de cãtre tinerii actori-studenþi ai anului III, specializarea Artele Spectacolului (Actorie), clasa conf. univ. drd. Vlad Rãdescu, conf. univ. Adriana Piteºteanu. • Elevii Colegiului Naþional Gheorghe ªincai vor reveni ºi joi, 4 aprilie 2013, tot la ora 18, la Sala UNU-UNU-DOI, de data aceastã spre a vedea Fotografii din viaþa ta dupã Ecaterina Oproiu, având în distribuþie studenþii anului III de la Conf. univ. dr. Elena SABÃU specializarea Artele Spectacolului (Actorie), clasa conf. univ. Adriana Piteºteanu, conf. univ. drd. Vlad Rãdescu ºi asist. univ. drd. Vladimir Anton.

Binecunoscutul specialist al domeniului, prof. univ. dr. Ioan Lador, de la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Carol Davila din Bucureºti, în acelaºi timp preºedinte al Societãþii ªtiinþei, Excelenþei Umane ºi Sportului Universitar din România, a prezentat strategiile de dezvoltare a cercetãrii ºtiinþifice focusate pe standardele specifice domeniului. Prof. univ. dr. Ioan Lador a oferit Facultãþii de Educaþie Fizicã ºi Sport din cadrul Universitãþii Spiru Haret, din partea Societãþii ªtiinþei, Excelenþei Umane ºi Sportului Universitar din România, DIPLOMA DE MERIT ªTIINÞIFIC pentru cercetarea prezentatã în cadrul competiþiei ºtiinþifice la nivel naþional cu drept de participare internaþionalã. Au fost acordate, de cãtre decanul facultãþii, conf. univ. dr. Georgeta Niculescu, diplome de participare. Evenimentul ºtiinþific derulat în luna martie la Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport din cadrul Universitãþii Spiru Haret este printre primele de acest gen din domeniu ºi a deschis seria anualã a manifestãrilor ºtiinþifice naþionale ºi internaþionale, la care vor participa cadrele didactice.

aplicaþia Biblioteca 2.0. Este unul dintre proiectele la care am lucrat împreunã cu lector univ. drd. Alexandru Averian, ºi-a început prezentarea studentul, care a dorit sã precizeze cã programul este mai mult decât o aplicaþie de date. Aspectul care ne-a preocupat a fost ºi este cum gestionãm informaþia, ce metode sunt mai avantajoase, astfel încât, în momentul când îmi trebuie o anumitã informaþie sã ajung repede la ea ºi sã o pot folosi în proiecte ulterioare. Important este sã avem informaþia ºi noi ºtim cã circa 80% din informaþia rãspânditã în interiorul internetului este ascunsã. Noi putem naviga, putem ajunge la circa 20% din întreaga informaþie disponibilã în reþeaua internaþionalã de calculatoare. Problema pe care noi am pus-o la laborator a fost sã facem un program cu scop didactic. Pentru acesta, la început, neam jucat ºi, cel mai important, am început sã învãþãm o serie de noþiuni fãrã de care nu am fi reuºit sã realizãm ceea ce vã prezint astãzi. Biblioteca este unul dintre cele ºaseºapte proiecte pe care noi le avem în desfãºurare. Avem prima versiune 1.3, aceasta este prima versiune publicã, care a depãºit aºteptãrile noastre. Numai luna trecutã programul a fost descãrcat de peste 10.000 de oameni. Dincolo de aceastã cifrã statisticã, discursul studentului ajunge încet la latura tehnicã a programului. Interfaþa softului implicã un fiºier de tip baze de date ºi un motor, un nucleu regãsit acum pe toate gadgeturile. Programul este fãcut complet de la zero, a mai spus Costel Pîºlac. (Enache M.) computaþional sau design de calcul, (o disciplinã de aplicare a abordãrilor computaþionale în probleme de design), arhitecturã avansatã ºi fabricaþie digitalã, a spus absolventa despre ºcoala nãscutã în cadrul Laboratorului de Arhitecturã. Ceea ce este remarcabil este cã toþi cei patru membri sunt absolvenþi ori studenþi ai Universitãþii Spiru Haret, a mai spus Diana Nitreanu, care, timp de o orã, a prezentat programa ºi activitãþile educaþionale pe care Paramatrica le coordoneazã: workshopuri internaþionale ºi interdisciplinare de design computerizat, aplicat în arhitecturã, urbanism, design interior, design industrial, precum si implementarea rezultatelor acestora: expoziþii, prototipuri, producþie. Predãm cursuri sau avem diferite seminarii tematice, fie practice, fie teoretice, utilizând soft-uri care, la ora actualã, pentru noi, designerii, sunt de avangardã, în sensul cã ele sunt foarte inteligente, poþi obþine aproape tot ceea ce îþi doreºti cu ele, de la scara micã a designului de produs, pânã la scara mare a arhitecturii. Este de remarcat faptul cã Parametrica este un centru autorizat. În momentul de faþã, în România mai existã doar doi profesori, Ionuþ Anton ºi Dana Tãnase, colegii noºtri de la Facultatea de Arhitecturã Ion Mincu, care sunt atestaþi sã predea aceste soft-uri. Astfel, avem deschidere cãtre piaþa internaþionalã ºi în acest mod putem sã atragem studenþi de pretutindeni sã vinã ºi sã lucreze cot la cot cu studenþii noºtri, sã creãm, astfel, o legãturã strânsã, pentru cã este foarte interesant sã lucrãm alãturi de studenþi strãini, sã vedem la ce nivel se aflã ei faþã de noi, sau unde suntem noi situaþi faþã de ei, a punctat fondatoarea ºcolii Parametrica. (Mihãiþã Enache)

O noapte (mai) furtunoasã Dupã cum v-am informat în numãrul trecut, la studioul nostru teatral Black Box Studio Sud din Berceni 24 a avut loc vineri, 22 martie 2013, la ora 19.30, premiera spectacolului O noapte furtunoasã de Ion Luca Caragiale, în distribuþie fiind studenþii anului II de la specializarea Artele Spectacolului (Actorie) din cadrul Facultãþii de Arte, clasa conf. univ. dr. George Grigore ºi asist. univ. drd. Cristi Toma. Montatã cu aplomb ºi ritm susþinut, piesa ne-a readus în orizontul de aºteptare viaþa unei mahalale bucureºtene de veac trecut, cu personajele caracteristice acelor vremuri: Jupân Dumitrache Titircã Inimã-rea, cherestigiu, cãpitan în garda civicã (Costel Bulgaru), Nae Ipingescu,

civicã, familia ºi adulterul), o comedie de caracter, pentru cã personajele tipice sunt dintre cele mai veridice (jupân Dumitrache, Chiriac, Nae Ipingescu, Ricã Venturiano, Spiridon, Veta ºi Ziþa), o comedie de situaþii, pentru cã prin încurcãtura pe care o provoacã fixarea rãsturnatã a plãcii cu numãrul 9 pe casa lui jupân Dumitrache, vizita nocturnã a lui Ricã la Veta, scandalul ce urmeazã ºi fericita lui soluþionare, spre bucuria tuturor, dar ºi o comedie de limbaj, pentru cã în discursul Ziþei amestecul de cuvinte ºi expresii de mahala se îmbinã ridicol cu franþuzisme sau neologisme, de cele mai multe ori deformate. Este ºi o farsã, pentru cã se bazeazã pe un qui pro quo. Jupân Dumitrache ia drept

ipistat, amic politic al cãpitanului (Marius Voicu), Chiriac, tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în gardã (Cristina Almãºan), Spiridon, bãiat pe procopsealã în casa lui Titircã (Sigrid Bãltãþescu), Ricã Venturiano, arhivar la o judecãtorie de ocol, student în drept ºi publicist (Cristina Vãduva), Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache (Carmen Stroia), Ziþa, sora ei (Aurelia Rãducan). Comedie de moravuri, dar ºi de situaþii, precum ºi de caracter, O noapte furtunoasã a fost consideratã de unii contemporani ca o farsã. Ea este, de fapt, o comedie de moravuri, pentru cã prezintã viaþa de toate zilele a mahalalei bucureºtene (negoþul, politica, garda

inamic al onoarei sale pe Ricã, în vreme ce soþia îl trãdeazã cu Chiriac, calfa, omul de încredere, iar Ricã, aventurierul hilar, o „asalteaz㔠de fapt pe cumnata chiristigiului. Spre finalul piesei, Ricã Venturiano, prin replicile sale, ne-a adus aminte de viaþa noastrã politicã actualã, pretinzând cã n-are altã politicã decât suveranitatea poporului, pentru cã box populis, box dei, dar deviza lui civicã este: Ori toþi sã muriþi, ori toþi sã scãpãm! Dupã aplauzele furtunoase ale publicului spectator - pentru care vã mulþumim - scapã cine mai poate…Pânã la urmãtorul spectacol.

Conf. univ. dr. George GRIGORE


pag. 4

OPINIA NAÞIONALÃ

615 – 1 aprilie 2013

Stagiile de practicã din cadrul proiectului

GeoTurismPractic

S-au finalizat cu succes activitãþile primului an de implementare a proiectului GeoTurismPractic. În fruntea principalelor activitãþi care s-au derulat s-a situat Activitatea 10 – Organizarea ºi desfãºurarea stagiilor de practicã, care a contribuit în cea mai mare mãsurã la formarea profesionalã a practicanþilor. GeoTurismPractic este un proiect de tip grant, cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, care se adreseazã în exclusivitate studenþilor ºi masteranzilor Facultãþii de Geografie din Universitatea Spiru Haret, punându-le la dispoziþie, în mod gratuit, stagii de practicã care s-au desfãºurat în cadrul unor firme din domeniul turismului ºi urmeazã a se desfãºura ºi în cel de-al doilea an de implementare.

Derularea activitãþii Organizarea ºi desfãºurarea stagiilor de practicã a început prin programarea ºi desfãºurarea unor ºedinþe de instruire a studenþilor ºi masteranzilor, participanþi în proiect, în vederea informãrii acestora asupra modalitãþii de desfãºurare a stagiilor de practicã, ºi anume, împãrþirea stagiilor în douã etape a câte 16 sãptãmâni, a programului de desfãºurare, precum ºi a locaþiilor în care se vor desfãºura stagiile de practicã. Pentru realizarea Stagiilor de practicã au fost încheiate opt Acorduri de parteneriat cu firme din Bucureºti ºi din alte zone turistice, conform unei Metodologii de selecþie Grup Þint㖠Tutori, gânditã ºi realizatã de managerul proiectului ºi care se regãseºte pe site-ul proiectului. De asemnea, selecþia

pentru efectuarea stagiilor de practicã a Grupului Þintã (studenþi ºi masteranzi) s-a realizat conform Metodologiei Grup-Þintã–Practicanþi, care, de altfel, se regãseºte pe pagina principalã a site-ului proiectului: www.geolandscapes.ro. În primul an de desfãºurare a stagiilor de practicã au participat 68 de studenþi ºi masteranzi, care au efectuat activitãþi aferente fiecãreia dintre cele cinci meserii din domeniul turismului, în incinta unor agenþii de turism din regiunea Bucureºti-Ilfov. Aceºtia au avut, de asemenea, posibilitatea de a se deplasa în zone turistice pentru practica de specialitate în incinta unor pensiuni ºi hoteluri din judeþele Buzãu ºi Braºov, situate în regiuni cu tradiþii deosebit de frumoase ºi diversificate ºi care oferã turistului peisaje mirifice.

Stagiul de practicã a cuprins 90 de ore/participant din care 78 de ore au fost de practicã efectivã, sub îndrumarea specialiºtilor în domeniul turismului; ºase ore s-au alocat pentru prezentarea cerinþelor ºi parcurgerea Caietului de practicã elaborat în acest sens; alte ºase ore au fost afectate pentru evaluarea tuturor caietelor de cãtre Tutori ºi profesori-coordonatori. Astfel, în funcþie de efectuarea cu seriozitate a aplicaþiilor ºi, nu în ultimul rând, în funcþie de implicarea practicã a studenþilor, aceºtia vor primi note ºi calificative din partea evaluatorilor. Caietele de practicã au reprezentat baza acestei activitãþi fiind oferite, în mod gratuit, Grupului Þintã. În luna august 2012 a început derularea Activitãþii 10 – Organizarea ºi desfãºurarea stagiilor de practicã. Stagiile de practicã s-au desfãºurat pentru cinci ocupaþii: ghid de turism, agent de turism, director de agenþie, manager în turism ºi administrator de pensiune, în douã etape, dupã cum urmeazã: • etapa I a cuprins 16 sãptãmâni, în perioada 20.08.2012–15.12.2012, studenþii ºi masteranzii au efectuat practici în Agenþii de turism din Bucureºti. Fiecare stagiu a inclus 16 ore de practicã efectivã, pentru ocupaþiile: ghid de turism, agent de turism ºi director de agenþie. Pentru o aplicare eficientã ºi exersare a competenþelor pentru ocupaþia de ghid de turism, în luna noiembrie

2012, au fost organizate douã aplicaþii pe teren, cu prezentarea obiectivelor turistice incluse pe trasee de interes turistic, la care au participat activ toþi cei 68 de studenþi ºi masteranzi; • etapa II a cuprins 16 sãptãmâni, în perioada 24.08.2012–10.12.2012, studenþii ºi masteranzii efectuând practicã în Poiana Braºov ºi Sãrata Monteoru. Fiecare stagiu a inclus 16 ore de practicã efectivã, pentru ocupaþiile: manager de turism ºi administrator de pensiune. Practica a constat în dobândirea, de cãtre studenþi ºi masteranzi, a unor aptitudini ºi competenþe corespunzãtoare fiecãreia dintre cele cinci meserii, pe parcursul a opt ore, timp de douã zile pentru fiecare meserie. Practicanþii au fost îndrumaþi de cãtre Tutori din cadrul firmelor de turism (agenþii de turism, hoteluri, pensiuni etc.) Toate informaþiile despre ºedinþele de instruire a studenþilor-practicanþi, despre cum s-au desfãºurat stagiile de practicã ºi despre locaþiile care au oferit toate resursele unei desfãºurãri optime a acestora se regãsesc atât pe pagina de Facebook a Proiectului GeoTurism Practic www.facebook.com/geoturism practic.proiect, cât ºi pe site-ul oficial al proiectului www.geolandscapes.ro, la rubrica Informaþii practicã. La finalizarea implementãrii proiectului se vor acorda 24 de subvenþii pentru finanþarea stagiului de practicã pentru cei mai performanþi participanþi.

Cercetarea ºtiinþificã europeanã azi

„A treia cale” de dezvoltare economico-socialã (urmare din pag. 1)

direcþii de evoluþie •aNoi capitalismului însuºi

„A treia cale” a continuat astfel sã fie o teorie bunã de aplicat în interiorul acestei tendinþe, scoþând în evidenþã noi direcþii de evoluþie a capitalismului însuºi. Acestea constau în probleme sociale, apãrute datoritã implementãrii politicilor neoconservatoare, ºi noi probleme politice, impuse de extinderea globalizãrii, ce nu pot fi conþinute în politicile tradiþionale ale partidelor de stânga ºi de dreapta. Ne referim în special la «regularizãrile» economice, financiare, monetare ºi chiar politice impuse pentru evitarea unor instabilitãþi sociale, care au alterat structurile naþionale ºi internaþionale postbelice ºi au produs tocmai ceea ce îºi propuseserã sã evite. Aceste noi sfidãri au condus la o crizã a democraþiei capitaliste, apãrutã în interiorul structurii ideologiei politicii tradiþionale, fãcând mult mai evidente contradicþiile între globalizare ºi sistemul social-politic al capitalismului. În consecinþã, reformatorii ideologiei de stânga au propus modernizarea capitalismului, creând mediul propice introducerii ºi aplicãrii intense a „cãii a treia” de dezvoltare economico-socialã. Acest mediu fusese deja intens „prelucrat” prin politici sociale adecvate, aplicate în cadrul modelului german (renan), suedez (nordic) ºi japonez (asiatic) de economie socialã de piaþã, în întreaga perioadã postbelicã (1945-1990). O revigorare a ideologiei „cãii a treia” a fost operatã dupã anul 1990, prin schimbãrile apãrute în strategiile partidelor de stânga europene ºi a Partidului Democratic din SUA. Astfel, în 1993, SUA au formulat un set de politici care sã înlocuiascã liberalismul ºi conservatorismul tradiþional, modernizând politicile ºi managementul american. Concomitent, reformatorii

Partidului Laburist Britanic au început sã foloseascã ºi ei termenul de „a treia cale”, opus politicilor de stânga ºi de dreapta. Ex-preºedintele Bill Clinton ºi fostul prim ministru britanic Tony Blair au fãcut tot ce le-a stat în putinþã pentru propagarea ideii celei de „a treia cãi” ºi rãspândirea ei internaþionalã. Când Gerhard Schröder a devenit cancelar în Germania, cea de „a treia cale” a cãpãtat noi forme de exprimare.

•

Redemocratizarea ºi reformarea sistemului politic Caracterizatã de principiile unificãrii sociale ºi ajutorului mutual, „a treia cale” se opune atât intervenþionismului statal al partidelor de stânga, cât ºi liberalismului de piaþã al partidelor conservatoare, militând pentru redemocratizarea ºi reformarea sistemului politic. Direcþiile sale de acþiune þin de îmbunãtãþirea eficienþei actului de guvernare, simplificarea procedurilor administrative, formarea unui nou tip de societate civilã bazat pe dreptul la proprietate ºi bogãþie, renunþarea la naþionalizãri, perfecþionarea mecanismelor sociale, justiþia socialã, eficienþa economicã, societatea informaþionalã. „Calea a treia” reprezintã pe plan social interesele clasei de mijloc, bine structurate în þãrile vest-europene, SUA ºi Canada. Diferitele modele de aplicare a acestei cãi încearcã sã soluþioneze contradicþiile majore ale societãþii contemporane, cea dintre progresul tehnologic ºi gradul de ocupare, dintre dezvoltarea individualã ºi controlul social, mediul ambiant ºi civilizaþia industrialã, statele naþionale ºi globalizare, conflictele regionale ºi securitatea globalã etc.

posibile •aleAbordãri „cãii a treia”

Anthony Giddens a precizat cã existã ºase abordãri posibile ale „cãii a treia”,

care cuprind: 1. Creºterea economicã prin reducerea impozitelor ºi sporirea investiþiilor, îndeosebi pentru proiectele de infrastructurã ºi educaþionale. 2. Reforma fundamentalã a statului urmãrind realizarea unui nou echilibru între riscurile economice ºi securitatea socialã. 3. Reformularea relaþiei stat-piaþã-societate civilã, cu accentuarea rolului jucat de cetãþeni. 4. Reconstrucþia ideologicã a ºtiinþei politice. 5. „Modernizarea” ecologicã. 6..Promovarea iniþiativelor transnaþionale într-o lume cu „suveranitate moale”. Aceste ºase abordãri reprezintã o combinaþie de politicã economicã neoliberalã ºi politicã social-democratã. Ulrich Beck, un alt teoretician al „cãii a treia”, subliniazã cã riscul economic reprezintã un pericol ce nu trebuie subestimat în conceperea politicilor de securitate socialã ale companiilor ºi guvernelor, în paralel cu flexibilitatea specificã economiei de piaþã. Dupã opinia Lordului Dahrendorf, acesta este punctul în care „a treia cale” îi divizeazã în realitate pe social-democraþi. Vechii laburiºti (Old Labour) privesc riscul ca ameninþare, iar flexibilitatea ca insecuritate ºi încearcã sã pãstreze vechile certitudini. Noii laburiºti (New Labour) accentueazã noile oportunitãþi ale iniþiativei individuale ºi modalitãþile în care oamenii pot sã-ºi amelioreze situaþia fãcând faþã noilor sfidãri. Aici devine evident de ce reforma „statului bunãstãrii” este domeniul politic cheie aflat în disputã. Unele dintre ideile actuale importante ale „cãii a treia” se regãsesc, dupã cum observã Lordul Dahrendorf, în raportul unui comitet, pe care l-a prezidat el însuºi, în anii ‘95-’96, intitulat Crearea bogãþiei ºi coeziunea socialã într-o societate liberã: problema cheie cu care este confruntatã în prezent orice þarã este rãspunsul la întrebarea – cum putem crea condiþii durabile de dezvoltare economicã pe pieþe globale, fãrã a

sacrifica coeziunea fundamentalã a sistemului de ajutor social, sprijin societãþilor noastre sau instituþiile pentru educaþie ºi „welfare to work”, constituirii libertãþii? adicã sprijinirea celor excluºi sã-ºi gãseascã un loc de muncã, mai curând Europa: A treia cale decât sã li se plãteascã alocaþii. Dupã (Noul Centru) publicarea documentului, partidul Pe 8 iunie 1999 a fost dat publicitãþii social-democrat a obþinut votul un document intitulat Europa: A treia alegãtorilor pentru Parlamentul cale (Noul Centru), semnat de fostul European doar în patru þãri membre ale premier britanic, laburistul Tony Blair, Uniunii Europene: Austria, Portugalia, ºi fostul cancelar german, social- Spania ºi Suedia, procentul de vot fiind democratul Gerhard Schroder, care cuprins între 35 ºi 45%. începea cu o afirmaþie îndrãzneaþã: Pentru România, soluþia Social-democraþii sunt la guvernare în „a treia cale” a existat… aproape toate þãrile Uniunii. SocialÎntrebându-se dacã România a avut democraþia a gãsit o nouã acceptanþ㠖 dar numai pentru cã, pãstrându-ºi vreodatã posibilitatea de a merge pe cea valorile tradiþionale, a început sã-ºi de-a „treia cale”, adicã nici socialistã ºi reînnoiascã ideile de o manierã nici capitalistã, prof. Viorel Roman de credibilã ºi sã-ºi modernizeze la Universitatea din Bremen, nota programele. Ea a gãsit o nouã urmãtoarele, la sfârºitul anului 1994, în acceptanþã ºi pentru cã se pronunþã nu publicaþia Der Dritte Weg, ce apare la numai pentru dreptate socialã, ci ºi Berlin: Aceastã posibilitate a existat pentru dinamism economic ºi atunci când între Uniunea Sovieticã, descãtuºarea creativitãþii ºi inovaþiei. SUA ºi China comunistã exista un Pregãtit de mai multã vreme, conflict periculos…În anii ’80, acest documentul a fost lansat, nu model s-a perimat, pentru cã Uniunea întâmplãtor, doar cu o sãptãmânã Sovieticã a renunþat la comunism, iar înaintea alegerilor pentru Parlamentul China a reuºit sã se distanþeze de ruºi European, pentru a promova în forþã ºi sã intre în contact direct cu apusenii. „a treia cale”, situatã între liberalismul În felul acesta, serviciile ºi poziþia ºi socialismul lui Tony Blair ºi „noul României au devenit inutile, centru” al lui Gerhard Schroder. periferizându-se. Singurul stat care a Manifestul prevedea scãderea impo- izbutit cu succes pe cea de-a „treia cale” zitelor pentru desfãºurarea de activitãþi este China (sic!!). Apreciem cã este târziu acum, dupã economice ºi „þinerea în frâu” a cheltuielilor publice, ce depãºesc cu 21 ani de tranziþie debusolatã, ca mult, uneori, în majoritatea statelor România sã adopte pentru dezvoltarea vest-europene, 60% din PIB (criteriu sa economico-socialã, a „treia cale”, de convergenþã pentru Uniunea adicã o economie de piaþã care sã-ºi Monetarã Europeanã). Se propunea stimuleze lucrãtorii, acordând o atenþie renunþarea la reþetele tradiþionale ale deosebitã sectorului social. Ne-a lipsit stângii ºi o abordare mult mai liberalã a voinþa politicã, moralã ºi o anumitã dezvoltãrii economice ºi sociale: mentalitate individualã, pentru a guvernele trebuie apreciate pentru strãbate aceastã cale. România s-a capacitatea lor de a gestiona economia. integrat, poate fãrã sã vrea, în Statul trebuie sã ghideze, nu sã-ºi ia concertul global al naþiunilor atinse de totul în sarcinã; conform „reþetelor” criza de structurã a economiei de New Labour, sunt necesare: reforma „paiaþ㔠contemporane....

•

•


615 – 1 aprilie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi

Fundaþia România de Mâine, în cadrul Amfiteatrului Muzelor, a organizat, în Sala de Concerte Euterpe, evenimentul Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi, duminicã, 31 martie 2013, ora 11,00, în cadrul cãruia invitaþii: muzicologul Grigore Constantinescu ºi pianistul lect. univ. dr. Alexandru Petrovici, de la Universitatea Naþionalã de Muzicã Bucureºti, soprana Raluca Oprea, Andreiana Roºca - la pian, au vorbit ºi au oferit momente muzicale dedicate Bicentenarului Giuseppe Verdi. De asemenea, renumita pianistã, concertistã ºi muzicolog Ilinca Dumitrescu, realizator de emisiuni la TV H2.0, a susþinut, în cadrul Conferinþelor Teatrului Naþional Bucureºti, în data de 24 martie, sub genericul Clasici ai muzicii româneºti, expunerea Centenar Ion Dumitrescu (1913 – 1996). Cu participarea dr. Vasile Macovei – fagotist, a fost prezentat un moment muzical live cu piese de Ion Dumitrescu.

Apele tac, 75 de premii naþionale ºi internaþionale Dupã succesul înregistrat la Santa Fe Independent Film Festival (SUA), unde a fost laureat al premiului pentru cel mai bun film, la ZUBROFFKA (Polonia) unde a câºtigat douã premii, Apele tac, filmul Ancãi Miruna Lãzãrescu, laureatul Premiului Gopo pentru Cel mai bun scurtmetraj în 2012, a reuºit sã adune nu mai puþin de 75 de premii naþionale ºi internaþionale, devenind astfel cel mai premiat scurtmetraj românesc al tuturor timpurilor. Filmul, a cãrui premierã a avut loc la Festivalul de Film de la Berlin de anul trecut, a fost nominalizat la Oscarurile europene în 2011 ºi spune povestea a doi prieteni, care, în 1986, vor sã fugã din þara trecând Dunãrea înot. Produs de Filmallee (Germania) ºi de Strada Film, scurtmetrajul îi are pe afiº pe Toma Cuzin, Andi Vasluianu ºi Patricia Moga. Scenariul este semnat de Anca Miruna Lãzãrescu, imaginea de Christian Stangassinger ºi montajul de Dan Olteanu. Apele tac nu a primit doar confirmarea criticilor ºi publicului, ci ºi a presei din toatã lumea: „Apele tac este o producþie perfectã ºi convingãtoare, respectã trendurile noului cinema, fiind în acelaºi timp, complet diferitã. Este grandios într-un stil non-comercial, o minune pe care o poþi întâlni o datã în viaþã.” - Süddeutsche Newspaper, Germania.

De la Interbelic la Flower Power. Artã, modã ºi societate (1930-1970)

pag. 5

Valori româneºti

Octavian Goga,

un patriot de geniu pentru o Transilvanie rãnitã Octavian Goga, fiu al preotului ortodox Iosif Goga ºi al învãþãtoarei Aurelia, s-a nãscut la 1 aprilie 1881, în satul Rãºinari, de lângã Sibiu. Ardelean de origine aromânã, poet valoros ºi politician de calibru, membru al Academiei Române din 1920, Octavian Goga a urmat ºcoala primarã din satul natal, între anii 1886-1890. În 1890, s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astãzi Liceul Gheorghe Lazãr), ale cãrui cursuri le-a urmat pânã în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Braºov. La absolvirea liceului, s-a înscris la Facultatea de Litere ºi Filosofie a Universitãþii din Budapesta, continuându-ºi, apoi, studiile la Berlin, pânã în 1904. A publicat prima poezie, Atunci ºi acum, în ziarul Tribuna (Sibiu), semnatã Tavi. Ulterior, încurajat de Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustratã (Bistriþa), a publicat pe o jumãtate de paginã poezia Nu-i fericire pe pãmânt. În 1905 a apãrut la Budapesta volumul Poezii, reeditat apoi de editura Minerva la Bucureºti, în 1907, ºi la Sibiu, în 1910. Dupã acest debut editorial, poetul a intrat tot mai mult în conºtiinþa opiniei publice. Poeziile din acest volum sunt considerate  creaþiuni geniale ºi cei mai valoroºi critici înþeleg (cf. Ion Dodu-Bãlan) rosturile sociale, naþionale ºi estetice ale acestei apariþii în istoria liricii româneºti. Pânã la declanºarea Primului Rãzboi, Goga s-a impus ca ziarist strãlucit prin articolele publicate în revistele Þara noastrã, Flacãra ºi România ºi în ziarele Epoca ºi Adevãrul. Poetul ºi-a bazat publicistica pe problemele românismului. Prin revista Luceafãrul a reuºit sã-ºi întãreascã legãturile culturale cu România, spre unirea politicã de mai târziu. Revista Þara noastrã, axatã pe ideologia lui Goga,

ºi-a consolidat relaþia cu oamenii de la sate, fiindu-le sfãtuitor, dar ºi un factor capabil sã le rezolve nevoile spirituale ºi materiale. Adversar al politicii guvernelor maghiare, Goga a fost, în acelaºi timp, un prieten adevãrat al marilor scriitori ai literaturii maghiare clasice ºi moderne. A studiat încã din anii de liceu, de la Sibiu, ºi apoi ca student, la Universitatea din Budapesta, opera lui Petõfi ºi Imre Madách, s-a bucurat de prietenia celor mai de seamã scriitori maghiari ai timpului, primele încercãri de traducere din Tragedia omului datând din anii de ºcoalã. Activitatea literarã a lui Octavian Goga a fost dublatã de o susþinutã activitate politicã ºi socialã, poetul devenind, la începutul secolului al XX-lea, mesager al tuturor aspiraþiilor susþinute de românii transilvãneni. În septembrie 1906, a fost ales secretar literar al Asociaþiei transilvane pentru literatura românã ºi cultura poporului român. Prin articole publicate în revista Þara noastrã, a adoptat o poziþie criticã faþã de exploatarea la care erau supuºi þãranii din România ºi faþã de guvernanþii de atunci. Ca o consecinþã a acestor atitudini curajoase, a fost deþinut în iarna anului 1911 timp de o lunã în penitenciarul din Seghedin, unde a fost vizitat de Caragiale, care a protestat, în articolul Situaþie penibilã, împotriva arestãrii. Dupã izbucnirea Primului Rãzboi Mondial, Goga s-a stabilit în România, continuând cu tenacitate lupta pentru eliberarea Transilvaniei ºi pentru desãvârºirea unitãþii statale. Din cauza activitãþii sale politice în România, guvernul de la Budapesta i-a intentat lui Goga - cetãþean austro-ungar - un proces de înaltã trãdare, fiind condamnat la moarte în contumacie. S-a înrolat în armata românã ºi a luptat, ca soldat, în Dobrogea. La încetarea ostilitãþilor

La Noaptea Muzeelor, muzee ºi colecþii din mediul rural Cea de-a zecea ediþie autohtonã a Nopþii Muzeelor, evenimentul nocturn al Zilei Internaþionale a Muzeelor, desfãºurat anual în peste 3.000 de instituþii de gen din Europa, are loc pe 18 mai ºi va cuprinde, potrivit recomandãrilor Ministerului Culturii, ºi muzee ºi colecþii din mediul rural. Prin aceasta, Ministerul Culturii doreºte sã contribuie la promovarea unui patrimoniu cultural mai puþin vizibil, care nu beneficiazã de cele mai bune condiþii de conservare, documentare ºi expunere. Reþeaua Naþionalã a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internaþional ºi asigurã o promovare amplã ºi coerentã a activitãþilor organizate de muzeele Fundaþia Calea Victoriei organizeazã miercuri, 3 aprilie, de la ora româneºti. Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes, iniþiat de Ministerul 19.00, cursul De la Interbelic la Flower Power. Artã, modã ºi societate Culturii ºi Comunicãrii din Franþa ºi patronat de Consiliul Europei, de (1930-1970), susþinut de istoricul Monica Neaþu. De-a lungul a trei UNESCO ºi de Consiliul Internaþional al Muzeelor (ICOM). ateliere, va fi redescoperitã o epocã a transformãrilor profunde.

Invitaþii în lumea artei

Zuzu Caratãnase – un gravor de valoare

ºi semnarea Pãcii de la Bucureºti, Goga a fost nevoit sã pãrãseascã România, plecând în Franþa. În vara anului 1918 s-a constituit la Paris Consiliul naþional al unitãþii române, forum de presiune asupra Marilor Puteri pentru obþinerea unitãþii statale româneºti. La începutul anului 1919, Goga s-a reîntors în România reîntregitã. Între 28 decembrie 1937 ºi 11 februarie 1938, Goga a prezidat Guvernul - demis dupã 44 de zile - creat de Partidul Naþional Creºtin, rezultat din fuziunea, la 14 iulie 1935, la Iaºi, a Ligii Apãrãrii Naþional Creºtine (condusã de Alexandru C. Cuza) ºi a Partidului Naþional Agrar (condus de Goga). Prin acordarea, la 21 martie 1906, a premiului Nãsturel Herescu pentru volumul de debut, creaþia poeticã a lui Octavian Goga a primit consacrarea Academiei Române. În 1920, Goga a fost ales membru al Academiei, discursul de recepþie fiind intitulat Coºbuc. În 1924, poetul a primit Premiul Naþional de Poezie, iar Mihail Sadoveanu pentru prozã. Considerat poet al neamului, pe ambii versanþi ai Carpaþilor, poetul s-a bucurat, la numai 25 de ani, de un prestigiu literar remarcabil. La 5 mai 1938, în parcul conacului de la Ciucea, poetul a suferit un infarct cerebral ºi a intrat în comã. În ziua de 7 mai 1938, s-a stins din viaþã, la vârsta de 57 de ani. Trupul poetului a fost înmormântat la conacul sãu de la Ciucea, conform dorinþei sale. (G.N.)

Stockholm – Nichita Stãnescu

Trecerea celor 80 de ani de la naºterea poetului Nichita Stãnescu (31.03.1933 - 13.12.1983) este marcatã printr-un eveniment aniversar de ICR Stockholm. Marþi, 2 aprilie, la sediul instituþiei, va avea loc o discuþie despre opera ºi personalitatea poetului român între traducãtoarea Inger Johansson ºi editorul Jonas Ellerström. Implicaþi în publicarea celui mai recent volum de Nichita Stãnescu, apãrut în traducere suedezã (Ljusets böjning, 2008, trad. Inger Johansson ºi Gabriela Melinescu), Jonas Ellerström ºi Inger Johansson cunosc îndeaproape opera poetului român ºi au promovat-o activ în Suedia. În deschiderea programului va fi proiectat filmul documentar Nichita Stãnescu, în regia lui Marian Baciu, ºi va fi vernisatã o expoziþie, deschisã în perioada 2-19 aprilie, ce va prezenþa publicului panouri cu poeme semnate de Nichita Stãnescu traduse în limba suedezã. Proiectul face parte din seria Aniversãri ºi comemorãri ale unor personalitãþi ale culturii române în 2013.

Aristotel BUNESCU Am avut ºansa sã îl cunosc pe Zuzu Caratãnase în mai multe ipostaze foarte onorabile. Autor al unor gravuri interesante, curator pentru expoziþii despre care s-a vorbit ºi s-a scris în termeni favorabili, cadru didactic la Universitatea Naþionalã de Arte din Bucureºti, ferment activ al unor tabere artistice, Caratãnase dã dovadã, pretutindeni, de seriozitate maximã ºi implicare fãrã rezerve, iar rezultatele un au întârziat sã încununeze activitatea sa. Pe numele sãu real Rãzvan-Constantin Caratãnase, artistul s-a nãscut pe data de 14 mai 1985, la Tulcea. A absolvit Liceului de Artã George Georgescu din Tulcea, Secþia Picturã, ºi Universitatea Naþionalã de Arte, Departamentul Graficã. Acum este doctorand la aceastã universitate, în domeniul arte plastice ºi decora-

tive. Dacã îl întrebi care au fost profesorii care au contribuit la formarea sa, Zuzu Caratãnase îi aminteºte pe Anca Boeriu, Ibrahima Keita, Doru Luchian, Mihail Mãnescu, Florin Stoiciu, Cristian Þârdel ºi Cristian-Robert Velescu. Graficianul spune: Identitatea mea artisticã din momentul de faþã este datoratã, în mare parte, mentorului meu Florin Stoiciu ºi sunt extrem de mândru ºi onorat sã lucrez alãturi de domnia sa. Zuzu Caratãnase este membru al Societãþii Xilogravorilor din Marea Britanie, al Asociaþiei Internaþionale a Xilogravorilor din Kyoto (Japonia); membru al grupului artistic „6 x 6”, membru în Consiliul de conducere al Filialei Graficã Bucureºti din cadrul Uniunii Artiºtilor Plastici din România, membru fondator ºi curator al Bienalei Naþionale de Artã Contemporanã Aegyssus, Tulcea, iar, anul acesta, profesor invitat la

Academia de Arte Frumoase Albertina din Torino (Italia) ºi la Academia de Arte Frumoase din Tournai (Belgia). În palmaresul sãu figureazã Bursa de studiu pentru doctorat acordatã de Ministerul Educaþiei, Premiul I la Bienala Intercontinentalã de Graficã Micã Inter-Art, Aiud; Premiul pentru Graficã la Bienala Naþionalã de Arte Plastice Ion Andreescu, Buzãu; Menþiunea a III-a la Bienala Naþionalã de Gravurã Gabriel Popescu, Târgoviºte; Premiul Uniunii Artiºtilor Plastici din România Filiala Graficã Bucureºti; Diploma de Onoare la Trienala Internaþionalã de Gravurã, Chamalieres (Franþa); Premiul Special al Juriului pentru Graficã la Concursul Naþional Urme ºi semne - repere ale umanului, Tulcea. A participat la trei expoziþii personale, peste 110 expoziþii colective pe plan naþional ºi internaþional (Franþa, Spania, Austria, Bulgaria, Ucraina, China ºi Republica Moldova); a organizat peste 20 de evenimente culturale ºi a dat consistenþã, prin profesionalismul ºi umorul sãu la numeroase tabere de creaþie, workshop-uri, simpozioane, conferinþe, ori sesiuni de comunicãri ºtiinþifice. Îl voi urmãri pe Zuzu Caratãnase cu nedisimulatã plãcere ºi în anii urmãtori, în care îi doresc împliniri ºi bucurii!

Arhitecturã ºi acuarelã În perioada 23 martie - 19 aprilie, poate fi vizitatã expoziþia de acuarelã a artistei ºi arhitectei Ligia PodoreanEkström, care reuneºte peste 50 de lucrãri din colecþia artistei ºi din mai multe colecþii private din Europa. Expoziþia, gãzduitã de ICR Stockholm, a fost deschisã de dr. Adrian-Silvan Ionescu, critic de artã ºi director al Institutului de Istoria Artei G. Oprescu din Bucureºti, în prezenþa artistei. Ligia Podorean-Ekström, stabilitã în Suedia, a absolvit cursurile de arhitecturã ale Universitãþii de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu din Bucureºti. În timp ce arhitectura este meseria sa, acuarela este pasiunea care a fãcut-o cunoscutã încã de la primele expoziþii. Ligia Podorean-Ekström este un distins pedagog în tehnica favoritã, susþinând cursuri de acuarelã la diferite ºcoli de artã din Suedia, dar ºi la Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu. Acuarelista de origine românã a fost recompensatã, în 2008, cu Medalia de Aur la Salonul de primãvarã al Muzeului de Artã din Sigtuna, Suedia, iar, în 2012, a fost decoratã de România cu Medalia Bene Merenti, pentru merite deosebite în domeniul artelor vizuale ºi pentru aportul la înfrãþiri culturale prin plasticã.


pag. 6

C E T Ã Þ E A N E U R O P E A N

615 – 1 aprilie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

Plãþi pentru lucrãtorii concediaþi, printre care ºi din România

Campania Comisiei Europene

Ai achiziþionat un produs de la un comerciant din alt stat membru al Uniunii Europene ºi nu mai funcþioneazã, iar acum eºti plimbat de la vânzãtor la unitatea service autorizatã, fãrã a þi se oferi o soluþie… Ce poþi face? Ce sunt achiziþiile transfrontaliere? Ori de câte ori cumperi un produs sau un serviciu dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, faci o achiziþie transfrontalierã, indiferent dacã mergi în statul respectiv sau foloseºti internetul.

Care sunt cele mai importante drepturi atunci când cumperi dintr-un alt stat membru? • Poþi cumpãra orice de oriunde, fãrã discriminare, fãrã a plãti taxe vamale sau TVA suplimentar • Ai dreptul la informaþii corecte, de la cele care apar pe eticheta hainelor (compoziþie, utilizare), la modul în care este afiºat preþul  • Nu trebuie sã fii indus în eroare ori obligat sã faci o achiziþie • Ai dreptul la reparare, înlocuire ºi restituirea banilor, dacã produsul este defect  • Orice produs vândut în UE trebuie sã fie sigur  • Poþi renunþa la achiziþia fãcutã, de exemplu, atunci când cumperi de pe internet  • Când pleci în cãlãtorie, fie achiziþionând pachet de servicii turistice, fie pe cont propriu, cu avionul, trenul sau autobuzul, eºti protejat.

Atenþie! Dacã drepturile tale nu sunt respectate, poþi beneficia de informare ºi asistenþã, oferite gratuit de Centrele Europene ale Consumatorilor – ECC- Net. Ce este ECC-Net? Reþeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor funcþioneazã la nivelul întregii Uniuni Europene. Fiecare Centru este cofinanþat de Comisia Europeanã ºi de guvernele naþionale. În fiecare Stat Membru, precum ºi în Norvegia ºi Islanda, existã câte un Centru European al Consumatorilor ce te poate sprijini ºi îþi poate oferi consultanþã acasã, pentru probleme întâmpinate în afara þãrii.

Ce poate face Centrul tãu European al Consumatorilor? • Informare: poþi primi sfaturi cu privire la drepturile tale sau informaþii practice atunci când te deplasezi prin UE – de la închirierea unei maºini, rezervarea unui pachet de vacanþã sau a unui zbor, la comanda unor produse online.  • Sprijin în soluþionarea unei plângeri: dacã ai o reclamaþie împotriva unui comerciant dintr-un alt stat membru – de exemplu, soliciþi sã þi se dea înapoi o sumã la care comerciantul spune cã nu ai dreptul, Centrul tãu European se poate adresa sau poate solicita Centrului din celãlalt stat sã se adreseze comerciantului în numele tãu, pentru a gãsi o soluþie amiabilã la problema ta. • Consultanþã: dacã o soluþionare pe cale amiabilã nu este posibilã, þi se pot oferi sfaturi cu privire la ceea ce poþi face în continuare – sã apelezi la mediere, sã foloseºti Procedura Europeanã privind cererile cu valoare redusã (sub 2.000 de euro) sau sã apelezi la un alt organism. Plângerea ta împotriva unei companii din UE poate fi preluatã numai dacã eºti rezident sau cetãþean al unui stat membru al UE (plus Norvegia ºi Islanda) ºi dacã legislaþia comunitarã este aplicabilã.  Toate serviciile oferite de Centrele Europene ale Consumatorilor sunt gratuite.

Ce nu poate face Centrul tãu European al Consumatorilor? • Nu poate obliga comerciantul sã acþioneze – încearcã sã-l convingã pe cale amiabilã (ceea ce reuºeºte în cel puþin jumãtate din cazuri!) • Nu te poate reprezenta în mod legal (de exemplu, în instanþã) • Nu îþi poate prelua plângerea dacã sediul comerciantului se aflã în statul tãu • Nu poate interveni dacã sediul comerciantului se aflã în afara UE (de exemplu în Canada sau SUA).

Comisia Europeanã a fãcut recent plãþi cãtre Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, România, Spania ºi Suedia din Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEG). Suma totalã de 24,3 de milioane de euro va ajuta 5.271 de lucrãtori din aceste þãri sã se reîncadreze în câmpul muncii, în urma concedierii lor dintr-o gamã largã de sectoare, printre care cel al automobilelor, motocicletelor,

Condiþii de muncã privind personalul casnic România - în faþa Curþii de Justiþie a UE

Comisia Europeanã trimite România în faþa Curþii de Justiþie a Uniunii Europene pentru transpunerea incompletã a normelor UE privind piaþa internã a energiei. Pânã în prezent, România a transpus doar parþial directivele în domeniile energiei electrice ºi gazelor naturale, deºi statele membre ar fi trebuit deja sã transpunã integral aceste directive pânã la 3 martie 2011. România a adoptat deja o parte substanþialã din actele legislative necesare pentru implementarea directivelor privind energia electricã ºi gazele naturale, însã au rãmas dispoziþii care nu au fost încã transpuse în legislaþia naþionalã. Mai concret, este vorba despre unele dispoziþii care se referã la protecþia consumatorilor ºi la anumite îndatoriri ale autoritãþilor de reglementare în domeniul energiei.

Combaterea traficului cu arme de foc UE este pregãtitã sã ratifice Protocolul ONU privind armele de foc, în urma adoptãrii de noi norme privind vânzarea, deþinerea ºi transferurile de arme de foc, atât în interiorul, cât ºi în afara Europei. Comisia Europeanã prezintã o propunere în acest sens ºi, în acelaºi timp, subliniazã necesitatea unor acþiuni suplimentare. Scopul Protocolului ONU privind armele de foc este de a consolida cooperarea privind combaterea fabricãrii ºi a traficului ilicit de arme de calibru mic, cum ar fi revolverele ºi pistoalele. Din acest gen de comerþ, grupãrile de criminalitate organizatã din întreaga lume obþin aproximativ 180 de milioane EUR pe an. 

Filmul de pe Bulevardul Capucinilor

Un film în care „nimic nu se întâmplã”

Silviu ªERBAN Struktura krysztalu (Structura cristalului) este, la suprafaþã, un film în care „nimic nu se întâmplã”, însã în profunzime, Krzysztof Zanussi sondeazã interferenþe etico-sociale folosindu-se de scene comune, obiºnuite, cotidiene. Un cercetãtor cu o carierã strãlucitã în derulare, Marek (Andrzej Zamecki), îºi viziteazã un fost coleg de facultate, Jan (Jan Myslowicz), nu mai puþin dotat intelectual, însã retras din goana dupã o carierã ºtiinþificã undeva la þarã, în provincie, unde rãspunde de o staþie meteorologicã. Vizita lui Marek nu este chiar „nevinovatã”, acesta venind cu misiunea, neexprimatã dar intuitã de celãlalt, de a-l convinge pe Jan sa revinã la viaþa ºtiinþificã instituþionalizatã. Filmul redã, de-a lungul celor 74 de minute,

confruntarea dintre stilurile de viaþã ºtiinþificã ale celor doi foºti colegi, manifestatã mai puþin prin dialog ºi mai mult prin imagine. Doar trei-patru scurte scene marcheazã, la nivelul dialogurilor, acest puternic conflict dintre douã perspective valorice diferite, care ar putea fi numite, luând în calcul ºi cele douã licenþieri ale regizorului polonez, fizicã ºi metafizicã. Opþiunea pentru o carierã ºtiinþificã academicã, trecerea în plan secund a oricãrei alte preocupãri, cãutarea rãspunsurilor la întrebarea cum? ºi munca în interiorul paradigmei (ca sã ne exprimãm în termenii lui Thomas Kuhn) o caracterizeazã pe prima. Alegerea unei modalitãþi libere de a cerceta, orientatã de propensiunea proprie cãtre teme din afara paradigmei, fãrã obligaþia de a se conforma unor cerinþe impuse ºi cãutând, mai ales, rãspunsuri la întrebarea de ce? sunt mãrci ale celei de-a doua. Valorile etice diferã ºi ele profund pentru fiecare caz în parte: Marek este egoist (îºi viziteazã fostul coleg din interes, este divorþat din cauza incapacitãþii de „a fi soþ”, aºa cum singur afirmã), arogant (povesteºte cu emfazã despre studiile sale privind structura cristalelor), necinstit (în raport cu colegii sãi cercetãtori), în timp ce

Jan recunoaºte cu sinceritate meritele ºtiinþifice ale fostului sãu coleg, este modest când aduce vorba de preocupãrile sale, se manifestã onest în privinþa propriilor sale realizãri. Stilul de viaþã al lui Jan este un mister pentru fostul sãu coleg: nu înþelege cum poate trãi într-un asemenea loc retras, departe de comunitatea ºtiinþificã, cum poate discuta ºi pe ce teme cu oamenii din jur, cum poate fi atât de fericit fiind cãsãtorit cu o femeie comunã,

un scop clar în viaþã. Cu toate acestea, tânãrul om de ºtiinþã se lasã purtat inconºtient de plãcerile oferite de simplitatea vieþii lipsite de presiunea împlinirii cu necesitate a unei cariere strãlucite: se bucurã de compania bonomã a fostului sãu coleg ºi a soþiei acestuia, cu care petrece momente minunate plimbându-se, jucându-se, tãifãsuind la ceaiul de dupã-amiazã într-o atmosferã cehovianã, ascultând muzicã clasicã sau chiar dansând cu Anna,

Struktura krysztalu (Krzysztof Zanussi, 1969) Anna (Barbara Wrzesinska), fãrã pretenþii intelectuale prea mari (o simplã profesoarã de gimnaziu), care nu cunoaºte, spre exemplu, nici mãcar sensul termenului „entropie”. Abordarea de cãtre Jan a unor teme precum ideea infinitului, invocând lecturi din Platon, Aristotel sau Toma de Aquino, îl enerveazã pur ºi simplu pe Marek, care acuzã lipsa de timp în a citi cel puþin o treime din literatura de specialitate. Iar meºtereala lui Jan la un aparat fãrã nicio utilizare, care doar clipeºte vizual ºi sonor, îl face pe celãlalt sã-ºi eticheteze fostul coleg ca imatur, incapabil de a-ºi preciza

telefoanelor mobile, produselor metalice, echipamentelor electronice ºi activitãþilor sociale. Din aceastã sumã, 8,2 de milioane de euro vor fi destinaþi ajutorãrii a 2.416 de foºti lucrãtori ai companiei Nokia (1.000 în Finlanda ºi 1.416 în România), care ºi-au pierdut locurile de muncã, urmare a transferului liniilor de asamblare a telefoanelor mobile în þãri asiatice.

de care se simte, parcã, atras ºi cu care flirteazã nevinovat la un moment dat. Zanussi nu oferã un cuvânt final privitor la valoarea de adevãr a unei paradigme sau a celeilalte. Cele douã opþiuni sunt, aºa cum puncteazã personajele, imposibil de conciliat, negãsindu-se nicio punte de dialog, ori, reluând iarãºi termenii autorului Structurii revoluþiilor ºtiinþifice, sunt asemenea unor paradigme incomensurabile. Cinematografic, Struktura krysztalu este un continuu de secvenþe scurte care se înlãnþuie alert între douã momente statice, fixate ca puncte de reper, sosirea

Comisia Europeanã a prezentat o propunere de decizie a Consiliului care autorizeazã statele membre sã ratifice Convenþia din 2011 a Organizaþiei Internaþionale a Muncii privind munca decentã pentru personalul casnic (convenþia nr. 189). Prin ratificarea convenþiei OIM, þãrile se angajeazã sã asigure condiþii echitabile ºi decente pentru lucrãtorii casnici, protejând drepturile lor fundamentale legate de muncã, prevenind abuzurile ºi violenþa ºi instituind garanþii pentru tinerii care lucreazã ca personal casnic. Propunerea de decizie a Consiliului, prezentatã de Comisie, este necesarã deoarece statele membre nu pot ratifica în mod autonom convenþiile OIM fãrã autorizarea prealabilã de cãtre Consiliu în ceea ce priveºte acele pãrþi din convenþie care intrã în sfera de competenþã a UE. UE, ca atar,e nu poate sã ratifice convenþiile OIM, întrucât doar statele membre pot fi pãrþi la aceste convenþii. Statele care ratificã convenþia trebuie sã ia mãsuri pentru a garanta condiþii de muncã echitabile ºi decente ºi pentru a preveni abuzurile, violenþa ºi munca copiilor în sectorul serviciilor casnice. Ele trebuie sã asigure egalitatea de tratament între personalul casnic ºi ceilalþi lucrãtori în ceea ce priveºte compensaþiile ºi prestaþiile, de exemplu în ceea ce priveºte maternitatea. De asemenea, convenþia introduce obligaþia de a informa lucrãtorii cu privire la condiþiile ºi detaliile referitoare la încadrarea lor. Alte clauze garanteazã cã lucrãtorii sunt protejaþi împotriva discriminãrilor, au condiþii de trai decente ºi au un acces uºor la mecanisme de tratare a plângerilor. De asemenea, convenþia include dispoziþii referitoare la recrutarea lucrãtorilor strãini.

90

ºi plecarea lui Marek. Nu existã vreo logicã anume în legarea scenelor în interiorul acestui continuu, iar povestea este lipsitã de un punct culminant. Cu oarecare dificultate, am putea identifica acest moment cu scurta scenã în care opoziþia dintre cele douã sisteme valorice devine fãþiºã, iar Jan ºi Marek decid sã nu mai discute despre asta. Scenariul este esenþializat, compus din frânturi (aproape schematice) de imagini din perioada petrecutã de cele trei personaje împreunã, relevând, dincolo de firescul ºi obiºnuitul situaþiilor, conflictul latent de idei. Decorurile se schimbã ºi ele la fel de des precum scenele, iar dialogurile, muzica (de jazz), elemente de sunet ambientale sau chiar liniºtea asigurã, prin alternanþã, dinamica fondului sonor. Metafora din titlu trimite cãtre ambivalenþa rolului de

cercetãtor al cristalelor, din punct de vedere fizic, dar ºi al cristalului din suflet, metafizic vorbind. Primul sens vizeazã cercetãtorul comun al cristalelor naturii, cel de-al doilea, cercetãtorul cristalului nevãzut din interiorul omului. Cei doi nu pot comunica, în primul rând, pentru cã aparþin unor ontologii diferite, una imanentã, pozitivã, a perceptibilului, cealaltã transcendentã, negativã, a inteligibilului.

* * * Din Polonia coborâm în fosta Cehoslovacie, urmãrind câteva producþii ale unor reputaþi regizori de origine cehã. Pornim cu primul lung-metraj de ficþiune al lui Milos Forman, cunoscut celor mai mulþi prin intermediul peliculelor hollywoodiene, precum arhipremiatele Zbor deasupra unui cuib de cuci sau Amadeus. Totuºi, Èerný Petr (Asul de picã), unul dintre cele mai importante filme ale Noului Val ceh, oferã in nuce întreg talentul regizoral al lui Forman, ce avea sã se confirme ulterior. Filmul a câºtigat Marele Premiu al unuia dintre festivalurile cu cea mai îndelungatã istorie, cel de la Locarno, înaintea unor producþii precum Dispreþul, al lui Godard, ori Deºertul roºu, al lui Antonioni.


OPINIA NAÞIONALÃ

615 – 1 aprilie 2013

pag. 7

Televiziunea H2.0 LUNI – 1 aprilie 2013 06:00 Ecumenica (r) Emisiune de Sorin Bejan 07:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte (r) Emisiune de Valeriu Marinescu 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Casã dulce româneascã Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 11:00 Universitaria* 12:30 Calitatea în educaþie Emisiune de prof. univ. dr. Gheorghe Duda 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar Aventura spaþialã 17:00 Viaþa fãrã fard Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Calitatea în educaþie Emisiune de prof.univ.dr.Gheorghe Duda 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Ora României Emisiune de Simona ªerban 22:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 4 23:00 Jurnal 2.0 23:30 Autoapãrare. Tehnici esenþiale (r) 00:00 Viaþa fãrã fard (r) 01:00 Ora României (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:30 Calitatea în educaþie (r) 05:00 Medicina tv. (r)

MARÞI – 2 aprilie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar Aventura spaþialã (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 4 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 ªcoala, absolvenþii ei ºi piaþa muncii Emisiune de Monica Avramescu 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar. Aventura spaþialã 17:00 Viaþa fãrã fard – best of Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 ªcoala, absolvenþii ei ºi piaþa muncii Emisiune de Monica Avramescu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Nocturna sportivã Emisiune de Mugur Popovici 22:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 5 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Cãlãtor prin þara mea (r) 00:00 Nocturna sportivã (r) 01:00 În cãutarea folkului pierdut (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:30 ªcoala, absolvenþii ei ºi piaþa muncii (r) 05:00 Medicina tv. (r)

MIERCURI – 3 aprilie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar Aventura spaþialã (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Detectiv Putilin (Rusia) – ep. 5 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 Toatã viaþa învãþãm Emisiune de prof. univ. dr. Emilian Dobrescu 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. Prof. univ. dr. Alexandru Oproiu la dispoziþia dumneavoastrã 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar Aventura spaþialã 17:00 Viaþa fãrã fard – best of Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Toatã viaþa învãþãm Emisiune de prof. univ. dr. Emilian Dobrescu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Economia pentru cine? Emisiune de Simona ªerban. Invitat Ilie ªerbãnescu 22:00 Film serial. Detectiv Putilin (Rusia) – ep. 6 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Miºcare, sãnãtate, frumuseþe (r) 00:00 Interviurile TVH2.0 (r) Realizator conf. univ. dr. Matei Georgescu 01:00 Sãptãmâna viitoare (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:30 Toatã viaþa învãþãm (r) 05:00 Medicina tv. (r)

DUMINICà – 7 aprilie 2013

SÂMBÃTà – 6 aprilie 2013 06:00 Viaþa fãrã fard (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar Aventura spaþialã (r) 08:00 Film documentar Enciclopedia animalelor - ep. 6 08:30 Film pentru copii Madison (SUA) 09:00 Ghiozdanul cu surprize Emisiune de Carmen Fulger 10:00 Interviurile TVH2.0 Realizator Matei Georgescu 11:00 Internetul ºtie tot? - best of Emisiune de Robert Tache 12:00 Transmisiuni sportive Emisiune de Mugur Popovici 14:00 Restart muzica românescã Emisiune de Sorin Lupaºcu (r)

15:00 Liceeni. Emisiune de Tina Toma 16:00 Film artistic Frank ºi Chip (SUA) 18:00 Autoapãrare Tehnici esenþiale (r) 18:30 Forum IT Emisiune de Cãtãlin Grosu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Petrecere româneascã Emisiune de Georgel Nucã 22:00 Film artistic. Antrenoarea (China) 00:00 Petrecere româneascã (r) 01:00 Internetul ºtie tot? (r) 03:00 Forum IT (r) 04:00 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi (r) 05:00 Nocturna sportivã (r)

Interviurile TVH 2.0 Realizator: Matei Georgescu

sâmbãtã, de la ora 10.00 Atunci când Acharya Guru Karma strãmoºilor sãi nativi americani, pentru Tanpai Gyaltshen Rinpoche ctitoreºte a ne auzi mai bine pe noi înºine, iar dr. în Katmandu o mânãstire, oferã adãpost Raluca Costache ajutã un om sã ºi hrãneºte sute de semeni, iar acad. prof. înþeleagã mesajul maladiei sale – univ. dr. Leon Dãnãilã aduce în sala de bolnav de propria viaþã, atunci când operaþie un om considerat decedat prof. univ. dr. Ion Mânzat împinge pe pentru a-i reda Viaþa, când prof. univ. strãzi tomberonul, în salopetã de dr. Pavel Chirilã reface spiritul ºi corpul gunoier, pentru cã a luat apãrarea Vasiliadei pentru a îngriji oameni ajunºi colegilor sãi ºi, condamnat la moarte pe stradã, iar maestrul Lin Kai Ting redã socialã, fondeazã psihologia sinersperanþa celor pe care nu-i aºtepta decât geticã, iar maestrul Adrian Florea consumarea unui diagnostic sumbru, trãieºte Înþelepciunea universului, când atunci când prof. univ. dr. Vintilã Gigi Ghinea simte fiori atunci când Mihãilescu nu reþine ce decoraþie i-a pronunþã cuvântul iubire, iar Aleth conferit Preºedintele României, pentru Naquet ne permite sã vedem câtã viaþã cã ºtie valoarea Vieþii fãrã decoraþie, iar a mai rãmas în relaþiile noastre Ioan Gyuri Pascu îºi scrie pe burtierã importante, se întâmplã ceva care, prin „Om” ºi îºi oferã sufletul, cu Viaþã, noianul de nonsensuri cotidiene, poate Adevãr, Luminã, când Vernon Foster ne fi important – poate unicul lucru permite sã auzim sunetul sufletului important. Sub auspiciile Universitãþii Spiru Haret, ale Facultãþii de Sociologie-Psihologie, interviurile H 2.0 sunt despre unicul lucru important.

JOI – 4 aprilie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar Aventura spaþialã (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 6 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 Orientarea în carierã. Emisiune de conf. univ. dr. Roxana Pãun 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar Aventura spaþialã 17:00 Viaþa fãrã fard – best of Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Orientarea în carierã Emisiune de conf. univ. dr. Roxana Pãun 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Nocturna sportivã Emisiune de Mugur Popovici 22:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 7 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Enciclopedia animalelor (r) 00:00 Cafe concert Emisiune de Sorin Petre 00:30 Muzica anilor ’80-’90 (r) 01:00 Cinefilia (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:00 Orientarea în carierã (r) 05:00 Medicina tv. (r)

06:00 Viaþa fãrã fard (r) 07:00 Ghiozdanul cu surprize Emisiune de Carmen Fulger (r) 08:00 Film documentar pentru copii. Animalia – ep. 25 08:30 Film pentru copii Madison (SUA) 09:00 Ecumenica Realizator Sorin Bejan 10:30 Oameni aproape invizibili (r) Realizator Iustina Radu 11:00 Forum IT Emisiune de Cãtãlin Grosu 12:00 Miºcare, sãnãtate ºi frumuseþe Emisiune de Cristina Matei 12:30 În cãutarea folkului pierdut - best of Realizator Maria Gheorghiu 13:30 Gala cântecului românesc Realizator Georgel Nucã

LUNI 07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea MARÞI 07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 16.30- 17.30 – Invitatul de la radio Realizator: Sorin Lupaºcu 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea

15:30 Autoapãrare. Tehnici esenþiale Emisiune de Sorin Lupaºcu 16:00 Cinefilia Realizator Daniel Paraschiv 17:00 Film serial. Jane Show (SUA) 18:00 La cererea dumneavoastrã 19:00 Cãlãtor prin þara mea Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Sãptãmâna viitoare Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Restart muzica românescã Emisiune de Sorin Lupaºcu 22:00 Film artistic. O bunicuþã de zahãr (Austria) 00:00 Restart muzica românescã (r) 01:00 Gala cântecului românesc (r) 03:00 Liceenii (r) 04:00 Film documentar pentru copii. Animalia (r) 05:00 Cinefilia (r)

VINERI – 5 aprilie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar Aventura spaþialã (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 7 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte! Emisiune de conf. univ. dr. Valeriu Marinescu 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar. Aventura spaþialã 17:00 Viaþa fãrã fard Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Oameni aproape invizibili Realizator Iustina Radu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Casã dulce româneascã Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 21:00 Film artistic. Pasiunea pentru golf (Chasing green) (SUA, 2010) 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi 00:30 Viaþa fãrã fard (r) 01:30 Casã dulce româneascã (r) 02:00 Universitaria* (r) 05:00 Medicina tv. (r) * Metode de predare interactivã, cursuri aduse în casa telespectatorului de profesori prestigioºi. Emisiune realizatã în cadrul Departamentului Învãþãmânt.

duminicã 22:00

O bunicuþã de zahãr (Austria)

F i l m

a r t i s t i c Genul: comedie. Distribuþie: Aglaia Szyvszkowitz, Karl Markovics; Nora Heschl, Mazhias Stein. În ciuda titlului dulce, cei patru memmbri ai familiei Seeberg vor fi eroii unor evenimente destul de amare, cauzate de bunicuþa cea rea ºi egoistã. N.B. Conform reglementãrilor CNA, filmul poate fi vizionat de copii cu acordul pãrinþilor.

Radio Hfm2.0 MIERCURI

07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea

JOI 07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea

VINERI 07.00 -12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Mâine, astãzi va fi ieri Realizator: Robert Tache, Corneliu Toader 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 13.00-16.00 – Frecvenþa obligatorie Realizator: Alina Toma 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie SÂMBÃTà 08.00-12.00 – Matinal de week-end 12.00-13.00 – IT&C. Realizator: Tibi Ursan 13.00-17.00 – Siesta de week-end Realizator: Robert Tache 17.00-19.00 – Sacreat în România Realizator: Robert Tache 23.00-00.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea DUMINICà 08.00-12.00 – Matinal de week-end 12.00-13.00 – Omul din spatele personalitãþii. Realizator: Maria Ilie 13.00-17.00 – Siesta de week-end 17.00-19.00 – Top 2.0. Realizator: Alina Toma, Alex Crãciun 20.00 – 22.00 – Poveºti nespuse


pag. 8

OPINIA NAÞIONALÃ

Când lumea se þine de farse, Ziua Pãcãlelilor are origini îndelung disputate, istoricii considerând cã obiceiul farselor este o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecãrei þãri cu legende strãvechi ºi cu ceremonialuri de întâmpinare a Anului Nou ºi, ulterior, a primãverii. Ziua Pãcãlelilor are o istorie îndelungatã. Una dintre ipotezele cu privire la originea zilei de 1 aprilie este legatã de Noe, care se pare cã ºi-a trimis porumbelul sã caute în mod greºit pãmântul, dupã ce apele au început sã se retragã de pe uscat pe 1 aprilie. O altã variantã este legatã de rãstignirea lui Iisus Hristos, care se spune cã, dupã ce a fost condamnat

615 – 1 aprilie 2013

mai mult sau mai puþin de râs!

la moarte, a fost trimis de la Anna la Caiafa, apoi la Pilat, apoi de la Pilat la Herod ºi invers, rãstignirea având loc la 1 aprilie. A treia ipotezã, acceptatã de majoritate, susþine cã originea zilei de 1 aprilie are strânsã legãturã cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sãrbãtoritã pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. Dupã schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în

timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniþial probleme de a se obiºnui cu sãrbãtorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sãr-bãtoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiþi „nebuni de aprilie”. Pe mãsura trecerii timpului, felicitãrile trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început sã fie considerate farse, fiind însoþite adeseori de cadouri hazlii. Indiferent de unde se trage, ziua de 1 aprilie este recunoscutã ca fiind Ziua Pãcãlelilor în majoritatea þãrilor lumii. Marcatã mai întâi în Europa, Ziua Pãcãlelilor a emigrat peste Ocean ºi apoi pe tot globul.

Ziua Pãcãlelilor în România: farsele au început sã fie practicate în secolul al XIX-lea. Pãcãlelile practicate de 1 aprilie variazã de la cele simple, de genul „Þi s-au murdãrit pantofii” la cele foarte elaborate, la care unul sau mai mulþi membri ai familiei sau prietenii „lucreaz㔠mai multe zile. Existã ºi superstiþii legate de pãcãlelile de 1 aprilie. Iatã câteva. Se spune cã este bine sã faci farsele înainte de ora prânzului, pentru cã altminteri vei avea ghinion tot anul. Cei care nu gustã cu umor farsele vor avea ºi ei ghinion. Bãrbatul însurat de 1 aprilie va fi sub papucul nevestei. Copiii nãscuþi de 1 aprilie vor avea noroc toatã viaþa, pe toate planurile…

În Franþa, unde Ziua Pãcãlelilor a fost marcatã pentru prima datã în secolul al XVI-lea,

1915 – „Bomba” care nu a explodat Ziua Pãcãlelilor a fost sãrbãtoritã prin farse chiar ºi în timpul Primului Rãzboi Mondial. Un aviator francez a aruncat deasupra unei tabere germane ceea ce pãrea a fi o bombã mare. Speriaþi, soldaþii nemþi s-au împrãºtiat, aºteptând explozia. Dupã un timp, s-au apropiat de „bombã”, care s-a dovedit a fi o minge de fotbal pe care scria April Fool.

Milioane de oameni se amuzã astãzi pe seama celor din jur. Britanicii sunt foarte îndrãzneþi la acest capitol. Unele publicaþii serioase realizeazã chiar o primã paginã specialã, cu ºtiri false ºi informaþii amuzante, însã numai pentru ediþia de dimineaþã. Iatã câteva dintre cele mai cunoscute ºi amuzante farse de 1 aprilie.

cel care cade victima unei pãcãleli este numit „poisson d’ Avril” (peºte 1965 – Câini vopsiþi în alb de aprilie). Acesta trebuie, conform tradiþiei, sã poarte întreaga zi o hârtie, prinsã cu un ac cu gãmãlie, pe spate. Hârtia trebuie Politiken, un ziar din Copenhaga, a anunþat cã ori sã fie decupatã în formã de peºte, ori sã aibã un peºte Parlamentul a adoptat o lege prin care toþi câinii desenat. Toate acestea din cauza faptului cã, în luna aprilie, din oraº vor fi vopsiþi în alb. Motivul: în acest fel, potrivit astrologiei, soarele pãrãseºte semnul zodiacal al „Peºtilor”. ºoferii îi vor vedea mai bine pe stradã, iar traficul de americani stângaci: Left-Handed Whopper. va fi mai sigur. Potrivit celebrului lanþ de fast-food, „noul hamburger : aceleaºi ingrediente ca înainte, dar întoarse la 1972 – Bolile lui Brunus edwardii conþine 180 de grade în beneficiul clienþilor stângaci”. cel pãcãlit este numit „noddy” ºi trebuie sã poarte o coadã ataºatã Publicaþia sãptãmânalã a medicilor veterinari din A doua zi, un comunicat Burger King preciza pantalonilor sau fustei. În Scoþia, acestuia i se spune April qowk sau Marea Britanie a scris despre bolile care afecteazã cã, deºi anunþul a fost o glumã, foarte mulþi oameni April cuckoo (cuc de aprilie), pentru cã aceasta este prima pasãre care specia Brunus edwardii, urºi care trãiesc în au cerut noul produs pentru stângaci sau, vesteºte venirea primãverii. Importanþa cu care este privitã Ziua numeroase case din UK, dar ºi alte state din dimpotrivã, „varianta clasicã dreptace”. Pãcãlelilor în Marea Britanie este doveditã de emisiunile TV, care nu de Europa. Potrivit articolului, „sondajele au arãtat multe ori au derutat populaþia. cã 63,8% dintre case sunt locuite de aceste specii, 2002 – Blondele, iar numãrul lor este strâns legat de numãrul copiilor În 1950, o televiziune olandezã a anunþat cã Turnul din Pisa spe cale de dispariþie din fiecare locuinþã”. Porecla lui Brunus edwardii a prãbuºit; în urmã cu ceva ani, anumite pagini de internet din China ºi Un raport atribuit Organizaþiei Mondiale a este...Teddy Bear, ursuleþul de pluº. Coreea au anunþat cã Bill Gates a fost asasinat, iar, în 1995, televiziunea Sãnãtãþii susþinea cã blondele naturale vor dispãrea din Malta a anunþat descoperirea unei grote subterane în care se aflã 1976 – Gravitaþie micºoratã în urmãtoarele douã secole. Potrivit documentului, un templu preistoric. cauzele care vor duce la acest fenomen sunt „tendinþa de alinierea planetelor În Spania celor pãcãliþi de 1 aprilie li se atribuie epitetul de „nãtãrãi”. femeilor de a-ºi vopsi pãrul blond ºi o slãbiciune Farsã marca BBC. Astronomul britanic Patrick geneticã”. Studiul s-a dovedit a fi o nouã farsã, iar Japonezii sãrbãtoresc la 1 aprilie Ziua pãpuºilor sau Ziua bucuriei Moore a anunþat la radio cã la ora 9.47 va avea loc OMS a negat cã ar fi efectuat un asemenea studiu. celor mici, cãrora le oferã în dar pãpuºi. un eveniment unic: planeta Pluto va trece în spatele Ziua Pãcãlelilor este sãrbãtoritã ºi în unele state din America lui Jupiter, provocând temporar o aliniere care ar 2009 – Pinana, noul fruct exotic Latinã - Peru, Mexic ºi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele putea contracara ºi diminua gravitaþia Pãmântului. Supermarketul Waitrose a anunþat apariþia unui de Dia de los inocentes (Ziua celor naivi). Aceeaºi sãrbãtoare este Gluma nu s-a oprit aici. nou fruct exotic, o combinaþie între ananas ºi Ascultãtorii erau încurajaþi sã simtã efectele marcatã ºi în Belgia, unde, însã, se sãrbãtoreºte ºi 1 aprilie. bananã. Reclama suna cam aºa: „Pinanas În Iran ºi în unele pãrþi din India, Ziua Pãcãlelilor (Sizdah Bedar) fenomenului rar în propriile locuinþe. Reco- proaspete. Exclusiv la Waitrose! Nu vã faceþi griji are loc în cea de-a 13-a zi a Anului Nou (Noruz), anul acesta la mandarea era ca, fix la acea orã, ei sã sarã de câteva dacã stocul de pinanas s-a epuizat, puteþi cumpãra 2 aprilie, dupã calendarul zoroastrian, dupã care se ghideazã parsii. ori. La foarte scurt timp, biroul BBC Radio 2 a cãpºune la jumãtate de preþ.” început sã primeascã sute de apeluri în care oamenii O ghiduºie asemãnãtoare au fãcut ºi cei de la Cea mai reuºitã farsã. Un grup de istorici contemporani a realizat un top al celor mai reuºite farse povesteau despre senzaþia unicã de plutire. Tesco. Ei au publicat un anunþ în tabloidul The de 1 aprilie ale tuturor timpurilor. Primul loc este ocupat de farsã jucatã de primãria oraºului Koln Sun, susþinând cã vând morcovi care...fluierã. (Germania), în 1993, celor care practicau jogging în parcul din centru. Gardienii i-au oprit pe alergãtori, 1998 – Burgerul pentru stângaci Acest lucru ar fi fost posibil datoritã creãrii în spunându-le cã tocmai a fost votatã o lege, cãreia dacã nu i se conformeazã, vor fi amendaþi. Gardienii Burger King a publicat în USA Today un anunþ laborator a unor morcovi cu gãuri, prin care intrã spuneau cã legea impune încadrarea alergãtorului în limita de 6 km/h, nici mai mult, dar nici mai puþin. despre noul meniu special pentru cele 32 de milioane aerul, iar, la temperaturi înalte, îi face sã fluiere. Motivul? O altã vitezã ar fi deranjat veveriþele din parc, aflate în perioada împerecherii.

Ziua Pãcãlelilor este marcatã timp de douã zile în Anglia

,

Londra rãmâne fãrã Big Ben. BBC a anunþat, în 1980, cã legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informaþia a revoltat opinia publicã britanicã, o mulþime de cetãþeni exprimându-ºi protestul în legãturã cu aceastã schimbare. Ce-i drept, mulþi oameni au întrebat ºi cum pot fi achiziþionate piese ale vechiului Big Ben... Achiziþionarea trupului lui Lenin. În 1995, ziarul Irish Times anunþã cã între conducerea Disneyland ºi guvernul rus se desfãºoarã negocieri privind achiziþionarea trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu mausoleu cu tot, în parcul de distracþii de la Paris. Ziua Bufonului. La 1 aprilie 1983, agenþia de ºtiri Associated Press anunþa cã profesorul de istorie Joseph Boskin de la Universitatea din Boston a reuºit sã stabileascã originea Zilei bufonului. El afirmã cã bufonul Kugel de la curtea Împãratului Constantin s-a lãudat cã ar putea conduce Imperiul Roman la fel de bine ca ºi stãpânul sãu. Acestuia i-a plãcut ideea ºi i-a permis mãscãriciului sã se aºeze la cârma þãrii o zi pe an, de 1 aprilie. Bufonul a decretat cã în acea zi sã fie acceptate doar lucrurile absurde, dând astfel naºtere tradiþiei pãcãlelilor.

Difuzatã de o agenþie de presã serioasã, ºtirea a fost preluatã de toatã presa americanã. Reporterul care-l intervievase pe profesorul Boskin a aflat, odatã cu toþi cititorii, cã a fost pãcãlit, dupã ce Universitatea din Boston a dat un comunicat de presã prin care îºi cerea scuze pentru glumã. Recolta de spaghete elveþianã. BBC a anunþat, în cadrul programului de ºtiri Panorama, 1 aprilie 1957, cã, datoritã unei ierni blânde, fermierii elveþieni au obþinut o culturã bogatã de spaghete. ªtirea era însoþitã de imagini cu fermieri „culegând” paste din copaci. Foarte mulþi telespectatori au fost pãcãliþi. Unii dintre ei au sunat chiar la BBC pentru a afla detalii despre cum sã îºi cultive singuri spaghete. Rãspunsul jurnaliºtilor: „Puneþi o crenguþã de spaghete într-o cutie de sos de roºii ºi speraþi la ce e mai bine!” TV color instant. În 1962, exista numai un post de televiziune în Suedia, care transmitea alb-negru. Pe 1 aprilie, expertul tehnic Kjell Stensson a apãrut pentru câteva clipe la ºtiri ºi a anunþat o „nouã descoperire”: telespectatorii îºi pot „colora” singuri imaginile. Un televizor alb-negru devenea unul color numai dupã ce înveleai ecranul cu un nailon. Numeroºi suedezi l-au imitat pe tehnician, sperând la o minune

tehnologicã. Coincidenþa a fãcut ca primele imagini color sã fie transmise în Suedia tot într-o zi de 1 aprilie, însã opt ani mai târziu. „Creºtinarea” lui Pi. Ediþia din aprilie 1998 a publicaþiei New Mexicans for Science and Reason anunþa cã Alabama a decis, prin vot, schimbarea valorii constantei matematice Pi de la 3,14159, la „valoarea biblic㔠– 3. Vestea s-a rãspândit cu repeziciune cu ajutorul internetului, însã impactul unei asemenea informaþii a fost sesizat numai când oficialii au început sã primeascã telefoane de protest de la cetãþeni. Sfârºitul lumii, mâine. La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a dat publicitãþii un comunicat prin care anunþa cã sfârºitul lumii va fi a doua zi. Informaþia a fost difuzatã de radio KYW, însoþitã de mesajul: „Cele mai mari temeri ale noastre privind sfârºitul lumii sunt confirmate de astronomii de la Institutul Franklin. Oamenii de ºtiinþã prezic cã mâine, la ora 15:00, vine sfârºitul lumii. Nu e o pãcãlealã de 1 aprilie. ªtirea este confirmatã de Wagner Schlesinger, director al Planetarium-ului din acest oraº”. Panica a luat sfârºit abia dupã ce astronomii au negat teribila pre dicþie. Autorul farsei, ofiþerul de presã al institutului Franklin, William Castellini, a fost demis.


Opinia nationala nr. 615/1 aprilie 2013