Page 1

Opinia naþionalã

27 martie - Ziua Mondialã a Teatrului

pagina 8

Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional

Director: Mioara VERGU-IORDACHE ªi studenþii de la Facultatea de Arte a Universitãþii Spiru Haret sunt în sãrbãtoare

Anul 21, nr. 614, 25 martie 2013, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

- participantã la a 18-a ediþie a Târgului Internaþional al Educaþiei CIEET 2013, China În perioada 10-17 martie 2013, s-a desfãºurat cea de a 18-a ediþie a Târgului Internaþional al Educaþiei CIEET 2013, din China. La acest eveniment prestigios ºi de tradiþie în zona învãþãmântului superior, a participat o delegaþie din partea Universitãþii Spiru Haret, condusã de Rectorul Universitãþii, conf.univ.dr. Aurelian A. Bondrea. Din delegaþie au fãcut parte: prorector conf.univ.dr. Laura Goran, director al Departamentului IT - Iustin Andronie, director al Departamentului Studenþi Strãini - conf.univ.dr. Ruxandra Vasilescu. Universitatea Spiru Haret s-a aflat la a treia participare la acest târg ºi a fost, ºi în acest an, singura reprezentantã a învãþãmântului superior din România. Târgul Internaþional al Educaþiei CIEET este un eveniment organizat sub egida Ministerului Educaþiei din China, care ºi-a câºtigat prestigiul internaþional de-a lungul anilor, datoritã amplorii, pe de o parte, ºi, pe de altã parte, datoritã interesului major ºi prioritãþii strategice pe care autoritãþile le acordã educaþiei pentru viitorul societãþii chineze. Primul eveniment de acest gen a fost organizat în anul 1999. Acest târg a înlesnit ºi continuã sã înlesneascã mobilitatea viitorilor studenþi chinezi în toate þãrile lumii, astfel cã, în prezent, studiazã în strãinãtate peste 400.000 de studenþi chinezi, China ocupând primul loc în rândul þãrilor-sursã de candidaþi la studii universitare. CIEET este un prilej ca universitãþi din toatã lumea sã se prezinte ºi sã îºi promoveze oferta educaþionalã în vederea atragerii de studenþi chinezi în instituþiile proprii.

ªi anul acesta numãrul universitãþilor participante a fost impresionant: aproape 500. CIEET este un târg educaþional itinerant, care se desfãºoarã în ºapte oraºe mari din China: Beijing, Shenyang, Xi’an, Shanghai, Hefei, Fuzhou and Guangzhou. Universitatea Spiru Haret a fost prezentã la Beijing ºi Shanghai, unde standul nostru a prezentat interes atât datoritã diversitãþii

programelor educaþionale ºi a specializãrilor, cât ºi a facilitãþilor pe care le oferã studenþilor sãi. Delegaþia noastrã a purtat discuþii atât cu viitori studenþi, cât ºi cu agenþi educaþionali ºi cu reprezentanþi ai revistei Ministerului Educaþiei din China interesaþi sã promoveze imaginea ºi resursele educaþionale ale Universitãþii Spiru Haret pe piaþa chinezã.

NICHITA STÃNESCU Cercetarea ºtiinþificã europeanã azi 31 martie 1933 - 13 decembrie 1983

curcanul ºi PDL-ul

Prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

CÂNTEC Inima se vãrsa printre coaste, sufletul cãdea în fluturare. Se þineau de inelare, mâinile noastre, într-o veche, grea înserare. Eu mã rugam la umãrul tãu, mã rugam cu un fel de cuvinte albastre. Mã rugam astfel, mereu, pânã se-nãspreau secundele noastre. Tu erai piatra, tu erai norul, tu erai vulturul, tu erai ora din care-ºi curmau asupra-ne zborul secundele dându-se tuturora. Astfel ne trecea viaþa, astfel muream, deveneam transparenþi, de gheaþã. Priveliºtea lumii trecea ca prin geam prin lipsa noastrã verticalã de viaþã. Numai pãsãrile lovindu-se, foarte mirate, în noi îºi vãrsau zborul. Eu mã rugam în cuvinte ciudate. Tu erai piatra, tu erai norul. Pagina 5

Cetãþean european

•

Mecanismul de finanþare ºi împãrþire a riscurilor Tricolorul, calul, vaca,

Campania Comisiei Europene

E dreptul tãu! Acþioneazã! Împrumutã-te responsabil, nu-i lãsa pe alþii sã decidã pentru tine! Cele mai bune proiecte ºcolare transfrontaliere ale anului Înscrieri pentru tranºa finalã de burse Marie Curie

• •

Pagina 6

Uniunea Europeanã (UE) are, de peste un sfert de secol, experienþã în finanþarea activitãþilor de cercetare, dezvoltare ºi inovare (CDI), angrenând forþe importante pentru tranformarea ideilor ºi cunoºtinþelor tehnice cele mai strãlucitoare în produse ºi servicii inovatoare ºi comercializabile. De-a lungul anilor, UE a coordonat ºi susþinut o întreagã gamã de mecanisme de finanþare a CDI; evantaiul activitãþilor din cadrul celui de-al 7-lea Program Cadru pentru cercetare ºi dezvoltare tehnologicã (PC 7) cuprinde: a) portofolii de capital risc gestionate prin intermediul MFIR; b) garantarea creditelor destinate întreprinderilor mici ºi mijlocii; c) acordarea unor împrumuturi bancare care sã susþinã industrializarea ºi comercializarea produselor novatoare. Banca Europeanã de Investiþii (BEI) ºi filiala sa, Fondul European de Investiþii (FEI) ocupã un loc decisiv în ceea ce priveºte mecanismele de finanþare b) ºi c).

În UE, sectorul de cercetare suferã de o lipsã de finanþare a proiectelor de CDI de înaltã calitate, care sã fie vectorii creºterii în întreaga Europã. În þãrile membre UE, insuficient sudate în acþiuni comune, pieeþele financiare nu consacrã încã suficiente resurse pentru finanþarea proiectelor de CDI demne de a fi susþinute. De cel puþin un deceniu, în þãrile membre UE se alocã pentru activitãþi de CDI cca 2 la sutã din PIB, faþã de peste 3 la sutã în Japonia ºi Coreea de Sud ºi 2,7 la sutã în SUA. Sectorul privat contribuie cu foarte puþin în UE la activitãþile de CDI, faþã de 9 la sutã în SUA ºi 20 la sutã în Japonia ºi Coreea de Sud. Aceastã insuficienþã a pieþei europene necesitã intervenþia autoritãþilor publice pentru a susþine ºi încuraja deþinãtorii de fonduri private pentru a investi în finanþarea activitãþilor de CDI. (Continuare în pag.4)

Profesorii noºtri, preocupaþi de frãmântãrile economico-sociale ale þãrii

Discurs anti-minerit la Roºia Montanã Lector univ. dr. Irina VELICU

Facultatea de Relaþii Internaþionale ºi Studii Europene Am auzit prima oarã de conflictul din Roºia Montana dintr-un film documentar, „Mine your own business”. În favoarea proiectului minier, documentarul prezenta opozanþii proiectului minier ca pe niºte trãdãtori ai României ºi îi invitã practic „la tãcere”, ca aceºtia sã-ºi vadã de treaba lor („treab㔠care nu coincidea cu zona, sau protejarea zonei, în care trãiau). De asemenea, filmul prezenta aºa-numita „parte negativ㔠a ecologiei: dorinþa de a-i þine pe oameni în sãrãcie, în mediul rural. Ulterior, am început sã rãsfoiesc mai multe texte ºi am observat cã una din strategiile corporaþiei de la Roºia a fost de a submina autoritatea ºi legitimitatea opoziþiei din Roºia prin descrierea ei ca o miºcare ecologistã extremistã ºi pãguboasã. Intrigatã de acest film ºi de publicitatea corporatistã am decis sã îmi concentrez cercetarea din ultimii ani pe acest caz. (Continuare în pag.3)

Mioara VERGU-IORDACHE Sãptãmâna trecutã a avut iz de fabulã mai accentuat decât alte dãþi. Sigur, cu conþinut amar. Dezbateri încruntate, gesturi definitive, solicitãri de demisii, mare supãrare, mare. De ce?! Hai sã ne gândim serios! Ce e nou în toate întâmplãrile din ultimele 8-9 zile? O elevã din Covasna, Sabina Elena, a fost sancþionatã pentru cã la 15 martie ºi-a permis sã poarte în pãr o bentiþã tricolorã. Este prima datã când în þara noastrã, România, românii sunt trataþi ca niºte toleraþi, când nu avem dreptul sã etalãm simbolurile naþionale? Nu, nu este prima datã. Dar noi avem o politicã de nediscriminare îndreptatã împotriva românilor. Suntem noi vinovaþi cã sa ajuns la o asemenea situaþie ºi la cele ce au urmat – demonstraþii în costum popular românesc, neintrarea la ore a elevilor de naþionalitate românã...? ªi noi suntem, dar mai ales ei, cei aflaþi, trimiºi de noi, la conducerea destinelor acestei þãri, pentru cã interesele lor electorale au fost, dea lungul timpului, mai puternice decât interesul naþional. Undeva, în Anglia, s-a lansat o suspiciune privind înlocuirea cãrnii de vacã cu carne de cal în produse franþuzeºti, care aveau în compoziþie ºi carne importatã din România. Vinovatul de serviciu, România, a scos la luminã... verificãri pe care trebuie sã le facã în mod curent. ªi am descoperit, normal, cã existã indivizi care practicã evaziunea fiscalã, cã folosesc carne de cal, mai ieftinã, în locul cãrnii de vacã, mai scumpã. Încã nu am aflat clar dacã este nocivã sau nu carnea de cal. Rãmãsese pe raft carnea de curcan. Jos cu ea! Este plinã de antibiotice! S-a dovedit cã nu este adevãrat. Nu se stinse bine acest scandal cã dã în clocot scandalul laptelui contaminat cu aflatoxinã. Sute de tone de lapte bun au ajuns pe câmp sau la canal, producãtorii sunt disperaþi. În studiourile televiziunilor se bea lapte românesc, politicienii se fotografiazã lângã rafturile cu lactate româneºti... Aceste episoade au fost intercalate de declaraþii politice, efemere, evident, pentru cã la noi nimic nu rezistã unui apus de soare. Am fost martorii lansãrii moþiunilor candidaþilor la conducerea PDL. Vorbe frumoase, promisiuni, comportament politic civilizat, au fost ºi alegerile, la care au participat 5 000 de delegaþi...


pag. 2

614 – 25 martie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

STUDENÞII ÎNTREABÃ. PROFESORII RÃSPUND Astãzi, rãspunde lector univ. dr. Floarea GEORGESCU, Facultatea de Management Financiar-Contabil, Bucureºti

INSOLVENÞA SAU FALIMENTUL AGENÞIEI DE TURISM 4 6

Conform legii, agenþii economici care comercializeazã pachete de servicii turistice au obligaþia sã încheie poliþe de asigurare cu societãþi de asigurare privind asigurarea rambursãrii cheltuielilor de repatriere ºi/sau a sumelor achitate de turiºti, în cazul insolvabilitãþii sau a falimentului agenþiei de turism. Problematica asigurãrii turiºtilor presupune, înainte de toate, o trecere în revistã a principalelor aspecte referitoare la insolvenþa sau falimentul agenþiei de turism.

1

Ce este insolvenþa? Insolvenþa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeazã prin insuficienþa fondurilor bãneºti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolvenþa este prezumatã ca fiind vãditã atunci când debitorul, dupã 30 de zile de la scadenþã, nu a plãtit datoria sa faþã de unul sau mai mulþi creditori. Insolvenþa este iminentã atunci când se dovedeºte cã debitorul nu va putea plãti la scadenþã datoriile exigibile angajate, cu fondurile bãneºti disponibile la data scadenþei. Procedura insolvenþei este reglementatã prin Legea privind procedura insolvenþei nr. 85/2006.

2

Cum se defineºte falimentul? Falimentul este o procedurã de încetare a existenþei unei societãþi comerciale care se aplicã comercianþilor (numiþi debitori), care nu mai pot face faþã datoriilor. Procedura constã în lichidarea averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmatã de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat, cheltuielile aferente falimentului urmând a fi suportate de cãtre debitori.

Cine aplicã procedura de insolvenþã? Procedura insolvenþei este aplicatã de: instanþele judecãtoreºti; judecãtorul sindic; administratorul judiciar; lichidator. Toate procedurile prevãzute de aceastã lege, sunt de competenþa tribunalului în a cãrui razã teritorialã îºi are sediul debitorul, astfel cum figureazã acesta în Registrul Comerþului, respectiv în Registrul societãþilor agricole sau în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor, ºi sunt exercitate de un judecãtor-sindic.

5

Care sunt atribuþiile judecãtorului-sindic?

În îndeplinirea îndatoririlor sale, judecãtorul-sindic va putea desemna, prin încheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le ºi remuneraþia. Judecãtorul-sindic are ca principale atribuþii urmãtoarele: a) pronunþarea motivatã a hotãrârii de deschidere a procedurii ºi, dupã caz, de intrare în faliment atât prin procedura generalã, cât ºi prin procedura simplificatã; b) judecarea contestaþiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; c) desemnarea motivatã, prin sentinþã de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenþã care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupã caz, a lichidatorului care va administra procedura pânã la confirmarea ori, dupã caz, înlocuirea sa de cãtre adunarea creditorilor, stabilirea remuneraþiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolvenþã, precum ºi a atribuþiilor acestuia pentru aceasta perioadã. În vederea desemnãrii provizorii a administratorului judiciar, judecãtorul-sindic va þine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori ºi, dupã caz, de debitor, dacã cererea introductivã îi aparþine; d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-ºi mai conduce activitatea;

3

Cui se aplicã procedura de insolvenþã? Conform legii, procedura generalã de insolvenþã se aplicã urmãtoarelor categorii de debitori aflaþi în stare de insolvenþã sau de insolvenþã iminentã: - societãþilor comerciale; - societãþilor cooperative; - organizaþiilor cooperatiste; - societãþilor agricole; - grupurilor de interes economic; - oricãrei alte persoane juridice de drept privat care desfãºoarã activitãþi economice. Existã ºi comercianþi ce fac parte din categoriile de mai sus, exceptaþi de la aceastã procedurã: - comercianþi care nu deþin niciun bun în patrimoniul lor; - actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gãsite; - administratorul nu poate fi gãsit; - sediul nu mai existã sau nu corespunde adresei din Registrul Comerþului; - debitori care nu au prezentat urmãtoarele documente: o listã completã a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile ºi bãncile prin care debitorul îºi ruleazã fondurile. Pentru bunurile grevate se vor menþiona datele din registrele de publicitate; - o listã a numelor ºi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanþele acestora: certe sau sub condiþie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arãtându-se suma, cauza ºi drepturile de preferinþã; - o listã a activitãþilor curente pe care intenþioneazã sã le desfãºoare în perioada de observaþie; - o declaraþie prin care debitorul îºi aratã intenþia de intrare în procedura simplificatã sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitãþii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale.

Opinia

naþionalã

ISSN 1221-4019 ºi ISSN 1841-4265 (online) www.opinianationala.ro www. facebook.com/opinianationala

Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti Telefon/fax: 021 316 97 91 Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87, interioare 168 ºi 169 e-mail: opinia@spiruharet.ro; on@spiruharet.ro

7

g) judecarea cererilor de atragere a rãspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenþã; h) judecarea acþiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase ºi a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestaþiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricãrei persoane interesate împotriva mãsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea ºi confirmarea planului de reorganizare sau, dupã caz, de lichidare, dupã votarea lui de cãtre creditori; k) soluþionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciarã ºi de intrare în faliment; l) soluþionarea contestaþiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea acþiunii în anularea hotãrârii adunãrii creditorilor; n) pronunþarea hotãrârii de închidere a procedurii. Atribuþiile judecãtorului-sindic sunt limitate la controlul judecãtoresc al activitãþii administratorului judiciar ºi/sau al lichidatorului ºi la procesele ºi cererile de naturã judiciarã aferente procedurii insolvenþei. Atribuþiile manageriale aparþin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepþional, debitorului, dacã acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-ºi administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitãþii de cãtre creditori, prin organele acestora. Hotãrârile judecãtorului-sindic sunt definitive ºi executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.

Care sunt atribuþiile administratorului judiciar? Administratorul judiciar este persoana fizicã sau juridicã, practician în insolvenþã, autorizat în condiþiile legii, desemnat sã exercite atribuþiile prevãzute în perioada de observaþie ºi pe durata procedurii de reorganizare. Principalele atribuþii ale administratorului judiciar sunt: a) examinarea situaþiei economice a debitorului ºi a documentelor depuse conform prevederilor legii ºi întocmirea unui raport prin care sã propunã fie intrarea în procedura simplificatã, fie continuarea perioadei de observaþie în cadrul procedurii generale ºi supunerea acelui raport judecãtorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depãºi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; b) examinarea activitãþii debitorului ºi întocmirea unui raport amãnunþit asupra cauzelor ºi împrejurãrilor care au dus la apariþia stãrii de insolvenþã, cu menþionarea persoanelor vinovate ºi asupra existenþei premiselor angajãrii rãspun-derii acestora, în condiþiile legii, precum ºi asupra posibilitãþii reale de reorganizare efectivã a activitãþii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea ºi supunerea acelui raport judecãtorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depãºi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; c) întocmirea actelor prevãzute, în cazul în care debitorul nu ºia îndeplinit obligaþia respectivã în termenele legale, precum ºi verificarea, corectarea ºi completarea informaþiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor; d) elaborarea planului de reorganizare a activitãþii debitorului, în funcþie de cuprinsul raportului ºi în condiþiile ºi termenele prevãzute; e) supravegherea operaþiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; f) conducerea integralã, respectiv în parte, a activitãþii debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizãrilor exprese ale judecãtorului-sindic cu privire la atribuþiile sale ºi la condiþiile de efectuare a plãþilor din contul averii debitorului; g) convocarea, prezidarea ºi asigurarea secretariatului ºedinþelor adunãrii creditorilor sau ale acþionarilor, asociaþilor ori membrilor debitorului persoanã juridicã; h) introducerea de acþiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum ºi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaþiuni comerciale încheiate de debitor ºi a constituirii unor garanþii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; i) sesizarea de urgenþã a judecãtorului-sindic în cazul în care constatã cã nu existã bunuri în averea debitorului ori cã acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative; j) menþinerea sau denunþarea unor contracte încheiate de debitor; k) verificarea creanþelor ºi, atunci când este cazul, formularea de obiecþiuni la acestea, precum ºi întocmirea tabelelor creanþelor; l) încasarea creanþelor; urmãrirea încasãrii creanþelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de cãtre debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea ºi susþinerea acþiunilor în pretenþii pentru încasarea creanþelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaþi; m) cu condiþia confirmãrii de cãtre judecãtorul-sindic, încheierea de tranzacþii, descãrcarea de datorii, descãrcarea fidejusorilor (persoane angajate de cãtre creditori sã execute obligaþiile debitorilor), renunþarea la garanþii reale; n) sesizarea judecãtorului-sindic în legãturã cu orice problemã care ar cere o soluþionare de cãtre acesta.

Ce este lichidatorul ºi care sunt atribuþiile sale?

Lichidatorul este persoana fizicã sau juridicã, practician în insolvenþã, autorizat în condiþiile legii, desemnatã sã conducã activitatea debitorului ºi sã exercite atribuþiile prevãzute în cadrul procedurii falimentului, atât în procedura generalã, cât ºi în cea simplificatã. Lichidatorul este desemnat de cãtre judecãtorul-sindic ºi are ca principale atribuþii: a) examinarea activitãþii debitorului asupra cãruia se iniþiazã procedura simplificatã în raport cu situaþia de fapt ºi întocmirea unui raport amãnunþit asupra cauzelor ºi împrejurãrilor care au dus la insolvenþã, cu menþionarea persoanelor cãrora le-ar fi imputabilã ºi a existenþei premiselor angajãrii rãspunderii acestora în condiþiile legii, ºi supunerea acelui raport judecãtorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depãºi 60 de zile de la desemnarea lichida-torului, dacã un raport cu acest obiect nu a fost întocmit anterior de administratorul judiciar; b) conducerea activitãþii debitorului; c) introducerea de acþiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum ºi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaþiuni comerciale încheiate de debitor ºi a constituirii unor garanþii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor ºi luarea mãsurilor corespunzãtoare pentru conservarea lor; e) menþinerea sau denunþarea unor contracte încheiate de debitor; f) verificarea creanþelor ºi, atunci când este cazul, formularea de obiecþiuni la acestea; g) urmãrirea încasãrii creanþelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani, efectuate de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creanþelor; formularea ºi susþinerea acþiunilor în pretenþii pentru încasarea creanþelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaþi;

h) primirea plãþilor pe seama debitorului ºi consemnarea lor în contul averii debitorului; i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi; j) încheierea de tranzacþii, descãrcarea de datorii, descãrcarea fidejusorilor, renunþarea la garanþii reale sub condiþia confirmãrii de cãtre judecãtorul-sindic; k) sesizarea judecãtorului-sindic cu orice problemã care ar cere o soluþionare de cãtre acesta; l) orice alte atribuþii stabilite prin încheiere de cãtre judecãtorul-sindic.

Contrar percepþiei generale, majoritatea companiilor împotriva cãrora creditorii sau furnizorii formuleazã o cerere de deschidere a procedurii de insolvenþã au ºanse mari sã-ºi reorganizeze activitatea ºi sã evite falimentul. Deschiderea procedurii de insolvenþã nu înseamnã decât o analizã, în condiþii de siguranþã, a situaþiei debitorului. Nu toþi cei care intrã în insolvenþã trebuie sã ajungã ºi în faliment. În cele mai multe cazuri, compania se restructureazã ºi nu dispare. În acelaºi timp, existã cazuri în care cererea de insolvenþã vine chiar din partea companiei debitoare, care îºi poate reorganiza astfel activitatea, fiind protejatã de orice atac din partea creditorilor. Dupã declanºarea procedurii de insolvenþã, judecãtorul, creditorul ºi debitorul analizeazã ºansele de supravieþuire ale acestuia din urmã, iar în cazul în care se ajunge la un consens, se întocmeºte un plan de reorganizare. În cele mai multe cazuri, creditorul renunþã la o parte din creanþe, iar debitorul se obligã sã se concentreze doar asupra activitãþii de bazã.

REDACÞIA:

Mioara Vergu-Iordache, Gabriel Nãstase (redactor ºef), Mihãiþã Enache (fotoreporter), Vasilichia Dinu, Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP). Stimaþi cititori, Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.

REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ este editatã de FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE Tiparul executat de TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI ROMÂNIA DE MÂINE

Solicitãri de abonamente, cu plata prin mandat poºtal sau dispoziþie de platã, se pot adresa serviciului de difuzare. Strada Fabricii nr. 46 G, sectorul 6, Bucureºti. Telefon 021.316.97.88/ int.108.


614 – 25 martie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

Facultatea de Matematicã ºi Informaticã

Seminar de Orientare Profesionalã Facultatea de Matematicã ºi Informaticã a Universitãþii Spiru Haret vã invitã sã participaþi miercuri, 27.03.2013, ora 14 în sala 200 din sediul central (Str. Ion Ghica nr. 13) la Seminarul de Orientare Profesionalã organizat de facultate.  Sãptãmâna aceasta facultatea are ca invitat în calitate de speaker în cadrul seminarului pe domnul Costel Pîºlac, student în anul III - specializarea informaticã, program de studii organizat de FMI, Universitatea Spiru Haret.  Domnul Pîºlac va vorbi despre aplicaþia Biblioteca 2.0. 

Dr. A. DUNCA

Facultatea de Management Financiar Contabil, Bucureºti

Conferinþa Economicã Naþionalã Continuând tradiþia, Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureºti anunþã organizarea pe 28 mai 2013 a Conferinþei Economice Naþionale a cadrelor didactice ºi studenþilor, cu titlul: Criza economiei sau economia de criz㠖 oportunitãþi ºi provocãri ale pieþei româneºti. Printre cadrele universitare membre ale comitetului ºtiinþific ºi de organizare se numãrã ºi lector univ. dr. Lucian – Dorel Ilincuþã. Rugat sã explice titlul conferinþei acesta a spus: De vreo trei ani de zile se tot vorbeºte de crizã. Este o crizã care va trece sau este o crizã cu care ne vom obiºnui? Noi vrem sã facem o economie de crizã de acum încolo? O sã avem, în aceastã perioadã de stres economic, timp sã depãºim aceastã problemã? Nu ºtiu. Vom vedea. Cei care vor participa la conferinþã pot veni cu o soluþie salvatoare. Cel puþin la nivelul României. Din comitetul ºtiinþific ºi de organizare mai fac parte ºi prof. univ. dr. Cicilia Ionescu, prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, prof. univ. dr. Marinicã Dobrin, conf. univ. dr. Eduard Ionescu, conf. univ. dr. Maria Andronie, conf. univ. dr. Luminiþa Ionescu, conf. univ. dr. Aurelian Bãluþã, conf. univ. dr. Lãcrãmioara Hurloiu, conf. univ. dr. Bianca Preda, lect. univ.dr. Floarea Georgescu, lect. univ. dr. Liana Gãdãu. Conferinþa se va desfãºura începând cu ora 10:00, în campusul Didactica din str. Fabricii nr. 46 G, Sector 6, Bucureºti, Corp A, Amfiteatrul A5, conform programului ce va fi anunþat.

Facultatea de Arhitecturã

Conferinþã de prezentare a ºcolii PARAMETRICA Luni 25 martie, ora 17, la Sala Studio din s e d i u l Universitãþii Spiru Haret, strada Ion Ghica nr. 13, vor fi ilustrate activitãþile educaþionale pe care ºcoala PA R A M E TRICA le coordoneazã: work-shopuri internaþionale ºi interdisciplinare de d e s i g n computerizat, aplicat în arhitecturã, urbanism, design interior, design industrial, precum ºi implementãrile rezultatelor acestora: expoziþii, prototipuri, producþie. Conferinþa va fi susþinutã de Diana Nitreanu, absolventã a Facultãþii de Arhitecturã a Universitãþii Spiru Haret, partener fondator al PARAMETRICA.

Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport

• Întâlnire cu angajatorii În data de 21.03.2013, Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport a organizat întâlnirea între angajatori cu studenþii din anii terminali de la cele douã programe de studii: Educaþie fizicã ºi sportivã ºi Kinetoterapie ºi motricitate specialã ºi masteranzii celor douã programe acreditate – Educaþie fizicã ºi antrenament sportiv, Kinetoterapie în afecþiuni locomotorii, cu tema: Dobândirea competenþelor în domeniul Educaþie fizicã ºi sport ºi Kinetoterapie.

• Sesiunea ªtiinþificã În ziua de 22.03.2013 în Aula Mare a Facultãþii de Educaþie Fizicã ºi Sport a avut loc Sesiunea ªtiinþificã cu participare internaþionalã ACTUALITÃÞI, TENDINÞE ªI CREATIVITATE ÎN ªTIINÞELE MOTRICITÃÞII UMANE. Au participat ca invitaþi prof.univ.dr. Ioan Lador, preºedintele Societãþii ªtiinþei, Excelenþei Umane ºi Sportului Universitar, prof.univ.dr. Mihai Golu, alte personalitãþi din mediul universitar aferent domeniului Educaþiei fizice ºi sportului. Sesiunea s-a desfãºurat pe trei secþiuni: Educaþie fizicã ºi sport, Kinetoterapie ºi motricitate specialã, Varia. Lucrãrile au fost prezentate în plen ºi poster.

Conf. univ.dr. Marilena COJOCARU

Profesorii noºtri, preocupaþi de frãmântãrile economico-sociale ale þãrii

Discurs anti-minerit la Roºia Montanã (urmare din pag. 1) Studiu meu porneºte de la ideea lui Foucault, conform cãreia pentru a înþelege mai bine relaþiile de putere trebuie sã examinãm formele de rezistenþã. Întrebarea mea de cercetare a fost: cum putem vorbi de rezistenþã în zona post-comunistã care este în general perceputã ca fiind pro-globalizare economicã? O mare parte a cercetãrii a avut loc prin discuþii deschise cu roºienii ºi cu reprezentanþi ai unor ONG-uri de mediu, precum ºi prin participarea la întâlnirile acestora din piaþa centralã în faþa Centrului de Informare (sau dezinformare, cum îl numesc unii roºieni, mai în glumã mai în serios) ºi la Bucureºti. Discuþiile cele mai productive, au fost cele neplanificate, fãrã ghidul de interviu sau reportofon. Motivaþia este simplã: de mai bine de o decadã, localnicii sunt bombardaþi de jurnaliºti, cercetãtori ºi alþi observatori ºi au obosit sã fie „subiecte de cercetare”. Cercetarea a combinat metode calitative variate, cum ar fi interviuri deschise, etnografie ºi analiza de discurs, necesare

pentru evidenþierea sensurilor multiple/practicilor/limbajului iniþiativelor locale. În anul 2007 am mers pentru prima oarã la Festivalul FanFest de la Roºia Montanã, De la gazda mea, dar ºi de la alþi localnici, am început sã înþeleg temerile ºi tensiunile lor zilnice în faþa pericolului potenþial al proiectul minier atât de controversat. Încã din microbuz am întâlnit localnici care exprimau un sentiment de mâhnire: „vom fi noii sclavi, ne vom vinde pãmântul strãinilor…” Tot atunci am auzit direct de la localnici ºi fraza atât de popularã: Munþii noºtri aur poarta, Noi cerºim din poartã-n poartã; am înþeles cã vestita frazã era folositã atât pentru a susþine, cât ºi pentru a respinge proiectul. Pe de-o parte, deºi România deþine resurse naturale substanþiale, se spune cã românii nu ºtiu sau nu pot sã le valorifice „cerºind” la alþii iniþiative ºi bani. Pe de altã parte, se spune cã România, fiind o þarã sãracã, are nevoie, cu orice preþ, de investiþii strãine pentru a se dezvolta. Desigur, pãrerile sunt împãrþite ºi depind în mare mãsurã de interese ºi de valori. În tot acest peisaj sumbru ºi incert,

o formã de sãrãcire în sine, aflãm cum corporaþia (ca ºi în alte þãri, cum ar fi Grecia sau Turcia) profitã, prin diverse speculaþii financiare. În plus, discursul politic dominant al post-comunismului se remarcã printr-o lipsã a problematizãrii valorilor care stau la baza dezvoltãrii economice globale, care, practic, favorizeazã o singurã opþiune de dezvoltare mono-industrialã ºi corporatistã. Experienþa comunismului - cu efectele sale negative asupra comportamentului civic produce în continuare un discurs general de acceptare pasivã a dificultãþilor „tranziþiei” cãtre o economie de piaþã capitalistã. Totuºi, cazul Roºia Montanã reflectã faptul cã puterea unui grup de oameni de a influenþa politica se poate exercita prin organizare ºi presiune, adicã prin asumarea de cãtre roºieni a altor roluri decât cele de mineri. Roºienii deconstruiesc percepþii simpliste privind propria lor identitate, „sãrãcia” lor, precum ºi dezvoltarea regiunii în care trãiesc. Cum afirma un important lider al Alburnus Maior (ONG-ul local) „Am

multe vaci ºi totuºi UE îmi spune cã sunt sãrac…de ce?”. Roºienii ilustreazã prin poveºtile lor faptul cã odatã cu cãderea comunismului s-a deschis ºi o cutie a Pandorei în privinþa abuzurilor care continuã (sub un alt nume) abuzurile comuniste defriºãri ilegale, privatizãri corupte, accidente ecologice, cum a fost cel de la Baia Mare, relocãri ºi demolãri mai mult sau mai puþin forþate. Aceste probleme au produs în România o creºtere a nivelului de conºtientizare privind efectele periculoase ale dezvoltãrii industriale. Cazul Roºia pare sã fie punctul culminant. Aºa cum plastic se exprimã un lider al opoziþie ecologiste „buboiul corupþiei s-a spart la Roºia Montan㔠ºi a produs una dintre cele mai puternice miºcãri sociale ºi de mediu din România. Rezistenþa roºienilor ne spune cã, pentru ei, pãmântul nu are doar valoare de piaþã, monetarã sau materialã, ci, dimpotrivã, acel pãmânt, pe care îl deþin, este bogat în valori spirituale, culturale ºi emoþionale. Acel pãmânt, pe care unii nu vor sã-l vândã, este fãrã preþ.

pag. 3

SUERD – Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunãrii

Reuniunea Clubului Suporterilor Regiunii Dunãrii

La sediul Institutului Bancar Român a avut loc cea de-a doua reuniunea a Clubului Suporterilor Regiunii Dunãrii. Acum ne întâlnim pentru a doua oarã în cadrul clubului, a declarat preºedintele executiv, Sever Avram. Practic este o iniþiativã de lobby instituþional în favoarea implementãrii strategiei adoptate în 2011. Aceasta nu va putea sã fie implementatã de jos în sus, aºa cum cere Comisia Europeanã, decât dacã oamenii aflã la timp de ea ºi se angreneazã în proiecte concrete cu soluþii rapide pragmatice. Clubul are menirea sã catalizeze eforturile disparate ºi disipate ale celor care pot deveni potenþiali beneficiari ai strategiei, precum ºi sã conducã la crearea a câtorva locomotive româneºti care sã împingã lucrurile mai departe aºa cum se cuvine.

În cadrul reuniunii desfãºurate la începutul lunii martie, au fost abordate douã chestiuni de maximã importanþã: Prima temã, conectarea judicioasã a reorganizãrii administrativ-teritoriale a României în raport cu implementarea la nivel macro-regional a Strategiei UE pentru Regiunea Dunãrii. A doua temã a constat în consultarea informalã a stakeholderilor cu privire la definitivarea agendei de lucru a celei de-a III-a ediþii a Forumului de Inovare Socialã Dunãre – Marea Neagrã, ce se va desfãºura în perioada 23-24 mai 2013, sub Patronajul de Onoare al Preºedinþiei Uniunii Europene, cu amabilul sprijin al Ambasadei Republicii Irlanda ºi al Ambasadei Republicii Austria din România. Referindu-se la acest punct, preºedintele executiv al Clubului Suporterilor Regiunii Dunãrii a spus: Vom încerca, printr-un brocheraj de proiecte, sã creãm consorþiile de parteneri care sã conducã în final la o absorbþie cât mai bunã a fondurilor destinate de Bruxelles ºi Comisia Europeanã pentru proiectele de realansare socialã ºi economicã. Tinerii, în special, ºi-ar gãsi în primul rând un loc foarte important aici, pentru cã vom avea un workshop dedicat exact mãsurilor pe care preºedenþia irlandezã le preconizeazã pentru reducerea ºomajului. Într-o atmosferã caldã, emanatã de prezenþa a numeroase personalitãþi din viaþa publicã ºi politicã româneascã, reuniunea s-a încheiat cu o festivitate de premiere a femeilor dunãrene de carierã. Creãm un fel de entuziasmare ºi de punere în valoare a acelor exemple de bune practici ale persoanelor care fac sã se schimbe lucrurile din mers, a punctat Sever Avram. România este doar o placã turnantã în acest context sau poate sã fie o placã turnantã în cazul în care ne vom regãsi coerenþa ºi energiile mult mai bine puse în valoare. În acest sens, catedra internaþionalã onorificã pentru SUERD a încheiat deja un parteneriat cu Universitatea Spiru Haret, prin care noi vom pune în continuare bazele unui centru de informare ºi documentare despre strategia Dunãrii. La acest proiect mai amplu sunt chemate sã participe toate universitãþile importante care doresc sã punã în valoare acest potenþial. Ne bucurãm de sprijinul Academiei Române, al Bãncii Naþionale a României ºi al Institutului Bancar Român. În aceste condiþii, avem ºanse foarte mari sã creãm un vector mult mai consolidat, credibil ºi mai coerent în anii care vin.

Mihãiþã ENACHE

CITON – Center of Technology and

Engineering for Nuclear Projects

La Turnu Mãgurele, a avut loc, vineri, 8 martie a.c., întâlnirea organizatã de CITON cu directorii Stenbeis Europe Zentrum ºi Steinbeis-Donau-Zentrum pentru identificarea oportunitãþilor de colaborare ºi realizarea unor proiecte comune. Organizatã în contextul Strategiei Dunãrii, întâlnirea a avut ca scop creºterea competivitãþii industriei din zona Dunãrii prin susþinerea inovãrii ºi transferului tehnologic ºi realizarea unor punþi de legãturã între industrie, cercetare ºi mediul academic. De asemenea, meritã menþionat faptul cã CITON, în parteneriat cu Stenbeis Europe Zentrum ºi Steinbeis-Donau-Zentrum, a iniþiat proiectul de constituire a unui astfel de centru de inovare ºi transfer tehnologic, care sã fie gãzduit de CITON ºi sã se adreseze atât institutului gazdã ºi partenerilor sãi din mediul academic, de cercetare, industrial ºi companiilor private, cât ºi altor instituþii, care ar putea fi interesate sã participe la aceastã iniþiativã.


pag. 4

OPINIA NAÞIONALÃ

În perioada 22-24 martie 2013 s-a desfãºurat la Cluj-Napoca ºi Botoºani programul de formare profesionalã Competenþe antreprenoriale. Programul se desfãºoarã în cadrul proiectului POSDRU/97/6.3/S/64240 ProFeminAntrep – Promovarea egalitãþii de ºanse în antreprenoriat implementat de Universitatea Spiru Haret în parteneriat cu Uniunea Naþionalã pentru drepturile Femeilor din România. Prin programul de formare profesionalã Competenþe antreprenoriale se urmãreºte promovarea culturii antreprenoriale în vederea creºterii abilitãþii femeilor de a materializa idei de afaceri, precum ºi de a planifica ºi gestiona proiecte. Cursurile de formare oferã atât baza teoreticã, cât ºi una practicã prin activitãþi de grup, prin prezentarea unor exemple de afaceri ºi prin analiza unor studii de caz. Durata programului (în ore de pregãtire) este de 3 zile/24 ore repartizate astfel: 20 ore pentru pregãtire teoreticã + 4 ore pentru pregãtire practicã. Pânã la aceastã datã au absolvit astfel de cursuri un numãr de peste 5200 de femei ºi s-au desfãºurat peste 200 de cursuri, în toate regiunile de dezvoltare ale României. Programul Competenþe antreprenoriale este certificat de cãtre Consiliul Naþional de Formare Profesionalã a Adulþilor ºi creazã posibilitatea valorificãrii potenþialului local sau regional în dezvoltarea unei afaceri sau pentru obþinerea unei calificãri necesare ocupãrii unui loc de muncã. Dupã finalizarea cursurilor, absolventele se pot înscrie la Concursul Premiul pentru inþiativã antreprenorialã femininã, unde sunt premiate, cu sume de bani, cele mai bune idei antreprenoriale. Universitatea Spiru Haret este furnizor de formare profesionalã autorizat de Consiliul Naþional de Formare a Adulþilor (CNFPA), în conformitate cu prevederile OG 129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor, cu modificãrile þi completãrile ulterioare.

Cercetarea ºtiinþificã europeanã azi

614 – 25 martie 2013

În cadrul proiectului Studenþi practicieni – studenþi activi ºi integraþi, în perioada 25 -29 martie, la sediile facultãþilor Universitãþii Spiru Haret ºi al partenerului de proiect, Universitatea Naþionalã de Apãrare Carol I se vor organiza reuniuni pentru consiliere/ orientare în carierã a studenþilor ºi masteranzilor celor douã universitãþi partenere, dupã urmãtorul program: Luni, 25 martie 2013 Specializãri Psihologie/ Sociologie, seminarul 1, ora 12, sala 106 Bucureºti, bd. Basarabia 256, sect.3 Miercuri, 27 martie 2013 Specializãrile Drept/ Jurnalism, Seminarul 1, ora 14 / Seminarul 2, ora 16, sala 204 Bucureºti, ºoseaua Berceni nr. 24, sector 4 Specializãrile Juridice/ Economice, Seminarul 2, ora 13.00, sala 400 Craiova, str. Brazda lui Novac, nr.4 Joi, 28 martie 2013 Specializãrile Juridice/ Economice, Seminarul 2, ora 15.30, sala P01 Constanþa, str. Unirii, nr. 32-34 Specializãrile Juridice/ Economice, Seminarul 1, ora 16 / Seminarul 2, ora 18, sala AD1 Vâlcea, str. G-ral Praporgescu, nr.22 Vineri, 29 martie 2013 Specializãri Psihologie/ Sociologie, seminarul 1, ora 14, sala 106 Bucureºti, bd. Basarabia 256, sect. 3 Specializãri Economice, seminarul 2, ora 12, sala de consiliu, et.1 Bucureºti, strada Fabricii, nr.46G, sect. 6

Mecanismul de finanþare ºi împãrþire a riscurilor (MFIR) (urmare din pag. 1) Creat în 2007 de cãtre Comisia Europeanã (CE) ºi BEI, MFIR este un instrument de finanþare comun care ajutã la oferirea ideilor ºi punerea în evidenþã a sfidãrilor UE în materie de CDI, mai ales pe timp de crizã. MFIR este, de asemenea, un mijloc inovant care amelioreazã accesul la finanþarea proiectelor de CDI de înalt risc, în vederea obþinerii unei valori adãugate superioare, care asociazã resursele bugetare ale UE cu finanþarea BEI pentru a împãrþi riscurile asociate proiectelor de CDI. MFIR rãspunde celor 3 sfidãri majore pentru CDI: a) nivelul finanþãrii; b) sursele de finanþare; c) natura proiectelor finanþate ºi permite împãrþirea riscurilor asociate investiþiilor în CDI între CE, BEI ºi investitorii privaþi, încurajând în felul acesta creºterea investiþiilor private. În 2008, al doilea an de aplicare a MFIR, au participat 13 þãri membre UE, iar în 2010 – 20 de þãri; iatã cum au revenit, procentual, pe þãri, sumele acordate în carul MFIR: Germania – 23 la sutã; Spania – 19; Regatul Unit al Marii Britanii – 10 la sutã; Olanda - 8; Italia – 7; Finlanda, Franþa, Suedia, câte 6 la sutã; Ungaria – 3,3 la sutã; alte þãri – (Israel – 1,9 la sutã; Belgia ºi Polonia, câte 1,5 la sutã; Luxemburg – 0,9; Austria ºi Bulgaria – câte 0,7 la sutã; România – 0,2 la sutã; Slovacia – 0,2 ºi Lituania – 0,1 la sutã. Cca 1 miliard de euro sunt puºi la dispoziþia þãrilor membre pentru activitãþi de CDI prin intermediul PC 7 ºi un alt miliard de euro provin din resursele proprii ale BEI; graþie efectului multiplicator al MFIR, din 2013, BEI va acorda echivalentul a 10 miliarde euro pentru investiþii cu mare risc în domeniul CDI. MFIR ilustreazã perfect maniera în care un parteneriat, care se doreºte fructuos între CE ºi BEI, poate susþine sectorul CDI, cu impact pozitiv asupra competitivitãþii în Europa; dupã anul 2010, MFIR a susþinut 87 de proiecte din sectoare cheie ale CDI, cu impact direct asupra vieþii în toate domeniile realitãþii.

Iatã patru exemple notabile de folosire a mecanismului MFIR: 1. Centrul spitalicesc universitar Karolinska din Suedia a primit 300 mil. euro în cadrul proiectului New Karolinska Solna PPP al cãrui cost total este de 2,2 milioane euro. Aceasta este un prim proiect de o asemenea anvergurã al parteneriatului public-privat din þãrile nordice ale UE, care edificã un complex ospitalier de mare rafinament, dotat cu un spital ultrasofisticat, în care preocuparea pentru sãnãtatea de primã clasã vor fi administrate în paralel cu serviciile de sãnãtate de vârf. Situat la frontiera municipalitãþilor Solna ºi Stockholm, proiectul va reda rigoarea unei regiuni urbane relativ neglijatã ºi va oferi noi perspective întregii regiuni care va deveni astfel un lider în ºtiinþele vieþii; 2. Grupul olandez Philips a primit 200 milioane euro pentru a-ºi finanþa fazele iniþiale ale proiectelor de CDI, cu înalt risc în domeniul sãnãtãþii, pentru cca 7.000 de cercetãtori ºi antreprenori din 90 de societãþi partenere; 3. Grupul german GEA Aktiengeselllschaft, lider european ºi mondial în domeniul schimbãtoarelor de cãldurã a primit 150 milioane euro pentru susþinerea investiþiilor realizate în trei þãri membre UE (Germania, Franþa ºi Olaanda) pentru a promova activitãþi de CDI legate de producerea schimbãtoarelor de cãldurã cele mai eficiente ºi a sistemelor integrate din care acestea fac parte; 4. Pharmamar - societate ce face parte din grupul spaniol Zeltia, fondatã în 1996 cu scopul de a face sã progreseze tratamentele anticancer, dezvoltã medicamente inovante de origine marinã ºi posedã o „bibliotec㔠unicã, o bazã de date ce conþine cca 95.000 de specimene marine – a descoperit 700 noi substanþe chimice ºi a identificat 30 noi familii de compuºi care se regãsesc în peste 1.800 de brevete ºi aplicaþii generate de 300 de angajaþi, aflaþi în 60 de centre de cercetere ºi universitãþi din lumea întreagã, riverane mãrii, care colaboreazã pentru a face descoperiri în domeniile

biologiei marine, chimiei ºi biologiei cancerului. Pharmamar a primit 30 de milioane euro în cadrul MFIR, în proiectul Zeltia – marine pharmaceutical RDI, în valoare totalã de 120,2 milioane euro. Introducerea MFIR pentru a stimula activitãþile de CDI determinã astfel o economie mai inovantã. „Unul din mijloacele de a susþine capacitatea de inovare a UE - spunea Maire Geoghegan-Quinn, comisar european pentru cercetare, inovare ºi ºtiinþ㠖 este acela de a propune un acces adecvat la finanþare. Aceasta este una dintre prioritãþile cheie ale iniþiativei Uniunii Inovãrii, care se înscrie în cadrul Stategiei Europa 2020, ce þine cont de rolul major al competitivitãþii în Europa. UE nu-ºi va pãstra poziþia sa în economia mondialã decât dacã dominã cu certitudine sectoarele tehnologice. Nu este uºor de a evalua valoarea investiþiilor încorporate în produsele rezultate din activitãþile de CDI, investiþii însoþite de un risc important, dar cu impact important asupra creºterii economice. Avem nevoie de împrumuturi inovante pentru a susþine idei inovante”. Creatorul nostru ne-a dat în mânã un instrument excepþional cu ajutorul cãruia oamenii pot sã ajungã treptat, pe mãsura dezvoltãrii lor, sã cunoascã acea programare, sã se cunoascã pe ei însiºi ºi celelalte creaþii ale lui Dumnezeu. Acest instrument dat nouã de Creator se numeºte cercetare ºtiinþificã, care se dezvoltã ºi evolueazã în concordanþã cu evoluþia omului pe scara timpului nostru terestru. Cercetarea ºtiinþificã nu este, cum greºit s-a mai spus, o acþiune a omului îndreptatã împotriva lui Dumnezeu, ci, instrumentul divin dat omului de Creator pentru ca omul sã ajungã treptat la cunoaºterea de sine în primul rând ºi apoi pentru a descifra ºi înþelege mai bine destinul sãu pe Pãmânt, lumea care îl înconjoarã ºi a cãrei integritate ºi puritate depind în unele situaþii ºi de comportarea ºi activitatea omului, atât în sens pozitiv, dar mai cu seamã negativ.

Facultatea de Arte

Pregãtim viitorul, promovând excelenþa

Invitatã la Congresul Internaþional Anual, organizat de Universitatea Apollonia, cu titlul Pregãtim viitorul, promomovând excelenþa, (Iaºi, 7-9 martie 2013), conf. univ. dr. Georgeta Pinghiriac, de la Facultatea de Arte a Universitãþii Spiru Haret, a avut amabilitatea sã ne împãrtãºeascã unele impresii legate de prezenþa domniei sale la aceastã manifestare.

Conf. univ. dr. Georgeta Pinghiriac a condus prezidiul la a doua serie expoziþionalã de comunicare, desfãºuratã în sala Mozart. Cu acest prilej, doamnei conf. univ. dr. Georgeta Pinghiriac i-a fost conferitã, de cãtre prof. univ. dr. Vasile Burlui, preºedintele Universitãþii, Diploma de Excelenþã a Universitãþii Apollonia din Iaºi, pentru contribuþia valoroasã în domeniul Vocea umanã. Congresul s-a desfãºurat pe cinci secþiuni ºi anume: Cunoaºtere, inovare, practicã; Comunicare în lumea globalizatã; Vocea umanã; Repere în medicina avansatã; Cursuri ºi demonstraþii practice. Participarea elitelor intelectuale, academicieni, profesori, doctori, specialiºti în diferite domenii a fost impresionantã, cu personalitãþi din Italia, S.U.A., Republica Moldova, Germania, Anglia, Spania. Congresul s-a desfãºurat în noul ºi modernul complex Palas Mall, cu excepþia Secþiunii Cursuri ºi demonstraþii practice, care a avut loc la sediul Universitãþii Apollonia.

La secþiunea Vocea umanã s-au prezentat 31 de teme legate de performanþele vocale; pedagogia vocalã; expertiza vocii; experienþe vocale; tehnici ºi etape în formarea vocii; gânduri moderne în spectacolul de operã; liedul în creaþia compozitorilor; Antonin Ciolan - 130 ani de la naºtere; opera Traviata, Violeta Vallery; rolul Scarpia - opera Tosca; mari interpreþi de operã; rolul biofeetback-ului în antrenamentul vocal; argumentul matematic ºi pedagogia cântului; colaborarea dintre profesorul de canto ºi laringolog; rolul timbrului vocal în relaþiile

umane; teatrul lui Eugen Ionescu ºi Samuel Beckett; importanþa comunicãrii teatrale; foniatria - istoric ºi perspective; patologia laringianã; aspecte clinice ºi terapeutice în patologia vocalã ºi încã multe altele. Apreciat drept un pas important în cercetarea interdisciplinarã, un adevãrat eveniment al vieþii intelectuale din România, Congresul a reunit oameni de culturã din toate domeniile. Momentul culminant al manifestãrii l-a constituit dercernarea titlului de Doctor Honoris Causa academicianului Solomon Marcus.


614 – 25 martie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

Alecsandra DRÃGOI - câºtigãtoare la competiþia

Sony World Photography Awards

pag. 5

Valori româneºti

Nichita Stãnescu, un poet de geniu într-o istorie imposibilã Considerat de academicianul Eugen Simion drept „continuator al unei serii de mari poeþi din secolul al XX-lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu), el însuºi un mare poet care cu închipuirile, jocurile, teoriile,

Pentru prima datã România este câºtigãtoare la competiþia anualã organizatã de Organizaþia Mondialã pentru Fotografie – Sony World Photography Awards – adresatã fotografilor cu vârsta de pânã la 19

ani. Fotografia Alecsandrei Drãgoi a fost premiatã la categoria Youth, secþiunea culturã. Tânãra fotografã va participa la selecþia finalã desfãºuratã la Londra pe 25 aprilie, când va fi ales Tânãrul Fotograf al Anului.

Corpuri & oraºe în miºcare Fundaþia Gabriela Tudor ºi Centrul Naional al Dansului Bucureºti prezintã în perioada 12-14 aprilie, la Bucureºti, Festivalul E-Motional: corpuri & oraºe în miºcare, care va avea loc la Muzeul Naþional de Artã Contemporanã. Festivalul încheie proiectul european de mobilitate ºi schimburi artistice E-Motional Bodies & Cities, iniþiat ºi organizat de Fundaþia Gabriela Tudor între 2011-2013.

Tatãl poetului, Nicolae Hristea Stãnescu, a fost þãran prahovean, care, mai târziu, a devenit meºteºugar ºi comerciant ploieºtean. Mama sa, Tatiana Cereaciuchin era parte a unei familii nobile din Rusia. În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul Sf. Petru ºi Pavel, devenit Mihai Viteazul din Ploieºti, pentru ca, ulterior, între 1952 1957, sã urmeze cursurile Facultãþii de Filologie a Universitãþii din Bucureºti. În 1952, s-a cãsãtorit cu dragostea sa din adolescenþã, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despãrþi dupã un an. În 1962 s-a cãsãtorit cu poeta ºi eseista Doina Ciurea, din a cãrei dragoste se va plãmãdi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreunã cu poeta ºi autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie ºi a construi universuri abstracte. În 1982 se cãsãtoreºte cu Todoriþa (Dora) Tãrâþã. Nichita ºi-a adunat poeziile sale bãºcãlioase, scrise, dupã propriile sale cuvinte, fãrã mamã, fãrã tatã, într-un volum numit Argotice - cântece la drumul mare ºi publicat foarte târziu, dupã moartea sa, în 1992, de Doina Ciurea. Este pentru scurt timp corector ºi apoi redactor la secþia de poezie a Gazetei literare. În 1966 publicã la Editura Tineretului un volum cu 11 elegii. Tipãreºte Necuvintele, care primeºte Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare ºi volumul de poezii Un pãmânt numit

Jeunesses International Music Competition

stãrile ºi abilitãþile lui a schimbat faþa poeziei româneºti”, Nichita Stãnescu (numele la naºtere Nichita Hristea Stãnescu) s-a nãscut la 31 martie 1933, în Ploieºti (d. 13 decembrie 1983, la Bucureºti).

România. Este numit redactor-ºef adjunct al revistei Luceafãrul, alãturi de Adrian Pãunescu. În 1970 devine redactor-ºef adjunct la România literarã, revistã condusã de Nicolae Breban. Publicã douã noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni ºi Mãreþia frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obþine pentru a treia oarã Premiul Uniunii Scriitorilor. Un an mai târziu obþine pentru ultima oarã Premiul Uniunii Scriitorilor ºi i se atribuie Premiul internaþional Johann Gottfried von Herder. Devine publicist comentator la România literarã. Se mutã în ultima sa locuinþã, din Str. Piaþa Amzei nr. 9. În faþa geamului apartamentului sãu creºte celebrul salcâm Gicã. La 4 martie 1977, poetul încearcã, în zadar, sã-l salveze pe prietenul sãu Nicolae ªtefãnescu, ºi este lovit de un zid care s-a prãbuºit dupã cutremur. În urma ºocului suferã o paralizie de scurtã duratã a pãrþii stângi a corpului, care va lãsa ceva sechele ºi dupã vindecare. În 1978, publicã volumul de poezii Epica Magna, care primeºte în acelaºi an premiul Mihai Eminescu al Academiei Române. În august 1981 are prima crizã hepaticã. Aceste crize vor continua în toamnã ºi poetul se interneazã la spitalul Fundeni. Dupã ce este externat, ascunde faþã de toþi semnele maladiei sale, afiºându-se optimist,

Festivalul Internaþional de Film „Bucuresti”, care se va desfãºura în perioada 15-21 aprilie 2013, reprezintã prima mare competiþie cinematograficã de film de lung metraj organizatã la Bucureºti, începând din anul 2005. Conceput ca un festival deschis cinematografului de artã, care încurajeazã curente cinematografice nouapãrute, descoperã talente ºi promoveaza tineri realizatori de film, care s-au facut deja cunoscuþi pe plan intern sau în competitii internationale, Festivalul International de Film „Bucureºti” iºi respectã ºi în acest an tradiþia, organizând o competiþie de lung metraj în cadrul cãreia cele mai bune filme vor fi rãsplãtite cu premii dintre care nu vor lipsi Trofeul Festivalului ºi Premiile de Excelenta B-EST IFF.

Cel mai prestigios concurs internaþional de muzicã clasicã derulat în România se pregãteºte pentru ediþia cu nr. 20. Între 18 ºi 25 mai 2013, pianiºti din peste 40 þãri sunt invitaþi la Bucureºti sã concureze pentru premii de 10.000 Euro. Misiunea concursului este de a descoperi, a premia ºi a promova valorile noii generaþii a muzicii clasice, de a sprijini tinerii muzicieni în construirea unei cariere de succes.

Invitaþiile Doamnei Pictura

IN MEMORIAM

Festivalul Internaþional de Film DaKINO

TRAIAN BRÃDEAN

Cea de-a 22-a ediþie a Festivalului Internaþional de Film DaKINO se va desfãºura în perioada 3-7 aprilie 2013 în Bucureºti, la Centrul Cultural Casa Artelor Sector 3, Grand Cinema Digiplex din Bãneasa Shopping City ºi la Noul Cinematograf al Regizorului Român (NCRR). În fiecare searã, în cele trei locaþii, Festivalul DaKINO va propune proiecþii în avanpremierã sau în premierã în România a unor filme importante, selecþionate ºi premiate la festivalurile din Berlin, Cannes, Toronto. Competiþia DaKINO pentru desemnarea Celui mai bun film de scurtmetraj ficþiune include o serie de filme selectate de criticul de film Irina-Margareta Nistor. Publicul va avea ºi el un cuvânt de spus, Cel mai bun documentar urmând sã fie ales prin vot dintre filmele secþiunii Brilliant Docs.  În deschiderea festivalului va fi proiectat în premierã în România, filmul A Late Quartet (Yaron Zilberman, 2012), cu Philip Seymour Hoffman, Christopher Walken ºi Catherine Keener. 

Aristotel BUNESCU Traian Bãdean s-a nãscut la 4 iulie 1927 ºi a decedat la 15 februarie 2013. Amintirea marelui pictor este þinutã vie în cadrul unei frumoase expoziþii memoriale deschisã la Galeria Elite Prof Art. Dascãl pe alesele drumuri ale artelor vizuale, pentru generaþii ºi generaþii de pictori, Traian Brãdean a fost un desenator de mare talent, lucru vital pentru un om care doreºte sã facã tablouri care sã rãmânã peste decenii. A absolvit Universitatea Naþionalã de Arte Bucureºti, în

anul 1956, la clasa de pictura a profesorului Alexandru Ciucurencu. Pâna în 1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureºti. Are prima expoziþie personalã în anul 1957 la Galeria Galatea din Bucureºti, unde este felicitat de cãtre maestrii Corneliu

iar medicii se declarã uimiþi de rezistenþa ºi vitalitatea sa extraordinarã. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viaþã, poetului i se organizeazã o sãrbãtorire naþionalã. În timpul unei cãlãtorii în Iugoslavia are o crizã foarte gravã, ce necesitã intervenþia medicilor. Pe 12 decembrie, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare ºi este adus la Spitalul de urgenþã unde crizele sunt extrem de violente ºi poetul se stinge din viaþã la ora douã ºi zece minute. Ultimele sale cuvinte au fost: Respir, doctore, respir. Laureat al Premiului Herder, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literaturã (1980). Considerat atât de critica literarã cât ºi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamã scriitori pe care i-a avut limba românã, pe care el însuºi o denumea Dumnezeiesc de frumoasã, Nichita Stãnescu aparþine temporal, structural ºi formal, poeziei moderniste sau neomodernismului românesc din anii 19601970. Ca orice mare scriitor, însã, Nichita Stãnescu nu se aseamãnã decât cu el însuºi, fiind considerat de critica literarã un poet de o amplitudine, profunzime ºi intensitate remarcabile, fãcând parte din categoria foarte rarã a inventatorilor lingvistici ºi poetici.

Baba ºi Cornel Medrea, care îi cumpãrã câteva desene. Traian Brãdean a fost cãsãtorit cu pictoriþa Angela Popa Brãdean, iar fiul lor este pictorul Liviu Brãdean. Galeria Elite Prof Art a marcat doi ani de existenþã prin câteva expoziþii interesante, printre care ºi cea dedicatã lui Traian Brãdean. Au fost doi ani de demersuri interesante, ce au reunit oameni care palpitã pentru artele frumoase. În mãsura în care numeroase spaþii destinate în trecut picturii ºi sculpturii au cãzut unul câte unul pe frontul dur al concurenþei de piaþã, apariþia galeriilor particulare este un fenomen care trebuie nu numai salutat cu multã cãldurã, dar ºi încurajat cu toate puterile. Printre galeriile private care au reuºit sã existe în ultimii ani pe piaþa de artã româneascã, cea intitulatã Elite Prof Art, coordonatã de familia Pandelescu, ocupã un loc aparte. Felicitãri ºi multe succese în anii urmãtori!

Avishai Cohen

va concerta joi, 25 aprilie 2013, începând cu ora 20:00, la Sala Radio din Bucureºti. Pe scenã artistul va fi acompaniat de Noam ‘Kubeh’ David - tobe ºi Nitai Hershkovits - pian. Avishai Cohen este considerat unul dintre cei mai influenþi o sutã de basiºti ai secolului XX, ºi totodatã cel mai de succes artist de jazz israelian. Instrumentist, compozitor ºi vocalist, Avishai Cohen s-a remarcat prin numeroase colaborãri cu muzicieni precum Bobby McFerrin, Chick Corea, Alicia Keys, Herbie Hancock sau Roy Hargrove.


pag. 6

C E T Ã Þ E A N E U R O P E A N

614 – 25 martie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

Campania Comisiei Europene

Cele mai bune proiecte ºcolare transfrontaliere ale anului

E dreptul tãu! Acþioneazã! Împrumutã-te responsabil, nu-i lãsa pe alþii sã decidã pentru tine!

Tocmai þi-ai cumpãrat casa mult-visatã, dar nu þi-au mai rãmas bani sã o mobilezi. Singura soluþie este sã contractezi un credit de consum. Ce este creditul de consum? Creditul este suma de bani pe care o împrumuþi ºi pe care trebuie sã o returnezi în rate lunare, dupã o anumitã perioadã. Trebuie sã iei în considerare faptul cã suma totalã pe care o vei plãti la finalul perioadei va fi mai mare decât suma pe care ai împrumutat-o iniþial, deoarece la aceasta se adaugã dobânda ºi diferite comisioane. Ce trebuie sã ºtii înainte sã semnezi un contract de credit? - Tipul de credit pe care îl alegi - Care este suma realã de care ai nevoie

- Cât îþi permiþi sã plãteºti lunar (calculeazã ºi gândeºte-te ºi la costuri neprevãzute) - Care este perioada maximã în care vrei sã returnezi creditul (fã-þi un plan financiar de returnare a împrumutului) - Comparã mai multe oferte pentru a te asigura cã ai luat cea mai bunã decizie Ce informaþii trebuie sã primeºti înainte de a semna un contract de credit? Creditorul trebuie sã îþi ofere o serie de informaþii, pentru a te ajuta sã compari mai multe oferte: - Tipul de credit - Datele de contact ale instituþiei financiare - Valoarea totalã a creditului - Durata contractului - Rata dobânzii la creditul contractat, fixã ºi/sau variabilã, împreunã cu informaþiile care fac referire la alte costuri, incluse în costul total al creditului - Rata anualã a dobânzii ºi suma totalã de platã - Numãrul ºi frecvenþa plãþilor - Garanþii – în cazul creditelor ipotecare

Informaþiile precontractuale trebuie oferite pe hârtie sau pe alt suport durabil, în scris, vizibil ºi uºor de citit. Creditorii trebuie sã utilizeze, în acest sens, formularul „Informaþii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori”. Nu uita cã ai dreptul de a primi, la cerere, o copie gratuitã a proiectului de contract de credit, înainte de semnare! De asemenea, la final, comerciantul va trebui sã-þi remitã o copie a contractului semnat. Ce este DAE (Dobânda Anualã Efectivã)? Comparaþia între ofertele de credit este fãcutã folosind DAE, ºi nu dobânda afiºatã. Tocmai de aceea este indicat sã foloseºti valoare dobânzii anuale efective, pentru a compara oferte financiare similare. DAE include toate costurile pe care le implicã un credit: dobânda anualã, costul asigurãrii, comision de analizã dosar, taxele de administrare (lunare sau anuale), fie cã este vorba despre o sumã fixã, fie cã se referã la un procentaj din soldul creditului rãmas de achitat. NU uita cã DAE funcþioneazã cel mai bine ca instrument de comparare a douã produse financiare similare, cu sume identice, calculate pentru aceeaºi perioadã. Ce trebuie sã faci înainte de a semna contractul? - Sã îl citeºti cu atenþie - Sã ceri informaþii suplimentare atunci când anumite aspecte nu îþi sunt clare sau nu sunt menþionate în contract - Sã te asiguri cã regãseºti ºi înþelegi toate informaþiile despre costurile creditului - Nu semna niciodatã un contract care are spaþii libere, care ar putea fi completate ºi dupã ce pleci - Dacã tot mai ai dubii, cere o copie a contractului ca sã îl poþi studia acasã Te poþi rãzgândi dupã ce ai semnat contractul? În termen de 14 zile de la semnarea contractului, ai dreptul sã renunþi la acesta, fãrã sã fii nevoit sã dai explicaþii. În acest sens, trebuie sã-l anunþi pe creditor ºi, dacã ai retras o sumã din credit, sã o rambursezi, împreunã cu dobânda cuvenitã pentru perioada scursã de la momentul încheierii contractului Ce se va întâmpla dacã vrei sã plãteºti anticipat? Ai dreptul sã achiþi soldul creditului tãu în orice moment, în principiu, fãrã a plãti dobândã, taxe sau alte costuri. Un cost pentru rambursare anticipatã poate fi pretins doar pentru împrumuturi cu dobândã fixã, dar nu poate depãºi: - 1% din suma datoratã, în condiþiile în care perioada rãmasã este mai mare de un an - 0,5% din suma datoratã, pentru credite la care perioada rãmasã este mai micã de un an Atenþie! Contractele de credit trebuie sã fie uºor de citit ºi trebuie sã includã toate informaþiile, într-o manierã simplã ºi concisã.

Cele mai bune proiecte ºcolare transfrontaliere ale anului au fost premiate în cadrul ceremoniei de premiere eTwinning 2013, de la Lisabona. În acest an, premiul cel mare a revenit proiectului Rainbow village, care a reunit elevi cu vârste cuprinse între 12 ºi 15 ani din Franþa, Grecia, România, Regatul Unit, Turcia, Italia, Slovacia ºi Polonia. Ei au creat o lume virtualã post-apocalipsã, explorând teme precum supravieþuirea, protecþia naturii ºi cetãþenia. Reþeaua eTwinning este o salã de clasã virtualã în care elevi ºi profesori de la 100 000 de ºcoli din 33 de þãri europene participã la proiecte interactive prin intermediul internetului. În cadrul ceremoniei au fost anunþaþe în total nouã premii. Proiectele cãºtigãtoare, alese dintre 300 de propuneri, au fost împãrþite în trei grupe de vârstã (4-11 ani, 12-15 ani ºi 16-19 ani). S-au acordat, de asemenea, ºase premii pentru categorii speciale: premiile pentru limbile spaniolã, francezã, germanã ºi englezã, Premiul Marie Sk³odowska Curie pentru matematicã ºi ºtiinþe ºi Premiul Mevlana pentru înþelegere interculturalã. Proiectul câºtigãtor la categoria de vârstã 4-11 ani a fost Friends Fur-ever, un proiect la care au colaborat ºcoli din România, Polonia ºi Portugalia ºi a cãrui temã centralã a fost câinele, prietenul cel mai bun al omului.

Înscrieri

pentru tranºa finalã de burse Marie Curie

Comisia Europeanã invitã la depunerea de candidaturi pentru tranºa finalã de burse Marie Curie, alocate în cadrul celui de-al ºaptelea Program-cadru pentru cercetare (FP7, 2007-2013). Aproximativ 227 milioane EUR, cea mai mare sumã pusã la dispoziþie vreodatã prin intermediul fondului pentru acþiuni Marie Curie, vor fi acordate în acest an unui numãr de aproximativ 1 000 de cercetãtori cu experienþã. Procesul de depunere a candidaturilor se desfãºoarã pânã la 14 august 2013. Bursele individuale Marie Curie sprijinã mobilitatea cercetãtorilor în Europa ºi în afara acesteia ºi, de asemenea, contribuie la atragerea celor mai buni cercetãtori strãini pentru a lucra în UE. Bursele individuale vor continua sã fie acordate în temeiul noilor acþiuni Marie Sk³odowska-Curie, în cadrul programului Orizont 2020, care începe în 2014.

Filmul de pe Bulevardul Capucinilor

Pentru a vã depune candidatura, vizitãþi <http://ec.europa.eu/research/ participants/portal/page/funding> Acþiunile Marie Curie promoveazã carierele în cercetare în Europa prin sisteme de finanþare gestionate de Agenþia Executivã pentru Cercetare a Comisiei Europene. Bugetul acþiunilor Marie Curie pentru perioada 2007-2013 se ridicã la 4,7 miliarde EUR. Aproape jumãtate din finanþare (48 %) sprijinã formarea doctoralã pentru cercetãtori, un procent de 24 % fiind alocat burselor pentru cercetãtorii care au acumulat peste patru ani de experienþã dupã obþinerea diplomei de master. Restul sprijinã parteneriatele între industrie ºi mediul academic, granturile de integrare profesionalã (pentru cercetãtorii care se întorc în UE), programele de schimburi ºi acþiunile specifice de sprijin precum Noaptea cercetãtorilor din UE.

89

Înþelepciunea guvernãrii este un secret al preoþilor

Silviu ªERBAN Faraon, filmul lui Jerzy Kawalerowicz din 1966, este o „traducere” cinematograficã fidelã a romanului omonim al lui Boleslaw Prus, publicat de scriitorul polonez în 1895. Ca ºi romanul, care reflectã, la un secol distanþã, dizolvarea Uniunii Polono-Lituaniene, filmul devine ºi el ecoul unor vremuri tulburi din istoria politicã a Poloniei condusã de Wladyslaw Gomulka ºi aflatã sub influenþa Rusiei staliniste. Subiectul vizeazã mecanismele de exercitare a puterii iar decorul, Egiptul antic, îi fereºte pe cei doi, scriitorul ºi regizorul, de posibilele interpuneri ale cenzurii. Secolul al XI-lea înainte de Hristos este perioada de declin a Noului Regat. Ultima sa Dinastie, a Douãzecea, se pregãteºte sã-ºi încheie istoria.

Ramses al XII-lea ºi fiul sãu, Ramses al XIII-lea, personajele lui Prus ºi Kawalerowicz, sunt, în fapt, Ramses al X-lea ºi Ramses al XI-lea, ultimii doi faraoni ai dinastiei. Slãbiciunea politicã ºi economicã a Egiptului prilejuiesc interferenþa preoþimii în treburile statului ºi scãderea autoritãþii faraonului. Deºi penultimul faraon al Dinastiei a Douãzecea acceptã aceastã situaþie, închizând ochii în faþa manevrelor politice comandate de Marele Preot al Zeului Amon, Herhor (Piotr Pawlowski), fiul acestuia, Ramses al XIII-lea (Jerzy Zelnik), declarã fãþiº rãzboi castei preoþilor ºi, odatã ajuns faraon, încearcã, fãrã succes, rãsturnarea situaþiei politice dezavantajoase. (Preoþii, peste capul tatãlui sãu, încheiaserã o alianþã cu Asiria, care impunea Egiptului o serie de condiþii umilitoare, pierzând influenþa asupra bogatei Fenicii ºi trebuind sã se mulþumeascã doar cu pãmânturile Israelului). Conflictul tânãrului moºtenitor al tronului, iar apoi faraon, cu preoþii lui Herhor (personajul istoric cu rol decisiv în cãderea Noului Regat) traverseazã întreaga poveste. Primul cadru al filmului este semnificativ: treizeci

de secunde, pe caldarâm, doi cãrãbuºi se rãzboiesc pentru o fãrâmã de hranã. Eunana (Richard Ronczewski), ofiþerul care conducea trupele aflate în exerciþii de luptã, se prosterneazã în faþa celor douã insecte sfinte, ocrotite de Marele Amun, ºi aleargã cãtre ºeful preoþilor, înºtiinþându-l. Herhor decide, în ciuda opoziþiei tânãrului Ramses, schimbarea strategiei de luptã ºi ocolirea sfintelor creaturi din

filmat sunt un adevãrat spectacol. Kawalerowicz insistã pe grandoarea ºi mãreþia templelor egiptene, utilizând unghiuri plonjate în interiorul acestora ºi contraplonjate când sunt filmate din exterior. Unghiul plonjat ajunge chiar la 90 de grade, spre exemplu, în cadrul secvenþei procesiunii mortuare a lui Ramses al XII-lea, iar cel contraplonjat este, de cele mai multe ori, însoþit de o panoramare în sus,

Faraon (Jerzy Kawalerowicz, 1966) mijlocul drumului. Mai tâziu, când Ramses al XII-lea îi încredinþeazã comanda trupelor din Deltã, Marele Preot nu întârzie sã-l sfãtuiascã: „Înþelepciunea guvernãrii este un secret al preoþilor. Doar cei devotaþi zeilor o pot atinge”. Iar înþelepciunea în cauzã este ºi doveditã în final, când Herhor, utilizând prilejul unei eclipse de soare, îi întoarce de la rãzvrãtire cãtre pioºenie pe soldaþii adunaþi în faþa templului pentru a cere plecarea preoþilor. Stilistic, filmul impresioneazã în mod special prin „jocul” camerei. Cadrele, unghiurile, dar, mai ales, miºcãrile aparatului de

amplificându-se efectul înãlþimii. Travelling-ul, panoramarea ºi filmarea cu camera din mânã sunt alternate. creându-se, acolo unde este cazul, dinamica necesarã. Inducerea stãrii de beþie de care erau cuprinºi participanþii în scena petrecerii de la palatul faraonului se produce prin miºcãri rapide, ameþitoare ale camerei, aproape de raff, imaginea alergând de la un cuplu la celãlalt ºi poposind pentru câteva secunde asupra fiecãruia pentru a-l fixa. La fel, camera „pãºeºte” prin Labirint, când urmãrind pe cel din faþã, când privind spre cel din spate, când, uneori, cum este în cazul fenicianului rãtãcit pe coridoarele

întortocheate, cãutând traseul cãtre comoarã. Iar când soldaþii încearcã sã spargã poarta templului unde erau adãpostiþi preoþii cu un berbece improvizat dintr-un buºtean, aparatul de filmat se miºcã înainte-înapoi odatã cu balansãrile acestora. Finalul filmului aparþine tot camerei de luat vederi, cea care, strãbãtând ºirurile de soldaþi aºezaþi de o parte ºi de alta a intrãrii în palatul faraonului, aºteaptã apariþia acestuia. Cum Ramses nu se iveºte, aparatul de filmat pãtrunde prin uºa deschisã, transfocând, în întunericul dinãuntru pânã ce acesta ocupã întreg ecranul. Faraon este una dintre comorile cinematografiei poloneze. Producþia sa a durat aproximativ trei ani, iar filmãrile s-au întins pe trei continente, Europa, Asia ºi Africa. Astfel, secvenþele interioare din palatul faraonului, templul preoþilor sau din Labirint au fost filmate în cadrul studioului amenajat la Lódz. Tot în

Polonia a fost turnatã ºi scena plimbãrii de pe Nil, filmându-se pe apele Lacului Kirsajty. Pentru deºert au fost utilizate atât Polonia, zona nisipoasã Bledów, cât ºi Uzbekistanul, deºertul Kyzylkum. În fine, filmãrile au ajuns ºi în Egipt, la Luxor ºi Cairo. Piramidele din Gizeh alcãtuiesc fundalul în secvenþa în care tânãrul Ramses primeºte vestea morþii tatãlui sãu. În alegerea decorurilor ºi confecþionarea costumelor au fost consultaþi doi importanþi egiptologi: unul din zona ºtiinþificã, polonezul Kazimierz Michalowski, altul din cea artisticã, regizorul Chadi Abdel Salam, autorul unuia dintre cele mai importante filme egiptene, Mumia.

* * * Krzysztof Zanussi face parte din generaþia de cineaºti care au succedat-o pe cea a lui Wajda, Kawalerowicz ºi Has. Regizorul polonez, licenþiat în fizicã ºi filosofie, debuteazã în 1969 cu un film care, prin premiile obþinute, îl aduce în atenþia lumii cinematografice internaþionale: Struktura krysztalu (Structura cristalului).


OPINIA NAÞIONALÃ

614 – 25 martie 2013

pag. 7

Televiziunea H2.0 LUNI – 25 martie 2013 06:00 Ecumenica (r) Emisiune de Sorin Bejan 07:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte (r) Emisiune de Valeriu Marinescu 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Casã dulce româneascã Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 11:00 Universitaria* 12:30 Calitatea în educaþie Emisiune de prof. univ. dr. Gheorghe Duda 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. Prof. univ. dr. Orlando Marinescu la dispoziþia dumneavoastrã 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar. Aventura spaþialã 17:00 Viaþa fãrã fard Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Calitatea în educaþie Emisiune de prof.univ.dr.Gheorghe Duda 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Ora României Emisiune de Simona ªerban 22:00 Film serial. Copiii din Arbat (Rusia) – ep. 15 23:00 Jurnal 2.0 23:30 Autoapãrare. Tehnici esenþiale (r) 00:00 Viaþa fãrã fard (r) 01:00 Ora României (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:30 Calitatea în educaþie (r) 05:00 Medicina tv. (r)

MARÞI – 26 martie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar. Aventura spaþialã (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Copiii din Arbat (Rusia) – ep. 15 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 ªcoala, absolvenþii ei ºi piaþa muncii Emisiune de Monica Avramescu 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar. Aventura spaþialã 17:00 Viaþa fãrã fard – best of Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 ªcoala, absolvenþii ei ºi piaþa muncii Emisiune de Monica Avramescu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Nocturna sportivã Emisiune de Mugur Popovici 22:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 1 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Cãlãtor prin þara mea (r) 00:00 Nocturna sportivã (r) 01:00 În cãutarea folkului pierdut (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:30 ªcoala, absolvenþii ei ºi piaþa muncii (r) 05:00 Medicina tv. (r)

MIERCURI – 27 martie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar. Aventura spaþialã (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Detectiv Putilin (Rusia) – ep. 1 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 Toatã viaþa învãþãm. Emisiune de prof. univ. dr. Emilian Dobrescu 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. Prof. univ. dr. Alexandru Oproiu la dispoziþia dumneavoastrã 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar. Aventura spaþialã 17:00 Viaþa fãrã fard – best of Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Toatã viaþa învãþãm. Emisiune de prof. univ. dr. Emilian Dobrescu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Economia pentru cine? Emisiune de Simona ªerban. Invitat Ilie ªerbãnescu 22:00 Film serial. Detectiv Putilin (Rusia) – ep. 2 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Miºcare, sãnãtate, frumuseþe (r) 00:00 Interviurile TVH2.0. (r) Realizator conf. univ. dr. Matei Georgescu 01:00 Sãptãmâna viitoare (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:30 Toatã viaþa învãþãm (r) 05:00 Medicina tv. (r)

DUMINICà – 31 martie 2013

SÂMBÃTà – 30 martie 2013 06:00 Viaþa fãrã fard (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar. Aventura spaþialã (r) 08:00 Film documentar. Enciclopedia animalelor - ep. 5 08:30 Film pentru copii. Madison (SUA) 09:00 Ghiozdanul cu surprize Emisiune de Carmen Fulger 10:00 Interviurile TVH2.0. Realizator Matei Georgescu 11:00 Internetul ºtie tot? - best of Emisiune de Robert Tache 12:00 Transmisiuni sportive Emisiune de Mugur Popovici 14:00 Restart muzica românescã Emisiune de Sorin Lupaºcu (r)

15:00 Liceeni. Emisiune de Tina Toma 16:00 Film artistic. Defcon 2012 (SUA) 18:00 Autoapãrare. Tehnici esenþiale (r) 18:30 Forum IT. Emisiune de Cãtãlin Grosu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Petrecere româneascã Emisiune de Georgel Nucã 22:00 Film artistic. Pasiunea pentru golf (Chasing green) (SUA, 2010) 00:00 Petrecere româneascã (r) 01:00 Internetul ºtie tot? (r) 03:00 Forum IT (r) 04:00 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi (r) 05:00 Nocturna sportivã (r)

06:00 Viaþa fãrã fard (r) 07:00 Ghiozdanul cu surprize Emisiune de Carmen Fulger (r) 08:00 Film documentar pentru copii. Animalia – ep. 24 08:30 Film pentru copii. Madison (SUA) 09:00 Ecumenica Realizator Sorin Bejan 10:30 Oameni aproape invizibili (r) Realizator Iustina Radu 11:00 Forum IT Emisiune de Cãtãlin Grosu 12:00 Miºcare, sãnãtate ºi frumuseþe Emisiune de Cristina Matei 12:30 În cãutarea folkului pierdut - best of Realizator Maria Gheorghiu 13:30 Gala Cântecului românesc. Realizator Georgel Nucã

de luni pânã vineri, de la ora 11.00

UNIVERSITARIA

LUNI 07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea MARÞI

Ciclul de emisiuni Universitaria se adreseazã studenþilor ºi elevilor de liceu care doresc sã aprofundeze cunoºtinþele dobândite la cursuri, sã se pregãteascã pentru susþinerea examenelor de bacalaureat, de admitere în învãþãmântul superior ºi a examenelor universitare din anii de studiu. Urmãrind emisiunile Universitaria structurate pe zile ºi domenii: luni – drept; marþi – ºtiinþe economice; miercuri – istorie, geografie, relaþii internaþionale ºi studii europene; joi – sociologie, psihologie; vineri – literaturã, arte, sport fiecare îºi poate alege domeniul de interes, urmând ca la sfârºitul anului ºcolar ºi universitar sã dobândeascã o privire exactã asupra materiei. Fiecare temã cuprinsã în consultaþii este însoþitã de exerciþii practice a cãror rezolvare este prezentatã pe larg, iar subiectele pe care le propun cadrele didactice pentru emisiunile ulterioare asigurã un control al modului în care materia este asimilatã.

JOI – 28 martie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar. Aventura spaþialã (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 2 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 Orientarea în carierã. Emisiune de conf. univ. dr. Roxana Pãun 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar. Cãlãtorie în spaþiu 17:00 Viaþa fãrã fard – best of Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Orientarea în carierã. Emisiune de conf. univ. dr. Roxana Pãun 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Nocturna sportivã Emisiune de Mugur Popovici 22:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 3 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Enciclopedia animalelor (r) 00:00 Cafe concert. Emisiune de Sorin Petre 00:30 Muzica anilor ’80-’90 (r) 01:00 Cinefilia (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:00 Orientarea în carierã (r) 05:00 Medicina tv. (r)

07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 16.30- 17.30 – Invitatul de la radio Realizator: Sorin Lupaºcu 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea

15:30 Autoapãrare. Tehnici esenþiale. Emisiune de Sorin Lupaºcu 16:00 Cinefilia Realizator Daniel Paraschiv 17:00 Film serial. Jane Show (SUA) 18:00 La cererea dumneavoastrã 19:00 Cãlãtor prin þara mea. Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Sãptãmâna viitoare Emisiune de Graþian Moldovan 21:00 Restart muzica românescã Emisiune de Sorin Lupaºcu 22:00 Film artistic. Frank ºi Chip (SUA) 00:00 Restart muzica românescã (r) 01:00 Gala cântecului românesc (r) 03:00 Liceenii (r) 04:00 Film documentar pentru copii. Animalia (r) 05:00 Cinefilia (r)

VINERI – 29 martie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) (r) 07:30 Film documentar. Aventura spaþialã (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Detectivul Putilin (Rusia) – ep. 3 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte! Emisiune de conf. univ. dr. Valeriu Marinescu 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Medii extreme (Extreme enviromens) 16:30 Film documentar. Aventura spaþialã 17:00 Viaþa fãrã fard Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Oameni aproape invizibili Realizator Iustina Radu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Casã dulce româneascã Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 21:00 Film artistic. Calea inimii (PJ. A Journey of the heart) (SUA, 2010) 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi 00:30 Viaþa fãrã fard (r) 01:30 Casã dulce româneascã (r) 02:00 Universitaria* (r) 05:00 Medicina tv. (r) * Metode de predare interactivã, cursuri aduse în casa telespectatorului de profesori prestigioºi. Emisiune realizatã în cadrul Departamentului Învãþãmânt.

sâmbãtã 22:00

Pasiunea pentru golf

F i l

(Chasing green, SUA, 2010) m a r t i s t i c

Inspirat dupã fapte reale, filmul prezintã povestea a doi fraþi care devin milionari la 20 de ani, însã vor pierde aproape tot ce au avut din cauza ambiþiei lor nemãsurate ºi a unui birocrat mult prea zelos. Genul: dramã, romance. Regia: Russ Emanuel. Distribuþia: Jeremy London, Ryan Hurst, Heather McComb, William Devane.

Radio Hfm2.0 MIERCURI

07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea

JOI 07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea

VINERI 07.00 -12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Mâine, astãzi va fi ieri Realizator: Robert Tache, Corneliu Toader 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 13.00-16.00 – Frecvenþa obligatorie Realizator: Alina Toma 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie SÂMBÃTà 08.00-12.00 – Matinal de week-end 12.00-13.00 – IT&C. Realizator: Tibi Ursan 13.00-17.00 – Siesta de week-end Realizator: Robert Tache 17.00-19.00 – Sacreat în România Realizator: Robert Tache 23.00-00.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea DUMINICà 08.00-12.00 – Matinal de week-end 12.00-13.00 – Omul din spatele personalitãþii. Realizator: Maria Ilie 13.00-17.00 – Siesta de week-end 17.00-19.00 – Top 2.0. Realizator: Alina Toma, Alex Crãciun 20.00 – 22.00 – Poveºti nespuse


pag. 8

OPINIA NAÞIONALÃ

27 martie

614 – 25 martie 2013

Ziua Mondialã a Teatrului Anul acesta, Mesajul Internaþional pentru Ziua Mondialã a Teatrului este semnat de Dario Fo, satirist, dramaturg, regizor de teatru, actor, compozitor italian ºi laureat al Premiului Nobel pentru Literaturã în anul 1997, iar Mesajul naþional românesc este semnat de Ion Caramitru.

În urmã cu mult timp, Puterea a rezolvat problema intoleranþei faþã de actorii Commedia dell’Arte prin exilarea lor în afara þãrii.

Astãzi, actorii ºi companiile de teatru se chinuie sã gãseascã scene publice, teatre ºi spectatori, din cauza crizei. Prin urmare, conducãtorii nu mai sunt preocupaþi de problema controlului asupra celor care se exprimã cu ironie ºi sarcasm, din moment ce nu mai e niciun loc pentru actori, ºi nici public cãruia sã i se adreseze.

Din contrã, în timpul Renaºterii, cei care deþineau puterea în Italia erau nevoiþi sã depunã un efort semnificativ pentru a-i þine pe comedianþi (Commedianþi) la distanþã, deoarece aceºtia din urmã se bucurau de o mare audienþã. Se ºtie cã marele exil al actorilor de Commedia dell’Arte a avut loc în secolul contra-Reformei, când s-a decretat desfiinþarea tuturor spaþiilor teatrale, mai ales în Roma, unde au fost acuzaþi de ofensã la adresa oraºului sfânt. În 1697, Papa Inocenþiu XII, sub presiunea cererilor insistente din partea burgheziei conservative ºi a clericilor, a ordonat demolarea Teatrului Tordinona unde, potrivit moraliºtilor, se puseserã în scenã cele mai multe piese obscene. În perioada contra-Reformei, cardinalul Carlo Borromeo, care era activ în nordul Italiei, s-a dedicat salvãrii „copiilor din Milan”, stabilind o distincþie clarã între artã, ca formã supremã de educaþie spiritualã, ºi teatru, ca mani-festare a profanului ºi a vanitãþii. Într-o scrisoare adresatã colaboratorilor sãi, acesta se exprimã mai mult sau mai puþin dupã cum urmeazã: „Preocupaþi fiind cu

Actorul Radu Beligan a primit Medalia de aur a artelor din Transilvania Prezent, sãptãmâna trecutã, la Palatul Culturii din Târgu Mureº, în cadrul turneului naþional Confesiuni Despre Artã ºi Viaþã, actorul Radu Beligan a primit din partea primarului municipiului Târgu Mureº, dr. Dorin Florea, Medalia de aur a artelor din Transilvania. Este vorba despre o medalie din aur de 24 de karate, care cântãreºte 24 de grame, ºi care este acordatã unor personalitãþi ale vieþii culturale ºi artistice din þarã ºi strãinãtate. Medalia respectivã a mai fost acordatã lui Johnny Raducanu, Richard Clayderman, Gheorghe Zamfir, Al Bano ºi Florin Piersic.

eradicarea buruienilor, am fãcut tot ce am putut ca sã ardem texte care conþineau discursuri degradante, ca sã le ºtergem din memoria omenirii, ºi în acelaºi timp sã îi aducem în faþa justiþiei pe cei care publicau asemenea texte. Cu toate acestea, se vede cã, în timp ce dormeam, Rãul a lucrat cu ºi mai multã ºiretenie. Ce se vede cu ochiul pãtrunde mult mai bine în suflet decât ce se citeºte în asemenea cãrþi! Cuvântul vorbit însoþit de gestul potrivit fac mult mai multã stricãciune în minþile adoles-centelor ºi ale fetelor tinere decât cuvântul mort tipãrit în cãrþi. Prin urmare, se impune ca mãsurã de urgenþã sã scãpãm oraºele noastre de teatre ºi regizori, aºa cum facem ºi cu sufletele nedorite”.  Astfel, singura soluþie pentru crizã se aflã în speranþa unei alte mari expulzãri organizate împotriva noastrã, ºi mai ales împotriva tinerilor care doresc sã deprindã arta teatrului: o nouã diasporã de Commedianti, de regizori care ar beneficia nespus dintro asemenea poziþie de dragul unei noi reprezentaþii. (Traducere din englezã - Daniela Oancea)

Dario FO

Teatrul poartã în fiinþa lui mesajul veºniciei. Urmând ciclul existenþei, dând viaþã personajelor lui etalon, Teatrul îºi asumã drept de viaþã ºi de moarte asupra fiinþelor de fum pe care le însufleþeºte. Ele trãiesc încremenite între coperþi de carte ºi aºteaptã rãbdãtoare mâinile dibace care sã le punã în miºcare, sã le facã sã respire, sã se lupte ºi sã moarã pentru a învia din nou, de fiecare datã când cineva deschide Cartea. Mã uit cu nostalgie în urmã ºi revãd ca într-un caleidoscop miile de personaje ale Teatrului Universal ºi regret nespus cã am întruchipat pe scenã doar câþiva regi ºi prinþi sau câþiva oameni simpli care au vrut sã schimbe lumea aºa cum mi-aº fi dorit. Am mers cu ei pânã la capãt ºi i-am adus, întregi la minte, sãºi susþinã cauza în arenã. Este loc în Teatru pentru toþi cei care au talent. Cred, însã, cã pentru a face Teatru adevãrat ºi viu e nevoie de mai mult. Pasiune?, spun unii. Sacrificiu?, alþii. ªi una ºi alta, dar, mai ales, implicarea lui adâncã în realitatea zilei, în analiza vremurilor pe care le trãim, în politica de zi cu zi. Vocaþia Teatrului este construcþia unei lumi mai bune, cu drept de preempþiune asupra bunurilor omenirii pe care trebuie sã le întoarcã spre folosinþã generaþiilor care se succed.

„In vremuri de restriºte cultura se opreºte”, spunea un ministru de finanþe al României, de tristã amintire.

- Nu, domnule Ministru, cultura nu se opreºte niciodatã. Dacã aþi fi fost Polonius, ministrul responsabil de viaþa Danemarcei, v-aº fi spus ca Hamlet: „Aveþi grijã de actori, cinstiþi-i aºa cum se cuvine, cãci ei sunt cronica vie ºi prescurtatã a vremurilor. Mai bine sã ai parte de un epitaf prost dupã moarte decât sã intri în gura lor cât timp eºti în viaþã”. Aviz amatorilor!

Ion CARAMITRU

Spectacol de caritate Spectacolul de caritate organizat în acest an de UNITER, sub titlul CLIPE DE VIAÞÃ, are loc luni, 25 martie, ora 19.00, la Sala Mare a Teatrului Naþional Bucureºti. O unicã reprezentaþie, un spectacol emoþionant ce reuneºte un numãr impresionant de mari artiºti ai scenei ºi povºtile lor de viaþã: Dorin Andone, Marcel Iureº, Horaciu Mãlãele, Mihai Mãlaimare, Medeea Marinescu, George Mihiþã, Mariana Mihuþ, Marin Moraru, Maia Morgenstern, Florin Piersic, Tania Popa, Victor Rebengiuc, Rudy Rosenfeld, Eusebiu ªtefnescu. Stela Ideea acestui spectacol, care îl are în rolul Popescu ºi Alexandru Arºinel, Margareta Pâslaru, Ioan Gyuri principal pe maestrul Radu Beligan, s-a nãscut Pascu, Adrian Naidin, Paula Seling. Cu participarea extraordinarã a pianistului Dan Grigore. la finalul anului 2011, atunci când maestrul lansa Amfitrion: Ion Caramitru. manuscrisele Note de Insomniac.

Sã smulgem fildesii din Alifantis Concert special Nicu Alifantis în serile de 27, 28, 29 Martie 2013, de la ora 19:30. la Teatrul Excelsior. Concertul din 27 martie 2013 va sta sub însemnele de spiritualitate ale lui Nichita Stãnescu ºi ale Zilei Mondiale a Teatrului.

Spectacol de teatru ºi dans ªcoala Popularã de Arte Tudor Jarda Cluj-Napoca vã invitã în data de 27 martie 2013, la un Spectacol de teatru ºi dans, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului. Manifestarea are loc începând cu ora 18, pe strada Fabricii de Zahãr nr. 51, în Sala Micã de Spectacole, ºi este realizatã de cursanþii secþiilor actorie ºi retoricã, dans contemporan ºi dans modern, coordonate de cãtre experþii Melinda Moga ºi Petre Bãcioiu.

Teatru de Animaþie pentru Adulþi De Ziua Mondial a Teatrului, Þãndricã dezvoltã programul Teatru de Animaþie pentru Adulþi ºi dedicã o zi din lunã publicului tânãr ºi adult. Miercuri 27 martie, de la orele 19.00, vã invitãm la spectacolul Play Shakespeare, în regia lui Cristian Pepino.

ªi studenþii de la Facultatea de Arte a Universitãþii Spiru Haret sunt în sãrbãtoare

La studioul nostru teatral Black Box Studio Sud din Berceni 24 a avut loc vineri, 22 martie 2013, la ora 19.30, premiera spectacolului O noapte furtunoasã de Ion Luca Caragiale, în distribuþie fiind studenþii anului II de la specializarea Artele Spectacolului (Actorie) din cadrul Facultãþii de Arte, clasa conf. univ. dr. George Grigore ºi asist. univ. drd. Cristi Toma.

Opinia nationala nr. 614/25 martie 2013  

Opinia nationala nr. 614/25 martie 2013

Advertisement