Issuu on Google+

Opinia naþionalã

Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional

Director: Mioara VERGU-IORDACHE

La graniþã de Dragobete ºi nu departe de Ziua Sfântului Valentin, reunind, parcã, Rãsãritul ºi Apusul sub semnul fericit al îndrãgostirii, Mãrþiºorul nostru, cel sãvârºit din dor ºi bucurie a unui nou început, strãluceºte mai puternic decât toate, aromând þara, cu proaspãt de verde, ori cu jnur alb-roºu, juruit, prin împletire, nedespãrþirii. Început de primãvarã ºi semn al biruinþei armatelor de viscol ºi ger, 1 Martie aduce românilor mereu întoarcerea la tradiþie ºi naturã, prin oferirea semnului de bucurie ºi drag, alb-roºul mãrþiºor.

Anul 21, nr. 610, 25 februarie 2013, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro

Pagina 8

INVESTEªTE ÎN OAMENI!

Pagina 3

Foto: Adi ªerbãnescu

Calitate europeanã în învãþãmântul superior

Pag.4

Studenþi practicieni Studenþi activi ºi integraþi

Pag.4

Trendence Graduate Barometer Europe este un sondaj anual de opinie desfãºurat online, în cadrul cãruia li se oferã studenþilor posibilitatea de a-ºi exprima opiniile în legãturã cu teme ca studiul ºi cariera. Sondajul a fost lansat în anul 2003, iar numãrul studenþilor participanþi a crescut de atunci în mod constant, ajungânduse la peste 340 000 de participanþi în anul trecut. Trendence este acum cel mai cuprinzãtor sondaj de opinie din Europa ce priveºte cariera. El este realizat în parteneriat cu peste 1000 de universitãþi din 24 de þãri europene. Sondajul Trendence Graduate Barometer oferã atât universitãþilor cât ºi companiilor angajatoare informaþii valoroase privind

preferinþele ºi aºteptãrile studenþilor, facilitând astfel accesul acestora pe piaþa forþelor de muncã. Studenþii au ocazia sã compare dupã finalizarea sondajului rezultatele proprii cu cele ale studenþilor din alte þãri europene. Ei au ºi ºansa de a câºtiga premii atractive. Sondajul Trendence a fost realizat în urmãtoarele þãri: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehã, Danemarca, Finlanda, Franþa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, Elveþia, Turcia ºi Regatul Unit al Marii Britanii. În cadrul ultimului sondaj Trendence, din 2012, România a contribuit cu 9302 de rãspunsuri, din care 126 au provenit de la Universitatea Spiru Haret. Satisfacþia generalã a studenþilor faþã de studiile în cadrul Universitãþii Spiru Haret a fost calculatã, conform acestui ultim barometru, la un indicator de 2,8 pe o scalã de la 1 (foarte nemulþumit) la 7 (foarte mulþumit). Acest indicator se situeazã sub media naþionalã de 3,2, dar, evident, rãspunsurile sunt subiective. Astfel, indicatorul naþional al Cehiei este de 2,6, mult sub cel al României, iar nivelul de la universitatea noastrã este la nivelul Rusiei ºi Poloniei ºi foarte aproape de cel al Norvegiei (care este de 2,9). Aceste rezultate aratã cã un astfel de indicator mãsoarã în special diferenþa dintre aºteptãri ºi realitatea concretã.

Cetãþean european

Campania Comisiei Europene •E dreptul tãu! Acþioneazã! • Cetãþenia europeanã: creºte gradul de sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile garantate de UE • Rezultate pozitive în transpunerea normelor UE în legislaþia naþionalã Ce iniþiativã va fi cea mai favorabil㠕antreprenoriatului? Pagina 6

Pag. 4

Politica din spatele turismului

Sondajul Trendence 2012 Conf.univ.dr. Cristi PANTELIMON

ProFeminAntrep – Promovarea egalitãþii de ºanse în antreprenoriat

(Continuare în pag.3)

Mioara VERGU-IORDACHE

Lansarea apelului pentru

PROGRAMUL DE COOPERARE BILATERALà România – Austria Institutul Central de Cercetare ªtiinþificã informeazã cercetãtorii din cadrul Universitãþii Spiru Haret despre lansarea în data de 15.02.2013, în cadrul Programului Capacitãþi, a apelului pentru Subprogramul Cooperãri bilaterale - Programul de cooperare România - Austria. Scopul acestui subprogram îl reprezintã consolidarea cooperãrii ºtiinþifice între România ºi Austria prin finanþarea mobilitãþilor cercetãtorilor între cele douã þãri. (Mai multe amãnunte în numãrul viitor)

ÎN INTERIORUL REVISTEI GÃSIÞI

Generaþiile mai vârstnice îºi mai aduc aminte de avioanele ºi autocarele de turiºti strãini: nordici, polonezi, germani, italieni, care îºi petreceau vacanþele în România la munte sau la mare, uneori turiºtii români fiind obligaþi sã pãrãseascã hotelurile în favoarea strãinilor. Marile companii de turism îºi aduceau clienþii în România. Chiar daca nu erau de cinci stele condiþiile de cazare, strãinii veneau pentru frumuseþea þãrii pentru proprietãþile terapeutice ale apelor, nãmolurilor, aerului. Ele încã existã. Acum au apãrut locuri de cazare de cinci stele, pensiuni cu multe margarete, oferta tradiþiilor s-a diversificat, chiar dacã infrastructura lasã de dorit. Turiºti sunt mai puþini. Ofensivei mediatice negative de la începutul anilor ’90, alimentatã din þarã pentru a smulge ajutorul mai consistent, care, între noi fie vorba, a sosit, dar destinaþia i-a fost schimbatã, ar trebui sã i se contrapunã o campanie mediaticã realistã, de ce nu pozitivã, acolo unde este cazul. Evident fãrã sã ascundem gunoiul sub preº. Trebuie sã-i facem pe strãini sã ne cunoascã aºa cum suntem, cu calitãþi ºi defecte. Pentru asta trebuie sã îi atragem sã vinã la noi. Guvernarea trecutã a încercat ºi chiar a avut câteva iniþiative ºi participãri la manifestãri de gen, de þinutã. Cu critici meritate sau doar suspiciuni punctele de atracþie sunt mai numeroase. Privaþii din turism fac oferte mai bogate, dar aceastã ofertã trebuie arãtatã. Este necesarã participarea alãturi de concurenþã, trebuie sã intrãm în competiþie. Succesul nu are cum sã vinã imediat cu atât mai mult cu cât exportãm permanent discordia, lipsa de predictibilitate, orgolii mãrunte, prosteºti. Pentru succes este nevoie de perseverenþã, de promovare asiduã. ªi noi ce facem? Avem confirmatã o participare la Târgul de turism de la Munchen ºi cu o zi înainte o revocãm. Probã de seriozitate?! Organizãm cu eforturi ºi cu grija maculãrii cu politicii dâmboviþene Festivalul Olimpic al Tineretului European, manifestare la care au participat sportivi ºi oficiali din 44 de þãri strãine. Festival care nu a fost promovat de televiziunile strãine, internaþionale. În ambele cazuri se invocã lipsa banilor. În primul caz al participãrii de la Munchen n-i s-a spus cã studiul de impact a arãtat cã dupã participãrile de la târg nu a existat un numãr mai mare de turiºti strãini. Atunci celelalte þãri de ce participã la aceste târguri? Poate cã este nevoie sã fim mai perseverenþi pentru a convinge. Sunt necesare investiþii pentru a veni profitul. Se spune cã evreii sunt cei mai buni negustori. Un banc vechi aratã exact de ce unii câºtigã mereu ºi alþii niciodatã: Iþic îi datoreazã lui ªtrul o sumã mare de bani, dar argumentând cu afacerile viitoare, îi cere o altã sumã de bani pe care o ºi primeºte. Prezent la discuþie, Saul îl întreabã pe ªtrul: cum de îl împrumuþi daca îþi este dator. Rãspunsul lui ªtrul: dacã nu-l ajut acum cum o sã-mi mai recuperez împrumutul. Este clar pentru toatã lumea. Nu trebuie sã moarã capra vecinului, chiar dacã e politicã, pentru ca afacerea sã-þi devinã profitabilã.


OPINIA NAÞIONALÃ

pag. 2

610 – 25 februarie 2013

STUDENÞII ÎNTREABÃ. PROFESORII RÃSPUND Astãzi, rãspunde prof. univ. dr. Luminiþa PISTOL, Facultatea de Marketing ºi Afaceri Economice Internaþionale

MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNAÞIONALE

Noþiunea de management este utilizatã în mai multe accepþiuni în literatura de specialitate ºi în practica de afaceri: Managementul reprezintã o disciplinã ºtiinþificã, cuprinzând un ansamblu de principii, concepte ºi teorii privind conducerea (sau reglarea) oricãrui tip de organizaþie. Prin organizaþie se înþelege în acest context un grup de persoane care îºi desfãºoarã activitatea în baza unor obiective comune; ea se concretizeazã în forme dintre cele mai diverse, de la asociaþiile culturale pânã la firmele cu caracter lucrativ. Prin management se înþelege o activitate practicã, socialã, constând din procesul de conducere/dirijare a resurselor în cadrul unei organizaþii, în scopul atingerii anumitor obiective. Acesta este sensul în care noþiunea se utilizeazã cel mai frecvent în domeniul afacerilor. Prin management se mai înþelege ºi echipa de conducere a unei organizaþii sau firme, respectiv acea parte a personalului organizaþiei, cadrele, care realizeazã efectiv funcþiile managementului.

6

7

Prin ce se particularizeazã managementul internaþional? Managementul internaþional se particularizeazã prin mediul în care se desfãºoarã activitatea economicã a firmei: piaþa mondialã, tranzacþiile internaþionale presupun accesul la pieþe noi, ceea ce impune firmelor sã se adapteze unor necesitãþi ºi oportunitãþi specifice. Bazele teoretice ale managementului îºi propun sã dezvãluie legile, principiile, metodele, tehnicile, procedeele ºi regulile acþiunii eficiente. Arta conducãtorului înseamnã priceperea de a transpune aceastã teorie în practicã. Tipul ºi calitatea managementului determinã intrarea sau nu a unei firme pe piaþa internaþionalã. Specificul managementului internaþional derivã din natura cadrului în care se desfãºoarã afacerile firmei, mediul mondial presupunând o serie de caracteristici.

Dar controlul?

Controlul presupune urmãrirea precizarea cã procesul de management gradului în care performanþele nu înseamnã patru cinci funcþii separate, obþinute corespund standardelor ca activitãþi izolate. În realitate ele nu se preconizate, determinarea cauzelor desfãºoarã decât cel mult la înfiinþarea nerealizãrilor ºi luarea mãsurilor unei organizaþii. De regulã, existã o corective, acolo unde este necesar. În multitudine de combinaþii în desfãºurarea final, managerul trebuie sã verifice dacã lor. Cu ani în urmã, unii autori adãugau performanþa actualã a firmei este managementului funcþia de personal conformã cu cea planificatã. Acest fapt (staffing). Funcþia de personal este realizat prin funcþia de control a mana- presupune „umplerea” ºi pãstrarea în gementului, ce implicã trei elemente: continuare a structurii proiectate de – stabilirea standardului (limitei, cãtre funcþia organizatoricã. Ea pragului) performanþei; precizeazã îndatoririle fiecãrui post, – informaþia care indicã diferenþele include inventarierea, aprecierea ºi dintre nivelul de performanþã atins ºi selectarea candidaþilor pentru diferite cel planificat; posturi. Acum, aceastã funcþie a devenit – acþiunea pentru a corecta abaterile o specializare a managementului sub care apar. denumirea de managementul resurselor Dar organizarea? Care sunt funcþiile Scopul controlului este sã menþinã umane. Ca atare, fiecare funcþie managementului, în general? Organizarea este funcþia prin care firma pe drumul pe care va atinge managerialã contribuie într-o anumitã Funcþiile managementului sunt: se grupeazã ºi se repartizeazã activitãþile obiectivul propus. Trebuie fãcutã mãsurã la conducere. planificarea, organizarea, comanda în vederea utilizãrii cu maximum de managerialã, coordonarea ºi controlul. eficienþã a resurselor disponibile, se Care sunt caracteristicile desfãºurãrii unei afaceri în mediu mondial? În ce determinã organigramele ºi se asigurã condiþii intr㠕 în primul rând, diversitatea ºi • în al treilea rând, este vorba de natura speCe reprezintã planificarea? încadrarea lucrãtorilor pe compartimente o întreprindere complexitatea elementelor componente cificã a riscului, determinatã de complexitatea Planificarea este funcþia cea ºi locuri de muncã. Odatã stabilite pe piaþa ale economiei mondiale – firme, economii condiþiilor care influenþeazã rezultatele mai importantã a managementului, obiectivele ºi cãile prin care acestea vor internaþionalã? naþionale, grupãri inte-graþioniste, organizaþii economice ale firmei, de instabilitatea pieþei deoarece reprezintã activitatea de luare fi atinse, managerii trebuie sã proiecteze O întreprindere intrã internaþionale etc. – necesitã strategii ºi tactici comerciale, valutare, de capital, de multitudinea a deciziilor, în cadrul cãreia se stabilesc sau sã reproiecteze structura capabilã specifice de afaceri; factorilor economici ºi extraeconomici cu impact pe piaþa internaþionalã sã le îndeplineascã. Astfel, scopul obiectivele ºi cele mai adecvate cãi numai dacã existã un • în al doilea rând, trebuie avute în vedere asupra mediului internaþional de afaceri; (strategii) pentru atingerea lor. organizãrii este sã creeze o structurã care particularitãþile producerii ºi transmiterii • în fine, atunci când se aplicã în mediul stimulent pentru a Celelalte funcþii derivã din aceasta ºi sã îndeplineascã sarcinile propuse ºi sã informatice în mediul internaþional, gradul internaþional, funcþiile managementului capãtã realiza acest lucru, conduc la îndeplinirea obiectivelor. cuprindã relaþiile ierarhice necesare. În diferit de accesibilitate pentru parteneri, în noi dimensiuni. Astfel, în cadrul funcþiei de dacã existã o motivaþie. Rezultatele planificãrii sunt reflectate cadrul organizãrii, managerii preiau funcþie de dotarea tehnologicã, necesitatea planificare se stabilesc obiectivele strategice Motivaþiile pot fi în planurile de activitate. Planificarea sarcinile identificate în timpul planificãrii asigurãrii pertinenþei ºi compatibilitãþii datelor, ale firmei pe plan internaþional, pe baza proactive sau agresive se face la orice nivel al organizaþiei, de ºi le repartizeazã indivizilor, grupurilor costurile mai ridicate în raport cu informaþia analizei mediului extern ºi a factorilor ºi reactive sau cãtre manageri. Prin planurile lor, de persoane ºi sectoarelor din firma care circulã în mediul intern etc.; determinanþi ai competitivitãþii internaþionale. defensive. aceºtia schiþeazã ceea ce firma trebuie respectivã care le pot îndeplini. De sã întreprindã pentru a avea succes. asemenea, ei stabilesc ºi regulamentul Ce sunt motivaþiile proactive? Chiar dacã planurile au obiective funcþionãrii organizaþiei ºi asigurã Motivaþiile proactive reprediferite, toate sunt orientate cãtre aplicarea lui. Sintetizând, se poate spune zintã stimuli pentru o schimbare a îndeplinirea obiectivului principal, cã, în cadrul acestei funcþii, managerii, strategiei realizate din iniþiativa firmei. pe care sã-l atingã într-un timp mai pe diferite niveluri ierarhice, realizeazã: – determinarea activitãþilor ce reclamã Printre motivaþiile proactive sunt: scurt sau mai lung. avantaje în realizarea profitului, Planificarea este aceea care decide – îndeplinirea obiectivelor; – gruparea calitatea de producãtor unic, avantajul în avans – ce se va face, cum se va acestor activitãþi ºi repartizarea lor pe tehnologic, informaþia exclusivã, face, când se va face ºi cine o va face. departamente sau secþii; – delegarea de implicarea managerialã, avantaje fiscale, Ea este puternic implicatã în autoritate, când este cazul, pentru a le economiile de scarã. Motivaþiile introducerea „noului” în organizaþie. realiza; – pregãtirea coordonãrii proactive fundamenteazã angajarea Prin planurile elaborate, managerii activitãþilor, autoritãþii ºi informarea voluntarã a firmelor în afacerile oferã primele „unelte” care ajutã firma orizontalã ºi verticalã în structura internaþionale cu scopul valorificãrii sã fie pregãtitã pentru orice schimbare organizaþionalã. unor avantaje strategice, competitive Scopul structurii organizatorice este sau comparative (retroactive): ce i s-ar impune de cãtre mediul în care îºi desfãºoarã activitatea. În cadrul de a permite obþinerea de cãtre • accesul la resurse poate fi temeiul acestei funcþii se estimeazã evoluþia personalul firmei a cât mai multor frecvent al deciziei de internaþionalizare. viitoare a activitãþii, prin analiza performanþe. Structura trebuie sã În primul rând, este vorba de posibilitatea diferiþilor factori ºi corelarea lor, se defineascã ºi sã acopere sarcinile pentru asigurãrii pe o bazã stabilitã a aprovistabilesc obiectivele firmei, precum ºi a fi îndeplinite, sã proiecteze regulile zionãrii (materii prime, combustibili, cele mai avantajoase cãi de acþiune relaþiilor umane. Determinarea unei materiale diverse). O astfel de motivaþie structuri organizatorice este o problemã poate conduce la extinderea apreciabilã pentru atingerea acestora. Pe aceastã bazã se fundamenteazã deloc uºoarã pentru management, a afacerilor internaþionale ºi poate asigura decizia economicã, plecând de la deoarece ea are ca scop sã defineascã firmei o eficienþã ºi o profitabilitate principiul evaluãrii alternativelor tipurile de activitãþi ce trebuie sã se ridicate, într-o perioadã scurtã de timp; Dar motivaþiile reactive? decizionale în raport cu cerinþele desfãºoare, precum ºi personalul care • reducerea costurilor poate conduce Motivaþiile reactive rezultã ca ciclului de viaþã al produsului, pot opta sã le poatã îndeplini cât mai bine. eficienþei maxime. la obþinerea unor avantaje competitive pentru firmele cu activitãþi internaþionale. urmare a rãspunsului firmei ºi a adaptãrii sau nu pentru introducerea unui nou Cum se manifestã comanda managerialã? Efecte favorabile asupra costurilor pot acesteia la schimbãrile impuse de mediul produs, cu un efort investiþional; • excesul de capacitate – în cazul în exterior. Printre motivaþiile reactive se Dupã ce s-au fixat obiectivele, s-a conºtienþi cã cele mai mari probleme avea ºi facilitãþile oferite de o serie de pot menþiona: presiunea concurenþei, care capacitãþile de producþie ale firmei state pentru producþia localizatã în þãrile proiectat structura organizatoricã ºi le ridicã personalul; dorinþele ºi supraproducþia, scãderea vânzãrilor pe nu sunt pe deplin utilizate, aceasta s-a definitivat personalul, organizaþia atitudinile sale, comportamentul respective sau pentru investiþiile strãine piaþa internã, excesul de capacitate, poate opta pentru expansiunea în (reducerea taxelor vamale pentru trebuie sã înceapã sã lucreze. Aceastã individual sau de grup trebuie sã fie luate produsele importate în cadrul unei saturarea pieþelor interne, apropierea de strãinãtate, ca o cale de a realiza o misiune revine funcþiei de comandã, ce în considerare pentru ca oamenii sã distribuire mai largã a costurilor fixe; cooperãri industriale, reducerea clienþi ºi parteneri: presupune transmiterea sarcinilor ºi poatã fi îndrumaþi ºi ajutaþi sã execute • saturarea pieþelor interne (su• presiunea concurenþei – o firmã se impozitului pe profitul reinvestit); convingerea membrilor organizaþiei de cât mai bine sarcinile. Comanda • avansul tehnologiei de care dispune poate confrunta cu diverse situaþii: praproducþia) – apare, de obicei, în a fi cât mai performanþi în strategia managerialã implicã motivare, un firma poate fi mai bine pus în valoare pierderea poziþiei de piaþã pe care o cazurile de declin al pieþei, iar pieþele aleasã pentru atingerea obiectivelor. anumit stil de conlucrare cu oamenii ºi prin implicarea firmelor pe piaþa deþine, în favoarea unui concurent local externe apar ca un debuºeu favorabil Astfel, toþi managerii trebuie sã fie de comunicare în organizaþie. mondialã. Se exprimã prin capacitatea care beneficiazã de economii de scarã desfacerii stocurilor existente. Aceastã de inovare tehnicã în domeniul producþiei datorate afacerilor internaþionale; expansiune internaþionalã ca urmare a Ce urmãreºte coordonarea? ce permite firmei sã lanseze continuu pe pierderea unei pieþe strãine în favoarea supraproducþiei nu este de obicei o Coordonarea are în vedere stimularea personalului în realizarea participativã piaþã produse cu caracteristici tehnice ºi unor concurenþi locali sau strãini ce s-au decizie managerialã strategicã, ci, mai ºi eficientã a sarcinilor rezultate din obiectivele firmei; asigurarea valorificãrii calitative superioare, asigurând, în acelaºi specializat pe aceste pieþe; degrabã, „o supapã de siguranþã”. Odatã resurselor umane ale firmei prin selectarea, pregãtirea ºi promovarea personalului timp, valorificarea pe diverse pieþe de-a • scãderea vânzãrilor pe piaþa ce cererea internã a revenit la normal, intern㠖 aceste vânzãri se pot mãsura activitãþile internaþionale sunt restrânse pe criterii de performanþã. Funcþia de coordonare permite „armonizarea” lungul ciclului de viaþã. intereselor individuale sau de grup cu scopurile organizaþiei. Indiferent de tipul Este vorba de flexibilitatea producþiei ca volum al vânzãrilor sau sub forma sau chiar abandonate; • apropierea de clienþi – multe firme organizaþiei (de producþie, comercialã, financiarã etc.), fiecare individ interpreteazã ºi a comercializãrii prin care firma poate cotei de piaþã. Produsele comercializate în felul sãu bunul mers al companiei. Astfel, aceastã funcþie intervine în „aducerea asigura diversificarea ofertei ºi pe piaþa internã se pot afla în faza de europene desfãºoarã activitãþi internala acelaºi numitor” a interpretãrilor respective, plasându-le pe direcþia atingerii adaptarea ei la cerinþele pieþei, obþinând declin al ciclului de viaþã al produsului. þionale deoarece clienþii lor sunt situaþi astfel avantaje tehnice ºi competitive. Firmele, în loc sã opteze pentru lungirea în þãri apropiate geografic. obiectivelor de bazã ale organizaþiei.

• • •

1

3

8

2

9

10

11

4

5

Opinia

naþionalã

ISSN 1221-4019 ºi ISSN 1841-4265 (online) www.opinianationala.ro www. facebook.com/opinianationala

Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti Telefon/fax: 021 316 97 91 Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87, interioare 168 ºi 169 e-mail: opinia@spiruharet.ro; on@spiruharet.ro

REDACÞIA:

Mioara Vergu-Iordache, Gabriel Nãstase (redactor ºef), Mihãiþã Enache (fotoreporter), Vasilichia Dinu, Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP). Stimaþi cititori, Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.

REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ este editatã de FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE Tiparul executat de TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI ROMÂNIA DE MÂINE

Solicitãri de abonamente, cu plata prin mandat poºtal sau dispoziþie de platã, se pot adresa serviciului de difuzare. Strada Fabricii nr. 46 G, sectorul 6, Bucureºti. Telefon 021.316.97.88/ int.108.


610 – 25 februarie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

pag. 3

Unde ne sunt absolvenþii

Marian Popescu sau teatrul, ca un element picant al vieþii Conf. univ. dr. George GRIGORE Nãscut în Bucureºti în 17 ianuarie 1963, Marian Popescu urmeazã, dupã cursurile liceale, Facultatea de Electronicã ºi Telecomunicaþii, din cadrul Universitãþii Politehnica Bucureºti, absolvind în anul 2001. Pasiunea ºi dorinþa de a comunica într-un fel mai special cu oamenii face ca anul 2002 sãl gãseascã pe Marian Popescu ca student la clasa conf. univ. Adriana Piteºteanu, conf. univ. Vlad Rãdescu ºi asist. univ. Iulia Boroº, la Facultatea de Teatru din cadrul Universitãþii Spiru Haret, dupã care se înscrie ºi la Facultatea de Regie Film ºi Televiziune din cadrul Universitãþii Media Pro. Pentru talentul ºi seriozitatea sa, primeºte ºi joacã cu aplomb personaje importante din dramaturgia românã ºi universalã, chiar din timpul facultãþii: Vasile Boroghinã (din Moromeþii de Marin Preda), Ursul (din Papuciada de Camil Petrescu), Savel Pãtuleanu (din Cãruþa cu mere de D.R.Popescu), Feste (în Visul unei nopþi de varã de William Shakespeare), Henric (în Henric al V-lea de William Shakespeare), Farfuridi (în O scrisoare pierdutã de I.L.Caragiale), Porfiri (în Crimã

ºi pedeapsã de Dostoievski), Jerry Ryan (în Doi pe un balansoar de W. Gibsson), Andrei (în Trei surori de Cehov), Tom (în Proprietate condamnatã de T. Williams), Emil (în Inundaþia de T. Mazilu), Profesorul (în Lecþia de E. Ionescu) etc, etc. Fire deschisã ºi rãscolitoare, Marian Popescu, ca tânãr actor, a colaborat cu mai multe instituþii teatrale de stat sau private. Astfel îl putem gãsi pe afiºele unor teatre precum Teatrul Hanul cu Tei (cu piesa Spectacolul monoloagelor de Aldo Nicolaie), Centrul MAD (cu spectacolul Godot 2001), Teatrul Luni ( cu Talk-show ºi 1 Aprilie), Teatrul Mic (cu Îmblânzirea scorpiei), Muzeul Literaturii Române (cu Poveste fãrã trup), Centrul Cultural Nicolae Bãlcescu (cu Happy End, Talk-show, Proprietate condamnatã, Vântul devine tot mai rece ºi Escurial. Cu spectacolul Paricidul participã la Festivalul Naþional de Teatru, ediþia 2003, ºi, la Festivalul de Artã Medievalã Sighiºoara, ediþia 2005, cu spectacolul Escurial. În anul 2002, ca proaspãt absolvent-licenþiat al Facultãþii de Teatru din cadrul Universitãþii Spiru Haret, participã la Gala

tânãrului Actor HOP de la Mangalia, unde primeºte Premiul I, pentru Cel mai bun actor (cu 1Aprilie ºi Teme ºi variaþiuni de I.L.Caragiale). În anii 2003 ºi 2005 va fi invitat special al acestei gale, unde va prezenta Paricidul (2003) ºi Happy End (2005). Pentru calitãþile sale pedagogice ºi actoriceºti, dar ºi pentru disponibilitatea sa, va fi invitat sã participe la spectacolele de absolvenþã ale colegilor sãi de la Facultatea de Teatru – promoþia 2010 (clasa conf. univ. Adriana Piteºteanu, conf. univ. Vlad Rãdescu, asist. univ. Sorin Dinculescu, asist. univ. Vladimir Anton), primind rolul principal (George) în spectacolul Cui i-e fricã de Virginia Woolf de Eduard Albee. Participând cu acest spectacol la Festivalul Internaþional de Teatru ºi Film Studenþesc Hyperion - Bucuresti 2010, va primi Premiul I, ca Cel mai bun actor în rol principal. Dacã veþi urmãri pulsul vieþii artistic-culturale a capitalei, veþi afla sigur un colþiºor, o scenã unde apare ºi absolventul nostru de marcã, Marian Popescu. Multe dintre proiectele teatrale în care apare îi aparþin ca regie ºi montaj. Un bun exemplu este spectacolul Uºor picant

(conceput dupã dramaturgia lui Teodor Mazilu, cu un scenariu ºi regia artisticã semnate de Marian Popescu), ce se joacã la Clubul Prometheus. Aceastã piesa sparge bariera scenei ºi vine mai aproape de publicul iubitor de teatru. Piesa prezintã un cuplu de artiºti care continuã spectacolul în spatele cortinei. Se iubesc? Poate... Se urãsc? Poate... Dragoste cu nãbãdai? Cert este cã fiecare tinde spre ceva ºi, evident, ca ºi în viaþã, altceva îºi doreºte celãlalt, de aici rezultând o comedie spumoasã, care poate distra orice tip de spectator: comedia vieþii. Absolventul Facultãþii de Teatru din cadrul Universitãþii Spiru Haret, actorul Marian Popescu, abordeazã orice proiect artistic cu zâmbetul pe buze. Aºa ºtie el sã se dãruiascã artei teatrale, cea pentru care a fãcut o adevãratã pasiune. Îi dorim sã îºi pãstreze tonusul pozitiv ºi valenþele creative la cel mai înalt nivel, sã fie cât mai prezent pe scenele de teatru din România ºi nu numai.

Facultatea de Contabilitate ºi Finanþe Câmpulung Muscel

Oferta de studii pentru liceeni

În vederea promovãrii programelor sale de studii, Facultatea de Contabilitate ºi Finanþe Câmpulung Muscel va fi gazdã, în data de 14 Martie 2013, la  întâlnirea cu conducerea ºi reprezentanþii liceelor din Câmpulung, Rucãr, Domneºti ºi Mioveni. Activitatea se va concretiza sub forma mai multor etape astfel: Etapa I: Masa Rotundã cu tema – Aleg sã fiu haretist! Etapa a II-a: Completarea de cãtre elevii claselor terminale a unui chestionar realizat de cadrele didactice ale facultaþii, care vizeazã orientarea lor profesionalã viitoare. Etapa a III-a: Prezentarea ofertei educaþionale a Universitãþii Spiru Haret, Facultatea de Contabilitate ºi Finanþe Câmpulung Muscel pentru anul universitar  2013-2014.  Lector univ. dr. Laurenþia AVRAM

Pentru studenþii ºi absolvenþii de la Facultatea de Drept

Pretestare la Institutul Naþional al Magistraturii

Dacã vreþi sã studiaþi în Franþa

Burse în domeniul comercial

Ambasada Franþei în România ºi compania Michelin România lanseazã un apel la candidaturi pentru burse în domeniul comercial. Astfel, sunt propuse douã burse de 10 pânã la 12 luni pentru a urma studii de nivelul anului 2 de Master în Franþa (un semestru de studii + un semestru în întreprindere). Formarea va debuta în septembrie 2013, la sfârºitul acesteia, candidatul ales va fi angajat în cadrul societãþii Michelin România. De asemenea, Ambasada Franþei în România va pune la dispoziþia bursierilor o locuinþã în Franþa, asigurarea socialã ºi va achita înscrierea în cadrul instituþiei de învãþãmânt. De cealaltã parte, compania Michelin România va suporta cheltuielile în Franþa (cheltuieli curente, masã, transport etc.). Dacã nivelul de cunoaºtere al limbii franceze al candidatului este considerat ca fiind „insuficient”, acesta va beneficia de cursuri în limba francezã, timp de ºase luni, plata acestora fiind suportatã de Ambasada Franþei în România. Masteranzii interesaþi pot opta pentru aceste burse trimiþând un curriculum vitae, însoþit de o scrisoare de motivaþie înainte de data de 15 martie 2013, prin email, la adresa: isabelle.glas@diplomaþie.gouv.fr sau prin poºtã în atenþia: Doamnei Isabelle Glas, responsabil misiune pentru cooperare universitarã, Institutul Francez din România, B-dul Dacia nr. 77, sector 2, 020051, Bucureºti. Infortmaþii suplimentare se pot obþine accesând pagina de internet a Universitãþii Spiru Haret, secþiunea Evenimente.

Job-uri de vacanþã în Germania Dosarele pentru joburi de vacanã destinate studenilor pot fi depuse la Agenþia Municipalã de Ocupare a Forþei de Muncã (AMOFM) Bucureºti pânã la sfârºitul lui februarie, susþinerea testului de limba germanã urmând sã aibã loc pânã pe 1 martie 2013.  Pentru a putea aplica pentru un loc de muncã în Germania, studenþii ºi masteranzii din Bucureºti trebuie sã urmeze cursurile de zi ale unei facultãþi de stat sau particularã. Job-ul din Germania va avea durata de douã luni ºi va fi plãtit cu salarii nemþeºti.  În vacanþa de varã de anul trecut, angajatorii germani au pus la dispoziþia tinerilor un numãr de 150 de locuri de muncã în domenii precum industrie,

(Urmare din pag. 1) Interesant este cã reputaþia academicã a Universitãþii Spiru Haret a crescut constant dupã 2010, când a început colaborarea noastrã în cadrul acestui sondaj, în timp ce la nivelul României s-a înregistrat o tendinþã de scãdere, între 2010 ºi 2011 (dupã care s-a revenit la tendinþa de creºtere), iar la nivel European reputaþia a crescut nesemnificativ. Un element important de menþionat este cã, în ultimii trei ani, universitatea noastrã este perceputã ca acordând o din ce în ce mai mare importanþã orientãrii în carierã a studenþilor sãi. Creºterea aici este spectaculoasã, de la aprox. 46% la 57%, în timp ce la nivel naþional ºi European rezultatele se aflã undeva în zona 35-38%. Nu toate aspectele activitãþii universitãþii noastre sunt la fel de bine percepute de cãtre studenþi. Un astfel de caz este cel al reputaþiei academice, care, deºi a crescut constant în acest interval, de la 57% la 63% satisfacþie, se situeazã încã sub media naþionalã (aprox. 78%) sau europeanã (aprox. 75%). De asemenea, contactele universitãþii cu potenþialii angajatori sunt percepute de cãtre studenþi a fi de un nivel destul de scãzut. În schimb, universitatea noastrã puncteazã mediu la costurile de întreþinere în oraºul în care se aflã universitatea ºi la calitatea activitãþilor din interiorul campusurilor. Excelent sunt percepute conþinutul cursurilor ºi disponibilitatea ºi amabilitatea cadrelor universitare, dotãrile IT sunt corespunzãtoare, la fel ºi orientarea practicã a cursurilor. În schimb, orientarea internaþionalã este medie (ceea ce nu înseamnã cã e slabã), deci ar putea fi îmbunãtãþitã. Putem spune cã evaluarea pe scurt a universitãþii de cãtre studenþii noºtri este una bunã, fãrã a fi excelentã. Suferim, din pãcate, în ce priveºte reputaþia universitãþii în rândul angajatorilor. Nu trebuie, în acest context, sã uitãm cã universitatea noastrã a trecut ºi trece printr-un proces de reorientare ºi schimbare de paradigmã. Acest proces nu este deloc facil, având în vedere actualele condiþii economice generale ºi reputaþia indusã în trecutul recent prin mass-media. Cu toate aceste moºteniri, eforturile fãcute în ultima vreme au schimbat în bine percepþia subiectivã a studenþilor faþã de universitate ºi suntem convinºi cã nu peste mult timp Spiru Haret va redeveni ºi în conºtiinþa publicã un nume cu recunoaºtere. Trendence este un instrument util, care ne ajutã în acest efort de îmbunãtãþire obiectivã a activitãþii universitãþii noastre.

agriculturã, gastronomie de sistem, respectiv fast-food ºi curãþenie clãdiri de birouri. Salariile oferite au variat între 1.100-1.200 euro pe lunã, în funcþie de negocierea cu angajatorul. Potrivit Agenþiei Municipale de Ocupare a Forþei de Muncã (AMOFM) Bucureºti, depunerea dosarelor ºi susþinerea testului de limba germanã va avea loc pânã pe 01.03.2013, în intervalul luni – joi, orele 09.00– 15.00 ºi vineri orele 09.00 – 12.30 la sediul instituþiei din strada Spãtaru Preda nr. 12, corp clãdire A, parter, Sector 5. Persoanele interesate pot cere detalii ºi informaþii suplimentare de la consilierii AMOFM la numerele de telefon 021.337.21.94 sau 0758.236.632.

În perioada martie – aprilie 2013, Institutul Naþional al Magistraturii organizeazã în mai multe centre universitare, o pretestare având ca obiect un test de verificare a raþionamentului logic de tipul testului ce constituie a douã probã a concursului de admitere la INM ºi a concursului de admitere în magistraturã. Adresat în principal studenþilor din anii III ºi IV, precum ºi

absolvenþilor de drept, pentru rezolvarea testului nu sunt necesare cunoºtinþe de drept. Persoanelor care doresc sã participe li se recomandã consultarea Ghidului pentru rezolvarea testelor de verificare a raþionamentului logic postat pe pagina web a INM: www.inmlex.ro. Cererile de înscriere se depun pânã la data de 10 martie a.c., prin accesarea urmãtorului link: http://lsat.inm-lex.ro, pe baza parolei alocate de INM fiecãrei facultãþi ºi a codului obþinut de la secretariatul facultãþii. Pentru detalii, precum ºi pentru datele la care vor avea loc pretestãrile consultaþi pagina de facebook a Universitãþii Spiru Haret: www.facebook.com/ Universitatea.Spiru.Haret. Succes!

Facultatea de Drept ºi Administraþie Publicã, Bucureºti

Reuniuni de consiliere ºi orientare în carierã În zilele de 27 februarie ºi 27 martie 2013, la sediul Facultãþii de Drept ºi Administraþie Publicã, Bucureºti, din ªos. Berceni nr. 24 se vor organiza întâlniri cu studenþii ºi masteranzii pentru consilierea ºi orientarea în carierã.


pag. 4

OPINIA NAÞIONALÃ

610 – 25 februarie 2013

Facultatea de Management, Braºov

Seminar despre învãþarea permanentã

Marþi, 19 februarie 2013 la sediul Facultãþii de Management din Braºov a avut loc cea de-a VII-a întâlnire a Centrului de Orientare ºi Consiliere în Carierã. Desfãºurat în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 – Studenþii practicieni – studenþi activi ºi integraþi, seminarul s-a adresat studenþilor de la programele de studii: drept ºi administraþie publicã, management, contabilitate ºi informaticã de gestiune ºi psihologie ºi pedagogie ºi a avut ca tematicã: Învãþarea permanentã sau permanenþa învãþãrii ºi factorii care o impun; modalitãþi de optimizare a învãþãrii ºi criterii de evaluare; probleme de self management în învãþare. Participând la aceastã întâlnire, studenþii au fost informaþi asupra profilului lor psihologic în vederea continuãrii studiilor, precum ºi asupra celei mai potrivite alegeri în vederea identificãrii unui loc de muncã.

Pedepse mai mari pentru evaziunea fiscalã Plenul Camerei Deputaþilor a adoptat marþi proiectul de lege care modificã legea pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale, stabilind pedepse cu închisoare de la un an la ºase ani pentru reþinerea ºi nevarsarea, cu intenþie, în cel mult 30 de zile de la scadenþã, a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã, anunþã Agerpres. Potrivit proiectului de lege, constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani fapta contribuabilului care nu reface, cu intenþie sau din culpa, documentele de evidentã contabilã distruse, în termenul înscris în documentele de control. Constituie de asemenea infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al

unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale ºi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicãrii verificãrilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaþie. Potrivit aceluiaºi proiect, constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la un an la 6 ani împiedicarea, sub orice formã, a organelor competente de a intra, în condiþiile prevãzute de lege, în sedii, încânte ori pe terenuri, cu scopul efectuãrii verificãrilor financiare, fiscale sau vamale. Proiectul de lege, iniþiat de senatorii Dan Voiculescu, Vasile Nistor ºi Ioan Ghise, a fost respins de Senat, dar Camera Deputaþilor este for decizional.

Îmbunãtãþirea managementului universitar, creºterea relevanþei învãþãmântului superior pentru piaþa muncii ºi pentru societatea bazatã pe cunoaºtere, transformarea universitãþilor implicate (Universitatea Spiru Haret ºi Universitatea Naþionalã de Apãrare Carol I) în furnizori atractivi ºi eficienþi de educaþie, promovarea culturii organizaþionale, dezvoltarea ºi implementarea sistemului de calificãri ºi de asigurare a calitãþii în învãþãmântul superior prin implementarea Proiectului strategic, cu finanþare europeanã, POSDRU/86/1.2/S/62249 – CALITATE EUROPEANà ÎN ÎNVÃÞÃMÂNTUL SUPERIOR, proiect al cãrui Solicitant ºi beneficiar principal este Universitatea Spiru Haret. Proiectul se desfãºoarã pe o perioadã de 3 ani (2010-2013) ºi urmãreºte sã rãspundã nevoilor grupului þintã, în principal studenþilor, cadrelor didactice ºi personalului suport ºi auxiliar din universitãþi, punând accent pe: revizuirea de procese, proceduri, manuale de calitate; îmbunatãþirea abilitãþilor profesionale în domeniul calitãþii; îmbunãtãþirea proceselor de educaþie, dezvoltarea ºi furnizarea de programe de formare în domeniul calitãþii (Auditor în domeniul calitãþii, Manager al sistemelor de management al calitãþii, Manager îmbunãtãþire procese, Specialist în domeniul calitãþii ºi Specialist în îmbunãtãþire procese), pentru un numãr de min. 2064 de angajaþi ºi studenþi din cele douã universitãþi, urmãrind, în final, dezvoltarea de calificãri ºi inregistrarea lor în RNCIS, acreditarea de programe de studii de licenþã ºi masterat, obþinerea acreditãrii CNFPA pentru programele interne de formare în domeniul calitãþii, obþinerea pentru cele douã universitãþi a certificãrii ISO ISO9001:2000 pentru învãþãmânt superior ºi cercetare ºtiinþificã. Pânã la sfârºitul lunii ianuarie 2013 s-au desfãºurat 38 de cursuri în domeniul calitãþii, atât în Bucureºti, cât ºi în provincie (Braºov, Rm.Vâlcea, Craiova, Câmpulung,) la care au participat un numãr de 922 de persoane cu studii superioare, angajaþi ai celor douã universitãþi partenere, în special cadre didactice.

Practica studenþeascã, revalorizatã în cadrul Universitãþii Spiru Haret, prin implementarea Proiectului POSDRU/90/2.1/S/64176 – STUDENÞI PRACTICIENI-STUDENÞI ACTIVI ªI INTEGRAÞI, proiect strategic, derulat pe 3 ani (2010-2013), cu un grup þintã de 8000 de studenþi. Proiectul are în vedere urmãtorul domeniu: Tranziþia de la ºcoalã la viaþa activã - Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa muncii ºi ca obiectiv general efectuarea de cercetãri în domeniul corelãrii teoriei cu practica de specialitate pe durata studiilor universitare pentru asigurarea tranziþiei de la ºcoalã la economia realã, în vederea îmbunãtãþirii modului de organizare ºi de desfãºurare a practicii de specialitate, disciplinã obligatorie în planurile de învãþãmânt, având ca rezultat direct îmbunãtãþirea pregãtirii absolvenþilor pentru integrarea pe piaþa muncii. Au fost elaborate proceduri unitare de organizare ºi de desfãºurare a stagiilor de practicã la partenerii de practicã din mediul economic real ºi s-au efectuat studii de cercetare care au ca tematicã/obiectiv identificarea modalitãþilor de îmbunãtãþire a organizãrii ºi desfãºurãrii stagiilor de practicã la universitatea organizatoare a lor. S-au desfãºurat concursuri pentru identificarea celor mai bune idei de îmbunãtãþire a modului de organizare ºi de desfãºurare a practicii de specialitate. Pe baza rapoartelor de revizuire a modului de organizare ºi de desfãºurare a practicii de specialitate, la nivelul celor 13 specializãri care fac obiectul proiectului ºi a unor rapoarte sintezã a fost revizuit ºi îmbunãtãþit modul de organizare ºi de desfãºurare a practicii de specialitate în cel de-al treilea an al proiectului (2012-2013), astfel încât studenþii/ masteranzii universitãþilor partenere sã poatã participa la stagii de practicã mai eficiente în anul universitar 2012-2013. Au început stagiile de practicã masteranzii de la UNAp ºi studenþii de la Psihologie, Sociologie, Jurnalism, Comunicare ºi Relaþii Publice, Drept ºi Administraþie Publicã Craiova. Stagiile de practicã se vor desfãºura eºalonat ºi în lunile martie-aprilie 2013. În acest an s-au înscris în grupul þintã de studenþi practicieni peste 2800 de studenþi de la 12 specializãri USH ºi masteranzi de la UNAp. Studenþii care vor absolvi Colocviul de practicã vor beneficia, în ordinea descrescãtoare a mediilor din anii anteriori, de o subvenþie brutã de 430 lei/student ºi au dreptul sã se înscrie la Concursul cu premii în bani Identificarea celor mai bune idei de îmbunãtãþire a modului de organizare ºi de desfãºurare a practicii de specialitate.

Economia României încotro?

Evaziunea Fiscal㠖 problema noastrã a tuturor

Vorbeam într-un articol trecut cã, pentru o revenire a bugetului de stat, este necesarã combaterea evaziunii fiscalã. Iatã cã se întâmplã cele ce spuneam ºi ANAF va prelua atribuþiile celor trei instituþii respectiv Garda Financiarã, Direcþia de Supraveghere ºi Control Vamal ºi Direcþia de Inspecþie Fiscalã. Se va alcãtui astfel o nouã structura, aºa cum menþioneazã ministrul finanþelor, Daniel Chiriþoiu, care va avea rolul de a reduce la jumãtate evaziunea fiscalã din þara noastrã: „În toate evaluãrile fãcute de organismele internaþionale ºi de organismele de pe plan intern, evaziunea ºi frauda fiscalã în România se ridicã undeva la 7-8 puncte procentuale din PIB. Noi, dacã reuºim cu aceastã structurã sã reducem mãcar în primul an de activitate la jumatate evaziunea ºi frauda fiscalã, considerãm cã avem trei-patru procente ca pondere în PIB venituri colectate în plus la bugetul general consolidate”, a explicat Chiþoiu. Un rol mai accentuat în toate aceste acþiuni îl va avea ºi MApN deoarece va colabora cu organele fiscale, monitorizând anumite „operaþiuni speciale”. La rândul lui, premierul Victor Ponta a declarat cã se va implica personal în acþiunile de combatere a evaziunii fiscal, coordonând activitatea ANAF, dar ºi a celorlalte instituþii precum DGIPI, SRI ºi SIE: „ANAF e la Ministerul de Finanþe. Nu pleacã în altã parte. Facem o altã structurã din cadrul ANAF, cum de altfel v-a spus ºi Domnul Chiþoiu de fiecare datã, în sensul în care Garda Financiarã, Controlul vamal, celelalte, sã fie unite într-o direcþie antifraudã care sã nu mai aibã ca obiect verificarea tuturor firmelor mici, buticuri ºi firme care îºi plãtesc taxe ºi sã se ducã, aºa cum e în þãrile din Occident, exact pe zonele de evaziune fiscalã, deci sã fie mult mai eficientã în combaterea evaziunii”, a spus Ponta. Se anunþã vremuri grele pentru cei care, pânã acum, au reuºit sã pãcãleascã statul umplându-ºi propriile buzunare. Statul este casa noastrã, a tuturor, unde toþi trebuie sã plãteasc㠄dãrile” pentru a putea prospera ºi realiza câte ceva. Atunci când cineva nu-ºi plãteºte datoriile faþã de stat nu face decât sã facã rãu în mod indirect celor din jurul lui.

Dãnuþ Alin OPRIÞA

Student, anul III, Facultatea de Management Financiar-Contabil

În luna februarie 2013, la Giurgiu, în cadrul proiectului POSDRU/97/6.3/S/64240 – ProFeminAntrep – Promovarea egalitãþii de ºanse în antreprenoriat implementat de Universitatea Spiru Haret în parteneriat cu Uniunea Naþionalã a Femeilor Democrate din România, fost finalizat cursul de calificare Inspector resurse umane (cod 3423.3.2) la care au participat 27 de femei. În total au urmat cursuri de calificare un numãr de 240 de femei ºi sunt în desfãºurare alte 6 cursuri. Cursul Inspector resurse umane (cod 3423.3.2) are în vedere urmãtoarele teme: – întocmirea ºi gestionarea documentelor de evidenþã a personalului – organizarea recrutãrii ºi selecþiei personalului – întocmirea ºi gestionarea carnetelor / contractelor de muncã ale personalului angajat – întocmirea dosarului de pensionare – întocmirea ºtatului de platã pentru personalul încadrat – întocmirea ºi depunerea declaraþiilor privind contribuþiile la bugetul de stat – lucrul în echip㠖 dezvoltarea profesional㠖 oferirea informaþiilor privind problemele de personal – administrarea bazei de date de evidenþã a personalului utilizând pc-ul Cursurile sunt certificate de cãtre Consiliul Naþional de Formare Profesionalã a Adulþilor ºi creeazã posibilitatea valorificãrii potenþialului local sau regional în dezvoltarea unei afaceri sau pentru obþinerea unei calificãri necesare ocupãrii unui loc de muncã. În ceea ce priveºte cursurile de formare profesionalã în antreprenoriat, au absolvit astfel de cursuri un numãr de 5231 de femei ºi s-au desfãºurat 195 de cursuri, în toate regiunile de dezvoltare ale României. În luna februarie 2013 au fost premiate un numãr de 12 absolvente ale cursurilor de formare, care s-au înscris la concurs ºi au înfiinþat firme, astfel încât numãrul total de premii, respectiv de firme înfiinþate, a ajuns la 260.


610 –25 februarie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

Gala Industriei de Carte din România

Valori româneºti

Mircea Eliade,

Bun de Tipar

Au început înscrierile la cea de a II-a ediþie a Galei Industriei de Carte din România Bun de Tipar, informeazã Headsome Communication, unul dintre organizatorii evenimentului. Profesioniºti ai cãrþii – editori, autori, tra ducãtori, graficieni, tipografi, librari, bibliotecari sau specialiºti în vânzãri, marketing ºi comunicare – vor avea ocazia sã se bucure de recunoaºterea colegilor de breaslã ºi a publicului în aceastã galã dedicatã excelenþei editoriale. La cea de a doua ediþie, intrã în concurs produsele editoriale ale anului 2012. Sunt invitate sã participe toate editurile care sunt înregistrate, publicã ºi difuzeazã carte în România (inclusiv cele din Republica Moldova care au o filialã în România), tipografiile care au sediul în România, bibliotecile autohtone, librãriile care au sediul pe

un explorator al realitãþii extrasenzoriale

teritoriul României, precum ºi cele online întregistrate cã firme româneºti, plus platformele online dedicate promovãrii cãrþilor. Înscrierea proiectelor în competiþie are loc în perioada 19 februarie15 martie 2013, iar spectacolul de decernare a premiilor este plãnuit pentru datã de joi, 25 aprilie, în Aula Bibliotecii Naþionale a României.

Mãrþiºor muzical: Gala Ceaikovski, la Sala Radio

Primãvara aduce în dar melomanilor un mãrþiºor muzical reunind într-un concert extraordinar lucrãri semnate de P.I. Ceaikovski considerat cel mai romantic compozitor al tuturor timpurilor. Concertul este susþinut de cel mai tânãr ansamblu muzical din România, Orchestra Naþionalã de

Tineret, având la pupitru pe cunoscutul dirijor Cristian Mandeal. Aºadar, duminicã, 3 martie, de la ora 19.00, GALA CEAIKOVSKI gãzduitã de Sala Radio din capitalã va prilejui întâlnirea dvs. cu lucrãri dintre cele mai cunoscute ºi mai frumoase ale marelui compozitor rus.

DanceMasters 2013 DanceMasters, Open internaþional de dans sportiv, competiþie anualã în calendarul WDSF ºi FRDS, în 2013 cu licenþe Standard & Latin World Open ºi WDSF Open, iniþiatã în 2004 de cãtre Bogdan Pãun , Virgil Grigore (Clubul Sportiv Pas în Doi ) ºi Gheorghe Rãducan (Phoenix Dance Club) se aflã anul acesta la ediþia cu numãrul 10. Evenimentul implicã 3 zile de concursuri pe categorii: vineri 22 martie de la 13 la 22, sâmbãtã ºi duminicã, de la 9 la 23, în care se întrec peste 2000

pag. 5

dansatori de toate vârstele din 20 þãri, în faþa a 50 de arbitri din toatã lumea.  Sâmbãtã ºi duminicã Galele încep la orele 19:30. În finalele latino ºi standard danseazã cei mai strãlucitori dintre concurenþi, dansatori din top 10 mondial, în douã seri de splendoare: vals englezesc, vals vienez, tango, slowfox, quick step ºi samba, cha-cha, rumba, jive...  Biletele se pot achiziþiona prin Eventim.ro ºi în reþeaua sa, punctele: Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Humanitas, Cãrtureºti.

La 28 februarie 1907 se împlinesc 106 ani de la trecerea în veºnicie a lui Mircea Eliade. Scriitor de aleasã þinutã artisticã, filosof ºi istoric al religiilor, Mircea Eliade este una din figurile proeminente oferite lumii de spaþiul ºi spiritul românesc. Este autor a 30 de volume ºtiinþifice, opere literare ºi eseuri filozofice traduse în 18 limbi ºi a circa 1200 de articole ºi recenzii cu o tematicã extrem de variatã, foarte bine documentate. Opera completã a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fãrã a lua în calcul jurnalele sale intime ºi manuscrisele inedite. Nãscut în Bucureºti, a fost fiul lui Gheorghe Eliade al Jeanei nãscutã Vasilescu. Familia s-a stabilit în capitalã în 1914 (venind de la Tecuci) ºi-a achiziþionat o casã pe strada Melodiei (actualmente str. Radu Cristian) la nr.1, în apropiere de Piaþa Rosetti, unde Mircea Eliade a locuit pânã târziu în adolescenþã. Dupã terminarea învãþãmântului primar la ºcoala de pe strada Mântuleasa, Eliade devine elev al Colegiului Spiru Haret. Devine interesat de ºtiinþele naturii ºi de chimie, ca ºi de ocultism, ºi scrie piese scurte pe subiecte entomologice. E pasionat de Honoré de Balzac ºi Giovanni Papini, precum ºi de studiile social-antropologice ale lui James George Frazer. Se pasioneazã de învãþarea limbilor italianã ºi englezã; în particular începe sã studieze persana ºi ebraica. Este interesat de filosofie ºi studiazã lucrãrile lui Vasile Conta, Marcus Aurelius ºi Epictet, citeºte lucrãri de istorie ºi în special pe Nicolae Iorga ºi B.P Hasdeu. Prima sa opera a fost publicatã în 1921 Inamicul viermelui de mãtase, urmatã de Cum am gãsit piatra filosofalã. Patru ani mai târziu, Eliade încheie munca la volumul sãu de debut, volum autobiografic, Romanul Adolescentului Miop. Mircea Eliade avea o serioasã formaþie filozoficã încã din România. Dupã o pubertate dificilã de intens studiu solitar, începând din 1925 adolescentul este aproape unanim recunoscut ca „ºef al generaþiei” sale. Încã de la vârsta de 14 ani, începuse sã scrie articole de entomologie, care trãdeazã o surprinzãtoare imaginaþie, ceva mai târziu, primele romane. Romanul Gaudeamus, terminat în 1928, partea a doua din Romanul adolescentului miop, cuprinde informaþii autobiografice interesante despre prima întâlnire cu viitorul lui profesor de logicã ºi metafizicã, Nae Ionescu, care avea sã aibã o influenþã decisivã asupra carierei sale. Recunoscând talentul ºi cunoºtinþele lui Mircea Eliade, Nae Ionescu i-a dat o slujbã în redacþia ziarului Cuvântul. Dupã cultura italianã, filozofia indianã devine a doua pasiune a lui Mircea Eliade. Obþinând o bursã particularã, începe sã studieze limba sanscritã ºi Yoga cu Surendranath Dasgupta, în Calcutta. Întors la Bucureºti (locuieºte între 1934-1940 în imobilul aflat pe Bd. Dacia la nr. 141), îºi dã

Invitaþiile Doamnei Pictura

Pornind de la universuri recognoscibile, Gabriela Ricºan creeazã adevãrate surprize vizuale menite sã inducã uneori dileme ºi sã lanseze ipoteze ale existenþei unei lumi încã necunoscute. Castele, zâne, flori, peisaje sunt temele abordate ºi îmbinate armonios în opera sa. Cromatica bogatã, vie, în care predominã nuanþele de roºu galbenul ºi oranjul, compun o imagine tainicã ºi totodatã primitoare, caldã, precum un basm cu final fericit. Portretele de copii reprezintã o altã secþiune a creaþiei sale. Realizate predominant în tonuri calde, figurile au o expresie aparte, nu de puþine ori stranie, aparþinând aceluiaºi decor vizual cu specificitate unicã. În lucrãrile care surprind prin culoare ºi graþie frumuseþea ºi perfecþiunea naturii regãsim câmpuri de lalele multicolore, maci, stân-jenei, decoruri florale în care artista îºi demonstreazã din plin talentul sãu ºi un extraordinar simþ cromatic. Din peisajele sale transpare o puternicã iubire faþã de naturã în mijlocul cãreia se regãseºte spiritual. Recompunând cu mãiestrie acest

G. NÃSTASE

În rã s p ã r

Irlandezul norocos ºi povestea lui defãimãtoare

Lumea de basm a Gabrielei Ricºan Dacã vorbim de pictura Gabrielei Ricºan ar trebui sã ne raportãm la ceea ce înseamnã spiritul intelectualului rafinat în conjuncþie cu predilecþia spre detaliu ºi amenajarea unui spaþiu în care vizualul în contact cu imaginea creatã de artistã sã devinã un tot unitar. Artista a realizat scenografia a numeroase filme de mare succes, iar proiecþiile sale imagistice te duc cu gândul spre lumea mirificã a basmului, în care personaje precum clovnii ºi contesele sunt nelipsite. Liniºtea interioarã, echilibrul, confortul sunt componente care strãbat opera artistei.

doctoratul în filozofie cu o dizertaþie despre Yoga. În 1933 capãtã mare popularitate romanul Maitreyi, bazat pe experienþa din India ºi pe date autobiografice. Între 1932 ºi 1943 publicã mai multe volume de prozã literarã, eseuri ºi lucrãri ºtiinþifice. Începând din 1957, Mircea Eliade se stabileºte la Chicago, ca profesor de istorie comparatã a religiilor la Universitatea „Loyola”. Reputaþia sa creºte cu fiecare an ºi cu fiecare nouã lucrare apãrutã, devine membru în instituþii ilustre, primeºte mai multe doctorate honoris causa. Ca istoric al religiilor, Mircea Eliade a pus accentul asupra conceptului de spaþiu ºi timp sacru. Spaþiul sacru este în concepþia lui Eliade centrul universului, pe când timpul sacru este o repetiþie a elementelor de la originea lumii, lumea consideratã ca „orizontul” unui anume grup religios. În aceastã concepþie fiinþele umane arhaice erau orientate în timp ºi spaþiu, cele moderne ar fi dezorientate. Dar ºi în omul modern ar exista o dimensiune ascunsã, subconºtientã, guvernatã de prezenþa secretã a unor profunde simboluri religioase. Catedra de Istoria Religiilor de la Universitatea din Chicago îi poartã numele, ca dovadã a vastei sale contribuþii la literatura specializatã din acest domeniu. În ultimii ani de viaþã, în ciuda serioaselor probleme de sãnãtate, Eliade a continuat sã lucreze editând cele 18 volume de enciclopedia religiilor, adunând contribuþii pentru ultimul volum de istoria credinþelor ºi proiectând un compendiu al lucrãrilor sale de istoria religiilor care sã aparã sub forma unui mic dicþionar. Mircea Eliade a murit la vârsta de 79 de ani, pe 22 aprilie 1986, la Chicago, fiind incinerat a doua zi. Opera sa literarã este o adevãratã frescã a problemelor existenþiale în epoca pe care a trãit-o. Întoarcerea din rai (1934) ºi Huliganii (1935) sunt romane semifantastice în care Eliade acceptã existenþa unei realitãþi extrasenzoriale. Omul este în cãutarea propriilor sale forþe ascunse, este instrumentul acestor forþe pe care nu le poate controla. Aceastã filozofie personalã este exprimatã de Mircea Eliade atât în nuvele memorabile, cum ar fi La þigãnci (1959), cât ºi în romanul Noaptea de Sânziene (1971).

univers, un colþ de naturã, o floare devin întotdeauna un prilej pentru a transmite privitorilor o emoþie beneficã. Jocurile cromatice propuse de Gabriela Ricºan trezesc o bucurie interioarã, precum ºi o credinþã în forþa binefãcãtoare a frumosului. Complexitatea artistei se relevã ºi în maniera de decorare a interioarelor. Aici ni se dezvãluie un univers în care ludicul se îmbinã armonios cu imaginarul, invitându-l pe privitor, asemenea lui Alice în tara minunilor, prin spaþii care se reliefeazã din aproape în aproape, ca într-un joc subtil, în care se regãsesc amintiri ale copilariei artistei. Spaþiul intim aminteºte de saloanele princiare, în care spiritul sãu perfecþionist cautã acel tãrâm, în concordanþã cu aºteptãrile ºi visele sale.

 Speranþa ªTEFÃNESCU  – critic de artã

Un irlandez de 33 de ani, stabilit în Canada ºi pe care l-a pus dracu’ sã facã o vizitã în România, a fost tâlhãrit miercuri în personalul de Slobozia. Bandiþii i-au luat toþi banii ºi actele (ba chiar ºi biletul de avion cu care urma sã se întoarcã acasã), apoi l-au aruncat din mers, pe uºa vagonului, între staþiile Bãrãganu ºi Fãurei. Omul a scãpat, ca prin minune, doar cu câteva zgârieturi ºi, bineînþeles, cu o spaimã zdravãnã. Poliþiºtii de la Biroul Transporturi au demarat o anchetã. ªtirea, ajunsã ieri pe monitoarele din toate redacþiile, poate pãrea unora banalã, ori deloc potrivitã pentru începutul unui editorial. ªi totuºi. Nu ºtiu cu ce scop a ajuns temerarul irlandez prin Bãrãgan, ce dor de preerie ori de aventurã l-o fi îndemnat sã schimbe liniºtita Canadã (poate prea liniºtitã?!) cu plaiul nostru tot mai puþin mioritic ºi tot mai mult cu alurã de þinut al fãrãdelegii ori al nimãnui. Se poate sã fi venit pentru ceva afaceri, deºi, cum bine se ºtie cam prin toatã lumea, sã faci, azi, afaceri în România e sinonim cu a-þi pune singur ºtreangul de gât! Se mai poate sã fi venit în cãutare de ceva amor; cãci ºi asta se ºtie bine: în vremea din urmã, fetele noastre au devenit faimoase datoritã frumuseþii ºi, mai ales, a disponibilitãþii lor. Sau, se poate ca omul sã fie reprezentantul cine ºtie cãrui mare studiou cinematografic în cãutare de locaþii, aºa cum, tot în vremea din urmã, ne-am obiºnuit. Aceastã explicaþie pare cea mai ispititoare pentru românul care mai sperã ca þãriºoara sã fie remarcatã de obºtea internaþionalã ºi pentru alte subiecte decât cele cu þigani, gunoaie, copii handicapaþi, corupþie generalizatã ºi justiþie neputincioasã. Din pãcate pentru „românul de bine”, iubitor de þarã ºi plecãtor de frunte, sub povara ruºinii pe care i-o aduc miile de conaþionali dedaþi la jafuri ºi crime prin întreaga lume, aceastã speranþã e situatã într-un viitor tot mai greu de întrezãrit. În ciuda promiselor mãsuri de eradicare grabnicã a criminalitãþii de tot felul, realitatea româneascã nu se schimbã cu nimic. În loc sã prindã hoþii ºi tâlharii, poliþiºtii ºi judecãtorii se agitã pentru te miri ce cauze mãrunte ori ridicã din umeri plictisiþi. Dintr-o altã ºtire sositã la redacþie, am aflat cã la Suceava, într-un celebru proces de fraudã cu alcool, toþi cei 31 de inculpaþi au fost achitaþi. Dintr-o alta - cã pe lista faimoºilor poliþiºti-hoþi de combustibil de la o secþie de poliþie din Capitalã, s-au mai adãugat trei nume de oameni ai legii. Ce-o fi cãutat irlandezul, cu personalul, prin Bãrãgan, la ceas de searã, e încã greu de presupus. Cu siguranþã, însã, cã norocosul - cãci, pe bunã dreptate, aºa trebuie sã se considere - nu poate fi acuzat, când îºi va depãna pãþaniile din Bãrãgan, cã a fost plãtit de unguri ca sã ne compromitã!

Gabriel NÃSTASE


pag. 6

C E T Ã Þ E A N E U R O P E A N

610 – 25 februarie 2013

OPINIA NAÞIONALÃ

Campania Comisiei Europene E dreptul tãu! Acþioneazã! Campania Uniunii Europene pentru informarea consumatorilor din România, „E dreptul tãu! Acþioneazã!”, este o iniþiativã a Comisiei Europene. Campania a fost lansatã în iunie 2012 ºi se va desfãºura pe parcursul unui an.

Cetãþenia europeanã: creºte gradul de sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile garantate de UE

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat de Comisia Europeanã, la 20 de ani de la crearea cetãþeniei UE, europenii sunt, în general, conºtienþi de drepturile lor, dar nu ºtiu întotdeauna ce anume presupun acestea. 81 % dintre respondenþi ºtiu cã, pe lângã propria naþionalitate, au statutul de cetãþeni ai UE. Cu toate acestea, numai 36 % dintre persoanele care au rãspuns la sondaj se considerã bine informate în legãturã cu drepturile aferente cetãþeniei UE. Europenii îºi cunosc cel mai bine dreptul la liberã circulaþie (88 %) ºi dreptul de a adresa petiþii instituþiilor considerã cã libera circulaþie a Cât trebuie sã aºtept pânã îmi este livrat produsul? UE (89 %). În acelaºi timp, douã treimi persoanelor în cadrul UE aduce avantaje Atunci când cumperi online, perioada de livrare nu (67 %) dintre persoanele chestionate economice þãrii lor. poate fi mai lungã de 30 de zile. Potrivit tabloului de bord al pieþei interne Nu uita: al Comisiei Europene, statele membre au - când faci cumpãrãturi online ai aceleaºi drepturi obþinut, în pofida perioadei dificile, ca atunci când cumperi dintr-un magazin obiºnuit, rezultate mai bune ca niciodatã în ceea ce de exemplu, dreptul la reparaþii gratuite dacã priveºte promptitudinea transpunerii produsul are defecte; normelor UE în legislaþia naþionalã. Piaþa - perioada de 10 zile în care poþi sã renunþi la produsul unicã contribuie în mod esenþial la ieºirea achiziþionat începe din momentul în care l-ai primit, ºi Europei din impasul economic, însã nu nu din cel în care ai fãcut plata; aduce beneficii în mod automat: transpu- nu trimite niciodatã bani comerciantului, dacã nerea la timp a legislaþiei este o condiþie acesta þi-o cere; necesarã pentru îndeplinirea obiectivelor - dacã informaþiile de pe site în legãturã cu de politicã stabilite în directive. comerciantul nu sunt clare ºi datele de contact lipsesc, nu cumpãra de la el.

Astãzi despre cumpãrãturile online Simplu ºi rapid, dar ºtii sã te protejezi atunci când cumperi online? Atunci când faci cumpãrãturi online, ceea ce pare frumos într-o fotografie poate sã nu corespundã cu realitatea. Pentru cã nu poþi atinge ºi încerca ceea ce cumperi online, beneficiezi de câteva drepturi în plus; acelaºi lucru se întâmplã atunci când cumperi prin telefon sau prin intermediul programelor TV. Ai dreptul sã te rãzgândesti ºi sã îþi primeºti banii înapoi Dacã nu eºti mulþumit cu ce ai cumpãrat, ai dreptul sã returnezi produsul în zece zile lucrãtoare, din momentul livrãrii ºi sã îþi primeºti banii înapoi, fãrã sã fii nevoit sã explici de ce te-ai rãzgândit ºi fãrã sã fii obligat la penalitãþi. Singurele costuri care pot cãdea în sarcina ta sunt cheltuielile directe de returnare a produsului. În cazul în care comerciantul nu îþi transmite în scris pânã la data livrãrii toate informaþiile necesare, aceasta perioadã se poate prelungi pânã la 90 de zile. Atenþie: aceste drepturi nu se aplicã atunci când cumperi urmãtoarele: - ziare, înregistrãri audio, video sau programe informatice, dacã acestea au fost desigilate, produsele care se pot degrada rapid (de exemplu anumite alimente), produsele personalizate; - pachete turistice; - cumpãrãturi fãcute pe o platformã de licitaþii online; - servicii financiare pentru care se aplicã reguli specifice; - pariuri ºi participarea la loterie. Nu uita cã în þãrile Uniunii Europene, perioada în care te poþi rãzgândi poate varia între 7 ºi 15 zile. Ai dreptul sã fii bine informat, înainte sã cumperi un produs Înainte de a cumpãra ceva, comerciantul este obligat sa iþi dea informaþii complete despre: - compania sa ºi datele de contact; - caracteristicile produsului; - preþ, inclusiv toate taxele ºi comisioanele, metode de platã, precum ºi costurile livrãrii; - dreptul de a denunþa unilateral contractul – data aproximativa a livrãrii.

Rezultate pozitive în transpunerea normelor UE în legislaþia naþionalã

Care sunt riscurile cumpãrãturilor online? Site-uri false – un website bine realizat nu reprezintã automat un indiciu cã respectiva companie respectã legea. Nu cumpãra de pe un site care nu îþi oferã în mod clar datele de contact, precum ºi informaþii despre identitatea companiei. Trimiterea de spam (mesaje comerciale nesolicitate) cãtre adresa ta de email este interzisã în Uniunea Europeanã. Poþi sã ceri comercianþilor sa te scoatã de pe listele lor de email. Asigurã-te cã magazinul online are o secþiune de politicã de confidenþialitate. Sfaturi utile - înainte de a cumpãra, verificã dacã sunt costuri suplimentare, cum ar fi situaþia în care plãteºti cu cardul de credit; - salveazã mereu sau pãstreazã o copie imprimatã a comenzii, a confirmãrii ei, precum ºi a condiþiilor generale de vânzare ºi a descrierii produsului; - nu confirma comanda pânã nu eºti sigur de costul total; - nu îþi lãsa cardul de credit la îndemâna copiilor. Pot fi foarte uºor pãcãliþi sã cumpere produse de care nu au nevoie; - comparã preþurile cu cele dintr-un magazin normal sau cu cele de pe alte site-uri.

Ce iniþiativã va fi cea mai favorabilã antreprenoriatului? Antreprenoriatul este cel mai puternic motor de creºtere economicã ºi de creare de locuri de muncã. Însã care este iniþiativa europeanã cea mai creativã ºi mai de succes în sprijinirea înfiinþãrii de întreprinderi ºi în crearea de noi locuri de muncã? Pentru a afla rãspunsul la aceastã întrebare, Comisia Europeanã a lansat Premiile pentru promovarea întreprinderilor europene (EEPA) 2013. Premiile recompenseazã cele mai bune iniþiative publice ºi cele mai bune parteneriate public-privat care promoveazã dezvoltarea întreprinderilor ºi antreprenoriatul. Anul acesta, a fost adãugatã o nouã categorie care premiazã proiecte reuºite ce contribuie la economia verde. IMM-urile dispun de un mare potenþial de creare a locurilor de muncã, ºi anume 85% din totalul acestora. Dintre europeni, 37% ºi-ar dori sã nu aibã alt ºef decât propria persoanã. Tinerii sunt atraºi încã ºi mai mult de antreprenoriat: 45%.

Filmul de pe Bulevardul Capucinilor

85

Ceea ce bãtrânul poate vedea într-o cãrãmidã, tânãrul poate vedea într-o oglindã

Silviu ªERBAN Aºa cum precizeazã reputatul critic de film al lui „Chicago Reader”, americanul Jonathan Rosenbaum, titlul filmului lui Ebrahim Golestan, Khesht va Ayeneh (Cãrãmida ºi oglinda), trimite cãtre sensuri filosofice adânci, fiind inspirat de versurile celui mai important poet persan medieval, Sa’adi: „Ceea ce bãtrânul poate vedea într-o cãrãmidã, tânãrul poate vedea într-o oglindã”. Avem de-a face cu o capodoperã, mult timp necunoscutã, a cinematografiei pre-revoluþionare iraniene. Un film cu totul ºi cu totul deosebit, situat în afara liniei „noului val” iranian ce va urma, construit prin mijloace stilistice ce combinã neorealismul cu expresionismul ºi cu stilul documentar. În fapt, Khesht va Ayeneh este primul din cele douã lung-metraje ale lui

Ebrahim Golestan, celelalte realizãri cinematografice fiind reprezentate de documentare. Subiectul presupune conotaþii morale, chiar metafizice, ºi este amplasat în Iranul contemporan al anilor ’60, într-o societate contradictorie, în care superficialul ºi frivolitatea ascund esenþialul ºi sobrietatea. Un ºofer de taxi, Hashemi (Zackaria Hashemi), se trezeºte dintr-o datã într-o situaþie neobiºnuitã ºi trebuie sã ia o decizie atunci când o femeie (al cãrei chip trecut fugar prin cadru indicã a fi Forugh Farrokhzad) îºi abandoneazã bebeluºul pe bancheta din spate ºi dispare în noapte fãrã urmã. Scena construitã în manierã expresionistã în care Hashemi o cautã pe presupusa mamã într-un spaþiu întunecat ºi nedesluºit, dominat de imaginea unor scãri, adãpost mizer al unor sãraci, denotã starea de confuzie ºi neliniºte a bãrbatului (dar ºi a spectatorului) legatã de necunoscutul situaþiei. Hashemi urmãreºte cu disperare, pânã la finalul filmului, aflarea rãspunsului potrivit la întrebarea „ce trebuie fãcut cu bebeluºul?”. Modalitatea în care este tratatã

rezolvarea acestei probleme de celelalte personaje cu care interacþioneazã semnaleazã precaritatea moralã amintitã anterior. În secvenþa de la barul de noapte, dilema bãrbatului devine, pentru un grup de prieteni cu aere de intelectuali, prilej de ipoteze ºi scenarii de filme poliþiste sau de filosofare pe marginea cuvintelor încruciºate. Cea mai intensã influenþã o exercitã însã prietena lui

sfârºeºte, în urma unei filosofãri a acestuia pe marginea acestui act, prin a abandona bebeluºul la orfelinat. Dincolo de indecizia ºi confuzia moralã a personajului central în problema destinului copilului abandonat, Golestan, deºi considerat ca susþinãtor al regimului pro-occidental al lui Mohammad Reza Shah ºi al culturii europene în genere, evidenþiazã tarele unei societãþi

Khesht va Ayeneh (Ebrahim Golestan, 1965) Hashemi, Taji (Taji Ahmadi), care dezvoltã o pasiune obsesivã pentru bebeluºul abandonat ºi solicitã insistent constituirea unei familii în trei. Rãceala instituþiilor publice, poliþia ºi orfelinatul, nu-l ajutã cu nimic pe bãrbat, dimpotrivã, îi sporesc nehotãrârea ºi indecizia. Prima îl sfãtuieºtre sã ducã bebeluºul la orfelinat, însã condiþiile glaciale cu care sunt primiþi acolo îndeamnã, mai degrabã, cãtre o soluþie contrarã. Decisivã devine secvenþa de la tribunal, acolo unde Hashemi deºi îi cere ajutorul unui bãrbat în redactarea unei cereri de pãstrare a copilului,

instabile ºi a lipsei unui set de valori recunoscute. Unul dintre „filosofii” de la barul de noapte, perorând pe marginea naturii adevãrului, remarcã superioritatea minciunii, o „adâncitur㔠oblicã pe care o poþi escalada, în raport cu adevãrul, un abis vertical fãrã ieºire. Apoi, poliþistul cade ºi el în digresiuni filosofice, arãtând cã rãul, ca ºi boala, sunt existenþe necesare, iar dreptatea ºi nedreptatea sunt relative la cel care le defineºte. Viaþa privatã a bãrbatului este supusã unui continuu sentiment de teamã, Hashemi simþindu-se urmãrit de ochii scrutãtori ai vecinilor.

Bãrbatul manifestã o neliniºte ºi o agitaþie psihoticã în secvenþa din apartamentul sãu, terorizat de gândul cã ceilalþi l-ar putea surprinde în compania unei femei ºi a unui copil. Totodatã, în primele cadre ale filmului, în taxi, ºoferul ascultã la radio o poveste, spusã de vocea lui Golestan, despre un vânãtor aflat într-o pãdure unde frica amândurora, a vânãtorului ºi a vânatului, aducea în discuþie problema diferenþei dintre ei. Toatã aceastã atmosferã încãrcatã de frica de a fi urmãrit, de teama ºi neîncrederea în celãlalt („fiecare îl detestã pe celãlalt”, îi spune Hashemi prietenei sale) nu sunt altceva decât reflexe ale evenimentelor care mãcina societatea iranianã pe atunci, divizatã între susþinãtorii dinastiei Pahlavi ºi cei ai miºcãrii naþionaliste a ayatollahului Khomeini. Tema majorã adusã în discuþie de filmul lui Golestan pare a fi însã legatã

de lipsa de iniþiativã ºi acþiune individualã, de nevoia de asumare de roluri sociale, redatã metonimic prin indecizia ºi nehotãrârea lui Hashemi în privinþa implicãrii sale în destinul bebeluºului abandonat. Finalul peliculei indicã în mod direct chestiunea în cauzã, mai întâi prin confruntarea dintre Hashemi ºi Taji, în drumul lor spre orfelinat, privind rolul activ sau pasiv al individului în cadrul eveni-mentelor pe care le trãieºte, ºi, apoi, prin vocea „filosofului” de la televizorul din vitrina unui magazin care puncteazã pe marginea subiectului printr-un citat din versurile poetului: „Când vezi un orb pe marginea prãpastiei, a rãmâne tãcut este o crimã”.

* * * Dincolo de apariþiile insulare datorate lui Forugh Farrokhzad ºi Ebrahim Golestan, prima miºcare cinematograficã importantã în Iran, aºa-numitul „Noul Val” debuteazã începând cu anul 1969 - cu 10 ani înaintea revoluþiei care va rãsturna dinastia Pahlavi ºi va instaura Republica Islamicã - odatã cu filmul lui Dariush Mehrjui, Gaav (Vaca).


OPINIA NAÞIONALÃ

610 – 25 februarie 2013

pag. 7

Televiziunea H2.0 LUNI – 25 februarie 2013 06:00 Ecumenica (r) Emisiune de Sorin Bejan 07:00 Ghiozdanul cu surprize (r) Emisiune de Carmen Fulger 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Casã dulce româneascã Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 11:00 Universitaria* 12:30 Calitatea în educaþie Emisiune de prof. univ. dr. Gheorghe Duda 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. Prof. univ. dr. Orlando Marinescu la dispoziþia dumneavoastrã 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Promotori ai schimbãrii 16:30 Film documentar. Tech heads 17:00 Viaþa fãrã fard Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Calitatea în educaþie Emisiune de prof.univ.dr.Gheorghe Duda 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Mbela Nzuzi 21:00 Ora României Emisiune de Simona ªerban 22:00 Film serial. Sonka (Rusia) – ep. 11 23:00 Jurnal 2.0 23:30 Autoapãrare. Tehnici esenþiale (r) 00:00 Viaþa fãrã fard (r) 01:00 Ora României (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:30 Calitatea în educaþie (r) 05:00 Medicina tv. (r)

MARÞI – 26 februarie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Promotori ai schimbãrii (r) 07:30 Film documentar. Tech heads (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Sonka (Rusia) – ep. 11 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 ªcoala, absolvenþii ei ºi piaþa muncii Emisiune de Monica Avramescu 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Promotori ai schimbãrii 16:30 Film documentar. Tech heads 17:00 În cãutarea folkului pierdut Emisiune de Maria Gheorghiu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 ªcoala, absolvenþii ei ºi piaþa muncii Emisiune de Monica Avramescu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Mbela Nzuzi 21:00 Nocturna sportivã Emisiune de Cristina Matei ºi Mugur Popovici 22:00 Film serial. Sonka (Rusia) – ep. 12 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Cãlãtor prin þara mea (r) 00:00 Nocturna sportivã (r) 01:00 În cãutarea folkului pierdut (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:30 ªcoala, absolvenþii ei ºi piaþa muncii (r) 05:00 Medicina tv. (r)

SÂMBÃTà – 2 martie 2013 06:00 Viaþa fãrã fard (r) 07:00 Film documentar. Promotori ai schimbãrii (r) 07:30 Film documentar. Tech heads (r) 08:00 Misiunea animalelor Emisiune de Valeria Arnãutu 08:30 Film pentru copii. Madison (SUA) 10:00 Ghiozdanul cu surprize Emisiune de Carmen Fulger 11:00 Transmisiuni sportive Emisiune de Mugur Popovici 12:30 Internetul ºtie tot? Emisiune de Robert Tache 13:30 Restart muzica românescã Emisiune de Sorin Lupaºcu (r) 14:30 Cãlãtor prin þara mea Emisiune de Cãtãlin Maximiuc (r)

15:00 Film artistic. Livada de mango (Filipine) 17:00 Film serial. Jane Show (SUA) 18:00 Autoapãrare. Tehnici esenþiale (r) 18:30 Forum IT. Emisiune de Cãtãlin Grosu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Petrecere româneascã Emisiune de Georgel Nucã 22:00 Film artistic. Recuperatorul (The bill colector) (SUA) 00:00 Internetul ºtie tot? (r) Emisiune de Robert Tache 01:00 Petrecere româneascã (r) 03:00 Forum IT (r) 04:00 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi (r) 05:00 Nocturna sportivã (r)

MIERCURI – 27 februarie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Promotori ai schimbãrii (r) 07:30 Film documentar. Tech heads (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Sonka (Rusia) – ep. 12 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 Toatã viaþa învãþãm. Emisiune de prof. univ. dr. Emilian Dobrescu 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. Prof. univ. dr. Alexandru Oproiu la dispoziþia dumneavoastrã 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Promotori ai schimbãrii 16:30 Film documentar. Tech heads 17:00 Ora României Emisiune de Simona ªerban (r) 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Toatã viaþa învãþãm. Emisiune de prof. univ. dr. Emilian Dobrescu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Mbela Nzuzi 21:00 Economia pentru cine? Emisiune de Simona ªerban. Invitat Ilie ªerbãnescu 22:00 Film serial. Copiii din Arbat (Rusia) – ep. 1 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Miºcare, sãnãtate, frumuseþe (r) 00:00 Interviurile TVH2.0. Realizator conf. univ. dr. Matei Georgescu 01:00 Gala cântecului românesc (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:30 Toatã viaþa învãþãm (r) 05:00 Medicina tv. (r)

DUMINICà – 3 martie 2013 06:00 Viaþa fãrã fard (r) 07:00 Miºcare, sãnãtate ºi frumuseþe Emisiune de Cristina Matei 07:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte! (r) Emisiune de Valeriu Marinescu 08:00 Film documentar pentru copii. Animalia – ep. 20 08:30 Film pentru copii. Madison (SUA) 09:30 Ecumenica Realizator Sorin Bejan 10:30 Oameni aproape invizibili Realizator Iustina Radu (r) 11:00 Forum IT Emisiune de Cãtãlin Grosu 12:00 Miºcare, sãnãtate, frumuseþe Emisiune de Cristina Matei 12:30 Internetul ºtie tot. Emisiune de Robert Tache 13:30 Petrecere româneascã (r) 15:30 Autoapãrare. Tehnici esenþiale. Emisiune de Sorin Lupaºcu

miercuri, 27 februarie 2013, de la ora 21.00

Economia pentru cine?

Emisiunea „Economia pentru cine?” realizatã de Simona ªerban vã pune în legãturã directã cu reputatul analist economic Ilie ªerbanescu, invitat permanent. Marile teme ale actualitãþii de la privatizãrile controversate, cerinþele impuse de Fondul Monetar Internaþional, temerile legate de trecerea la Euro ºi nivelul de trai sunt dezbãtute timp de o orã în direct. Telespectatorii pot fi ºi ei invitaþii Simonei ªerban doar printr-un simplu apel telefonic prin care sã adreseze întrebãri celor din studio. „Economia pentru cine?” este o emisiune care îºi propune sã punã punctul pe i dând posibilitatea atât factorilor de decizie cât ºi celor afectaþi de meandrele economiei sã se adreseze românilor. Reportaje realizate în mijlocul evenimentelor, interviuri, puncte de vedere ale oamenilor simpli, toate se alãturã analizelor obiective ale Simonei ªerban ºi ale invitatului sãu, Ilie ªerbanescu. Sunteþi aºteptaþi în fiecare miercuri, de la ora 21.00 sã intraþi în direct cu problemele României reale pe TVH 2.0.

JOI – 28 februarie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Promotori ai schimbãrii (r) 07:30 Film documentar. Tech heads (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Copiii din Arbat (Rusia) – ep. 1 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 Orientarea în carierã. Emisiune de conf. univ. dr. Roxana Pãun 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Promotori ai schimbãrii 16:30 Film documentar. Tech heads 17:00 Gala cântecului românesc Emisiune de Georgel Nucã 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Orientarea în carierã. Emisiune de conf. univ. dr. Roxana Pãun 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Restart România Emisiune de Mbela Nzuzi 21:00 Nocturna sportivã Emisiune de Cristina Matei ºi Mugur Popovici 22:00 Film serial. Copiii din Arbat (Rusia) – ep. 2 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Misiunea animalelor (r) 00:00 Cafe concert. Emisiune de Sorin Petre 00:30 Muzica anilor ’80-’90 (r) 01:00 Cinefilia (r) 02:00 Universitaria* (r) 04:00 Orientarea în carierã (r) 05:00 Medicina tv. (r)

LUNI 07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea MARÞI 07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 16.30- 17.30 – Invitatul de la radio Realizator: Sorin Lupaºcu 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea

16:00 Cinefilia Realizator Daniel Paraschiv 17:00 Film serial. Jane Show (SUA) 18:00 Hi school. Emisiune de Tina Toma 19:00 Cãlãtor prin þara mea. Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Sãptãmâna viitoare Emisiune de Andreea ªipoteanu 21:00 Restart muzica românescã Emisiune de Sorin Lupaºcu 22:00 Film artistic. Secretul de la Arrow Lake (SUA) 00:00 Internetul ºtie tot? (r) 01:00 Sãptãmâna viitoare (r) 02:00 Restart muzica românescã (r) 03:00 Hi school (r) 04:00 Film documentar pentru copii. Animalia (r) 05:00 Cinefilia (r)

VINERI – 1 martie 2013 06:00 Restart România (r) 07:00 Film documentar. Promotori ai schimbãri (r) 07:30 Film documentar. Tech heads (r) 08:00 Medicina tv (r) 09:00 Preuniversitaria* (r) 10:00 Film serial. Copiii din Arbat (Rusia) – ep. 2 (r) 11:00 Universitaria* 12:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte! Emisiune de conf. univ. dr. Valeriu Marinescu 13:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) (r) 14:00 Medicina tv. 15:00 Preuniversitaria* 16:00 Film documentar. Promotori ai schimbãrii 16:30 Film documentar. Tech heads 17:00 Viaþa fãrã fard Emisiune de Ciprian Vasilescu 18:00 Film serial. Umbrele trecutului (The two of us, Filipine) 19:00 Oameni aproape invizibili Realizator Iustina Radu 19:30 Jurnal 2.0 20:00 Casã dulce româneascã Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 21:00 Film artistic. Undeva, cuiva îi pasã (China) 23:00 Jurnal 2.0 (r) 23:30 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi 00:30 Viaþa fãrã fard (r) 01:30 Casã dulce româneascã (r) 02:00 Universitaria* (r) 05:00 Medicina tv. (r) * Metode de predare interactivã, cursuri aduse în casa telespectatorului de profesori prestigioºi. Emisiune realizatã în cadrul Departamentului Învãþãmânt.

vineri 21:00

Undeva, cuiva îi pasã (China)

07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea

JOI 07.00-12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Realizator: Robert Tache 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie 22.00-23.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea

i l m

a r t i s t i c

Dr. Gu Ming, psihiatru, soþia ºi fiica lui duc o viaþã liniºtitã. Cu timpul, pe mãsurã ce anii trec, soþia sa începe sã se simtã nesigurã pe soþul ei. Ca sã se mai liniºteascã, încearcã din rãsputeri sã gãseascã certificatul de casãtorie. Micuþa Wen, o tânãrã extrem de isteaþã ºi de non-conformistã nu poate rãmâne indiferentã la grijile care-i macinã familia.

Radio Hfm2.0 MIERCURI

F

VINERI 07.00 -12.00 – Matinal 2.0 Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 12.00-13.00 – Mâine, astãzi va fi ieri Realizator: Robert Tache, Corneliu Toader 13.00-16.00 – Ce conteazã? Realizator: Antonio Glodeanu 13.00-16.00 – Frecvenþa obligatorie Realizator: Alina Toma 16.00-19.00 – Drive Time 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Realizator: Maria Ilie SÂMBÃTà 08.00-12.00 – Matinal de week-end 12.00-13.00 – IT&C. Realizator: Tibi Ursan 13.00-17.00 – Siesta de week-end Realizator: Robert Tache 17.00-19.00 – Sacreat în România Realizator: Robert Tache 23.00-00.00 – Café Nocturn Realizator: Luminiþa Bondrea DUMINICà 08.00-12.00 – Matinal de week-end 12.00-13.00 – Omul din spatele personalitãþii. Realizator: Maria Ilie 13.00-17.00 – Siesta de week-end 17.00-19.00 – Top 2.0. Realizator: Alina Toma, Alex Crãciun 20.00 – 22.00 – Poveºti nespuse


pag. 8

OPINIA NAÞIONALÃ

La graniþã de Dragobete ºi nu departe de Ziua Sfântului Valentin, reunind, parcã, Rãsãritul ºi Apusul sub semnul fericit al îndrãgostirii, Mãrþiºorul nostru, cel sãvârºit din dor ºi bucurie a unui nou început, strãluceºte mai puternic decât toate, aromind þara, cu proaspãt de verde, ori cu jnur alb-roºu, juruit, prin împletire, nedespãrþirii. Început de primãvarã ºi semn al biruinþei armatelor de viscol ºi ger, 1 Martie aduce românilor mereu întoarcerea la tradiþie ºi naturã, prin oferirea semnului de bucurie ºi drag, alb-roºul mãrþiºor. ªi chiar dacã semnificaþiile sale dintâi au rãmas pierdute în negura timpului,

Istoria mãrþiºorului

Pe legenda mãrþiºorului se contrazic ºi acum istoricii. Cele dintâi mãrtiºoare au fost monede legate cu fire de lânã, albe ºi negre, iar alþii susþin cã au fost pietricele albe ºi roºii înºirate pe o aþã. Dacii vedeau în firul alb venirea primãverii, iar în celãlalt, iarna. Totodatã, mãrþiºorul reprezintã femininul ºi masculinul, viaþa ºi moartea ºi, dupã unii etnologi, ying ºi yang. Iniþial, doar o amuletã, mãrþiºorul a fost

prea multele ºi prea încãrcatele tarabe de azi respirând un aer deloc aromitor precum cel din vechime, bunul gust ºi credinþa în frumos a celor mai mulþi dintre români fac sã rãsarã printre tonele de kitsch-uri, la scarã miniaturalã, adevãrate opere de artã. Oferindu-vã, în rândurile ce urmeazã, câteva repere ale prezenþei mãrþiºorului în spaþiul dintre Dunãre ºi Carpaþi, încercãm sã vã oferim ºi câteva sugestii spre alegerea unor mãrþiºoare autentice, purtând în ele, dupã tradiþie, încãrcãtura beneficã aducãtoare de noroc.

transformat de romani într-un simbol al primãverii. ªi datul jos al mãrþiºorului are o poveste cu tâlc. În unele sate, fetele îºi scoteau bãnuþul numai pe lunã plinã ºi cumpãrau cu el caº ºi vin, sã aibã faþa albã ºi obrajii roºii. În sudul þãrii, mãrþiºorul se dã jos când omul vede primul stol de berze. În Moldova ºi Bucovina, moneda se þinea 12 zile la gât, apoi se prindea în plete, pânã înflorea primul pom.

Legendele mãrþiºorului

Sãrbãtoarea Mãrþiºorului era, cu ani în urmã, o probã de foc, aºteptatã cu mare emoþie. Bãieþii trebuiau sã dea mãrtiºoare tuturor fetelor, sã aibã grijã sã nu încurce mãrþiºoarele între ele ºi sã încerce sã nu jigneascã pe nimeni. Flori uscate, cosari din fetru, trifoi cu patru foi ori figurine din penaj colorat, prinse cu un ºnuruleþ împletit din fire roºii ºi albe erau purtate, cu mândrie, la piept. Dacã erau micuþe, comorile erau legate la încheietura mâinii. Uneori, hainele erau tapate cu mãrtiºoare ºi se fãceau adevãrate concursuri pe tema cadourilor tradiþionale. Alteori, se nãºteau adevãrate drame pe tema mãrþiºoarelor: De ce colega de bancã a primit mãrþiºor mai frumos? De ce mie mi-a dat un cosar ºi ei o inimioarã? De ce ea nu poartã mãrþiºorul pe care i l-am dãruit eu?

La sfârºitul zilei, însã, fiecare îºi alegea un mãrþiºor ºi îl prindea într-un copac, pentru a marca începutul primãverii. Fetele îºi legau la mânã un ºnur alb-rosu ºi rugau tinerii pentru care nutreau anumite sentimente sã rupã bucatã de aþã folosinduse doar de degetul mic. Dacã bãiatul reuºea din prima încercare, cei doi urmau sã fie împreunã. În Bucovina, tradiþia este puþin diferitã. Aici, 1 Martie este consideratã un fel de “Ziua Bãrbaþilor”, iar atenþia se îndreaptã mai ales asupra lor, ei fiind cei care trebuie sã primeascã mãrtiºoare de la doamne ºi domniºoare.

Conform unui mit care circulã în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primãvarã a ieºit la marginea pãdurii ºi a observat cum, într-o poianã, într-o tufã de porumbari, de sub zãpadã rãsare un ghiocel. Ea a hotãrât sã-l ajute ºi a început a da la o parte zãpada ºi a rupe ramurile spinoase. Iarna, vãzând aceasta, s-a înfuriat ºi a chemat vântul ºi gerul sã distrugã floarea. Ghiocelul a îngheþat imediat. Primãvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rãnit la un deget din cauza mãrãcinilor. Din deget s-a prelins o picãturã de sânge fierbinte care, cãzând peste floare, a fãcut-o sã reînvie. În acest fel, Primãvara a învins Iarna, iar culorile mãriºorului simbolizeazã sângele ei roºu pe zãpadã albã.

1 Martie, o afacere care merge ºnur

Voinicul care a eliberat Soarele tânãr voinic s-a hotãrât sã îl înfrunte pe zmeu ºi sã elibereze soarele. Acesta a pornit la drum, având puterea multora dintre pãmânteni. Cãlãtoria tânãrului a durat 3 anotimpuri: varã, toamna ºi iarna. Spre sfârºitul ierni, acesta a gãsit castelul zmeului ºi s-au luptat zile întregi pânã când zmeul a fost doborât. Slãbit ºi grav rãnit, tânãrul a reuºit sã ajungã pânã la temniþã soarelui, l-a eliberat, dupã care a murit, sângele acestuia

MÃRÞIªORUL – tradiþie nepreþuitã sau comerþ de doi bani?

Încercãri din dragoste

Lupta Primãverii cu Iarna

Una din legendele simbolului primãverii ne spune cã odatã soarele a coborât pe pãmânt, luând chipul unui tânãr, pentru a participa la o horã dintr-un sat. Zmeul cel rãu, vãzând cã a luat chipul unui tânãr, l-a rãpit ºi l-a închis într-o temniþã, provocând suferinþa întregii naturi. Se spune cã râurile au încetat sã mai curgã, pãsãrile nu mai cântau... pânã nici copii nu mai râdeau. Nimeni nu ºtia ce sã facã pânã când, un

610 – 25 februarie 2013

curgând pe zãpada albã. Soarele a urcat pe cer ºi a vestit venirea primãverii, umplând de fericire inimile pãmântenilor. De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraºi, unul alb ºi unul roºu, oferindu-i fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaþi. Roºul semnifica dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui tânãrului voinic. Albul simbolizeazã sãnãtatea ºi puritatea ghiocelului, prima floare a primãverii.

În zilele noastre, bãnuþul purtãtor de noroc al dacilor aproape cã a dispãrut, el fiind înlocuit cu diferite personaje din lumea desenelor animate, cu animãluþe din plastic sau din sticlã, inimioare , feþe zâmbitoare, pietricele frumos colorate sau orice poate atrage un cumpãrãtor grãbit sau în panã de idei. Mãrþiºoarele din vechime nu erau din plastic turnat, nu erau animale de plus, nu erau diplome sau cani ori brelocuri cu Hannah Montana ºi însemnau ceva mai mult decât obligaþia de a da ceva de 1 Martie. Sãrbãtoarea contemporanã a suferit câteva transformãri, iar bietul Mãrþiºor sa vulgarizat, ºi-a pierdut semnificaþia. Acum, se ia o vazã chinezeascã, i se adauga un ºnur ºi se numeºte mãrþiºor. Dacã nu dãruiesc un simbol al primãverii, bãrbaþii cumpãra o cutie de bomboane de ciocolatã, iar de gestul lor femeile îºi vor aminti, nu cu plãcere, atunci când se vor urcã pe cântar.

Întâmplãri de mãrþiºor Târgul Târgul Mãrþiºorului Mãrþiºorului la Muzeul Þãranului Român la Palatul Copiilor

Mãrþiºoare tradiþionale, mãrþiºoare de crizã ºi suprarealiste, vintage ºi recycle, meºterite din lut, textile, lânã, hârtie sau fetru, într-un cuvânt mãrþiºoare pentru toate gusturile ºi toate buzunarele vor putea fi gãsite la Târgul Mãrþiºorului deschis în perioada 24-28 februarie la Muzeul Þãranului Roman. La târg sunt aºteptaþi peste 200 de meºteri þãrani, artiºti plastici ºi studenþi, informeazã organizatorii.

Aºadar, fie cã vor fi luate „de drag, pentru a le purta”, fie pentru a le dãrui, fie cã vor aduce noroc sau vor feri pe purtãtor de rele, mãrþiºoarele vor fi din abundenþã, astfel încât cei care vor trece pragul târgului sã aibã de unde alege. Potrivit organizatorilor, de la târg nu vor lipsi nici mãrþiºoarele gastronomice: turtã dulce, dulceþurile, zacusca, gemul de prune, kurtos kalacsul, prãjiturelele de Alexandria ºi de Baia Mare, sucul de mere de Malancrav, mierea ºi alte bunãtãþi.

ediþia a V-a, 26 februarie - 3 martie 2013 ªi în acest an, venirea primãverii este sãrbãtoritã de beneficiarii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Sector 6 prin participarea la expoziþia „Târgul mãrþiºorului 2013 Dezbracã-te de iarnã”, la Palatul Copiilor!”, desfãºuratã sub patronajul Accente NOI. Prin bunãvoinþa oragnizatorilor, copiii cu handicap ºi bãtrânii beneficiari de servicii sociale din sectorul 6 au ocazia de a expune ºi a comercializa micile cadouri pe care le-au lucrat manual. Pentru evenimentul care începe chiar de Dragobete, micii ºi marii artiºti au pregãtit mãrþiºoare, sporul casei, obiecte din lut, sticlã ºi ceramicã. Participarea la evenimentul de Mãrþiºor este parte integrantã a programului de art-terapie iniþiat de DGASPC Sector 6 în beneficiul copiilor cu handicap ºi a bãtrânilor defavorizaþi social. Prin implicarea acestor categorii sociale în activitãþi creative se urmãreºte dezvoltarea aptitudinilor lucrative, a atenþiei ºi imaginaþiei, dar ºi creºterea respectului de sine, factor indispensabil în procesul de reintegrare socialã. Târgul se desfãºoarã în perioada 26 februarie - 1 martie 2013. Program de vizitare: 10:00 - 21:00, intrarea liberã.

Nu uitaþi ghioceii! Trecând, însã, peste partea comercialã, putem spune cã în zilele noastre, obiceiul este ca orice doamnã sau domniºoarã sã primeascã un mãrþiºor. Orice bãrbat care se respectã oferã ºefei, colegei sau persoanei iubite un mãrþiºor, reprezentanþele sexului frumos mândrindu-se în aceastã zi cu mãrþiºoarele primite. Tradiþia spune cã mãrþiºorul se poartã pânã în momentul în care înfloresc trandafirii sau viºinii. Atunci firul roºu se pune pe un trandafir sau pe o ramurã a unui viºin. În alte regiuni, mãrþiºorul se poartã atât cât dureazã zilele Babelor sau pânã la Florii, când se scoate ºi se agaþã de crengile unui copac. Se crede cã, dacã pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci când mãrþiºorul este aruncat dupã o pasãre, purtãtorul va fi uºor precum pasãrea.


Opinia nationala nr. 610/25 februarie 2013