Issuu on Google+

Revista Română de Energie

martie-Αprilie 2014 Nr. 11, Preț 10 Ron

PEtRol şi gazE onshoRE în România

colaborare cu turcia pentru marea neagră lege Pentru gazele de şist

Producţie-record de energie regenerabilă Două miliarDe De euro pentru cărbune

Soluţiile De între obligaţii eficienţă energetică şi Potenţial reDuc factura economic


Cuprins

2

REVISTA ROMÂNĂ DE ENERGIE șI MEDIU APARE O DATA LA 2 LUNI An 2, Nr 11 Martie-Aprilie 2014 Publisher TRIM Publications S.R.L. Director Editorial Apostolos Κomnos Marketing Director Apostolos Κomnos Art director A.L.L. Designers Preț 10 RON Redactor-șef Dragos Zaharia Redactor-șef adjunct Emilia Damian Redactori Ada Gavrilescu Diana Medan Simon Done PR & Communications Executive Luminița Nițoiu luminita.nitoiu@trimpublications.com

energyworld Magazine

TRIM Publications S.R.L. Print & Online Publications Sos Nicolae Titulescu nr. 3 Bloc A1, ap. 62, et. 8, Sector 1 București, CP 011131 Τel.: +40 213 110455 www.energyworld.ro www.trimpublications.com E-mail: info.ro@trimpublications.com

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10

EDITORIAL: ANUL AcEsTA vA INTRA îN IsTORIE șTIRI PETROL şI gAzE ONShORE îN ROMÂNIA COLAbORARE Cu TuRCIA PENTRu MAREA NEAgRĂ LEgE PENTRu gAzELE dE şIST SOLuţIILE dE EfICIENţĂ ENERgETICĂ REduC fACTuRA PROduCţIE-RECORd dE ENERgIE REgENERAbILĂ dOuĂ MILIARdE dE EuRO PENTRu CĂRbuNE EfICIENţA ENERgETICĂ, îNTRE ObLIgAţII şI POTENţIAL ECONOMIC PAGINI AURII


Editorial De publisher

01 2

Aurul nostru negru

Ştirile din sectorul energetic din ultima vreme au fost acaparate de subiectul rezervelor de petrol si gaze din Marea Neagră, atunci când a fost vorba de noi explorări. Însă de ce vorbim mai puţin de zăcămintele onshore, cele pe uscat? Este drept, zăcămintele de pe uscat ale României sunt mature şi greu de exploatat, dar tocmai din acest motiv companiile investesc sume uriaşe, de ordinul zecilor şi sutelor de milioane de euro, în subsolul ţării, pentru a extrage atât de preţiosul aur negru. Şi aur albastru, dacă e să definim şi gazele naturale un pic mai pitoresc. Subiectul nostru principal se leagă tocmai de acest context şi am arătat în articol care este tendinţa companiilor din sectorul petrolier de a îmbunătăţi activitatea pe segmentul de explorare şi producţie onshore. Dacă rămânem la explorare de petrol şi gaze, totuşi nu

puteam trece cu vederea vizita la Bucureşti a ministrului turc al Energiei. Pe lângă deja clasicul proiect privind cablul submarin, vecinul nostru a venit şi cu o altă idee: cele două ţări să colaboreze pe viitor pentru explorări maritime și producție. O idee foarte bună. Un alt subiect extrem de interesant pe care îl abordăm în acest număr este modificarea legislaţiei petroliere, pe care ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a anunţat-o pentru acest an. Oficialul consideră că gazele de şist şi zăcămintele offshore trebuie să fie tratate distinct în legislaţie. La rubrica destinată interviului din acest număr, faceţi cunoştinţă cu noua şefă a Schneider Electric România, Florentina Totth. Ea ne va spune că măsurile de eficientizare energetică ne pot reduce factura la energie cu 30%, fie că suntem consumator casnic, fie că avem o firmă.


Știri

02 4

Energia regenerabilă Romgaz nu a utilizat s-a dublat fracturarea

Capacităţile acreditate şi licenţiate pe total regenerabile aproape s-au dublat la finele lui 2013, comparativ cu 2012, a declarat, joi, Zoltan Nagy, membru în boardul Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acesta a subliniat că 2013 a fost un an de excepţie pentru investitori, care au construit peste 2.000 de MW de centrale, majoritatea fotovoltaice. De asemenea, o creştere s-a înregistrat şi în cazul energiei eoliene, unde capacităţile au crescut cu 44%. “În 2013, aproape s-au dublat capacităţile acreditate şi licenţiate pe total regenerabile doar pe parcursul unui an. A fost un an de excepţie pentru investitori. Au construit peste 2.000 de MW de centrale, majoritatea fotovoltaice. 42 de MW s-au obţinut din fotovoltaice. Dar şi în cazul energiei eoliene avem o creştere. Aceasta este mai mare de 44%’’, a spus Nagy. Potrivit datelor ANRE, producţia de energie regenerabilă a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, când capacitatea totală a proiectelor existente în sistem a ajuns la 4.255 de MW, cu 82% mai mare decât la sfârşitul anului 2012. Astfel, la 31 decembrie 2013, în sistem erau instalate proiecte de energie eoliană cu o putere totală de 2.503 MW, fotovoltaice de 1.155 de MW, biomasă - 65 MW, şi hidro - 530 de MW.

Romgaz exploatează de mai mulţi ani zăcăminte neconvenţionale de gaze fără să folosească fracturarea hidraulică, a declarat Dumitru Rotar, directorul general adjunct al companiei. Întrebat dacă Romgaz are în plan să extragă gaze de şist, Rotar a afirmat: ‘Gazele de şist sunt zăcăminte de gaze neconvenţionale. Noi de ani de zile exploatăm zăcăminte aflate în roci cu permeabilitate scăzută fără să folosim fracturarea hidraulică’. El a explicat faptul că zăcămintele de gaze neconvenţionale sunt de mai multe feluri, precum shale gas (gaze de şisturi - n.r.) sau tight gas (gaze în roci cu permeabilitate scăzută - n.r.). ‘Până acum, noi am făcut exploatări de tight gas, dar fără fracturare hidraulică’, a repetat oficialul Romgaz. Rotar a mai spus că Romgaz se pregăteşte să participe la următoarea rundă de concesiuni a perimetrelor petrolifere, pe care o va derula anul viitor Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. ‘În măsura în care perimetrele sunt promiţătoare, vom pregăti programele de lucrări şi sperăm nu doar să participăm, ci şi să câştigăm’, a spus el. Până atunci, compania continuă programul de dezvoltare a zăcămintelor mature şi de reabilitate a producţiei în aceste perimetre, odată cu foraje la adâncimi mai mari. ANRM va scoate la concesiune anul viitor 36 de perimetre petrolifere, din care opt în Marea Neagră.

Rezerve de gaze de şist România are un potenţial ridicat pentru descoperirile de gaze de şist în Carpații Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud, se arată într-un studiu intitulat ‘Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale - potenţial şi valorificare’, realizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME). În aceste zone se află formaţiuni de roci argiloase cu potenţial gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul ‘shale gas’, termen care a devenit cunoscut în limba română sub denumirea de ‘gaze de şist’. Aceste formaţiuni se găsesc la adâncimi de peste 2.500-3.000 de metri. Pe lângă zonele cu potenţial ridicat, mai există şi alte zone cu condiţii potenţiale de existenţă a zăcămintelor de gaze de şist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei şi Bazinul Transilvaniei. ‘Resursele neconvenţionale de energie constituie o formă alternativă de energie. Ele sunt localizate în formaţiuni sedimentare de diferite vârste şi, de regulă, la adâncimi mari în scoarţa terestră: shale şi tight gas, heavy oil şi oil shale, coad seam gas şi, în unele zone reci, în mări şi oceane, gaz hidraţii’, se arată în raport.


Petrom, profit de peste un miliard de euro

Transelectrica are nevoie de investiţii

Transelectrica şi Transgaz, la SGG

Grupul Petrom a încheiat anul 2013 cu un profit net de 4,824 miliarde de lei, în creştere cu 22% faţă de rezultatul net de 3,946 miliarde lei, raportat la finele lui 2012, potrivit rezultatelor preliminare consolidate ale grupului Petrom. În trimestrul al patrulea din 2012, profitul net al companiei petroliere s-a ridicat la 1,158 miliarde de lei, în creştere cu 10% comparativ cu profitul net consemnat în perioada similară a anului precedent, care s-a ridicat la 1,055 miliarde lei. OMV, una dintre cele mai mari companii industriale publice din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român prin Ministerul Economiei deţine 20,63% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea - 18,99% şi alţi acţionari 9,35%. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele explorare şi producţie, rafinare şi produse petrochimice, marketing, gaze naturale şi energie.

Valoarea investiţiilor pe care Transelectrica ar trebui să le facă în reţea depăşeşte un miliard de euro, a afirmat Carmen Neagu, membru al Consiliului de Supraveghere Transelectrica. Potrivit sursei citate, Transelectrica este pregătită şi încearcă să se alinieze pentru a veni înaintea noilor dezvoltatori. “România se situează la interfaţă de regiuni, într-un loc geografic care poate fi exploatat inteligent de toate părţile interesate în dezvoltarea unei strategii şi a unei politici energetice în care România să joace un rol important. România se află la graniţa UE, la interconexiunea Europei continentale cu zona de sistem energetic al fostei Uniuni sovietice, se află între diferite zone de congestii în cadrul Europei. (...) Toate aceste provocări impun investiţii de peste un miliard de euro numai în reţea. Reprezintă, de fapt, numai zonele importante de investiţii”, a spus ea. Carmen Neagu a precizat că proiectele principalele ale companiei sunt situate pe trei paliere diferite. Sunt cele legate de interconexiuni, de integrare şi eliminare a congestiilor pe zona de nord-sud şi est-vest şi cele de modernizare şi înlocuire a unor capacităţi foarte vechi din sistem.

Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă “privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice ‘Transelectrica’ S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale ‘Transgaz’ S.A. Mediaş şi pentru modificarea unor acte normative”, informează un comunicat al Executivului. “Guvernul României a decis ca la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice ‘Transelectrica’ S.A se realizează de către Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-ministru”, se arată în comunicatul Guvernului. Scopul acestei măsuri este, potrivit sursei citate, de “a putea desfăşura marile proiecte de interconectare cu Republica Moldova şi cu Turcia, în scopul dezvoltării infrastructurii energetice”. “Având în vedere că cele două companii menţionate sunt listate la bursă, fapt care obligă la respectarea unor înalte standarde de management şi transparenţă, se impune necesitatea monitorizării directe, la nivelul conducerii Guvernului, a evoluţiei acestora, în consonanţă cu obiectivul naţional al asigurării independenţei energetice a României, neadoptarea măsurilor propuse fiind de natură să producă efecte negative pe termen mediu şi lung în acest domeniu fundamental al economiei”, mai precizează Executivul.

5


Resurse

De Emilia Damian

03 6

românia vrea să-şi dezvolte sectorul producţiei onshore de petrol şi gaze, unde are o tradiţie de peste 150 de ani, fiind prima ţară din lume care a extras petrol, în anul 1857.

Petrol şi gaze onshore în românia


În ultimii ani, toată atenţia a fost îndreptată spre dezvoltarea sectorului petrolier maritim, offshore, pentru că acolo perimetrele nu au fost explorate, iar Marea Neagră poate oferi surprize uriaşe companiilor care investesc sute de milioane de euro acolo. Totuși, să nu uităm perimetrele onshore din solul românesc, unde România are o tradiţie extrem de veche. Acum mai bine de 150 de ani, în 1857, la noi în ţară s-a extras prima cantitate de ţiţei şi tot atunci a fost înfiinţată, la Ploieşti, şi prima rafinărie din lume. Astfel că aceste perimetre pe uscat sunt considerate mature. Cele mai mari companii care extrag petrol şi gaze din perimetrele onshore din România sunt Petrom, achiziţionată în 2004 de austriecii de la OMV, şi compania de stat Romgaz. Acestea deţin peste 98% din producţia internă. Cele două companii produc anual aproape 11 miliarde de metri cubi de gaze şi asigură circa trei sferturi din consumul de gaze la nivelul întregii ţări. Alte companii care produc gaze în România sunt Lotus Petrol, Foraje Sonde, Amromco Ploieşti, Amromco New York şi Aurelian Oil&Gas. investiţii uriaşe OMV Petrom va cheltui în următorii doi ani 450 de milioane de euro pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România, în baza unui contract cadru atribuit prin licitaţie publică. Lucrările vor fi făcute de asocierea S.C.Strabag S.R.L – S.C. Kraftanlagen România S.R.L, care a câştigat două din cele trei loturi în care este împărţit contractual şi de asocierea S.C. HABAU PPS Pipeline Systems S.R.L. – S.C. INSPET S.A. – S.C. JCR CHRISTOF CONSULTING

S.R.L, care a câştigat un lot. Contractul se referă la construcţiile de suprafaţă aferente proiectelor de redezvoltare a zăcămintelor mature. Potrivit descrierii din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), este vorba despre “construcţii generale în diferite locaţii împărţite pe loturi şi coordonarea activităţilor de instalaţii pentru diferite echipamente precum şi instalarea de conducte, echipamente, materiale şi sisteme de utilităţi pentru a oferi o funcţionare deplină, în condiţii de siguranţă“. Petrom intentionează să redezvolte

„OMV Petrom investeşte constant în tehnologii noi şi în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România” - Johann Pleininger, director în cadrul Petrom opt zăcăminte onshore care au ajuns la maturitate. Pentru două dintre ele, Oprişăneşti şi Videle, lucrările au început deja. Scopul companiei petroliere este creşterea producţiei de hidrocarburi a acestor zăcăminte, prin săparea de noi sonde şi folosirea de noi metode pentru dislocarea de cantităţi suplimentare de hidrocarburi din zăcămintele mature. “OMV Petrom investeşte constant în tehnologii noi şi în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România

în vederea îmbunătăţirii ratei de recuperare de ţiţei şi gaze şi a stabilizării nivelelor de producţie. În acest fel putem să prelungim durata de exploatare a zăcămintelor, cu impact pozitiv asupra furnizării de energie pe termen lung pentru România“, spunea primăvară trecută Johann Pleininger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activităţile de explorare şi producţie. Concesiuni prelungite La rândul sau, compania de stat Romgaz, cel mai important producător român de gaze naturale, va investi în următorii cinci ani aproximativ 500 de milioane de dolari în lucrări de cercetare geologică în cele opt perimetre concesionate de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). ANRM a prelungit cu cinci ani perioada de explorare pentru opt perimetre concesionate de producătorul de gaze. Rezervele naţionale de gaze sunt estimate să asigure consumul pentru o perioada cuprinsă între 10 şi 70 de ani, în funcţie de mai mulţi factori, precum potenţiale noi descoperiri, a afirmat Dumitru Chisăliţă, fost director general al Romgaz şi expert în domeniu. noi descoperiri onshore Compania de stat Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze din ţară, a avut bugetate pentru anul trecut investiţii de 1,019 miliarde de lei, fiind, astfel, societatea de stat cu cel mai ridicat nivel al investiţiilor. „Investiţiile vor fi direcţionate în activităţi de cercetare pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale, în exploatarea câmpurilor şi depozitelor

7


8

„Rezervele naţionale de gaze sunt estimate să asigure consumul pentru o perioada cuprinsă între 10 şi 70 de ani” – Dumitru Chisăliţă, fost director general al Romgaz

„Nu mai există niciun memorandum cu Gazprom. Pentru orice proiect în colaborare e nevoie de două părţi, dar între timp Gazprom şi-a schimbat strategia” – Dumitru Rotar, director general adjunct Romgaz

subterane de gaze, infrastructură şi utilităţi în câmpuri şi depozite, în activităţi pentru înmagazinarea subterană a gazului metan. De asemenea, alte investiţii vor fi efectuate în ameliorarea şi protecţia mediului înconjurător, în modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor şi echipamentelor din dotare, în dotările utilajelor independente, dar se vor face, totodată, şi cheltuieli pentru consultant, studii şi proiecte, soft, licenţe şi brevete”, au declarat oficialii Romgaz. Aceştia estimează pentru o producţie de 5,615 miliarde metri cubi gaze, în uşoară scădere, din cauza declinului natural. „Romgaz a produs în 2012 o cantitate de 5,663 miliarde mc, cu circa 0,5% mai mult decât în 2011, iar, conform bugetului publicat, cantitatea estimată pentru 2013 este de 5,615 miliarde metri cubi gaze”, spun reprezentanţii companiei. Bursa de gaze Societatea de stat nu a stabilit, încă, ce cantitate de gaze va vinde pe platformele OPCOM şi Bursa Română de Mărfuri. „Pe măsură ce mecanismele de tranzacţionare pe piaţa de gaze vor deveni funcţionale, se vor stabili şi cantităţile ce vor fi tranzacţionate în interesul legitim al companiei”, informează Romgaz. romgaz se extinde în afara ţării În plus, Romgaz va finaliza anul viitor faza de explorare demarată în anul 2011 în Polonia şi Slovacia, urmând ca, ulterior, să decidă cum va continua procesul de producţie de gaze în cele două ţări. „Atât în Polonia, cât şi în Slovacia, proiectele sunt în faza de explorare, în

consecinţă se execută lucrările de prospectare seismică şi interpretare a datelor colectate, conform programelor minime de lucrări obligatorii. Faza de explorare se va încheia în anul 2014, după care sperăm că se vor putea trage mai multe concluzii”, au adăugat oficialii companiei. În cele două perimetre de explorare din Polonia, Romgaz deţine o cotă de participare de 30%, iar în cele trei perimetre de explorare din Slovacia – 25%, restul participaţiei aparţinând companiei Aurelian Oil&Gas. Conducerea companiei are, totodată, în plan efectuarea unor analize privind activitatea Romgaz din anii anteriori, „deoarece vor servi ca bază pentru stabilirea măsurilor viitoare, care vor trebui să asigure dezvoltarea durabilă a companiei”. Producţie de energie din gaze Compania a devenit la începutul anului şi producător de energie electrică, prin preluarea termocentralei de la Iernut, de 800 MW. Conducerea Romgaz precizează că a fost demarat un studiu de fezabilitate de la care aşteaptă răspunsul cu privire la potenţialul viitor al acestui activ al societăţii. Romgaz numără în prezent peste 6.000 de angajaţi. Societatea face cercetare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale şi asigură servicii de transport tehnologic. Planurile cu ruşii mai aşteaptă Memorandumul semnat cu Gazprom privind implementarea mai multor


9

„Pe măsură ce mecanismele de tranzacţionare pe piaţa de gaze vor deveni funcţionale, se vor stabili şi cantităţile ce vor fi tranzacţionate în interesul legitim al companiei pe bursa de gaze” – reprezentanţii Romgaz

proiecte comune, printre care realizarea unor depozite de gaze, a expirat, iar acum ruşii au altă strategie, a declarat directorul general adjunct al Romgaz, Dumitru Rotar. Întrebat care mai este stadiul proiectului privind construcţia unui depozit uriaş de gaze la Mărgineni, judeţul Neamţ, în colaborare cu Gazprom, Rotar a răspuns: ‘Nu mai există niciun memorandum cu Gazprom, a fost încheiat pe un an, apoi prelungit cu un an şi terminat. Pentru orice proiect în colaborare e nevoie de două părţi, dar între timp Gazprom şi-a schimbat strategia’. În iunie 2009, Romgaz şi Gazprom au semnat un memorandum privind înfiinţarea unei companii mixte care să implementeze mai multe proiecte comune, precum construirea unor depozite de gaze şi a unor centrale de producere a energiei în cogenerare, adică energie electrică şi termică simultan. ‘România şi Rusia au semnat primul acord de colaborare de după 1989, care prevede identificarea tuturor posibilităţilor de colaborare, inclusiv înfiinţarea unei societăţi mixte de către Romgaz şi Gazprom. Societatea mixtă va fi deţinută 50 la sută de Romgaz şi 50 la sută de Gazprom. Colaborarea va constă în depozitarea gazelor naturale şi în valorificarea prin

vânzare directă, precum şi în investiţii comune în cogenerare’, declara ministrul Economiei de la acea vreme, Adriean Videanu. Depozite în vechile zăcăminte Cele două companii vorbeau atunci de depozite de înmagazinare a gazelor cu o capacitate de 5-6 miliarde de metri cubi pe teritoriul României, ceea ce ar fi însemnat de două ori mai mult decât capacitatea actuală de stocare a depozitelor pe care le are Romgaz. Doar depozitul de la Mărgineni ar fi urmat să aibă o capacitate de 2 miliarde de metri cubi. Colaborarea între Romgaz şi Gazprom vizează aducerea cât mai aproape de UE a gazelor din Rusia şi valorificarea lor pe timp de iarnă, a mai spus Videanu. ‘Extinderea colaborării românoruse vizează mai multe depozite din România, nu numai pe cel de la Român Mărgineni’, a adăugat ministrul Economiei de atunci. Parteneriatul viza şi încheierea de contracte directe dintre Romgaz şi Gazprom pentru furnizarea de gaze, în condiţiile în care, în prezent, compania românească achiziţionează gaze ruseşti prin doi intermediari: Wintershall şi Imex Oil.


Marea Neagră De Emilia Damian

04 10

Colaborare Cu TurCia penTru Marea Neagră românia şi Turcia ar putea realiza în colaborare explorări de zăcăminte în Marea Neagră, a declarat Taner Yildiz, ministrul turc al energiei şi resurselor Naturale, în cadrul unei vizite la Bucureşti.

Este pentru prima dată când un oficial turc vine cu această propunere la Bucureşti. „Este posibil ca explorările din Marea Neagră să fie făcute de România şi Turcia în mod separat, însă este posibil şi să colaborăm în acest proces. De asemenea, este posibil să colaborăm şi cu o terţă societate comercială. Nu se ştie încă nimic concret, pentru că sunt două domenii maritime, iar România şi Turcia sunt ţări vecine. Întotdeauna vecinii se sprijină unul pe celălalt, se ajută reciproc. Sunt multe domenii în care România ne-a sprijinit, însă şi noi am sprijinit România“, a afirmat Taner Yildiz, ministrul turc al Energiei şi Resurselor Naturale. Turcia explorează zăcăminte din Marea Neagră şi Marea Mediterană, împreună cu firmele străine, în încercarea de a-şi reduce dependenţa de importuri. În lucrările de explorare din Marea Neagră, Turcia încă nu a găsit ţiţei. Cablu submarin Un alt proiect comun celor două ţări vizează Marea Neagă: realizarea

unui cablu submarin pentru exportul de electricitate din România în Turcia. De asemenea, Taner Yildiz a mai precizat că proiectul de construcţie a unui cablu submarin pentru transportul energiei din România către Turcia, prin Marea Neagră, ar putea să fie viabil având în vedere preţul actual al energiei şi tehnologia. „Cablul submarin a fost unul dintre cele trei-patru subiecte pe care le-am discutat cu oficialii români. S-a hotărât refacerea studiului de fezabilitate şi am discutat şi despre partea financiară a acestui proiect. Ne-am dat reciproc nişte termene. Până acum cablul nu era fezabil, dar având în vedere preţul actual al energiei şi noile tehnologii disponibile, este posibil“, a declarat Yildiz. Proiecte de interconectare Oficialul a venit la Bucureşti la finele lunii ianuarie, unde a avut o întrevedere cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. Discuţiile dintre România şi Turcia privind acest cablu de transport al electricităţii au început în 2006. La


11

“Companiile româneşti nu sunt mai prejos decât alte companii din regiune sau din Europa. Avem resursele necesare şi avem specialişti. Nu văd de ce nu am concura cu orice altă companie” – Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie

acea dată, investiţia era evaluată la 400-500 milioane de euro. „Colaborarea cu Turcia reprezintă un element important pentru sectorul energetic din România, din perspectiva valorificării potenţialului de export. În acest sens, am discutat cu omologul turc despre potenţialele proiecte de interconectare“, a declarat Constantin Niţă, într-un comunicat. Potrivit Departamentului pentru Energie, operatorii sistemelor de transport al energiei din România şi Turcia vor întreprinde, în perioada următoare, „paşii necesari, ţinând cont de legile şi reglementările din propriile ţări, ca şi de legislaţia Uniunii Europene, pentru a stimula schimburile directe de energie electrică între cele două ţări“. Tranzit prin Bulgaria Yildiz a adăugat că altă variantă de concretizare a exportului de energie din România în Turcia ar fi cooptarea Bulgariei, astfel încât energia să fi livrată prin reţeaua electrică de transport existentă. România ar putea şi acum exporta electricitate în Turcia, însă acest lucru nu e posibil din cauza taxelor de transport ridicate impuse de bulgari, care vor ca proprii lor producători să exporte. Bulgaria şi Turcia au convenit înfiinţarea unei companii mixte între Compania Naţională de

Electricitate (NEK) din Bulgaria şi o companie din Turcia care urmează să fie înfiinţată, pentru facilitatea exporturilor NEK în statul turc. Prin această companie mixtă, exporturile de electricitate în Turcia vor creşte de la 600 MW/h la 1.300-1.400 MW/h. exxon şi Petrom, în perimetrul Midia Între timp, explorările existente în Marea Neagră trec prin transformări. ExxonMobil Exploration and Production Romania Ltd şi OMV Petrom S.A. au devenit titularii licenţei pentru porţiunea de apă adâncă din perimetrul maritim Midia, iar Gas Plus păstrează 15% din acest perimetru, după ce Guvernul a aprobat transferul licenţei de la compania canadiană Sterling Resources. „ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, OMV Petrom S.A. şi Gas Plus International B.V. au anunţat astăzi că, în urma Hotarârii Guvernului nr. 43 din data de 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial în data de 28 ianuarie 2014, a intrat în vigoare contractul de transfer semnat în octombrie 2012 de către ExxonMobil şi OMV Petrom, şi Sterling Resources Ltd. şi Petro Ventures Europe B.V. pentru drepturile de explorare şi producţie de hidrocarburi din porţiunea de apă adâncă a perimetrului Midia XV (‘Midia Deep’).


12

„Marea Neagră are un potenţial deosebit de resurse, mai mult de gaze. Romgaz are 10% din blocurile Rapsodia şi Trident (operate de Lukoil - n.r.) şi, potrivit programelor minimale asumate de Lukoil, anul viitor vom fora câte o sondă în fiecare bloc” – Gheorghe Radu, director dezvoltare Romgaz

Gas Plus a optat pentru păstrarea participaţiei sale de 15% în ambele zone, de mare şi mică adâncime, ale perimetrului Midia XV”, arată un comunicat comun al companiilor. exxon, operator în zona de apă adâncă În urma finalizării contractului de transfer, cotele de participare în perimetrul Midia Deep sunt: ExxonMobil 42,5%, OMV Petrom 42,5%, şi Gas Plus 15%. Conform termenilor agreaţi în februarie 2013, Romgaz SA are opţiunea de a achiziţiona o participaţie de 10% în zona de apă adâncă a perimetrului Midia XV. Opţiunea Romgaz de a intra este declanşată de anunţul unei descoperiri comerciale în zona de apă adâncă a perimetrului Midia. ExxonMobil va fi operatorul activităţilor petroliere în zona de apă adâncă a perimetrului Midia, care este adiacent zonei de apă adâncă a perimetrului Neptun, zonă în care ExxonMobil şi OMV Petrom au anunţat o descoperire de gaze în 2012. Exxon şi Petrom au identificat în perimetrul Neptun posibile zăcăminte între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze, care ar putea acoperi consumul intern al ţării timp de şase ani, şi urmează să sape a doua sondă în acest an.

Lukoil şi romgaz încep explorările De asemenea, oficialii Romgaz spun că, împreună cu Lukoil, vor fora anul viitor două sonde de explorare în perimetrele petroliere Trident şi Rapsodia din Marea Neagră, a declarat Radu Gheorghe, director Direcţia de Dezvoltare Afaceri din cadrul Romgaz, prezent la a V-a ediţie a Energy Business Summit, organizat de Media Consulting. „Marea Neagră are un potenţial deosebit de resurse, mai mult de gaze. Romgaz are 10% din blocurile Rapsodia şi Trident (operate de Lukoil - n.r.) şi, potrivit programelor minimale asumate de Lukoil, anul viitor vom fora câte o sondă în fiecare bloc”, a spus Gheorghe. El a precizat că, până acum, s-au realizat în aceste perimetre prospecţiuni seismice 3D, iar datele sunt în prezent analizate. „Un colectiv bun de specialişti analizează acum dacă există acolo potenţial pentru zăcăminte”, a susţinut oficialul Romgaz. Gheorghe a adăugat că Romgaz se va alătura companiilor ExxonMobil şi Petrom în perimetrul pe care acestea l-au achiziţionat de la Sterling Resources în Marea Neagră doar dacă acolo se va dovedi că există zăcăminte comerciale.


Taner Yildiz, ministrul turc al Energiei şi Resurselor Naturale

13

„Este posibil ca explorările din Marea Neagră să fie făcute de România şi Turcia în mod separat, însă este posibil şi să colaborăm în acest proces”- Taner Yildiz, ministrul turc al Energiei şi Resurselor Naturale

Implicare românească Companiile româneşti vor face parte din toate proiectele energetice care implică resursele autohtone, a mai spus ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. “Nu trebuie să existe nicio companie străină care să vină în România şi să nu aibă partener român. Companiile româneşti trebuie să fie mai active când este vorba de resursele româneşti. Nu putem ţine companiile româneşti sub anonimat, nu putem aştepta ca alte companii din străinătate să vină să investească, iar noi să fim ruda săracă”, a afirmat ministrul. Potrivit acestuia, companiile româneşti, precum Romgaz, au capacitatea de a participa la proiectele energetice mari. “Trebuie să mizăm pe investiţiile companiilor româneşti, care au capacitatea de a atrage fonduri. Romgaz nu are niciun leu datorie şi poate lua oricând credite în condiţii avantajoase. În plus, listarea companiilor care urmează (Electrica,

Hidroelectrica, Complexul Oltenia - n.r.) se va face prin majorarea capitalului social, iar banii rămân la companii. Vrem ca aceste companii să aibă un management profesionist, activ şi agresiv’, a completat Niţă. Management profesionist El a precizat că, în prima parte a anului viitor, toate companiile energetice vor avea management profesionist. Totodată, Niţă a amintit că, având în vedere succesul ofertei Romgaz, următoarele listări vor fi, de asemenea, şi la Bucureşti, dar şi la bursa din Londra. “Companiile româneşti nu sunt mai prejos decât alte companii din regiune sau din Europa. Avem resursele necesare şi avem specialişti. Nu văd de ce nu am concura cu orice altă companie”, a adăugat şeful de la Energie. Romgaz este cel mai mare producător de gaze naturale pe plan naţional.


Gaze neconvenţionale De Emilia Damian

05 14

Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, spune că în acest an legislaţia din domeniul petrolier va fi modificată, astfel încât exploatarea gazelor de şist şi a perimetrelor offshore să fie departajate de resursele convenţionale.

Lege pentru gazele de şist


Febra gazelor de şist, care acum înseamnă o treime din gazele consumate de americani, a pătruns şi în România, iar anul trecut a creat o efervescenţă fără precedent la nivel naţional. Dezbateri aprinse au fost iscate de militanţii pentru independenţa energetică, pe de o parte, şi de cei ai protecţiei mediului, pe de alta. La nivel local, în judeţul Vaslui, oamenii au protestat exact pe perimetrele unde gigantul american Chevron, a doua companie petrolieră din Statele Unite, după Exxon, a vrut să înceapă lucrările şi compania a fost nevoită să-şi suspende de mai multe ori activitatea, pe fondul unor violenţe între localnici şi protestatari, pe de o parte, şi forţele de ordine, pe de altă parte. legislaţie diferită Controversa derivă atât din potenţialele pericole de mediu, cât şi din legislaţia românească din sectorul petrolier. Acum, legea petrolului nu face nicio distincţie între petrolul şi gazele convenţionale şi resursele neconvenţionale, noi. La nivel european se discută deja de o departajare în legislaţie a celor două tipuri de resurse, însă autorităţile de la Bruxelles au lăsat la nivelul fiecărui stat membru decizia dacă să-şi bată capul sau nu cu astfel de modificări legislative. La noi, legea petrolului este una generală, însă autorităţile iau în calcul modificarea ei, astfel încât gazele de şist să apară ca o categorie distinctă de hidrocarburi. Întrebat dacă are în vedere o departajare în legislaţie a acestei categorii de resurse, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a răspuns: „Probabil că da, această

chestiune va trebui reglată în acest an, la fel şi cu exploatările gazelor offshore, va trebui cumva să aducem câteva modificări în legislaţie”. Totuşi, ministrul avertizează că acest subiect s-ar putea dovedi inutil, în condiţiile în care nu se ştie cu exactitate dacă la noi în ţară există gaze de şist. „Noi suntem ca în povestea cu drobul de sare, nu ştim dacă avem gaze de şist

„Noi suntem ca în povestea cu drobul de sare, nu ştim dacă avem gaze de şist şi facem foarte multe comentarii pe această temă. Întâi să vedem dacă ele există şi apoi să ne gândim cum să le exploatăm” – Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie şi facem foarte multe comentarii pe această temă. Uitaţi-vă în Polonia, companiile au investit enorm în gazele de şist şi au ajuns la concluzia că nu există astfel de resurse. La fel şi în România, întâi să vedem dacă ele există şi apoi să ne gândim cum să le exploatăm”, a continuat Niţă. Noi redevenţe El a mai spus că aceeaşi problemă trebuie reglată în legislaţie şi în ceea ce priveşte perimetrele petrolifere

offshore, maritime. Potrivit ministrului, problema redevenţelor trebuie tranşată într-un mod similar, adică separat în funcţie de tipul exploatării. „Este în atribuţiile Agenţiei pentru Resurse Minerale, care tot cu Ministerul Finanţelor trebuie să găsească cele mai bune soluţii. Aceasta nu înseamnă că Departamentul pentru Energie nu va participa la aceste discuţii. Vom participa şi ne vom spune un punct de vedere. Dar în momentul de faţă nu avem un punct de vedere clar cu privire la aceste redevenţe. Cu siguranţă ele trebuie rediscutate şi reaşezate într-o marjă în care statul român să poată să câştige”, a arătat Niţă. Întrebat dacă, în acest moment, redevenţele sunt prea mici, el a răspuns: „Da, din punctul meu de vedere, da. Aici trebuie să facem o departajare între resursele care sunt acum exploatate şi cele care urmează să fie exploatate. La fel şi resursele onshore şi cele offshore, nu poţi să pui aceeaşi redevenţă pentru o exploatare terestră şi pentru una în Marea Neagră, care necesită investiţii foarte mari. Trebuie un echilibru între ce plăteşte investitorul şi ce trebuie să câştige statul”. studii şi rapoarte Între timp, în spaţiul public apar mai multe studii cu privire la gazele de şist. Spre exemplu, un studiu al institutului de cercetări IDDRI din Franţa susţine că gazele de şist nu schimbă situaţia energetică din Europa şi nu vor permite reducerea dependenţei de importurile de gaze şi petrol. Comisia Europeană (CE) a adoptat la 22 ianuarie o recomandare menită să

15


16

„Nu poţi să pui aceeaşi redevenţă pentru o exploatare terestră şi pentru una în Marea Neagră, care necesită investiţii foarte mari. Trebuie un echilibru între ce plăteşte investitorul şi ce trebuie să câştige statul” – Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie

asigure că există măsuri de protecţie pentru mediu şi climă pentru tehnica fracturării hidraulice de mare volum utilizată în operaţiunile de exploatare a gazelor de şist. Recomandarea ar urma să ajute statele membre care doresc să utilizeze această practică să abordeze riscurile de sănătate şi de mediu şi să amelioreze transparenţa pentru cetăţeni. De asemenea, textul stabileşte un cadru clar pentru investitori. În acelaşi timp, recomandarea CE este însoţită de o comunicare care analizează oportunităţile şi provocările pentru utilizarea fracturării hidraulice în scopul extragerii hidrocarburilor. Aceste hidrocarburi neconvenţionale sunt la originea unei revoluţii energetice în SUA şi numeroase companii vizează rezervele potenţiale ale subsolului european, mai ales în Franţa, potrivit sursei citate. Totuşi, „avantajele economice pentru Statele Unite sunt mult mai restrânse decât se crede”, afirmă Thomas Spencer, director de program în cadrul Institutului pentru dezvoltare durabilă şi relaţii internaţionale (IDDRI) şi coautor al acestui studiu economic. Această analiză, care urmează a fi prezentată joi la Bruxelles, sugerează că impactul economic din SUA este „foarte local”, „foarte sectorial” şi nu explică reluarea creşterii economice.

Local, întrucât este limitat la câteva state precum Dakota de Nord, Virginia de Vest. Sectorial, pentru că de scăderea preţului gazelor au beneficiat întreprinderi (petrochimie, producători de îngrăşăminte) reprezentând în total circa 1,2% din PIB-ul american. În contextul luptei împotriva schimbărilor climatice, studiul estimează că gazele de şist, singure, nu permit scoaterea cărbunilor din sistemul energetic american. În Europa există o mare incertitudine cu privire la rezervele potenţiale de gaze de şist, însă se sugerează că aceste hidrocarburi ar putea acoperi în medie între 3 şi 10% din cererea de energie la orizontul anilor 2030-35, potrivit lui Thomas Spencer. europa importă energie Această perspectivă nu schimbă situaţia în ceea ce priveşte politica energetică a Europei, întrucât aceasta va rămâne un importator de energie scumpă, mai ales de petrol şi gaze, adaugă cercetătorul. Potrivit acestuia, Europa trebuie mai degrabă să dezvolte politici de eficienţă energetică şi de inovare. Potrivit datelor Eurostat, UE importă mai bine de jumătate (54% în 2010) din energia pe care o consumă. Pe de altă parte, un grup de 43 de experţi din cadrul Comitetului


17

„România are un potenţial ridicat pentru descoperirile de gaze de şist în Carpaţii Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română” – studiu CNR-CME

Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) au realizat un studiu care arată că extracţia gazelor de şist va avea o contribuţie la economia ţării de 2% din PIB şi va reduce preţul gazelor pe piaţă cu 15 - 25%, “În prezent, factura de import de gaze ajunge la 1,5% din PIB, comparabil în momentul de faţă cu bugetul de la Apărare, de exemplu. Însă, dacă vom exporta, vom ajunge de fapt să primim în plus 0,5% intrări în PIB. Deci, o contribuţie de 2% din PIB în total”, potrivit raportului. Potenţial în România România are un potenţial ridicat pentru descoperirile de gaze de şist în Carpaţii Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud, se mai arată în studiu. În aceste zone se află formaţiuni de roci argiloase cu potenţial gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul ‘shale gas’, termen care a devenit cunoscut în limba română sub denumirea de ‘gaze de şist’. Aceste formaţiuni se găsesc la adâncimi de

peste 2.500 - 3.000 de metri. Pe lângă zonele cu potenţial ridicat, mai există şi alte zone cu condiţii potenţiale de existenţă a zăcămintelor de gaze de şist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei şi Bazinul Transilvaniei. “Resursele neconvenţionale de energie constituie o formă alternativă de energie. Ele sunt localizate în formaţiuni sedimentare de diferite vârste şi, de regulă, la adâncimi mari în scoarţa terestră: shale şi tight gas, heavy oil şi oil shale, coad seam gas şi, în unele zone reci, în mări şi oceane, gaz hidraţii’, se arată în raport. Autorii studiului amintesc că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10 - 15 ani.


Interviu cu Florentina Totth - Country President Schneider Electric România De Emilia Damian

06 18

Cum să reduci factura la energie cu 30%

Criza economică a impulsionat dezvoltarea conceptului de eficienţă energetică în România în ultimii ani, iar cele mai bune soluţii pot duce la scăderea facturilor cu 30%, spune Florentina Totth, Country President Schneider Electric România, într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Energy World.


energy World: cum a reacţionat piaţa din românia în ultimii ani în ceea ce priveşte implementarea conceptului de eficienţă energetică? florentina totth: Conceptul de eficienţă energetică a cunoscut o evoluţie constantă în ultimii ani în România, atât în ceea ce priveşte notorietatea lui, cât şi implementarea de soluţii de acest tip. Evoluţia a fost impulsionată în special de criza economică, deoarece, din dorinţa de a face economii sau din necesitatea de a face faţă facturilor la energie, atât companiile, cât şi populaţia au început să se orienteze către soluţii de reducere a consumului de energie. Iar cea mai simplă şi convenabilă metodă de a reduce consumul de energie, dar satisfăcând, în acelaşi timp, necesităţile de consum, este eficienţa energetică. Astfel, piaţa de echipamente şi soluţii de eficienţă energetică a fost stimulată de această conştientizare a importanţei de a nu plăti mai mult decât consumăm şi de a nu consuma mai mult decât avem nevoie. cât de importantă este eficienţa energetică pentru o companie? dar pentru bugetul unei familii? f.t.: În contextul în care soluţiile de eficienţă energetică oferite de Schneider Electric permit reduceri ale consumului de energie şi ale facturilor aferente cu până la 30%, eficienţa energetică ar trebui să se afle pe lista de priorităţi a oricărei companii şi a oricărei familii. Companiile trebuie să privească implementarea soluţiilor de eficienţă energetică drept o investiţie uşor de amortizat şi cu beneficii mari pe termen lung. Reducerea consumului de energie în clădirile de birouri, spre exemplu, sau în centrele de

date – zone responsabile pentru cea mai mare parte a consumului la nivel mondial – poate scădea semnificativ cheltuielile unei companii şi poate contribui la eficientizarea unei afaceri. Astfel, în contextul crizei economice şi al eforturilor de a o depăşi, presiunile legate de reducerea bugetelor companiilor pot fi diminuate printr-o abordare inteligentă asupra consumului de energie. Şi în sectorul rezidenţial putem vorbi despre o importanţă critică a eficienţei energetice. Oferind soluţii personalizate, adaptate bugetelor clienţilor noştri, combatem percepţia potrivit căreia eficienţa energetică nu este accesibilă. Dimpotrivă, fiecare dintre noi poate utiliza mai eficient resursele de energie, pornind de la măsuri simple şi la îndemâna oricui, cum ar fi stingerea becului într-o încăpere goală, la achiziţionarea de produse simple care pot reduce consumul de energie, precum senzori de prezenţă sau variatoare de intensitate luminoasă, şi chiar la implementarea de soluţii complexe care pot genera economii şi mai mari de energie. ce va însemna acest lucru în următorii ani, când piaţa de energie şi gaze este în curs de liberalizare? f.t.: Se estimează că liberalizarea pieţei de energie şi gaze va aduce preţuri mai mari, ceea ce amplifică nevoia de reducere a consumului de energie pentru a putea suporta mai uşor noile facturi. Acest lucru va fi valabil atât pentru companii, cât şi în sectorul rezidenţial. De aceea, ne aşteptăm la o popularizare din ce în ce mai mare a conceptului de eficienţă energetică şi la o continuare a trendului ascendent înregistrat de vânzările de soluţii de acest tip.

cum va arăta piaţa românească de energie şi gaze la finele perioadei de liberalizare? f.t.: Încă nu este foarte clar pentru nimeni cum va arăta piaţa locală de energie şi gaze după finalizarea procesului de liberalizare. Potrivit celor mai multe predicţii din piaţă, preţurile ar urma să crească, însă tarifele mai mici obţinute recent pe piaţa care este deja liberă au determinat tot mai mulţi specialişti să reconsidere liberalizarea şi să o privească drept un proces benefic şi necesar. Dincolo de diferenţele de preţ, care sigur vor exista, însă, probabil, fără a fi dramatice, nu trebuie ignorate beneficiile pe care le implică liberalizarea – dreptul consumatorului de a îşi alege furnizorul şi creşterea calităţii serviciilor oferite de furnizori pe fondul competiţiei. Astfel, credem că liberalizarea va contribui la evoluţia pieţei locale de energie şi gaze, însă doar dacă efectele acestui proces vor fi gestionate inteligent. daţi câteva sfaturi consumatorilor casnici, cum să reducă factura la energie fără să stingă lumina? f.t.: Unul dintre sfaturile mele pentru consumatorii casnici este chiar să stingă lumina. Bineînţeles, atunci când nu au nevoie de ea. Irosirea energiei nu este atât de evidentă ca cea a apei, spre exemplu – când curge apa la robinet atunci când nu o folosim, o auzim, ne deranjează, ne atrage atenţia că trebuie închis robinetul. În schimb, nu ne deranjează la fel de tare când lăsăm lumina aprinsă pe hol sau într-o cameră din care plecăm. De aceea, un prim pas pe care putem să-l facem este să ne schimbăm mentalitatea în ceea ce priveşte consumul de energie.

19


20

„Soluţiile de eficienţă energetică oferite de Schneider Electric permit reduceri ale consumului de energie şi ale facturilor aferente cu până la 30%”

„Printre priorităţile Guvernului în dezvoltarea şi implementarea unei noi strategii energetice a României ar trebui să se afle eficienţa energetică şi investiţiile în sectorul energiei regenerabile”

De asemenea, aşa cum am menţionat anterior, le recomand consumatorilor să îşi instaleze în locuinţe produse aparent simple, însă care pot contribui la reducerea consumului de energie – senzori de prezenţă, variatoare de intensitate luminoasă. Utilizarea acestora se bazează pe acelaşi principiu al diminuării pierderilor de energie. Mai mult decât atât, există şi soluţii de eficienţă energetică şi management al energiei pe care consumatorii casnici le pot implementa pentru a beneficia de facturi reduse la energie. Spre exemplu, Schneider Electric a lansat anul acesta o soluţia preconfigurată KNX pentru Case Inteligente. Aplicabilă apartamentelor de 3-4 camere şi caselor cu până la 4 camere, această soluţie permite controlul tuturor funcţiilor clădirii prin intermediul standardului KNX, asigurând economii importante la consumul de energie. ce măsuri ar trebui să ia de urgenţă guvernul în sectorul energetic? f.t.: Nu suntem genul de companie care să aştepte sau să solicite ca statul sau altcineva să ia măsuri, ci ne concentrăm pe ceea ce avem noi de făcut şi pe modalităţile în care putem să ne implicăm. Totuşi, pentru a vă răspunde la întrebare, credem că printre priorităţile Guvernului în dezvoltarea şi implementarea unei noi strategii energetice a României ar trebui să se afle eficienţa energetică, în special la nivelul clădirilor, şi investiţiile în sectorul energiei regenerabile, pentru a respecta directivele Uniunii Europene. Clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie la nivel mondial. De aceea, acest

segment prezintă şi cel mai mare potenţial în ceea ce priveşte eficienţa energetică. Totuşi, România este mult în urma altor ţări europene în privinţa eficienţei energetice a clădirilor. În contextul presiunilor UE – începând cu anul 2021, toate clădirile noi trebuie să consume „aproape zero energie” (clădiri eficiente energetic, al căror consum redus poate fi asigurat, în mare măsură, prin energie din surse regenerabile), România trebuie să ia măsuri urgente pentru a recupera diferenţa faţă de celelalte state membre şi pentru a se apropia cât mai mult de target. Directiva 20/20/20 a UE prevede ca, până în 2020, energia produsă din surse regenerabile să reprezinte cel puţin 20% din totalul de energie produsă în Europa. Targetul pentru România este de 24% şi, chiar dacă l-am depăşit deja, schimbările legislative din acest sector par să fi diminuat interesul investitorilor pentru proiecte eoliene sau solare. De aceea, credem că acest sector are nevoie de o stabilitate legislativă care să încurajeze investiţiile. Un alt domeniu care are nevoie de măsuri încurajatoare din partea statului este cel al autovehiculelor electrice. Una dintre prevederile directivei 20/20/20 a Uniunii Europene se referă la reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar una dintre măsurile care pot contribui la atingerea acestui obiectiv o constituie stimularea cererii în sectorul autovehiculelor electric, întrucât oferta exista deja – constructorii auto au lansat deja modele electrice, iar Schneider Electric furnizează atât staţii de încărcare, cât şi soluţii pentru infrastructura de încărcare electrică.


care este adevăratul potenţial al sectorului energetic românesc? f.t.: România a avut întotdeauna un potenţial foarte mare în ceea ce priveşte resursele de energie. Chiar şi în sectorul energiei regenerabile, România a încercat să-şi exploateze potenţialul încă din anul 1964, când a început construcţia Hidrocentralei Porţile de Fier I. Iar în ultimii ani a atras multe investiţii în sectorul eolian şi, şi mai recent, în cel solar, sectoare în care prezintă, de asemenea, un potenţial foarte important. Şi sectorul eficienţei energetice prezintă un potenţial ridicat. Potrivit strategiei energetice în vigoare pentru 2007-2020, potenţialul naţional de economisire a energiei (de reducere a pierderilor de energie) este estimat la 27-35% din resursele de energie primară. Acest potenţial atinge chiar 40-50% în sectorul clădiri. Astfel, investiţiile în creşterea eficienţei energetice a clădirilor pot aduce economii de energie semnificative, sprijinind, în acelaşi timp, creşterea economică, dezvoltarea sustenabilă şi crearea de locuri de muncă. Însă dincolo de conştientizarea potenţialului şi de deschiderea spre exploatarea lui, este foarte important să avem strategii coerente care să susţine investiţiile în aceste sectoare şi, implicit, dezvoltarea lor. care sunt principalele puncte slabe ale sectorului energetic românesc? f.t.: Există aspecte care pot fi îmbunătăţite în sectorul energetic românesc şi pe care ar trebui să se axeze noua strategie energetică naţională. Spre exemplu, una dintre priorităţi ar trebui să fie investiţiile în reţeaua de distribuţie a electricităţii, precum şi în instalaţiile electrice.

Reţeaua electrică din România este eficientă doar în proporţie de 30%. Pentru a reduce pierderile de energie şi pentru ca distribuţia electrică să devină mai eficientă şi sigură, sunt absolut necesare investiţii în reţea. De asemenea, aceasta trebuie să devină mai „inteligentă”, pentru a menţine un echilibru între producţie şi consum, pe fondul schimbărilor determinate de integrarea energiei produse din surse regenerabile, utilizarea autovehiculelor electrice, implementarea de soluţii de eficienţă energetică, Tehnologia Informaţiei şi a Comunicării (administrarea în timp real a unor cantităţi uriaşe de date). Reţeaua de distribuţie a electricităţii prezintă şi un nivel ridicat de uzură fizică (65%) a liniilor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune, a staţiilor de transformare şi a posturilor de transformare. De asemenea, 30% din instalaţii sunt echipate cu aparatură produsă în anii ’60. România, la fel ca cele mai multe ţări foste comuniste, înregistrează un grad ridicat de ineficienţă la nivelul instalaţiilor electrice. În contextul în care preţurile la energie au crescut constant în ultimii ani, fiecare KWh contează, astfel că este nevoie cât mai rapid de investiţii în modernizarea instalaţiilor, precum şi de servicii de mentenanţă. Un alt aspect care poate fi îmbunătăţit, în special în sectorul de energie regenerabilă, este cadrul legislativ, care trebuie să devină mai stabil pentru a oferi previzibilitate investitorilor. cum trebuie promovată energia regenerabilă, astfel încât să existe un echilibru între protecţia mediului, prin generarea de energie curată, şi factura plătită de consumatorii finali?

f.t.: În primul rând, trebuie clarificat un aspect: nu promovăm energia regenerabilă numai în direcţia protecţiei mediului. Energia din surse regenerabile prezintă o alternativă la energia din surse tradiţionale care va avea beneficii foarte importante pe termen lung – preţuri competitive la energie, securitatea şi independenţa energetică a României etc. Dincolo de aceste avantaje, mai trebuie înţeles un lucru: faptul că sursele non-regenerabile nu sunt suficiente, se vor termina. De aceea este absolut necesar să fie găsite şi testate soluţii alternative. Consumatorii ar trebui să ţină cont de importanţa energiei regenerabile pe termen lung şi să înţeleagă că este nevoie de unele sacrificii în prezent pentru a putea beneficia mai târziu de avantaje. Bineînţeles, stimulente acordate investitorilor nu trebuie să devină o povară pentru consumatorii finali, mai ales că este dificil să te gândeşti la rezultatele pe termen lung atunci când ai de plătit facturi la final de lună (iar acestea pot fi reduse cu ajutorul soluţiilor de eficienţă energetică). Trebuie găsite soluţii de mijloc pentru a stimula investiţiile, însă, pe de altă parte, şi investitorii trebuie să înţeleagă că au unele responsabilităţi faţă de sectorul pe care activează. Toate aceste provocări credem că pot fi soluţionate printr-un dialog deschis şi prin măsuri inteligente. Şi, în acelaşi timp, vreau să aduc din nou în discuţie eficienţa energetică drept cea mai simplă metodă de a păstra sub control facturile la energie.

21


Energie electrică De Ada Gavrilescu

07 22

Producţie-record de energie regenerabilă Producţia de energie regenerabilă a ajuns la un nivel-record anul trecut, în sistem fiind cu 82% mai multe instalaţii de producere a electricităţii verzi decât în urmă cu un an. cele mai multe proiecte noi sunt fotovoltaice, unde puterea instalată a crescut de 23 de ori.

Producţia de energie regenerabilă a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, când capacitatea totală a proiectelor existente în sistem a ajuns la 4.255 de MW, cu 82% mai mare decât la sfârşitul anului 2012, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). Astfel, la 31 decembrie 2013, în sistem erau instalate proiecte de energie eoliană cu o putere totală de 2.503 MW, fotovoltaice de 1.155 de MW, biomasă - 65 MW şi hidro - 530 de MW. Mai multe panouri solare Capacitatea proiectelor de energie fotovoltaică a crescut anul trecut de 23 de ori, de la 49 de MW, la finele anului 2012, la 1.155 de MW, la 31 decembrie 2013. Producătorii de energie regenerabilă primesc subvenţii sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toţi consumatorii, inclusiv cei casnici, şi care sunt reliefate separat în factura la electricitate. România şi-a asumat ca 24% din consumul de energie din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE a

anunţat că această ţintă a fost deja atinsă la 1 ianuarie 2014. Panourile fotovoltaice au consemnat anul trecut un salt spectaculos, întrucât numărul certificatelor verzi primite de producători era cel mai mare dintre regenerabile, respectiv şase certificate pe MWh livrat în reţea. Investitorii în panourile solare s-au grăbit să instaleze cât mai multe proiecte în 2013, pentru că, de la 1 ianuarie 2014, ei mai primesc un singur certificat. Potrivit datelor Transelectrica, la finele anului 2012, în sistem erau proiecte fotovoltaice de doar 49 de MW. La finele lunii noiembrie, capacitatea totală a acestora ajunsese deja la 7450 de MW, iar datele ANRE cu privire la întregul an arată că, la 31 decembrie 2013, puterea cumulată a parcurilor solare a ajuns la 1.155 de MW. doar un certificat verde pentru fotovoltaice Totodată, capacitatea proiectelor eoliene a crescut la 2.503 de MW, faţă de 1.822 de MW la finele anului


23


24

2012. Microhidrocentralele au totalizat la finele anului trecut 530 MW, de la 405 MW în decembrie 2012, iar proiectele de biomasă au crescut la 65 MW, de la 40 MW. Prin urmare, 2013 va rămâne în istoria sectorului energetic românesc drept anul în care s-au instalat cele mai multe proiecte de electricitate din surse regenerabile, cu un record absolut în cazul panourilor fotovoltaice. Proiectele noi de energie fotovoltaică primesc acum un singur certificat verde, după ce preşedintele Traian Băsescu a retrimis spre reexaminare în Parlament Legea privind aprobarea OUG 57/2013, a declarat Ciprian Glodeanu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Fotovoltaică (RPIA). OUG nr. 57/2013 prevede modificarea subvenţiilor la energia regenerabilă de la 1 iulie 2013, prin amânarea acordării unui număr de certificate verzi şi recuperarea lor în perioada 2017-2020. Astfel, proiectele fotovoltaice primesc doar patru certificate verzi pe MWh, faţă de şase certificate, cum era până atunci, două fiind amânate. Proiectele eoliene beneficiază de doar un certificat din două, unul fiind amânat, iar microhidrocentralele, de două certificate din trei. Şi lege, şi ordonanţă, şi hotărâre de guvern Potrivit lui Glodeanu, legea care a aprobat această ordonanţă, votată în Parlament la finele anului trecut, a adăugat faptul că amânarea certificatelor se aplică doar pentru proiectele care intră în sistem până la 31 decembrie 2013. Însă acum, după retrimiterea legii în Parlament,

această prevedere nu mai este în vigoare. În plus faţă de această ordonanţă, Guvernul a aprobat tot la finele anului trecut o altă hotărâre, prin care noile proiecte de energie regenerabilă, care intră în sistem de la 1 ianuarie 2014, primesc din start mai puţine certificate verzi. Astfel, potrivit Hotărârii de Guvern 994/2013 din decembrie, parcurile fotovoltaice noi mai beneficiază de doar jumătate din subvenţiile de până acum, respectiv trei certificate din şase.

„Aprobarea Legii pentru aprobarea OUG nr. 57/2013 fără prenotificarea Comisiei Europene este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene” – Administraţia Prezidenţială În cazul parcurilor eoliene, numărul certificatelor se reduce cu 0,5 certificate până în 2017 şi 0,25 certificate începând cu anul 2018. Prin urmare, noii investitori vor beneficia de doar 1,5 certificate verzi până în 2017 şi de 1,75 certificate, din anul 2018. De asemenea, microhidrocentralele primesc şi ele cu 0,7% mai puţine

certificate verzi pe MWh, respectiv doar 2,3 certificate pentru centralele noi. ce act normativ este în vigoare? ‘Întrucât Legea de aprobare a OUG 57/2013 nu a fost promulgată, rezultă că rămâne în vigoare doar ordonanţa, în care nu se precizează că amânarea certificatelor va fi aplicată doar pentru proiectele care intră în sistem până la 31 decembrie. Prin urmare, efectele ei continuă, iar proiectele noi, care sunt gata după 1 ianuarie, intră atât sub incidenţa ordonanţei 57, cât şi a HG 994. Deci, din şase certificate, cum era până acum, două certificate sunt amânate conform OUG 57, iar trei sunt tăiate conform HG 994, prin urmare proiectele fotovoltaice mai primesc doar un singur certificat verde’, a subliniat Glodeanu. Potrivit acestuia, producătorii de energie fotovoltaică vor avea mari probleme să returneze creditele la bănci, având în vedere că primesc doar un certificat verde, iar preţul propriu-zis al energiei este oricum foarte mic în această perioadă. nebunia continuă ‘Se pare că nebunia care a caracterizat anul 2013 în sectorul regenerabilelor va continua şi anul acesta. Nu cred că Parlamentul va reanaliza legea mai devreme de martie-aprilie, astfel că va fi un haos total în această perioadă. Este o nebunie din ce în ce mai mare şi mi se pare incredibil ce se întâmplă’, a susţinut preşedintele RPIA. Pe de altă parte, în legătură cu motivele pentru care preşedintele Traian Băsescu a retrimis legea spre reexaminare, respectiv faptul că


‘Se pare că nebunia care a caracterizat anul 2013 în sectorul regenerabilelor va continua şi anul acesta.” – Ciprian Glodeanu, preşedintele RPIA

‘Era cunoscut faptul că această lege încălca principiile europene, pentru că nu a fost notificată la Bruxelles”, Ciprian Glodeanu, preşedintele RPIA

acest act normativ a fost aprobat fără avizul Comisiei Europene, Glodeanu a arătat că era cunoscut acest lucru atât de către membrii Guvernului, cât şi de parlamentarii din Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, unde s-a dezbătut ordonanţa. ‘Era cunoscut faptul că această lege încălca principiile europene, pentru că nu a fost notificată la Bruxelles. Se ştia faptul că oficialii de la Comisia Europeană au trimis o scrisoare în care cereau ca Guvernul României să notifice la Bruxelles OUG 57, dar Guvernul nu a făcut nici măcar prenotificarea. Mai mult, cei de la Consiliul Concurenţei au atenţionat atât ministerul Energiei, cât şi Comisia de industrii, de faptul că notificarea este necesară, conform legislaţiei europene. Deci preşedintele Traian Băsescu a retrimis legea spre reexaminare în mod legal şi pe bună dreptate’, a punctat reprezentantul industriei fotovoltaice. El a atras atenţia că România riscă amenzi uriaşe, de miliarde de euro, pentru încălcarea normelor europene. urmează procesele Investitorii se pregătesc să dea statul în judecată. Totodată, Glodeanu a mai spus că RPIA va ataca în instanţă HG 994/2013 privind tăierea certificatelor pentru noile proiecte, întrucât această hotărâre încalcă Legea 220/2008, care este legea de bază pentru promovarea energiei regenerabile. ‘În Legea 220 se precizează că, dacă nu vor fi atinse cotele obligatorii doi ani consecutiv, Guvernul are obligaţia să modifice schema. Însă noi nu cerem nici şapte certificate,

nici să fie aplicate 100 de ani, ci vrem stabilitate, să putem să ne facem planuri de afaceri’, a completat Glodeanu. Preşedintele Traian Băsescu a retrimis spre reexaminare la începutul lunii ianuarie Legea pentru aprobarea OUG nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Senatul a respins cererea de reexaminare Şeful statului motivează că aprobarea acestui act normativ fără prenotificarea Comisiei Europene cu privire la modificarea schemei de ajutor de stat “este inoportună şi expune România unor sesizări prealabile pentru încălcarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene”. Departamentul pentru Energie susţine însă că a făcut toate demersurile necesare şi că acest comunicat al Preşedinţiei conţine informaţii eronate. Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat OUG 57/2013 prin lege pe 17 decembrie 2013. Senatorii au respins, la mijlocul lunii februarie, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

25


Resurse minerale De Ada Gavrilescu

08 26

Două miliarDe De euro pentru cărbune necesarul de investiţii pentru modernizarea sectorului de cărbune din românia se ridică la două miliarde de euro. cei mai mulţi bani se vor duce în lucrările pentru rezolvarea problemelor de mediu, astfel încât termocentralele româneşti să se încadreze în standardele impuse de uniunea europeană.

Necesarul de investiţii pentru modernizarea sectorului de cărbune din România se ridică la două miliarde de euro, a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. “Cu două miliarde de euro am putea să modernizăm tot ceea ce înseamnă centrale termice în România. La acestea se adaugă şi proiectul de un miliard de euro pentru un grup nou de 600 de MW la Rovinari, pentru care şi-au exprimat interesul investitorii chinezi’, a spus Niţă. Potrivit acestuia, Departamentul pentru Energie nu a renunţat la planul de reorganizare a sectorului producţiei de energie în mai multe companii care să utilizeze un mix de resurse energetice. “Nu am renunţat şi n-o să renunţ niciodată la mixul energetic”, a subliniat ministrul, întrebat care sunt planurile sale în acest sens. mix energetic El a mai spus că legea holdingului, un act normativ aşteptat de mai mulţi ani, ar putea fi aprobat de Parlament în perioada imediat urmăroare. “Crearea mixului energetic este o

variantă. Mai am şi alte variante, dar o să vi le spun la momentul oportun’, a adăugat ministrul. Departamentul pentru Energie şi-a propus reorganizarea sectorului producţiei de energie în mai multe companii care să producă electricitate dintr-un mix de resurse, nu doar din una singură, aşa cum se întâmplă acum. În acest moment, sectorul producţiei de energie de stat este împărţit în mari producători care folosesc apa - Hidroelectrica, sursele nucleare - Nuclearelectrica, cărbunele - Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, centrale pe gaze - Electrocentrale Bucureşti. la cumpărături de hidrocentrale Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe cărbune din ţară, vrea să-şi formeze un mix de resurse pentru producţia de energie şi urmăreşte ca, pe viitor, să achiziţioneze hidrocentrale, a spus, la rândul său, directorul general al companiei, Laurenţiu Ciurel. “Intenţia noastră este să facem lobby, astfel încât să putem


prelua, prin achiziţii, capacităţi hidro, prin care să ne realizăm vârfurile de sarcină’, a spus Ciurel. Hidrocentralele pot fi pornite şi oprite foarte uşor, spre deosebire de termocentralele pe cărbune, astfel că centralele pe apă pot realiza foarte bine echilibrarea producţiei de energie a unei companii.”Intenţia noastră asta este: să avem un mix de energie’, a completat Laurenţiu Ciurel. De altfel, la finele lunii ianuarie, Complexul Energetic Oltenia şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au semnat un acord de finanţare pentru modernizarea grupului 6 al termocentralei Turceni, după negocieri care au durat un an. Împrumutul este de aproape 200 de milioane de euro şi nu a necesitat garanţii de stat, a precizat directorul general al complexului, Laurenţiu Ciurel, în conferinţa de presă organizată cu ocazia semnării acordului. ‘Perioada de implementare a investiţiei este de patru ani’, a spus Ciurel. El a adăugat că această investiţie este necesară pentru ca centrala să se conformeze la normele de mediu impuse de Uniunea Europeană. ‘În ultimii şase ani, Complexul Oltenia a investit 540 de milioane de euro pentru a se alinia standardelor UE’, a completat Ciurel. La rândul său, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a amintit că, până în 2030, statele europene trebuie să reducă emisiile poluante cu 40%. ‘Acest lucru înseamnă că toate grupurile pe cărbune din România trebuie modernizate. Am început cu Turceni, vom continua cu Mintia-Deva, apoi cu grupul de la Rovinari pe care îl facem cu chinezii’, a punctat Niţă.

berD garantează succesul Prezent la evenimentul semnării acordului între complexul energetic şi BERD, premierul Victor Ponta a precizat că finanţarea din partea BERD este o garanţie că acest proiect este fezabil şi este considerat de succes. ‘Este un proiect semnificativ de care vorbim de 10 ani, cred că a durat mult prea mult. Ne-am propus multe lucruri de peste 10 ani şi am făcut puţine’, a spus premierul. El a adăugat că energia pe cărbune are un viitor şi a precizat că ţara

”Cu două miliarde de euro am putea să modernizăm tot ceea ce înseamnă centrale termice în România” – Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie noastră trebuie să-şi păstreze avantajul unui mix de energie din surse hidro-cărbune-nuclear-vânt, astfel încât să nu depindem doar de vânt sau de precipitaţii. De asemenea, directorul BERD, James Hyslop, a arătat că investiţia de la Turceni va transforma centrala într-una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. investiţii în Valea Jiului Pe de altă parte, celălalt mare producător de energie din ţară care utilizează cărbunele, Complexul Energetic Hunedoara (CEH), are

planuri de investiţii de 295 de milioane de euro. Investiţiile în diverse sectoare ale economiei au reprezentat principala caracteristică a anului care se încheie în judeţul Hunedoara, principalii beneficiari fiind termocentralele şi minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), unde au fost licitate proiecte pentru lucrări de mediu şi retehnologizare în valoare de aproape 295 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de prefectul Sorin Vasilescu. Referindu-se la CEH, prefectul a arătat că la termocentrala Paroşeni au început investiţii în valoare de 65 de milioane de euro, în instalaţii de desulfurare şi depozitare a zgurii. ‘Fără această investiţie de mediu în instalaţia de desulfurare şi în instalaţia de transport şi depozitare a zgurei, eram în imposibilitatea de a mai menţine în funcţiune termocentrala Paroşeni’, a spus prefectul judeţului Hunedoara. El a menţionat că investiţiile în cadrul CEH vor continua şi la termocentrala Mintia, unde vor fi efectuate lucrări de 230 de milioane de euro la instalaţiile de desulfurare de la grupurile energetice 3 şi 4 şi la modernizarea grupului 4. Sumele sunt asigurate în baza unui credit comercial, prefectul apreciind că în prima parte a anului viitor investiţia va putea începe. Prefectul judeţului Hunedoara a mai spus că şi minele de cărbune din Valea Jiului, ce aparţin de CEH, vor beneficia de fonduri de investiţii în valoare de 60 de milioane de euro. ajutoare de stat pentru huilă Totodată, Departamentul pentru Energie va aloca în acest an un ajutor de stat de 173,9 milioane de lei

27


28

„Intenţia noastră este preluăm, prin achiziţii, capacităţi hidro, prin care să ne realizăm vârfurile de sarcină” – Laurenţiu Ciurel, directorul CEO

pentru închiderea a trei mine de huilă din Valea Jiului, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. Cele trei mine incluse în programul de închidere mine 2011 - 2018 sunt Petrila, Paroşeni şi Uricani. Ajutorul de stat este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei Departamentul pentru Energie. Pentru acoperirea pierderilor aferente producţiei curente se vor aloca 122,4 milioane de lei. Acest lucru înseamnă diferenţa dintre preţul huilei şi costurile ridicate de producţie. Restul sumei de 51,5 milioane de lei reprezintă ajutor de stat pentru acoperirea costurilor excepţionale, astfel: 9,5 milioane de lei pentru plăţi compensatorii, 9,8 milioane de lei facilităţi pentru pensionari, 4,1 milioane de lei pentru programe de reconversie profesională, iar 28 milioane de lei pentru lucrări de închideri mine. “Având în vedere prevederile Deciziei CE nr. 787/2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, în urma analizei situaţiei tehnicoeconomice a minelor din cadrul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani s-a stabilit că exploatările miniere Petrila, Paroşeni şi Uricani vor fi închise în perioada 2011 - 2018.

Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaţiei europene, CNH Petroşani a întocmit Planul de închidere şi documentaţia de finanţare a costurilor de închidere pentru cele trei exploatări miniere. Aceste documentaţii au făcut obiectul notificării transmise la Comisia Uniunii Europene’, se arată în nota de fundamentare. Subvenţii pentru acoperirea costurilor În data de 22 februarie 2012, Comisia Europeană a autorizat România să acorde din fondurile publice un ajutor de 1,169 miliarde de lei, respectiv aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii celor trei mine de cărbune necompetitive. “Ministerul Economiei Departamentul pentru Energie monitorizează nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preţul cărbunelui livrat de unităţile producătoare de cărbune care beneficiază de ajutor să nu fie mai mic decât preţurile cărbunelui de o calitate similară provenit din terţe ţări’, se mai arată în nota explicativă.


Scan with your mobile and visit our site

➤

www.energyworld.ro

Daily News for Energy and Environment

Trim Publications SRL // Print & Online Media www.trimpublications.com


Eficienţa energetică De Ada Gavrilescu

09 30

între obligaţii şi potenţial economic La nivelul Uniunii europene, aproximativ 40% din totalul consumului de energie este reprezentat de consumul aferent clădirilor. pornind de la aceste date, reducerea consumului de energie, aplicarea unor măsuri de creştere a performanţei energetice a clădirilor, orientarea politicilor şi măsurilor către „clădiri cu consum de energie aproape zero” reprezintă tendinţe la care statele Uniunii europene trebuie să se alinieze deopotrivă pentru reducerea dependenţei energetice şi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest context, România prezintă avantajul unui consum mai mic faţă de media europeană, dar şi marele dezavantaj al unei ponderi foarte reduse de clădiri eficiente din punct de vedere energetic. Progresele pe care trebuie să le înregistreze statul român din acest punct de vedere înseamnă, pe de o parte, alinierea la standardele impuse la nivelul Uniunii Europene, dar, în acelaşi timp, şi avantaje economice care echivalează, pe termen mediu şi lung, cu creşterea cu până la şase procente a Produsului Intern Brut. numai 6% din clădirile rezidenţiale sunt eficiente energetic În condiţiile unei ponderi de până în zece procente a clădirilor care îndeplinesc standardele de eficienţă energetică, potenţialul economiilor pe care le-ar putea realiza România prin aplicarea măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor este unul mai mult decât promiţător. Astfel, estimările realizate de specialiştii Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE) arată că România ar putea

economisi până la 7 miliarde de euro, prin aplicarea standardelor de eficienţă energetică. Potrivit datelor ARPEE, România consumă de 2,5 ori mai mult energie pe unitatea de Produs Intern Brut (PIB) faţă de media Uniunii Europene şi ar putea economisi pe termen lung între 5 şi 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică. Acest nivel ar echivala cu o creştere de 4-6% a PIB, fără un consum suplimentar de energie. „Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată”, au precizat reprezentanţii ARPEE. În acelaşi timp, însă, consumul este de două ori mai mic, în România, faţă de media de la nivel european. Cu toate că resursele ne plasează pe primele locuri între ţările Uniunii Europene la potenţialul de producţie a energiei, consumul românilor este de două ori mai redus decât media europeană, potrivit lui Aureliu Leca, director executiv în cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea


31


32

„Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată” – Asociaţia Română pentru Promovarea Eficienţei Energetice

„Am introdus în curriculumul obligatoriu al copiilor câteva elemente noi care să încerce să îi aducă mai aproape de viaţă, explicaţii despre cât de importantă este eficienţa energetică, spuse în limbajul copiilor” - Mihnea Costoiu, ministru delegat în cadrul ministerului Educaţiei

Eficienţei Energetice. Cu toate acestea, costurile ridicate ale facturilor plătite de români constituie una dintre problemele majore care trebuie rezolvate pe piaţa consumului de energie din România. Cauza principală a acestor costuri o reprezintă risipa de energie şi, implicit, clădirile ineficiente din punctul de vedere al performanţei energetice, susţin specialiştii din domeniu. „Pierderile au loc, printre altele, din cauza clădirilor ineficiente energetic şi din cauza sistemelor de termoficare”, a precizat directorul executiv ARPEE. Potrivit specialiştilor, un semnal de alarmă ar trebui să-l ridice chiar cifrele, care arată că numai 6 procente din totalul clădirilor din sectorul rezindenţial din România sunt eficiente din punct de vedere energetic. Comisia europeană: rezolvaţi rapid problema eficienţei energetice a clădirilor din bucureşti Reprezentanţii Comisiei Europene au constatat că, la nivelul Bucureştiului, majoritatea clădirilor consumă de până la opt ori mai multă energie decât cele din vechile oraşe europene. Această problemă a fost expusă la sfârşitul anului trecut, cu ocazia vizitei oficiale în România a comisarului european pentru combaterea schimbărilor climatice, Connie Hedegaard. La întâlnirea cu ministrul român al Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, oficialul european şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia clădirilor din Capitală şi a cerut rezolvarea cu rapiditate a acestei probleme. “Eficienţa energetică a clădirilor din Bucureşti este o problemă pe care trebuie s-o aveţi în vedere şi să o rezolvaţi cât mai repede

posibil. Conceptul la nivelul Comisiei Europene este ca până în anul 2030 să adoptăm măsuri de îmbunătăţire evidentă a mediului. Asta nu pentru că nu am avea altă treabă de făcut sau pentru că nu considerăm importantă creşterea economică, însă rezolvarea problemelor de mediu este o componentă a progresului economic la fel de importantă ca şi crearea locurilor de muncă. De altfel, colaborarea cu România, cu ministrul de resort, o consider foarte bună şi sper să evoluăm împreună”, a spus Connie Hedegaard. procedură de infringement pentru netranspunerea reglementărilor europene în legislaţia naţională Aproximativ în aceeaşi perioadă cu vizita oficialului european la Bucureşti, executivul de la Bruxelles atrăgea atenţia şi asupra întârzierilor înregistrate de autorităţile de la Bucureşti cu privire la transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor europene în materie de performanţă a clădirilor. Astfel, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva României pentru că autorităţile de la Bucureşti nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea Directivei 2010/31/ EU referitoare la eficienţa energetică a clădirilor, al cărei termen-limită de transpunere era data de 9 iulie 2012. Potrivit Directivei 2010/31/EU, statele membre UE trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor. Totodată, conform aceluiaşi document, realizarea unor inspecţii periodice a sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat este obligatorie.


33

De asemenea, Directiva solicită statelor membre să se asigure că, începând cu anul 2021, toate clădirile noi vor fi „clădiri cu consum de energie aproape zero”. Un alt risc de infringement îl constituie şi întârzierile înregistrate în procesul de transpunere a Directivei 27/2012 cu privire la eficienţa energetică, al cărei prim termen de transpunere a unor prevederi, respectiv 5 decembrie 2013, nu a fost respectat. Directiva obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite, deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală, se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. De asemenea, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, fiecare ţară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali. Potrivit specialiştilor, transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei Europene privind eficienţa energetică va avea un impact real asupra tuturor consumatorilor români, iar pe termen mediu acestea se vor traduce inclusiv în costuri mai mici pentru facturile la întreţinere. Reducerea facturilor la energie şi

întreţinere, încurajarea controlului consumului individual, facturi detaliate, consiliere în materie energetică, noi locuri de muncă sunt principalele schimbări pe termen scurt şi mediu anticipate de către furnizorii de servicii energetice, ca urmare a transpunerii Directivei Europene privind eficienţa energetică în legislaţia naţională. Directiva prevede ca statele membre să stabilească o strategie pe termen lung pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea stocului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice, cât şi private, existente la nivel naţional. Având în vedere costurile ridicate pentru încălzirea termică a locuinţelor, reabilitarea termică sau îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor are un impact pozitiv asupra facturilor la utilităţi ale consumatorilor şi contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora. Investiţiile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice vor conduce, pe termen scurt şi mediu, la reducerea facturilor la energie, sunt de părere specialiştii din domeniu. lacunele legislative şi lipsa programelor educaţionale, principalele probleme Necesitatea unor reglementări clare pentru abordarea acestei problematici

este subliniată chiar de autorităţi. Potrivit vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, România înregistrează lipsuri în materie de legislaţie, strategie dar şi mecanisme de finanţare. „Ţări din Occident, ca Franţa şi Germania, au creat un sistem de educaţie bazat pe economie de energie şi de eficienţă energetică şi au ajutat uşor, uşor la conturarea unei culturi şi mentalităţi naţionale”, este de părere Emil Calotă. Totodată, acesta afirmă că, pe de altă parte, în România nu avem nici cultura economisirii energiei. Copiii vor învăţa, începând din acest an, să economisească şi să consume eficient. Ministrul delegat în cadrul ministerului educaţiei, Mihnea Costoiu, spune că, deşi criticate, materii precum Educaţia financiară, Filozofia pentru copii şi Educaţia pentru societate sunt utile. „Am introdus în curriculumul obligatoriu al copiilor câteva elemente noi care să încerce să îi aducă mai aproape de viaţă, explicaţii despre cât de importantă este eficienţa energetică, spuse în limbajul copiilor”, a mai declarat Mihnea Costoiu.


YELLOW PAGES

10 34

01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.

ASOCIAţII AUTORITăţI CONSULTANţI ELECTRICITATE - echipamente ELECTRICITATE - producători ENERGIE REGENERABILă PETROL șI GAZE - echipamente și servicii PETROL șI GAZE - producator și distribuitori


01. Asociaţii

ROmANIAN PhOTOvOLTAIC INdUSTRy ASSOCIATION (RPIA) Bucharest Corporate Center (BCC) 58-60 Gheorghe Polizu Street Floor 13, Sector 1 RO – 011062 Bucureşti Telefon: +40 72 002 8462 E-mail: magda.ion@rpia.ro Url: www.rpia.ro ROmANIA GREEN BUILdING COUNCIL Str. Ialomicioarei, nr. 21 Bucuresti, sector 1 Telefon: +40 21 222 0011 Fax: +40 21 223 1201 E-mail: info@rogbc.org Url: http://www.rogbc.org/ AFEER - AsocIAtIΑ FURNIZoRILoR DE ENERGIE ELECTRICITA dIN ROmANIA Str. Tudor Stefan nr. 7-9, et.1, ap 2 011655 Bucureşti, sector 1 E-mail: office@afeer.ro Url: www.afeer.ro AsocIAțIA RomâNă pENtRU ENERGIE EoLIANă Str. C.A. Rosetti nr. 17, etaj 2, Birou 216, sector 2, Bucureşti E-mail: contact@rewa.ro Url: www.rwea.ro AcUE (AsocIAțIA compANIILoR DE UtILItățI dIN ENERGIE) Sos. Nordului, nr. 54B, parter, ap.2, Sector 1, 014104 Bucureşti Telefon: +40-21 230 3265 Fax: +40 21 230 0689 E-mail: office@acue.ro Url: www.acue.ro APER (ROmANIAN ENERGy POLICy ASSOCIATION) Calea 13 Septembrie, nr.13, 050711 Bucureşti Telefon: +40 21 318 2450 Fax: +40 21 318 2447 E-mail: aper.ro@gmail.com Url: www.aper.ro AsocIAţIA AUDItoRILoR ENERGEtIcI pENtRU cLăDIRI - AAEc Str. Tudor Arghezi nr. 21, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 31 805 7221 Fax: +40 21 316 5964 E-mail: presedinte@aaec.ro Url: www.aaec.ro AsocIAţIA pRIspA Str. Academiei, nr. 18-20, Sector 1, Bucureşti 058789 Telefon: +40 74 002 8138 E-mail: alexandra.petraru@prispa.org Url: prispa.org ApmcR - AsocIAţIA pRoDUcătoRILoR DE mAtERIALE DE coNstRUcţII DIN RomANIA Str. Ing. Vasile Cristescu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 321 3232 Fax: +40 21 321 1236 E-mail: office@apmcr.org, Url: www.apmcr.org

AsocIAţIA pAtRoNALă sURsE NoI DE ENERGIE - SUNE Splaiul Unirii, nr. 313, corp M, etaj 3, D5, camera 3 sector 3, Bucureşti E-mail: secretariat@sune.ro Url: www.sune.ro AsocIAţIA RomâNă pENtRU mICROhIdROENERGIE ARmhE / ROShA Calea Dorobanţilor 103-105, Etaj 5, Camera 518, Sector 1, Bucureşti E-mail: office@rosha.ro Url: www.rosha.ro AsocIAţIA pAtRoNALă A FoREstIERILoR DIN RomâNIA - AsFoR Şos. Pipera nr. 46F, 020112, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 232 1072 E-mail: asfor@rdsmail.ro Url: www.asociatiaforestierilor.ro AsocIAţIA RomâNă A ELEctRIcIENILoR – AREL Şos. Olteniţei nr. 225A, Bucureşti Telefon: +40 72 288 7560 E-mail: secretariat.arel@gmail.com Url: www.arel.ro ROSENC - ROmANIAN SUSTAINABLE ENERGy CLUSTER (CLUSTERUL dE ENERGII SUSTENABILE dIN ROmANIA) Bld. Republicii nr. 9, camera 01, 300159 Timisoara Telefon: +40 74 505 5558 E-mail: contact@rosenc.ro, Url: rosenc.ro CENTRUL ROmAN AL ENERGIEI Str. Hristo Botev 16-18, CP 030236, Bucureşti Telefon: +40 21 3035 741, Fax: +40 21 3035 630 Mobil: +40 744 574 631 E-mail: office@crenerg.org, Url: www.crenerg.org CNR-CmE Bld Lacul Tei, nr. 1-3, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 457 4550, int. 1022 Fax: +40 21 211 4157 E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro, Url: www.cnr-cme.ro AREN ASOCIATIA ROmANA “ENERGIA NUCLEARA” RAAN-SITON, Bucureşti-Magurele Telefon: +40 21 457 4550 Fax: +40 21 457 4431 E-mail: nitai@router.citon.ro, Url: www.aren.ro COGEN Calea lui Traian, nr. 151, Jud Valcea Telefon: +40 25 073 6730 Fax: +40 25 073 6717 E-mail:office@cogen.ro, Url: www.cogen.ro ASOCIATIA ROmANA dE ENERGIE ALTERNATIvA Str. Elev Stefanescu Stefan, nr. 49, bl. 422A, Sc. A, etaj 8,ap. 50, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 73 331 8685, Fax: +40 73 331 8685 E-mail: office@energyarea.eu Url: www.energyarea.ro FEdERATIA ASOCIATIILOR dE PROPRIETARI dIN ROmANIA - FAPR Str. Sfintii Apostoli nr. 44, Sector 5, Bucureşti Telefon: +40 21 315 5469 E-mail: office@fapr.ro, Url: www.fapr.ro INstItUtUL NAțIoNAL RomâN pENtRU stUDIUL AmENAjăRII șI FoLosIRII sURsELoR dE ENERGIE Str. Vasile Lascar, nr. 5-7, etaj 2, of. p. 37 020491 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 24 155 5144 E-mail: secretariat@ire.ro, Url: www.ire.ro ASOCIATIA EOLIANA ROmANA Str. Mircea cel Batran, nr. 43, etaj 1, Cod 900658 Judetul Constanta Telefon: +40 24 155 5144 Fax: +40 24 155 5145 E-mail: aero@asociatiaeoliana.ro Url: www.asociatiaeoliana.ro

02. Autorităţi

AGENțIA NAțIoNALă pENtRU REsURsE mINERALE - NAmR Str. Mendeleev, nr. 36-38, sector 1, 010366 București Url: www.namr.ro AGENțIA pENtRU pRotEcțIA mEDIULUI coNstANțA - Apm coNstANțA Str. Unirii, nr. 23, Constanța Telefon: +40 24 154 6596 / 24 154 6696 E-mail: office@apmct.anpm.ro, Url: apmct.anpm.ro cAmERA DE comERț coNstANțA Bd. Alex. Lăpușneanu, nr. 185A, 900457 Constanța Telefon: +40 24 161 9854, Fax: +40 24 161 9454 E-mail: office@ccina.ro, Url: www.ccina.ro pRImăRIA coRbU Str. Principală, nr. 38, comuna Corbu, jud. Constanța Telefon: +40 24 176 5100 / 24 176 5105 E-mail: secretariat@primariacorbu.ro Url: www.primariacorbu.ro mINIstERUL EcoNomIEI, comERțULUI șI mEdIULUI dE AFACERI Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, 010096 București Telefon: +40 21 202 5426 E-mail: dezbateri_publice@minind.ro Url: www.minind.ro mINIstERUL FINANțELoR pUbLIcE Str. Apolodor, nr. 17, sector 5, București Telefon: +40 21 319 9735 E-mail: presa.mfp@mfinante.gov.ro Url: www.mfinante.ro mINIstERUL DEZvoLtăRII REGIoNALE Str. Apolodor, nr 17, Latura Nord, sector 5, București Telefon: +40 37 211 1499 E-mail: presa@mdrt.ro, Url: www.mdpl.ro INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION -IFC Str. Vasile Lascăr, nr. 31, clădirea UTI, etaj 6, sector 2, București Url: www1.ifc.org FoNDUL moNEtAR INtERNAțIoNAL -FmI Str. Halelor nr. 7, etaj 2, (Piata Unirii), Sector 3 București 030118 Telefon: +40 31.805 7040 / +40 21 311 5833 Fax: +40 21 318 1410 Url: www.fmi.ro coNsILIUL INvEstItoRILoR stRăINI - FIc Union International Center, Str. Ion Campineanu, nr. 11, etaj 3, sector 1, București E-mail: office@fic.ro Pm OFFICE - BIROUL PRImULUI mINISTRU Piata Victoriei nr. 1, sector 1, București coNsILIUL coNcURENțEI Piata Presei Libere, nr. 1, corp D1, sector 1, București E-mail: presa@consiliulconcurentei.ro Url: www. consiliulconcurentei.ro ANRE Str. Constantin Nacu nr. 3, Sector 2, 020995 București E-mail: anre@anre.ro, Url: www.anre.ro

35


03. Consultanţi

ACCENTURE Preciziei Bd, nr. 24, Westgate Office Park, clădirea H1, etaj 1, sector 6, 062204 Bucureşti Telefon: +40 37 228 6000 Url: www.accenture.com GRAyLING PR Str. Maltopol, nr. 9, Bucureşti Telefon: +40 21 335 5570, Fax: +40 21 335 5547 E-mail: ana.dodea@grayling.com Url: www.grayling.com hORvATh & PARTNERS ROmANIA Str. Cretei Nr.12, 014154 Bucureşti Telefon: +40 31 620 1888 Fax: +40 31 620 1889 Url: www.horvath-partners.com

36

ImA PARTNERS Str. General Constantin Budisteanu, nr. 16B Telefon: +40 31 425 1935 E-mail: office@imapartners.ro ISPE S.A. Bd Lacul Tei nr. 1-3 sector 2, 020371 Bucuresti Tel.: +4021 210 23 95, +4021 206 14 01 E-mail: office@ispe.ro Url: www.ispe.ro PREmIUm PR Bld. Eroilor Sanitari, nr. 23, sector 5 Bucureşti 050471 Telefon: +40 21 411 0152 Fsax: +40 21 411 0162 E-mail: office@premiumpr.ro Url: www.premiumpr.ro ROLANd BERGER STRATEGy CONSULTANTS Str. Dr. Burghelea nr. 5, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 306 0500 Fax: +40 21 306 0510 Url: rolandberger.ro TPA-hORwATh Str. Grigore Cobalcescu, nr. 46, parter Sector 1, Bucureşti Telefon: +40 21 310 0669 Fax: +40 21 310 0668 E-mail: info@tpa-horwath.ro Url: www.tpa-horwarth.ro

04. Electricitate - echipamente

ABB S.R.L. Calea Floreasca, nr. 169A, Floreasca Business Park, clădirea A1, etaj 5, Bucureşti, sector 1 Telefon: +40 21 310 4383 Url: abb.com.ro ALSTOm INFRASTRUCTURE ROmANIA S.R.L. Bld Dimitrie Cantemir, nr. 1 clădirea Sitraco Center, bl. B2, etaj 3 040231 Bucureşti, Sector 4 Telefon: +40 21 223 4209 Fax: +40 21 223 4207

ALT UNIvERS COmPANy 2002 S.A. Bld Al. I. Cuza, nr. 81, 011053 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 223 4209 Fax: +40 21 223 4207 ELECTROmONTAJ S.A. Str. Candiano Popescu, nr. 1 Bucureşti, sector 4 Telefon: +40 21 336 7593 Fax: +40 21 336 7592 EmERSON SRL Str. Emerson, nr. 4, Cluj-Napoca, CLUJ Telefon: +40 36 473 1000 Fax: +40 36 473 1399 Url: www.emerson.ro EmERSON PROCESS mANAGEmENT ROmANIA SRL Str. Gara Herastrau, nr. 2-4, etaj 5, sector 2 020334 Bucureşti Telefon: +40 21 206 2500 E-mail: info.ro@emerson.com Url: www2.emersonprocess.com ENERGOBIT S.R.L. Str. Taietura Turcului, nr. 47/11 clădirea Parcul Industrial Petarom 400221 Cluj-Napoca, CLUJ Telefon: +40 26 420 7500/01 Fax: +40 26 420 7555 ENERGOmONTAJ S.A. Calea Dorobanţilor, nr. 103-105, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 318 9309 Fax: +40 21 318 9302 E-mail: saem@saem.ro, Url: www.saem.ro HIDRocoNstRUcţIA s.A. Calea Dorobanţilor, nr. 103-105, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 208 1400 Fax: +40 21 208 1401 E-mail: office@hidroconstructia.com Url: www.hidroconstructia.com

05. Electricitate - producători CEZ Bd Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, 013813 București, Sector 1 Telefon: +40 25 1929 Fax: +40 21 269 2566 E-mail: office@cez.ro, Url: www.cez.ro

CEZ dISTRIBUTIE S.A. Str. Brestei, nr. 2, etaj 4, Craiova, DOLJ Telefon: +40 25 121 5002 Fax: +40 25 121 5004 E-mail: office@cez.ro, Url: www.cez.ro COmPLEXUL ENERGETIC ROvINARI S.A. Str. Energeticianului, nr. 25 215400 Rovinari, GORJ Telefon: +40 25 337 2556 Fax: +40 25 337 1590 E-mail: scer@termorov.ro, Url: www.cerovinari.ro COmPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. Str. Uzinei, nr. 1, 217520 Turceni, GORJ Telefon: +40 25 333 5045 Fax: +40 25 333 5015 E-mail: office@eturceni.ro, Url: www.eturceni.ro E.ON ROmANIA Piaţa Presei Libere, nr. 3-5, City Gate South Tower etaj 8, 013702 Bucureşti Telefon: +40 21 203 1757 E-mail: george.solomon@eon-romania.ro Url: eon-gaz-romania.ro ELECTRICA Str. Grigore Alexandrescu, nr. 9 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 208 5999 Fax: +40 21 208 5998 E-mail: office.muntenianord@mnd.com Url: www.electrica.ro

ENEL Şos. Giurgiului, nr. 127, București Telefon: +40 21 9291 Fax: +40 37 287 3726 Url: www.enel.ro hIdROELECTRICA S.A. Str. Constantin Nacu, nr. 3 020995 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 21 303 2500 Fax: +40 21 311 1174 E-mail: secretariat.general@hidroelectrica.ro Url: www.hidroelectrica.ro SOCIETATEA NATIONALA NUCLEARELECTRICA S.A. Str. Polona, nr.65, Sector 1, Bucuresti 010494 Telefon: +40 21 203 8200 E-mail: office@nuclearelectrica.ro Url: www.nuclearelectrica.ro TRANSELECTRICA Str. Olteni, nr. 2-4, sector 3, 030786 Bucuresti Telefon: +40 21 303 5617 Fax: +40 21 303 5670 E-mail: office@transelectrica.ro Url: www.transelectrica.ro

06. Energie regenerabilă ENEL GREEN POwER ROmANIA Str. Buzeşti, nr. 62-64, Bucureşti Url: enelgreenpower.com

ESPE ENERGIA S.R.L. Str. DN 6, Km 551, nr. 6, Ap. 1, Ghiroda, TIMIŞ Telefon: +40 25 624 6066 / 7 Fax: +40 25 620 5519 E-mail: espe@espe.it, Url: www.espegroup.com IBERdROLA RENEwABLES ROmANIA SRL Str. Polona, nr. 95-99, 010507 Bucureşti Url: www.iberdrola.es mONSSON GROUP Str. B-dul Mamaia, nr. 158, 900534 Constanţa Telefon: +40 24 155 0353 Fax: +40 24 155 0323 Url: www.monsson.eu RENOvATIO TRAdING S.R.L. Bd Primaverii, nr. 55, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 318 2010/11/12 Fax: +40 21 213 1820 E-mail: office@renovatiotrading.ro Url: www renovatiotrading.ro

vESTAS S-Park Business Center, Str. Tipografilor, nr. 11-15 clădirea B3, etaj 3, 013714 Bucureşti Telefon: +45 97 30 0000 E-mail: vestas-romania@vestas.com Url: www.vestas.com


07. Petrol și gaze - echipamente și servicii

08. Petrol și gaze - producator și distribuitori

CAmERON ROmANIA S.R.L. Str. B.P. Haşdeu, nr. 1 Câmpina, Prahova Telefon: +40 24 430 6600 Fax: +40 24 433 6553

EXONN mOBIL Calea Floreasca, nr. 169A, clădirea A, etaj 4 Sector 1, București Telefon/Fax: +40 31 860 2345

ChEvRON ROmANIA S.R.L. Str. Gheorghe Moceanu, nr. 9 011924 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 599 6100 Fax: +40 21 599 6148

GAS PLUS V.Le E. Forlanini 17, 20134 Milano Telefon: +39 27 000 9499 Fax: +39 27 109 4309 E-mail: info@gasplus.it

COmELF S.A. Str. Industriei, nr. 4, 420063 Bistriţa, Bistriţa-Nasaud Telefon: +40 26 323 4462 Fax: +40 26 323 8092

GdF SUEZ Bd Mărăşeşti, nr. 4-6, Bucureşti, Sector 4 Telefon: +40 21 301 2217 Fax: +40 21 301 2008 E-mail: contact@gdfsuez.ro

dAFORA S.A. Piaţa Regele Ferdinand I, nr. 15 551002 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 984 4507 Fax: +40 26 984 1726

GRUP SERvICII PETROLIERE Constanţa Port, Berth 34, 900900 Constanţa Telefon: +40 24 155 5255 Fax: +40 24 155 5257 E-mail: office@gspoffshore.com

INSPET S.A. Str. Democratiei, nr. 15, 100558 Ploieşti, Prahova Telefon: +40 24 440 6500 Fax: +40 24 451 2167 E-mail: inspet@inspet-ploiesti.ro

LUkOIL Str. Elena Văcărescu, nr. 6, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 227 2106 Fax: +40 21 232 8264 E-mail: office@romania.lukoil.com

OIL TERmINAL S.A. Str. Caraiman, nr. 2, Constanţa Telefon: +40 24 170 2600 Fax: +40 24 169 4833 E-mail: office@oil-terminal.com

mELROSE RESOURCES Exchange Tower, 19 Canning Str., Edinburgh EH3 8EG Telefon: +44 13 1221 3360 Fax: +44 13 1221 3361 E-mail: info@melroseresources.com Url: www.sterling-resources.com

ARmAX GAZ S.A. Str. Aurel Vlaicu, nr. 35A, Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 984 5864 Fax: +40 26 984 5956 E-mail: office@armaxgaz.ro, Url: www.armaxgaz.ro

SIEmENS S.R.L. Str. Preciziei, nr. 24 clădirea Complex West Gate Park, Corp H3 062204 Bucureşti, Sector 6 Telefon: +40 21 629 6400 Fax: +40 21 629 6412 E-mail: siemens.ro@siemens.com

E.oN GAZ DIstRIbUţIE s.A. Piaţa Trandafirilor, nr. 21, 540049 Târgu Mureş Telefon: +40 36 540 3300 Fax: +40-26 526 0418 E-mail: office.egd@eon-romania.ro

mIdIA RESOURCES Str. Andrei Mureșanu, nr. 11-13, sector 1, București Telefon: +40 21 231 3256 Fax: +40 21 231 3312 E-mail: info@sterling-resources.com Url: www.sterling-resources.com

TOTALGAZ INdUSTRIE S.R.L. Str. Pacurari, nr. 128, 700546 Iaşi Telefon: +40 23 221 6491 Fax: +40 23 221 5983 E-mail: office@totalgaz.ro

mOL Bd Daniel Danielopolu, nr. 4-6, etaj 2 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 26 440 7600 E-mail: pr@molromania.ro

UPET S.A. Str. Arsenalului, nr. 14, Târgovişte, DÂMBOVIŢA Telefon: +40 24 561 4660 Fax: +40 24 561 4660

Omv PETROm GAS S.R.L. Str. Coralilor, nr. 22, clădirea INFINITY, Ap. 200 013329 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 21 406 0999 Fax: +40 21 406 0421 E-mail: petromgas@petromgas.com

UPETROm 1 mAI S.A. Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 1 Ploieşti, Prahova Telefon: +40 24 450 1501 Fax: +40 24 450 1503 E-mail: office@upetrom1mai.com

Omv ROmANIA Str. Coralilor, nr. 22, 013329 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 406 0370 Fax: +40 21 406 6145

OSCAR dOwNSTREAm S.R.L. Splaiul Independentei, nr. 319 clădirea Sema Parc, etaj 5 060044 Bucureşti, Sector 6 Telefon: +40-21 318 2622 Fax: +40 21 318 2625 E-mail: office@oscars.ro PETRO vENTURES #266-A road #10 Jubilee Hill Hyderbad 500003 A.P. India Telefon: +91 40 2360 8682 Fax: +91 40 2360 8700 E-mail: marketing@agrpetro.com PETROm Str. Coralilor, nr. 22, 013329 Bucureşti, sector 1 Telefon: +40 21 203 5100 Fax: +40 21 203 5105 E-mail: clientiGPL@petrom.com PETROmAR Port Constanţa, Dana 34 Constanţa 900900 Telefon: +40 24 158 3031 Fax: +40 24 158 5420 PETROTEL - LUkOIL S.A. Str. Mihai Bravu, nr. 235 Ploieşti, Prahova Telefon: +40 21 227 2106 Fax: +40 21 232 8264 E-mail: office@romania.lukoil.com ROmGAZ Piaţa Constantin Motaş, nr. 4 551130 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 921 1020 Fax: +40 26 984 6901 E-mail: secretariat@romgaz.ro ROmPETROL Piaţa Presei Libere, nr. 3-5 clădirea City Gate Northern Tower, etaj 2 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 303 0800 Fax: +40 21 312 2490 E-mail: office@rompetrol.com ROmPETROL dOwNSTREAm S.R.L Piaţa Presei Libere, nr. 3-5 clădirea City Gate Northern Tower, etaj 2 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 206 7500 Fax: +40 21 206 7580 ROmPETROL RAFINARE S.A. Bd Navodari, nr. 215, 905700 Năvodari, Constanţa Telefon: +40 24 150 6000 Fax: +40 24 150 6930 E-mail: office.rafinare@rompetrol.com TRANSGAZ Piaţa C. I. Motaş, nr. 1, 551130 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 26 980 3333 Fax: +40 26 983 9029 E-mail: cabinet@transgaz.ro

37


Energyworld 11 rom