Page 1


Scan with your mobile and visit our site

➤

www.energyonline.ro

Daily News for Energy and Environment

Trim Publications SRL // Print & Online Media www.trimpublications.com


2

PAGINI AURII

APĂ CURATĂ PENTRU FIECARE CONTINENT

ENERGIA GEOTERMALĂ ÎNTRE POTENȚIAL ȘI REALITATE

ECOLOGIE CU(LA) ORICE PREȚ

HIDROELECTRICA - ,,CALUL TROIAN” AL PIEȚEI DE CAPITAL

RITM ACCELERAT PENTRU ENERGIA EOLIANĂ ROMANEASCĂ

SUBDEZVOLTAREA ENERGETICĂ

EFICIENȚA ENERGETICĂ ȘI ENERGIE REGENERABILĂ

MAREA NEAGRA CONTINUĂ SĂ FACĂ PROGRESE CONSTANT

EUROPA - ÎNTRE MONOPOLUL RUSESC ȘI ALTERNATIVE INCERTE

NOUTĂȚI

EDITORIAL: ECOLOGIE VS ECONOMIE?

Cuprins

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12


Editorial

De Apostolos Komnos, publisher

01

EcologiE vs. EconomiE?

România, iunie 2012. Gazele de șist, alături de rezervele de gaze naturale din Marea Neagră, ar putea asigura, cel puțin pentru o perioadă, multdorita independență a României față de importurile din Rusia, au afirmat specialiștii prezenți la Forumul Energetic Regional pentru Europa Centrală și de Est, FOREN 2012. Guvernul de la București susține că va reanaliza problema exploatării gazelor de șist, însă de-abia la sfârșitul anului, după alegerile parlamentare. Motivul : presiunile lobby-urilor ecologiste care insistă asupra pericolului, real și/sau potențial, implicat de exploatările de acest gen. Franța, iunie 2012. Participanții la o conferință internațională pe teme de energie organizată la Deauville au atras atentia că dezvoltarea exploatărilor de gaz de șist pe scară mare în Statele Unite a dus la scăderea spectaculoasă a prețului gazelor pe piața americană și ca acest lucru favorizează, evident, relansarea economiei de peste Ocean. Franța are și ea mare nevoie de relansare la costuri mici, însă guvernul de la Paris, venit la putere și cu ajutorul ecologiștilor, nu îndrăznește încă să adopte o decizie clară în controversele pe tema fracționarii hidraulice a rocilor. Polonia, iunie 2012. Camera de Comerț a Poloniei (CCP) a atacat, într-un studiu, țintele de reducere a emisiilor de CO si CO2 fixate de Uniunea Europeana până în anul 2050. Studiul afirmă că, într-o țară profund dependentă de rezervele de carbune cum este Polonia, respectarea acestor ținte va avea drept rezultat creșterea cu 400% a prețului energiei electrice după 2020, scăderea cu 10% a PIB-ului până în 2030 și cheltuieli suplimentare de

22 miliarde de euro pe an după 2050. Secretarul general al CCP nu ezită chiar să acuze Bruxellesul că actionează « în stil comunist » pentru că este gata să sacrifice realitatea (economică) de dragul ideologiei (ecologiste). Germania, iulie 2012. Directorul general al Vattenfall Europe, al patrulea producător de electricitate din Germania, a estimat ca în 2020 prețul plătit de cetățenii germani pentru curentul electric va fi cu 30% mai mare decât în prezent deoarece particularii vor suporta prețul dezvoltării în ritm forțat a energiilor regenerabile. Vattenfall Europe mai afirmă că vrea să ceară Curții Constituționale de la Berlin ca guvernul să acorde despăgubiri companiilor afectate de întreruperea programului nuclear german anunțată de cancelarul Angela Merkel după dezastrul de la Fukushima. E.ON si RWE vor și ele să ceară despăgubiri de miliarde de euro din același motiv. Protecția mediului a devenit, oare, un lux pe care o Europă (încă) în criză nu și-l poate permite ? Au dreptate Statele Unite și China când pun pe primul plan dezvoltarea și resping țintele de poluare considerate prea ambițioase la nivel global ? Dacă este să ne uităm la cum evoluează în prezent economiile chineză și americană în comparație cu cea europeană, răspunsurile par evidente. Dacă este să ne imaginăm cum ar putea evolua economiile dacă s-ar aplica în mod consecvent tehnologiile non-poluante, răspunsurile devin mult mai nuanțate. Așteptând să vină vremurile în care ecologia va merge mână în mână cu economia, trăim încă în vremurile în care ecologia pare să fie opusă economiei. Și invers.

3


Noutăți

02 4

Nabucco intră la apă

O nouă unitate la Petrobrazi

Proteste poloneze

Nabucco Vest a fost selectată drept ruta central-europeană de livrare a gazului din zăcământul de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjan, se afirmă într-un comunicat al consorțiului Nabucco, citat de Hotnews. Daca proiectul va fi realizat, conducta de gaze va avea o lungime de 1.300 km, din care 470 kilometri pe teritoriul României. Propunerea Nabucco Vest, susținută de toți cei șase acționari, a fost prezentată de Nabucco Gas Pipeline International GmbH la data de 16 mai 2012. Proiectul are punctul de plecare în Bulgaria și urmeaza să primeasca gazul azer prin gazopductul TANAP (Turcia - Azerbaidjan). “Această decizie este un important punct de referință pentru proiectul Nabucco și un pas vital către decizia finală privind investiția. Nabucco oferă consumatorilor de gaze libertatea de a alege și va avea o contribuție semnificativă la securitatea aprovizionării din Europa”, a declarat Reinhard Mitschek, director Executiv al Nabucco Gas Pipeline International GmbH. Nabucco Vest este proiectată ca o conductă de gaze cu diametrul de 122 cm și o lungime de 1.300 km care va traversa Bulgaria, România, Ungaria și Austria, având o capacitate tehnică de pânâ la 23 milioane mc/an. Circa 470 kilometri vor fi pe teritoriul Romaniei. Conducta va avea stații de preluare în fiecare țară de tranzit și va respecta principiile pe care se bazează conceptul original Nabucco.

Petrom a pus în funcţiune unitatea modernizată de distilare a ţiţeiului de la rafinăria Petrobrazi, care a fost oprită în acest scop din luna mai timp de șase săptămâni, se afirmă intr-un comunicat postat pe site-ul companiei. Investiţia pentru modernizarea unităţii s-a ridicat la aproximativ 100 de milioane de euro. Operaţiunile de la Petrobrazi au fost reluate la sfarsitul lunii iunie . Neil Anthony Morgan, membru al directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de Rafinare şi Marketing, a declarat : „Rafinăriile din România produc benzină în exces faţă de cerere, pe când, în cazul motorinei, circa 30% din necesar provine din importuri. Noua unitate este foarte importantă în procesul de modernizare a rafinăriei, întrucât ne va permite să îmbunătăţim mixul de produse pentru a răspunde cererii de pe piaţă”. În paralel cu punerea în funcţiune a unităţii s-au desfăşurat o serie de alte proiecte de modernizare și mentenanţă. Proiectul de modernizare a unităţii de distilare a ţiţeiului fost iniţiat în 2009. Până în 2014 Petrom investește 600 de milioane euro la Petrobrazi in vederea creşterii eficienţei unităţii. Din acest buget au fost deja investite 400 milioane de euro. Principalul obiectiv în această etapă a modernizării este creşterea producţiei de motorină.

Camera de Comerț a Poloniei (CCP) a atacat într-un studiu țintele de reducere a emisiilor de CO2 fixate de UE până în anul 2050, afirmă site-ul EurActiv.com. Conform acestei surse, studiul ajunge la concluzia că respectarea acestor ținte ar avea drept rezultat creșterea cu 400% a prețului energiei electrice după 2020, scăderea cu 10% a PIBului țării până în 2030 și cheltuieli suplimentare de 22 miliarde de euro pe an după 2050. “Efectele ar fi catastrofale pentru economia și bugetul Poloniei”, a declarat Bolesław Jankowski, co-autor al strategiei energetice a guvernului de la Varsovia pentru perioada 19911995. Mai radical, Marek Kloczko, secretarul general al CCP, a acuzat UE că acționeaza în stil comunist, punând ideologia ecologistă mai presus de realitățile economice. Polonia, a cărei economie este profund dependentă de rezervele de cărbuni, a blocat în mai multe rânduri încercările Bruxelles-ului de ratificare a acordurilor care prevăd o reducere de 80 păna la 95% a nivelului emisiilor ce monoxid și dioxid. Concluziile studiului CCP au fost contestate de Krzysztof Berbeka, profesor de economie la Universitatea din Cracovia, care a afirmat că studiul trece sub tăcere faptul că implementarea tehnologiilor non-poluante ar crea 350.000 de noi locuri de muncă până în 2020.


Gazele naturale – resursa viitorului

Transporturi aeriene Energie Nucleară – – războiul continuă producătorii germani cer despăgubiri

Rezervele idenficate de gaze naturale la nivel global acoperă consumul mondial pe viitorii 200 de ani, afirmă cotidianul La Tribune citând concluziile unei conferințe pe teme energetice organizate la sfârșitul lunii iunie la Deauville (Franta). Pulicația prezintă și opinia specialiștilor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) care comunica faptul ca în viitorii cinci ani cererea de gaze naturale va crește cu 17% la nivel mondial. « Gazul natural este, în același timp, abundent, acceptabil și abordabil ca preț, deci beneficiază de rating triplu A », a declarat la rândul său Philippe Boucly, directorul general al GRTgaz, compania care gestionează întreaga rețea de distribuție a gazelor naturale din Franța, făcând aluzie la ratingurile țărilor europene. În 2011, conform experților prezenți la conferință, consumul de gaze naturale a crescut pe ansamblul economiei mondiale cu 2%, dar Uniunea Europeana a înregistrat o scădere de 11%, inclusiv din cauza crizei economice. Experții au mai atras atentia că dezvoltarea exploatărilor de gaz de șist pe scară mare în Statele Unite a dus la scăderea spectaculoasă a prețului gazelor pe piața americană, ceea ce favorizează modernizarea industriei peste Ocean, în vreme ce Europa este în continuare captiva controverselor pe tema fracționarii hidraulice a rocilor.

O soluție a divergențelor dintre UE, pe de o parte, și China și alte țări pe de altă parte, privind reducerea emisiilor poluante în transporturile aeriene este puțin probabilă înainte de octombrie 2013, afirmă site-ul EurActiv.com. Sursa citează înalți oficiali comunitari conform cărora Bruxelles-ul nu va renunța la aplicarea normelor ETS (Emission Trading System) intrate în vigoare în luna ianuarie. Administrația Federală de Aviație din SUA (FAA) sprijină țintele de poluare fixate de UE, precizează EurActiv. com, însă transportatorii aerieni din China și India au refuzat până în prezent să se supună acestor norme. De asemenea, industria aeronautica americană contestă ETS. Beijing-ul a amenințat chiar cu anularea unor contracte de cumpărare de avioane Airbus în cazul în care companiile sale vor fi sancționate pentru poluare în spațiul aerian european. Un proiect de acord global pentru reducerea poluării la avioane este în lucru în prezent la Organizația Aviației Civile Internationale (OACI) care reunește 191 de țări. Oficialii OACI afirmă că o formă finala nu va putea fi gata înainte de martie 2013, deci nu va putea fi discutată decât la reuniunea plenară a Organizației, programată pentru luna octombrie, anul viitor.

Directorul general al Vattenfall Europe, filiala companiei suedeze Vattenfall care este și al patrulea producător de electricitate din Germania, a estimat că în 2020 prețul plătit de cetățenii germani pentru curentul electric va fi cu 30% mai mare decât în prezent! Într-un interviu acordat cotidianului Fra¬nk¬furter All¬ge¬meine Zei-tung și publicat pe 3 iulie, Tuomo Hatakka a afirmat că particularii vor suporta astfel prețul dezvoltării în ritm forțat a energiilor regenerabile. După dezastrul de la Fukushima cancelarul german Angela Merkel, sub presiunea ecologiștilor, a decis să închidă toate centralele nucleare din țară până în 2022. Hatakka a declarat ca Vattenfall Europe nu se opune energiilor regenerabile, dar vrea să ceară Curții Constituționale de la Berlin ca guvernul să acorde despăgubiri companiilor afectate, deoarece decizia a afectat dreptul de proprietate al companiei fața de propriile centrale. Cereri asemanatoare au formulat și alți doi mari producători germani de electricitate, E.ON și RWE. Compania E.ON a estimat că prejudiciul pe care îl va suferi din cauza abandonării energiei nucleare se cifrează la 8 miliarde de euro.

5


6

Elanul energiilor regenerabile

Previziuni OPEC

Poluarea auto – Bruxelles-ul nu cedează

Primul raport pe termen scurt al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) pe tema energiilor din surse regenerabile anticipează o creștere de 40% a producției din asemenea surse până în anul 2017. Raportul, publicat pe 5 iulie și citat de publicația La Tribune, afirmă că între 2011 și 2017 producția de electricitate din surse regenerabile va crește la nivel mondial cu 1840 Terrawațiora (TWh), cu 60% mai mult decât creșterea înregistrată în cei cinci ani precedenți. În ceea ce privește hidroelectricitatea (care reprezintă în prezent 80% din energia regenerabilă produsă în lume), ritmul de creștere va fi chiar de peste 100%. Cu toate acestea, ponderea hidroelectricității în totalul energiilor regenerabile va scădea până la 68% în 2017 pentru că se vor dezvolta în ritm și mai puternic centralele eoliene (care vor ajunge la 460 GW putere instalată în 2017) și cele fotovoltaice (care vor ajunge la 230 GW putere instalată). Conform AIE, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, inițial susținută de țările bogate, a început să fie mai dinamică în țările în curs de dezvoltare care caută soluții pentru a obține independența energetică. Astfel, două treimi din creșterea prevazută se va produce în țări precum India, Brazilia și, mai ales, China.

Ritmul de creștere a cererii mondiale de petrol va încetini în 2013, afirmă un raport al OPEC dat publicității pe 11 iulie. OPEC estimează că în acest an cererea mondială de petrol va fi in medie de 88,68 de milioane de barili pe zi și va ajunge la 89,5 milioane de barili pe zi anul viitor. Conform raportului, țările membre ale OPEC nu vor trebui să-și sporeasca ele însele producția pentru a raspunde creșterii cererii, deoarece aceasta va fi destul de mică pentru a fi acoperită de țările producătoare ne-membre ale organizației. În afară de criza datoriilor suverane din Europa și de posibila ieșire a Greciei din zona euro, cartelul petrolier se declară îngrijorat și de scăderea ritmului de creștere din țările în curs de dezvoltare membre ale OECD ca și de încetinirea redresării economice din Statele Unite. Aceste tendințe vor fi însă contra-balansate de dinamismul Japoniei și al țărilor în curs de dezvoltare non-membre ale OECD. Raportul publicat pe 11 iulie mai afirmă că în luna iunie 2012 producția de petrol a Iranului a scăzut la 2,963 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. În schimb, Arabia Saudită a produs, tot în iunie, 10,1 milioane de barili pe zi. Țările OPEC asigură circa o treime din necesarul mondial de petrol.

Comisia Europeană a prezentat pe 11 iulie propunerile sale de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor la nivelul de 92 de grame pe kilometru până în 2020 și la 147 de grame pe kilometru pentru vehiculele utilitare. Pentru 2015 obiectivul fixat este de 130 de grame de CO2 pe kilometru pentru autoturisme. Rezultatul nu poate fi decât utilizarea unor tehnologii mult mai complicate decât în prezent, deci scumpe și, probabil, puțin fiabile, comentează cotidianul La Tribune. Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a calificat noile propuneri ca fiind « cele mai dure din lume » în condițiile în care emisiile de gaze în Europa sunt deja mult mai reduse decât în America de Nord, China sau Japonia. « Aceste norme vor spori costurile de fabricație din Europa și vor crea un handicap competitiv în comparație cu producătorii din celelalte țări », a mai declarat ACEA, care a reamintit că majoritatea constructorilor europeni deja înregistrează pierderi și sunt în dezavantaj în comparație cu alți mari producători. Având în vedere politica Bruxellesului, experții estimează că în 2020 piața auto din Europa va fi constituită în proporție de 80% din mașini cu propulsie clasică, 15% din mașini cu propulsie hibridă și 5% vehicule complet electrice.


Tehnologii curat murdare

Divergențele ruso-ucrainene se mențin

Strâmtoarea Ormuz poate fi evitata

Pentru a reduce poluarea, noile generații de avioane comerciale depind de din ce în ce mai mult de materiale care, pentru a fi produse, poluează ele însele, intens, mediul, afirmă site-ul EurActiv.com ca o primă concluzie a Salonului Aeronautic desfășurat la Farnbourough în luna iulie. China și Rusia sunt țările care domină în prezent piața mondială în domeniul aprovizionării cu titan, metal indispensabil în construcția fuselajelor, și cu așa numitele « pământuri rare », materiale utilizate în componentele electronice și de ghidare ale aeronavelor. Titanul și pământurile rare sunt produse cu tehnologii care implică atât costuri de extracție foarte mari cât și niveluri de poluare extrem de ridicate. Din aceste motive, explică specialiștii, producția acestor materiale a ajuns să fie apanajul țărilor mai puțin dezvoltate. Problemă constă în aceea că cererea crește continuu, în vreme ce oferta rămâne constantă. Sub presiunea Statelor Unite, a Japoniei și a Uniunii Europene, Organizația Mondiala a Comerțului (OMC) a cerut, în repetate rânduri, Chinei să faciliteze exporturile de pământuri rare. Beijing-ului a replicat afirmând că accelerarea extracției acestor materiale ar înseamna creșterea poluării, lucru perfect adevărat, însă OMC preferă să considere că argumentul ecologic este, de fapt, un simplu pretext.

Președintele rus Vladimir Putin a refuzat pe 12 iulie să accepte reducerea prețului gazelor naturale furnizate Ucrainei. Fosta republică sovietică care depinde în mare măsură de importurile de gaze din Rusia, și-a dorit de mult timp să revizuiască un acord în acest sens semnat în 2009 cu Moscova, conform site-ului EurActiv.com. Ucrainenii le reproșează rușilor că au fixat un preț exorbitant pentru gazele naturale, însă discuțiile președintelui Viktor Yanukovich cu Vladimir Putin, desfășurate la Yalta, în Crimeea, nu au adus nici un rezultat. „Sunt chestiuni asupra cărora nu am reușit să cădem de acord, dar… sperăm că vom ajunge la o înțelegere”, a declarat Putin reporterilor care l-au întrebat cum a decurs întâlnirea cu omologul său ucrainean. Rusia este dispusă să scadă prețul doar dacă Ucraina e de acord ca gigantul rus Gazprom să-i preia conductele care transportă gazul rusesc spre Europa, sau dacă Kievul acceptă să adere la Uniunea Vamală creată de Moscova și deschisă țărilor desprinse din fosta Uniune Sovietică. În replică, președintele ucrainean Viktor Ianukovici a afirmat că Ucraina studiază posibilitatea aderării la Uniunea Vamală. Ucraina refuză însă să cedeze controlul asupra rețelei de gazoducte, mai ales înaintea alegerilor parlamentare programate pentru luna octombrie.

Emiratele Arabe Unite au exportat pe 15 iulie primele cantități de petrol prin oleoductul care ocolește strâmtoarea Ormuz, a anunțat agenția de presă din Emirate, WAM. Petrolul a fost expediat către Pakistan de la terminalul de la Fujeirah, port situat la Marea Oman. Astfel a fost deschisă calea exporturilor de petrol din zona Golfului cu evitarea strâmtorii pe care Iranul a amenințat în repetate rânduri că o va bloca. Emiratele Arabe, care produc 2,5 milioane de barili pe zi, s-au angajat să exporte în mod constant petrol prin acest oleoduct lung de 360 de kilometri începând cu luna august. Teheranul se vede astfel lipsit de cea mai importantă carte pe care miza în negocierile cu Occidentul, iar piețele internaționale vor fi mai puțin nesigure, ceea ce, afirmă experții, ar trebui să ducă la scăderea prețului petrolului. Luând în calcul și oleoductele pe care Arabia Saudita vrea să le construiască pornind de la câmpurile de producție situate în Estul țării, capacitatea oleoductelor care evită strâmtoarea Ormuz s-ar ridica la 6,5 milioane de barili pe zi, adică aproape 40% din cantitatea de petrol care tranzitează în prezent prin strâmtoare.

7


Gaze naturale De Diana Medan

03 8

Europa - întrE monopolul rusesc şi alternative incerte Deși, în afară de north stream, în ultimii ani nu s-a facut nimic nou, concret, pentru diversificarea rutelor de aprovizionare a europei cu gaze naturale, fie ele din rusia sau din alte părți, proiectele viitoarelor gazoducte au generat, în ultima vreme, un adevărat „război rece” în sfera economică. asta cel puţin la nivelul declaraţiilor de intenții.


nabucco vest Consorţiul Nabucco, citat de Hotnews, a anunţat recent că Nabucco Vest a fost selectată drept ruta central-europeană de livrare a gazului din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan. Conducta de gaze ar urma să aibă o lungime de 1.300 km. Punctul de plecare se află în Bulgaria, la graniţa acesteia cu Turcia, iar pe aici ar urma să intre gazul azer purtat de gazoductul TANAP (Turcia Azerbaidjan). În continuare, conducta va traversa România, pe o porţiune de circa 470 km, iar apoi Ungaria, cu destinaţia finală Austria. Propunerea Nabucco Vest a fost prezentată la mijlocul lunii mai de Nabucco Gas Pipeline International GmbH, cu sediul la Viena, fiind susţinută de toţi cei şase acţionari – Transgaz România, OMV Austria, Bulgargaz Bulgaria, Botas Turcia, MOL Ungaria şi RWE Germania. Recentul anunţ marchează doar un succes moderat, având în vedere faptul că Nabucco Vest este varianta restrânsă a proiectului iniţial, ce presupunea o conductă de 3.900 kilometri, pe ruta Turcia – Bulgaria – România – Ungaria – Austria. Problemele au devenit evidente la începutul verii când grupul ungar MOL nu a aprobat bugetul consorţiului Nabucco, întrucât considera că finanţarea sa este incertă. Experţii atrăgeau atenţia asupra faptului că MOL ar putea vinde participaţia sa companiei germane Bayerngas. Fezabilitatea versiunii originale a Nabucco a fost pusă la îndoială şi de un alt partener, RWE Ger¬mania. Punctul culminant al declaraţiilor ,,în forţă” a fost atins de estimarea că Nabucco ar putea fi anulat complet până la sfârşitul

lunii iunie, informaţie lansată de agenţia rusă Itar-Tass, pe fondul anunţului anterior făcut de gigantul BP (British Petroleum), că nu mai ia în considerare Nabucco drept rută de livrare a gazelor naturale azere. Până la urmă, consorţiul Shah Deniz, condus de BP şi compania de stat azeră Statoil, a ales varianta nouă a proiectului Nabucco. În urma deciziei, Nabucco rămâne una dintre cele două companii (a doua fiind TransAdriatic Pipeline) care vor transporta

“Suntem încântaţi să anunţăm selecţia opţiunii Nabucco Vest, alături de opţiunea noastră anterioară, TAP. Aceasta reprezintă încă un moment cheie în dezvoltarea Shah Deniz etapa 2 şi transportarea resurselor gaziere din Marea Caspică în Europa” - Rashid Javanshir, preşedinte al BP Azerbaidjan.” gaze caspice în Europa. ,,Suntem încântaţi să anunţăm selecţia opţiunii Nabucco Vest, alături de opţiunea noastră anterioară TAP. Aceasta reprezintă încă un moment cheie în dezvoltarea Shah Deniz etapa 2 şi transportarea resurselor gaziere din Marea Caspică în Europa”, a explicat Rashid Javanshir, preşedinte

al BP pentru regiunea formată din Azerbaijan, Georgia şi Turcia. La rândul său, Reinhard Mitschek, director Executiv al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, a subliniat că ,,Nabucco oferă consumatorilor de gaze libertatea de a alege şi va avea o contribuție semnificativă la securitatea aprovizionării din Europa”. Şi totuşi... incertitudinea accentuată de variatele amânări şi, de ce nu, paradoxal, tocmai de recenta restrângere a proiectului iniţial, a făcut ca părţile implicate să-și ia „masuri de siguranță” participând şi la alte proiecte. south stream şi monopolul rusesc Monopolul rusesc în Europa în domeniul gazelor naturale pare tot mai greu de străpuns. În luna septembrie va începe construirea gazoductului South Stream, prin care Rusia îşi propune să livreze gaze Europei ocolind Ucraina, a anunţat la începutul lui iulie un responsabil al companiei Gazprom, potrivit Itar-Tass. Şi în acest caz apare o amânare de un an în ceea ce priveşte termenul de realizare a conductei. Instalarea South Stream ar urma să se încheie în decembrie 2017, potrivit lui Leonid Ciugunov, şeful departamentului pentru coordonarea proiectelor din Gazprom. Gazoductul este conceput să transporte anual 63 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia spre Europa prin Marea Neagră, ocolind ţările de tranzit precum Ucraina şi Belarus. Pentru a furniza cantitatea necesară de gaze naturale, sistemul de transport al gazelor din Rusia va fi îmbunătăţit în două etape până în

9


10

2019, urmând a fi instalaţi circa 2,500 de km de conductă şi 10 staţii de compresoare cu o putere totală de 1473 MW. Gazprom rusesc deţine 50% din South Stream, avându-i ca parteneri grupul italian ENI cu 20%, grupul francez EDF cu 15% şi grupul german Wintershall, tot cu 15%. De asemenea, Gazprom are şi experienţa proiectului deja realizat North Stream, conducta care duce gaze naturale din Rusia direct în Germania, prin Marea Baltică.

OMV Petrom a anunţat recent că va investi până în 2014 între 800 de milioane şi 1,2 miliarde de euro pe an, în special în sectorul de explorare şi producţie. ,,Credem că România are un potenţial semnificativ de furnizare de energie, care îi poate reduce dependenţa de importuri”, a declarat într-un comunicat Mariana Gheorghe, CEO al Petrom. Pe termen scurt, este prevăzută lansarea exploatării comerciale a centralei electrice de la Brazi (860 MW), în a doua parte a anului 2012. Pe termen mediu şi lung, Petrom va explora oportunităţile din surse regenerabile şi va evalua investiţii ulterioare în infrastructura aferentă proiectului gazoductului Nabucco.

Unul dintre sectoarele cheie ale economiei ruseşti este, evident, industria gazelor naturale, dat fiind faptul că, practic, Gazprom, gigantul controlat de stat, asigură circa 15% din livrările mondiale de gaze naturale. Dacă, la nivel global, dezvoltarea producţiei de gaze naturale și de șist din SUA a redus semnificativ preţurile, Europa rămâne sub spectrul rusesc. Ţările est-europene, inclusiv România, analizează posibilitatea exploatării depozitelor de gaze de şist , utilizând aceeaşi tehnologie folosită şi în SUA, însă controversele par a fi de lungă durată, opiniile specialiştilor de mediu împărţite, iar costurile supimentare destul de ridicate. românia are propriile sale aspiraţii energetice La fel ca alte ţări, mai ales est şi central europene, România nu face excepţie de la dorinţa de limitare a dependenţei faţă de Rusia. Consumul de gaze din România este asigurat acum, în proporţie de circa 70%, de doi mari producători interni, Petrom şi Romgaz, restul fiind adus din Rusia. Dar, experţii avertizează că rezervele actuale de gaze ale României mai ajung numai pentru următorii zece ani. Conform specialiştilor prezenţi în iunie la FOREN (Forumul Energetic Regional pentru Europa Centrală

şi de Est), o soluţie ar fi gazele neconvenţionale, îngropate însă la adâncimi de peste 3000 de metri, şi rezervele din Marea Neagră. Previziunile cele mai optimiste indică chiar şi o eventuală independenţă a României de gazele din import după 2020. Însă, exploatarea gazelor neconvenţionale, mai ales a gazelor de şist, rămâne un subiect controversat, din cauza temerilor legate de implicaţiile pe termen lung asupra mediului. Anul trecut, la Bucureşti, directorul executiv al consorţiului Nabucco, Reinhard Mitschek, anunţase că, dacă proiectul Nabucco va demara, în România vor fi investiţi 1,2 1,5 miliarde de euro în lucrări de infrastructură şi logistică. Însă numai faptele concrete vor dovedi, până la urmă, viabilitatea mult discutatului proiect Nabucco. Problema gazelor naturale în Europa şi implicit în ţara noastră rămâne la graniţa fragilă dintre monopolul rusesc in alternative adesea incerte sau costisitoare.


Petrol și gaze De Diana Medan

04 12

Marea Neagra continuă să facă progrese constant În urma nominalizarii noilor titulari de concesiuni din Marea neagră din românia, ca parte a celei de a zecea etape de licitare din 2011 si descoperirea de succes Domino facuta in ape adanci de catre exxon în ianuarie 2012, guvernul român a aprobat in aceasta perioada mult asteptata lege a gazelor la data de 10 iulie 2012. Legea a fost adoptată pentru a aduce românia în conformitate cu directivele ue şi angajamentele asumate fata de fMi, dar, de asemenea, pentru a stopa valul de importuri scumpe si in continua crestere provenind din rusia. Pretul reglementat din romania a incurajat consumul ineficient de gaze şi, în acelaşi timp, a descurajat dezvoltarea livrărilor pe piaţa internă. singurul beneficiar ale acestor efecte a fost gazprom care beneficia de vanzarea de gaze naturale la preturi de peste $ 500/1000m3 româniei (în timp ce preţul intern a fost limitat la $ 160/100m3).


Odata cu noua lege a gazelor, România va liberaliza treptat piaţa gazelor naturale, astfel încât utilizatorii non-casnici vor plăti gazele la pretul pietei europene până la sfârşitul anului 2014 sau, posibil pana in 2015, în cazul în care se stabileşte că preţurile europene sunt în continuare prea mari in vreme ce utilizatorii casnici vor plăti preţuri europene, treptat, până în la finalul lui 2018. Pentru dezvoltarea exploatarilor din zona Marii Negre este important faptul că titularii de concesiuni şi investitorii vor avea acum incredere sa aloce fonduri pentru a explora, evalua şi a dezvolta câmpurile de gaze din Marea Neagră din zona economica exclusiva a României. Sub vechiul regim de pret reglementat aceste investiţii maritime foarte scumpe au fost pur şi simplu neviabile din punct de vedere economic. Costul de dezvoltare a câmpurilor modeste Ana si Doina apartinand companiei Stering are un necesar de dezvoltare estimat la $ 600million. Acum, mai degrabă decât să creasca beneficiile Gazprom, România va beneficia de avantajele unor investiţii din interior, de ocuparea forţei de muncă, de redevente, de impozite, autosuficienta şi ar putea eventual chiar să devină exportator de gaze naturale. Se asteapta ca anul 2013 să reprezinte începutul unor investiţii foarte active, avand in vedere ca toţi deţinătorii de concesiuni sunt asteptati să se implice în activitati de foraj in vederea explorarilor. În mod inevitabil, aceste activităţi de explorare vor duce la descoperiri, iar dezvoltarea şi producţia acestora va fi acum comercial posibila. Noua lege a gazelor naturale contine si alte prevederi importante pentru cei care vor sa investeasca in exploatarile

maritime, inclusiv cadrul propice care sa permita accesul la sistemul de transport al gazelor din România. Una dintre provocările pentru dezvoltarea exploatarilor marine de gaze în România este modalitatea de aducere a gazelor naturale de la statia de captare de pe litoral si de la uzina de purificare, catre consumatori. Sistemul TransGaz SNT se afla la 200 km distanta de litoral si astfel conectarea ar reprezenta o provocare imensa. Soluţia cea mai evidentă este de a permite gazului din Marea Neagra sa acceseze conductele de tranzit care deja traverseaza Romania, care au o capacitate mare şi sunt amplasate la numai 20 km de litoral. Aceste trasee de tranzit, trei in total, şi care au capacitatea de 27miliarde metri cubi/an au deja o conexiune la sistemul SNT. Noua lege a gazelor naturale include liniile de tranzit în regulamentul de acces. Odata cu această noua lege a gazelor, doua dintre cele mai mari obstacole pentru dezvoltarea de câmpuri maritime, par să fi fost indepartate. Rămân în continuare provocări de depăşit înainte ca România sa se poata bucura de toate avantajele productivei Mări Negre. Nu toate procedurile de reglementare pentru dezvoltarea de platforme si conducte maritime şi de obţinere a permiselor pentru operaţiunile lor sunt încă pe deplin clarificate. Trebuie stabilite in special autorităţile competente, precum şi demersurile companiilor de a obţine conformitate pentru problemele de sănătate, siguranţă şi de mediu. In cazul exploatarilor clasice de gaze naturale exista deja o autoritate competentă care elibereaza un Certificat de Urbanism şi, eventual da unda verde pentru o Autorizatie de Constructie si utilizarea terenurilor. Aceasta este o

procedură bine dezvoltata. Nu este, insa, clar cum vor pune companiile in aplicare astfel de proceduri in cazul exploatarilor maritime. Mai mult, nu este clar, de asemenea, modul în care companiile vor putea să obţină permisele de funcţionare pentru toate facilităţile, inclusiv pentru uzinele terestre de gaze după ce acestea au fost construite şi puse in functiune. Sub conducerea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, titularii de concesiuni maritime au fost instruiţi pentru a forma o asociaţie in scopul de a oferi, printre altele, perspective asupra industriei si pentru a oferi suport guvernului pentru implementarea celor mai bune practici şi proceduri. Titularii de concesiuni din Romania lucreaza si in alte regiuni, in care exista exploatari maritime care au un sistem « matur » de proceduri de reglementare, printre acestea numarandu-se si Marea Nordului şi Golful Mexic. Adoptarea acestor acestor practici si adaptarea lor la specificul national, mai degrabă decât încercarea de a le reinventa, ar putea permite României punerea în aplicare a procedurilor în timp util. Cu toate acestea, este nevoie de voinţa politică pentru a ne asigura ca guvernul va adopta aceste proceduri. Legea noua a gazelor naturale reprezinta un pas foarte important pentru România. Practic vorbind, punerea sa în aplicare va trebui să fie eficienta şi eficace pentru ca aceste exploatari maritime sa avanseze. În plus, guvernul trebuie acum să-şi îndrepte atenţia spre ultimul mare obstacol si anume desemnarea autoritatii competente si cadrul legal adecvat pentru obţinerea permiselor şi aprobarilor.

13


Eficienţa energetică De Diana Medan

05 14

EficiEnţa EnErgEtică şi EnErgia rEgEnErabilă ce ne rezervă viitorul în domeniul energetic? ce şanse au proiectele în energie regenerabilă în românia? care este potenţialul pieţei româneşti? care sunt planurile marilor investitori în energie? am adresat toate aceste întrebări şi multe altele lui Saulo Spaolanse, presedinte al Schneider Electric românia, într-un interviu exclusiv pentru Energyworld.


“Puţini oameni îşi dau seama că la un simplu click mouse-ul unui computer consumă o cantitate considerabilă de energie sau că folosirea motorului de căutare Google timp de o lună generează aceeaşi cantitate de emisii de CO2 cât 200 de zboruri dus-întors între Paris şi New York”, susţine Saulo Spaolanse. Iar el este într-adevăr în măsură să facă aceste afirmaţii deoarece compania sa este specialist mondial în managementul energiei. În România, Schneider Electric se axează pe două principale sectoare economice: resurse de energie regenerabilă (cum putem genera energie verde) şi eficienţă energetică (cum putem optimiza consumul de energie). Iar Saulo Spaolanse este convins că prin îmbinarea celor două putem obţine soluţia-cheie pentru un viitor mai bun al economiei lumii. Energia este sursa tuturor activităţilor şi în recesiunea economică actuală cele mai multe companii au început să acorde mai multă atenţie costurilor în dezvoltarea afacerilor, care să devină cât mai eficiente şi profitabile. Astfel, soluţiile de management al energiei au devenit din ce în ce mai interesante pentru companii, acest lucru reprezentând o mare oportunitate de afaceri pentru Schneider Electric în România. Compania oferă soluţii variate care pot optimiza consumul de energie cu până la 30% pentru 5 pieţe principale: toate tipurile de clădiri (birouri, retail, hoteluri etc), industrie, energie şi infrastructură, centre de date şi sectorul rezidenţial. creşterea productivităţii “Prin furnizarea de soluţii de integrare a tuturor sistemelor de iluminat (de control, acces control, sistem

“România poate să ofere oportunităţi foarte bune şi ne aşteptăm la mai multe investiţii în următorii trei ani în domeniile eolian şi solar, datorită zonelor sudice cu temperaturi ridicate si zonelor montane cu altitudini mari şi a potenţialului eolian din sud-est. Mai mult decât atât, România este o ţară cu 210 zile însorite pe an, ceea ce înseamnă un potenţial solar imens” - Saulo Spaolanse. de detectare a incendiilor, tablouri electrice de distribuţie, centre de date), într-o singură platformă uşor de gestionat şi care optimizează consumul de energie electrică, ne susţinem clienţii în scopul creşterii productivităţii afacerilor lor. Cea mai importantă sursă de eficienţă este integrarea”, adaugă preşedintele Schneider Electric România. O modalitate de a revoluţiona gestionarea energiei în România şi în lume ar putea fi soluţia Acti 9, un sistem complet de distribuţie finală, o soluţie specifică ce asigură în mod inovator monitorizarea și controlul sarcinii, precum şi o instalare și o întreținere simple și complet în siguranță.

“Acti 9 se conectează uşor la orice sistem de gestionare a instalaţiei, iar acum devine un element esenţial în găsirea soluţiilor de eficientizare energetică. Atât pentru companii cât şi pentru segmentul rezidenţial, Acti 9 aduce economii considerabile de energie şi, astfel, economii de bani. Pentru companii, Acti 9 este o soluţie la comandă care poate îndeplini orice tip de cerinţă de instalare ale integratorilor de sistem, inginerilor de tablou sau a personalului de întreţinere, reducând totodată cu până la 30% consumul de energie. Disponibil la numai 270 RON pentru un apartament cu doua camere, această soluţie oferă un nivel fără precedent de siguranţă, simplitate şi eficienţă pentru clienţii noştri rezidenţiali. În plus, Acti 9 semnalează pe care circuit au fost descoperite probleme ce necesită rezolvare “, spune Spaolanse. “În spiritul creşterii productivităţii, Schneider Electric vine în întâmpinarea clienţilor săi cu o altă lansare pe piaţa românească: SoMachine, soluţie dezvoltată special pentru producătorii de echipamente originale (OEM) pentru proiectarea şi susţinerea maşinilor într-o suită de software unică. Aceasta ajută producătorii să ajungă în piaţă cât mai rapid şi le oferă un avantaj competitiv. Cu această soluţie, producătorii de echipamente originale vor putea să programeze şi să monitorizeze procesul de operare a maşinilor lor, în scopul de a reduce timpul de operare şi de deci de a creşte productivitatea cu până la 50%. costul de optimizare Într-o lume cu o populaţie în creştere la fiecare secundă, nevoia de resurse

15


16

“Ne aşteptăm ca PIB-ul României să crească în acest an cu până la 1-2%. Segmentul de piaţă în care activăm este estimat să avanseze de două ori mai repede decât ritmul de creştere al PIB-ului - adică ar putea fi în jur de 3-4%. Strategia generală a Schneider Electric pentru anul viitor este de a creşte ritmul dezvoltării afacerii de cel puţin două ori mai repede decât ritmul de creştere a pieţei” Saulo Spaolanse.

energetice se află într-o creştere alarmantă. Şi cel mai bun mod de a avea mai multă energie disponibilă este pur şi simplu să economisim energie. Pentru fiecare 1 MW economisit în consum, vom economisi de fapt 3 MW la generare. “Eficienţa energetică poate da un impuls remarcabil oricărei afaceri prin minimizarea costurilor destinate facturilor de energie, optimizarea costului total de întreţinere a unei proprietăţi, sau a facilităţilor de producţie. Acest lucru se aplică persoanelor fizice, dar şi mai mult proprietarilor de fabrici sau alte business-uri”, explică Saulo Spaolanse. În România, costurile cu energia au crescut în iunie 2011 cu 70% pentru consumul casnic, comparativ cu anul 2004, şi cu 30% pentru consumul industrial, faţă de anul 2004. Aşa cum ştim cu toţii, începând cu luna iulie 2012, preţurile la energia electrică au crescut în medie cu 5%, atât pentru sectorul rezidenţial, căt şi pentru cel nerezidenţial, potrivit deciziei Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Energie (ANRE). Deci, în scopul de a compensa această creştere de preţ, ar trebui să reducem consumul cu cel puţin acelaşi procent. Managementul Energetic la Distanţă - o soluţie de eficienţă energetică pentru iMM-uri Eficientizarea energetică ar putea fi cea mai ieftină, mai rapidă şi mai utilă modalitate pentru guverne, companii şi persoane fizice de a rezolva problemele lor legate de energie, precum preţurile volatile şi mereu în creştere la energie, de securizarea aprovizionării, avansul cererii de energie şi a producţiei industriale, necesitatea de a reduce

emisiile de carbon. REM este o aplicatie on-line de gestionare a energiei la distanţă, uşor de utilizat şi care gestionează consumul de energie al clădirilor. Acesta este dedicat în principal companiilor mici şi mijlocii, care nu au nevoie să investească întrun sistem complex hardware şi aplicaţii software. Soluţia REM este de asemenea, potrivită lanţurile comerciale care au multe puncte de vânzare şi pentru care unde gestionarea energiei este un element cheie pentru a fi mai competitivi. Aplicaţia de management al energiei de la distanţă de la Schneider-Electric oferă acestor companii capacitatea de a urmări şi înţelege consumul lor de energie şi posibilitatea raportarii performanţei lor în timp, în mod automat identificand şi cuantificând oportunităţile de a minimiza costurile. “Sediul nostru din România este conectat prin intermediul acestei aplicaţii şi putem monitoriza consumul de energie în timp real. Astfel, vă putem arăta Dvs. şi oricărui potenţial client sau oricărei persoane interesate rapoartele noastre privind modul în care putem folosi aceste informaţii pentru a reduce consumul de energie, care este mai mult decât considerabil”, spune Spaolanse. Energia regenerabilă în românia, în continuă dezvoltare Ţara noastră îşi extinde în prezent reţeaua electrică pentru a face faţă volumului mare de electricitate produsă din surse regenerabile. Energia eoliana este unul dintre puţinele sectoare ale economiei româneşti care este foarte popular în rândul investitorilor străini ce sunt gata să cheltuiască sute de milioane


de euro. În jur de €1,5 miliarde de euro au fost deja investiţi în turbine eoliene care erau operaţionale în România în februarie 2012. Cu toate acestea, această sumă nu include alte sute de milioane de euro care sunt în prezent investite în ferme eoliene în construcţie. Capacitatea proiectelor de energie eoliană din ţara noastră a ajuns la nivelul de 1009.5 MW (conform celor mai recente date furnizate de Transelectrica), în condiţiile în care un reactor nuclear de la centrala nucleară de la Cernavoda are o capacitate de putere instalată de 750 MW. În prezent, mai mult decât oricând, România se află în atenţia dezvoltatorilor de parcuri eoliene, ca urmare a rezolvării problemelor legate de legislaţia energiei regenerabile, prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 88/2011 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008. Noul sistem de subventionare a acestui domeniu generează un număr foarte mare de planuri de investiţii în ferme eoliene în estul şi sud-estul României. “România poate să ofere oportunităţi foarte bune şi ne aşteptăm la mai multe investiţii în următorii trei ani în domeniile eolian şi solar, datorită zonelor sudice cu temperaturi ridicate și zonelor montane cu altitudini mari şi a potenţialului eolian din sud-est. Mai mult decât atât, România este o ţară cu 210 zile însorite pe an, ceea ce înseamnă un potenţial solar imens “, spune Saulo Spaolanse. În ceea ce priveşte Schneider Electric, compania poate furniza echipamente de înaltă performanţă şi soluţii pentru ferme eoliene şi solare şi pentru conectarea lor la reţeaua electrică Divizia solară a Schneider Electric

este specializată în furnizarea de invertoare pentru conectarea la reţea, invertoare-încărcătoare pentru aplicaţii neconectate la reţea și invertoareîncărcătoare pentru alimentări de siguranţă. Schneider Electric oferă o selecţie de top a produselor de conectare la reţea a parcurilor solare, care variază de la invertoare

“Suntem activi de mulţi ani în România şi suntem aici pentru a rămâne. Noi credem că piaţa locala de energie are un potenţial imens pe termen lung şi, astfel, depunem toate eforturile pentru dezvoltarea afacerilor în acest domeniu cât mai mult posibil” Saulo Spaolanse. de conectare la reţea pentru uz rezidenţial până la invertoare pentru parcurile solare mari. “Începând cu clarificarea legislaţiei energiei regenerabile în România cu privire la certificatele verzi pentru energie solară şi eoliană, suntem încrezători că ţara va continua să atragă investiţii pentru care Schneider Electric poate oferi soluţii foarte bune”, spune Saulo Spaolanse. ţintă îndrăzneaţă În 2012, Schneider Electric intenţionează să-şi continue dezvoltarea în România, ghidatăde

regula generală a grupului de a dezvolta afacerile într-un ritm de două ori mai susţinut decât ritmul pieței. “Ne aşteptăm ca PIB-ul României să crească în acest an cu până la 1-2%. Segmentul de piaţă în care activăm este estimat să avanseze de două ori mai repede decât ritmul de creştere al PIB-ului - deci ar putea fi în jur de 3-4%. Strategia generală a Schneider Electric pentru anul viitor este de a creşte ritmul dezvoltării afacerii de cel puţin două ori mai repede decât ritmul de creştere a pieţei”, spune Saulo Spaolanse. Aceasta urmează după succesul în atingerea şi depăşirea obiectivelor companiei pentru 2011. Schneider Electric este o companie listată la Bursa din Paris (Euronext Paris) şi comunică doar cifrele anuale globale şi regionale şi niciodată rezultatele financiare regionale, sau pe ţări. Anul trecut, compania a înregistrat vânzări la nivel mondial în valoare de 22,4 miliarde de euro. La finalul anului 2011, aproximativ 9,4% din totalul de acţiuni erau deţinute de Capital Research & Management Co, 3,7% din capitalul social se aflau în posesia Group CDC, 4,6% - în proprietatea salariaţilor, 1,7% acţiuni proprii, iar restul de 80,6% din totalul de acţiuni au fost supuse tranzacţionării. Misiunea locală : creşterea cotei de piaţă Misiunea lui Saulo Spaolanse este de a continua mai departe efortul pe care compania l-a depus în ultimii 15 ani în România, prin creşterea cotei de piaţă la nivel naţional. România este una dintre ţările cele mai importante pentru Schneider Electric din Europa Centrală şi de Est, din punctul de vedere al veniturilor şi

17


18

creşterii. “Suntem activi de mulţi ani în România şi suntem aici pentru a rămâne. Noi credem că piaţa locală de energie are un potenţial imens pe termen lung şi, astfel, depunem toate eforturile pentru dezvoltarea afacerilor în acest domeniu cât mai mult posibil”, a declarat Saulo Spaolanse. investiţia în oameni În ceea ce priveşte abordarea locală, cel mai bun şi cel mai recent exemplu al investiţiior Schneider Electric este deschiderea Centrului de Servicii Clienţi în Bucureşti pentru Divizia de IT a companiei, APC by Schneider Electric. Call Center-ul oferă suport pentru clienţii APC by Schneider Electric, din ţări precum Franţa, Italia, Spania, Germania, Olanda, Elveţia, Austria, Belgia, Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, România, Portugalia, statele din zona Mării Adriatice şi Israel. Această nouă afacere a început anul trecut cu 44 de persoane şi a continuat prin angajarea a cel puţin alte 10 persoane între timp. Iar limba portugheză a fost adăugată în lista de servicii după lansarea centrului. “Operaţiunile noastre în România includ vânzări, marketing, inginerie şi o gamă largă de servicii de asistenţă pentru clienţi. Din moment ce nu avem facilităţi de producţie în România, investiţiile noastre sunt legate de angajarea de persoane, instruirea lor şi extinderea capacităţilor noastre de servicii “, explică managerul. El crede că românii au abilităţi atât tehnice cât şi de comunicare, elemente esenţiale în această afacere. “Centrul de suport pentru clienţi are atât de mult succes încât sunt în discuţii şi cu alte divizii din cadrul

“Operaţiunile noastre în România includ vânzări, marketing, inginerie şi o gamă largă de servicii de asistenţă pentru clienţi. Din moment ce nu avem facilităţi de producţie în România, investiţiile noastre sunt legate de angajarea de persoane, instruirea lor şi extinderea capacităţilor noastre de servicii” - Saulo Spaolanse. grupului pentru a le convinge să îşi acopere necesarul de servicii de asistenţă clienţi din România”, spune Spaolanse.

care au loc în fiecare vineri, când el invită între 5 şi 7 angajaţi, de la toate nivelurile şi din diferite departamente, să ia micul dejun împreună cu el şi să discute despre carieră şi alte subiecte de interes. “Sunt mândru să spun că Schneider Electric are o cultură deosebită cu privire la angajaţi, la dezvoltarea lor profesională si planificarea carierei. Ca angajat, ai tot ce îţi trebuie în termeni de carieră, de oportunităţi, trebuie doar să ai voinţă”, spune Spaolanse. Schneider Electric a fost recent clasat, pentru al doilea an la rând, în Top 100 cele mai etice companii din lume. Această desemnare acordată de Institutul Ethisphere recunoaşte eforturile Grupului de a promova cele mai înalte standarde de comportament etic în afaceri. Compania Schneider Electric a fost, de asemenea, recunoscută pentru angajamentul său pentru dezvoltare durabilă, fiind clasată pe locul 26 în în topul “100 cele mai sustenabile corporaţii din lume”, clasament realizat de Corporate Knights.

Una dintre cele mai bune companii pentru care să lucrezi Personalul Schneider Electric România se plasează în top 3 dintre toate celelalte filiale Schneider Electric din Europa în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie a angajaţilor. Acest lucru se datorează unei culturi organizaţionale pe care Schneider Electric o promovează la nivel mondial personalului său şi care este axată pe pasiune, deschidere, eficienţă şi sinceritate. Un exemplu al demersurilor pe care preşedintele Schneider Electric le face pentru a crea o legătură puternică cu colegii din companie sunt întâlnirile

Un mediu de afaceri prietenos? Toate statele emergente, membre ale UE, se confruntă cu provocări comune, în scopul de a atinge nivelul vest-european de dezvoltare economică. Pentru aceasta, avem nevoie de un mediu de afaceri prietenos. “România are extrem de mult potenţial şi are nevoie să accelereze ritmul şi să optimizeze accesul la fondurile UE. Există o multitudine de fonduri disponibile şi trebuie să găsim modalităţi eficiente de a le absorbi”, consideră preşedintele Schneider Electric România. Şi are dreptate. Există aproximativ 19 de miliarde de euro


din fonduri europene disponibile pentru România între 2007 şi 2013. Numai o foarte mică parte din acestea a fost utilizată, rămânând numai 1.5 ani pentru absorbirea celorlate fonduri rămase.

Cine este Saulo Spaolanse? Saulo Spaolanse, în vârstă de 37 de ani, este preşedinte al Schneider Electric România din ianuarie 2011. “Când am primit propunerea de a conduce afacerea în România, am acceptat imediat. Am vrut să gestionez o filială a companiei situată într-o ţară emergentă şi Europa a fost prima mea alegere ca şi continent. Sunt economist de profesie, ador geografia, astfel încât ştiam multe despre această ţară şi am fost sigur că a fost o alegere excelentă”, spune Spaolanse, care identifică multe asemănări între cele două ţări: ambele au origine latină, au oameni ambiţioşi şi relaţiile sunt mai uşor de construit în comparaţie cu alte zone ale lumii. “România ne-a uimit noi toţi. Este o ţară a cărei cultură este foarte aproape de modul brazilian de viaţă, în ceea ce priveşte flexibilitatea oamenilor, ospitalitatea şi mai ales dorinţa românilor de a se bucura de viaţă “, adaugă managerul. Înainte de a veni în România, managerula ocupat poziţia de vicepresedinte al diviziei LifeSpace a Schneider Electric Brazilia, concentrându-se pe clădiri rezidenţiale şi de birouri. El a fost, de asemenea, activ în dezvoltarea afacerilor şi managementul vânzărilor.

Înainte de a veni la Schneider Electric, Saulo Spaolanse a lucrat pentru Roca Ceramic şi Robert Bosch. El activează de nouă ani în Schneider Electric si are zece ani de experienţă în sectorul energetic. Timpul petrecut la Schneider Electric Brazilia a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea lui profesională, formarea stilului său de management, admite el. Abilităţile sale de conducere s-au observat în coordonarea a peste 300 de angajaţi în Brazilia. În România, Spaolanse gestionează o echipă de 180 de angajati distribuiţi în şapte agenţii locale şi în sediul central din Bucureşti. “Sunt foarte multumit de performanţa colegilor mei care îmi fac viaţa de manager pur şi simpu mai uşoară.” Însă orice manager poate trece la rândul său prin momente dificile şi extrem de provocatoare. “Cred că momentul cel mai greu a fost în 2008, în Brazilia, când am plecat de la managementul vânzărilor la managementul general, ca director de vânzări şi al echipelor de producţie, de cercetare şi dezvoltare şi având responsabilitate totală pentru profit sau pierderi. Dar am reuşit să ascult, să învat, să fiu umil şi sa reusesc “, spune managerul.

infrastructura de vehicule electrice în românia - în viitorul apropiat Transportul este responsabil pentru aproape o treime din totalul emisiilor de CO2 în majoritatea ţărilor industrializate. În ultimii ani, am început să observăm modul în care factorii de mediu determină indivizii şi companiile să ia în considerare şi să re-evalueze tot mai mult propulsia electrică pentru o gamă largă de nevoi de transport. Drept urmare, societatea şi diverse companii au venit în întâmpinare cu oportunităţi deosebite de a reconsidera aşteptările când vine vorba despre vehicule şi de rolul mobilităţii personale. În România, Schneider Electric a semnat un parteneriat cu Renault, Electrica şi Siemens pentru a dezvolta infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice de la Schneider. Acum, uzina Renault Dacia de lângă Piteşti beneficiază de propria sa staţie de încărcare pentru vehiculele electrice de la Schneider Electric. De îndată ce Renault va lansa prima maşină electrică pe piaţa românească, eveniment de aşteptat până la sfârşitul acestui an, Schneider Electric va intra în acţiune şi va începe să dezvolte infrastructura locală de încărcare pentru astfel de vehicule.

19


Energia

De Răsvan Roceanu

06 20

SUBDEZVOLTAREA ENERGETICĂ „Incapacitatea guvernelor de a rezolva subdezvoltarea energetică din Europa de Sud-Est sporește pericolul despăduririlor, pentru că tăierile ilegale de lemne sunt văzute ca o soluție pentru încălzirea în vreme de iarnă”, se afirmă într-un raport special publicat de site-ul EurActiv. com. EurActiv vorbește și de o veritabilă „mafie a lemnului” care s-a dezvoltat din cauza cererii excesive de lemn de foc ca urmare a faptului că în țările sud-est europene exista un numar foarte mare de locuințe atât la sat cât si la oraș, care nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, iar sistemele de încălzire electrică sau din alte surse ale locuințelor sunt foarte reduse ca pondere.


21

Raportul face referire în mod explicit în special la Bulgaria și țările din zona Balcanilor de Vest. În Serbia, de exemplu, conform estimărilor specialistilor, consumul de lemn de foc pentru încălzirea locuințelor în vreme de iarnă a atins 12 milioane de metri cubi anual, în timp de statisticile oficiale de la Belgrad vorbesc de numai 2 milioane de metri cubi. În Kosovo specialiștii estimează că în fiecare an se consumă 2 milioane de metri cubi de lemn de foc, de cinci ori mai mult decât recunosc autoritățile de la Priștina, iar situația pare să fie asemănătoare în Albania, Bosnia-Herțegovina, Macedonia și Muntenegru. România este în aceeași situație Chiar dacă raportul special nominalizează mai ales Bulgaria, nu putem să nu constatăm asemănarea șocantă cu situația din România. Mai mult, în țara noastră tăierile ilegale de lemn de foc nu vizează doar necesitățile populației, ci, în bunul spirit al economiei de piață, sunt menite să raspundă și cererilor de export. Cu atât mult cu cât în țarile din vecinătatea noastră imediată,

Ungaria și Austria, autoritățile sunt mult mai stricte în ce privește tăierile de păduri. La începutul lunii martie a.c., de exemplu, polițiștii de frontiera din Bihor recunoșteau la postul ProTV că, în luna februarie, numai la vama Borș au fost confiscate sute de metri cubi de lemn de foc transportate în camioane al căror destinație era Ungaria. Mafia lemnului fie furnizează camionagiilor acte false de export, fie încarcă camioanele cu cantități duble față de cele indicate în actele de însoțire. Cotidianul Gândul citează declarația lui Costel Popa, președintele organizației non-guvernamentale Centrul pentru Politici Durabile (Ecopolis), conform căruia „șansele de a face închisoare pentru tăieri ilegale de pădure în România sunt de 0,47%. În justiție, adică la parchete și la instanțe, 99,5% dintre autorii identificați ai tăierilor ilegale de copaci scapă, cei care sunt condamnați cu executare fiind, cu toții, recidiviști aflați în perioada de probă după pronunțarea unor condamnări cu suspendare”. Costel Popa făcea, astfel, referire la

un studiu elaborat chiar de Ecopolis din care reieșea că în 2009 și 2010, în zece județe ale țării în care se află aproape jumătate din suprafrața împădurită la nivel național, din cele

Romania stă mult mai slab decât Occidentul Din punct de vedere al lungimii rețelei de conducte de distribuție a gazelor și a densității acestei rețele raportată la suprafața țării, subdezvoltarea energetică a țării noastre devine categorică. În România, pentru o suprafață de 237 mii kilometri pătrați, la sfârșitul anului 2009 existau 33 mii de kilometri de conducte de distribuție. În Franța, în aceeași perioadă, la un teritoriu (metropolitan) de 671 mii de kilometri pătrați erau în funcțiune 190 mii de kilometri de conducte. Franța deci, cu un teritoriu de 2,8 ori mai mare decât cel al României are o rețea de distributie a gazelor de 5,7 ori mai lungă. Altfel spus, densitatea rețelei de gaze din România este de două ori mai redusă decât cea din Franța.


22

Din cele circa 5,7 milioane de locuințe din România care, în 2009, aveau sisteme de încălzire individuală, circa 3,5 milioane, adică 61%, erau încălzite cu lemne.

7168 de dosare penale alcatuite pentru tăieri ilegale de lemne, doar 723 s-au finalizat cu rechizitorii și în numai 34 de cazuri au fost pronunțate sentințe de condamnare la închisoare cu executare. Subdezvoltarea energetică Represiunea, chiar dacă ar fi mult mai strictă decât este în prezent, nu va rezolva însă problema atât timp cât înapoierea economică persistă la nivelul României, înapoiere care se manifestă și prin subdezvoltarea energetică! În raportul intitulat „Consumurile energetice în gospodării”, elaborat in anul 2009 de Institutul Național de Statistică (INS), se indică faptul că din cele circa 5,7 milioane de locuințe din România care, la momentul respectiv, aveau sisteme de încălzire individuală, circa 3,5 milioane, adică 61%, erau încălzite cu lemne, 2,1 milioane, adică 36%, erau încălzite cu gaze naturale, iar 0,1 milioane, adică 1,7%, funcționau pe bază de electricitate. Restul echipamentelor de încălzire individuală, în procente nesemnificative, funcționau cu păcură, cărbune sau gaz petrolier lichefiat (GPL). În mediul rural, luat separat, situația era și mai gravă: conform INS din cele 3,1 milioane de locuințe existente în anul 2009, peste 2,8 milioane erau încălzite cu lemne, adică un procent de 90%. Prin comparație cu țările occidentale, situația apare cu atât mai gravă. Într-un studiu publicat în anul 2010 de INSEE (Institutul Național de Statistică din Franța), citat de siteul gansinfocus.com, dintre cele circa 15,5 milioane de locuințe din Franța care, la acel moment, aveau instalații de încălzire individuală, 1

milion, adică numai 6%, funcționau pe bază de lemne și carbune, în timp ce 5,2 milioane, adică 33%, funcționau pe bază de gaze naturale, 3,3 milioane, adica 21%, funcționau pe bază de pacura, iar 5,4 milioane, adică 34,8%, funcționau pe bază de electricitate. Restul de instalații utilizau alte surse, inclusiv GPL. Rețeaua deficitară Conform Anuarului statistic 2010 al INS, la 31 decembrie 2009 în România existau 320 de municipii și orașe și 2.860 comune (care erau constituite din 12956 de sate). Dintre acestea, doar 835 localități (municipii, orașe și comune) erau conectate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, adică o proporție de 26%. Revenind la comparația anterioara, la 31 decembrie 2009, în Franța existau 36.680 de orase și comune, dintre care 9340 erau conectate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, adică o proporție de 25%. Aparent, situația este favorabilă României, dar analiza se schimbă profund dacă privim din punctul de vedere al procentului populației. În România, 60% din populație este conectată la rețeaua de gaze naturale, în vreme ce în Franța, procentul de conectare este de 77%. In plus, în Franța, cei care nu sunt conectați la rețeaua de gaze au încalzire pe păcură în proporție de 21%, așa cum am menționat anterior, în vreme ce în Romania procentul locuințelor încalzite pe păcură sau electric este nesemnificativ, imensa majoritate a locuințelor neconectate la gaze fiind încălzite cu lemne.


Energia eoliană De Diana Medan

07 24

ritm accelerat pentru energia eoliană românească românia se remarcă tot mai mult în domeniul energiei eoliene, ajungând să fie o destinaţie de top pe harta dezvoltatorilor de profil. la ora actuală, cantitatea de energie produsă de parcurile eoliene o depăşeşte pe cea livrată de centrala nucleară de la cernavodă, iar caracterul ecologic al energiei vântului este marele beneficiu acestui sector. energia eoliană reprezintă circa 18% din producția naționala totală în timp ce, la cernavodă, singurul reactor funcţional are o cotă de aproximativ 13%, conform datelor recente transmise de Transelectrica.

În general, la capitolul energii regenerabile, ţara noastră are un potenţial foarte bun, iar dezvoltarea cunoaşte un ritm lent, însă ascendent. România se află în topul celor mai atractive 15 ţări din lume privind investiţiile în energie regenerabilă, conform unui raport lansat de Ernst & Young. Indicele general include punctajele pentru toate categoriile de energie regenerabilă – eoliană, solară, geotermală şi biomasă. Însă ,,morile de vânt” se distanţează în ceea ce priveşte rezultatele pozitive pe termen scurt. Capacitatea parcurilor eoliene operaţionale în ţara noastră a ajuns la 1.165 MW la începutul lunii iunie, potrivit datelor furnizate de Transelectrica. Comparativ, în 2009 parcurile eoliene din România furnizau doar 14 MW! investiţiile sporesc tot mai mult Grupul CEZ a anunţat că parcul eolian de 600 MW de la FântâneleCogealac va fi finalizat până la sfârşitul anului, compania investind în realizarea sa 1,1 miliarde de Euro. Precizarea a fost făcută recent de directorul general al CEZ Trade, Ion

Lungu. Interesele companiei pentru energia regenerabilă românească nu se opresc însă aici. Grupul CEZ a demarat şi lucrările de retehnologizare totală a unui sistem hidroenergetic din judeţul CaraşSeverin. Acesta cuprinde patru hidrocentrale de mici dimensiuni şi patru lacuri de acumulare, localizate lângă Reşiţa. CEZ îşi propune să obţină o capacitate totală instalată a sistemului hidroenergetic de peste 20 MW. Finalizarea procesului este estimată să aibă loc în cea de-a doua jumătate a anului 2013. Suma vehiculată pentru investiţii se ridică la circa 30 de milioane de euro. La rândul său, Enel Green Power Romania (EGP) estimează că până la finele lui 2016 va finaliza instalarea de noi parcuri eoliene cu o putere totală instalată de 202 MW. Din acest total, cel mai important va fi parcul eolian situat în judeţul Constanţa, în zona localităţilor Nicolae Bălcescu, Siliştea, Târguşor şi Crucea, care va avea o putere instalată de aproape 120 MW, acesta fiind deja în execuţie. EGP România va dezvolta, tot în localitatea Târguşor, un alt parc eolian de 60 MW. Iar faza a II-a, proiectul


25


26

,,Mecanismul de stimulente al României a fost cu siguranţă un factor pentru dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, în special eoliană. (…) România a luat câteva măsuri importante. România a dat un exemplu celorlalte ţări”, Pierpaolo Mazza, director de vânzări al GE Energy pentru Europa Centrală și de Est, Rusia și CSI.

eolian de la Moldova Nouă va acoperi restul până la totalul de 202 MW. Cumulând şi parcurile realizate anterior, EGP România va ajunge, astfel, la un total de 472 MW instalaţi în ,,ferme de vânt”. De asemenea, EGP ar urma să mai investească până în 2016 cel puţin 303 milioane de euro în proiecte eoliene pe plan local, în plus faţa de cele 400 de milioane de euro deja alocate. În ceea ce priveşte investiţiile în parcuri eoliene din România, cehii de la CEZ, italienii de la Enel, portughezii de la Energias de Portugal şi spaniolii de la Iberdrola sunt companiile cele mai active. Printre noii investitori sosiţi se remarcă şi austriecii de la Verbund care construiesc două parcuri eoliene în Tulcea cu o capacitate de 100 MW fiecare.

de Afaceri. Acest fapt reprezintă o derogare importantă de la regula generală potrivit căreia nu se alocau certificate de emisii cu titlu gratuit producătorilor de energie electrică. Autorităţile europene au condiţionat însă procesul, alocarea fiind temporară şi necesitând respectarea mai multor criterii. Valoarea certificatelor trebuie canalizată către modernizarea infrastructurii energetice a ţării respective, inclusiv diversificarea mix-ului energetic şi a surselor de aprovizionare, precum şi în tehnologii ecologice. Aceste investiţii trebuie stabilite într-un Plan Naţional de Investiţii. Pentru 2013, alocarea este limitată la un maximum de 70% din emisiile aferente producţiei naţionale de energie electrică pe anul respectiv.

sprijin legislativ pentru energiile regenerabile Comisia Europeană a aprobat, recent, alocările gratuite de certificate de emisii de CO2 pentru centralele termoelectrice din România, Bulgaria şi Republica Cehă, după ce, în luna mai, fusese rândul Ciprului, Estoniei şi Lituaniei. România a primit 71,4 milioane de certificate pentru producătorii de energie electrică în perioada 2013-2020, a anunţat Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului

certificatele verzi, totuşi controversate În prezent, schema de sprijin pusă la dispoziţie de statul român, pe baza certificatelor verzi şi a cotelor obligatorii, este una dintre cele mai generoase la nivel european. Fiecare MW/h de energie eoliană este recompensat prin două certificate verzi. La rândul său, fiecare certificat verde are potrivit legii o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro, în ultima vreme ele tranzacţionându-se la valoarea


27

maximă. Aceste certificate verzi sunt cumpărate de furnizorii de energie care sunt obligaţi să livreze clienţilor un anumit procent de energie verde. Pentru furnizor, achiziţia de certificate verzi este un cost care se regăseşte în facturile plătite de toţi consumatorii, aceştia fiind de fapt cei care sprijină efectiv dezvoltarea energiei regenerabile în România. Reflectarea costurilor în facturile plătite de consumatori nu e singura problemă a certificatelor verzi. Mai apare una, ce ţine de organizarea sistemului. ,,Acum de exemplu aceste instrumente nu se vând pentru că majoritatea furnizorilor se îmbulzesc să-şi cumpere necesarul de unităţi abia spre sfârşitul anului, atunci când trebuie să facă dovada îndeplinirii cotelor obligatorii, iar acest lucru creează probleme de cashflow pentru producătorii de energie verde”, explică Ion Lungu, directorul general al CEZ Trade. ,,Obligativitatea îndeplinirii cotei ar trebui verificată cel puţin de două ori pe an, dacă nu chiar la trimestru”, apreciază Lungu. ceZ, marele castigator al certificatelor verzi În pofida micilor inadvertenţe, schema de sprijin funcţionează bine, reprezentând o atracţie majoră pentru investitori. CEZ România a încasat prin intermediul proiectului

eolian de la Fântânele circa 33 de milioane de euro din certificate verzi, numai în primele patru luni ale acestui an. ,,Câştigurile din certificatele verzi, ca orice alt venit al grupului CEZ, vor fi direcţionate pentru dezvoltarea companiei. Una din strategiile principale ale grupului CEZ este creşterea portofoliului de

Dezvoltarea sectoarelor conexe Deşi parcurile eoliene nu generează multe noi locuri de muncă în mod direct, personalul necesar întreţinerii nefiind unul numeros, ,,boom-ul eolian” determină dezvoltarea unor sectoare conexe. Exemplul cel mai elocvent este cel al producătorilor de componente pentru eoliene, o industrie care în 2009 abia se înfiripa în ţara noastră, dar care prinde treptat contur. Dacă în urmă cu trei ani fabrica Comelf din Bistriţa realiza un număr redus de componente, cu o greutate de maxim 50 de kg pe bucată, acum produce piese complexe de până la 3,5 tone pentru parcurile eoliene, conform precizărilor făcute de directorul general al Comelf Dorin Stoian. Iar cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut cu 29% fața de 2010.

proiecte de producţie a energiei din resurse rege-nerabile cu 3.000 MW pâna în 2016, în ţări precum România, Germania, Polonia” au precizat reprezentanţii companiei. ,,Mecanismul de stimulente al României a fost cu siguranţă un factor pentru dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, în special eoliană. (…) România a luat câteva măsuri importante. A creat un sistem de stimulente. Se ştie că dacă vrei să produci energie eoliană, trebuie să ai un sistem de stimulente atractiv pentru investitori. România a dat un exemplu celorlalte ţări”, a declarat Pierpaolo Mazza, director de vânzări al GE Energy pentru Europa Centrală și de Est, Rusia și CSI. Evident, fără schema de sprijin a statului român, investiţiile în proiectele de energie verde, mai costisitoare comparativ cu cele convenţionale, nu ar fi fost rentabile. În total, valoarea acestei scheme de sprijin pe zece ani, până în 2020, a fost calculată de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) la peste 10 miliarde de euro, bani care se vor regăsi în creşterea facturilor la energie electrică. Certificatele verzi rămân astfel un subiect controversat la nivelul percepţiei publicului larg.


Hydroelectricity De Diana Medan

08 28

Hidroelectrica ,,calul troian” al pieţei de capital listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a unor importante companii energetice controlate de stat întâmpină dificultăţi majore. după ce autorităţile centrale anunţaseră planuri şi termene concrete în acest sens, o serie de factori au inflamat piaţa de capital, punctul culminant fiind criza unui brand naţional – Hidroelectrica. lider în producţia de energie electrică din România, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în iunie. Ştirea a bulversat mediile economice locale, efectele pe termen mediu şi lung pe care le generează această decizie avand implicaţii majore.


,,Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg” Confruntându-se cu lipsă de lichidităţi și ca urmare a presiunilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), statul român a decis la începutul acestui an să scoată la vânzare pachete minoritare de acțiuni de la companiile importante şi cu active solide: Transgaz, Romgaz Transelectrica şi Cuprumin, fiecare cu câte 15% din acţiuni, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, cu câte 10%, Petrom cu 9,84% (după eșecul unei tentative anterioare). Planul prevedea și vânzarea unor pachete minoritare de la Tarom, Poşta Română sau CFR Marfă. În luna mai, FMI a anunţat că programul de privatizare ,,a înregistrat derapaje”, unele licitaţii eşuând, iar altele fiind mereu amânate. Fondul a decis să se concentreze pe şase companii, respectiv Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica,Tarom şi CFR Marfă. Pachetele minoritare de acțiuni de la Transgaz, Romgaz și Tarom ar fi trebuit să fie listate la BVB până la jumătatea acestui an, însă tensiunile politice interne şi ,,lovitura” Hidroelectrica au complicat totul. amânarea listării transgaz din cauza unor „disfuncţionalităţi legislative” În privinţa Transgaz, autorităţile de la Bucureşti afişează mai mult pesimism, chiar dacă Guvernul a anunțat recent începerea procedurilor de listare la Bursă printr-un memorandum. Acesta ,,prevede derularea proiectului de ofertă publică secundară de vânzare acţiuni emise de Transgaz pe piaţa de capital. (...) Se scoate la vânzare pe piaţa

de capital un pachet de 15% din acţiunile deţinute la Transgaz Mediaş” a informat Executivul. Întârzierea faţă de termenul prevăzut e pusă pe seama unor „disfuncţionalităţi legislative”. Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, citat de Agerpres, a precizat că: ,,De aprobarea acestei legislaţii era condiţionat prospectul de emisiune. Am reuşit într-un termen foarte scurt, cu sprijinul majorităţii parlamentare, să adoptăm Legea energiei electrice,

,,Am reuşit într-un termen foarte scurt, cu sprijinul majorităţii parlamentare, să adoptăm Legea energiei electrice, Legea gazelor şi Legea Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea Energiei Electrice şi a Gazelor. Aceasta era o condiţie pentru îmbunătăţirea (.....) mediului economic în domeniul energetic.” - Daniel Chiţoiu, ministrul Economiei Legea gazelor şi Legea Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea Energiei Electrice şi a Gazelor. Aceasta era o condiţie pentru îmbunătăţirea performanţelor, şi nu numai a performanţelor, dar şi a mediului economic în domeniul energetic”.

probleme la Romgaz? Ministerul Economiei a lansat recent în dezbatere un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care perioada de listare la bursă a unor acţiuni la companii de stat este extinsă cu un an, până în 31 decembrie 2013. Listarea Romgaz bate pasul pe loc, pe fondul unor dezvăluiri ,,şoc” ale Ministerului Economiei, care este şi acţionarul majoritar, cu 85%. Ministerul acuză societatea de management defectuos şi cheltuieli nejustificate. ,,În ce priveşte achiziţiile publice, au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate, respectiv plăţi nejustificate pentru achiziţia de utilaje şi echipamente în valoare totală de 123,1 milioane lei”, se arată într-un comunicat al ministerului. Efectul de bumerang este scăderea încrederii potenţialilor investitori în piaţa locală de capital, iar în astfel de condiţii preţul de listare devine unul tot mai problematic. Estimările anterioare dădeau suma de aproximativ 300 milioane euro care ar fi putut să fie obținută pentru cele 15% din acţiuni, aceasta fiind considerată o tranzacție record pentru BVB. Romgaz a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 4,21 miliarde lei, în urcare cu 18%, iar profitul a crescut cu 58%, la 1,03 miliarde de lei. Însă, ca în orice vânzare, intervine şi factorul psihologic, iar la capitolul încredere compania pierde teren. decizia Moody’s afectează acţiunile transelectrica Nici Transelectrica, singura companie a cărui pachet de acţiuni a fost listat pe BVB, în martie 2012, nu scapă neafectată de noua conjunctură. Moody’s a retrogradat ratingul companiei cu o treaptă, la

29


30

,,default Ba1”, iar calificativele au fost puse sub supraveghere pentru noi reduceri. ,,Măsura reflectă revizuirea în scădere a aşteptărilor agenţiei privind sprijinul potenţial pe care Transelectrica îl poate aştepta din partea acţionarului majoritar, guvernul român”, a declarat Richard Miratsky, vicepreşedinte la Moody’s şi analist principal pentru Transelectrica. Experţii atrag atenţia asupra faptului că majoritatea datoriilor Transelectrica sunt în monedă străină, în timp ce cea mai mare parte a veniturilor sunt în monedă locală, fapt care expune compania la fluctuaţiile de curs valutar şi la dependenţa puternică de ratingul României. Hidroelectrica – o decizie ,,şoc” 20 iunie o fost o dată fatidică pentru insolvenţa Hidroelectrica. Consiliul de Administraţie a anunțat că societatea are mari probleme și a susținut că de vină pentru acestă situaţie sunt managementul „dezastruos” şi seceta. ,,A fost şi este o societate foarte bogată care a devenit, în timp, totalmente lipsită de lichidităţi”, a declarat la momentul respectiv Remus Vulpescu, administratorul special al societăţii. La rândul său, Remus Borza, administratorul judiciar, citat de presă a afirmat că: ,,Starea de insolvenţă a Hidroelectrica nu s-a stabilit acum o săptămână, ci undeva acum 1-2 ani. Directorii de dinainte ar fi trebuit să ia această decizie.” Ca urmare s-a declanșat o luptă dură pentru contracararea efectelor unor contracte nerentabile, încheiate cu aşa numiţii ,,băieţi deştepţi” din energie, traderi care, timp de mulți ani, au beneficiat de contracte preferenţiale, profund nefavorabile producătorului.

contracte anulate sau renegociate Pe 26 iunie administratorul judiciar al Hidroelectrica a denunţat contractul cu compania Euro-PEC, care primea anual între 300.000 şi 400.000 MWh. Pe 18 iulie Hidroelectrica a mai denunţat încă două contracte, pe care le avea cu Energy Financing Team (EFT). În conformitate cu un raport al companiei, preluat de HotNews, traderi ,,problematici” au cumpărat în 2011 energie la un preţ mediu de 130 lei/MWh, în condiţiile în care pe bursa energiei OPCOM, preţurile au depăşit 200 lei/MWh. Pe piaţa spot (piaţa pentru ziua următoare), preţul mediu în 2011 a fost de 221 lei/MWh. De asemenea, a fost încheiat un nou acord cu Electromagnetica, preţul stabilit fiind de 198 lei/MWh în 2012 , unul majorat de la 140,2 lei pe MWh. Din 2013, pentru Electromagnetica va fi aplicată o formulă de preţ care va reprezenta media ponderată a preţurilor de pe Piaţa Zilei Următoare, de pe OPCOM şi preţurile de pe Piaţa Centalizată a Contractelor Bilaterale de pe OPCOM. pierderi uriaşe Potrivit documentului prin care au fost denunţate contractele cu EFT AG şi cu EFT România, Hidroelectrica a pierdut în total peste 111 milioane de euro, începând din 2006 şi până la finalul lunii mai 2012. Banii provin din diferenţa dintre preţul de vânzare stabilit în contractele directe şi preţul pe care Hidroelectrica l-ar fi obţinut dacă ar fi văndut energia pe piaţa spot a bursei de energie OPCOM. De altfel, potrivit unor calcule realizate de Ziarul Financiar, în urma contractelor problematice Hidroelectrica a pierdut în total mai mult de 1,5 miliarde

,,Starea de insolvenţă la Hidroelectrica nu s-a stabilit acum o săptămână, ci undeva, acum 1-2 ani. Directorii de dinainte ar fi trebuit să ia această decizie.” - Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica


31

de euro în ultimii zece ani şi asta indiferent de culoarea politică a guvernelor care s-au succedat. Bomboana pe colivă: seceta Nu doar ,,vremurile”, ci şi ,,vremea” a devenit un factor decizional important. Conform estimărilor, din cauza secetei, în perioada august-decembrie 2012 producţia de energie hidro va fi de doar 4,9 milioane MWh, în condiţiile în care obligaţiile contractuale sunt de 6,4 milioane MWh. La acestea se adaugă şi cantităţile livrate pe piaţa

de echilibrare, de circa 500.000 MWh, se arată într-un raport realizat de administratorul special, Remus Vulpescu. Gradul de acoperire a obligaţiilor contractuale din producţia proprie de energie electrică va fi de doar 68%, potrivit raportului. În plus, Hidroelectrica a acţionat în judecată Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru a anula un ordin al acesteia prin care erau decise cantităţile şi preţurile pentru energia livrată pe piaţa reglementată.

Fondul Proprietatea – victimă colaterală Prin lege, Fondul Proprietatea(FP), care deţine pachete importante de acţiuni la companiile energetice de stat propuse pentru oferte publice de listare a unor pachete minoritare de acţiuni, este obligat să reducă la zero valoarea deţinerilor la o companie aflată în insolvență. Criza de la Hidroelectrica ar diminua, astfel, valoarea activelor nete (NAV) ale FP cu 3,29 miliarde lei, adică aproape 21% din totalul activelor Fondului. Acest fapt a dus deja la o scădere a prețului acțiunilor FP și s-ar putea reflecta dramatic și în dividendele pe anul viitor. „Estimăm că procesul de insolvență va dura de la câteva luni până la 18 luni”,

susţine Greg Konieczny, managerul FP. În prezent, FP se pregătește de listarea secundară la Bursa de Valori din Varșovia (BVV) care ar trebui să aibă loc la începutul lunii septembrie. Scopurile acestei listări sunt diversificarea acționariatului și creșterea cotației, pe fondul unei cereri mai mari de titluri FP. Experţii mai apreciază că listarea la BVV ar putea atrage atenţia investitorilor internaționali şi asupra altor companii românești prezente în portofoliul FP. Totuşi, previziunile nu sunt prea optimiste, perioada actuală nefiind favorabilă investițiilor considerate riscante.

Concret, Hidroelectrica a solicitat ANRE majorarea preţului energiei livrate pe piaţa reglementată de la 72 lei/ MWh la peste 120 lei/MWh. totuși, sunt semnale încurajatoare În orice caz, după renunţarea la contractele păguboase, se pare că vânzarea energiei hidro pe bursă este benefică. Un comunicat al companiei anunţă, spre exemplu, că s-au tranzacţionat cu succes două pachete de energie electrică, pe PCCB-OPCOM: ,,La licitaţiile celor două pachete, oferta fiind de 12.240 MWh fiecare, aferente perioadei 1 august-31 decembrie 2012, a participat un numar record de ofertanţi, 21 la primul pachet, respectiv 16 la cel de-al doilea pachet”. Potrivit comunicatului, preţurile obţinute au fost de 255,7 lei/ MWh, oferit de SC Repower Furnizare România şi, respectiv, 256,5 lei/ MWh, oferit de CEZ Trade România, ambele fiind peste preţul mediu de pe piaţă care este de 220 lei/MWh. Ţinând cont de prognoza de producţie a perioadei august-decembrie 2012, Hidroelectrica va oferta pe PCCBOPCOM întreaga energie disponibilă, mai precizează compania.


Energie nucleară De Răsvan Roceanu

09 32

EcologiE cu(la) orice preț În perioada în care regimul comunist din România avusese “revelația” nevoii de reducere a costurilor și a risipei de materii prime și materiale ca o condiție pentru rentabilizarea economiei, umorul popular a reacționat imediat punând în circulație sloganul “economisiți, oricât v-ar costa!”. era o ironie la adresa metodelor voluntariste, precipitate, prost pregătite și prost aplicate prin care comuniștii înțelegeau să pună în practică o idee care, în esență, era buna, dar care, din cauza acestor greșeli, ajungea să fie total compromisă.


Economia de piață, libera concurență și pragmatismul societății de consum ar fi trebuit să ne ferească de asemenea excese, pornind de la principiul că orice decizie rezonabilă trebuie să treacă, obligatoriu, prin filtrul balanței costuri/beneficii. În loc să se întâmple asta, asistăm tocmai acum, în perioadă de criză economică, la decizii care, în mod evident, sunt adoptate printr-un elan politic de moment, minimizând impactul pe termen lung. Germania este un asemenea caz, după ce guvernul de la Berlin a cedat presiunilor lobby-ului ecologist și a hotărât ca până în 2022 să închidă complet centralele nucleare din țară. companiile cer despăgubiri Totul ar fi bine dacă n-ar fi rău. Centralele nucleare costă foarte mult, iar cei care le-au construit, atunci când le-au construit, și-au făcut calculele să le amortizeze în 30, sau 40 de ani. Efectul deciziei cancelarei Angela Merkel s-a simțit imediat: Fox Business a afirmat că RWE, al doilea grup german de utilități, a raportat un profit net pentru anul 2011 de 1,81 miliarde de euro, în scădere cu 45% față de cel din 2010, care a fost de 3,31 miliarde de euro. Cauza principală: costurile mari cu închiderea reactoarelor nucleare din Germania. Profitul net a fost chiar mai mic decât estimările analiștilor. Mai mulți experți chestionați de agenția de știri Dow Jones Newswires, care luau în calcul costurile închiderii reactoarelor, prognozau un profit de 2,11 miliarde de euro pentru RWE în 2011. Conform cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de La Tribune, producătorii germani de

electricitate vor să ceară guvernului, împreună, 15 miliarde de euro despăgubiri pentru decizia de abandonare a energiei nucleare. E.ON, cel mai mare dintre aceștia, a depus o plângere în acest sens în noiembrie anul trecut, la Curtea Constituțională de la Berlin, plângere în care a solicitat 8 miliarde de euro pe motiv că politica guvernului a adus atingere dreptului de proprietate al companiei asupra centralelor sale nucleare. E.ON a

Producătorii germani de electricitate vor să ceară guvernului, împreună, 15 miliarde de euro despăgubiri pentru decizia de abandonare a energiei nucleare precizat că nu se opune deciziei guvernului, dar ea nu a fost însoțită și de un pachet de compensații adecvat. Un demers asemănător l-a facut, în aprilie anul acesta, și compania RWE. Iar Vatenfall Europe, alt mare producător de electricitate, a anunțat la rândul său că are de gând să facă același lucru. contribuabilii suportă Despăgubirile, dacă vor fi acordate (lucru de care companiile par foarte sigure) vor fi plătite din buzunarul contribuabilului, bineînțeles. Care contribuabil, deși locuiește în țara europeană cu cea mai solidă economie, simte deja prețul crizei. Deutche Welle afirmă că din cauza prețurilor deja ridicate, 15% dintre

nemți trăiesc fara curent electric și fără caldură, atât de necesară pe timpul iernii. Aproape 600.000 de familii germane nu-și mai permit luxul de a fi conectate la energia electrica. Neputându-și plăti facturile restante, ele sunt debranșate de la rețea, mai spune Deutsche Welle. Una din explicații este că în 2011, prețurile la energia electrică au crescut cu 10% în Germania ca urmare a deciziei de a se renunța la energia atomică, care este cea mai ieftină, după cea hidroelectrică și pe cărbune. Directorul general al Vattenfall Europe, Tuomo Hataka, a afirmat, la rândul său, că în anul 2020 prețul energiei electrice va fi în Germania cu 30% mai ridicat decât cel din prezent. Familiile germane vor suporta, astfel costurile dezvoltării în ritm accelerat al energiilor din surse regenerabile, dezvoltare care, în mare parte, este subvenționată de la bugetul federal și de la cele ale landurilor. În plus, energiile regenerabile implică și noi investiții în rețeaua de distribuție, a precizat Hataka. Ne amintim că și la noi Transelectrica a avertizat că, pe rețeaua actuală, nu poate absorbi decât o parte din proiectele de energie eoliană, dezvoltarea energiei eoliene în continuare necesitând investiții de sute de milioane de euro, bani pe care Translectrica nu-i are și nu-i poate obține decât crescând tarifele. oficialii recunosc În aprilie anul trecut, ministrul german al economiei de la momentul respectiv, Rainer Bruederle, a afirmat la rândul său, că decizia de a elimina folosirea energiei nucleare va duce la costuri estimate la 1-2 miliarde de

33


34

euro pe an. Într-un interviu acordat radioului Deutschlandfunk, și citat de publicatia franceza l’Expansion, ministrul a adaugat că cifra exactă este, totuși, greu de evaluat. Cotidianul Suddeutsche Zeitung a avansat cifra de 3 miliarde de euro pe an, însă ministrul a opinat că „aceasta este un pic prea mare”. “Un lucru este sigur, decizia va costa bani buni”, a avertizat Rainer Bruederle, care, de asemenea, a afirmat că va fi absolută nevoie să se construiască noi centrale, pe cărbune, sau pe gaze naturale, și să se dezvolte rețelele transfrontaliere de energie electrică. Săptămânalul Le Point îl citează pe Cedric Philibert, analist al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) care, în iunie 2011, a afirmat că pentru compensarea închiderii centralelor nucleare, Germania va trebui să tripleze cantitatea de electricitate produsă cu ajutorul turbinelor eoliene și, în acest sens, trebuie să investească în noi parcuri eoliene, atât pe mare cât și pe uscat. Dar asta nu se va întâmpla peste noapte, comentează Le Point. este nevoie de noi rețele de transport Spre deosebire de centralele nucleare, care au fost și sunt construite cât mai aproape de zonele de maxim consum, parcurile eoliene se construiesc acolo unde este vânt constant, adică de multe ori departe de centrele de consum. Johannes Teyssen, directorul E.ON afirma pentru revista Der Spiegel că: “în partea de sud a țării, avem probleme ca urmare a încetării activității centralelor nucleare. Nu există linii suficiente pentru a permite transportul

de energie eoliană din Nord către Sud. Acest lucru poate cauza perturbări majore pe rețea precum și pene de curent”. La sfârșitul lunii mai, conform La Tribune, operatorii rețelei electrice de transport din Germania - Tennet, Amprion, 50Hertz si TransnetBW - au prezentat un plan de restructurare a rețelei pe 10 ani. Planul prevede construirea a 3800 de kilometri suplimentari de linii de înaltă tensiune, în special 4 linii nordsud, totul la un preț estimat de 32 de miliarde de euro. La acestea se adaugă cheltuielile pentru modernizarea și prelungirea liniilor de tensiune medie și joasă, dar și costul racordării la rețea a viitoarelor parcuri eoliene plasate în largul mării.

Energiile regenerabile sunt încă scumpe În februarie anul acesta, Curtea de Conturi a Franței a publicat un raport din care reies costurile de producție ale energiei electrice în funcție de diferitele surse. Hidroelectricitatea este, de departe, cea mai ieftină, cu costuri cuprinse între 15 și 20 euro/ MWh, asigură o producție constantă, dar cel puțin în Europa nu prea mai exista posibilități mari de dezvoltare. Pe locul al doilea se află cărbunele, cu un cost mediu de 44 euro/MWh, asigură o producție constantă, însă este o sursă poluantă. Puțin mai scumpă este energia nucleară, la 49,5 euro/MWh, nu poluează aerul, dar rezervele cunoscute de uraniu nu depășesc 100 de ani și, în plus, măsurile de securitate a deșeurilor costă foarte mult. Electricitatea

eoliană costă 69 de euro/MWh, este nepoluantă și nelimitată, se ieftinește pe masură ce se construiesc noi centrale, dar nu asigură o producție constantă. Gazul natural asigură o producție de energie electrică la 74 euro/MWh, este o producție constantă, dar rămâne o sursă poluantă, iar rezervele cunoscute în prezent sunt suficiente pentru numai 65 de ani. Electricitatea solară este cea mai scumpă: costă între 236 și 406 euro/MWh în prezent. Este ne-poluantă și nelimitată, însă nu asigură o producție constantă. Specialiștii afirmă, totuși, că pe masură ce se înmulțesc producătorii de panouri fotovoltaice și crește calitatea, costurile ar putea să scadă spectaculos.


➤

www.mobile-news.ro

Online Tech Magazine

Stiri - Telefoane - Tech & Gadgets - Apps Oferte - Concursuri

Scan with your moblile and visit our site

Trim Publications SRL // Print & Online Media www.trimpublications.com


Energia geotermală De Simon Done

10 36

EnErgia gEotErmală întrE potEnțial și rEalitatE În acord cu politica Uniunii Europene, sectorul energetic românesc a devenit, de-a lungul ultimilor ani, din ce în ce mai preocupat de explorarea și exploatarea surselor de energie alternativă. pe de-o parte din cauza scăderii resurselor naționale de energie primară ca petrolul, carbunele și gazele naturale, pe de alta parte datorită necesitătii reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera și a încălzirii globale.

Cadrul legislativ Strategia Energetica a României pentru perioada 2007-2020, elaborată de ministerul Economiei, are ca obiectiv declarat ,,satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, sigurantă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile”. Pe fondul creșterii consumului de energie la nivel mondial și, inevitabil, al scăderii resurselor energetice primare UE și, România, în calitate de membră a comunității, mizează pe exploatarea resurselor regenerabile. Documentul mai sus menționat mai afirma că ,, cererea totala de energie [la nivel global] în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decât în 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot susține un nivel actual de consum doar până în anul 2040, în timp ce rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o

creștere a nivelului de exploatare”. Directiva europeana 2009/ 28/ CE este exemplul clar pentru atenția de care sursele de energie regenerabilă se bucură la nivelul UE. Documentul stabilește obiective obligatorii pentru fiecare țară comunitară, cum sunt creșterea la 20% a ponderii energiei provenite din surse regenerabile în totalul consumului energetic și creșterea până la 10% a energiei obținute din surse regenerabile în consumul total din domeniul transporturilor până in anul 2020. Unul din scopurile directivei este ca, prin reglementare strictă, să ofere siguranță investitorilor în energiile regenerabile și să încurajeze dezvoltarea unei industrii puternice în acest domeniu. Revenind la Strategia Energetică, aceasta arata că în anul 2005 ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a României era de aproape 18%, iar obiectivul pentru anul 2020 este de 24%. Pentru ca acest obiectiv să fie atins este necesară stabilirea unei traiectorii orientative și a unui plan național de acțiune pe baza cărora să fie


37


38

luate măsurile ulterioare. De aceea a fost elaborat, în 2010, tot de către Ministerul Economiei, Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei Regenerabile (PNAER). Energia geotermală Legea 220 din 2008 este cea care Legea 220 din 2008 este cea care stabilește sistemul de promovare a producției de energie din surse regenerabile în Romănia și stabileste modul în care este aplicat Sistemul European de Certificate Verzi. Conform acestei legi producătorii de energie electrică din surse

geotermale primesc maximum de certificate (trei) pentru fiecare MWh livrat în rețeaua de energie electrică, având parte de un tratament special. Pentru perioada 2008-2014, valoarea de tranzacționare a certificatelor verzi oscilează între 27 si 55 euro/certificat. Alte măsuri de stimulare ce merită menționate sunt scutirea de la plata accizei pentru energia electrică provenită din surse regenerabile și reducerea la jumătate a taxelor de de eliberare a autorizatiilor și avizelor aferente implementării proiectelor de investiții în acest domeniu. În privința energiei geotermale se

Beiuș, orașul geotermal Beiuș, în județul Bihor, este pe cale să devina singura localitate din România încălzită aproape complet cu ajutorul energiei geotermale. Conform datelor oferite de primăria municipiului, forajele au detectat în sud-estul orașului un rezervor geotermal productiv la adâncimi între 1 850 m şi 2 460 m. Rezervorul se află în fracţiuni triasice de calcar şi magnezit, cu temperaturi de rezervor între 75 şi 88º C, iar primul puț de exploatare a intrat în funcțiune în septembrie 1999. Proiectul “Beiuş- Oraş geotermal”, în valoare de 4,3 milioane euro, are ca scop tocmai eficientizarea folosirii acestei resurse și este finanțat prin Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității

Economice” – „Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile”. În afară de încalzirea localității, se prevede înființarea unui parc balneoclimateric, în care vor fi construite minim 3 hoteluri cu capacitate totală de 300 de locuri de cazare şi care vor oferi servicii atât pentru cure balneare cât și pentru obiectivele turistice din zona: peştera Urşilor, peştera Meziad, Rezervaţia Naturala Padiş, staţiunea Stâna de Vale, satul de vacanţă Arieșeni. Este prevăzut, de asemenea, a se construi un ştrand municipal cu apa geotermală.

Resursele de energie geotermală sunt destul de mici în țara noastră, motiv pentru care dezvoltarea acestui sector energetic este privită cu oarecare scepticism


asigură subvenționarea a 50% din contravaloarea energiei electrice consumate în instalații/schimbătoare de caldură folosite la exploatarea ei. potențialul național este modest Cu anumite excepții, resursele de energie geotermală sunt destul de mici în țara noastră, motiv pentru care dezvoltarea acestui sector energetic este privită cu oarecare scepticism. Conform PNAER, potențialul energetic anual provenit din surse de energie geotermală este de numai 167 de mii tep (tone echivalent petrol) cu aplicație numai în energia termică. În consecință, documentul arată că nu există așteptări în ceea ce privește contribuția energiei geotermale la atingerea obiectivelor obligatorii stabilite de directiva europeană 2009/28/CE. ,, E drept că în Islanda 70-80% din energie este de natură geotermală, dar acolo temperaturile sunt de ordinul sutelor de grade şi adâncimile la care sunt aceste temperaturi înalte sunt mici. Avem lava la suprafaţă. În România nu avem temperaturi peste suta de grade la adâncimi mai mici de 3000 de metri”, a afirmat Alexandru Pătruți, președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), citat într-un articol publicat în decembrie 2011 de ziarul România Liberă. În textul PNAER se precizează, de asemenea, că temperaturile surselor geotermale din Romania nu depășesc 125° C. Distribuția în teritoriu Conform unei hărți a surselor regenerabile din România, inclusă în Strategia Energetică, Câmpia

de Vest și Câmpia de Sud par a fi singurele regiuni ale țării cu resurse geotermale notabile. Într-un alt articol publicat de Romania Liberă, tot în decembrie 2011, Anca Marina Vajdea, cercetătoare la Institutul Geologic al României, a declarat că regiunile cele mai bogate în ape geotermale sunt: Depresiunea Pannonică, Platforma Moesică (între Valea Dâmboviței și Valea Oltului), Dobrogea centrală (la sud de aliniamentul Hârșova- MedgidiaConstanța), zona munților GutâiȚibleș si Depresiunea Ciucului. Un studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie din Romania, elaborat de Ministerul Economiei, arata că, la ora actuală, cele peste 200 de foraje realizate în țară au întâlnit, la adâncimi între 800 și 3500 de metri, ape geotermale cu temperaturi cuprinse între 40 și 120° C. Vestul țării contează În apropiere de Oradea, pe o suprafață de aproximativ 75 kmp și la o adâncime cuprinsă între 2 și puțin peste 3 km, cele 12 sonde active dintre cele 14 săpate exploatează resursele geotermale. Este, probabil, regiunea cea mai bogată în astfel de resurse. Temperatura la talpa sondei este cuprinsă între 80 și 110° C, iar energia obținută astfel reprezintă, la ora actuală, echivalentul a circa 10000 tone de petrol. Mai mult de 100 MWh/zi, timp de 20 de ani, pot fi obținuți prin exploatarea carbonatitelor fisurate ce se află în zona orașului Borș, județul Bihor, la o adâncime între 2 și 3 km. Aici temperatura la talpa sondei este de circa 120° C, iar cele 5 aflate in exploatare la momentul actual

valorifică resursele geotermale în valoare de 3200 tep. Mai sunt de luat în calcul Gresiile din Câmpia de Vest care se întind pe o suprafață de 2500 kmp. Dintre cele 88 de sonde săpate acolo doar 37 sunt active în acest moment. Temperatura la talpa sondei este cuprinsă între 60 si 90° C, iar rezervele se află la adâncimi cuprinse între 1 și 2 km. În această zonă se găsesc resurse geotermale de o valoare estimată echivalentă cu 18500 tone petrol. potențial slab în regiunea Bucureștiului În ceea ce privește zona capitalei țării, același studiu al Ministerului Economiei arată că în partea de Nord există resurse geotermale la adâncimi de peste 2 km, a căror temperatură la talpa sondei poate ajunge și la 80° C. Cele 5 sonde existente valorifică zăcămintele geotermale echivalente a 1900 tep, adică aproximativ 310 MWh/zi timp de 20 de ani. Tot cu privire la București, Alexandru Pătruți a afirmat că ,, există un acvifer care în sudul Bucureştiului ajunge la 40° C la adâncimi de 1000 metri şi în nord ajunge la temperaturi de 80°C la 2800-3000 metri. S-a intenţionat să se exploateze acest acvifer. Otopeniul era preconizat să se încălzească în totalitate cu apă geotermală. A picat (proiectul – n.r.) pentru că mineralizaţia apei este foarte mare, şi în schimbătoarele de căldură şi în conducte se depun oxizi, hidroxizi şi săruri din apă şi se obturează conductele şi schimbătoarele de căldură”.

39


Mediu

Sursa: energydigital.com

11 40

Apă curAtă pentru fiecAre continent câteva tehnologii promițătoare oferă în prezent soluții simple si ieftine pentru comunitățile care continuă să nu aibă acces la surse de apă curată sau care au acces limitat la acestea.

cifre îngrijorătoare Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, milioane de decese pot fi atribuite în fiecare an lipsei apei curate și a igienei corespunzătoare. În întreaga lume disputele referitoare la deficitul de apă, contaminarea apei și degradarea ei devin tot mai numeroase. La baza acestei situații se află incapacitatea de a oferi servicii de bază pentru miliardele oameni, ceea ce duce la îmbolnăviri în masă. Astăzi, peste 800 de milioane de oameni trăiesc sub „pragul de stres al apei” (water stress), potrivit cifrelor anunțate de programele specializate ale Națiunilor Unite. Numărul lor va ajunge la 3 miliarde până în 2025 conform estimărilor, mai ales în Asia și Africa. În filmul documentar al regizoarei americane Jessica Yu, „Last Call at the Oasis”, sunt citate statistici potrivit cărora până în 2025 peste jumătate din populația lumii nu va avea acces la apă curată. În tarile dezvoltate, organizațiile ecologiste și activiștii mediului colaborează pentru a răspândi vestea, iar celebrități precum Leonardo DiCaprio merg atât de departe încât renunță aproape

să mai facă duș pentru a conserva apa. În lumea a treia criza apei își arată deja efectele, astfel incat au inceput sa se ia masuri ce au la baza tehnologii inovatoare. Apă filtrată prin tehnologie solară DynGlobal, o companie din Statele Unite specializată în energii regenerabile și soluții tehnologice avansate, a dezvoltat primele tehnologii din lume care au la bază filtrarea apei cu ajutorul energiei solare pentru a putea contracara consecințele dezastruoase ce rezulta din criza apei. Atingând un nivel de purificare mai mare decât cel impus de standardele Organizației Mondiale a Sănătății și ale Agenției de Protecție a Mediului din Statele Unite, o noua instalație solară brevetata înlătură bacteriile, virușii, reziduurile medicale și metalele grele precum arsenicul și plumbul. Ideal pentru zonele cu infrastructură deficitară și lipsite de acces la rețele de trasport și la surse de apă sigure, sistemul independent de purificare a apei propus de DynGlobal ar putea să reducă substantial răspândirea bolilor și


rata mortalității în țările în curs de dezvoltare. Deșertul – Sursă de apă potabilă Compania franceză Eole Water lucrează la o turbină eoliană construită în Emiratele Arabe Unite care poate să producă sute de litri de apă în fiecare zi din aerul uscat al deșertului. Testele au dovedit deja că sistemul este capabil să creeze între 500 și 800 de litri de apă pe zi prin condensare. Cercetătorii speră să aducă tehnologia la o scară mai mare, astfel încât să fie produși peste 1000 de litri de apă pe zi. Se presupune că tehnologia va funcționa și mai bine pe mare sau în zonele de coastă, unde umiditatea este mai mare și vântul mai intens. Turbina are un rotor cu diametrul de 13 metri, o nacelă de 12 tone, compresoare de răcire, condensatori de umiditate din oțel inoxidabil, un regulator de flux de aer și un schimbător de căldură. Poate să producă până la 2000 de litri de apă potabilă pe zi, dirijând circulația vântului prin regulatoarele de aer care sunt apoi încălzite de generator, astfel formându-se aburul. Acesta este apoi comprimat și umiditatea se condensează, permițând apei să se scurgă pe conductele turbinei și în cisternele din oțel inoxidabil pentru purificare. Conform testelor, apa atinge standardele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății pentru a deveni potabilă în urma unui proces format din cinci etape. În cazul Orientului Mijlociu unde lipsa apei este o realitate cu care oamenii se confruntă în fiecare zi, tehnologia și-ar putea dovedi foloasele în special pentru comunitățile izolate.

În întreaga lume disputele referitoare la deficitul de apă, contaminarea apei și degradarea ei devin tot mai numeroase.

Ce înseamnă stresul apei Conform Wikipedia, specialiștii definesc drept „pragul de stres al apei” („water stress”) pragul inferior de la care cantitatea de apă disponibilă pe an pe cap de locuitor într-o țară afectează buna funcționare a societății în ansamblul ei. O teorie afirmă că la mai puțin de 1700 de metri cubi de apă disponibilă pe an pe cap de locuitor se instaleaza starea de „water stress” pentru că pot aparea întreruperi pe termen scurt sau lung ale aprovizionarii cu apă. Acest fenomen poate să afecteze și țările dezvoltate. Când cantitatea de apă disponibilă scade sub 1000 de metri cubi pe an pe cap de locuitor, se consideră că țara respectivă se află în situația de „insuficiență a apei” („water scarcity”). O altă teorie avansează termenul de „insuficiență economică a apei” („economic water scarcity”) care ar fi provocată de lipsa de investiții în infrastructura de aprovizionare cu apă, locuitorii fiind nevoiți să ia apa direct din râuri atat pentru agricultură, uz casnic cat si pentru băut.

„Mingea solară” care curăță apa de băut Inspirat de nevoia de sisteme de purificare a apei ieftine pentru lumea a treia, în 2008, Jonathan Liow care în perioada respectivă era student la Universitate Monash din Australia, a inventat „mingea solară”, lucru care i-a adus recunoaștere mondială. Mingea transformă apa murdară în apă curată folosind energia solară prin procesul de condensare care are loc în micul dispozitiv. Contaminanții sunt dați la o parte sub formă de apă neevaporată. Una dintre cele mai mari provocări ale proiectului a fost ca sistemul să fie mai eficient decât alte instalații asemănătoare fără să fie prea complicat, prea scump sau prea greu de înțeles pentru cei cărora le este destinat, după cum a declarat creatorul lui. În acest moment provocarea este atragerea unor finanțări care să permită distribuirea dispozitivului pe scară largă. Pentru noi, cei care trăim în lumea industrializată, atenția față de cantitatea de apă pe care o consumăm ar trebui sa devina o preocupare zilnica..

41


YELLOW PAGES

12 42

01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.

ASOCIATII AUTORITĂȚI CONSULTANȚI ELECTRICITATE - echipamente ELECTRICITATE - producători ENERGIE REGENERABILĂ PETROL ȘI GAZE - echipamente și servicii PETROL ȘI GAZE - producatori și distribuitori


01. Asociatii

ROMANIAN PHOTOVOLTAIC INDUSTRY ASSOCIATION (RPIA) Bucharest Corporate Center (BCC) 58-60 Gheorghe Polizu Street, Floor 13, Sector 1 RO – 011062 Bucharest Telefon: +40 72 002 8462 magda.ion@rpia.ro www.rpia.ro ROMANIA GREEN BUILDING COUNCIL Str. Ialomicioarei, nr. 21, Bucureşti, sector 1 Telefon: +40 21 222 0011 Fax: +40 21 223 1201 info@ rogbc.org http://www.rogbc.org/ AFEER - ASOCIAȚIA FURNIZORILOR DE ENERGIE ELECTRICĂ DIN ROMÂNIĂ Str. Tudor Stefan nr.7-9, et.1, ap 2 011655-Bucuresti, sector 1 Telefon: +40 21 230 6031 Fax: +40 21 230 6032 office@afeer.ro www.afeer.ro ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU ENERGIE EOLIANĂ Str. C.A. Rosetti nr 17, etaj 2, Birou 216, sector 2, Bucureşti contact@rwea.ro www.rwea.ro ACUE - ASOCIAȚIA COMPANIILOR DE UTILITĂȚI DIN ENERGIE Sos. Nordului, nr.54B, parter, ap.2, Sector 1, 014104 Bucureşti Telefon: +40 21 230 3265 Fax: +40 21 230 0689 office@acue.ro www.acue.ro APER - ROMANIAN ENERGY POLICY ASSOCIATION Calea 13 Septembrie, no.13 050711 Bucureşti Telefon: +40 21 318 2450 Fax: +40 21 318 2447 aper.ro@gmail.com www.aper.ro ASOCIAŢIA AUDITORILOR ENERGETICI PENTRU CLĂDIRI - AAEC Str. Tudor Arghezi nr. 21, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 31 805 7221 Fax: +40 21 316 5964 presedinte@aaec.ro www.aaec.ro ASOCIAŢIA PRISPA Str. Academiei, Nr. 18-20, Sect. 1, Bucureşti 058789 Telefon: +40 74 002 8138 alexandra.petraru@prispa.org prispa.org

APMCR - ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII DIN ROMANIA Str. Ing. Vasile Cristescu, Nr. 3, Sect. 2, Bucureşti Telefon: +40 21 321 3232 Fax: +40 21 321 1236 office@apmcr.org / www.apmcr.org ASOCIAŢIA PATRONALĂ SURSE NOI DE ENERGIE - SUNE Splaiul Unirii, nr 313, corp M, etaj 3, D5, camera 3 Sector 3, Bucureşti secretariat@sune.ro www.sune.ro ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU MICROHIDROENERGIE ARMHE / ROSHA Calea Dorobanţilor 103-105, Etaj 5, Camera 518, Sector 1, Bucureşti office@rosha.ro www.rosha.ro ASOCIAŢIA PATRONALĂ A FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA - ASFOR Şos. Pipera nr. 46F, 020112, Sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 233 3705 Fax: +40 21 232 1072 asfor@rdsmail.ro www.asociatiaforestierilor.ro ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A ELECTRICIENILOR – AREL Şos. Olteniţei nr. 225A, Bucureşti Telefon: +40 72 288 7560 secretariat.arel@gmail.com www.arel.ro ROSENC - ROMANIAN SUSTAINABLE ENERGY CLUSTER (CLUSTERUL DE ENERGII SUSTENABILE DIN ROMÂNIA) Bld. Republicii nr.9, cam 01, 300159 Timisoara Telefon: +40 74 505 5558 contact@rosenc.ro / rosenc.ro CNR-CME Bld Lacul Tei, nr. 1-3, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 457 4550, int. 1022 Fax: +40 21 211 4157 ghbalan@cnr-cme.ro / www. cnr-cme.ro AREN ASOCIATIA ROMÂNA “ENERGIA NUCLEARA” RAAN-SITON, Bucureşti-Magurele Telefon: +40 21 457 4550 Fax: +40 21 457 4431 nitai@router.citon.ro / aren.ro COGEN Calea lui Traian, Nr. 151, Jud Valcea Telefon: +40 25 073 6730 Fax: +40 25 073 6717 office@cogen.ro / www.cogen.ro ASOCIATIA ROMÂNA DE ENERGIE ALTERNATIVA str.Elev Stefanescu Stefan, nr.49, bl.422A, Sc.A, etaj 8, ap. 50, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 73 331 8685 Fax: +40 73 331 8685 office@energyarea.eu / www.energyarea.ro FEDERATIA ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI DIN ROMANIA (FAPR) Str. Sfintii Apostoli, nr. 44, Sector 5, Bucureşti Telefon: +40 21 315 5469 office@fapr.ro / www.fapr.ro INSTITUTUL NAȚIONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJĂRII ȘI FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE Str. Vasile Lascar, nr. 5-7, etaj 2, of. p. 37, 020491 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 241 555144 secretariat@ire.ro / www.ire.ro ASOCIATIA EOLIANA ROMÂNA Str. Mircea cel Batran, Nr. 43, Etaj 1, Cod 900658, Judetul Constanța Telefon: +40 24 155 5144 Fax: +40 24 155 5145 aero@asociatiaeoliana.ro / www. asociatiaeoliana.ro

02. Autorități

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE - NAMR Str. Mendeleev, nr. 36-38, sector 1, 010366 București www.namr.ro AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI CONSTANȚA - APM CONSTANȚA Str. Unirii, nr. 23, Constanța Telefon: +40 241.546.596 / 0241.546.696 office@apmct.anpm.ro / apmct.anpm.ro CAMERA DE COMERȚ CONSTANȚA Bd. Alex. Lăpușneanu, nr. 185A, 900457 Constanța Telefon: +40 241.619.854 Fax: +40 241.619.454 office@ccina.ro / www.ccina.ro PRIMĂRIA CORBU Str. Principală, nr. 38, comuna Corbu, jud. Constanța Telefon: +40 241.765.100 / 0241.765.105 secretariat@primariacorbu.ro / www.primariacorbu.ro MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, 010096 București Telefon: +40 21 202 5426 dezbateri_publice@minind.ro / www.minind.ro MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE Str. Apolodor, nr 17, sector 5, București Telefon: +40 21 319 9735 presa.mfp@mfinante.gov.ro / www.mfinante.ro MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE Str. Apolodor, nr 17, Latura Nord, sector 5, București Telefon: +40 372. 111.499 presa@mdrt.ro / www.mdpl.ro INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION - IFC Str. Vasile Lascăr, nr. 31, clădirea UTI, etaj 6, sector 2, București www1.ifc.org FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL - FMI Str. Halelor Nr. 7, etaj 2, (Piata Unirii), Sector 3 Bucureşti 030118 Telefon: +40 31 805 7040 / +40 21 311 5833 Fax: +40 21 318 1410 www.fmi.ro CONSILIUL INVESTITORILOR STRĂINI - FIC Union International Center, Str. Ion Campineanu, nr. 11, etaj 3, sector 1, Bucureşti office@fic.ro PM OFFICE - BIROUL PRIMULUI MINISTRU Piata Victoriei nr. 1, sector 1, Bucureşti CONSILIUL CONCURENȚEI Piata Presei Libere, nr. 1, corp D1, sector 1, Bucureşti presa@consiliulconcurentei.ro www. consiliulconcurentei.ro ANRE Str. Constantin Nacu nr. 3, Sector 2, 020995 Bucureşti anre@anre.ro / www.anre.ro

43


03. Consultanți

ACCENTURE Preciziei Bd, nr. 24, Westgate Office Park, clădirea H1, etaj 1, sector 6, 062204 Bucureşti Telefon: +40 37 228 6000 www.accenture.com GRAYLING PR Str. Maltopol, nr. 9, Bucureşti Telefon: +40 21 335 5570 Fax: +40 21 335 5547 ana.dodea@grayling.com / www.grayling.com HORVATH & PARTNERS ROMANIA Str. Cretei Nr.12, 014154 Bucureşti Telefon: +40 31 620 1888 Fax: +40 31 620 1889 http://www.horvath-partners.com

44

IMA PARTNERS Str. General Constantin Budisteanu, nr. 16B Telefon: +40 31 425 1935 office@imapartners.ro PREMIUM PR Bd Eroilor Sanitari, nr. 23., sector 5, Bucureşti 050471 Telefon: +40 21 411 0152 Fax: +40 21 411 0162 office@premiumpr.ro wwwpremiumpr.ro ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS Str. Dr. Burghelea, nr. 5, sector 2, Bucureşti Telefon: +40 21 306 0500 Fax: +40 21 306 0510 www. rolandberger.ro TPA-HORWATH Grigore Cobalcescu Str., nr. 46, parter, Sector 1, Bucureşti Telefon: +40 21 310 0669 Fax: +40 21 310 0668 info@tpa-horwath.ro www.tpa-horwarth.ro

04. Electricitate - echipamente

ABB S.R.L. Calea Floreasca, nr. 169A, Floreasca Business Park, clădirea A1, etaj 5 București, sector 1 Telefon/Fax: +40-21 310 4383 www.abb.com.ro ALSTOM INFRASTRUCTURE ROMANIA S.R.L. Bd Dimitrie Cantemir, nr. 1, clădirea Sitraco Center, bl. B2, etaj 3, sector 4, Bucureşti Telefon: +40 21 223 4209 Fax: +40 21 223 4207 ALT UNIVERS COMPANY 2002 S.A. Bd. Al. I. Cuza, nr. 81, Bucureşti, sector 1 Telefon: +40 21 223 4209 Fax: +40 21 223 4207

ELECTROMONTAJ S.A. Str. Candiano Popescu, Nr. 1, Bucureşti, Sector 4 Telefon: +40 21 336 7593 Fax: +40 21 336 7592 elmbuc@rdsmail.ro / www.electromontaj.ro/ro EMERSON SRL Str. Emerson, Nr. 4, Cluj-Napoca, CLUJ Telefon: +40 364-731 000 Fax: +40 364 731 399 www.emerson.ro EMERSON PROCESS MANAGEMENT ROMANIA SRL Str. Gara Herastrau, nr. 2-4, (5th floor) sector 2, 020334 Bucureşti Telefon: +40 21 206 2500 info.ro@emerson.com / www2.emersonprocess.com ENERGOBIT S.R.L. Str. Taietura Turcului, Nr. 47/11, clădirea Parcul Industrial Petarom, 400221 Cluj-Napoca, CLUJ Telefon: +40-264-20.75.00/01 Fax: +40-264-20.75.55 ENERGOMONTAJ S.A. Calea Dorobanţilor, Nr. 103-105 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 318 9309 Fax: +40 21 318 9302 saem@saem.ro / www.saem.ro HIDROCONSTRUCŢIA S.A. Calea Dorobanţilor, Nr. 103-105 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21-208 1400 Fax: +40 21 208 1401 office@hidroconstructia.com www.hidroconstructia.com

05. Electricitate - producători

E.ON ROMANIA Piaţa Presei Libere nr. 3-5, City Gate South Tower, etaj 8, 013702 Bucureşti Telefon: +40 212 031 757 george.solomon@eon-romania.ro www.eon-gaz-romania.ro ELECTRICA Str. Grigore Alexandrescu, Nr. 9, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 208 5999 Fax: +40 21 208 5998 office.muntenianord@mnd.com / www.electrica.ro ENEL Şos. Giurgiului, nr. 127, București Telefon: +40 21 9291 Fax: +40 37 287 3726 www.enel.ro CEZ Bd Ion Ionescu de la Brad, Nr. 2B, 013813 Bucuresti, Sector 1 Telefon: +40 25 1929 Fax: +40 212 69 2566 office@cez.ro / www.cez.ro TRANSELECTRICA Str Olteni nr. 2-4, sector 3, 030786 Bucureşti Telefon: +40 21 303 5617 Fax: +40 21n303 5670 office@transelectrica.ro www.transelectrica.ro SOCIETATEA NATIONALA NUCLEARELECTRICA S.A. Str. Polona nr.65, Sector 1, Bucureşti 010494 Telefon: +40 21 203 8200 office@nuclearelectrica.ro www.nuclearelectrica.ro CEZ DISTRIBUTIE S.A. Str. Brestei, Nr. 2, Etaj 4, Craiova, DOLJ Telefon: +40 251 21 5002 Fax: +40 251 21 5004 office@cez.ro / www.cez.ro

COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. Str. Energeticianului, Nr. 25, 215400 Rovinari, GORJ Telefon: +40 253 37 2556 Fax: +40 253 37 1590 scer@termorov.ro / www.cerovinari.ro COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. Str. Uzinei, Nr. 1, 217520 Turceni, GORJ Telefon: +40 25 333 5045 Fax: +40 25 333 5015 office@eturceni.ro / www.eturceni.ro HIDROELECTRICA S.A. Str. Constantin Nacu, Nr. 3, 020995 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 21 303 2500 Fax: +40 21 311 1174 secretariat.general@hidroelectrica.ro www.hidroelectrica.ro

06. Energie regenerabilă ENEL GREEN POWER ROMANIA Str. BUZEŞTI, nr. 62-64, Bucureşti www.enelgreenpower.com

ESPE ENERGIA S.R.L. Str. DN 6, Km 551, nr. 6, Ap. 1, Ghiroda, TIMIŞ Telefon: +40 256 24 60 66/7 Fax: +40 256 20 55 19 espe@espe.it / www.espegroup.com IBERDROLA RENEWABLES ROMANIA SRL Str. Polona, nr. 95-99, 010507 Bucureşti www.iberdrola.es MONSSON GROUP Str. B-dul Mamaia, Nr.158, 900534 Constanța Telefon: +40 241 550 353 Fax: +40 241 550 323 www.monsson.eu RENOVATIO TRADING S.R.L. Bd Primaverii, Nr. 55, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 318 2010/11/12 Fax: +40 21 213 1820 office@renovatiotrading.ro www.renovatiotrading.ro

VESTAS S-Park Business Center, Str. Tipografilor, nr. 11-15, clădirea B3, etaj 3, 013714 Bucureşti Telefon: +45 97 30 0000 vestas-romania@vestas.com www.vestas.com

07. Petrol și gaze - echipamente și servicii ARMAX GAZ S.A. Str. Aurel Vlaicu, Nr. 35A, Mediaş, Sibiu Telefon: +40 269 84 5864 Fax: +40 269 84 5956 office@armaxgaz.ro / www.armaxgaz.ro


CAMERON ROMANIA S.R.L. Str. B.P. Haşdeu, Nr. 1 Câmpina, Prahova Telefon: +40 24 430 6600 Fax: +40 24 433 6553 CHEVRON ROMANIA S.R.L. Str. Gheorghe Moceanu, Nr. 9, 011924 Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 599 6100 Fax: +40 21 599 6148 COMELF S.A. Str. Industriei, Nr. 4, 420063 Bistriţa, BISTRIŢA-NĂSĂUD Telefon: +40 263 23 4462 Fax: +40 263 23 8092 comelf@comelf.ro DAFORA S.A. Piaţa Regele Ferdinand I, Nr. 15, 551002 Mediaş, SIBIU Telefon: +40 269 84 4507 Fax: +40 269 84 1726 INSPET S.A. Str. Democratiei, Nr. 15, 100558 Ploieşti, Prahova Telefon: +40 244 40 6500 Fax: +40 244 51 2167 inspet@inspet-ploiesti.ro OIL TERMINAL S.A. Str. Caraiman, Nr. 2, Constanţa Telefon: +40 241 70 260 Fax: +40 241 69 4833 office@oil-terminal.com SIEMENS S.R.L. Str. Preciziei, Nr. 24, clădirea Complex West Gate Park, Corp H3 062204 Bucureşti, Sector 6 Telefon: +40 21 629 6400 Fax: +40 21 629 6412 siemens.ro@siemens.com

08. Petrol și gaze - producatori și distribuitori E.ON GAZ DISTRIBUŢIE S.A. Piaţa Trandafirilor, Nr. 21,540049 Târgu Mureş, Telefon: +40 365 40 3300 Fax: +40 265 26 0418 office.egd@eon-romania.ro EXONN MOBIL Calea Floreasca, nr. 169A, clădirea A, etaj 4, Sector 1, Bucureşti Telefon/Fax: +40 31 860 2345 GAS PLUS V.Le E. Forlanini, 17, 20134 Milano Telefon: +39 270 009 499 Fax: +39 271 094 309 info@gasplus.it GDF SUEZ Bd Mărăşeşti, Nr. 4-6, Bucureşti, Sector 4 Telefon: +40 21 301 2217 Fax: +40 21 301 2008 contact@gdfsuez.ro

PETRO VENTURES #266-A road #10 Jubilee Hill, Hyderbad 500003 A.P., India Telefon: +91 40 2360 8682 Fax: +91 40 2360 8700 marketing@agrpetro.com PETROM Str. Coralilor, nr. 22, 013329 Bucureşti, sector 1 Telefon: +40 212 03 5100 Fax: +40 212 03 5105 clientiGPL@petrom.com PETROMAR Port Constanța, Dana 34, Constanța 900900 Telefon: +40 241 58 3031 Fax: +40 241 58 5420

GRUP SERVICII PETROLIERE Constanța Port, Berth 34, 900900 Constanța Telefon: +40 241 55 5255 Fax: +40 241 55 5257 office@gspoffshore.com

PETROTEL - LUKOIL S.A. Str. Mihai Bravu, Nr. 235, Ploieşti, Prahova Telefon: +40 212 27 2106 Fax: +40 212 32 8264 office@romania.lukoil.com

LUKOIL Str. Elena Văcărescu, Nr. 6, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 21 227 2106 Fax: +40 21 232 8264 office@romania.lukoil.com

ROMGAZ Piaţa Constantin Motaş, Nr. 4, 551130 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 269 21 1020 Fax: +40 269 84 6901 secretariat@romgaz.ro

MELROSE RESOURCES Exchange Tower, 19 Canning Str., Edinburgh EH3 8EG Telefon: +44 13 1221 3360 Fax: +44 13 1221 3361 info@melroseresources.com www.sterling-resources.com

TOTALGAZ INDUSTRIE S.R.L. Str. Pacurari, Nr. 128, 700546 Iasi Telefon: +40 232 21 6491 Fax: +40 232 21 5983 office@totalgaz.ro

MIDIA RESOURCES Str. Andrei Mureșanu, nr. 11-13, sector 1, București Telefon: +40 212 31 3256 Fax: +40 212 31 3312 info@sterling-resources.com www.sterling-resources.com

UPET S.A. Str. Arsenalului, Nr. 14, Târgovişte, DÂMBOVIŢA Telefon/Fax: +40 245 61 4660

MOL Bd Daniel Danielopolu, Nr. 4-6, Etaj 2, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 264 40 7600 pr@molromania.ro

UPETROM 1 MAI S.A. Piaţa 1 Decembrie 1918, Nr. 1, Ploieşti, Prahova Telefon: +40 244 50 1501 Fax: +40 244-50 1503 office@upetrom1mai.com

OSCAR DOWNSTREAM S.R.L. Splaiul Independentei, Nr. 319, clădirea Sema Parc, Etaj 5, 060044 Bucuresti, Sector 6 Telefon: +40 213 18 2622 Fax: +40 213 18 2625 office@oscars.ro

OMV PETROM GAS S.R.L. Str. Coralilor, Nr. 22, clădirea INFINITY, Ap. 200, 013329 Bucureşti, Sector 2 Telefon: +40 21 406 0999 / Fax: +40 21 406 0421 petromgas@petromgas.com OMV ROMANIA Str. Coralilor, nr. 22, Bucureşti, Sector 1, Cod postal 013329 Telefon: +40 214 06 0370 Fax: +40 214 06 6145

ROMPETROL Piaţa Presei Libere, Nr. 3-5, clădirea City Gate Northern Tower, Etaj 2, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 213 03 0800 Fax: +40 213 12 2490 office@rompetrol.com ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L Piaţa Presei Libere, Nr. 3-5, clădirea City Gate Northern Tower, Etaj 2, Bucureşti, Sector 1 Telefon: +40 212 06 7500 Fax: +40 212 06 7580 ROMPETROL RAFINARE S.A. Bd Navodari, Nr. 215, 905700 Năvodari, Constanța Telefon: +40 241 50.6000 Fax: +40 241-50 6930 office.rafinare@rompetrol.com TRANSGAZ Piaţa C. I. Motaş, Nr. 1, 551130 Mediaş, Sibiu Telefon: +40 269 80 3333 Fax: +40 269 83 9029 cabinet@transgaz.ro

45


Revista de Energie și Mediu

ABONAMENT ANUAL / ANNUAL SUBSCRIPTION Numele sau compania / Νame or company ________________________________________________________________ Adresa / Address ________________________________________________________________ Cod Poștal / Postcode: _____________________________________________ E-mail: _________________________________________________________ Telefon / Daytime Tel. ______________________________________________ Doresc factură / I would like an invoice

n

Profesia / Profession: ______________________________________________ VAT / T.V.A.: _____________________________________________________ Metoda de plată / Method of payment 1) Filă cec plătibilă către / I enclose a cheque payable to TRIM S.R.L. 2) Card de credit / Please charge my credit card

n

n Visa n Switch / Maestro n Issue number n n n n Mastercard

Numărul cardului / Card nr.

nnnnnnnnnnnnnnnn Valabil de la / Valid from n n n n Expiră la / Expires n n n n Nume / Name on card _________________________________________________________________

Annual subscription for Romania: 100 RON / 20 euros, Abroad: 30 euros Please complete this coupon and send it to the following address: TRIM Publications S.R.L. energyworld Magazine șos. Nicolae Titulescu nr. 3 Bloc A1, ap.62, et.8, Sector 1 București, CP 011131, România Tel.: +40 213110455

Semnătura / Signature _____________________________________________ Data / Date _______________________________________________________

info@energyonline.ro www.energyonline.ro


energyworld 2 - Romania - Sept.2012  

The Romanian Magazine for Energy and Environment

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you