Constructii & Imobiliare 2010 by Mediafax

C o n s t r u c ] i i

[ i

I m o b i l i a r e

2 0 1 0

EDITORIAL

Ioan Dornescu, Redactor-[ef

Amintiri din epoca de piatr` La doi ani dup` debutul oficial al crizei, pia]a local` a construc]iilor \[i continu` declinul. Anun]ul de cre[tere a afacerii, sus]inut de nevoia de drumuri, case [i mall-uri [i explicat simplu printr-o pia]` care trop`ie pe fondul banilor veni]i din Vest, a fost \nlocuit de manageri cu formule aproape stångace de ocolire a r`spunsului sau acuzatoare la adresa statului, b`ncilor [i consumatorului prea ezitant cu cheltuirea finan]elor proprii. Efectele crizei au fost dezarmante, iar multe firme au tras obloanele, \n lini[te sau nu, l`sånd \n urm` visurile de m`rire [i fo[ti angaja]i posaci, care nu \n]eleg cum au ajuns de la negocieri pe salarii \n euro la neputin]a de a pl`ti rata la banc`. Unii constructori au sperat c` statul va acoperi cu proiecte proprii golul l`sat \n pia]` de mul]i investitori priva]i, care au \nghe]at sau au abandonat o mare parte a lucr`rilor. Transporturile promiteau kilometri de drumuri, pe care s` circule camioane c`tre fabrici relocate la noi din cauza salariilor prea mari de pe alte meleaguri. Sau [osele pe care ma[ini cu turi[ti s` poat` vizita frumuse]ile s`lbatice ale Romåniei. N-a fost s` fie decåt prea pu]in. Ba mai mult, remanierea din toamn` a rupt unele conexiuni deja b`t`torite pentru unii drumari. Promisiuni face [i cel`lalt mare finan]ator public al construc]iilor, Ministerul Dezvolt`rii, \ns` efectele la nivel de pia]` se reg`sesc deocamdat` ca ecou \n vocea constructorilor. {i atunci ce urmeaz` dup` eclips`? Unii, mari [i puternici, spun c` \ncet-\ncet, economia \[i va reveni, cererea \[i va reveni, pentru c` Romånia are poten]ial, b`ncile vor relua creditarea pentru c` din asta tr`iesc, statul va da bani, pentru c` de aia e stat, consumatorul va b`ga måna \n buzunar, pentru c` \i va reveni curajul [i a[a mai departe.

EDITORIAL

Mesajul, de[i f`r` un termen precis, e pozitiv \n esen]`. Lua]i de val, ne-am dus \n jos, tot un val ne va ridica. Al]ii zic c` ne-am fi trezit la realitate oricum, c` nu eram preg`ti]i pentru atåta bun`stare, iar schimb`rile trebuie s` fie profunde, s` remodeleze con[tiin]e [i comportamente, s` ne aduc` \n sfår[it un pre] corect pe metru p`trat construit [i kilometru de drum asfaltat. La fel, acest tip de abordare d` \ncredere, dac` nu nou`, m`car urma[ilor no[tri, care trebuie \ns` s` fie mai aten]i [i s` termine lucr`rile pån` la c`derea \ntunericului sau venirea iernii. Sau m`car s` le \nceap`... Am l`sat la urm` pe cei care nu au \n]eles mare lucru. Cei care nu \[i pot explica de ce a trebuit s` pice b`nci exact atunci cånd \ncepusem [i noi s` vis`m la o cas` mai bun`. Cei care se \ntreab` de ce pre]urile terenurilor urcau [i urcau [i urcau, loturile se tranzac]ionau de cåteva ori \ntr-o singur` c`l`torie cu avionul, iar acum sunt cultivate cu m`r`cini \n loc de vile [i zgårie-nori. Cei care au \nceput o afacere sperånd c` vor prinde un contract pentru m`car unul dintre mall-urile anun]ate pe aceea[i strad`. Indiferent de mesaj sau de gradul de \n]elegere a cauzelor crizei, \n condi]iile \n care foarte pu]ini declar` public c` v`d o lumini]` la cap`tul tunelului, pia]a construc]iilor r`måne deocamdat` cu amintirea recent` a unor timpuri \n care orice p`rea construibil, indiferent de cost, totul era de vånzare, indiferent de loc [i oricine putea spera s` devin` antreprenor, adesea cu o investi]ie minim` [i garantat` de capra din ograda vecinului. |n a[teptarea urm`torului rånd de [ampanie, s` nu uit`m c` de la yabadabadoo! la oups! n-a fost decåt un pas.

CASETA REDAC}IONAL~

SUMAR CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

Interviu: Jan F.J. Van Vulpen, CEO Remco Romånia Cronologie 2009-2010 Analiz`: Nume de cod – Supravie]uire Analiz`: |ntr-un an de criz` investi]iile publice sta]ioneaz` Informa]ii companii Proiectare [i arhitectur` Construc]ii civile [i industriale

6 8 18 28

MATERIALE DE CONSTRUC}II

33 35

Interviu: Mihai Rohan, pre[edinte director general Carpatcement Holding 46 Analiz`: Pia]a cimentului - Cre[tere amånat` pentru 2012 48 Analiz`: Prefabricate - Minus 16% \n volum, regres de 18% \n valoare 56 Analiz`: Zid`rie – Sc`dere de 10% \n 2010 58 Analiz`: Pia]a izola]iilor – 50 milioane euro, „izola]i” \n 2010 60 Informa]ii companii: Materiale de construc]ii 64, 66, 68, 69 Interviu: Marius Dumitru Marin, director executiv Asocia]ia Pro BCA 65 Interviu: Serghei Negulescu, director general Austrotherm 67 Informa]ii companii: Instala]ii 70, 74 Interviu: Marcel B`rbu], proprietar Adeplast 72

FINISAJE &AMENAJ~RI

Analiz`: Lacuri [i vopsele – Color`m de 270 milioane euro Analiz`: Tåmpl`ria termoizolant`, jum`tate minus 10% Analiz`: Pl`ci ceramice – Minus 10% \n 2010, stop \n 2011, plus din 2012 Analiz`: Pia]a mobilei – Miliardul din sertar Analiz`: Bricolaj – Pariul pe extindere Informa]ii companii Finisaje [i amenaj`ri Tåmpl`rie termoizolant` Mobil` Bricolaj

AUTO & UTILAJE

Analiz`: Sc`deri mai mici la utilaje Informa]ii companii: Auto [i utilaje

IMOBILIARE

Cronologie 2009-2010 Analiz`: Insolven]a a lovit \n plin dezvoltatorii reziden]iali Analiz`: Reloc`rile au revigorat u[or pia]a birourilor Analiz`: Contraste pe pia]a de retail din Romånia Analiz`: Parcurile industriale nu se mai construiesc speculativ, ci doar la cerere Analiz`: Pia]a terenurilor d` semne timide de dezghe] Informa]ii companii Dezvoltatori imobiliari Agen]ii imobiliare Asigur`tori Leasing

INDEX COMPANII 4

SUMAR

75 76 78 81 84 86 89 94 96 98

100 103

reDactor-{ef: Ioan DoRnescu reDactorI: cristina cuncea Lidia neagu PublIsher sergiu Ion art DIrector & DtP: Mihaela VIcIu graPhIc DesIgner coPert~ sorin cIuRaRu custoMer suPPort: nicoleta Buga traffIc Manager: sorin cIuRaRu branD Manager: Doru Pu{ca{u corectur~: Theodor ZaMFIR conference anD PrInt DeveloPMent Manager: Raluca VoIVoZeanu vÅnZ~rI: adrian ReY Mircea neagu octavian PeTRescu Ramona P|RVuLescu Roxana {TeF~nescu Victor BuIuca Tel.: 031.82.56.424 Fax: 031.82.56.416 vinzari@mediafax.ro

107 108 118 122 126 128 130 132 134 136 139

142

DIrector vÅnZ~rI: {tefan PaRascHIV DIrector fInancIar: Dana coZac DIrector general MeDIafaX: cRIsTIan DIMITRIu tIPar {I PrePress: RH PRInTIng

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

Afacerile Remco Romånia cresc \n 2010 [i 2011, sus]inute de contractele noi Remco Romånia, filiala companiei olandeze Remco Ruimtebouw, mizeaz` pe o majorare a cifrei de afaceri atåt \n acest an, cåt [i \n 2011, dup` cå[tigarea mai multor contracte, declar` \ntr-un interviu managerul general al companiei, Jan F.J. van Vulpen. 6

INTERVIU

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE Ce cifr` de afaceri estimeaz` Remco Romånia \n 2010, comparativ cu anul trecut? Care sunt factorii care vor influen]a evolu]ia rulajului? Criza a \nceput \n 2008 [i imediat to]i clien]ii au ap`sat frånele. Astfel, lipsa de comenzi noi din a doua parte a anului 2008 a determinat \nregistrarea unei cifre de afaceri moderate \n anul urm`tor. Cu toate acestea, \n 2009 am observat primele semne de revenire, iar companiile din industriile unde recuperarea este deja vizibil` s-au re\ntors treptat \n pia]`. Astfel, \n ultimul trimestru din 2009 [i \n primul trimestru din acest an am cå[tigat unele contracte interesante, care vor genera majorarea afacerilor cu aproximativ 25% \n 2010.

Ce cifr` de afaceri prognoza]i anul viitor? |nc` mai sunt trei luni din acest an, dar pot estima deja c` \n 2011 vom avea din nou o cre[tere a afacerilor, comparativ cu acest an. Prognoza se bazeaz` pe faptul c` am semnat recent un important contract de export, la care se adaug` intensificarea discu]iilor privind un alt acord extern. |n afara acestor dou` proiecte din afara Romåniei, exist` [i discu]ii privind unele investi]ii pe

de metri p`tra]i \n statul Gabon din vestul Africii. |n perioada octombrie 2010-iunie 2011 mai mul]i ingineri romåni vor lucra cu un grup de 25 de muncitori din Gabon pentru finalizarea acestui proiect \n valoare de mai multe milioane de euro.

Cånd estima]i revenirea pie]ei locale a construc]iilor [i care sunt factorii decisivi \n acest sens? |n mod sigur pia]a romåneasc` va reveni pe cre[tere, \ns` probabil c` nu la nivelul din 2007/2008, cånd totul p`rea posibil. Va exista o revenire treptat` [i atåt timp cåt b`ncile [i clien]ii vor evita situa]iile de supra\ndatorare, va exista o cre[tere lent`, dar constant` [i mult mai controlat`.

Ce m`suri ar trebui s` ia autorit`]ile pentru sprijinirea pie]ei? Autorit`]ile trebuie s` creeze un climat antreprenorial prietenos atåt pentru companiile interna]ionale, cåt [i pentru cele locale pentru ca sectorul privat s` dea tonul revenirii din criz`.

Jan F.J. van vulpen managerul general al Remco Romånia

Care sunt cele mai importante probleme cu care v-a]i confruntat \n contextul crizei [i Autorit`]ile trebuie s` creeze un climat antreprenorial ce m`suri a]i luat pentru a le prietenos atåt pentru companiile interna]ionale, cåt [i dep`[i? pentru cele locale pentru ca sectorul privat s` dea tonul Este o vorb` \n Statele Unite care revenirii din criz`. spune c` „tot ce-i mare e frumos, dar tot ce-i mic e mai inteligent”. Ultima parte e [i mottoul nostru. Indiferent de contextul economic, avem o baz` solid` cu o echip` relativ mic` \n Bucure[ti, care acoper` toate aspectele necesare pia]a local`, care se \ndreapt` \ntr-o direc]ie favorapentru func]ionarea unei companii de conbil`, astfel \ncåt nu vom fi surprin[i dac` vom avea [i struc]ii. anul viitor o cre[tere de dou` cifre, ceea ce ne va Dac` volumul de lucru e cel normal, angaaduce la nivelul consemnat \nainte de apari]ia crizei. ja]ii pot gestiona totul singuri, iar \n cazul unui vårf de comenzi ace[tia pot apela la servicii comune, \n cadrul grupului, [i implica unii colegi sau parteneri de la reprezentan]ele noasCare sunt cele mai importante proiecte tre din Olanda, Polonia, Ucraina, Bulgaria [i contractate de Remco Romånia \n ultima India. perioad`? pute]i oferi detalii legate de Astfel, avem una dintre cele mai eficiente [i valoarea contractului, beneficiarul lucr`rii remarcabile echipe multina]ionale, cu o for]` de [i termenele de execu]ie? reac]ie rapid`, care ne permite s` gestion`m Exist` mai multe proiecte, \ns` cel mai important proiecte de 2.500 pån` la 25.000 de metri p`tra]i. vizeaz` o facilitate de prelucrare a lemnului de 22.000

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE SepTeMBRIe 2009 produc]ia local` de ciment a sc`zut \n primul semestru din 2009 cu 28,8%, de la 4,9 milioane de tone \n perioada corespondent` din 2008 la 3,5 milioane de tone, cantitate livrat` exclusiv pe pia]a intern`, a anun]at patronatul de profil, CIROM, pe baza unor date furnizate de c`tre Institutul Na]ional de Statistic`. asocia]ia Distribuitorilor de utilaje pentru Construc]ii a estimat c` vånz`rile de utilaje din domeniu s-ar putea diminua cu 60-70% fa]` de 2008 din cauza crizei.

construc]iilor, iar segmentul reziden]ial pån` la 8%, l`sånd s` se \n]eleag` c` lucr`rile de infrastructur` sunt cele cu cea mai important` pondere. Grupul de firme erba[u din Bucure[ti, cu activit`]i \n principal \n domeniul construc]iilor, a prognozat o stagnare a afacerilor atåt pentru 2009, cåt [i pentru 2010, la valoarea din 2008, de circa 40 de milioane de euro, [i reducerea marjei de profit de la 8-10% la sub 5%. produc`torul de materiale de construc]ii Soceram Bucure[ti a estimat o sc`dere a afacerilor de 25% \n 2009, la 111 milioane de lei, mizånd \ns` pe o cre[tere a rulajului cu 5-10% \n 2010, an \n care urma s` \nceap` construc]ia a dou` fabrici de BCA, \n urma unei investi]ii de peste 35 de milioane de euro. Compania a anun]at c` fabricile vor fi construite \n zona Moldovei, la Roman [i la Tårgu-Jiu.

apartamentele aflate \n stadiul de proiectare ar urma s` fie „locuin]e de criz`“, cu pre]uri mici, suprafe]e din ce \n ce mai reduse [i construite cu materiale [i tehnologii de slab` calitate, a prognozat principalul ac]ionar al dezvoltatorului % Impact Developer & Contractor, Dan Ioan Popp. este procentul produc`torii de ciment au estide sc`dere a mat c` pia]a de profil se va diminua cu produc]iei locale 30-35% \n 2009, iar \n 2010 ar putea de ciment \n stagna sau cobor\ \ntr-un ritm mai primul semestru sc`zut, de 5-10%, una dintre condi]iile din 2009, de la eviden]iate pentru revenirea pe cre[tere 4,9 milioane de a vånz`rilor fiind investi]iile statului, \n tone \n perioaspecial \n infrastructur`. Pia]a este doda coresponminat` de trei dintre cei mai mari prodent` din 2008 duc`tori la nivel mondial, respectiv la 3,5 milioane HeidelbergCement (Germania) - prin de tone. Carpatcement Holding, Holcim (Elve]ia) [i Lafarge (Fran]a).

28,8

nOIeMBRIe 2009

produc`torul de materiale de construc]ii Baumix ploie[ti a anun]at c` a \nregistrat, \n primele nou` luni, vånz`ri de 33,5 milioane de lei, \n cre[tere cu 5% fa]` de aceea[i perioad` din 2008.

Grupul francez lafarge a ar`tat c` vånz`rile sale de agregate \n Romånia ar putea sc`dea \n 2009 cu 55-65%, peste corec]ia de 40% a segmentului de pia]`, din cauza competi]iei neloiale din partea competitorilor, precum [i a lipsei unei monitoriz`ri a sectorului din partea autorit`]ilor. Lafarge este prezent \n Romånia din 1997 [i activeaz` pe segmentele cimentului, cu cea mai mare pondere \n totalul afacerilor, agregate [i betoane [i gips-carton.

Firmele din sectorul construc]iilor s-au ar`tat nemul]umite de reac]ia autorit`]ilor dup` declan[area crizei [i au criticat lipsa investi]iilor, programele promovate, precum Prima Cas` [i cel de reabilitare termic` a locuin]ei, lipsa atragerii fondurilor europene [i legisla]ia deficitar` din domeniu.

B`ncile sunt „du[manul num`rul 1“ al sectorului de construc]ii, pentru c` prefer` s` crediteze statul \n detrimentul companiilor private, a declarat Gheorghe C`lburean, ac]ionarul majoritar al companiei de foraj [i construc]ii Dafora Media[.

Compania Impact a ar`tat c` izolarea termic` a cl`dirilor reprezint` doar 0,3% din pia]a

Compania american` Bechtel, constructorul autostr`zii Bra[ov-Bor[ (Tran-

OCTOMBRIe 2009

Tehnologica Radion, cu activit`]i pe pia]a de construc]ii, a revizuit \n sens negativ estimarea privind evolu]ia afacerilor \n 2009, de la plus 25% la o sc`dere de 12%, pån` la 140 de milioane de euro, aducånd ca principal argument \ntårzierea solu]ion`rii contesta]iilor la licita]ii \n justi]ie.

CRONOLOGIE

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE silvania), l-a numit pe Mike Swinford \n func]ia de director de proiect, \n locul lui Mike Mix. Anterior numirii, Swinford a fost director de proiect pentru autostrada din Albania construit` de Bechtel [i compania turc` Enka. prima vånzare a unei locuin]e construit` de anl \n cadrul programului de \nchiriere destinat tinerilor s-a \ncheiat la jum`tatea lunii noiembrie, cump`r`torul pl`tind 62.137 de lei pentru un apartament cu dou` camere \n ora[ul Nehoiu, jude]ul Buz`u.

Romånia este o pia]` interesant` \n Europa, chiar dac` este afectat` de criza mondial`. produc`torul de lacuri [i vopsele azur din Timi[oara a anun]at c` mizeaz` pe o cre[tere a afacerilor companiei cu 10% \n 2009,

Constam Buz`u, cu activit`]i \n principal de distribu]ie \n construc]ii, a estimat c` afacerile consolidate se vor \njum`t`]i \n 2009, de la 65 de milioane de euro, ar`tånd \ns` c` pia]a [i-ar putea reveni \n prima parte a anului 2010, dac` vor fi deblocate proiectele de infrastructur`. Oamenii de afaceri niculae [i Ion Du[u, proprietarii produc`torului de materiale de construc]ii Celco Constan]a, au anun]at c` vor investi cinci milioane de euro \n modernizarea a trei hoteluri \n Neptun – Sulina, Delta [i Dobrogea - cu fonduri ale UE, proiectul urmånd s` fie finalizat \n trei ani.

DeCeMBRIe 2009 Grupul austriac Strabag, cu activit`]i \n industria construc]iilor, a estimat c` afacerile consolidate din Romånia vor sc`dea cu 34% \n 2009, la 180 de milioane de euro, un rulaj similar fiind prognozat [i pentru 2010. produc`torul de materiale de construc]ii Siceram Sighi[oara a prognozat c` afacerile companiei ar putea cre[te u[or \n 2010, de la 54 de milioane de lei la 55 de milioane de lei, dup` ce rulajul s-a diminuat cu 17% \n 2009. Compania a adoptat \nc` din 2008 m` suri determinate de criz`, printre care reducerea personalului, \nchiderea capacit`]ilor neprofitabile, o politic` investi]ional` mult mai prudent` [i o politic` comercial` mai agresiv`.

CRONOLOGIE

vånz`rile de agregate ale Holcim (Romånia) s-au diminuat \n 2009, \n volum, cu 20-25%, iar cele de betoane cu 55%, compania estimånd c` \n 2010 livr`rile celor dou` produse vor stagna sau vor avea o majorare u[oar`, \n cazul agregatelor. Holcim (Romånia), parte a grupului elve]ian Holcim, este specializat` \n produc]ia de ciment, cu ponderea cea mai mare \n totalul afacerilor, betoane [i agregate.

IanuaRIe 2010

40% este cifra cu care pia]a de tåmpl`rie termoizolant` a sc`zut \n 2009, de la 1,2 miliarde euro la 700 de milioane euro.

produc`torul german de utilaje pentru construc]ii [i alte industrii Beyer [i-a anun]at planurile de a deschide \n 2010 o reprezentan]` \n Romånia, unde ar putea construi [i o fabric`, cel mai devreme \n 2012. Compania german` a ar`tat c`

la 15 milioane de euro, pe baza exporturilor, \n 2010 fiind preconizat un avans de 5%. Firma a fost \nfiin]at` \n 1844 sub denumirea de Fabricele Unite de Ulei [i S`pun.

Primele date au ar`tat c` pia]a de tåmpl`rie termoizolant` a sc`zut \n 2009 cu peste 40%, de la 1,2 miliarde de euro la 700 de milioane de euro. Patronatul Produc`torilor de Tåmpl`rie Termoizolant` (PPTT) a preconizat c` nu va exista, \n prima parte din 2010, nicio revigorare semnificativ` a evolu]iei pie]ei, atåt din cauza anotimpului rece, cåt [i a lipsei de investi]ii, \n condi]iile \n care proiectele din intervalul 2008-2009 erau finalizate \n propor]ie de 80-90%.

Consultan]ii au concluzionat c` firmele de construc]ii din Romånia, cele chi mice [i de servicii urmeaz` s` \nregistreze

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE \n 2010 [i 2011, pe fondul recesiunii, reduceri ale afacerilor [i lichidit`]ilor, produc]ia de bunuri industriale, sectorul auto [i b`ncile nu vor consemna sc`deri, \n IT fiind posibil` chiar o cre[tere. Firma Horvath & Parteners a realizat un studiu privind efectele recesiunii asupra indicatorilor economici, fiind intervieva]i 248 de manageri din cadrul unor corpora]ii interna]ionale sau \ntreprinderi mici [i mijlocii din diferite domenii din Germania, Austria, Elve]ia, Ungaria [i Romånia. Compania italian` eclisse, specializat` \n produc]ia de sisteme metalice de glisare a u[ilor [i ferestrelor, a intrat pe pia]a romåneasc` prin \nfiin]area unei firme, Eclisse Est, \n parteneriat cu furnizorul de materiale de construc]ii Menatwork Est Prefabricate, parte a grupului Menatwork.

34,4% Volumul vånz`rilor de ciment ale Lafarge \n Romånia a coboråt anul trecut cu 34,4% din cauza sc`derii cererii ca urmare a crizei economice, dar pre]urile au avut o evolu]ie stabil`, a anun]at grupul francez.

FeBRuaRIe 2010 Grupul german de construc]ii Max Bögl a anun]at c` este interesat s` participe la mai multe proiecte \n Romånia, precum centura Deva-Or`[tie, magistrala V a metroului sau unele lucr`ri de mediu. Afacerile consolidate ale Max Bögl \n Romånia s-au majorat \n 2009 de la 50 de milioane de euro la aproape 75 de milioane de euro, estim`rile pentru 2010 fiind de 110-120 de milioane de euro.

Compania de proiectare [i consultan]` Search Corporation din Bucure[ti [i-a anun]at obiectivul de a extinde opera]iunile \n str`in`tate prin participarea la licita]ii, precum [i estim`rile de a reveni \n 2010 la cifra de afaceri din urm` cu doi ani, de peste 73 de milioane de lei, dup` o sc`dere de 20% \n 2009. Marian p\rvu, fost director general al ArcelorMittal Construction Romånia, parte a grupului ArcelorMittal, a preluat pozi]ia de vicepre[edinte al subsidiarelor din Romånia [i Bulgaria ale produc`torului finlandez de componente [i sisteme metalice Rautaruukki.

Institutul na]ional de Statistic` a anun]at c` volumul lucr`rilor de construc]ii a coboråt \n 2009 cu 15,1% ca serie brut` [i cu 12,2% ca serie ajustat`, \nregistråndu-se sc`deri la toate componentele, respectiv repara]ii capitale, construc]ii noi [i \ntre]inere. Afacerile din Romånia ale produc`torului german de materiale de construc]ii HeidelbergCement au sc`zut cu 20% \n 2009 trecut, la 312,5 milioane de euro, nivel estimat [i pentru 2010, potrivit lui Mihai Rohan, [eful opera]iunilor locale, reunite sub denumirea Carpatcement Holding. HeidelbergCement este prezent \n Romånia prin trei divizii, specializate \n produc]ia de ciment, agregate [i betoane, care au consemnat \n 2008 vånz`ri totale \n cre[tere cu 3%, la 375 de milioane de euro. volumul vånz`rilor de ciment ale lafarge \n Romånia a coboråt anul trecut cu 34,4% din cauza sc`derii cererii ca urmare a crizei economice, dar pre]urile au avut o evolu]ie stabil`, a anun]at grupul francez. Efectele mixului de produse [i clien]i, precum [i impactul modific`rilor de pre]uri, au avut un efect cumulat de -0,4% asupra activit`]ii Lafarge \n Romånia, se arat` \ntr-un raport al productorului de ciment [i materiale de construc]ii. Grupul piritex, cu activit`]i \n special \n domeniul distribu]iei de materiale de construc]ii [i finisaje, a prognozat afaceri de aproximativ 58 de milioane de euro \n 2010, nivel similar celui din anul anterior, cånd rulajul s-a com-

CRONOLOGIE

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE primat cu 28% fa]` de 2008. Compania Piritex din Ploie[ti, distribuitor de mochete, parchet [i materiale de construc]ii, a avut o pondere de peste 80% \n totalul afacerilor grupului. Retailerul de materiale de construc]ii [i amenaj`ri interioare Dedeman a anun]at c` mizeaz` pe majorarea afacerilor cu 15% \n 2010, de la 250 de milioane de euro, pe fondul extinderii re]elei cu patru magazine. Retailerul inten]ioneaz` s` extind` re]eaua la 30 de unit`]i pån` \n 2015. produc`torii de BCa critic` lipsa unei strategii guvernamentale de dezvoltare pe termen mediu [i lung, apreciind c` orice plan al Romåniei trebuie s` aib` printre domeniile prioritare sectorul construc]iilor [i al produc]iei de materiale.

MaRTIe 2010 produc`torul de materiale de construc]ii adeplast Oradea a anun]at c` inten]ioneaz` s` \nceap` exportul \n Bulgaria, ar`tånd c`, raportat la costurile de transport, exportul r`måne profitabil la produse cu marje mici pe o raz` de 1.000 km [i de 2.000 de km pentru cele cu marje mai mari. AdePlast a \nceput \n februarie s` exporte \n Slovacia, iar \n 2009 exporturile companiei din Ungaria au fost de circa 400.000 de euro.

afacerile produc`torului de materiale de construc]ii Holcim (Romånia), parte a grupului elve]ian Holcim, au sc`zut \n 2009 cu 33%, de la 372 de milioane de euro la 250 de milioane de euro, iar profitul din exploatare a coboråt cu 29%, la 54 de milioane de euro, de la 76 milioane de euro \n 2008.

Federa]ia Operatorilor Romåni de Transport a cerut Guvernului ca firmele de construc]ii de drumuri s` pl`teasc` un impozit suplimentar pentru marjele de profit care dep`[esc 5%, \ntrucåt comenzile de la stat asigur` randamente de pån` la 40%, iar calitatea lucr`rilor este de multe ori proast`. Totodat`, Federa]ia a solicitat Executivului s` se implice urgent, % prin autorit`]ile competente, \n verific`ri asupra dep`[irilor de greutate la Afacerile transportul materialelor de construc]ii, produc`torului impuse de c`tre companiile care exede materiale de cut` lucr`ri de infrastructur` rutier`, construc]ii construc]ii [i reabilit`ri de drumuri, Holcim poduri, viaducte [i tronsoane de cale (Romånia) au ferat`. sc`zut \n 2009 cu 33%, de la Compania de construc]ii me 372 de milioane talice Remco Romånia a anun]at c` de euro la va realiza la Baia Mare o hal` industrial` 250 de milioane pentru subsidiara produc`torului olande euro. dez de membrane [i \nvelitori din cauciuc Hertalan.

apRIlIe 2010 Companiile Dafora Media[ [i Hidroconstruc]ia Bucure[ti au \nceput lucr`rile de reabilitare [i extindere a re]elelor de ap` [i canalizare din ora[ul Media[, proiect \n valoare de 67,2 milioane de lei. Din valoarea total` a contractului, suma de 54,3 milioane de lei reprezint` contribu]ia Uniunii Europene prin Fondul de coeziune. produc`torul german de BCa Xella a deschis oficial prima fabric` din Romånia, la P`ule[ti, jude]ul Prahova, realizat` \n urma unei investi]ii de

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE aproximativ 32 de milioane de euro. Reprezentan]ii subsidiarei romåne[ti, Xella Ro, au estimat c` pån` la sfår[itul anului firma va comercializa aproximativ 285.000 de metri cubi de BCA, \nsemnånd o cot` de pia]` estimativ` de 13% pe segmentul de BCA [i 7% pe cel de zid`rie. Consor]iul vinci-aktor a renun]at la contractul de construc]ie \n concesiune a tronsonului de autostrad` Comarnic-Bra[ov, \n valoare de 1,5 miliarde de euro. Consor]iul a invocat un articol al contractului potrivit c`ruia oricare din p`r]i poate renun]a la contract \n termen de 90 de zile de la data semn`rii. Compania de construc]ii Delta aCM 93 Bucure[ti, specializat` \n lucr`ri de infrastructur`, a intrat pe segmentul reziden]ial prin construc]ia de case ieftine, la comand`, estimånd c` va contracta aproximativ 100 de unit`]i \n 2010 [i 200-250 \n 2011. Afacerile Delta s-au redus cu 10-15% \n 2009, de la 417 milioane de lei \n 2008, iar compania a mizat pe stagnarea rulajului \n 2010 [i o cre[tere de minim 5% \n 2011. produc`torul de materiale de construc]ii prefab a solicitat, in instan]`, desp`gubiri de 5,03 milioane de lei subsidiarei romåne[ti a grupului francez Lafarge, sus]inånd c` suma

20 de milioane de euro Produc`torul de materiale de construc]ii Baumit Romånia a investit 20 de milioane de euro \n construc]ia unei fabrici de mortare uscate la Bolintin Deal, jude]ul Giurgiu.

reprezint` prejudiciul creat de produc`torul de ciment, prin major`ri succesive de pre] \n decursul anului 2008. Reprezentan]ii Lafarge Ciment (Romånia) au respins preten]iile formulate de Prefab [i s-au declarat surprin[i de anun]. ac]ionarii Transilvania Construc]ii Cluj-napoca au aprobat pentru 2010 investi]ii de 36,9 milioane de lei, echivalentul a nou` milioane de euro, precum [i bugetul de venituri [i cheltuieli, care prevede o dublare a cifrei de afaceri, de la 28,8 milioane de lei \n 2009 la 60 de milioane de lei. Fondurile necesare investi]iilor urmau s` fie asigurate din credite bancare. Bugetul prevede un profit net de 3,4 milioane de lei, fa]` de un cå[tig de 303.000 de lei \n 2009. Ministrul Dezvolt`rii Regionale [i Turismului, elena udrea, a declarat c` speciali[tii institu]iei lucreaz` la o nou` lege a construc]iilor \ntrucåt exist` foarte multe imobile ridicate ilegal, nu doar pe litoral, ci [i \n restul ]`rii, care reprezint` un „dezastru urbanistic“.

MaI 2010 produc`torul de materiale de construc]ii Baumit Romånia a investit 20 de milioane de euro \n construc]ia unei fabrici de mortare uscate la Bolintin Deal, jude]ul Giurgiu. Unitatea produce mortare uscate, iar construc]ia a durat 10 luni, a declarat directorul comercial al Baumit Romånia, Rolland Mlenajek. produc`torul de materiale de construc]ii adeplast a estimat pentru 2010 cre[terea veniturilor cu 15%-30%, de la 123 de milioane de lei \n 2009, pe baza restrångerii competi]iei din cauza crizei [i a reducerilor de pre]. Grupul austriac de materiale de construc]ii Schmid Industrie Holding a

CRONOLOGIE

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE prognozat c` afacerile din Romånia ar putea stagna sau chiar cre[te u[or \n 2010, de la circa 100 de milioane de euro \n anul anterior. Grupul policolor-Orgachim a \nregistrat afaceri consolidate de 70 de milioane de euro \n 2009, din care peste 60% au fost generate de vånz`rile de lacuri [i vopsele, [i a preconizat o majorare a rulajului total cu 15% \n 2010, a declarat directorul general executiv al grupului, Achille Bardelli. Ministrul dezvolt`rii regionale [i turismului, elena udrea, a declarat c` \n Romånia sunt [antiere deschise pentru proiecte \n valoare de circa 40 de miliarde de euro, cel mai vechi datånd din anul 1974. Den Braven Romånia, parte a produc`torului olandez de izolan]i Den Braven, a estimat o majorare cu 15% a cifrei de afaceri \n 2010, la peste 35 de milioane de euro, \n condi]iile \n care \n intervalul ianuarie-aprilie vånz`rile au crescut cu aproape 40%, sus]inute de dublarea exporturilor. Consor]iul format din aedificia Carpa]i [i Romest electronic a cå[tigat licita]ia pentru reabilitarea Teatrului Na]ional, valoarea contractului fiind de 48 de milioane de euro, f`r` TVA. Inspectoratul de Stat \n Construc]ii a fost trecut de Guvern, prin ordonan]` de urgen]`, din coordonarea premierului \n subordinea Ministerului Dezvolt`rii Regionale [i Turismului.

IunIe 2010

pia]a construc]iilor continu` s` scad`, iar investi]iile \n acest sector nu mai reprezint` o prioritate nici pentru mediul privat, nici pentru stat, care a limitat alocarea fondurilor doar pentru proiectele

pia]a construc]iilor ar putea sc`dea \n 2010 cu 35-40%, de la 12,6 miliarde de euro \n 2009, [i ar putea stagna anul viitor, \n cel mai optimist scenariu, a declarat pre[edintele Asocia]iei Romåne a Antreprenorilor de Construc]ii (ARACO), Lauren]iu Plosceanu. El a revizuit \n sens negativ progCRISTIan eRBa{u noza anun]at` \n ianuarie, cånd estima pre[edintele Patronatului Societ`]ilor din Construc]ii c` pia]a construc]iilor ar putea stagna sau sc`dea cu 8-9%.

Pia]a construc]iilor continu` s` scad`, iar investi]iile \n acest sector nu mai reprezint` o prioritate nici pentru mediul privat, nici pentru stat, care a limitat alocarea fondurilor doar pentru proiectele „absolut necesare“.

„absolut necesare“, a declarat Cristian Erba[u, pre[edintele Patronatului Societ`]ilor din Construc]ii [i ac]ionar la grupul Erba[u.

Serviciile [i construc]iile au avut cel mai important efect negativ asupra evolu]iei PIB din primul trimestru, celor dou` sectoare revenindu-le cåte 1,2 puncte procentuale din sc`derea total` de 2,6% fa]` de primele trei luni din 2009, potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic`.

estim`rile asocia]iei produc`torilor de Materiale de Construc]ii din Romånia au ar`tat c` pia]a materialelor de

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE construc]ii ar putea sc`dea cu 15-20% \n 2010, de la 5,1 miliarde de euro \n 2009, ]inånd cont de evolu]ia vånz`rilor \n primele luni. produc]ia de ciment din Romånia a sc`zut \n primul trimestru, fa]` de ianuarie-martie 2009, cu 29,9%, de la un milion de tone la 704.000 de tone, iar vånz`rile interne s-au comprimat \n acela[i interval cu 37%, de la 1,08 milioane de tone la 682.300 de tone, a anun]at patronatul de profil CIROM. produc`torul de materiale de construc]ii Teraplast Bistri]a n`s`ud a anun]at c` a finalizat mutarea tuturor capacit`]ilor de produc]ie din Bistri]a la S`r`]el, investi]iile realizate \n acest parc industrial ridicåndu-se la circa 26 de milioane de euro. Mutarea la S`r`]el [i noile investi]ii \n tehnologie [i consultan]` ar urma s` aduc` reduceri de costuri de cel pu]in 3%, iar capacit`]ile de produc]ie au crescut cu procente cuprinse \ntre 20% [i 100%.

Grupul COn-a din Sibiu, specializat \n industria construc]iilor, a \nregistrat afaceri de 25 de milioane de euro \n primele [ase luni, \n stagnare fa]` de aceea[i perioad` din 2009, cu un rulaj \n sc`dere pe segmentul vånz`rilor de materiale, compensat \ns` de lucr`rile de construc]ii, a declarat proprietarul grupului, Mircea Bulboac`.

RaDu BeRCeanu fost ministru al transporturilor

Va veni o perioad` \n care foarte multe proiecte vor fi licitate [i toat` lumea va avea de lucru. Firmele de construc]ii pot dona sume de bani, materiale de construc]ii sau utilaje, [i \mpreun` cu sumele colectate de la salaria]ii companiilor din subordinea ministerului [i cu redirec]ionarea unor fonduri de la lucr`ri deja \ncepute se va putea reconstrui infrastructura afectat` de inunda]ii.

IulIe 2010 ac]ionarul majoritar al prefab Bucure[ti, Marian Milu], a afirmat c`, prin transferul ac]iunilor companiei de pe pia]a RASDAq la categoria \ntåi a Bursei de Valori Bucure[ti, compania va deveni vizibil` pentru fonduri str`ine [i locale, dar a exclus cedarea controlului \n urm`torii cinci ani.

Fostul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, le-a cerut constructorilor sprijin pentru refacerea infrastructurii afectate de inundan]ii, asiguråndu-i c` „va veni o perioad` \n care foarte multe proiecte vor fi licitate“ [i c` „toat` lumea va avea de lucru“. Oficialul a spus c` firmele de construc]ii pot dona sume de bani, materiale de construc]ii sau utilaje, [i \mpreun` cu sumele colectate de la salaria]ii companiilor din subordinea ministerului [i cu redirec]ionarea unor fonduri de la lucr`ri deja \ncepute s` reconstruiasc` infrastructura afectat` de inunda]ii. produc`torul de lacuri [i vopsele Fabryo Corporation a anun]at c` \[i propune s` r`mån` pe profit \n acest an, s` men]in` cifra de afaceri la nivelul din 2009 [i s`-[i majoreze cota de pia]` la 24%. |n 2009, compania a avut o cifr` de afaceri \n sc`dere cu 7%, de la 162,3 milioane de lei la 151 de milioane de lei, [i a revenit pe profit, cu un cå[tig de 5,7 milioane de lei, dup` pierderile de aproximativ un milion de lei din anul anterior. num`rul autoriza]iilor de construire pentru cl`diri reziden]iale eliberate \n primul semestru a sc`zut cu 16,9% fa]` de

CRONOLOGIE

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE aceea[i perioad` a anului trecut, la 19.827, iar \n iunie reducerea a fost de 4,2% fa]` de iunie 2009, potrivit datelor anun]ate de Institutul Na]ional de Statistic`. asocia]ia produc`torilor de BCa a solicitat Guvernului s` elaboreze [i s` anun]e public strate-

26 de milioane de euro Produc`torul de materiale de construc]ii Teraplast Bistri]a a finalizat mutarea tuturor capacit`]ilor de produc]ie la S`r`]ei, investi]iile realizate \n acest parc industrial ridicåndu-se la circa 26 de milioane de euro.

gia fiscal-bugetar` pentru perioada 2011-2013, necesar` companiilor pentru definitivarea planurilor de afaceri.

auGuST 2010 Consiliul Concuren]ei a autorizat concentrarea economic` realizat` de fondul de investi]ii DoFi South-East Holding din Austria prin preluarea unui pachet de ac]iuni tranzac]ionate pe pia]a RASDAq reprezentånd 50% din capitalul Societ`]ii de Construc]ii \n Transporturi Bucure[ti. Compania de foraj [i construc]ii Dafora Media[, controlat` de Gheorghe C`lburean, a ar`tat c` va contracta lucr`ri pe segmentul de construc]ii doar pentru proiecte care au asigurat` finan]are din fonduri europene. Construc]iile au o pondere de 20% \n afacerile companiei, restul fiind reprezentat de lucr`rile de foraj.

OBI a deschis cel de-al [aselea magazin din Romånia, la Sibiu, pe o suprafa]` total` de zece mii de metri p`tra]i, \n urma unei investi]ii de aproape cinci milioane de euro. Retailerul de bricolaj face parte din grupul german Tengelmann.

elena uDRea ministrul dezvolt`rii regionale [i turismului

Ministerul Dezvolt`rii Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Turismului a Regionale [i Turismului a sussuspendat unele programe, inclusiv construc]ia de pendat unele programe, inclusiv conlocuin]e prin ANL, dup` ce bugetul ministerului a fost struc]ia de locuin]e prin ANL, dup` ce redus cu 10%. bugetul ministerului a fost redus cu 10%, a declarat ministrul de resort, Elena Udrea. Printre investi]iile suspendate se num`r` construc]ia de locuin]e, proiect prin care Guvernul \[i propusese s` realizeze aproximativ 100.000 de locuin]e pån` la sfår[itul mandatului, construc]ia de s`li de sport [i a drumurilor jude]ene de interes local.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

Nume de cod:

supravie]uire Pia]a construc]iilor a consemnat sc`deri puternice anul trecut [i a continuat pe o linie descendent` \n 2010, cei mai mul]i juc`tori fiind fie pesimi[ti, fie rezerva]i \n privin]a momentului \n care acest sector ar putea reveni pe cre[tere. Unii au identificat 2011 drept anul revenirii, al]ii 2012, \ns` to]i admit c` o serie de coordonate pentru un r`spuns \nchegat lipsesc, \n joc fiind multe variabile.

ANALIZ~

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

eprezentan]ii firmelor de profil arat` adesea cu degetul spre autorit`]i, de la care sunt a[teptate m`suri, proiecte [i bani, \n condi]iile \n care investi]iile private s-au diminuat drastic. Ultimul an a \nsemnat pentru multe companii afaceri mai mici, concedieri, t`ieri de costuri, reduceri de produc]ie sau chiar perspectiva falimentului. Poate singurul motiv pentru a fi optimist este faptul c` \n Romånia exist` un deficit real de construc]ii, \n special pe segmentul infrastructurii.

[i cu 21,4% \n serie ajustat` \n func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i sezonalitate, lucr`rile de construc]ii noi cu 13,8%, respectiv 8%, [i lucr`rile de \ntre]inere [i repara]ii curente, cu 13,2% [i 11,9%. Pe tipuri de construc]ii, volumul lucr`rilor de construc]ii a sc`zut astfel: cl`dirile reziden]iale cu 20,2% \n serie brut`, 13,3% \n serie ajustat`, cl`dirile nereziden]iale cu 15,7%, respectiv 12,5%, [i construc]iile inginere[ti cu 12,2%, respectiv 12,6%.

Cu toate acestea, pån` [i cei mai optimi[ti juc`tori sus]in c` punctul de apogeu, consemnat \nainte de \nceperea crizei, va fi greu - dac` nu imposibil – de atins foarte curånd.

Sc`derea a continuat [i \n primul trimestru. Astfel, \n primele trei luni, comparativ cu ianuarie-martie 2009, volumul lucr`rilor de construc]ii a sc`zut cu 20,9%, \n serie brut`. Pe elemente de structur` s-au \nregistrat sc`deri la lucr`rile de repara]ii capitale (-36,1%) [i la lucr`rile de construc]ii noi (-28,9%), dar la lucr`rile de \ntre]inere [i repara]ii curente, volumul lucr`rilor de construc]ii a crescut cu 25,4%. Pe obiecte de construc]ii, volumul lucr`rilor de construc]ii a sc`zut la toate componentele. \n aceast` perioad`, volumul lucr`rilor de construc]ii s-a diminuat cu 19,5% ca serie ajustat` \n func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate, sc`dere eviden]iat` la urm`toarele elemente de structur`. S-a \nregistrat \ns` o

Cifre reci [i o statistic` dureroas` Raport`rile Institutului Na]ional de Statistic` indic` un regres al volumului lucr`rilor de construc]ii cu 15,1% ca serie brut` [i cu 12,2% ca serie ajustat` anul trecut fa]` de 2008, fiind \nregistrate sc`deri la toate componentele, respectiv repara]ii capitale, construc]ii noi [i \ntre]inere. Astfel, lucr`rile de repara]ii capitale au sc`zut cu 24,1% \n serie brut`

ANALIZ~

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE cre[tere la lucr`rile de \ntre]inere [i repara]ii curente cu 29,5%. Pe obiecte de construc]ii au fost sc`deri la cl`dirile reziden]iale (-43,4%) [i la cl`dirile nereziden]iale (-29,7%), iar la construc]iile inginere[ti s-a \nregistrat o cre[tere cu 1,2%. La jum`tatea anului, volumul lucr`rilor de construc]ii ca serie brut` a sc`zut cu 15,7%, iar ca serie ajustat` \n func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate a coboråt cu 16%, fa]` de aceea[i perioad` din 2009. Pe de alt` parte, num`rul autoriza]iilor de construire pentru cl`diri reziden]iale eliberate \n primul semestru din acest an a sc`zut cu 16,9% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, la 19.827, iar \n iunie reducerea a fost de 4,2% fa]` de iunie 2009, potrivit INS.

Primii [i ultimii \n Europa La nivelul Uniunii Europene, datele Eurostat indic` c` \n decursul acestui an, sectorul construc ]iilor din Romånia a condus atåt topul sc`derii, cåt [i cel al cre[terii, raportat la evolu]iile altor state membre. Astfel, Romånia a \nregistrat \n iulie 2010 cea mai accentuat` sc`dere a activit`]ii din construc]ii, de 28,3%, comparativ cu luna anterioar`, dup` un avans de 24,9% \n iunie, cel mai rapid din Uniune, potrivit Eurostat, care nu prezint` \ns` date pentru to]i membrii UE. |n luna mai, Romånia \nregistrase cel mai puternic declin al produc]iei din acest sector. Pe de alt` parte, \n ultimul trimestru al anului trecut, Romånia [i Spania au fost singurele state din Uniune \n care activitatea din construc]ii a crescut cu 2,7% [i respectiv 2,6%, \n raport cu trimestrul anterior, la nivelul blocului comunitar indicatorul sc`zånd cu 1,2%.

Cresc insolven]ele Num`rul firmelor care se aflau \n diverse stadii de insolven]` \n primul semestru a crescut cu 7,5% comparativ cu aceea[i perioad` din 2009, la 11.221 de companii, iar comer]ul, construc]iile [i transporturile au fost cele mai afectate sectoare de activitate, potrivit unui studiu al agen]iei de rating Coface. |n primele [ase luni, 6.255 de firme se reg`seau \n procedur` general` de insolven]`, 2.235 \n procedur` simplificat` de insolven]`, 2.717 \n faliment [i 14 \n reorganizare judiciar`. |n aceea[i perioad` a anului trecut, au fost \nregistrate \n total 10.435 de dosare de insolven]`. |n studiul realizat de Coface Romånia au fost luate \n eviden]` firme care [i-au deschis procedura de faliment, firme aflate \n reorganizare judiciar` [i firme pentru care a fost \nchis` procedura de faliment din lips` de active, indiferent de anul deschiderii acestor proceduri.

Pre[edintele Uniunii Na]ionale a Practicienilor \n Insolven]` din Romånia (UNPIR), Arin St`nescu, a declarat la jum`tatea lui 2010 c` num`rul procedurilor noi de insolven]` din acest an ar putea dep`[i nivelul din 2009, cånd au fost deschise 20.000 de dosare.

Fabrici noi

|n ciuda sc`derii pie]ei, unele firme active \n sectorul construc]iilor au continuat investi]iile \n extinderea produc]iei [i chiar au anun]at proiecte noi, opera]iunile de acest tip fiind \ns` mult reduse fa]` de anii de boom. Printre cei care au inaugurat \n acest an unit`]i de produc]ie noi se num`r` grupul german Xella (fabric` de BCA \n jude]ul Prahova) [i grupul austriac Schmid Industrie Holding prin compania Baumit Romånia (fabric` de mortare uscate \n jude]ul Giurgiu). Totodat`, Soceram a anun]at c` va \ncepe \n 2010 construc]ia unei fabrici de BCA la Roman, iar reprezentan]ii companiei de construc]ii Apasco au declarat c` vor s` \nceap` \n 2011 construc]ia unei fabrici de tuburi din poliester \n jude]ul Giurgiu.

Printre cauzele intr`rii \n insolven]` se num`r` criza economic`, dar [i managementul defectuos. „Sunt firme importante, firme serioase, care au intrat \n investi]ii imobiliare f`r` ca acesta s` fie domeniul lor de activitate. Foarte multe firme au solicitat ele \nsele deschiderea procedurii de insolven]`. Pentru anul 2009, mai mult de un sfert din dosarele respective au fost deschise la cererea unor companii pentru ob]inerea protec]iei tribunalului“, a ad`ugat St`nescu. Practicienii \n insolven]` nu au \ns` de cå[tigat din aceast` situa]ie, pentru c` majoritatea dosarelor sunt de faliment, ]inta acestora fiind recuperarea crean]elor din valorificarea de active. „Valorificarea activelor, chiar [i \n procedura falimentului, sufer` de aceea[i criz` de care sufer` vånz`rile \n general. Nu avem cui vinde,

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE a[a c` nu suntem deloc bucuro[i“, a precizat reprezentantul UNPIR. Un alt motiv care conduce la sc`derea afacerilor [i la intrarea \n lichidare a firmelor cu capital romånesc este lipsa sus]inerii financiare. Pe de alt` parte, foarte multe companii au de suferit din cauza \ntårzierii recuper`rii pl`]ilor de la stat, autorit`]ile oferind sprijin mai mult la nivel declarativ. Printre juc`torii importan]i din sectorul construc]iilor [i cel imobiliar intra]i \n insolven]` \n acest an se num`r` compania de construc]ii Sedesa Constructions and Services Rom, retailerul de bricolaj Interhome Décor [i dezvoltatorii Impact [i Cefin Real Estate Alpha.

iarde euro \n 2009, [i ar putea stagna \n 2011, \n cel mai optimist scenariu. „Subfinan]area [i stagnarea finan]`rilor conduc c`tre o prognoz` de comprimare a pie]ei mai mare decåt cea din 2009”, a afirmat el. Astfel, prognoza anun]at` \n ianuarie, care indica o stagnare sau sc`dere cu 8-9% \n acest an, a fost revizuit` \n sens negativ. Printre problemele cu care se confrunt` sectorul construc]iilor se num`r` lipsa fondurilor private [i de la buget, reticen]a de finan]are a b`ncilor, dar [i nivelul ridicat al datoriilor c`tre firmele de profil. „Ceea ce s-a licitat [i s-a decontat \n prima parte a anului

Indicii lucr`rilor de construc]ii, pe elemente de structur`

procente 2005=100 activitate Total construc]ii

aug.

sep. oct. 2009

nov.

dec.

ian.

feb.

mar

apr. mai 2010

iun. iul. r) aug. p)

B S

172,9 153,4

194,3 157,8

183,3 146,9

206,3 162,9

233,3 175,6

84,6 81,1 164,4 140,0

109,0 117,3 141,4 141,4

123,5 185,1 131,0 138,7 139,6 174,4 126,2 124,5

lucr`ri de construc]ii noi B S

190,3 174,0

195,1 161,8

193,6 153,9

202,8 155,7

215,4 163,7

79,3 77,1 150,2 131,7

115,7 120,5 142,9 142,5

129,8 190,4 131,2 135,5 141,2 176,0 125,7 121,8

B S

154,9 126,3

172,0 128,7

169,5 144,4

200,1 159,5

230,0 175,0

65,5 64,5 135,2 115,1

105,6 120,9 134,8 148,2

128,3 218,7 107,7 162,5 145,4 196,8 92,9 125,2

lucr`ri de \ntre]inere [i repara]ii curente B S

136,2 121,4

203,8 163.2 149,1 136,9

218,9 182,5

282,8 197,6

109,1 100,7 209,7 171,9

93,0 106,7 140,9 135,3

104,0 153,1 142,9 134,7 118,6 141,7 142,3 127,6

lucr`ri de repara]ii capitale

B= serie brut`; S=serie ajustat` \n func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate Not`: r) date rectificate; p) date provizorii Sursa: INS

Mai optimi[ti \n 2011 Pre[edintele Asocia]iei Romåne a Antre prenorilor de Construc]ii (ARACO), Lauren]iu Plosceanu, estimeaz` c` pia]a construc]iilor ar putea sc`dea \n acest an cu 35-40%, de la 12,6 mil-

ANALIZ~

nu a putut s` fie decuplat de ceea ce s-a numit sprijinul \n campaniile electorale de anul trecut pentru diversele partide politice“, a spus Plosceanu. |n aceste condi]ii, dac` legea privind parteneriatele de tip public-privat - o alternativ` via-

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE bil` pentru finan]area proiectelor - ar fi fost adoptat` tate, organizare licita]ie, comisie de licita]ie, \n vara acestui an, aceasta nu ar fi putut produce dup` care gestioneaz` execu]ia proiectului [i \n efecte decåt din 2011. final face recep]ia. E nevoie de o Companie de Secretarul de stat \n Ministerul Economiei Karoly Drumuri care s` urm`reasc` pån` la recep]ie Borbely a declarat la finele lui septembrie c` legea va execu]ia lucr`rilor, dup` care, odat` recep]ionafi aprobat` \n maximum o lun` de c`tre Parlament. El te, ele nu mai pot fi \n gestiunea celui care a ora explicat c` aceast` lege \nsumeaz` diferite articole ganizat [i derulat licita]ia, ci trebuie s` fie predin alte acte normative, precizånd c` exist` un cadru luate de Ministerul Administra]iei [i Inlegal astfel \ncåt parteneriatele s` poat` fi aplicate ternelor, care se ocup` de gestiunea bunului pån` la aprobarea acesteia. public“, a adùgat Plosceanu. Firmele sunt nevoite s` \[i revizuiasc` strategiile bugetare pe termen scurt, s` flexibilizeze timpul de aRIn ST~neSCu lucru, s` regåndeasc` proiectele de pre[edintele UNIPIR investi]ii [i s` recurg` la alian]e cu parteneri locali sau strìni. „Strategiile de care discut`m sunt Sunt firme importante, firme serioase, care au intrat \n strategii de supravie]uire pentru marea investi]ii imobiliare f`r` ca acesta s` fie domeniul lor de majoritate a firmelor, iar pentru cele activitate. Foarte multe firme au solicitat ele \nsele care au avut [ansa s` aib` o stabilitate deschiderea procedurii de insolven]`. Pentru anul 2009, generat` de resurse sau de clien]i care s` mai mult de un sfert din dosarele respective au fost le permit` decont`ri rezonabile pentru o perioad` vorbim de o repozi]ionare [i o deschise la cererea unor companii pentru ob]inerea proeventual` diversificare a activit`]ii, care tec]iei tribunalului s` le permit` confruntarea cu urm`torii 3-4 ani, pentru c` la noi exist` un cumul de crize“, a adùgat reprezentantul ARACO. Cu toate acestea, interesul pentru Romånia se va men]ine [i este posibil ca peste 4-5 Pe de alt` parte, Guvernul ar trebui s` fac` ani ritmul de dezvoltare de aici s` revin` la o cot` un inventar al proiectelor \ncepute dup` care s`-i asigure o pozi]ionare peste media euroRevolu]ie pentru a selecta pe cele necesare, cele pean`. care trebuie conservate [i cele care vor fi abanUna dintre solu]iile pentru sprijinirea proiectelor donate. Ministrul dezvolt`rii regionale [i turiseste atragerea de investitori din zona Asiei, Rusia sau mului, Elena Udrea, a declarat \n mai c` \n Orient. Romånia sunt [antiere deschise pentru proiecte „Cred c` nu trebuie s` ne limit`m la fondurile \n valoare de circa 40 de miliarde de euro, cel structurale pentru c` nu avem capacitatea s` cofimai vechi fiind un baraj care apar]ine Minisnan]`m \n mod corespunz`tor. A[a cum ]`ri precum terului Mediului [i dateaz` din anul 1974. Ea Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Mola explicat c` este dificil de finan]at lucr`ri \n dova, Bulgaria utilizeaz` \n proiectele de dezvoltare valoare de 40 de miliarde de euro, adùgånd c` intern` bani care au ca surs` Republica Popular` multe dintre ele sunt inutile. Chinez`, cred c`, sigur, cu o selec]ie riguroas` [i negociind cu Bruxellesul, pe anumite parteneriate public-private ar trebui [i noi s` gener`m o rela]ie“, a Pe minus [i la materiale spus reprezentantul asocia]iei. Domeniul principal care ar trebui s` atrag` |n primele nou` luni din acest an, pia]a investi]iile \n domeniul construc]iilor ar trebui s` fie materialelor de construc]ii a avut un regres de \n continuare cel al infrastructurii, \n baza unei 18%, iar la nivelul \ntregului an sc`derea ar strategii coerente [i asumate, care s` nu fie schimbat` putea fi de pån` la 20%, de la 5,1 miliarde de de la o guvernare la alta, potrivit sursei citate. euro \n 2009, sus]ine pre[edintele Asocia]iei „|n opinia noastr` noastr`, \n condi]ii de criz`, Produc`torilor de Materiale de Construc]ii din nu e nevoie de atåtea ministere \n Romånia. Nu e Romånia (APMCR), Claudiu Georgescu. nevoie de Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i nu e Anul trecut, pia]a s-a diminuat cu 28% iar nevoie de Ministerul de Transporturi. E nevoie de \n 2011 ar putea stagna \n cel mai optimist sceun singur minister, care s` fie al lucr`rilor publice. nariu. Nu e nevoie de Compania Na]ional` de Drumuri, |n primele patru luni pia]a a sc`zut cu 8% care s` preia proiectul din faza de studiu fezabilifa]` de acela[i interval din 2009, iar \n aprilie

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE 2010 vånz`rile au consemnat o cre[tere de 13,6% fa]` de luna precedent`. Ulterior, pe fondul situa]iei politice, evolu]ia pie]ei a revenit pe trend descendent. Georgescu estima la jum`tatea anului c` pia]a va continua s` scad` \n semestrul al doilea, cu excep]ia intervalului septembrie-octombrie, cånd va avansa u[or, pe fondul valorific`rii recoltelor, care va genera o cre[tere a investi]iilor private, \n special \n mediul rural. Pe segmentul reziden]ial, reprezentantul APMCR apreciaz` c` \n 2010 nu vor fi finalizate decåt 35.00037.000 de locuin]e, comparativ cu peste 60.000 de unit`]i anul trecut. Potrivit datelor INS, \n primul

semestru din acest an au fost finalizate 18.600 de locuin]e, dintre care 17.400 au fost finan]ate din fonduri private [i 1.200 din fonduri publice. Segmentele pie]ei materialelor de construc]ii cu ponderile cele mai importante sunt cimentul, tåmpl`ria termoizolant`, corpurile de zid`rie, mortarele [i adezivii, \nvelitorile [i pl`cile ceramice. Pia]a construc]iilor nu poate fi ajutat` decåt prin infuzii de capital, iar statul ar trebui s` contribuie prin programe de construc]ie de locuin]e, coordonate de autorit`]ile locale \n func]ie de necesit`]ile reale ale localit`]ilor

Indicii lucr`rilor de construc]ii

-procenteaugust 2010 fa]` de IulIe 2010 auGuST 2009

Construc]ii - total

Perioada 1.I-31.VIII.2010/ perioada 1.I- 31.VIII. 2009

B S

105,9 98,6

80,2 81,2

82,8 83,9

Construc]ii noi

B S

103,3 96,9

71,2 70,0

75,3 73,9

Repara]ii capitale

B S

150,9 134,8

104,9 99,1

89,7 85,4

|ntre]inere [i repara]ii curente

B S

94,3 89,7

98,9 105,1

107,9 115,5

Cl`diri reziden]iale

B S

109,0 101,9

60,6 62,2

62,6 61,9

Cl`diri nereziden]iale

B S

120,4 112,8

86,9 86,0

78,4 77,4

B S

99,6 91,8

84,6 86,7

96,1 97,7

pe eleMenTe De STRuCTuR~:

pe OBIeCTe De COnSTRuC}II:

Construc]ii inginere[ti

B= serie brut`; S=serie ajustat` \n func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate sursa: INS

ANALIZ~

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE respective. Totodat`, autorit`]ile ar trebui s` creeze un fond special prin care s` sprijine investi]iile \n domeniul materialelor de construc]ii, axate pe utilizarea de tehnologii noi [i avånd la baz` resurse locale. Acest tip de investi]ii ar trebui \ncurajat [i de c`tre b`nci. |n actualul context, \n care firmele mici [i mijlocii adopt` strategii de supravie]uire, unii dintre juc`tori mari, printre care companiile multina]ionale, \[i permit s`-[i continue politicile de dezvoltare, avånd sus]inere financiar`. |n condi]iile \n care Romånia va reu[i s`-[i respecte angajamentele stabilite prin acordul cu Fondul Monetar Interna]ional [i s` \[i echilibreze indicatorii macroeconomici, \n pia]` va exista o cre[tere a \ncrederii, care va permite relansarea economic`, a punctat Georgescu.

28%

|n plan secund |n acest an investi]iile \n sectorul construc]iilor nu mai reprezint` o prioritate nici pentru mediul privat, nici pentru stat,

Anul trecut, pia]a materialelor de construc]ii s-a diminuat cu 28%, iar \n 2011 ar putea stagna \n cel mai optimist scenariu. |n primele patru luni pia]a a sc`zut cu 8%, iar \n aprilie 2010 vånz`rile au consemnat o cre[tere de 13,6% fa]` de luna precedent`.

statul se limiteaz` la cele absolut necesare“, a declarat Cristian Erba[u, pre[edintele PSC [i ac]ionar la grupul Erba[u, cu activit`]i \n principal \n domeniul construc]iilor. Conform datelor Institutului Na]ional de Statistic`, investi]iile \n economia na]ional` au sc`zut \n primul semestru cu 18,7%, fa]` de perioada similar` a anului trecut, la 22,48 miliarde de lei. Astfel, \n primele [ase luni, industria a atras 38,2% din totalul investi]iilor, sectorul comer]/servicii 36,6%, iar la polul opus s-au situat construc]iile, cu 17,9%, [i agricultura, cu 5,5%. Totodat`, bugetele ministerelor Dezvolt`rii Regionale [i Turismului [i cel al Transporturilor, doi dintre principalii contractori de lucr`ri publice \n construc]ii la nivel na]ional, au fost rectificate \n sens negativ la jum`tatea lunii august. Astfel, bugetul de la Dezvoltare a fost diminuat cu 168,6 milioane de lei, iar de la Transporturi sau t`iat 121,7 milioane de lei.

Investi]iile realizate \n economia na]ional` pe elemente de structur` \n semestrul I 2010 (%) Alte cheltuieli

9,2% Utilaje (inclusiv mijloace de transport)

51,2% 39,6%

Lucr`ri de construc]ii noi

Sursa: INS

care a limitat alocarea fondurilor doar pentru proiectele „absolut necesare“, potrivit Patronatului Societ`]ilor din Construc]ii (PSC). „Investi]iile nu mai reprezint` o prioritate \n domeniul privat, iar

Dup` rectificare, ministrul dezvolt`rii Elena Udrea a anun]at c` institu]ia a suspendat unele programe. Astfel, printre investi]iile suspendate se num`r` construc]ia de locuin]e, proiect prin

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

Indicii investi]iilor realizate [i ai lucr`rilor de construc]ii (%) 85,0

90,2

82,8 88,4

79,1

78,4 70,3

71,9 69,4

60,1

Construc]ii Investi]ii Sursa: INS

trim. II 2009

trim. III 2009

care Guvernul \[i propusese s` realizeze aproximativ 100.000 de locuin]e pån` la sfår[itul mandatului, construc]ia de s`li de sport [i a drumurilor jude]ene de interes local. „Vom limita anumite investi]ii pe care, de la \nceputul anului, le redusesem oricum pentru c`, de la \nceput, am avut un buget mai mic pe 2010, cu 31%, decåt cel din 2009, cum ar fi investi]iile \n s`lile de sport. Anul acesta se f`ceau doar s`lile de sport \ncepute anul trecut, acum probabil c` vom face [i mai pu]ine decåt ne propusesem. Din p`cate nu am avut posibilitatea s` avem bani pentru drumuri jude]ene,

ANALIZ~

trim. IV 2009

trim. I 2010

trim. II 2010

lauRen}Iu plOSCeanu pre[edintele ARACO

Cred c` nu trebuie s` ne limit`m la fondurile structurale pentru c` nu avem capacitatea s` cofinan]`m \n mod corespunz`tor. A[a cum ]`ri precum Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Moldova, Bulgaria utilizeaz` \n proiectele de dezvoltare intern` bani care au ca surs` Republica Popular` Chinez`, cred c`, sigur, cu o selec]ie riguroas` [i negociind cu Bruxellesul, pe anumite parteneriate public-private ar trebui [i noi s` gener`m o rela]ie.

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE am sperat pentru c` toat` lumea a[teapt` s` se fac` construc]ii de drumuri jude]ene, dar nu s-au primit bani pentru acest fel de lucr`ri. Nu am putut finan]a lucr`ri de ap` mai mult decåt ne-am propus la \nceputul anului“, a declarat Udrea. Totodat`, ea a precizat c` este suspendat [i progra-

O alt` op]iune este c`utarea de proiecte \n afara Romåniei, \n zona Asiei sau Africii. „|n ]ar`, proiectele cofinan]ate de UE sunt cele mai importante, cele mai sigure, dar [i cu exigen]ele cele mai ridicate“, adaug` Erba[u. De altfel, mai multe companii de construc]ii au c`utat \n ultima perioad` \n special proiecte cu finan]are european`. Gheorghe C`lburean, principalul elena uDRea ac]ionar al companiei de foraj [i conministrul dezvolt`rii struc]ii Dafora Media[, a declarat c` firma va contracta lucr`ri pe segmentul de construc]ii doar pentru proiecte care Vom limita anumite investi]ii pe care, de la \nceputul au asigurat` finan]are din fonduri anului, le redusesem oricum pentru c`, de la \nceput, am europene. avut un buget mai mic pe 2010, cu 31%, decåt cel din „Altfel nu putem. Ne e team`. Sunt 2009, cum ar fi investi]iile \n s`lile de sport. Anul acesta firme care au mari probleme, iar noi nu se f`ceau doar s`lile de sport \ncepute anul trecut, acum lucr`m cu prim`rii care nu au asigurat` finan]area“, a afirmat C`lburean. probabil c` vom face [i mai pu]ine decåt ne Conform datelor furnizate de secrepropusesem. Din p`cate nu am avut posibilitatea s` tarul de stat \n Ministerul Finan]elor avem bani pentru drumuri jude]ene, am sperat pentru c` Publice Bogdan Dr`goi, Romånia avea toat` lumea a[teapt` s` se fac` construc]ii de drumuri aprobate la finele lunii septembrie un jude]ene, dar nu s-au primit bani pentru acest fel de num`r de 5.300 de proiecte finan]ate din lucr`ri. Nu am putut finan]a lucr`ri de ap` mai mult decåt fonduri structurale, \n valoare de 11,5 ne-am propus la \nceputul anului. miliarde euro, prin [apte programe opera]ionale, care nu includ [i domeniul agriculturii. El a ar`tat c` pån` la 24 septembrie au fost depuse 20.899 de proiecte de 43,2 miliarde euro, dintre care au fost aprobate 5.300, \n mul de reabilitare termic` a locuin]elor, \ns` \n valoare de 11,5 miliarde euro. Dintre acestea, acest caz s-a g`sit o alternativ`, aceea prin care pro3.759 de proiecte, cu o valoare de 7,5 miliarde de prietarii se pot angaja s` ia credite de la CEC, pe o euro, erau deja semnate. perioad` de cinci ani, din care vor pl`ti doar ratele, Oficialul a precizat c` proiectele au fost dobånda fiind suportat` \n \ntregime de c`tre minisaprobate prin [apte programe opera]ionale cu ter, iar statul va fi garant. peste 40 de axe prioritare, iar aproximativ 60% Pe de alt` parte, conform strategiei fiscale aprodin bani se duc c`tre infrastructur`. bat` de Guvern pentru perioada 2011-2013, cheltuPentru ca pia]a s` aib` o evolu]ie mai bun` ielile de investi]ii ale Ministerului Dezvolt`rii asigu\n 2011, autorit`]ile va trebui s` restructureze rate de la bugetul de stat vor cre[te cu 7% anul viitor, cåt mai rapid cheltuielile bugetare, s` diminude la 1,87 miliarde lei \n 2010 la circa dou` miliarde eze pia]a neagr`, iar fondurile pentru investi]ii de lei. |n 2012, suma va urca la 2,82 miliarde lei, iar \n s` fie orientate c`tre proiectele cu efect rapid \n 2013 va ajunge la 2,71 miliarde lei, apropiindu-se de economie. nivelul din 2009, de 2,69 miliarde lei. Astfel, \n 2011 sectorul infrastructurii ar treAcela[i document prevede c` Ministerul bui s` fie prioritar pentru investi]iile publice din Transporturilor va avea la dispozi]ie \n acest an 6,82 pia]a construc]iilor. miliarde de lei pentru investi]ii, sumele urmånd s` Referindu-se la anii trecu]i, cånd domeniul creasc` \n fiecare an. construc]iilor \nregistra cre[teri spectaculoase, Pentru anul viitor cheltuielile de investi]ii sunt Erba[u a afirmat c` foarte multe investi]ii, \n estimate la 8,11 miliarde de lei, la 10,11 miliarde lei \n special imobiliare, au fost f`cute f`r` suport 2012 [i la 11,16 miliarde lei \n 2013. Erba[u mai spune logic, dup` principiul c` tot ce este construit se c` \n aceast` perioad` dificil` pentru pia]a de profil va vinde. patronii fac eforturi „s` men]in` companiile \n |n plus, foarte multe firme de construc]ii nu via]`“. Pentru a se adapta, firmele de construc]ii tre[i-au gestionat bine fondurile [i s-au \ndatorat, buie s`-[i restrång` personalul [i s` rentabilizeze unul dintre exemple fiind extinderea parcului produc]ia, s` fie flexibile [i s`-[i extind` portofoliul de utilaje peste nivelul optim. de activit`]i chiar \n dauna sc`derii profitului.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

INFRASTRUCTUR~

|ntr-un an de criz`

investi]iile publice sta]ioneaz` Firmele de construc]ii \[i puneau speran]a anul trecut, c책nd proiectele private au \nceput s` se diminueze semnificativ, \n investi]iile publice realizate \n mare parte de Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii (MTI). |ns` criza financiar` care i-a afectat pe constructori nu a ocolit nici bugetul alocat de MTI pentru investi]ii.

ANALIZ~

INFRASTRUCTUR~

stfel, lucr`rile la primele dou` mari proiecte de anul trecut, cu o valoare cumulat` de 865,24 milioane de euro, respectiv autostr`zile Transilvania Bor[ Bra[ov [i Bucure[ti – Ploie[ti, aproape c` au fost oprite. Constructorii au \ncetinit lucrul pe unele segmente [i au introdus lucrarea \n conservare, \n condi]iile \n care nu au mai primit bani de la MTI. Prioritatea ministerului a fost sub mandatul fostului ministru, Radu Berceanu, proiectele dezvoltate cu bani nerambursabili de la Uniunea European`, apoi cele finan]ate din \mprumuturi externe [i abia la urm` lucr`rile efectuate exclusiv cu bani de la bugetul de stat, cum este [i cazul celor dou` autostr`zi men]ionate. Actualul ministru Anca Boagiu spune c` banii ministerului se vor \ndrepta cu prec`dere c`tre Coridorul Pan-European IV de Transport N`dlacArad-Timi[oara-Lugoj-Deva-Bra[ov-Bucure[tiConstan]a, doar c` pentru multe tronsoane Uniunea European` nici nu a aprobat m`car proiectele.

F`r` bani [i cu proiecte pierdute Tot lipsa banilor a fost [i motivul invocat de companiile Vinci [i Aktor pentru care au renun]at s` mai

construiasc` autostrada Comarnic-Bra[ov. Proiectul era måndria oficialilor din MTI [i a fost prezentat ca prima reu[it` a unei licita]ii de concesiune. Valoarea lucr`rilor era de 1,5 miliarde de euro, \ntr-adev`r unul dintre cele mai scumpe proiecte de autostrad` din Romånia, care avea ca termen de finalizare anul 2014. Grupul francez Vinci trebuia s` construiasc` tronsonul de autostrad` \nc` din 2005, dar autorit`]ile de la acea vreme au reziliat contractul pentru c` modul de atribuire a contractului contravenea normelor aplicate \n Uniunea European`. Poate cea de-a treia strigare la licita]ie pentru acest sector va fi cu noroc sau, cel pu]in, a[a sper` reprezentan]ii ministerului. Secretarul de stat Eusebiu Pistru a anun]at la sfår[itul lunii septembrie c` licita]ia va fi reluat` \n cel mai scurt timp. „Inten]ion`m s` scoatem la licita]ie pentru concesiune tronsonul Comarnic-Bra[ov, sper`m c` cel mai tårziu anul viitor pentru a fi realizat pån` \n 2014. O s` schimb`m unele condi]ii, ca s` nu mai avem problemele de la prima atribuire“, a spus el. |n acela[i timp MTI promite c` va scoate la licita]ie \n acest an alte

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

INFRASTRUCTUR~ patru sectoare de autostrad`, respectiv N`dlac-Arad, Timi[oara-Lugoj, Lugoj-Deva [i Or`[tie-Sibiu, investi]ii de aproximativ 670 milioane de euro, cu termen de finalizare de trei ani. Promisiunile au fost f`cute [i \n aceast` var` de Radu Berceanu, cånd i-a adunat pe reprezentan]ii firmelor de construc]ii ceråndu-le dona]ii pentru refacerea infrastructurii afectate de inundan]ii. |n

euSeBIu pISTRu secretar de stat

Inten]ion`m s` scoatem la licita]ie pentru concesiune tronsonul Comarnic-Bra[ov, sper`m c` cel mai tårziu anul viitor pentru a fi realizat pån` \n 2014. O s` schimb`m unele condi]ii, ca s` nu mai avem problemele de la prima atribuire.

schimbul sprijinului, fostul [ef de la Transporturi i-a asigurat c` „va veni o perioad` \n care foarte multe proiecte vor fi licitate“ [i c` „toat` lumea va avea de lucru“.

Totu[i cåteva lucr`ri continu` Pån` una alta, cert este c` \n prezent se desf`[oar` lucr`ri de construc]ii de drumuri doar pe 165 de kilometri, mai precis autostr`zile Cernavod`-Constan]a (51 kilometri), Arad-Timi[oara (32 kilometri), autostrada Transilvania (10 kilometri) [i centurile ocolitoare Bucure[ti Nord (21 kilometri), Constan]a (22 kilometri), Arad (12 kilometri) [i Sibiu (17,5 kilometri). Nou instalat` \n scaunul de ministru, Anca Boagiu anun]` schimb`ri \n politica ministerului. Ea vrea s` fixeze pre]uri maxime [i minime pentru diferite tipuri de investi]ii publice ale ministerului, s` controleze contesta]iile firmelor \mpotriva Companiei Na]ionale de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale din Romånia (CNADNR) \n cadrul licita]iilor derulate \n perioada 2009-2010 [i s` recupereze \ntårzierile de absorb]ie a fondurilor europene cu care se puteau construi sute de kilometri de autostr`zi. Pån` cånd schimb`rile anun]ate se vor materializa, Boagiu continu` seria pelerinajelor prin ]ar` al`turi de premierul Emil Boc, \nceput` de predecesorul s`u, \ncercånd s` struneasc` constructorii s` termine m`car la timp lucr`rile, dac` nu mai repede.

ANALIZ~

INFRASTRUCTUR~ F`r` autostr`zi finalizate [i \n urm`toarea perioad`

Dac` anul trecut, Berceanu a reu[it s` taie panglica la 42 de kilometri din autostrada Transilvania, probabilitatea pentru Boagiu ca la finele anului s` inaugureze vreo lucrare este destul de sc`zut`. Totu[i, sunt [anse s` se finalizeze centura de nord a Capitalei, un sector de 14,8 kilometri din [oseaua ocolitoare a Sibiului [i 10 kilometri din autostrada Transilvania, deci un total de aproape 46 de kilometri de drum. Greu de crezut totu[i c` ritmul de lucru al constructorilor se va accelera \n urm`toarea perioad`,

råndul premieri [i diver[i mini[tri ai transporturilor tunau \n declara]ii c` investi]iile \n infrastructur` „sunt prioritatea zero” a Romåniei, alocarea bugetar` a r`mas neschimbat` (circa 1,5% din PIB). Lipsa banilor \mpreun` cu incapacitatea angaja]ilor de la Compania de Drumuri de a elabora proiecte eligibile pentru UE au f`cut ca ]ara noastr` s` aib` \n prezent doar vreo 300 de kilometri de autostrad` dintr-o re]ea posibil` de cåteva mii de kilometri. A[adar, se pare c` [i \n anul 2010 investi]iile \n infrastructur` au r`mas doar \n declara]iile politicienilor [i \n slide-urile prezent`rilor

dac` lu`m \n considerare c` la nivelul lunii octombrie datoriile MTI c`tre firme era de 1,4 miliarde de lei. Suma, care reprezint` facturi neachitate \nc` din 2009, va fi pl`tit` integral \n cursul anului 2011, iar acest scenariu se repet` an de an. Chiar dac` ani de-a

diver[ilor oficiali din Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii din cadrul conferin]elor de pres` sau seminariilor, realitatea ne-a ar`tat c` \nc` o dat` constructorii au pierdut pariul cu lucr`rile de infrastructur`.

ANALIZ~

PROIECTARE {I ARHITECTUR~

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

PROIECTARE {I ARHITECTUR~

INFORMA}II COMPANII

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

INFORMA}II COMPANII

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

INFORMA}II COMPANII

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

INFORMA}II COMPANII

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

INFORMA}II COMPANII

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

INFORMA}II COMPANII

MATERIALE DE CONSTRUC}II

„Tat`l cimentului“:

Anul 2012 va fi

primul an de cre[tere de la debutul crizei Pia]a construc]iilor va stagna anul viitor, iar 2012 va fi primul an de cre[tere de la debutul crizei, condi]ia esen]ial` pentru redresarea pie]ei fiind demararea m`surilor de relansare economic` [i a marilor proiecte de infrastructur`, declar` \ntr-un interviu Mihai Rohan, [eful opera]iunilor grupului german HeidelbergCement \n Romånia [i pre[edintele CIROM, supranumit [i „tat`l cimentului“. 46

INTERVIU

MATERIALE DE CONSTRUC}II Ce evolu]ie a cifrei de afaceri consolidate estima]i \n acest an, comparativ cu 2009, [i care sunt factorii care vor influen]a evolu]ia rulajului? Dup` prima jum`tate a acestui an am revizuit estim`rile legate de evolu]ia afacerii, pentru a corespunde rezultatelor \nregistrate \n primul semestru, adic` mai pu]in cu 20% fa]` de nivelul prev`zut ini]ial. |n ceea ce prive[te perioada care va urma, estim`m c` vom reu[i s` ne men]inem \n trendul dat de evolu]ia general` a pie]ei.

demar`rii marilor proiecte de infrastructur` anun]ate de stat. |n cazul \n care condi]iile meteo vor fi mai aspre \n aceast` iarn`, iar sezonul rece va veni mai devreme decåt \n mod obi[nuit, atunci sc`derea ar putea fi chiar de 20%. Suntem de p`rere c` anul 2011 ar trebui s` aduc` o cre[tere u[oar`, dac` vom avea stabilitatea politic` [i succesul m`surilor de austeritate atåt de necesare adoptate de Guvern. Probabil c` abia din 2012 vom putea vorbi de o revenire pe cre[tere s`n`toas` a pie]ei.

Cu datele actuale, ce nivel al vånz`rilor preconiza]i \n 2011? Contextul macroeconomic, care dup` cum putem vedea este foarte volatil [i fluctuant, face dificil` realizarea unor estim`ri, de orice fel ar fi ele. Sunt mul]i factori de care depinde evolu]ia vånz`rilor de pe pia]a materialelor de construc]ii [i de aceea predic]iile legate de acest lucru pot deveni de multe ori hazardate. \n ciuda acestor lucruri, ceea ce putem spune este c` \n 2011 estim`m men]inerea businessului Carpatcement la nivelul actual, cu atåt mai mult cu cåt este foarte probabil ca anul viitor s` fie o perioad` marcat` de stagnarea pie]ei.

Cånd [i-ar putea reveni pia]a local` a construc]iilor [i ce factori vor contribui semnificativ \n acest sens? Ce m`suri ar trebui s` ia autorit`]ile? Cu toate c` \n prezent contextul macroeconomic face foarte dificil` realizarea de estim`ri, am putea spune c` 2012 va fi primul an adev`rat de cre[tere dup` perioada de criz`, \n condi]iile \n care 2011 va fi foarte probabil o perioad` marcat` de stagnarea pie]ei. Cu privire la acest aspect, trebuie totu[i s` ]inem cont de faptul c` anul viitor evolu]ia pie]ei va fi la fel de incert` ca \n ultimii doi ani. Condi]ia esen]ial` pentru ca redresarea pie]ei s` \nceap` cu adev`rat este demararea m`surilor de relansare economic` [i a marilor proiecte de infrastructur` anun]ate de stat. Numai acestea vor putea aduce Romånia pe un trend de revenire similar cu cel \nregistrat pe alte pie]e din Europa.

Ce investi]ii a]i planificat \n 2010 [i care sunt proiectele vizate? Ce investi]ii viza]i pe termen mediu \n Romånia? Carpatcement continu` derularea de proiecte [i realizarea de investi]ii [i \n acest an \n ciuda contextului de pia]` dificil prin care trecem, \n care preocuparea general` ]ine mai mult de men]inerea nivelului afacerii. Bugetul de investi]ii al Carpatcement alocat pentru acest an, de aproximativ 8 milioane de euro, este orientat pe realizarea de diferite investi]ii strategice, concentråndu-se \n principal \ns` pe partea de modernizare a echipamentelor. Fondurile prev`zute pentru investi]ii au \ns` o structur` flexibil`, pentru a se putea adapta la situa]ia \n care vor ap`rea alte oportunit`]i de pia]` pån` la final de an. Legat de punctele \n care suntem prezen]i \n ]ar`, respectiv fabrici, cariere, sta]ii de betoane, \n prezent avem capacit`]ile de produc]ie necesare pentru a satisface cererea pie]ei pentru urm`torii 5 ani. Cu toate acestea \ns`, pe viitor avem \n vedere deschiderea a 3-5 sta]ii de betoane \n zonele \n care nu suntem prezen]i. Care va fi evolu]ia principalelor pie]e pe care activa]i - ciment, betoane, agregate \n acest an, comparativ cu 2009? Cum explica]i? Estim`m c` \n acest an se va \nregistra un declin de aproximativ 15% al vånz`rilor de ciment \n Romånia, lucru favorizat [i de situa]ia destul de schimb`toare din mediul de guvernare, de incertitudinile legislative [i de probabilitatea mic` a

6. Cu ce probleme se confrunt` \n prezent produc`torii de materiale de construc]ii [i ce strategii ar trebui s` aplice pentru dep`[irea actualei perioade? Criza economic` continu` s` aib`, \n ciuda unor mici cre[teri punctuale - pe o perioad` scurt`, bine definit`, cum a fost cazul lunii iunie -, efecte negative \nsemnate asupra industriei materialelor de construc]ii. Acest lucru face ca managerii companiilor produc`toare s` se confrunte cu mult mai multe provoc`ri \n conducerea [i men]inerea afacerii. Sc`derea \nsemnat` a cererii de materiale de construc]ii, ca urmare a \ntårzierii demar`rii marilor proiecte de infrastructur`, sc`derea pre]ului la aceste produse - \n \ncercarea de a contracara mic[orarea cererii [i de a atrage clien]i -, al`turi de accesul greu la credite sunt printre cele mai \nsemnate probleme pe care le \ntåmpin` produc`torii de materiale de construc]ii. Ultimul aspect men]ionat genereaz` la råndul lui un efect de natur` s` fac` lucrurile mai dificile pentru companii: lichidit`]i mai pu]ine ce antreneaz` \ntårzieri de plat`, cre[terea duratei circuitului bani – materii prime – produs – bani.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CIMENT

Cre[tere am책nat`

pentru 2012 V책nz`rile de ciment s-au comprimat cu 30% \n 2009 [i au continuat s` scad` \n acest an, influen]ate at책t de condi]iile meteorologice nefavorabile construc]iilor, c책t [i de lipsa proiectelor. Previziunile produc`torilor indic` o reducere a sc`derii \n acest an [i stagnarea pie]ei \n 2011, iar momentul revenirii pe plus este prognozat \n 2012. Pia]a local` a cimentului este disputat` de trei dintre cei mai importan]i produc`tori la nivel mondial, Lafarge (Fran]a), HeidelbergCement (Germania) [i Holcim (Elve]ia).

ANALIZ~

CIMENT

onsumul de ciment a sc`zut cu 30% anul trecut, la 8 milioane tone, iar produc]ia de ciment a sc`zut cu 27,8%, la 7,8 milioane tone, potrivit informa]iilor furnizate \n luna martie de Ion Crånga[u, directorul executiv al Patronatului din industria cimentului [i a altor produse minerale pentru construc]ii din Romånia CIROM. El a afirmat c` sc`derea consumului de anul trecut este echivalentul produc]iei anuale a mai mult de dou` fabrici de ciment. „Anul 2010 va fi mai prost decåt 2009. Nu vom atinge nivelul din 2008 mai devreme de trei-cinci ani“, a ad`ugat reprezentantul patronatului. |n primul trimestru, produc]ia de ciment a sc`zut cu 29,9% fa]` de ianuarie-martie 2009, de la un milion de tone la 704.000 tone, iar vånz`rile interne s-au comprimat \n acela[i interval cu 37%, de la 1,08 milioane tone la 682.300 tone, a anun]at patronatul de profil, care citeaz` datele Institutului Na]ional de Statistic`. Fa]` de primele trei luni din 2008, produc]ia s-a diminuat cu 58%, iar vånz`rile interne au avut un

ANALIZ~

regres de 63,8%. Romånia nu a exportat ciment [i clincher (semifabricat din care se ob]ine cimentul) \n primul trimestru din 2009 [i din 2010. Pe de alt` parte, importurile de ciment [i clincher au totalizat 20.500 de tone \n primele dou` luni din 2010. Comparativ, \n primul trimestru din 2009 importurile au fost de 76.900 de tone. La [ase luni, produc]ia de ciment s-a diminuat cu 16%, la 2,94 milioane tone, iar vånz`rile totale au sc`zut cu 17%, la 2,99 milioane de tone, conform CIROM. Produc]ia de clincher a sc`zut cu 16% \n perioada ianuarie-iunie, la 2,19 milioane de tone. Totalul vånz`rilor produc`torilor de ciment din Romånia, excluzånd importurile, s-au comprimat cu 20% \n primul semestru, la 2,88 milioane de tone.

Scenarii revizuite \n 2010 Produc`torii [i-au revizuit \n decursul acestui an previziunile legate de revenirea pie]ei sau vånz`rile proprii, \n unele cazuri scenariul negativ luat \n calcul dovedindu-se cel corect. „La \nceputul anului 2010, estim`rile noastre prevedeau o descre[tere a pie]ei de minus 5-10%, cu o eventual` tendin]` de revenire \n cea de-a doua jum`tate a anului, dar [i un scenariu pesimist, \n care pia]a putea sc`dea pån` la -20%. |n condi]iile actuale, evolu]ia pie]ei va urma sce-

CIMENT nariul pesimist. Primul trimestru a fost afectat de condi]iile meteorologice nefavorabile prelungite pån` \n luna aprilie, iar ulterior blocarea investi]iilor [i amånarea \nceperii unor proiecte noi au condus la men]inerea condi]iilor grele de pia]`. Lunile de var` au cunoscut o anumit` revigorare, \ns` 2010 r`måne \n continuare un an dificil”, spune Markus Wirth, directorul general al Holcim (Romånia). Philippe Questiaux, pre[edinte [i director general al Lafarge Ciment (Romånia), estima \n februarie c` pia]a construc]iilor din Romånia va reveni pe cre[tere \n a doua parte a acestui an, influen]at` printre altele de m`surile luate de autorit`]i pentru stimularea economiei [i \nceperea proiectelor mari de construc]ii. |n luna septembrie el a afirmat c` vånz`rile au \nregistrat unele cre[teri, \ns` sub nivelul de anul trecut, iar compania produce sub capacitate. „|n Romånia, dup` cum am precizat [i \n alte puncte de vedere de pån` acum, prima diferen]` 2010 versus 2009 a fost generat` de condi]iile atmosferice de la \nceputul acestui an – am avut o iarn` lung` [i rece. Vånz`rile au \nceput s` creasc` la mijlocul prim`verii, dar mai pu]in decåt cele din 2009. Un alt

construc]ii nu sunt demarate, iar statisticile na]ionale, precum [i estim`rile privind cre[terea economic` general` \n Romånia r`mån \nc` rezervate. Prin urmare, [i \n 2010 oper`m doar cu 2 din 3 cuptoare, adic` sub capacitate”, a spus reprezentantul Lafarge. Cererea sc`zut` a determinat conducerea Carpatcement s` opreasc` produc]ia fabricilor de ciment la finele anului trecut, acestea fiind repornite \n perioada martie-aprilie. |n prezent, unit`]ile produc la aproximativ 60% din capacitate, potrivit datelor comunicate \n septembrie.

Afaceri mai mici Reprezentan]ii HeidelbergCement au fost nevoi]i s` revizuiasc` \n sens negativ prognozele privind evolu]ia afacerilor din Romånia \n acest an. Mihai Rohan, [eful opera]iunilor din Romånia ale produc`torului german de materiale de construc]ii, reunite sub denumirea

EVOLU}IA PRODUC}IEI {I A VÅNZ~RILOR DE CIMENT |N TRIMESTRUL I 2008 – 2010 (tone) Nr. crt.

Indicatori

2008

2009*

2010

Produc]ia de ciment

1.677.628

1.004.880

704.086

10/09 (%) 70,1

Vånz`ri ciment pia]a intern`

1.887.854

1.083.499

682.375

63,0

Export ciment (ciment + clincher)

66.405

Import ciment (ciment + clincher)

114.937

76.973

20.514**

* - date confirmate de INS pentru Trim. I 2009 ** - ciment alb = 2.748 t - alte cimenturi = 16.917 t - cimenturi aluminoase = 274 t - clincher = 575 t

aspect semnificativ \l constituie fragilitatea mediului economic, ceea ce a dus la lipsa proiectelor de construc]ii semnificative din cauza problemelor de finan]are. {i din aceast` perspectiv`, vizibilitatea noastr` pe perioada care urmeaz` continu` s` r`mån` extrem de sc`zut`: proiecte semnificative de

ANALIZ~

27 (ian.-feb. 2010)

Sursa: CIROM, pe baza datelor solicitate de la INS

Carpatcement Holding, declara la jum`tatea lunii februarie c` afacerile Carpatcement Holding au sc`zut cu 20% anul trecut, la 312,5 milioane euro, [i ar putea \nregistra un nivel similar [i \n 2010, iar \n septembrie, el a revizuit prognoza \n sc`dere, indicånd o comprimare de

CIMENT 20% a rulajului. HeidelbergCement activeaz` \n criz` (anul 2011 este probabil s` fie o perioad` Romånia [i \n domeniul betoanelor [i agregatelor, marcat` de stagnarea pie]ei). Cu privire la acest prin companiile Carpat Beton [i Carpat Agregate. aspect trebuie totu[i s` ]inem cont de faptul c` Afacerile Holcim (Romånia) au sc`zut anul trecut anul viitor evolu]ia pie]ei va fi la fel de incert` cu 33%, de la 372 milioane de euro la 250 milioane de ca \n ultimii doi ani“, a spus el. euro, potrivit datelor anun]ate la jum`tatea lunii martie. „|n condi]iile \n care pia]a este \n continu` Investi]iile nu s-au oprit sc`dere [i vizibilitatea este redus` \n ceea ce prive[te proiectele de investi]ii care vor fi realizate \n semesProduc`torii au continuat \n acest an unele trul doi, cifra de afaceri pe 2010 va depinde de proiecte de investi]ii \n ciuda restrångerii conevolu]ia pie]ei”, a declarat Wirth \n luna septembrie. siderabile a consumului. Carpatcement a finaliHolcim (Romånia) produce ciment, betoane [i agregate. Cifra de afaceri consemnat` \n Romånia de produc`torul francez de PhILIPPE QUESTIAUx materiale de construc]ii Lafarge a sc`zut pre[edinte [i director general al Lafarge Ciment anul trecut cu 43%, de la 480 milioane euro la 270 milioane de euro. Rezultatele includ vånz`rile de ciment, cu ponderea |n Romånia, prima diferen]` 2010 versus 2009 a fost cea mai important`, agregate, betoane [i generat` de condi]iile atmosferice de la \nceputul acestui gips.

Pe plus din 2012

an – am avut o iarn` lung` [i rece. Vånz`rile au \nceput s` creasc` la mijlocul prim`verii, dar mai pu]in decåt cele din 2009. Un alt aspect semnificativ \l constituie fragilitatea mediului economic, ceea ce a dus la lipsa proiectelor de construc]ii semnificative din cauza problemelor de finan]are. {i din aceast` perspectiv`, vizibilitatea noastr` pe perioada care urmeaz` continu` s` r`mån` extrem de sc`zut`: proiecte semnificative de construc]ii nu sunt demarate, iar statisticile na]ionale, precum [i estim`rile privind cre[terea economic` general` \n Romånia r`mån \nc` rezervate. Prin urmare, [i \n 2010 oper`m doar cu 2 din 3 cuptoare, adic` sub capacitate.

„Consider`m c` anul 2011 va fi unul de stagnare, pentru c` nu avem vizibilitate pe termen scurt \n ceea ce prive[te investi]iile pe care le va realiza statul \n infrastructur`, un domeniu \n care ne afl`m cu mult sub media european`. Speran]ele noastre sunt c` \ncepånd cu 2012, vom avea din nou o cre[tere, avånd \n vedere unele m`suri de relansare economic` ce sunt absolut necesare [i care ar putea aduce Romånia pe acela[i trend de revenire cu alte pie]e din restul Europei”, a declarat reprezentantul Holcim. Rohan estimeaz` c` \n 2010 vånz`rile de ciment din Romånia vor \nregistra un declin de aproximativ 15%, influen]ate, printre altele, de situa]ia „destul de schimb`toare“ din mediul de guvernare, de scumpi rile anun]ate pentru aceast` toamn`, care favorizeaz` sc`derea cererii de materiale de construc]ii [i de „probabilitatea mic`“ a \nceperii marilor proiecte de infrastructur` anun]ate de stat. |n plus, \n cazul \n care condi]iile meteo vor fi mai aspre \n aceast` iarn`, sc`derea vånz`rilor ar putea fi chiar de 20%. Reprezentantul Carpatcement, care este [i pre[edintele CIROM, sus]ine c` pia]a local` a construc]iilor ar putea reveni pe cre[tere cel mai devreme \n 2012. „De[i contextual actual face foarte dificil` realizarea de predic]ii, am putea spune c` 2012 va fi primul an adev`rat de cre[tere dup` perioada de

zat \n 2009 un program de m`rire de capacitate de produc]ie, \n valoare de peste 100 de milioane euro, iar bugetul din 2010, de aproximativ opt milioane euro, vizeaz` \n principal modernizarea echipamentelor. Fondurile prev`zute pentru investi]ii au \ns` o structur` flexibil` \n cazul \n care vor ap`rea alte oportunit`]i de pia]` pån` la final de an, potrivit lui Rohan. „Lafarge Ciment (Romånia) continu` s` deruleze planul investi]ional 2006-2011 \n valoare de 90 de milioane de euro pe care [i l-a asumat [i anun]at. Acum acesta se afl` \ntr-un moment al execu]iei bugetare \n care pune accent pe investi]iile industriale pentru materiale [i resurse alternative, situåndu-se \ntre 15-20

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

CIMENT

milioane de euro (anul \n curs [i, par]ial, \n prima parte a anului viitor)”, a precizat Questiaux. {i reprezentan]ii Holcim au anun]at investi]ii \n acest an, orientate \n principal pentru moderniz`ri. „|n 2010, bugetul alocat pentru modernizarea fabricilor de la Cåmpulung [i Ale[d, precum [i a

sta]iei de m`cinare de la Turda se ridic` la 20 de milioane de euro. |n plus, \n luna august a anului acesta a fost aprobat` \nceperea unei investi]ii \n valoare de 14 milioane de euro \ntr-un proiect de eficien]` energetic` la fabrica de la Ale[d, care va genera aproximativ 15% din necesarul de energie electric` al fabricii, folosind c`ldura generat` \n timpul procesului de fabricare a cimentului”, a declarat Wirth. MIhAI ROhAN [eful Carpatcement Holding [i pre[edintele CIROM

La nivelul statului ar trebui s` existe o viziune pe termen mediu [i lung atåt la nivel politic, cåt [i administrativ. Ar trebui s` existe o preocupare pentru men]inerea unui mediu politic stabil [i pentru dezvoltarea unui mecanism de prevenire a crizelor/problemelor prin identificarea poten]ialelor zone de risc la nivel macroeconomic [i prin g`sirea, din timp, a unor solu]ii care s` aduc` o dezvoltare constant` a economiei. Resursele exist` [i a[teapt` doar s` fie accesate. Ele reprezint` o alternativ` viabil` pentru ob]inerea lichidit`]ilor necesare pentru demararea [i finalizarea proiectelor \ncepute. De aceea, dezvoltarea de proiecte coerente [i concentrarea pe atragerea acestor fonduri ar trebui s` fie una dintre priorit`]ile existente atåt \n mediul privat, cåt [i \n mediul institu]ional

ANALIZ~

Posibile solu]ii Autorit`]ile ar trebui s` aib` o vizi une pe termen mediu [i lung la nivel politic [i administrativ, pentru stabilitate, [i s` dezvolte un mecanism de prevenire a crizelor astfel \ncåt economia s` se dezvolte constant, apreciaz` [eful Carpatcement Holding [i pre[edintele CIROM, Mihai Rohan. „La nivelul statului ar trebui s` existe o viziune pe termen mediu [i lung atåt la nivel politic, cåt [i administrativ. Ar trebui s` existe o preocupare pentru men]inerea unui mediu politic stabil [i pentru dezvoltarea unui mecanism de prevenire a crizelor/problemelor prin identificarea poten]ialelor zone de risc la nivel macroeconomic [i prin g`sirea, din timp, a unor solu]ii care s` aduc` o dez-

CIMENT voltare constant` a economiei“, a declarat Rohan. El a afirmat c` pentru a putea \ncuraja o redresare mai rapid` a pie]ei construc]iilor, care a consemnat sc`deri importante de la declan[area crizei, este foarte important s` existe un dialog permanent \ntre stat [i mediul privat, precum [i implicare din partea ambelor p`r]i. Relansarea credit`rii este un alt factor cheie pentru redresarea pie]ei construc]iilor [i implicit a materialelor de construc]ii, iar juc`torii importan]i din mediul bancar ar trebui s` faciliteze accesul companiilor la produsele de finan]are. Acest lucru ar avea un impact direct asupra consumului [i asupra redres`rii pie]ei, \ntrucåt ar face posibil` finalizarea proiectelor deja \ncepute, lansarea unor obiective \n toate cele trei sectoare (construc]ii reziden]iale, nereziden]iale [i inginere[ti) [i, % implicit, cre[terea cererii de materiale. Totodat`, capaciLa [ase luni, tatea statului [i a companiproduc]ia de ilor locale de a absorbi fonciment s-a durile puse la dispozi]ie de diminuat cu Uniunea European` este un 16%, la 2,94 alt aspect care va juca un milioane tone, rol important \n deziar vånz`rile voltarea economiei locale [i totale au sc`zut \n dinamica pie]ei concu 17%, la 2,99 struc]iilor. milioane de „Resursele exist` [i a[ tone, conform teapt` doar s` fie accesate. CIROM. Ele reprezint` o alternativ` Produc]ia de viabil` pentru ob]inerea clincher a lichidit`]ilor necesare pensc`zut cu 16% tru demararea [i finalizarea \n perioada proiectelor \ncepute. De ianuarie-iunie, aceea, dezvoltarea de prola 2,19 milioane iecte coerente [i concende tone. Totalul trarea pe atragerea acestor vånz`rilor fonduri ar trebui s` fie una produc`torilor dintre priorit`]ile existente de ciment din atåt \n mediul privat, cåt [i Romånia, \n mediul institu]ional“, excluzånd apreciaz` Rohan. importurile, s-au Pe de alt` parte, reduce comprimat cu rea taxelor ar ajuta la 20% \n primul \mbun`t`]irea situa]iei exissemestru, la tente pe pia]` [i la stimula2,88 milioane rea investi]iilor. „|n lipsa de tone. accesului facil la creditare, companiile ar putea utiliza resursele p`strate \n urma reducerii fiscalit`]ii pentru dezvoltarea propriei afaceri. Aceast` m`sur` ar fi una dintre solu]iile cele mai la \ndemån` pentru \ncurajarea investi]iilor [i pentru dezghe]area situa]iei de pe pia]`“, a mai spus Rohan.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

PREFABRICATE

Minus 16% \n volum,

regres de 18% \n valoare Pia]a prefabricatelor din beton, unul dintre cele mai afectate sectoare de la \nceputul crizei, va sc`dea \n acest an cu 16% \n volum [i cu 18% \n valoare, potrivit unei analize a companiei de cercetare InterBiz research & consulting.

ANALIZ~

PREFABRICATE

ia]a prefabricatelor din beton a fost printre cele timp ce \n 2008 a reprezentat 2%”, sus]in mai afectate sectoare de la \nceputul crizei \n anali[tii. Din punct de vedere valoric, sisRomånia. Acest lucru survine dup` o dinamic` temele de pavaj [i elementele pentru cl`diri accelerat` pån` \n 2008, principalul vector de de]in aproximativ 50% din totalul pie]ei. cre[tere reprezentåndu-l construc]iile green-field. Principalele canale de vånzare sunt Cu toate acestea, pia]a este \nc` \n faza incipient` firmele de construc]ii [i distribuitorii, \n spede dezvoltare \n Romånia”, sus]in autorii analcial \n cazul sistemelor de pavaj [i de \nveliizei. tori. |n Romånia sunt activi aproxiConform acestora, principalul atu al mativ 870 de produc`tori de prefabprefabricatelor din beton este faptul c` ricate din beton, care au \n jur de sunt produse industriale care trebuie s` 8.800 de angaja]i. respecte anumi]i indicatori de calitate [i Capacitatea de produc]ie a pre% performan]`. fabricatelor din beton a fost estimat` |n 2010, pia]a prefabricatelor din de InterBiz la aproximativ 2,4 mil|n 2010, pia]a beton va sc`dea cu 16% \n volum, pån` la ioane de metri cubi, gradul de utiprefabricatelor circa 580.000 de metri cubi, [i cu 18% \n lizare fiind de numai 25%. din beton va valoare, pån` la aproximativ 169 milioane Compania de cercetare noteaz` sc`dea cu 16% de euro. Totodat`, pia]a prefabricatelor cre[terea num`rului de investitori \n volum, pån` din beton armat va ajunge la nivelul din strìni din acest sector, precum Asa la circa 580.000 anul 2005, iar cea a prefabricatelor din Cons, Ergon (grupul CRH), Bramac, de metri cubi, [i beton simplu [i mortar va fi aproape de SW Umwelltechnick, Magnetti, cu 18% \n volumul din 2006. \n perioada 2005 – Euroholding, Lupp, Semmelrock valoare, pån` la 2010, cea mai bun` performan]` este Stein-Design (grupul Wienerberger), aproximativ 169 \nregistrat` de pavelele din beton, \n timp Fruhwald, Tiviere, G&D Pre milioane de ce segmentul elementelor din beton fabbricati sau Railone, dar [i faptul euro. armat pentru cl`diri a fost cel mai afectat c` din ce \n ce mai multe firme de de criz`. construc]ii au \nceput s` investeasc` Printre factorii care au influen]at \n facilit`]i de produc]ie a prefabriacest sector se num`r` sc`derea investi]iilor \n catelor din beton pentru a oferi servicii de conparcuri de retail (hipermarketuri, mall-uri), prestruc]ii la cheie (Max Boegl, Alpine - Granitul, fabricatele fiind solu]ii constructive pentru cl`diri Con-A Sibiu, Baupartner-Bauelemente, ICIM cu amprent` mare la sol, precum [i diminuarea Arad, Build Corp). investi]iilor strìne \n centre logistice [i spa]ii |n ultimii trei ani au intrat pe acest sector industriale. |n plus, investi]iile realizate \n fondurile de investi]ii Enterprise Investors \n perioada 2009 – 2010 s-au axat pe spa]ii mai mici, cazul Macon – Simcor [i Oresa Ventures \n solu]ia constructiv` mai eficient` fiind structura cazul a trei puncte de produc]ie a Somaco, de metalic`. la Buzù, Roman [i Adjud. Al]i factori au fost \nghe]area investi]iilor \n De asemenea, CRH Irlanda a cump`rat infrastructur` (construc]ii [i reabilit`ri de drumuri, Elpreco Craiova, iar Build Corp, partenerul Iulius Group, a cump`rat filiala Somaco Ia[i, men]ioneaz` InterBiz. Potrivit sursei citate, pe acest segment activeaz` mai mul]i produc`tori locali care au milioane mc ca domeniu principal de activitate construc]iile sau produc]ia betoanelor [i mortarelor, matri]ele fiind realizate \n func]ie Capacitatea de produc]ie a prefabricatelor din beton de cerin]ele beneficiarilor. a fost estimat` de InterBiz la aproximativ Totodat`, mai multe firme care deruleaz` 2,4 milioane de metri cubi, gradul de utilizare fiind lucr`ri de construc]ii au \nceput s` produc` de numai 25%. prefabricatele din beton chiar pe [antier, motivul principal fiind costul mai mic.

2,4

poduri, c`i ferate), \n special \n anul 2010, [i ritmul greoi de atragere a fondurilor europene pentru reabilit`rile urbane. „|n 2009 sectorul prefabricatelor din beton a reprezentat numai 1% din pia]a construc]iilor, \n

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

ZID~RIE

Sc`dere de 10% \n 2010 Pia]a materialelor de zid`rie (BCA [i blocuri ceramice) va sc`dea cu 10% \n acest an, p책n` la 3,6 milioane de metri cubi, aproape de nivelul anului 2005, potrivit unei analize a companiei de cercetare InterBiz research & consulting.

ANALIZ~

ZID~RIE

a blocurile ceramice se va consemna o sc`dere de ceramice dependen]a este mai mare fa]` de 11% \n acest an, pån` la 1,6 milioane de metri cubi, \n furnizorii de energie”, precizeaz` InterBiz. timp ce BCA-ul se va diminua cu 9%, pån` la 2 miliAnali[tii noteaz` c` firmele de BCA \ncearc` oane de metri cubi. s` ia din cota celor de blocuri ceramice [i invers, „|n prezent \n Romånia sunt capacit`]i de pro\n condi]iile sc`derii vånz`rilor de profil. Astfel, duc]ie ce \nsumeaz` 8,5 milioane de metri cubi, mult produc`torii de c`r`mizi \ncearc` s` vin` pe peste necesarul actual. Planurile investi]ionale ale pia]` cu un format de c`r`mid` cåt mai mare, \n firmelor ar aduce un plus de 2-2,5 milioane de metri cubi de zid`rie. |n anul 2010 cele dou` materiale vor de]ine 77% din total pia]` de zid`rie (pere]i exteriInterBiz research & consulting ori), excluzånd \nchiderile cu panouri companie de cercetare sandwich. |n anul 2009, 76% din locuin]ele finalizate au avut pere]i exteriori din blocuri ceramice [i BCA”, afirm` Devine aproape evident c` \n 2011 pia]a materialelor de anali[tii InterBiz. zid`rie va \nregistra cel mai probabil o stagnare fa]` de Din punct de vedere al aplicabilit`]ii, 2010. Varia]ia va fi de -2%/+5%. Consumul record din BCA-ul are avantajul unei arii mai largi 2008 nu va mai fi atins mai devreme de anul 2014. de utilizare atåt pe segmentul reziPoten]ialul de consum de materiale de zid`rie se ridic` den]ial, cåt [i pe cel ne-reziden]ial, \n la 9,3 milioane de metri cubi, dar nu va fi \nregistrat vreme ce c`r`mida a cå[tigat foarte mult decåt \n perioada 2018 – 2021. pe segmentul construirii de case. |n 2010, ponderea importurilor de blocuri ceramice \n total consum va sc`dea la 16%, de la 35% anul trecut. Principalele ]`ri de provenien]` a blocurilor ceramice sunt Ungaria, Serbia [i Croa]ia, iar importuri de BCA semificative vor mai veni doar timp ce produc`torii de BCA au avantajul din Turcia, dup` ce Xella a deschis fabrica din pre]ului mai mic [i al unei greut`]i mai reduse. Romånia. Liderul pie]ei de BCA este grupul Macon, Competi]ia va deveni extrem de dur` anul cu peste 20%, iar pe segmentul de blocuri ceramice viitor, urmånd s` cå[tige juc`torii care vor avea Wienerberger va ajunge din nou s` de]in` aproximastrategii mai bune. tiv o treime din pia]`, dup` ce \n 2009 pierduse dou` „Devine aproape evident c` \n 2011 pia]a procente, se arat` \n studiu. materialelor de zid`rie va \nregistra cel mai „Pre]urile la BCA [i blocuri ceramice sunt relativ probabil o stagnare fa]` de 2010. Varia]ia va fi apropiate, de[i \n S2 2008 – S1 2009 pre]ul era chiar de -2%/+5%. Consumul record din 2008 nu va mai mic \n cazul blocurilor ceramice. La ambele promai fi atins mai devreme de anul 2014. duse pre]urile \n retail variaz` \ntre 220 [i 360 Poten]ialul de consum de materiale de zid`rie se ridic` la 9,3 milioane de metri cubi, dar nu va fi \nregistrat decåt \n perioada 2018 – 2021”, potrivit companiei de cercetare. Legat de programul „Prima Cas`”, anali[tii noteaz` c` acesta nu aduce o cre[tere a cererii de % materiale de construc]ii, pentru c` majoritatea cump`r`torilor s-au orientat tot c`tre locuin]ele Din punctul de vedere al aplicabilit`]ii, BCA-ul are vechi, iar \n aceste condi]ii o variant` mai bun` avantajul unei arii mai largi de utilizare atåt pe ar fi fost utilizarea de cupoane la achizi]ia matesegmentul reziden]ial, cåt [i pe cel ne-reziden]ial, \n rialelor. vreme ce c`r`mida a cå[tigat foarte mult pe |n mod normal, Romånia nu ar fi trebuit s` segmentul construirii de case. |n 2010, ponderea fie \n criz` imobiliar`, fiind o ]ar` mult r`mas` importurilor de blocuri ceramice \n total consum va \n urma altora. Pre]urile mari au dus la blocajul sc`dea la 16%, de la 35% anul trecut. inevitabil din pia]`. „Nevoia de cl`diri noi r`måne \n stare lei/metru cub, \n func]ie de tipul materialului, de latent`, iar cererea nu va ap`rea decåt dac` zon` [i de retailer. |n cazul BCA, produc`torii sunt exist` pre]uri corelate cu puterea de cump`rare dependen]i de pre]urile la materii prime (ciment, a romånilor”, concluzioneaz` reprezentan]ii var, nisip, alumin`), \n timp ce \n cazul blocurilor companiei de cercetare.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

IZOLA}II

50 milioane euro,

„izola]i“ \n 2010 Pia]a materialelor izolante se va diminua \n acest an cu circa 17%, la 240 milioane de euro, de la 290 milioane de euro \n 2009, iar aproximativ 65% din vånz`rile din acest an vor fi acoperite de produsele termo-fonoizolante, potrivit unei analize a companiei de cercetare InterBiz research & consulting.

ANALIZ~

IZOLA}II

el mai important segment al pie]ei termoizola]iilor este polistirenul, avånd o cot` de peste 50% din total. Totodat`, de[i pia]a vatei minerale a sc`zut cu 20% \n volum anul trecut, pe termen mediu [i lung acest sector are poten]ial de cre[tere cu peste 10% anual. |n 2009, pia]a termoizola]iilor a fost de 6,3 milioane de metri cubi. Evolu]ia pie]ei materialelor izolante va depinde [i \n urm`torii ani de programul guvernamental de mil. euro reabilitare termic` a cl`dirilor. Dup` ce anul trecut au fost eviden]iate InterBiz primele rezultate pozitive anticipeaz` c` ale acestui program, \n 2010 pia]a vatei fondurile alocate s-au minerale poate redus la mai pu]in de cre[te pån` la jum`tate, pån` la 35 mili valoarea oane euro. maxim` de 140 „Poten]ialul pie]ei de milioane euro, reabilit`ri termice cu ajutor care reprezint` guvernamental este de punctul de circa [apte miliarde de maturitate. euro. |n Romånia sunt aproximativ 2,53 milioane de locuin]e \n circa 85.000 de blocuri ce necesit` reabilitare termic`. Fondul locativ al Romåniei este de 8,4 milioane de locuin]e, dintre care numai 7-8% sunt izolate termic”, potrivit analizei InterBiz. Capacit`]ile totale de produc]ie de polistiren expandat (EPS), de aproape 8,5 milioane metri cubi, dep`[esc cu mult cererea poten]ial` a pie]ei. Anali[tii apreciaz` c` pån` \n 2011 o serie de produc`tori mai mici vor disp`rea de pe aceast` pia]`, unii \ncetånd produc]ia \nc` din 2009, \ns` adaug` c` au ap`rut [i

140

termo-fonoizola]iilor va \nregistra un ritm anual de cre[tere de 13% \n perioada 2010 - 2014, \n timp ce pia]a polistirenului (EPS+XPS) va cre[te cu 14-15% pe an. Pia]a hidroizola]iilor, dominat` de segmentul de membrane bituminoase (54%) va avea un ritm anual de cre[tere de 17% \n perioada amintit`”, conform firmei de cercetare. InterBiz anticipeaz` c` pia]a vatei minerale poate cre[te pån` la valoarea maxim` de 140 milioane euro, care reprezint` punctul de maturitate, \n timp ce pia]a polistirenului poate ajunge pån` la cel mult 360 milioane de euro. Totodat`, pia]a hidroizola]iilor poate cre[te de maximum dou` ori, pån` la 200 milioane de euro. „Dac` facem compara]ie \ntre consumurile medii din Romånia [i cele din UE 27, cel mai mare poten]ial de cre[tere \l are vata de sticl` (de trei ori mai mic \n Romånia), urmat` de vata bazaltic` (de dou` ori mai mic \n Romånia)”, mai arat` compaInterBiz research & consulting nia. Produc]ia de materiale izolante din companie de cercetare Romånia este concentrat` \n cåteva regiuni: Bucure[ti–Ilfov, jude]ele Covasna-Buz`u-Prahova-Dåmbovi]a, Poten]ialul pie]ei de reabilit`ri termice cu ajutor guvernajude]ele Cluj-Mure[-S`laj, Neam] [i mental este de circa [apte miliarde de euro. |n Romånia jude]ul Constan]a. Pe pia]a vatei minerale cei mai mari sunt aproximativ 2,53 milioane de locuin]e \n circa competitori sunt Saint-Gobain Isover, 85.000 de blocuri ce necesit` reabilitare termic`. Fondul Ursa, Knauf Insulation, Gecsat, locativ al Romåniei este de 8,4 milioane de locuin]e, dinRockwool, Macon, iar un alt juc`tor tre care numai 7-8% sunt izolate termic. important din Germania urmeaz` s` intre pe pia]` \n 2011. Totodat`, pe segmentul de EPS & XPS (polistiren extrudat) cei mai mari juc`tori sunt Swissporvor ap`rea firme noi. La sfår[itul anului 2009 pe pia]a Isopor, Austrotherm, Arcon, Zentyss, Hirsch EPS erau peste 80 de produc`tori. „De[i pia]a conPorozell, Europlast, Thermopor, Atlas, Fibran, struc]iilor noi este \n continuare \n sc`dere, pia]a BASF [i Dow.

INFORMA}II COMPANII

MATERIALE DE CONSTRUC}II

INFORMA}II COMPANII

MATERIALE DE CONSTRUC}II Pentru ca pia]a construc]iilor [i economia \n ansamblu s` aib` o evolu]ie pozitiv` \n viitor este nevoie de stabilitate, predictibilitate, transparen]`, eradicarea evaziunii [i aplicarea de strategii sectoriale, a declarat \ntr-un interviu Marius Dumitru Marin, vicepre[edinte [i directorul executiv al asocia]iei „PRO BCA“ [i CEO al produc`torului de materiale de construc]ii Macon Deva. Care a fost nivelul pie]ei de BCA anul trecut [i ce evolu]ie estima]i \n 2010? Volumul pie]ei de BCA \n 2009 s-a situat la circa 2 milioane de metri cubi, iar sc`derea pre]urilor de vånzare a fost cuprins` \ntre 15 [i 17%. Luånd \n considerare blocajele actuale [i concentrarea cererii \n continuare pe segmentul proiectelor mici, individuale, pentru 2010 previzion`m o sc`dere de circa 15% raportat` la nivelul volumelor din 2009.

PRO BCA: Pia]a are nevoie de stabilitate, predictibilitate [i transparen]` Care sunt factorii care vor influen]a vånz`rile \n acest an? Un \nceput de an caracterizat de condi]ii climatice nefavorabile [i de extinderea efectelor crizei economice, cåt [i modific`rile fiscale care au fost operate de-a lungul acestei perioade [i m`surile de reducere a veniturilor de la nivelul sectorului bugetar au influen]at negativ nivelul cererii de materiale de construc]ii venit` \n mare parte din segmentul persoanelor fizice. Blocajul credit`rii, care a continuat, [i num`rul mic de proiecte de construc]ii noi datorit` lipsei de finan]are, dar [i instabilit`]ii economice [i politice au generat sc`deri [i la nivelul acestui an. Cu datele disponibile \n acest moment, ce evolu]ie a pie]ei de zid`rie prognoza]i \n 2011, \n valoare [i volum? Este dificil s` apreciem \nc` de acum evolu]ia pie]ei pentru 2011, dat fiind contextul economic. Bazåndu-ne pe elementele prezentate \n strategia fiscal` pe 2011-2013, precum [i pe analiza datelor existente \n pia]`, estim`m pentru anul 2011 o cre[tere a pie]ei de zid`rie cu 5-6% \n volum [i cu 2-3% \n valoare. Ce strategii au adoptat produc`torii pentru dep`[irea crizei? |n general, dat fiind contextul economic, fiecare companie serioas` [i-a orientat eforturile \nspre eficientizarea activit`]ii [i reducerea costurilor opera -

]ionale, investind \n acela[i timp \n direc]ia ob]inerii unor materiale calitative, care s` r`spund` exigen]elor utilizatorilor, s` asigure siguran]` [i eficien]` \n exploatare [i care s` poat` transfera clien]ilor finali o valoare cåt mai mare la costuri cåt mai mici. Ce m`suri ar trebui s` adopte autorit`]ile pentru sprijinirea pie]ei? |n primul rånd, absen]a unei adev`rate restructur`ri la nivelul organismelor de stat nu va face decåt s` mai amåne problemele cu care ast`zi se confrunt` Romånia, indiferent de particularit`]ile unui sector sau altul. De asemenea, modific`rile fiscale \n avalan[` care au caracterizat anul 2010 [i care sunt dovada disfunctionalit`]ii existente \n actul de guvernare nu au f`cut decåt s` confuzeze [i s` destabilizeze mediul economic, alungånd poten]ialii investitori care se v`d \n situa]ia de a abandona orice inten]ii de investi]ii \n spa]iul economic romånesc, orientåndu-se spre economii stabile, cu evolu]ii predictibile care s` poat` asigura cadrul optim dezvolt`rii unor planuri de afaceri viabile. |n cåteva cuvinte am putea rezuma ceea ce este absolut necesar pentru o evolu]ie viitoare pozitiv` a acestui sector, dar [i a \ntregii economii: stabilitate, predictibilitate, transparen]`, eradicarea evaziunii [i aplicarea de strategii sectoriale \n func]ie de domeniile prioritare ale economiei romåne[ti.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

MATERIALE DE CONSTRUC}II

INFORMA}II COMPANII

MATERIALE DE CONSTRUC}II Produc`torul de polistiren Austrotherm estimeaz` c` pia]a de profil ar putea stagna sau sc`dea u[or \n acest an din cauza contextului economic incert [i ia \n calcul construc]ia unei noi linii de produc]ie \n momentul cånd va cre[te consumul, a declarat \ntr-un interviu Serghei Negulescu, directorul general al companiei. Ce cifr` de afaceri estima]i \n acest an, comparativ cu 2009, [i care va fi evolu]ia pie]ei de profil? Rezultatele din 2010 depind \n mare m`sur` de evolu]ia general` a situa]iei financiare [i economice. Obiectivul nostru principal const` \n ob]inerea unui

Austrotherm: Pia]a de polistiren ar putea stagna \n 2010 rezultat cåt mai bun pe pia]`. Perspectivele r`mån \ns` incerte [i \n 2010, f`cånd imposibil` o estimare corect` a evolu]iei pie]ei de polistiren. Se a[teapt` o u[oar` sc`dere sau chiar o stagnare a situa]iei \n compara]ie cu 2009. Pentru 2010 ne propunem o promovare continu` a produselor [i serviciilor \n vederea consolid`rii imaginii m`rcii [i a fideliz`rii clien]ilor. |n condi]iile \n care toate pie]ele \ntåmpin` dificult`]i, fiecare produc`tor sau prestator de servicii va ac]iona \ntr-un mod propriu. Austrotherm are produse de calitate [i nu va face rabat la acest capitol doar pentru a oferi produse ieftine. Ce investi]ii a]i realizat pån` \n prezent [i care sunt inten]iile din acest punct de vedere, pe termen scurt, mediu [i lung? Investi]iile realizate pån` \n prezent, contorizate \n cele trei linii de produc]ie, au \nsemnat 20 milioane de euro. Aproximativ 100 de angaja]i lucreaz` \n cele trei centre. Compania ia \n calcul [i construirea celei de-a patra linii de produc]ie pe pia]a romåneasc`, \n zona de vest a ]`rii, unde are deja terenul disponibil, cånd consumul de polistiren va ajunge la 3,5 mili oane de metri cubi pe an. Care sunt cele mai mari probleme cu care v` confrunta]i din cauza crizei financiare? Cea mai mare dificultate, cu care se confrunt` to]i marii juc`tori pe pia]` este lipsa de lichidit`]i, accesarea dificil` a fondurilor. |n 2008 erau mai mult de 50 de produc`tori pe pia]`, iar acum cred c` au mai r`mas doar 10-15 branduri. Capacitatea de produc]ie este \n prezent dubl` fa]` de cerere. |n perioada de boom 2007

- 2008 au ap`rut foarte mul]i juc`tori de mici dimensiuni, care acum nu mai rezist` pe pia]` din cauza concuren]ei „la sånge” din acest sector, odat` cu diminuarea brusc` a consumului. Ce impact au asupra pie]ei construc]iilor programele derulate de autorit`]i, precum cel de reabilitare termic` sau Prima Cas`? Programul de reabilitare termic` [i „Prima Cas`“ vor influen]a consumul \n urm`torii ani, \ns` legile \n acest sector ar trebui s` fie mai clare [i mai constante. Multe din lucr`rile de reabilitare termic` derulate pån` \n prezent au \ntåmpinat probleme de montaj [i s-au utilizat foarte multe materiale ieftine, pentru c` nu s-au f`cut controale privind corectitudinea lucr`rilor. Dac` lu`m \n calcul programul na]ional de reabilitare termic` a locuin]elor \nceput de Ministerul Dezvolt`rii, la patru ani de la \nceperea lui au fost termoizolate sub 40.000 de locuin]e din 600 de blocuri, echivalentul a mai pu]in de 1% din totalul de 83.000 de blocuri, construite \n perioada 1960 – 1990, care au nevoie de reabilitare termic`. Totu[i, cererea mare din ultimii ani a venit de la investitorii priva]i, avånd \n vedere c` \n prezent circa 90% din toate cl`dirile nou-construite sunt termoizolate. |n primii ani cånd am intrat pe pia]` ne-am luptat s` promov`m termoizolarea optim`, iar acum nimeni nu mai concepe s` tencuiasc` un perete f`r` s`-l izoleze. |n prezent promovarea se \ndreapt` c`tre sf`tuirea proprietarilor \n vederea utiliz`rii unei termoizola]ii cu polistiren de mai mult de 10 centimetri.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

MATERIALE DE CONSTRUC}II

INFORMA}II COMPANII

MATERIALE DE CONSTRUC}II

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

INSTALA}II

INFORMA}II COMPANII

INSTALA}II

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

V책nz`rile AdePlast cresc cu 10-30% \n 2010 [i 2011 V책nz`rile AdePlast vor cre[te cu 10-30% \n 2010 [i s-ar putea majora \ntr-un ritm similar \n 2011, an \n care compania preg`te[te investi]ii cu care vrea s`-[i surprind` concuren]ii, a declarat \ntr-un interviu proprietarul produc`torului de materiale de construc]ii, Marcel B`rbu].

INTERVIU

INSTALA}II Cum vor evolua \n acest an afacerile AdePlast, fa]` de 2009, [i care sunt factorii care vor influen]a evolu]ia rulajului? La sfår[itul lunii septembrie st`m bine comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. Dac` la 30 septembrie 2009 aveam våndute 165.792 de tone (7.895 de camioane de 21 de tone), \n primele nou` luni din acest an am livrat 217.262 de tone (10.345 de camioane de 21 de tone), \nregistrånd o cre[tere \n volum a vånz`rilor de 31%. |n privin]a cifrei de afaceri, lucrurile se schimb` din cauza reducerilor masive de pre], cre[terea fiind de 18,75%. AdePlast a fost obligat` s` r`spund` r`zboiului pre]urilor din domeniu. Ne-a f`cut pl`cere s` r`spundem [i ne consider`m \nving`tori datorit` faptului c` reu[im s` cre[tem nu numai volumul livr`rilor, ci [i profitul. Unele firme au realizat \n 2009 pierderi de pån` la 34% din cifra de afaceri [i tot societatea AdePlast a fost anchetat` de c`tre Oficiul Concuren]ei. Dac` unii dintre competitorii no[tri au anun]at cre[teri de 45%, noi nu ne l`ud`m cu asemenea cre[teri, dar suntem profitabili [i sunt sigur c` ei nu au våndut tot anul nici m`car volumul cu care noi am crescut \n 2010 comparativ cu 2009. Care va fi dinamica vånz`rilor din 2010 pentru principalele categorii de produse din portofoliu? |n anul 2010, pån` la aceast` dat` am avut cre[teri spectaculoase la adezivii de faian]`, gresie, marmur`granit [i cei pentru termosisteme, adezivul nostru Polistirol Premium devenind, \n opinia mea, cel mai våndut produs din pia]`. Pentru acest produs, cre[terea a fost de peste 70%. Clien]ii au optat pentru un produs ieftin [i bun \n detrimentul celor „no name” sau celor scumpe. A doua grup` de produse din punctul de vedere al vånz`rilor, care a consemnat o cre[tere de circa 30%, cuprinde [apele [i pardoselile industriale. Firmele de construc]ii mici sau mari au renun]at la importuri dup` ce au constatat c` „pardoseala industrial` colorat`” de la AdePlast este la fel de bun` [i la jum`tate de pre]. Locul 3, cu o cre[tere de numai 10%, este ocupat de gleturi, iar mortarele de finisaje [i repara]ii manuale au urcat cu 8%. Avem contrac]ii de aproximativ 30% la mortarele cu aplicare mecanizat`, aici fiind normal s` sc`dem, avånd \n vedere faptul c` marile [antiere au murit. La vopsele [i tencuieli decorative ne putem l`uda cu cre[teri de 400%, dar suntem noi \n afacere [i cånd cre[ti de la cåteva mii de tone la zeci de mii este simplu. Cum ar putea evolua vånz`rile companiei anul viitor? Pe ce se bazeaz` prognoza? Anul viitor va fi un an mai greu decåt 2010. Noi ne propunem s` cre[tem ca [i anul acesta, \ntre 10% [i 30%. Cå]iva produc`tori viteji, care au avut

pierdere \n 2009 de pån` la 34% din cifra de afaceri, nu vor mai avea benzin` \n rezervor. Noi avem preg`tit` finan]area, am f`cut profit bunicel \n 2009, facem profit bun \n 2010, suntem cea mai modern` companie din domeniu. Avem personal bun, fiul meu mai mare a \nceput timid s` se implice \n via]a firmei. Avem cea mai bun` rentabilitate pe muncitor din domeniu. Dac` am externaliza complet transportul [i paza celor trei fabrici, rentabilitatea ar s`ri \n ochi [i celor care sunt miopi. Ce investi]ii planifica]i pe termen scurt [i mediu? Care sunt proiectele vizate? Anul viitor avem un program investi]ional special. El este secret \n acest moment, dar va fi o surpriz` deosebit` pentru competitorii no[tri. Cu ce probleme v-a]i confruntat \n ultima perioad` [i ce m`suri a]i luat? Cele mai mari probleme sunt legate de nep`sarea celor care ne conduc [i de legisla]ia actual`, care este f`cut` parc` s` protejeze escrocii [i ]eparii, nu firmele serioase care contribuie la bugetul de stat. Nenum`rate firme iau marf`, dau CEC-uri sau bilete la ordin pe marf`, vånd marfa la jum`tate de pre], banii se topesc din firm`, refuz` CEC-urile [i biletele la ordin, dup` care apeleaz` la insolven]` sau faliment. Nimeni nu \i ia la bani m`run]i: de ce au våndut sub pre]ul de achizi]ie, unde sunt banii din firm`? Administratorul judiciar culege ultima brum` de cash din firm` pentru onorariu [i-l acoper` pe escroc, [i-l scap` de orice responsabilitate, dar scap` [i statul romån de 16% impozit pe profit, plus 16% impozit pe dividende [i o bun` parte din TVA-ul care se tope[te prin vånzarea sub pre]ul de achizi]ie. Dac` statul ar face o lege corect`, care s` nu promoveze escrocheriile financiare, ar putea pl`ti multe salarii la profesori sau doctorii care s`tui de s`r`cia din ]ar` pleac` \n str`in`tate. Cånd estima]i revenirea pie]ei construc]iilor din Romånia [i care sunt factorii decisivi \n acest sens? Dac` vor \nceta \n acest an scandalurile de pe TV [i din pres`, iar cet`]enii romåni nu vor mai fi atåt de speria]i [i \[i vor \ndeplini cele dou` visuri mari: cas` [i ma[in`, pia]a imobiliar` [i-ar reveni din 2011. Totu[i, e greu de crezut c` se va \ntåmpla acest lucru. Repet, depindem foarte mult de hot`rårile celor care ne conduc. |n 2012, \n mod sigur romånii vor deveni imuni la tot [i se vor apuca de treab` serios.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

INSTALA}II

INFORMA}II COMPANII

FINISAJE & AMENAJ~RI

LACURI {I VOPSELE

Color`m de 270 milioane de euro Consumul intern de lacuri [i vopsele a sc`zut cu 21% anul trecut, \n 2010 va \nregistra o comprimare de 6%, p책n` la 270 milioane de euro, iar anul viitor va stagna sau va avea un avans u[or, potrivit unei analize a companiei de cercetare InterBiz research & consulting. 76

ANALIZ~

LACURI {I VOPSELE

ea mai afectat` pia]` ]int` este cea a construc]iilor de Liderul mondial locuin]e noi. |n anul 2010 num`rul autoriza]iilor de vrea o achizi]ie \n Romånia construire a cl`dirilor va sc`dea cu pån` la 20% [i se va reflecta \n consumul de vopsea din anul 2011, dar va \nregistra o cre[tere u[oar` pe segmentul de Grupul olandez Akzo Nobel, cel repara]ii [i renov`ri. De altfel, \n perioada 2010-2014 mai mare produc`tor de vopseluri din consumul de lacuri [i vopsele ar putea fi sus]inut de lume, este \n discu]ii cu mai multe renov`ri, atåt finan]ate de stat, cåt [i de popula]ie, [i fonduri de investi]ii pentru achizi]ia va compensa sc`derea dramatic` din segmentul conunei companii cu acela[i obiect de struc]iilor de noi cl`diri. |n aceast` situa]ie, strategiile activitate din Romånia, tranzac]ie care de dezvoltare ar trebui s` se axeze pe acoperirea va avea loc cel mai devreme \n 2011, regional` prin re]ele de distribu]ie [i prezen]a \n au anun]at la finele lunii iunie punctele DiY”, potrivit companiei de cercetare. reprezentan]ii Akzo Nobel Coatings. Pia]a local` de lacuri [i vopsele este competitiv` [i ofer` \n continuare oportunit`]i mari de cre[tere. |n Compania, importator de vopsele, ciuda evolu]iei favorabile de pån` \n al doilea semesinten]iona s` intre pe segmentul tru din 2008 [i a cre[terii puternice a produc]iei de produc]iei printr-o investi]ie \ntr-o lacuri [i vopsele, capacitatea de produc]ie utilizat` a fabric`, la Codlea, \n jude]ul Bra[ov, r`mas la un nivel foarte sc`zut (mai pu]in de 20% \n unde a achizi]ionat \n 2007 un teren 2009). de trei hectare, dar proiectul a fost |n prezent, \n Romånia exist` capacit`]i de prooprit \n contextul crizei. Astfel, grupul duc]ie instalate de peste 800.000 de tone lacuri [i a decis achizi]ia unui produc`tor, vopsele [i ar putea r`måne la acest nivel, \n condi]iile situat \ntre primii cinci dup` cota de \n care poten]ialul maxim de consum local este de pia]`, terenul urmånd s` fie cel mai 420.000 de tone. probabil våndut, a declarat Marius Competi]ia este format` din 190 de produc`tori [i Pintea, market manager al Akzo 70-80 de importatori. Pia]a este dominat` de Fabryo, Nobel Coatings. Policolor, Deutek, Köber, Daw Ben]a, Atlas, Sarcom [i Druckfarben. De asemenea, multina]ionale precum Akzo Nobel, Sigma Kalon-PPG, Sto, DuPont, BASF, colorare la punctele de vånzare a dep`[it nivelul Sniezka, Tikkurila, JUB, Helios, Jotun sau Becker de 2.600 de unit`]i, \nregistråndu-se cre[teri Acroma sunt prezente pe pia]` prin intermediul anuale de peste 30% \n ultimii patru ani. Strucimporturilor. Al]i juc`tori noi pe pia]` sunt Adeplast, tura pie]ei romåne[ti este apropiat` de cea din Duraziv [i Meffert. Europa, vopselele [i tencuielile deco„Dup` aceast` perioad` de recesiune, rative avånd o pondere de 62%, iar pia]a vopselelor va \ncepe s` evolueze c`tre diferen]a este acoperit` de vopselele maturitate, \n sensul polariz`rii puternice a auto [i industriale. |n anul 2009 concompeti]iei [i extinderii gamelor de prosumul de lacuri [i vopsele din Romåduse [i serviciilor oferite de c`tre firme”, nia a fost de aproximativ 9 kg/locui de tone sus]in autorii analizei. tor, \n timp ce media \n Uniunea Odat` cu dezvoltarea rapid` a re]elelor European` este de 14-15 kg/locuitor. |n prezent, \n DIY, se dezvolt` [i m`rcile private. Astfel, „O perioad` de corec]ie negativ` Romånia exist` Hornbach, bauMax, Dedeman sau Bricos era de a[teptat chiar [i \n lipsa crizei capacit`]i de tore au pe pia]` branduri proprii de lacuri economice, pentru c` \n ultimii ani produc]ie [i vopsele. |n Romånia, cea mai puternic` evolu]iile au dep`[it previziunile, iar instalate de marc` privat`, destinat` exclusiv re]elelor pia]a era supra\nc`lzit`. Consumul de peste 800.000 de bricolaj, este „Alpina”. M`rcile private lacuri [i vopsele din 2008 ar mai putea de tone lacuri [i de vopsele ale re]elelor DIY sunt produse fi atins abia \n 2013-2014, iar tot \n vopsele [i ar \n special \n Bulgaria, Ungaria, Germania [i aceast` perioad` pia]a ar putea reveni putea r`måne Romånia. la cre[teri anuale de dou` cifre. Pe la acest nivel, \n |n condi]iile \n care preferin]ele de conlång` poten]ialul de consum semnicondi]iile \n care sum se schimb` rapid, unii produc`tori au ficativ din segmentul reziden]ial, piapoten]ialul dezvoltat game de produse „personalizate” ]a de vopsele mai poate cre[te \n urma maxim de pentru consumatorii mari. Totu[i, pe seginvesti]iilor str`ine realizate, cum ar fi consum local mentul casnic consumul de vopsele eco\n industria auto, electrice [i electroeste de 420.000 nomice s-a accentuat \n ultimul an. Potrivit casnice, industria lemnului sau na de tone. estim`rilor InterBiz, num`rul aparatelor de val`”, mai arat` InterBiz.

800.000

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

TÅMPL~RIE

Tåmpl`ria termoizolant`,

jum`tate minus 10% Pia]a de tåmpl`rie termoizolant` a atins un nivel de aproximativ 500 de milioane de euro anul trecut, sub 50% din nivelul \nregistrat \n 2008, [i ar putea sc`dea cu 10% \n acest an, potrivit Patronatului Produc`torilor de Tåmpl`rie Termoizolant` (PPTT).

ANALIZ~

TÅMPL~RIE

n 2009 valoarea realizat` \n domeniul tåmpl`riei termoizolante a atins circa 500 milioane de euro, sub 50% din valoarea realizat` \n 2008. Pentru 2010, al c`rui \nceput a fost aproape inert, se mai estimeaz` o sc`dere de circa 10%, cu tot saltul realizat \n luna iunie, premerg`toare major`rii TVA-ului la 24%”, a declarat Harilaus Kilaiditis, director executiv al PPTT. El sus]ine c` lipsa investi]iilor noi, majorarea TVA [i derularea „anemic`” a programului guvernamental de reabilitare termic` a cl`dirilor vor influen]a negativ atåt vånz`rile din acest an, cåt [i cele din 2011.

dificil` se num`r` reducerea cheltuielilor de produc]ie, diminuarea personalului, scurtarea programului de lucru, \nchiderea temporar` a activit`]ii, aplicarea [omajului tehnic, sc`derea pre]ului de vånzare „pån` la limita de subzisten]`”. |n plus, unele firme angajeaz` „la negru”.

Solu]ii a[teptate de la autorit`]i

Patronatul de profil apreciaz` c` solu]iile pe care ar trebui s` le adopte AuGustiN Russu autorit`]ile pentru sprijinirea acestei directorul general [i proprietarul Baumix pie]e sunt reducerea fiscalit`]ii [i \nceperea investi]iilor, precum [i dezvoltarea de programe care s` relanseze Mai pu]in de 30% dintre blocurile intrate \n programul de activitatea companiilor de tåmpl`rie, pentru care PPTT a lansat deja unele reabilitare au fost predate, restul \ns` risc` s` nu propuneri, precum „Programul Rabla” primeasc` \n urm`toarele 12 luni sau poate niciodat` \n domeniul ferestrelor de blocuri sau banii necesari acestui proces. |n contextul \n care veniFereastra Termoizolant` pentru turile popula]iei sunt \n sc`dere, iar costurile pentru locuin]ele unifamiliale. \ntre]inere cresc semnificativ, oamenii nu mai pot „Ambele programe au fost sus]inute a[tepta. A[adar, este momentul ca asocia]iile de propriintens [i la Ministerul Dezvolt`rii etari, prin ini]iative private, s` coordoneze direct aceste Regionale [i Turismului [i la Ministerul proiecte, diminuånd astfel timpul de a[teptare [i sc`zånd Mediului [i P`durilor cu exemplific`ri [i totodat` costurile finale. calcule concrete de eficien]`, cu efecte pozitive \n reducerea [omajului, \n descurajarea muncii la negru, \n cre[terea contribu]iilor la bugetul statului [i \n final la cre[terea nivelului de consum al acestui „Cu datele prezente, dac` nu apar miracole \n produs, contribuind implicit la reducerea economia ]`rii noastre, evolu]ia pie]ei va continua important` a infla]iei”, a precizat Kilaitidis. s` se degradeze”, a completat reprezentantul patronatului.

Tot mai pu]ini juc`tori Kilaitidis sus]ine c` num`rul juc`torilor activi pe pia]a de tåmpl`rie izolant` s-a diminuat \n 2009 [i prima parte a acestui an din cauza efectelor negative ale crizei. Astfel, \n acest interval au fost lichidate peste 1.500 de firme mici [i mijlocii, iar alte cåteva sute [i-au \ntrerupt temporar activitatea. „Fluctua]ia num`rului de firme active este greu de controlat, dar apreciem c` \n aceast` perioad` se men]in \n activitate circa 2.000 - 2.500 de societ`]i comerciale la nivelul \ntregii ]`ri”, a spus el. Potrivit sursei citate, printre solu]iile adoptate de companii \n aceast` perioad`

50% Conform primului program de reabilitare termic`, de asemenea \n vigoare, Guvernul finan]eaz` 50%, prim`riile 30% [i asocia]iile de proprietari 20% din costuri.

Credite cu garan]ia statului [i dobånd` subven]ionat` Guvernul a decis, la \nceputul lunii iulie, c` proprietarii locuin]elor incluse \n programul de reabilitare termic` vor avea posibilitatea s` finan]eze lucrarea prin credit bancar contractat cu garan]ia statului [i dobånd` subven]ionat`, dup` modelul programului „Prima Cas`“. Creditul va putea fi contractat pentru o perioad` de cinci ani. Lucr`rile de reabilitare termic` eligibile sunt reabilitarea termic` a anvelopei cl`dirii [i a instala]iilor aferente, repararea, \nlocuirea/achi-

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

TÅMPL~RIE zi]ionarea cu montaj a centralei termice de bloc/scar`, respectiv a centralei termice aferente locuin]ei unifamiliale, precum [i a instala]iilor aferente acesteia, precum [i introducerea unor sisteme alternative pentru asigurarea par]ial`/total` a energiei pentru prepararea apei calde de consum, iluminat [i/sau \nc`lzire. Lucr`rile de interven]ie vor fi finan]ate din sursele proprii ale beneficiarilor, \n cuantum de minimum 10% din valoarea de execu]ie [i din credite bancare, \n lei, cu garan]ie guvernamental` [i cu dobånd` subven]ionat`, contractate de beneficiari [i garantate \n procent de 100% de Fondul Na]ional de Garantare a Creditelor pentru \ntreprinderile Mici [i Mijlocii \n numele [i \n contul statului, reprezentånd maximum 90% din valoarea de execu]ie a lucr`rilor de interven]ie.

HARiLAus KiLAiditis director executiv al PPTT

|n 2009 valoarea realizat` \n domeniul tåmpl`riei termoizolante a atins circa 500 milioane de euro, sub 50% din valoarea realizat` \n 2008. Pentru 2010, al c`rui \nceput a fost aproape inert, se mai estimeaz` o sc`dere de circa 10%, cu tot saltul realizat \n luna iunie, premerg`toare major`rii TVA-ului la 24%. Fluctua]ia num`rului de firme active este greu de controlat, dar apreciem c` \n aceast` perioad` se men]in \n activitate circa 2.000 - 2.500 de societ`]i comerciale la nivelul \ntregii ]`ri.

doneze direct aceste proiecte, diminuånd astfel timpul de a[teptare [i sc`zånd totodat` costurile finale“, a declarat Augustin Russu, directorul Pe cont propriu? general [i proprietarul Baumix. Potrivit companiei, costurile bugetate pån` \n prezent \n proiectele de reabilitare erau de cel Produc`torul de materiale de construc]ii Baumix pu]in dou` ori mai mari decåt dac` acestea ar fi \ncurajeaz` asocia]iile de proprietari s` reabiliteze fost f`cute individual din cauza cheltuielilor de termic locuin]ele pe cont propriu, \ntrucåt ini]iativele proiectare [i aprobare. autorit`]ilor pe aceast` tem` nu au avut succes, Totodat`, avansul dat de c`tre asocia]iile de avånd costuri [i timpi de a[teptare ridica]i. proprietari ar fi fost suficient pentru a pl`ti „Mai pu]in de 30% dintre blocurile intrate \n pro\ntreaga lucrare de anvelopare, conform sursei gramul de reabilitare au fost predate, restul \ns` risc` citate. |n ceea ce prive[te proiectul guvernamens` nu primeasc` \n urm`toarele 12 luni sau poate tal nou, care implic` finan]area reabilit`rii din niciodat` banii necesari acestui proces. |n contextul resursele asocia]iei de locatari, cu participarea \n care veniturile popula]iei sunt \n sc`dere, iar cosstatului doar prin acoperirea dobånzii \mpruturile pentru \ntre]inere cresc semnificativ, oamenii mutului bancar, Augustin Russu a declarat nu mai pot a[tepta. A[adar, este momentul ca asoc` exist` riscul derul`rii \ngreunate din cauza cia]iile de proprietari, prin ini]iative private, s` coorformalit`]ilor. „Proiectul, l`udabil de altfel, este supus riscului unei derul`ri greoaie din cauza formalit`]ilor de \ndeplinit \n rela]ia beneficiar-finan]ator-garant-constructor. A[adar, \n prezent, solu]ia nu poate fi decåt cea a ini]iativelor private Proprietarii locuin]elor incluse \n programul de reabilitare ale fiec`rei asocia]ii de proprietari“, a termic` au posibilitatea s` finan]eze lucrarea prin credit afirmat Russu. Conform primului probancar contractat cu garan]ia statului [i dobånd` gram, de asemenea \n vigoare, Guvernul subven]ionat`, dup` modelul „Prima Cas`“. finan]eaz` 50%, prim`riile 30% [i asocia]iile de proprietari 20% din costuri. Creditul poate fi contractat pe o perioad` de cinci ani. „Cu datele prezente, dac` nu apar miracole \n economia ]`rii noastre, evolu]ia pie]ei va continua s` se degradeze”, concluzioneaz` Harilaus Kilaiditis, director executiv al PPTT.

ANALIZ~

PL~CI CERAMICE

Minus 10% \n 2010, stop \n 2011, plus din 2012 Pia]a de pl`ci ceramice a sc`zut \n valoare cu 40% anul trecut, la 110 milioane de euro, [i se va diminua cu 10% \n acest an, p책n` la aproximativ 100 de milioane de euro. |n volum, pia]a se va diminua \n acest an de la 25 de milioane de metri p`tra]i la maximum 23 de milioane de metri p`tra]i, potrivit estim`rilor produc`torului de pl`ci ceramice Lasselsberger Rom책nia, denumire sub care sunt reunite opera]iunile companiilor Lasselsberger SA (fost` Cesarom) [i Sanex Cluj-Napoca, controlate de produc`torul austriac de pl`ci ceramice Lasselsberger.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

PL~CI CERAMICE

iminuarea pie]ei de pl`ci ceramice a fost de la tribuitori [i prezen]a produselor \n toate maga\nceputul anului influen]at` de comprimarea seczinele de tip Do-It-Yourself”, a explicat torului construc]iilor, de sc`derea num`rului de M`c`rescu. proiecte reziden]iale [i nonreziden]iale, cåt [i de blocarea credit`rii, probleme la care s-a ad`ugat cre[terea cotei TVA \n a doua jum`tate a anului – vårInvesti]ii \n modernizare [i ful de sezon pentru pl`ci ceramice”, a declarat promovare Eduard M`c`rescu, directorul comercial al Lasselsberger SA. El estimeaz` c` pia]a va r`måne \n 2011 la valoBugetul de investi]ii al grupului austriac \n rile din acest an. „Consider c` pia]a de profil din Romånia totalizeaz` 1,5 milioane euro \n acest Romånia va reveni la valori pozitive cel mai an, din care 1,3 milioane de euro sunt devreme \n 2012 doar odat` cu reluarea direc]iona]i \n modernizarea fabricii credit`rii [i a revenirii cererii pe pia]a imo[i extinderea centrului logistic de la biliar`. O evolu]ie pozitiv` a pie]ei de pl`ci Cluj, dar [i \n promovarea colec]iilor mil. euro ceramice ar putea fi gr`bit` [i de proiecte actuale [i dezvoltarea de noi prodin zona public`: reabilitarea spitalelor, a duse. [colilor [i a institu]iilor”, a punctat M`Restul de 200.000 de euro din Bugetul de c`rescu. bugetul de investi]ii sunt aloca]i peninvesti]ii al tru extinderea re]elei proprii de magagrupului zine specializate. austriac \n „Principalele motive pentru am Romånia Lasselsberger cre[te decis extinderea lan]ului propriu de totalizeaz` exporturile 1,5 milioane magazine sunt posibilitatea de euro \n acest expunere a tuturor colec]iilor coman, din care paniei, cåt [i livrarea rapid`. |n plus, Lasselsberger Romånia mizeaz` \n 2010 1,3 milioane de prin unit`]ile proprii, asigur`m pe o cifr` de afaceri de 38,5 milioane de euro, euro sunt clien]ilor o consiliere adecvat` prin \n cre[tere cu 10% comparativ cu anul 2009. direc]iona]i \n intermediul personalului calificat \n \n acest an, produc`torul de pl`ci ceramice modernizarea domeniu. Un alt avantaj pentru vizeaz` majorarea exporturilor [i intrarea pe fabricii [i extinclien]ii care trec pragul magazinelor mai multe pie]e externe. Lasselsberger derea centrului noastre este acela de a achizi]iona Romånia a exportat, \ncepånd cu 2009, pe logistic de la pl`ci ceramice la pre]uri de propie]ele din Grecia [i Bulgaria. Cluj. duc`tor”, a precizat M`c`rescu. „Men]inerea \n 2009 a afacerilor la nivelul anului 2008, \n condi]iile pr`bu[irii pie]ei cu circa 40%, s-a datorat m`surilor administrative [i comerciale luate \n decursul anului Reamenaj`rile cu pl`ci trecut: reorganizarea Cesarom, prin relocarea proceramice scad u[or duc]iei din Bucure[ti la cealalt` fabric` de]inut` de grup, la Cluj-Napoca, optimizarea stocurilor prin lichidarea celor vechi, o politic` comercial` perforLasselsberger Romånia estimeaz` c` mant` care a permis triplarea num`rului de disnum`rul locuin]elor din Romånia pentru care se vor realiza reamenaj`ri cu pl`ci ceramice va sc`dea cu 3% \n acest an, de la 432.000 de unit`]i la 420.000 de unit`]i, din cauza EduARd M~c~REscu diminu`rii num`rului de proiecte [i situa]iei director comercial Lasselsberger SA economice dificile. „Sc`derea din acest an a num`rului de locuin]e amenajate prin placarea cu pl`ci Consider c` pia]a de profil din Romånia va reveni la ceramice este determinat` de diminuarea valori pozitive cel mai devreme \n 2012 doar o dat` cu num`rului de proiecte reziden]iale [i nonreluarea credit`rii [i a revenirii cererii pe pia]a imobiliar`. reziden]iale, dar [i de situa]ia economic` O evolu]ie pozitiv` a pie]ei de pl`ci ceramice ar putea fi dificil`. Aceast` tendin]` va duce pån` la gr`bit` [i de proiecte din zona public`: reabilitarea finele anului [i la o sc`dere accentuat` a amenaj`rilor de locuin]e noi“, a declarat spitalelor, a [colilor [i a institu]iilor. M`c`rescu. El a subliniat c` num`rul construc]iilor noi placate cu pl`ci ceramice va

1,5

ANALIZ~

PL~CI CERAMICE sc`dea \n acest an cu aproximativ 15% comparativ cu 2009, \n timp ce num`rul celor reamenajate se va men]ine la nivelul anului trecut. Potrivit reprezentantului companiei, ]inåndu-se cont de estimarea privind volumul de pl`ci ceramice

este de 35%, \n timp ce magazinele specializate de]in o cot` de doar 10%, iar cele de tip chio[c atrag aproximativ 55% dintre cump`r`tori. Lasselsberger estimeaz` c` \n urm`torii trei ani magazinele de bricolaj vor cå[tiga aproximativ 40% dintre cump`r`tori, magazinele specializate vor ajunge la 30%, aceea[i pondere urmånd s` revin` [i EduARd M~c~REscu loca]iilor de tip chio[c. director comercial Lasselsberger SA „Clien]ii de pl`ci ceramice se vor \ndrepta, \n urm`torii trei ani, cu prec`dere c`tre magazine de profil \n Men]inerea \n 2009 a afacerilor la nivelul anului 2008, \n cadrul c`rora pot g`si personal specialicondi]iile pr`bu[irii pie]ei cu circa 40%, s-a datorat zat care s` \i \ndrume \n alegerea prom`surilor administrative [i comerciale luate \n decursul duselor care li se potrivesc, dar [i o serie anului trecut: reorganizarea Cesarom, prin relocarea de alte servicii precum transportul sau produc]iei din Bucure[ti la cealalt` fabric` de]inut` de garan]ia montajului“, a afirmat grup, la Cluj-Napoca, optimizarea stocurilor prin lichiM`c`rescu. darea celor vechi, o politic` comercial` performant` care Lasselsberger Romånia, singurul produc`tor local cu distribu]ie la a permis triplarea num`rului de distribuitori [i prezen]a nivel na]ional, a \nregistrat anul trecut o produselor \n toate magazinele de tip Do-It-Yourself. cot` de pia]` de 36% [i estimeaz` un avans la 38% \n acest an. Lasselsberger este cel mai mare produc`tor din Romånia, un alt juc`tor, de mici dimensiuni, fiind firma Laz`r din Reghin, iar peste 50% din achizi]ionate pån` la finele anului, aproximativ 16% pia]a local` este sus]inut` de importuri. Printre din totalul locuin]elor care vor fi placate sunt amenacei care au anun]at \n ultimii ani c` ar putea conjate pentru prima dat`, \n timp ce 84% vor fi reamestrui fabrici de profil \n Romånia se num`r` Kai najate. Conform datelor produc`torului de pl`ci Group din Bulgaria sau Cersanit Polonia. ceramice, din totalul de 420.000 de locuin]e care vor fi amenajate \n acest an cu pl`ci ceramice, circa dou` treimi sunt situate \n zone urbane, \n timp ce restul se g`sesc \n zone rurale. |n ceea ce prive[te utilizarea pl`cilor ceramice achizi]ionate \n prima parte a acestui an, compania subliniaz` c` 70% din volumul de gresie [i faian]` are ca destina]ie amenajarea b`ilor, \n timp ce 30% amenajarea buc`t`riilor. „|n medie se folosesc pentru placarea b`ii aproximativ 5 mp de gresie [i 15 mp de faian]`. Pentru buc`t`rie \ns` sunt necesari aproximativ 8 mp de gresie [i 12 mp de faian]`, iar holul poate fi placat cu aproximativ 6 mp de gresie”, a spus M`c`rescu.

Cresc vånz`rile din magazinele specializate [i de tip DIY Magazinele de tip Do-it-Yourself (DIY) [i cele specializate cå[tig` treptat teren \n preferin]ele romånilor \n materie de achizi]ie de pl`ci ceramice, \n detrimentul loca]iilor de tip chio[c, care vor pierde 25% dintre cump`r`tori \n urm`torii trei ani, potrivit Lasselsberger. Produc`torul de pl`ci ceramice sus]ine c` \n prezent ponderea magazinelor de tip Do-itYourself \n procesul de achizi]ie al pl`cilor ceramice

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

MOBIL~

Miliardul

din sertar Vånz`rile de mobil` ar putea cre[te \n acest an la 980 milioane de euro, de la 970 milioane euro \n 2009, cånd au sc`zut cu 15%, estimeaz` Asocia]ia Produc`torilor de Mobil` din Romånia (APMR). Pentru 2011, asocia]ia prognozeaz` un avans al consumului de 2-3%, vånz`rile urmånd s` fie corelate cu evolu]ia \n ansamblu a economiei.

Realizarea indicatorilor tehnico-economici pentru primul semestru din 2010 Produsul: Mobil` [i p`r]ile acesteia Nr. indicatorul 2010 crt. 1. Volum produc]ie industrial` (mil. euro) 912,0

2009 2010/2009 (%) 842,5 108,2

2. Volum export (mil. euro)

591,6

512,5

115,4

3. Volum import (mil. euro)

148,6

161,0

92,3

4. Consum aparent (mil. euro)

469,0

491,0

95,5

5. Num`r personal (mii pers.)

49,2

56,8

86,6

6. Cursul valutar (lei/euro)

4,1482

4,2294

98,1

Sursa: APMR, pe baza informa]iilor INS

ANALIZ~

MOBIL~

n primul semestru din acest an, vånz`rile (produc]ie local` [i importuri, minus exporturi) au avut un declin de 4%, la 469 milioane de euro, de la 491 milioane de euro \n intervalul ianuarie-iunie 2009. „Din experien]a anilor trecu]i, semestrul al doilea este \ntotdeauna mai bun decåt primul, din punctul de vedere al vånz`rilor. |n perioada de toamn`, premerg`toarte s`rb`torilor, lumea cump`r` mai mult”, a declarat Aurica Sereny, pre[edintele APMR. Ea a ad`ugat c` se a[teapt` ca exportul de mobilier s` creasc` \n acest an cu 15%, dup` ce \n 2009 valoarea acestuia s-a ridicat la 996 milioane euro. Principalele ]`ri \n care produc`torii locali export` mobil` sunt Germania, Fran]a, Italia [i Marea Britanie. |n 2009, exportul de mobilier a sc`zut cu aproximativ 11% fa]` de anul anterior. |n ceea ce prive[te importul de mobil`, estim`rile indic` o

Cele mai importante probleme cu care se confrunt` companiile de profil sunt lipsa de lichidate de pe pia]`, riscurile de neplat` sau accesul dificil la finan]are. Pentru a fi competitive pe pia]`, companiile au apelat \n acest an la promo]ii [i [i-au redus marjele de profit. Evolu]ia pie]ei de mobil` este legat` de cea a construc]iilor, \ns` depinde [i de al]i factori, precum puterea de cump`rare a popula]iei [i chiar num`rul de c`s`torii sau divor]uri. „Avem convingerea c` tot mai mul]i romåni se vor orienta \n anul 2010 s` achizi]ioneze preponderent mobilier «fabricat \n Romånia»“, a mai spus reprezentantul asocia]iei. Ea a explicat c` nivelul calitativ al produc]iei locale a crescut, \n condi]iile \n care companiile utilizeaz` \n

Evolu]ia principalilor indicatori tehnico-economici \n industria mobilei \n perioada 2002-2009 iNdicAtORi

Volumul produc]iei mil. euro Ponderea fa]` de % anul anterior Volumul exportului mil. euro Ponderea fa]` de % anul anterior Ponderea exportului \n produc]ia total` % Total vånz`ri mil. euro pe pia]a intern`, din care : din produc]ia autohton` Importul de mobilier mil. euro Cre[teri/descre[teri % fa]` de anul anterior

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

1005,0 22,6

1110,0 10,4

1390,0 25,2

1530,0 10,1

1650,0 7,8

1890,0 14,5

1748,5 1661,0 -7,5 -5,0

653,0 17,0

698,8 7,0

833,0 19,2

895,0 7,4

964,6 7,8

1133,0 17,5

1117,5 -1,4

996,2 -10,9

65,0 456,0

63,0 543,9

60,0 713,7

58,5 864,4

58,5 989,6

59,9 1.193,0

63,9 1.139,9

60,0 969,1

352,0

411,2

557,0

635,0

685,4

757,0

631,0

664,8

104,0 15,6

123,7 18,9

156,7 26,7

229,4 46,4

304,2 32,6

436,2 43,5

508,9 16,7

304,3 - 40,2

sursa: APMR, pe baza informa]iilor INS

majorare cu 4% \n 2010, dup` ce \n anul precedent acesta s-a redus cu peste 40%, la aproape 305 mili oane euro. Cele mai importante importuri sunt realizate din Italia, China, Polonia [i Germania. Totodat`, produc ]ia de mobil` ar putea cre[te \n acest an cu peste 7%, de la aproximativ 1,7 miliarde euro \n 2009. La sfår[i tul anului trecut \n industria mobilei lucrau 53.300 de salaria]i, cu 21,3% mai pu]ini decåt la finele lui 2008. Printre segmentele care au avut o evolu]ie pozitiv` \n acest an se num`r` mobilierul pentru locuin]e, de la clasa medie \n sus, cel de gr`din` [i decorativ, la polul opus situåndu-se produsele pentru segmentul de birouri.

prezent tehnologii [i materiale la standarde interna]ionale, iar for]a de munc` are un grad de calificare ridicat. Asocia]ia este o organiza]ie profesional`, autonom`, neguvernamental` [i apolitic`, care a fost \nfiin]at` \n anul 1992. APMR are 450 de membri, care de]in o cot` de pia]` de peste 65% pe segmentul exporturilor [i de 60% \n sectorul produc]iei, potrivit datelor proprii. Printre cei mai importan]i juc`tori din retailul romånesc cu mobil` se num`r` Mobexpert, Elvila, IKEA, Staer, Lemet, Casa Rusu, Simex, Mobex, Alprom, Silvarom [i kika.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

BRICOLAJ

Pariul pe extindere Pia]a de bricolaj, evaluat` la circa dou` miliarde de euro \n 2009, a fost animat` \n acest an de inaugur`ri de magazine, mul]i juc`tori anun]책nd continuarea procesului de extindere \n ciuda sc`derilor [i situa]iei incerte din sectorul construc]iilor.

ANALIZ~

BRICOLAJ

ompania de consultan]` imobiliar` Colliers estimeaz` c` ritmul deschiderilor de centre comerciale va r`måne redus pe termen scurt, dup` ce \n primul semestru doar dou` proiecte au fost finalizate, [i c` vor cre[te investi]iile pe segmentul bigbox-urilor, respectiv construc]ii pentru magazine de mobil`, bricolaj sau hipermarketuri. „Spre deosebire de pia]a centrelor comerciale, segmentul de big-box-uri a avut o evolu]ie mai bun` \n ultima perioad`. Astfel, \n ciuda crizei economice, nu mai pu]in de 14 proiecte au fost deschise \n prima jum`tate a anului, fa]` de 20 de proiecte livrate pe tot parcursul anului precedent. Campionii livr`rilor din acest an au fost Kaufland, cu 7 magazine deschise, [i Dedeman, cu 3. Odat` cu sc`derea a[tept`rilor de profitabilitate ale dezvoltatorilor, lan]urile mari de DIY [i hipermarketuri sunt acum \n mai mare m`sur` s` se extind` [i s` \[i consolideze pozi]ia pe pia]`”, au anun]at reprezentan]ii Colliers \n luna septembrie.

Minus 25% \n 2009 Pia]a do-it-yourself din Romånia a sc`zut anul trecut cu 25%, la 2,1 miliarde de euro, de la 2,8 miliarde de euro \n 2008, a anun]at la \nceputul acestui an Praktiker. Potrivit retailerului german de bricolaj, cota companiei pe pia]a romåneasc` de profil a urcat de la 11% \n 2007 la 13,6% la finele anului trecut. Grupul german a ar`tat c` \n 2009 a fost lider \n Romånia \n privin]a cotei de pia]`, fiind urmat de Dedeman, cu 11,8%, Bricostore, cu 8,7%, bauMax, cu 7,9% [i Ambient, cu 5,5%. Pe urm`toarele locuri se afl` Hornbach cu 3,6%, Obi, cu 2,9% [i Mr. Bricolage cu 0,8%.

Investi]iile Praktiker \n Romånia: peste 260 mil. euro Praktiker Romånia a deschis la finele lunii septembrie, la Boto[ani, al 27-lea magazin al re]elei, \n urma unei investi]ii de 6,9 milioane de euro. „Prin aceast` investi]ie ad`ug`m pe harta Praktiker un nou ora[ cu peste 100.000 de locuitori. Este un pas prin care ne consolid`m mai departe prezen]a \n regiunea Moldovei. Noua deschidere reprezint` un pas important [i din punctul de vedere al moderniz`rii re]elei noastre. |n magazinul de la Boto[ani am implementat cåteva proiecte pilot ce vizeaz` introducerea unor standarde noi de organizare a spa]iului [i de prezentare a ofertei de produse“, a declarat Monica Hodor, director general interimar al Praktiker Romånia.

Compania a precizat c` prin ad`ugarea magazinului de la Boto[ani, valoarea investi]iilor totale realizate de grupul german Praktiker \n Romånia dep`[e[te pragul de 260 mil. euro. Re]eaua magazinelor Praktiker din Romånia \nsumeaz` o suprafa]` de vånzare de peste 180.000 metri p`tra]i, iar compania are aproximativ 2.600 de angaja]i. Vånz`rile nete ale Praktiker \n Romånia au sc`zut \n primul semestru cu 12,4% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, la 96,5 milioane euro. Fondat \n 1978, grupul german Praktiker Bau- und Heimwerkermärkte Holding de]ine peste 400 de magazine \n zece ]`ri din Europa:

17 milioane de euro Retailerul de materiale de construc]ii [i pentru amenaj`ri interioare Dedeman Bac`u a inaugurat \n vara acestui an, la Timi[oara, al 20-lea magazin al re]elei, \n urma unei investi]ii de 17 milioane euro.

Germania, Romånia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Turcia, Grecia, Luxemburg, Ucraina [i Albania. Grupul are aproape 22.500 de angaja]i, dintre care peste 10.000 lucreaz` \n companiile \nfiin]ate \n afara Germaniei.

Afacerile Dedeman cresc, sus]inute de extinderea re]elei Retailerul de materiale de construc]ii [i pentru amenaj`ri interioare Dedeman Bac`u a inaugurat \n vara acestui an, la Timi[oara, al 20-lea magazin al re]elei, \n urma unei investi]ii de 17 milioane euro. „Odat` cu deschiderea magazinului Dedeman la Timi[oara, atingem obiectivul propus de a ad`uga re]elei noastre \nc` patru magazine noi \n acest an. R`månem optimi[ti [i datorit` faptului c`, \n primul semestru al acestui an, am \nregistrat [i cre[terea cu peste 15% a vånz`rilor, f`r` a fi afectat` rentabilitatea. Astfel, suntem hot`rå]i s` continu`m extinderea re]elei Dedeman, fiind aten]i la evolu]ia pie]ei cu oportunit`]ile [i amenin]`rile acesteia“, a declarat Drago[ Pav`l, pre[edintele companiei [i unul dintre ac]ionari.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

BRICOLAJ Retailerul, parte a grupului Dedeman, mizeaz` pe cre[terea afacerilor cu 15% \n acest an, de la 252 milioane euro anul trecut, pe fondul extinderii re]elei.

„Investi]iile din 2011 se vor ridica la 20 milioane euro, sum` similar` celei din acest an. Vrem s` deschidem pån` la patru magazine \n Romånia, \n ora[e mari, cu poten]ial, ca Timi[oara, Craiova, Constan]a, Cluj-Napoca [i Bra[ov, dar analiz`m [i ora[e bauMax se concenmai mici“, a declarat Rotreaz` pe Romånia mano Quinzi, Country Manager Obi pentru Romånia. Totodat`, Obi analizeaz` Retailerul austriac de bricolaj [i posibilitatea deschiderii bauMax a anun]at \n septembrie de magazine noi \n Bucudeschiderea celui de-al 12-lea Cåteva sute de persoane s-au c`lcat re[ti, unde \n prezent are magazin din Romånia, la \n picioare la Ia[i, la inaugurarea dou` unit`]i. „Vrem mai Timi[oara, urmånd ca pån` la magazinului Brico Expert, care a avut multe magazine aici. Mi-ar finele anului s` mai inaugureze o loc \n luna martie. Conducerea unit`]ii pl`cea s` mai deschidem unitate la Constan]a. a fost nevoit` s` apeleze la jandarmi \nc` dou`-trei unit`]i \n „Romånia reprezint` ]ara din pentru a \nchide magazinul timp de o Bucure[ti, depinde de ce se grupul bauMax \n jurul c`reia s-a jum`tate de or`. Alte sute de perva \ntåmpla \n continuare. concentrat politica de expansisoane s-au \nghesuit [i a doua zi la Bucure[tiul este un ora[ une a grupului \n anul 2010. |n u[ile magazinului, oamenii \mbulzininteresant, depinde ce total, au fost planificate patru du-se pentru a cump`ra produsele loca]ii atractive vom g`si“, a noi deschideri. Pe lång` magaoferite la promo]ii, iar pentru lini[tirea afirmat Dieter Messner, Obi zinele din Bucure[ti \n Sun Plaza acestora a fost necesar` interven]ia Board Member la nivel [i Pite[ti, inaugurate \n prima agen]ilor de paz`. Brico Expert este interna]ional. El a adùgat jum`tate a anului [i deschiderea operatorul magazinelor retailerului c` \n prezent compania se bauMax Timi[oara pe 28 septemfrancez Mr. Bricolage din Romånia. afl` \n negocieri pentru brie, este planificat` pentru Cei mai mari ac]ionari ai Brico Expert deschiderea de magazine sfår[itul anului [i inaugurarea sunt Cezar Rapotan, proprietarul disnoi \n Romånia. La nivel bauMax Constan]a“, declar` tribuitorului de materiale de construc]ii mondial, compania are plareprezentan]ii companiei. Arabesque, cu o participa]ie de 80%, nuri de investi]ii pentru Prin deschiderea magazinului [i grupul francez, cu 13%. anul viitor \n Rusia, Podin Timi[oara, suprafa]a comerlonia, Republica Ceh` [i Itacial` total` din Romånia a grupulia, principalele ]`ri pentru lui dep`[e[te 125.000 metri companie. Totodat`, compania vrea s` devin` al p`tra]i. doilea juc`tor pe pia]a romåneasc` \n urm`torii „Condi]iile economice ale acestui an au fost caraccinci-[ase ani, iar pe termen lung s` devin` lider terizate de criza global` financiar` [i economic`. de pia]`. „Vrem s` fim lideri de pia]` \n toate M`surile luate de c`tre guvern pentru consolidarea ]`rile unde suntem prezen]i, inclusiv \n bugetar`, printre care cre[terea TVA sau reducerea Romånia. Acest lucru nu se va \ntåmpla \n salariilor bugetarilor au un efect imediat \n comporurm`torii doi-trei ani pentru c` este imposibil, ci tamentul de consum al clien]ilor. |n ciuda contextului vorbim de termen lung, 20-30, chiar 40 de ani. |n defavorabil, bauMax continu` politica de expansiprimii [ase ani, vrem s` ajungem al doilea une, luånd \n calcul pe termen lung o redresare a juc`tor pe pia]`“, a adùgat Messner. situa]iei economice [i a comportamentului de conReferitor la afacerile Obi \n Romånia, potrivit sum“, au adùgat reprezentan]ii retailerului. conducerii companiei, \n acest an va fi atins` cre[terea de 60%, estimat` la \nceputul anului, fa]` de nivelul de 32 mil. euro din 2009, pe fonObi vrea pe primul loc dul deschiderii de magazine noi. Obi a intrat \n Romånia \n 2008 [i are \n prezent [apte magazine, dintre care dou` \n Bucure[ti [i cåte o uniObi continu` expansiunea \n Romånia [i are \n tate \n Arad, Oradea, Pite[ti, Ploie[ti [i Sibiu. plan investi]ii de 20 milioane euro anul viitor, simiAl doilea magazin din Capital` a fost deschis lare celor din 2010, \n deschiderea mai multor magala finele lunii septembrie, \n urma unei investi]ii zine \n ora[e precum Timi[oara, Craiova, Constan]a, de circa cinci milioane euro. Unitatea are o Cluj-Napoca [i Bra[ov, au anun]at \n septembrie suprafa]` total` de aproape 10.000 metri p`tra]i reprezentan]ii companiei controlate de grupului ger[i o gam` de peste 26.000 de articole. man Tengelmann.

ANALIZ~

FINISAJE {I AMENAJ~RI

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

FINISAJE {I AMENAJ~RI

INFORMA}II COMPANII

FINISAJE {I AMENAJ~RI

INFORMA}II COMPANII

FINISAJE {I AMENAJ~RI

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

TÅMPL~RIE TERMOIZOLANT~

INFORMA}II COMPANII

TÅMPL~RIE TERMOIZOLANT~

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

MOBIL~

INFORMA}II COMPANII

MOBIL~

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

BRICOLAJ

INFORMA}II COMPANII

AUTO & UTILAJE

AUTO

Sc`deri mai mici la utilaje Sectorul utilajelor de construc]ii a fost unul dintre cele mai afectate segmente ale pie]ei construc]iilor, consemn책nd sc`deri record \n 2009, c책nd pia]a a sc`zut sub nivelul din 2006. De[i \n prima parte din 2010 ritmul de sc`dere a v책nz`rilor s-a diminuat, perspectivele de revenire nu sunt vizibile.

100

ANALIZ~

AUTO

ånz`rile de utilaje de construc]ii raportate de membrii Asocia]iei Distribuitorilor de Utilaje pentru Construc]ii (ADUC), care controleaz` 80% din pia]`, au sc`zut \n primul semestru cu 22,6% fa]` de aceea[i perioad` din 2009, de la 384 la 297 de unit`]i. Comparativ, \n primele [ase luni din 2008 declinul vånz`rilor a fost de circa 80% fa]` de intervalul similar al anului precedent. |n primele [ase luni din 2010, cele mai solicitate utilaje au fost cele pentru proiectele din domeniul infrastructurii sau pentru lucr`rile de mic` anvergur`, potrivit secretarului general al asocia]iei, Petre Moroianu.

Sc`dere de peste 75% \n 2009

Anul trecut, vånz`rile membrilor ADUC s-au diminuat cu 76% fa]` de 2008, de la 3.300 la 780 de unit`]i. Pe segmentul utilajelor terasiere, vånz`rile de anul trecut s-au diminuat cu circa 80% fa]` de 2008. PEtrE MoroiAnU Astfel, num`rul excavatoarelor comersecretar general ADUC cializate s-a diminuat de la 369 de unit`]i la 89 de unit`]i, iar cel al \nc`rc`toarelor s-a comprimat de la 347 de unit`]i la 70 Deocamdat` nu avem semnale care s` indice o alocare de unit`]i. semnificativ` de fonduri pentru investi]ii \n sectorul Totodat`, num`rul utilajelor comconstruc]iilor [i ca urmare nu \ntrevedem o cre[tere pacte våndute a sc`zut de la 370 de a pie]ei. unit`]i la 85 de unit`]i, iar cel al buldoexcavatoarelor s-a redus de la 1.344 de unit`]i la 269 de unit`]i. Pe segmentul utilajelor complementare, care includ, printre altele, macarele telescopice, betoniere sau concasoare, num`rul „Deocamdat` nu avem semnale care s` indice o unit`]ilor comercializate a sc`zut cu circa 80% \n alocare semnificativ` de fonduri pentru investi]ii \n 2009, la 81 de unit`]i. sectorul construc]iilor [i ca urmare nu \ntrevedem o cre[tere a pie]ei“, a declarat Moroianu, referindu-se la perspectivele vånz`rilor pentru a doua perioad` a Gre[eli din trecut anului. El a ad`ugat c` pia]a nu va \nregistra o revenire Cristian Erba[u, pre[edintele Patronatului semnificativ` nici \n 2011, pe fondul lipsei proiectelor Societ`]ilor din Construc]ii [i ac]ionar la grupul care s` permit` deschiderea de [antiere, precizånd c` Erba[u, a declarat \n mai, referindu-se la anii unele companii de construc]ii au \n prezent multe trecu]i, cånd domeniul construc]iilor \nregistra utilaje care nu sunt folosite. cre[teri spectaculoase, c` foarte multe investi]ii,

Evolu]ia vånz`rilor raportate de membrii ADUC

Total utilaje

2006

2007

2008

1463

3120

3300

2009 780

2009/2006 - 46,7%

2009/2007 - 74,9%

2009/2008 - 76,3% Sursa: ADUC

ADUC avea \n luna iulie 27 membri, dintre care jum`tate inactivi temporar, avånd dificult`]i \n achitarea obliga]iilor curente, fa]` de 30 companii active \n 2009. Totodat`, asocia]ia avea o cot` de circa 80% pe pia]a utilajelor de construc]ii noi, de la peste 85% anul trecut, potrivit lui Moroianu.

102

ANALIZ~

\n special imobiliare, au fost f`cute f`r` suport logic, dup` principiul c` tot ce este construit se va vinde. |n plus, foarte multe firme de construc]ii nu [i-au gestionat bine fondurile [i s-au \ndatorat, unul dintre exemple fiind extinderea parcului de utilaje peste nivelul optim.

AUTO {I UTILAJE

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

103

AUTO {I UTILAJE

104

INFORMA}II COMPANII

AUTO {I UTILAJE

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

105

AUTO {I UTILAJE

106

INFORMA}II COMPANII

IMOBILIARE

IMOBILIARE Septembrie 2009 Divizia imobiliar` a grupului italian pirelli, Pirelli RE, [i UniCredit }iriac Bank au decis lichidarea unui joint-venture, Pirelli RE Romånia, firm` specializat` \n administrarea [i investi]iile \n active imobiliare, din cauza situa]iei nefavorabile din pia]a de profil. black Sea Global properties Limited, controlat` de Dinu Patriciu, [i-a majorat participa]ia la fondul imobiliar Deutsche Land de la 29,9% la 32,1% [i a lansat o ofert` de preluare a de]inerilor celorlal]i ac]ionari pentru 31 milioane euro. Cegis a anun]at c` a intentat \n iulie un proces \mpotriva dezvoltatorului mall-ului Grand Arena din bucure[ti, Euroinvest Intermed, pentru datorii de circa un milion de euro, \n urma contractului de comercializare a spa]iilor din centrul comercial. realizatorul tV Dan Diaconescu a pl`tit [apte milioane de euro pentru a cump`ra de la firma Locic Imobiliare mai multe cl`diri [i un teren de 15.000 de metri p`tra]i \n Bucure[ti pentru a muta sediul televiziunii OTV. Unii dezvoltatori prezen]i la tårgul imobiliar Na]ional (timOn) au oferit cump`r`torilor iahturi [i ma[ini cadou, abonamente la Oper` [i la Teatrul Na]ional sau au acceptat ca avans locuin]a sau ma[ina veche a clientului. Investitorilor

pasibili de insolven]` le-a fost refuzat` participarea. Organizatorii tårgului imobiliar na]ional timOn au anun]at c` vor organiza o licita]ie olandez`, \n sc`dere, pentru vånzarea a cinci locuin]e, cu pre]uri pornind de la 45.000 de euro - 150.000 de euro.

7 milioane de euro Realizatorul TV Dan Diaconescu a pl`tit [apte milioane de euro pentru a cump`ra de la firma Locic Imobiliare mai multe cl`diri [i un teren de 15.000 de metri p`tra]i \n Bucure[ti pentru a muta sediul televiziunii OTV.

Dezvoltatorul israelian ArH Ventures a anun]at c` va investi peste opt milioane de euro \n construc]ia primului s`u proiect imobiliar din Romånia, un ansamblu reziden]ial \n localitatea Balote[ti, jude]ul Ilfov. GtC romånia a deschis la Piatra Neam] un centru comercial cu o suprafa]` de 15.000 de metri p`tra]i, investi]ie de 20 de milioane de euro. Aura europe a ar`tat c` are disponibilit`]i de 40 milioane euro pentru achizi]ia de terenuri de la proprietarii cu probleme din Europa Central` [i de Est, dintre care jum`tate pentru Romånia, [i totodat` a decis \nghe]area construc]iei a 1.600 de locuin]e \n Bra[ov [i Piatra Neam]. Globe trade Center a anun]at c` va reproiecta un complex reziden]ial de aproape 2.000 de unit`]i \n nordul Bucure[tiului, astfel \ncåt locuin]ele s` se \ncadreze ca pre] \n programul „Prima Cas`“ [i compania s` beneficieze [i de TVA redus, de 5%, la construc]ia proiectului. Globe trade Center a \nceput negocieri pentru achizi]ia unui teren de 10.000 metri p`tra]i \n nordul Bucure[tiului pentru con-

108

CRONOLOGIE

IMOBILIARE struc]ia unui complex de birouri, care ar putea atrage o investi]ie de 60 milioane euro. river invest, dezvoltatorul Sema parc, a investit circa 30 milioane euro pentru faza a doua a proiectului imobiliar dintr-un total de 140 milioane euro, prev`zu]i pentru perioada 2009-2011, iar pentru restul fondurilor \ncearc` \nc` s` g`seasc` solu]ii de finan]are. proprietarii centrului comercial Gold plaza din baia mare au anun]at c` proiectul urmeaz` s` fie inaugurat \n septembrie 2010 printr-o investi]ie de 100 milioane euro.

OCtOmbrie 2009 Fondul New europe property investments a preluat de la firma Belrom Real Estate parcul comercial European Retail Park Br`ila, valoarea tranzac]iei fiind de 63 milioane de euro.

investi]ie de 50 de milioane de euro, pentru care are nevoie \ns` de o finan]are de 30 milioane de euro.

Copper beech Capital a intrat \n insolven]` dup` ce Tribunalul Bucure[ti a aprobat solicitarea firmei care dezvolt` primul proiect imobiliar din Romånia al grupului britanic Copper Beech.

europolis a anun]at c` va \ncepe \n 2010 construc]ia primului proiect realizat \n calitate de dezvoltator \n Romånia, pentru care negocia un credit de 75 de milioane de euro, de[i a apreciat c` pia]a local` prezint` un risc mare pentru investitorii str`ini din cauza crizei economice [i instabilit`]ii politice.

Fostul director pentru Romånia al dezvoltatorului american Polimeni [i al fondului de investi]ii austriac Europolis, {tefan Gheorghiu, a preluat func]ia de commercial director la compania Willbrook Management, care dezvolt` mai multe proiecte imobiliare pe pia]a local`.

propriet`]ile romreal au pierdut 13% din valoare \n primele nou` luni, fiind cotate la finele lunii septembrie la 52,06 milioane euro, fa]` de 60,16 milioane euro la sfår[itul anului trecut, dup` ce activele au sc`zut \n 2008 cu 50%.

NOiembrie 2009 Compania cipriot` de investi]ii Secure investments ii a achizi]ionat 33 de locuin]e \n proiectul Doamna Ghica Plaza din Bucure[ti, dezvoltat de firma Romfelt Real Estate. AFi europe a inaugurat centrul comercial AFI Cotroceni Park din Bucure[ti, investi]ie de circa 300 milioane de euro. AFI Europe a ar`tat c` vrea s` \nceap` construc]ia celui de-al doilea centru comercial din Bucure[ti,

Conarg real estate a \nceput construc]ia celui de-al treilea proiect reziden]ial din Bucure[ti, care va cuprinde \n prim` faz` 200 de locuin]e, inten]ionånd s` vånd` \n urm`toarele [ase luni cele 247 de apartamente nevåndute din al doilea ansamblu din Capital`, care totalizeaz` 988 de unit`]i. Cump`r`torii de locuin]e \n complexul planorama din bucure[ti au fost pu[i \n situa]ia de a decide, \n dou` s`pt`måni, dac` renun]` la penalit`]ile pe care dezvoltatorul proiectului este obligat s` le achite pentru \ntårzierea pred`rii apartamentelor astfel \ncåt s` fie reluate lucr`rile [i s` fie finalizate \n 2010.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

109

IMOBILIARE Residence din nordul Capitalei, a depus la Tribunalul Municipiului Bucure[ti o cerere de intrare \n procedura de insolven]`. tribunalul bucure[ti a aprobat cererea firmei plus Development, dezvoltatorul complexului My Dream Residence din nordul Capitalei, de intrare \n insolven]`. Firma Green City Construct, controlat` de familia omului de afaceri Dumitru Buc[aru, ac]ionarul echipei de fotbal Unirea Urziceni, a finalizat primele 356 de locuin]e din proiectul Green City, dezvoltat \n comuna 1 Decembrie, våndute \n propor]ie de 50%, [i a \nceput a doua faz`, de 200 de case.

pre]urile apartamentelor din bucure[ti s-au redus \n ultimul an \n medie cu 45%, cea mai mare sc`dere fiind \nregistrat` la locuin]ele noi cu trei camere din ansamblurile reziden]iale.

DeCembrie 2009

110

eFG Crevedia Development, administrat` de investitori britanici care inten]ionau s` construiasc` circa 6.000 de locuin]e \n zona localit`]ii Buftea din apropierea Capitalei, a intrat \n lichidare, iar terenul de 124,16 hectare a fost scos la licita]ie de c`tre lichidatorul PricewaterhouseCoopers. Terenul a fost våndut la pre]ul de pornire de 11,17 milioane de euro.

Compania italian` iGD, proprietarul centrelor comerciale Winmarkt, a f`cut public planul de a vinde \n 2010-2011 o parte din activele din Romånia, pentru care ar putea \ncasa 20-25 milioane euro, [i [i-a confirmat expunerea pe pia]`, men]ionånd c` ar putea p`r`si ]ara „pentru un pre] corect“.

Omul de afaceri George p`dure a solicitat intrarea \n insolven]` a firmei Sigma Proiect Development, ale c`rei datorii se ridicau la 18 milioane de euro la sfår[itul anului 2008.

michael Lloyd, fost managing partner \n cadrul proiectului b`neasa, a fost numit director non-executiv la compania imobiliar` Rutley European Property Limited, controlat` de omul de afaceri Dinu Patriciu, cu active de 488 milioane lire sterline \n Germania [i alte state europene.

tribunalul bucure[ti a aprobat cererea de intrare \n insolven]` a firmei Cefin real estate Alpha, prin intermediul c`reia grupul italian Cefin [i fondul de investi]ii american Heitman dezvolt` complexul Cortina Residence din nordul Bucure[tiului.

Sparkassen immobilien, din grupul austriac erste bank, [i firma emCt au ar`tat c` vor finaliza zona de birouri din cadrul centrului co mercial Sun Plaza din Bucure[ti \n vara anului 2010, la cåteva luni dup` deschiderea spa]iilor comerciale, prev`zut` pentru februarie 2010.

pre]urile solicitate de proprietarii locuin]elor din principalele [ase ora[e din Romånia, inclusiv Bucure[ti, au sc`zut \n 2009 \n medie cu 17%, cel mai redus nivel, de 927 euro pe metru p`trat de suprafa]` util`, fiind \nregistrat \n Ia[i.

Firma plus Development, cu capital turcesc, dezvoltatorul complexului reziden]ial My Dream

Tranzac]ia de aproximativ 100 milioane euro prin care New europe property

CRONOLOGIE

iANUArie 2010

IMOBILIARE investments urma s` preia dou` parcuri de retail de la BelRom Real Estate a fost anulat`. edit Vesser a devenit director general al opera]iunilor din Romånia ale companiei franceze de servicii imobiliare BNP Paribas Real Estate, \n locul Ioanei Momiceanu. Grila pentru 2010 dup` care notarii calculeaz` taxele [i impozitele minime pentru tranzac]iile cu apartamente \n Bucure[ti a fost stabilit` la valori mai mici cu 30-40%, ajustarea fiind urmarea sc`derii pie]ei imobiliare \n 2009. bucharest City Gate, controlat` de Globe trade Center din israel, a achizi]ionat pentru 9,8 milioane de euro participa]iile de]inute de Startmart Limited, \nregistrat` \n Cipru, la turnurile de birouri City Gate, dezvoltate \n parteneriat cu GTC \n Pia]a Presei Libere din Bucure[ti.

203 milioane de euro Valoarea tranzac]iilor cu propriet`]i comerciale din Romånia a sc`zut de aproape [ase ori \n 2009, fa]` de anul precedent, la 203 milioane de euro, peste 70% din sum` vizånd proiecte de retail.

Flavus investi]ii a anun]at c` inten]ioneaz` s` \nceap` \n luna august construc]ia unui centru comercial pe fosta platform` industrial` Tractorul din Bra[ov, investi]ie de 110 milioane euro, sus]inut` pentru \nceput din fonduri proprii, prima faz` reprezentånd un hipermarket Auchan. parcul logistic europolis park bucharest [i-a majorat capitalul social cu 33,6 milioane de lei, la 54 milioane de lei, prin aport \n numerar al fondului austriac de investi]ii Europolis, proprietarul proiectului. Firma american` prime estates & Developments, \nfiin]at` \n iulie 2009, [i-a manifestat inten]ia de a cump`ra terenuri [i propriet`]i imobiliare comerciale \n Romånia, Grecia, Bulgaria [i Statele Unite, anticipånd c` activitatea de pe aceste

pie]e ar putea fi afectat` de diferen]ele de curs de schimb.

FebrUArie 2010 Fondul de investi]ii britanic tri investments a finalizat tranzac]ia, \n valoare de 11,5 milioane de euro, prin care a achizi]ionat cele 69 de locuin]e din proiectul mixt Eminescu View, dezvoltat \n Bucure[ti de Remax Imobiliare. Firma meridian Land, care dezvolt` complexul imobiliar de lux Verdi Park din Bucure[ti, a cerut insolven]a, pe fondul incapacit`]ii de a pl`ti dobånzile la creditele contractate. rompetrol a \ncheiat o tranzac]ie de 11 milioane de euro cu firma Globe Trade Center pentru \nchirierea pe o perioad` de cinci ani a celor [ase etaje, reprezentånd 9.300 de metri p`tra]i, \n complexul City Gate din Bucure[ti Adama a finalizat construc]ia primului dintre cele trei blocuri ale proiectului Evocasa Armonia, din cartierul bucure[tean Titan, investi]ia \n acest ansamblu urmånd s` totalizeze 40-45 de milioane de euro. New europe property investments a \ncheiat un acord de vånzare/cump`rare prin care va prelua, \n 2010, un mare parc de retail din Romånia, al c`rui principal chiria[ este un important lan] de hipermarketuri. Avrig 35 [i Cascade Group au anun]at c` vor investi peste 80 milioane euro \ntr-un centru comercial pe bulevardul Theodor Pallady din Bucure[ti. Alexander Hergan, fondator al Avrig 35, unul dintre cele mai active grupuri de pe pia]a imobiliar` din Romånia, a declarat c` anul 2009 a fost cel mai neproductiv din cariera sa din cauza lipsei de finan]are care a \mpiedicat \nceperea unor proiecte noi. Valoarea tranzac]iilor cu propriet`]i comerciale din romånia a sc`zut de

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

111

IMOBILIARE aproape [ase ori \n 2009, fa]` de anul precedent, la 203 milioane de euro, peste 70% din sum` vizånd proiecte de retail. reuven Havar, directorul general executiv pentru romånia al dezvoltatorului israelian AFi europe, a anun]at c` va renun]a la func]ie din luna martie, Shimon Ben Hamo, [eful companiei din Bulgaria, urmånd s` conduc` [i activitatea de pe pia]a local`. Sparkassen immobilien [i firma emCt au stabilit pentru 25 februarie data de deschidere a celui mai mare centru comercial din Romånia, Sun Plaza, \n sudul Bucure[tiului, investi]ie de 200 milioane de euro. Globe trade Centers a f`cut publice planuri de investi]ii de 200-300 milioane euro atåt pentru \nceperea construc]iei unor proiecte noi, printre care [i un imobil de birouri \n Bucure[ti, cåt [i pentru finalizarea celor aflate \n construc]ie [i achizi]ia de alte propriet`]i. Firma de evaluare Darian a estimat c` pre]urile locuin]elor din Romånia vor continua s` scad` \n 2010, cu 10-15% la cele noi [i cu 15-20% pentru cele vechi, \n condi]iile \n care disponibilit`]ile b`ne[ti ale poten]ialilor clien]i vor continua s` se reduc`.

80 de milioane de euro Cei 130 de retaileri din centrul comercial Sun Plaza, deschis \n zona Pia]a Sudului din Capital`, au investit 80 milioane euro pentru amenajarea magazinelor [i \n stocuri, 80% din spa]ii urmånd s` fie gata la lansarea proiectului, cel mai mare din Romånia.

Firma bSr, care asigur` managementul Planorama, a prognozat c` va \ncepe procesul de predare a apartamentelor din complex \n perioada mai-iulie, ar`tånd c` a reu[it s` conving` 80% dintre cump`r`torii de locuin]e s` renun]e la penalit`]ile datorate de dezvoltator pentru \ntårzierea finaliz`rii proiectului.

112

CRONOLOGIE

Gijs Klomp, [eful biroului din Romånia al ING Real Estate Investment Management, parte a diviziei de investi]ii imobiliare a grupului olandez ING, a preluat [i conducerea opera]iunilor companiei din Ungaria. proprietarii primului mall din Arad, Atrium Center, au anun]at c` proiectul va fi inaugurat \n 23 martie, dup` o investi]ie de circa 70 milioane euro. Fondul norvegian de investi]ii romania invest a anun]at c` are 40 milioane euro pentru achizi]ia de locuin]e \n stadiu de proiect \n Romånia. Cei 130 de retaileri din centrul comercial Sun plaza, deschis \n zona pia]a Sudului din Capital`, au investit 80 milioane euro pentru amenajarea magazinelor [i \n stocuri, 80% din spa]ii urmånd s` fie gata la lansarea proiectului, cel mai mare din Romånia.

mArtie 2010 Sun plaza, cel mai mare mall din Romånia, a fost vizitat \n primele patru zile de 315.000 persoane, adic` circa 15% din locuitorii Capitalei.

IMOBILIARE Fondul New europe property investments a preluat de la grupul Avrig 35 o parte din centrul comercial Iris Shopping Pite[ti, unde sunt deschise un hipermarket Auchan [i o unitate Bricostore, valoarea tranzac]iei fiind de circa 21 milioane euro.

Valoarea terenurilor achizi]ionate de dezvoltatorul imobiliar Ablon Group \n perioada 2007-2008 pentru construc]ia de spa]ii de birouri [i locuin]e s-a redus cu peste 40% \ntr-un an, de la 104 milioane de euro la 60 milioane de euro la sfår[itul anului 2009. michael Lloyd, fost managing partner \n cadrul proiectului b`neasa, a renun]at la func]ia de director non-executiv la compania imobiliar` Rutley European Property Limited, controlat` de omul de afaceri Dinu Patriciu, la patru luni de la numirea pe post. Compania belgian` de dezvoltare imobiliar` Atenor Group a ar`tat c` vrea s` \nceap` \n acest an construc]ia primei faze dintr-un complex de birouri din zona de nord a Bucure[tiului, cu o suprafa]` total` de circa 70.000 de metri p`tra]i, investi]ie de 150 milioane euro. Aura investments a våndut c`tre GtC, parte a grupului Kardan, 37% din ac]iunile de]inute la centrele comerciale din Romånia dezvoltate \n joint-venture cu GTC, \n schimbul [tergerii unor datorii de 13,6 milioane euro

Grupul egiptean Orascom Development Holding a cump`rat dou` milioane de metri p`tra]i de teren \n Romånia pentru a construi 33.000 de locuin]e low-cost, pe care va \ncepe s` le vånd` \nainte de sfår[itul lui 2010.

ApriLie 2010 immoeast a ar`tat c` mai de]ine pe pia]a local` un portofoliu de terenuri cu o suprafa]` total` de 181 de hectare. Dezvoltatorul Adama a \nceput investi]ia de 20 milioane de euro \n primele faze a dou` proiecte imobiliare la Ploie[ti. Suprafa]a de spa]ii de birouri tranzac]ionat` \n bucure[ti \n primul trimestru a fost de circa 63.000 de metri p`tra]i, \n cre[tere cu 20% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, iar chiria medie s-a redus \n ultimul an cu 15-25%. Grupul bancar austriac Osterreichische Volksbanken ar putea vinde divizia de investi]ii imobiliare Europolis, cu opera]iuni \n Romånia [i alte state din Europa Central` [i de Est.

Firma Arcadom, parte a grupului maghiar triGranit, a cump`rat jum`tate din mallul Atrium Center din Arad, pentru 6 milioane de euro. Fondul britanic Carpathian ar putea renun]a [i la celelalte proiecte dezvoltate de firma Atrium Centers \n Baia Mare [i Satu Mare, dup` ce a ie[it deja din cel construit la Arad [i dintr-unul care va fi realizat la Cluj-Napoca. Grupul raiffeisen a cump`rat pentru 11 mili oane euro un teren de 124 de hectare \n comuna Crevedia de lång` Bucure[ti, ca urmare a lichid`rii firmei EFG Crevedia Development.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

113

IMOBILIARE immoeast a pl`tit aproape cinci milioane de euro pentru a r`måne singurul ac]ionar al firmei Klyos Media, care dezvolt` mall-ul West Gate din Craiova, investi]ie estimat` la 100 milioane euro.

Immoeast a anun]at c` va p`stra doar un sfert din portofoliul de proiecte finalizate \n Romånia, \n valoare total` de 636 milioane euro, \n condi]iile \n care vrea s` vånd` propriet`]i de 148 milioane euro, iar restul au nevoie de „m`suri de \mbun`t`]ire“. europolis Sema park \[i majoreaz` capitalul social cu 11 milioane de euro pån` la 26,17 milioane de euro, prin aport \n numerar al fondului austriac de investi]ii Europolis, proprietarul firmei care de ]ine dou` imobile de birouri \n proiectul Sema Parc.

mAi 2010 tiago Oradea a devenit primul mall din Romånia intrat \n faliment, lichidatorul judiciar urmånd s` scoat` la licita]ie proiectul pentru un pre] de pornire de 35,5 milioane de euro. Valoarea cl`dirii de birouri europe House, din Pia]a Victoriei, a sc`zut \n 2009 cu 9,6%, la 44 milioane euro, de la 48,69 milioane euro la finele lui 2008. Fondul austriac de investi]ii immoeast a pl`tit 10 milioane de euro [i ar mai putea achita \nc`

cinci pentru a prelua 75% din centrul comercial Euromall din Gala]i, aflat \n construc]ie. Compania belgian` Liebrecht & wooD a publicat planul de construc]ie a unui parc de retail \n zona de sud-est a Capitalei, incluzånd un centru comercial de tip outlet.

iUNie 2010 Dezvoltatorii Sun plaza au inaugurat pasajul subteran care asigur` o conexiune direct` a centrului comercial cu sta]ia de metrou Pia]a Sudului, \n urma unei investi]ii de trei milioane de euro.

5 milioane de euro Immoeast a pl`tit aproape cinci milioane de euro pentru a r`måne singurul ac]ionar al firmei Klyos Media, care dezvolt` mall-ul West Gate din Craiova, investi]ie estimat` la 100 milioane euro.

Accesul limitat la finan]are, precum [i gradul de neocupare ridicat, vor duce la sc`derea volumului de birouri livrate \n 2011 cu peste 50% fa]` de 2010, estim`rile pentru anul viitor fiind de 135.000 de metri p`tra]i. Compania Nova imobiliare, controlat` de investitori britanici, va \ncepe construc]ia unui proiect comercial \n sectorul 1 al Capitalei, Colosseum Shopping Centre, care presupune o investi]ie de 350 milioane euro. investitorii imobiliari str`ini au adus \n primele trei luni circa 170 de milioane de euro la capitalul firmelor pe care le de]in \n Romånia, cel mai mare aport fiind realizat la dezvoltatorul de spa]ii de logistic` Prologis. mall-ul tiago din Oradea a fost våndut cu 30,5 milioane euro unei firme cu sediul la aceea[i adres` cu grupul B`neasa Investments.

114

CRONOLOGIE

IMOBILIARE iULie 2010 editorul Sanoma Hearst romånia a preluat site-ul magazinulDeCase.ro, care public` anun]uri imobiliare direct de la proprietari, fondat \n 2006 de antreprenori romåni.

Profiturile celor mai mari cinci firme de consultan]` imobiliar` au fost grav afectate \n 2009, cea mai mare deteriorare fiind raportat` de Colliers, liderul pie]ei dup` rezultatele din 2008, care a trecut pe pierderi de circa trei milioane lei, de la un profit de 10 milioane lei \n anul anterior. pre]urile solicitate de proprietarii locuin]elor din principalele [ase ora[e din Romånia s-au redus \n medie cu 5,3% \n primul semestru fa]` de sfår[itul anului 2009.

Omul de afaceri Dinu patriciu a adus \n echipa sa un director executiv din cadrul Deutsche Pfandbriefbank (fosta Hypo Real Estate Bank), Jairaj Amin. Grupul CA immobilien Anlagen a ajuns la un acord pentru achizi]ia Europolis, divizia de investi]ii imobiliare a b`ncii austriece Volksbank, pentru 272 milioane de euro, cu scopul de a-[i \nt`ri prezen]a \n Europa de Est. Fondul austriac de investi]ii immoeast a cump`rat 85% din proiectul de mall Polus Center din Constan]a pentru pre]ul simbolic de un euro, urmånd s` preia datoriile de circa 40 milioane euro ale firmei dezvoltatoare.

Fostul fotbalist Gic` popescu, 43 de ani, a anun]at c` va dezvolta un centru comercial de tip bazar \n apropiere de pia]a Rahova din Capital`, pe terenul fostei fabrici de vopsele a produc`torului Fabryo Corporation, \n urma unei investi]ii de 10 milioane de euro. Alexander Hergan, fondator al Avrig 35, a fost \nlocuit din func]ia de director executiv al grupului, unul dintre cele mai active de pe

5,3% Pre]urile solicitate de proprietarii locuin]elor din principalele [ase ora[e din Romånia s-au redus \n medie cu 5,3% \n primul semestru fa]` de sfår[itul anului 2009.

Conarg real estate a ar`tat c` va finaliza \n ultimul trimestru primele 242 de apartamente din cadrul proiectului Quadra 2 situat \n cartierul Militari din Bucure[ti, care va atrage o investi]ie de 12 milioane de euro, locuin]ele fiind scoase la vånzare de la 39.000 de euro f`r` TVA.

pia]a imobiliar`, ca r`spuns la criza financiar` [i la condi]iile economice dificile din Romånia, \n locul s`u fiind numit Haydn Wright.

Compania israelian` euro Habitat, care dezvolt` de aproape cinci ani ansamblul reziden]ial Planorama din Bucure[ti, format din 1.100 de apartamente, a intrat \n insolven]` la sfår[itul lunii iunie.

Grupul spaniol Gea 21, care a preluat integral proiectul Laguna Residence, ini]iat \n 2007 \n parteneriat cu Grupo Prasa, a anun]at c` va relua lucr`rile de construc]ie a complexului,

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

115

IMOBILIARE integral \nainte de pronun]area instan]ei [i va face astfel recurs.

deciziei

Divizia imobiliar` a omului de afaceri Dinu patriciu a anun]at c` va dezvolta o cl`dire de birouri \ntr-unul din punctele fierbin]i ale Capitalei, \n Pia]a Roman`, pe un teren care \n perioada de boom imobiliar a costat 7.500 euro/metru p`trat. Fondul de investi]ii interprime properties, parte din grupul suedez Ikea, a cump`rat platforma Timpuri Noi din Bucure[ti pentru 34,6 milioane de euro.

AUGUSt 2010 primele apartamente din totalul de 500 urmånd s` fie livrate la sfår[itul anului. r`zvan Sin a devenit director al departamentului de retail al companiei de servicii imobiliare DTZ Echinox, \nlocuind-o pe Aura Voiculescu, consultantul care a condus departamentul timp de 18 luni. pre]urile de \nchiriere a apartamentelor din bucure[ti s-au redus \n medie cu 8% de la \nceputul anului, cea mai mare sc`dere, de 15%, fiind \nregistrat` la locuin]ele cu patru camere. Omul de afaceri Dinu patriciu a unit firmele Black Sea Global Services [i Quintet, pe care le controleaz`, \ntr-o singur` structur`, denumit` DinuPatriciuGlobalServices, care va administra active de 1,3 miliarde de euro \n Romånia [i \n Europa de Vest. Firma tower Center international, controlat` indirect de Avrig 35, a evitat insolven]a dup` ce Tribunalul Bucure[ti a suspendat provizoriu deschiderea procedurii, pe care a admis-o ini]ial, la cererea unei firme de construc]ii, \n contul unei datorii de aproape 2 milioane euro. euro Habitat, dezvoltatorul planorama, a c`rei insolven]` a fost declarat` la sfår[itul lunii iunie de c`tre Tribunalul Bucure[ti, la cererea unui client, a sus]inut c` suma datorat` acestuia a fost achitat`

116

CRONOLOGIE

Dezvoltatorii imobiliari israelieni profit building industries, New Horizon Group [i intercolony investments au fost soma]i de c`tre b`nci din Romånia s` ramburseze credite \n valoare cumulat` de 6,6 milioane de euro. pre]urile \n euro solicitate de proprietarii locuin]elor din principalele [ase ora[e din Romånia s-au redus de la \nceputul crizei pe pia]a imobiliar`, martie 2008, cu pån` la 50%, raportat \ns` la valoarea \n lei, sc`derea a ajuns pån` la 40%.

7.500 euro/mp Divizia imobiliar` a omului de afaceri Dinu Patriciu a anun]at c` va dezvolta o cl`dire de birouri \ntrunul din punctele fierbin]i ale Capitalei, \n Pia]a Roman`, pe un teren care \n perioada de boom imobiliar a costat 7.500 euro/metru p`trat.

romtelecom a lansat o pagin` web pentru promovarea propriet`]ilor imobiliare ale operatorului, unde au fost postate peste 150 de anun]uri de \nchiriere spa]ii de diferite tipuri. Globe trade Centers a ob]inut un credit de 80 milioane euro de la un consor]iu de b`nci

IMOBILIARE format din Alpha Bank Group, Bank of Cyprus [i Eurobank EFG Group pentru refinan]area complexului de birouri City Gate din Bucure[ti. Num`rul romånilor care opteaz` pentru schimburi imobiliare, \n detrimentul vånz`rii, este \n cre[tere, aceast` solu]ie de schimbare a locuin]ei implicånd sume mici de bani.

Shopping Center Holding, cå[tig`torul licita]iei de vånzare a tiago mall din Oradea, \n faliment, a virat suma de 30,5 milioane euro aferent` tranzac]iei, banii provenind dintr-un credit ob]inut de la UniCredit }iriac Bank, principalul creditor al MLS Proiect Oradea, dezvoltatorul proiectului.

183 mil. euro

reuven Havar, fostul director general executiv pentru romånia al dezvoltatorului israelian AFi europa, a fost numit [eful companiei de investi]ii a Atlas Estates Limited, care de]ine \n Bucure[ti dou` terenuri [i un hotel Golden Tulip. investitorii imobiliari str`ini au adus \n primele [ase luni cei mai mul]i bani la capitalul firmelor pe care le de]in \n Romånia, pe pozi]ia a doua plasånduse b`ncile, urmate de companiile de retail. Atrium european real estate a avut \n primul semestru venituri nete de 3,3 milioane de euro din \nchirierea parcului de retail Militari Shopping Center din Bucure[ti, fa]` de 1,59 milioane de euro \n perioada similar` din 2009, \n urma extinderii complexului.

Valoarea de pia]` a celor 15 centre comerciale Winmarkt, de]inute de grupul italian Immobiliare Grande Distribuzione \n Romånia, a sc`zut \n primul semestru cu 2%, la 183,8 milioane euro, iar veniturile s-au redus, fiind afectate de criza economic`.

Camera Notarilor publici bucure[ti a anun]at c` va reduce taxele pentru tranzac]iile imobiliare cu zece la sut` \n Capital` [i \n jude]ele C`l`ra[i, Giurgiu, Ialomi]a, Ilfov [i Teleorman de la 1 septembrie, avånd \n vedere evolu]ia pie]ei din primele [apte luni ale anului. Cump`r`torii din ansamblul planorama, \n insolven]`, au cerut implicarea autorit`]ilor pentru a se putea muta \n apartamentele pe care unii le-au achitat integral [i schimbarea administratorului judiciar, care sus]inea c` mai este nevoie de doar 200.000 de euro ca primii locatari s` se mute \n complex.

Grupul spaniol Gea 21 a ob]inut o finan]are de peste 10 milioane euro de la o banc` spaniol` pentru complexul reziden]ial Laguna Residence din apropierea Lacului Tei din Bucure[ti. Valoarea de pia]` a celor 15 centre comerciale Winmarkt, de]inute de grupul italian Immobiliare Grande Distribuzione \n Romånia, a sc`zut \n primul semestru cu 2%, la 183,8 milioane euro, iar veniturile s-au redus, fiind afectate de criza economic`. Valoarea portofoliului din romånia al fondului austriac de investi]ii europolis a sc`zut cu zece milioane de euro (3,5%) \n primele [ase luni, pån` la 267,8 mil. euro, \n condi]iile \n care pe parcursul anului trecut propriet`]ile de pe pia]a local` s-au devalorizat cu 23 milioane euro (8%).

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

117

REZIDEN}IAL

Insolven]a

a lovit \n plin dezvoltatorii reziden]iali Sectorul reziden]ial r`måne cel mai „lovit“ de actuala situa]ie economic` determinat` de criza interna]ional`, la care s-au ad`ugat [i m`surile de austeritate adoptate de Guvernul romån \n acest an. Astfel, [tirile privind intrarea \n incapacitate de plat` a dezvoltatorilor reziden]iali au ]inut prima pagin` \n ultimele 12 luni.

118

ANALIZ~

REZIDEN}IAL

roiecte care ar fi totalizat peste 2.700 de locuin]e, dac` ar fi fost construite, au intrat \n insolven]` \n ultimul an. Sigma Proiect Development a continuat seria insolven]elor care au \nceput \nc` din primele luni din 2009. Firma ar fi trebuit s` construiasc` 1.500 de apartamente \n Colentina. Unul dintre ac]ionarii firmei este George P`dure, fost primar al sectorului 1 din Bucure[ti. Firma a intrat \n insolven]` de un an, fiind datoare cu 14 milioane de euro c`tre Bank of Cyprus \n contul unui \mprumut pentru achizi]ia terenului. Un alt nume r`sun`tor este cel al Copper Beech Capital, firma care dezvolta proiectul Blue Tower Colentina de 156 de apartamente. Firma, controlat` de omul de afaceri de origine indian` Dinesh Dhamija, a intrat \n insolven]` tot \n toamna anului trecut. Ac]ionarii firmei aveau \n plan investi]ii de 2,5 miliarde de euro pentru construirea a 17.000 de locuin]e, din care 575 milioane de euro ar fi urmat s` vin` dintr-o finan]are de la BCR. Planurile Copper Beech vizau construirea a 17 ansambluri reziden]iale, dintre care dou` proiecte erau de mari dimensiuni \n localit`]i situate la nord de Bucure[ti, cu cåte 5.000 de locuin]e. La doar dou` luni distan]` au urmat Plus Development, compania care a dezvoltat aproape integral proiectul My Dream din Pipera cu 174 de apartamente [i Gigant Construct cu dou` proiecte \n zona Colentina. Aceea[i soart` a avut-o [i proiectul Cortina Residence din B`neasa, dezvoltat de Cefin Real Estate. Proiectul cu 271 de apartamente, dintre care peste 100 erau antecontractate, a intrat \n insolven]` la cer-

Alte companii care au avut probleme cu plata datoriilor au fost Euro Habitat, dezvoltatorul care a \nceput de peste cinci ani proiectul Planorama din Colentina [i Impact Developer & Contractor. |n primul caz decizia a fost contes-

pre]uri locuin]e \n regiune

Ora[ Bucure[ti Praga Var[ovia

pre] (euro/mp)

1.170 2.000-3.000 1.900

tat` de companie, \n timp ce Impact a anun]at \n august suspendarea temporar` a procedurii. Lucrurile par \ns` c` nu se opresc aici, datele companiei de consultan]` imobiliar` Colliers ar`tånd o evolu]ie de tip W pe pia]a reziden]ial`. „Pån` la sfår[itul lunii iunie 2008, pia]a a resim]it impactul crizei financiare. |n al doilea semestru din 2009 [i-a revenit u[or din [oc printr-o scurt` perioad` de cre[tere, pentru ca ulterior s` \nregistreze o nou` sc`dere la sfår[itul primului semestru din 2010, provocat` de criza economic` resim]it` la nivel local”, consider` anali[tii Colliers.

Consultan]ii Jones Lang LaSalle

Cre[terea TVA va afecta consumul [i cheltuielile popula]iei. Ca urmare, politica b`ncilor de acordare a creditelor va r`måne strict`. Chiar [i f`r` o leg`tur` direct` cu pia]a reziden]ial`, cre[terea incertitudinii la nivel macroeconomic, m`surile de austeritate marcate prin sc`derea nivelului de salarizare \n sectorul public vor influen]a \n urm`toarele luni deciziile poten]ialilor cump`r`tori.

erea dezvoltatorilor, firmele Heitman [i Cefin Real Estate. Ace[tia au cerut \n iarn` intrarea \n insolven]`, iar \n mai a fost pronun]at falimentul.

Cererea are din ce \n ce mai pu]ini bani

M`surile de austeritate aplicate din acest an, precum [i accesul limitat la finan]are continu` s` ]in` la niveluri sc`zute cererea eligibil`. Criza financiar` a ar`tat atåt valoa rea, cåt [i dimensiunea real` a pie]ei reziden]iale locale. „Dup` o evolu]ie calm` pe parcursul lui 2009, revitalizarea pie]ei era a[teptat` pentru 2010. |n schimb, activitatea din primul semestru al lui 2010 s-a materializat \ntr-o recesiune extins`. |n ianuarie [i februarie 2010 nu s-au \nregistrat schimb`ri comparativ cu anul precedent.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

119

REZIDEN}IAL Primele semne de \mbun`t`]ire ap`rute \n martie [i aprilie au fost anulate \ncepånd cu jum`tatea lunii mai, cånd au fost anun]ate noile politici guvernamentale”, men]ioneaz` anali[tii Colliers. Astfel, volumul total al vånz`rilor a atins aproximativ 600 de unit`]i \n primele [ase luni din 2010. Nici m`car programul „Prima Cas`” sus]inut \n continuare de autorit`]i nu a reu[it s` resusciteze tranzac]iile cu apartamente noi, \n condi]iile \n care cele mai multe achizi]ii au fost de locuin]e vechi. „Avånd \n vedere c` dezvoltatorii nu sunt deschi[i s` acorde noi reduceri de pre]uri, vom asista cel mai probabil la o sc`dere [i mai pronun]at` a cererii pentru noi spa]ii reziden]iale”, sus]in consultan]ii Jones Lang LaSalle. |n acest context, ei estimeaz` pentru finalul anului o activitate de tranzac]ionare limitat`, condi]ii \n care unii dezvoltatori vor fi nevoi]i s`-[i revizuiasc` strategiile pentru a asigura lichidit`]ile necesare. Totodat` oferta nou` va r`måne limitat`.

Oferta cu mult peste cererea eligibil` Dup` mai bine de un an \n care niciun dezvoltator nu a \nceput vånz`rile la vreun proiect nou, \n primul semestru din 2010 s-a lansat primul proiect de la \nceputul crizei imobiliare, cu peste 200 unit`]i. La sfår[itul lunii iunie 2010, pia]a reziden]ial` din Bucure[ti acumulase o ofert` estimat` la aproximativ 8.000 de unit`]i nevåndute, dintre care 5.400 de apartamente erau disponibile la vånzare direct de la dezvoltatori. Majoritatea dezvoltatorilor au respectat termenele de livrare [i aproximativ 2.500 de unit`]i

120

ANALIZ~

au fost finalizate \n primul semestru, reprezentånd peste 80% din cele 3.000 de apartamente anun]ate. A[adar, stocul de unit`]i livrate \n proiectele reziden]iale de mari dimensiuni a atins pragul de 13.500 de apartamente la finalul lunii iunie

17 ansambluri reziden]iale Planurile Copper Beech vizau construirea a 17 ansambluri reziden]iale, dintre care dou` proiecte erau de mari dimensiuni \n localit`]i situate la nord de Bucure[ti, cu cåte 5.000 de locuin]e.

2010, marcånd o cre[tere de 23% \n compara]ie cu sfår[itul anului 2009. „Avånd \n vedere c` cererea nu a ]inut pasul cu volumul livr`rilor din ultimele 18-24 de luni, stocul apartamentelor livrate dar nevåndute a crescut la 3.700 la sfår[itul primului semestru din 2010, de la 2.500 de unit`]i \nregistrate la finalul anului trecut”, arat` datele Colliers.

Sc`deri de pre] firave Dezvoltatorii au continuat sc`derile de pre], ca o consecin]` a vånz`rilor din ce \n ce mai

REZIDEN}IAL direct` cu pia]a reziden]ial`, cre[terea incertitudinii la nivel macroeconomic, m`surile de austeritate marcate prin sc`derea nivelului de salarizare \n sectorul public vor influen]a \n urm`toarele luni deciziile poten]ialilor cump`r`tori”, explic` consultan]ii Jones Lang LaSalle. Reprezentan]ii Colliers apreciaz` \ns` c` previziunile se diferen]iaz` \n func]ie de clien]ii ]int` ai fiec`rei categorii de proiecte. Astfel, ei anticipeaz` c` proiectele care se adreseaz` segmentelor cu venituri sc`zute [i medii vor continua s` atrag` cerere, \n special datorit` pre]urilor practicate dar [i TVA de 5%, \n timp ce proiectele reziden]iale de lux vor fi nevoite s`-[i ajusteze considerabil pre]urile de list`.

Pre]uri \n regiune Pre]urile din Bucure[ti sunt \ns` cu mult sub cele practicate de dezvoltatorii imobiliari \n regiune, respectiv \n Praga sau Var[ovia. Astfel, \n Praga (Cehia), cele mai multe oferte de pre] se situeaz` \n jurul valorii de 50.000-75.000 de coroane cehe, ceea ce \nseamn` 2.000-3.000 de euro pe metru p`trat, potrivit datelor Jones Lang LaSalle. De asemenea, \n Var[ovia (Polonia) pre]urile apartamentelor noi se situeaz` la circa 7.600 de zlo]i polonezi pe metru p`trat, respectiv 1.900 de euro. Fa]` de primul trimestru din acest an, acestea au sc`zut cu 100 de zlo]i, adic` cu 1,2%.

reduse. Sc`derile au fost \ns` firave avånd \n vedere condi]iile dificile cu care se confrunt` pia]a reziden]ial` \n ultimii doi ani. Colliers estimeaz` c` pre]ul mediu pe metru p`trat construit s-a diminuat cu 10% \n primul semestru al acestui an, de la 1.300 euro/mp, f`r` TVA, \nregistrat la sfår[itul lunii decembrie 2009, la 1.170 euro/mp \n iunie 2010. Compara]ia cu punctul maxim atins pe pia]a reziden]ial` \n primul semestru din 2008, pre]ul mediu a suferit o sc`dere total` de 28%, pe parcursul a 24 de luni. Luånd \ns` \n considerare aprecierea COLLierS monedei euro fa]` de leu corec]ia pre]urilor in moneda na]ional` nu este la fel de pronun]at` ca \n euro. {i cum dezvoltatorii exprim` pre]urile apartaAvånd \n vedere c` cererea nu a ]inut pasul cu volumul mentelor \n euro, corec]ia descendent` livr`rilor din ultimele 18-24 de luni, stocul apartamentelor din pia]` a fost par]ial absorbit` de livrate dar nevåndute a crescut la 3.700 la sfår[itul deprecierea monedei na]ionale. Anali[tii imobiliari nu prev`d o primului semestru din 2010, de la 2.500 de unit`]i revenire a pie]ei, avånd \n vedere \nregistrate la finalul anului trecut. evolu]ia economiei. Ace[tia estimeaz` pentru urm`toarele 6-12 luni o u[oar` sc`dere atåt a vånz`rilor, cåt [i a pre]urilor, cauzat` de tendin]ele macroeconomice [i de politicile guvernamentale impleAstfel, nivelurile pre]urilor din Var[ovia mentate la sfår[itul primului semestru. s-au stabilizat \n jurul valorii de 7.600 de zlo]i, „Cre[terea TVA va afecta consumul [i cheltuielile dar cu 1.500 de zlo]i sub nivelul dinaintea crizei. popula]iei. Ca urmare, politica b`ncilor de acordare a Asta \nseamn` c` \n 24 de luni, pre]urile \n mocreditelor va r`måne strict`. Chiar [i f`r` o leg`tur` neda na]ional` din Var[ovia au sc`zut cu 16%.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

121

BIROURI

Reloc`rile

au revigorat u[or pia]a birourilor Anul 2010 a fost unul al reloc`rilor pe pia]a de birouri, foarte pu]ine spa]ii fiind \nchiriate pentru extinderea activit`]ii. Avånd \n vedere condi]iile de pe pia]`, companiile au \ncercat s`-[i optimizeze costurile prin negocierea unor termeni mai „prieteno[i“ cu proprietarii. Cu toate acestea, anali[tii estimeaz` un grad de neocupare de aproape 21% \n 2010.

122

ANALIZ~

BIROURI

nul 2010 a fost un an al reloc`rilor [i al deschiderii unui num`r important de clinici medicale sau spitale. Pe fondul unei cereri sc`zute \n ceea ce prive[te viitoare sedii de companii noi \nfiin]ate, proprietarii au devenit mult mai flexibili, \ncurajånd astfel corpora]iile care st`teau \n cl`diri mai vechi sau unde nu aveau posibilitatea s` se extind` s` aleag` o loca]ie nou`”, a declarat Monica Vasile, senior office consultant, DTZ Echinox. La sfår[itul primului semestru, nivelul tranzac]iilor realizate pe pia]a de birouri a fost aproape dublu fa]` de aceea[i perioad` din 2009. |n Bucure[ti au fost \nchiria]i aproximativ 100.000 metri p`tra]i \n 2010, comparativ cu acela[i interval din 2009, cånd s-au \nchiriat 53.000 metri p`tra]i, arat` datele CB Richard Ellis Eurisko. Cererea a fost mai mare \n trimestrul al doilea decåt \n primul trimestru, iar aproape o treime din suprafa]a tranzac]ionat` este reprezentat` de un singur contract de pre\nchiriere, respectiv cel al UniCredit. Grupul dore[te un sediu principal \ntr-o cl`dire nou` \n zona de nord.

Mai mult de 58% din tranzac]iile \ncheiate au fost pentru cl`diri de birouri clasa A. „Chiria[ii sunt determina]i s` taie costurile [i acest lucru a avut ca rezultat renegocierea termenilor contractelor de \nchiriere, relocarea \n spa]ii cu o calitate crescut`, la costuri mai mici, precum [i facilit`]i mai importante din partea proprietarilor. Chiria[ii sunt \nc` pe picior de superioritate fa]` de proprietari \n negocieri”, consider` consultan]ii King Sturge. Ace[tia estimeaz` c` suprafa]a de spa]ii de birouri \nchiriate pån` la sfå[itul anului va dep`[i nivelul din 2009. Printre cele mai importante tranzac]ii cu spa]ii de birouri din acest an se num`r` cea prin care Rompetrol a \nchiriat 9.300 de metri p`tra]i, reprezentånd [ase etaje, \ntr-unul dintre cele dou` imobile ale proiectului City Gate, dezvoltat de Globe Trade Center \n Pia]a Presei Libere din Capital`, unde vor fi relocate din aprilie birourile grupului din Bucure[ti [i Ploie[ti.

Suprafa]a net` ocupat` \n primul semestru a rezultat \n principal din tranzac]ii de relocare, care au reprezentat 67% din totalul volumului tranzac]ionat, \n timp ce pre\nchirierile au reprezentat 30%, iar sub\nchirierile 3%.

De asemenea, grupul Lidl [i compania de construc]ii Porr au \nchiriat 3.000 metri p`tra]i, respectiv 1.000 de metri p`tra]i \n cl`direa de birouri Pipera Business Tower dezvoltat` de compania austriac` S+B Gruppe.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

123

BIROURI Pe de alt` parte Oracle, unul dintre cei mai mari produc`tori de software din lume, a \nchiriat un spa]iu de aproape 7.000 de metri p`tra]i de birouri \n cl`direa Nusco Tower de pe bulevardul Barbu V`c`rescu din Bucure[ti.

rata de neocupare bucure[ti

Tot mai multe birouri r`mån f`r` chiria[i |n ceea ce prive[te oferta, \n Bucure[ti stocul de spa]ii de birouri totalizeaz` aproape 1,9 milioane de metri p`tra]i. |n primele [ase luni au fost livrate \n Bucure[ti aproximativ 120.000 de metri p`tra]i de spa]ii noi de birouri. „Pe fondul unor livr`ri semnificative de spa]ii noi de birouri cumulånd aproximativ 120.000 metri p`tra]i \n semetrul unu din 2010, rata de disponibilitate a crescut de la 16,6% la sfår[itul lui 2009 la 18,9% la finele lui iunie 2010, iar \n continuare, coroborat cu livr`rile planificate pentru a doua jum`tate a anului, estim`m atingerea nivelului de 20-20,5% pån` la finele anului \n curs”, a precizat Monica Vasile de la DTZ Echinox. Potrivit estim`rilor DTZ, suprafa]a de birouri efectiv ocupat` la sfår[itul lui 2009 cumula 1,267 milioane metri p`tra]i, \n timp ce la finele lunii iunie aceasta a crescut cu 5% la 1,33 milioane de metri p`tra]i. „Pån` la sfår[itul anului 2010, consider`m c` cererea pentru spa]ii noi de birouri se va p`stra la acela[i nivel, gradul anual de ocupare net` putånd atinge [i chiar dep`[i 190.000- 200.000 metri p`tra]i”, consider` Vasile. Cea mai mare parte a stocului de birouri din Bucure[ti se afl` \n zona Nord-Pipera, respectiv 506.000 metri p`tra]i dintre care pentru un sfert proprietarii nu au g`sit \nc` chiria[i. Aproape 500.000 de metri p`tra]i de birouri au fost construi]i \n zona ultracentral` a Capitalei, \n aceast` arie 13,5% din suprafa]` fiind disponibil`.

rata de neocupare

Nord

318.000

11,2%

Nord-Pipera

506.000

25,1%

CBD

497.000

13,5%

Centru

329.000

16,2%

35.000

24,7%

Vest

170.000

25,5%

Sud

34.000

10,1%

Sursa: CB Richard Ellis Eurisko

Rate ridicate de neocupare se mai \nregistreaz` \n zona de est, unde din 35.000 de metri p`tra]i 24,7% nu au chiria[i, [i \n vest, unde mai mult de un sfert din cei 170.000 metri p`tra]i birouri este disponibil. Livr`rile de birouri de clasa A \n primele [ase luni ale anului includ unul din turnurile City Gate din Pia]a Presei Libere, HQ Victoriei, EuroTower, sediul Piraeus Bank, Lakeview, Nusco.

Chiriile continu` s` scad` \n zonele cu grad de neocupare mare

King Sturge

Chiria[ii sunt determina]i s` taie costurile [i acest lucru a avut ca rezultat renegocierea termenilor contractelor de \nchiriere, relocarea \n spa]ii cu o calitate crescut`, la costuri mai mici, precum [i facilit`]i mai importante din partea proprietarilor. Chiria[ii sunt \nc` pe picior de superioritate fa]` de proprietari \n negocieri.

ANALIZ~

Stoc total (mp)

Est

Consultan]ii

124

Zona

Cre[terea gradului de neocupare a birourilor a avut o influen]` direct` asupra nivelului chiriilor, dezvoltatorii recurgånd la reduceri care au dep`[it [i 10% \n unele cazuri. „Gradul de disponibilitate, care a atins 18,9% \n prima jum`tate a anului 2010, a influen]at nivelul chiriilor, acestea sc`zånd cu aproximativ 6-7% \n zonele centrale [i semi-centrale [i pån` la 10-12% \n zonele periferice”, a afirmat reprezentantul DTZ. Potrivit King Sturge, chiriile \n zonele centrale din Bucure[ti se situau la jum`tatea anului la 252 euro/mp/an, \n sc`dere de la 264 euro/mp/an \n urm` cu un an.

BIROURI „Chiriile se pot men]ine sub presiune mONiCA VASiLe [i \n a doua parte a anului, avånd \n DTZ Echinox vedere c` urmeaz` s` fie livrate noi proiecte, iar chiria[ii vor r`måne pe pozi]ie dominant`. |n aceste condi]ii, Pe fondul unor livr`ri semnificative de spa]ii noi de proprietarii vor fi for]a]i s` ofere redubirouri cumulånd aproximativ 120.000 metri p`tra]i \n ceri pentru a evita cre[terea gradului de semestrul unu din 2010, rata de disponibilitate spa]ii ne\nchiriate”, estimeaz` consula crescut de la 16,6% la sfår[itul lui 2009 la 18,9% la tan]ii King Sturge. finele lui iunie 2010, iar \n continuare, coroborat cu Pe de alt` parte, reprezentantul DTZ livr`rile planificate pentru a doua jum`tate a anului, estimeaz` pentru a doua jum`tate a anului men]inerea chiriei \n zonele centrale. estim`m atingerea nivelului de 20-20,5% pån` la finele „Chiria \n aceste zone nu va prezenta anului \n curs. varia]ii foarte mari, pentru c` gradul de disponibilitate \n cl`dirile clasa A este din ce \n ce mai sc`zut \n aceste arii. |n zonele semi-centrale [i periferice, unde gradul de „Accesul limitat la finan]are, precum [i disponibilitate este \n continuare mare, nivelul chirigradul de disponibilitate ridicat vor duce la ilor va continua trendul descendent, proprietarii sc`derea volumului de spa]ii de birouri livrate fiind, de asemenea, flexibili \n a propune chiria[ilor \n 2011, cånd estim`m c` nu se vor livra mai pachete de beneficii sub form` de luni de chirie gramult de 135.000 de metri p`tra]i pån` la sfår[itul tuit`, dar [i contribu]ie la amenajarea spa]iului, a[a anului, \n sc`dere cu 53%, comparativ cu 2010“, cum \[i dore[te clientul”, a ad`ugat consultantul potrivit DTZ. DTZ. Proiectele de birouri care urmeaz` s` fie finalizate \n perioada iulie-decembrie totalizeaz` 191.000 de |n regiune, gradul de metri p`tra]i, astfel c` \n 2010 livr`rile vor ajunge la neocupare ajunge la 20,7% peste 300.000 de metri p`tra]i. Fa]` de anul trecut, livr`rile din acest an vor fi mai reduse cu circa 13%, potrivit estim`rilor DTZ. Bucure[tiul se situeaz` pe primele locuri Dezvoltatorii au devenit mai precau]i \n dez\ntre capitalele din regiune (Praga, Budapesta, voltarea proiectelor, lucru care se va vedea [i mai Var[ovia [i Zagreb) dup` gradul de neocupare a mult \n livr`rile de anul viitor. cl`dirilor de birouri. Astfel, potrivit companiei Jones Lang LaSalle, cel mai redus grad al spa]iilor neocupate se reg`se[te \n Zagreb, situa]ie explicat` [i rata de neocupare prin num`rul foarte redus de proiecte finalizate. \n regiune Astfel, \n Zagreb stocul total de spa]ii de birouri ajunge la circa 600.000 de metri p`tra]i, dintre Ora[ Stoc rata de care doar 5% nu au chiria[i. total (mp) neocupare Cel mai bine st` Var[ovia, unde gradul de neocupare este de 8%, ceea ce \nseamn` c` din Zagreb 600.000 5% stocul de 3,38 milioane de metri p`tra]i de la sfår[itul lunii iunie, doar pu]in peste 270.000 de metri p`tra]i sunt disponibili. Var[ovia 3.380.000 8% {i situa]ia din Praga este superioar` celei din Bucure[ti, \n condi]iile \n care din stocul de 2,5 milioane de metri p`tra]i, proprietarii Praga 2.500.000 13,79% nu au g`sit chiria[i doar pentru 13,8% din spa]ii. Cu acest nivel, Praga a atins cel mai Budapesta 3.060.000 20,7% mare grad de neocupare al birourilor din ultimii cinci ani. Budapesta, cu un stoc de 3,06 milioane de Bucure[ti 1.900.000 18,9% metri p`tra]i de birouri, \nregistreaz` 20,7% spa]ii vacante, \n unele zone periferice din capiSursa: Jones Lang LaSalle tala ungar` nivelul ajungånd chiar [i la 30,5%.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

125

COMERCIAL

Contraste

pe pia]a de retail din Romånia Un faliment – Tiago Mall Oradea [i un mall cump`rat cu un euro – Polus Center Constan]a, pe de o parte, deschiderea celor mai mari centre comerciale din Romånia – Sun Plaza [i AFI Cotroceni - [i mult a[teptata venire a retailerului suedez H&M, pe de alt` parte, sunt punctele cheie ale pie]ei de retail din ultimele 12 luni.

eschiderea mall-urilor AFI Controceni [i Sun Plaza, ambele \n Bucure[ti, au fost cele mai importante evenimente pe pia]a de dezvoltare de centre de retail din Romånia \n perioada analizat`, acestea aducånd pe pia]` \n total peste 150.000 de metri p`tra]i de spa]ii noi. Pe lång` acestea au mai fost deschise centre comerciale de dimensiuni mai mici, unul \n Arad – Atrium Center [i cel`lalt la Piatra Neam] – Galleria. Astfel, stocul total de spa]ii de retail din Romånia a ajuns la peste 1,3 milioane de metri p`tra]i, dintre care aproape 800.000 \n Bucure[ti. „Odat` cu deschiderea Sun Plaza (\n luna martie 2010 - n.r.), stocul total de spa]ii moderne de retail din Bucure[ti este dominat de centrele comerciale mari, cele cu peste 40.000 metri p`tra]i suprafa]` \nchiriabil`. |n viitor ne a[tept`m ca orice centru care urmeaz` s` fie livrat s` fie pozi]ionat foarte clar, s` ]inteasc` o zon` de atrac]ie foarte clar` [i s` ofere acel

126

ANALIZ~

«punct de diferen]`», care \l va transforma \ntr-o investi]ie de succes. Dac` aceste criterii sunt \ndeplinite, pia]a poate absorbi noi spa]ii de retail modern”, se arat` \n cel mai recent raport de pia]` al CB Richard Ellis. Dac` ne referim \ns` doar la livr`rile din acest an, vom constata c` \n prima jum`tate a anului doar dou` centre au fost finalizate, respectiv Sun Plaza [i Atrium Center Arad. Dezvoltarea de noi proiecte de retail a devenit din ce \n ce mai dificil`, \ncepånd cu a doua jum`tate din 2008, ca o consecin]` a mai multor factori, precum lipsa finan]`rii, reducerea cererii din partea retailerilor [i sc`derea chiriilor. B`ncile au fost \n continuare reticente la finan]area dezvolt`rii de proiecte de retail, astfel c` dezvoltatorii care ob]inuser` fonduri bancare \nainte de \nceperea crizei au reu[it s` finalizeze sau s` continue investi]iile.

COMERCIAL Spre deosebire de pia]a centrelor comerciale, segmentul de big boxuri (unit`]i individuale de dimensiuni mari, ocupate de un singur retailer) a avut o evolu]ie mai bun` \n ultima perioad`. Anali[tii Colliers au cuantificat deschiderea a 14 astfel de proiecte \n prima jum`tate a anului, fa]` de 20 de unit`]i finalizate \n tot anul 2009. Campionii livr`rilor din acest an au fost Kaufland cu [apte magazine deschise [i Dedeman cu trei. „Odat` cu sc`derea a[tept`rilor de profitabilitate ale dezvoltatorilor, lan]urile mari de bricolaj [i hipermarketurile sunt acum \n mai mare m`sur` s` se extind` [i s`-[i consolideze pozi]ia pe pia]`”, a declarat Georgiana Andrei, director divizia de \nchiriere spa]ii comerciale Colliers. Pe termen scurt, volumul livr`rilor de centre comerciale va r`måne sc`zut, doar trei proiecte fiind programate pentru deschidere \n ultima parte a anului. Acestea sunt Gold Plaza, dezvoltat de Futureal [i Immoeast \n Baia Mare, un parc comercial dezvoltat de firma belgian` Belrom la Drobeta-Turnu Severin [i magazinul Cocor. „Pån` cånd b`ncile nu vor relaxa condi]iile de finan]are [i nu vor deveni mai receptive \n acordarea creditelor, dezvoltatorii vor \ntåmpina dificult`]i \n demararea construc]iei proiectelor lor”, apreciaz` anali[tii Colliers.

Retailerii au reluat extinderea Dup` un an 2009 dificil, marcat de restructur`ri [i reorganiz`ri, \n prima jum`tate a acestui an, mul]i retaileri [i-au reluat planurile de expansiune. Prin urmare, cererea de spa]ii comerciale a crescut sim]itor \n compara]ie cu 2009, \nregistråndu-se numeroase semn`ri de contracte de \nchiriere \n centrele existente \n special din Bucure[ti [i principalele ora[e din ]ar` – Constan]a, Cluj-Napoca, Timi[oara [i Ia[i. „Pe parcursul ultimelor 3-6 luni, pia]a spa]iilor comerciale a ar`tat tendin]e \mbucur`toare prin apetitul anumitor retaileri interna]ionali fie de a se extinde, fie de a intra pe pia]a romåneasc`, cåt [i printr-o stabilizare a nivelului chiriei solicitate”, a declarat R`zvan Sin, [eful diviziei de retail al DTZ Echinox. Astfel, \n primul semestru, retaileri precum C&A, Takko, New Yorker, Deichman [i-au extins re]eaua de magazine din Romånia, unele dintre acestea chiar \n ora[e de mici dimensiuni. |n condi]iile extinderii retailerilor, rata de neocupare la nivel na]ional a crescut doar u[or \n acest an de la 12% \n 2009 la 15% \n iunie 2010. „Mai mult, datorit` contractelor semnate de c`tre m`rci importante precum Decathlon, H&M, Inditex sau C&A pentru suprafe]e comerciale mari atåt \n Bucure[ti, cåt [i \n alte ora[e, contracte care vor intra \n vigoare

la \nceputul anului 2012, rata de neocupare se va diminua \n viitorul apropiat”, consider` Georgiana Andrei. Printre brandurile noi care au intrat deja pe pia]a romåneasc` prin deschiderea deja de magazine se num`r` Camaieu, Pieces, Brioche Doree [i Six. Cel mai important anun] al acestui an a fost intrarea pe pia]` a brandului suedez H&M, care va deschide primele magazine \n Bucure[ti la \nceputul anului 2011. „Intrarea H&M este logic`. Ei oricum voiau s` intre \n Romånia \n urm`torii 2-3 ani. Au venit acum pentru c` sunt condi]ii bune pe pia]` [i \n plus sunt disponibile [i loca]ii bune. Au fost retaileri care [i-au restråns activitatea din cauza crizei [i astfel H&M a avut loc \n mall-uri \n care \nainte nu prea mai puteai intra“, a explicat Simina Istrate, senior associate Colliers International Romånia.

Flexibilitatea – cheia rela]iei dintre dezvoltatori [i chiria[i |n 2010, flexibilitatea a r`mas cuvåntul de baz` \n rela]ia dintre dezvoltatori [i chiria[i. \n general, chiriile renegociate [i agreate \n 2009, au r`mas la acela[i nivel, iar \n cazul centrelor comerciale neperformante chiriile au sc`zut \n continuare. Impactul crizei financiare asupra activit`]ii retailerilor s-a resim]it [i \n procesul de colectare a chiriilor, acesta \nregistrånd din ce \n ce mai multe \ntårzieri. |n cele mai importante proiecte din Bucure[ti, chiriile au r`mas \ntre acelea[i marje, 60-80 de euro pe metru p`trat la parter. |n celelalte ora[e din ]ar`, pre]urile variaz` substan]ial de la un centru la altul, f`cånd irelevant` calcularea unei valori medii a chiriei. „Chiriile se vor stabiliza \n perioada urm`toare, \ns`, pentru ca noile proiecte comerciale s` devin` fezabile din punctul de vedere financiar, chiriile trebuie s` \[i reia trendul ascendent pe termen mediu, mai ales \n ora[ele secundare”, previzioneaz` Georgiana Andrei. Fondul austriac de investi]ii Immoeast a cump`rat 85% din proiectul de mall Polus Center din Constan]a pentru un euro [i va prelua datoriile de circa 40 milioane euro ale firmei dezvoltatoare. Tiago Oradea, primul mall din Romånia care a intrat \n faliment, a fost våndut firmei Shopping Center Holding de c`tre lichidatorul judiciar pentru 30,5 milioane de euro.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

127

LOGISTIC~

Parcurile industriale nu se mai construiesc speculativ, ci doar la cerere Anul 2010 a adus o revenire modest` a pie]ei industriale [i de logistic` din punctul de vedere al cererii. Cu toate acestea, \n acest an, aproape niciun proiect nu a mai fost dezvoltat \n scop speculativ, ci doar la cererea clien]ilor.

ezvoltatorii [i chiria[ii continu` s` fie foarte precau]i pe acest sector. Astfel, dezvoltatorii men]in proiectele pe „hold”, \n timp ce chiria[ii sunt pruden]i \n ceea ce prive[te mi[c`rile pe care urmeaz` s` le fac`. „|n 2010, pia]a industrial` [i de logistic` s-a caracterizat prin tranzac]ii de dimensiuni mici [i medii, cererea fiind generat` de firmele de distribu]ie sau de produc]ie. Num`rul tranzac]iilor de \nchiriere a fost mai mare decåt \n anul 2009, \ns` suprafa]a total` \nchiriat` \n primele nou` luni nu a dep`[it volumul din anul precedent”, a declarat Rodica Tårcavu, [eful departamentului industrial al DTZ Echinox. Astfel, \n anul 2009 au fost tranzac]iona]i 100.000 metri p`tra]i spa]ii industriale [i de logistic`,

128

ANALIZ~

dintre care 30% \n Ploie[ti [i restul \n Bucure[ti, iar \n perioada ianuarie-septembrie \nchirierile au totalizat 70.000 metri p`tra]i. Dintre ace[tia 45.000 metri p`tra]i \n Bucure[ti [i circa 25.000 metri p`tra]i \n Timi[oara, Cluj [i Bra[ov. DTZ a intermediat anul trecut contracte \n suprafa]` de aproximativ 11.000 mp din total, iar 34.000 metri p`tra]i au reprezentat tranzac]ii directe – chiria[i-proprietar, restul fiind tranzac]ionate de celelalte companii de profil. „|n acest an, pia]a a fost mai fragmentat` \ntre diferite companii de consultan]`, tranzac]iile directe cumulånd 17.000 mp (24% din total) atåt \n Bucure[ti, cåt [i \n ]ar`. Sper`m ca \n urm`toarele luni s` asist`m la finalizarea

LOGISTIC~ altor tranzac]ii de \nchiriere, care ar putea aduce volumul total \nchiriat la nivelul celui de anul trecut”, a ad`ugat Tårcavu. Printre cele mai importante tranzac]ii din acest an se num`r` cea prin care compania Antalis a \nchiriat 10.000 de metri p`tra]i \n Bucharest West [i pre\nchirierea a 10.000 metri p`tra]i \n A1 Business Park de c`tre Augsburg.

King Sturge apreciaz` c` procentul spa]iilor vacante se va majora doar \n cazul reloc`rilor chiria[ilor existen]i care caut` chirii mai joase [i se mut` \n cl`diri construite la cerere. „Prognoz`m tranzac]ii mai mult pe segmentul manufactur` [i distribu]ie decåt pe logistic`, deoarece segmentul retail [i \nclina]ia spre consum a sc`zut fa]` de anii trecu]i. Exist` interes din partea companiilor interna]ionale de a-[i stabili puncte de produc]ie \n Romånia, care s` deserveasc` regiunea Europei Centrale [i de Sud-Est. Romånia e interesant` ca loca]ie pentru produc]ie nu doar pentru exportul \n Europa de Vest, ci [i c`tre Rusia, Turcia, prin deschiderea la portul Constan]a”, a ad`ugat Irina Iliescu.

Dezvoltatorii bat mai mult pasul pe loc

Primul semestru al anului a adus livrarea de 49.500 mp de spa]ii logistice [i industriale noi, dintre care 85% este reprezentat` de unit`]i clasa A. |n general, dezvoltatorii sunt destul de reticen]i la construirea pe o baz` speculativ`, prin urmare doresc s` ofere un spa]iu care este deja cel pu]in 50% Cererea redus`, efect direct pre\nchiriat. asupra chiriilor Este cazul proiectului Ploie[ti West Park, prima faz`, pre\nchiriat` de c`tre Unilever \nc` de la Chiria medie prime din Bucure[ti se mijlocul anului 2009 [i inaugurat` \n al situeaz` \n jurul valorii de patru euro doilea trimestru al anului 2010. Spa]iul pe metru p`trat pe lun`, la care se livrat \n Ploie[ti, plus prima faz` a adaug` o serie de facilit`]i pe care Timi[oara Airport Park sunt spa]ii de clasa dezvoltatorii continu` s` le acorde euro/mp A, „\n ton” cu cerin]ele chiria[ilor. pentru a atrage chiria[i. „|n cazul cererilor noi de spa]ii de pro„Nivelul chiriilor a sc`zut pe fonduc]ie, vorbim doar de construc]ii la cerere, dul unei cereri diminuate [i a situa]iei Datele DTZ deci construc]iile speculative sunt aproape economice dificile din Romånia. |n Echinox arat` de zero. De asemenea, construc]iile specuindustrial [i logistic`, chiriile neavånd c` pentru lative de spa]ii logistice au fost aproape valori mari, ca pe alte segmente, iar depozitele de inexistente”, a declarat Irina Iliescu, constocul fiind relativ echilibrat \n raport clasa A, nivelul sultant \n cadrul companiei de servicii imocu cererea, sc`derile nu au fost foarte chiriei se biliare King Sturge. semnificative”, consider` reprezensitueaz` \ntre De asemenea, datele CB Richard Ellis tantul DTZ Echinox. 3,8 [i 4,3 euro Eurisko arat` c` stocul de spa]ii de depozi Datele companiei arat` c` pentru pentru tare din Romånia clasa A [i B a ajuns la 1,27 depozitele de clasa A, nivelul chiriei suprafe]e \ntre milioane de metri p`tra]i, dintre care se situeaz` \ntre 3,8 [i 4,3 euro pentru 5.000 [i 10.000 aproximativ 70%, adic` aproape 900.000 de suprafe]e \ntre 5.000 [i 10.000 mp \n mp \n Bucure[ti. metri p`tra]i, sunt \n zona Bucure[ti. Rata Bucure[ti. de neocupare este de aproximativ 14% \n Pentru suprafe]e mai mici, chiriile Bucure[ti [i peste 16% pentru proiectele sisunt \n intervalul 4-5 euro, depinde de tuate \n restul ]`rii. zon`, specifica]ii tehnice. Acest nivel se \nregAsta \nseamn` c` pentru aproape 188.000 de istreaz` la dezvolt`rile mai mici, cu spa]ii de metri p`tra]i din stocul total la nivel na]ional propri1.000-2.000 mp din apropierea Capitalei care etarii nu au g`sit \nc` chiria[i, ceea ce explic` [i retiinclud \n chirie [i serviciile adiacente - paza, cen]a dezvoltatorilor de a \ncepe noi proiecte f`r` a mentenan]a tehnic`, impozitul pe cl`dire. avea suficiente pre\nchirieri. La depozitele din cadrul marilor parcuri „Condi]iile dificile care au caracterizat pia]a au logistice, dezvoltate \n principal \n zona de vest determinat dezvoltatorii s` fie foarte precau]i [i au a Bucure[tiului, pe lång` chirie, companiile evitat proiectele speculative”, consider` consultan]ii pl`tesc [i o tax` pentru servicii, cu valori de imobiliari de la compania The Advisers. 0,75-0,85 euro/mp/lun`. Ei men]ioneaz` c` \n prezent, exist` doar dou` |n alte ora[e din ]ar`, chiriile pot fi mai proiecte \n curs de construc]ie, ceea ce ar aduce pe reduse, \n func]ie de calitatea depozitului, pia]` circa 20.000 de metri p`tra]i spa]ii dezvoltate facilit`]ile oferite, pozi]ionarea geografic` etc. speculativ. Ambele proiecte sunt localizate \n sudDepozitele de clasa B au chirii \ntre 2,8 [i 3,5 estul Bucure[tiului. Pe de alt` parte, consultantul euro/mp/lun`.

3,8

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

129

TERENURI

Pia]a terenurilor d` semne timide de dezghe] Primul semestru al anului 2010 a adus o evolu]ie pozitiv` a pie]ei terenurilor, \nregistråndu-se unele dintre cele mai mari tranzac]ii de pe acest segment din ultimii doi ani, realizate de compania texan` Lufkin Industries [i de grupul suedez Ikea.

ele dou` tranzac]ii reprezint` \ns` doar o timid` reluare a activit`]ii pe pia]a achizi]iilor de terenuri, pia]a suferind \n continuare \n urma dezechilibrului \ntre preten]iile proprietarilor de astfel de active [i poten]ialii cump`r`tori. Lipsa cump`r`torilor se men]ine chiar dac`, potrivit celor mai recente studii, pre]urile au ajuns la nivelurile din 2005-2006. „Mul]i dintre poten]ialii cump`r`tori au considerat pre]urile terenurilor suficient de mici pentru ca viitoarele proiecte s` fie fezabile, ceea ce a condus la reluarea negocierilor [i chiar la finalizarea anumitor tranzac]ii”, apreciaz` reprezentan]ii Colliers International. Cu toate acestea num`rul tranzac]iilor \ncheiate \n primele [ase luni ale anului a fost redus. De asemenea, au fost finalizate, cu excep]ia Ikea care a pl`tit 35

130

ANALIZ~

de milioane de euro pentru 53.000 metri p`tra]i din platforma fabricii Timpuri Noi din Bucure[ti, doar tranzac]ii cu valoare sc`zut`, care nu au dep`[it zece milioane euro. „Cu toate acestea, interesul pentru terenuri exist`, cererea fiind reprezentat` \n principal de dezvoltatorii de parcuri de retail [i de retaileri de tip «big box», de cei de locuin]e pentru programul Prima Cas` sau de persoane individuale sau companii care vor s` construiasc` \n nume propriu”, apreciaz` consultan]ii Colliers. Ca [i anul trecut, operatorii do-it-yourself, magazinele de tip discounter [i hipermarketurile au fost cei mai activi juc`tori pe pia]`. Astfel, dac` \ntre 2004 [i 2007 hipermarketurile au avut campanii agresive de extindere, urmate de o perioad` de stagnare \n urm`torii doi ani, \ncepånd cu ultimele luni din 2009 ace[tia [i-au

TERENURI reactivat planurile de expansiune. Aten]ia retailerilor s-a \ndreptat atåt c`tre Bucure[ti, cåt [i c`tre marile ora[e din provincie, de[i loca]iile periferice nu au mai fost luate \n considerare. Loturile de teren situate \n apropierea zonelor dens populate au fost cele alese de retaileri, ace[tia \ncercånd s` se pozi]ioneze \naintea competi]iei. |n cazul dezvoltatorilor sau investitorilor \n c`utare de terenuri cu destina]ie reziden]ial` pentru programul „Prima Cas`”, interesul este pentru terenuri mici de 1.500 pån` la 10.000 mp, \n vederea dezvolt`rii unor proiecte de scar` redus`, de obicei o singur` cl`dire de apartamente. Pentru aceste tipuri de investi]ii, poten]ialii cump`r`tori de terenuri ofer` sub 100 euro/mp construit \n zonele semi-centrale [i maximum 200-250 euro/mp construit \n centru. Pe de alt` parte, noile condi]ii de pe pia]a de terenuri au determinat companiile s` ia \n considerare relocarea din spa]iile \nchiriate \n cl`diri de birouri sau industriale [i achizi]ionarea de terenuri pe care s`-[i dezvolte sediul propriu. |n ceea ce prive[te persoanele fizice, acestea au c`utat terenuri mici, pentru nevoile reziden]iale proprii, atåt \n Bucure[ti, \n loca]ii centrale, cåt [i \n jurul Bucure[tiului, \n zonele reziden]iale tradi]ionale. Pre]urile terenurilor disponibile acum \n zone precum Sise[ti, B`neasa sau Pipera au ajuns la nivelul celor cerute de proprietari \n perioada de boom \n Corbeanca, Ciolpani sau Snagov. O categorie de investitori inactiv` practic pe pia]a terenurilor a fost cea care se uit` la propriet`]i \n amplasamente exclusiviste din centrul ora[ului. „Ace[tia au fost extrem de pruden]i, oportuni[ti [i sensibili la orice semnal negativ pe pie]ele financiare sau \n economia global` \n general, precum criza din Grecia, anun]urile privind reducerile salariale [i cre[terea taxelor, evolu]ia burselor”, men]ioneaz` consultan]ii Colliers.

Oferta mai diversificat`, pre]urile tot mai jos Dac` \n anii trecu]i terenurile bune erau greu de g`sit, acum oferta de propriet`]i disponibile la vånzare a devenit mult mai variat`. De[i mul]i proprietari \ncearc` s` valorifice unele dintre propriet`]ile de]inute pentru a face rost de lichidit`]i, num`rul terenurilor „distress” este \n continuare foarte limitat. Pe de alt` parte, b`ncile au \nceput s` scoat` la licita]ie terenuri interesante, \ns` foarte pu]ine dintre acestea [i-au g`sit cump`r`tor, deoarece pre]ul a fost considerat \nc` ridicat. Reducerea de pre] acceptat` de b`nci a fost de doar 25% din suma finan]at`, la a doua licita]ie, arat` datele Colliers. |n aceste condi]ii, din cauza lipsei cump`r`torilor, b`ncile de pe pia]a local` \ncep s` devin` unii dintre

juc`torii importan]i de pe pia]a imobiliar`. Spre exemplificare, grupul Raiffeisen a cump`rat \n acest an pentru 11 milioane de euro un teren de 124 de hectare \n comuna Crevedia din apropierea Bucure[tiului, ca urmare a lichid`rii firmei EFG Crevedia Development. |n urm` cu trei ani, Raiffeisen Bank a finan]at firma, administrat` de investitori britanici, pentru achizi]ia terenului \n vederea dezvolt`rii unui proiect imobiliar de mari dimensiuni. |n contextul pruden]ei manifestate de investitori sau poten]iali cump`r`tori [i determinate de semnalele negative din economie [i incertitudinile privind evolu]ia acesteia, pre]urile [i-au continuat trendul descendent. „O parte dintre juc`torii prezen]i pe pia]` au considerat c` pre]urile au sc`zut suficient de mult, \n timp ce al]ii \nc` a[teapt` ca minimul s` fie atins c`tre sfår[itul lui 2010 sau \nceputul anului 2011. |n aceste condi]ii, tranzac]iile s-au \ncheiat \n primul semestru al anului la pre]uri mai mici cu 20-30% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, adic` la un nivel de pre] similar cu cel din perioada 2005 – 2006”, consider` consultan]ii imobiliari.

Investitorii stau cu ochii pe pia]` |n primele [ase luni ale lui 2010, investitorii s-au dovedit activi pe pia]`, au c`utat terenurile cele mai potrivite pentru nevoile lor, iar o parte dintre ei sunt \n prezent \n negocieri foarte avansate. |n acest context, speciali[tii din acest sector anticipeaz` o intensificare a activit`]ii de tranzac]ionare \n restul anului, cånd mai multe tranzac]ii semnificative ar putea fi \ncheiate. „Cu toate acestea, nu ne a[tept`m \nc` la stabilizarea pre]urilor, \ntrucåt incertitudinile privind evolu]ia economiei persist`. Mai mult, condi]iile nesigure de valorificare a produselor finale pe pia]a imobiliar` \n perioada imediat urm`toare fac ca investi]iile \n terenuri s` fie considerate mai riscante”, cred anali[tii imobiliari de la Colliers. |n opinia lor, cererea va fi \n continuare generat` \n principal de utilizatorii finali [i dezvoltatorii care au deja securizate ancorele \n proiecte. Investi]iile [i dezvolt`rile \n scop speculativ vor fi rare [i realizate doar la pre]uri foarte reduse. Cele mai mari dou` tranzac]ii cu terenuri din acest an au totalizat peste 40 de milioane de euro, fiind achizi]ionate \n total peste 380.000 de metri p`tra]i.

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

131

DEZVOLTATORI IMOBILIARI

132

INFORMA}II COMPANII

DEZVOLTATORI IMOBILIARI

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

133

AGEN}II IMOBILIARE

134

INFORMA}II COMPANII

AGEN}II IMOBILIARE

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

135

ASIGUR~TORI

136

INFORMA}II COMPANII

ASIGUR~TORI

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

137

ASIGUR~TORI

138

INFORMA}II COMPANII

LEASING

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

139

LEASING

140

INFORMA}II COMPANII

LEASING

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

141

INDEX

142

Companie pagina Abatech 94 ABC Asigur`ri Reasigur`ri 136 Abstract 35 Acvatot 35 AD Concept 2000 33 Adama Management 132 Adeplast 64 AFI Europe Management 132 Alfa Cluj 103 Allianz-}iriac Asigur`ri 136 Alma Lux Lighting 70 Alpha Leasing Romånia IFN 139 Alprom 96 Alubel Expo 35, 64 Aluplast 94 A-MED 89 AMRO Electronic Grup 70 Anchor Grup 3 Apolodor 35 Arabesque 98 ArcelorMittal Construction Romånia 35 Arcon Constructions 36 Argecom 36 Arhi Sign 89 Arhi-Art 2000 33 Arxtudio-Architecture 33

Companie pagina BCR Asigur`ri Vienna Insurance Group 137 BCR Leasing IFN 139 Beyler 94 Bima Consulting Management 64 BM Real International 89 BNP Paribas Lease Group IFN 139 BNP Paribas Real Estate Advisory 134 Bona Romånia 89 Bouygues Romånia 37 Bramac Sisteme de |nvelitori 64 Bravo Group 89 BRD Sogelease IFN 139 Bricostore Romånia 98 BT Leasing Transilvania IFN 139 Build Corp Prefabricate 37 Carpatcement Holding 46, 47, 64 Carpatica Asig 137 Casa Color 90 Case Utilaje Construc]ii 103 Caterpillar Financial Services Poland Sp z o. o. - Sucursala Romånia IFN 139 Cavi Imexco 37 CB Richard Ellis Romånia 134 CDC Imobiliare Grup 134

Companie pagina Dafora 38 Danya Cebus Rom 38 DAV East Consulting 38 Daw Ben`a Romånia 90 Decora Stil 90 Dedal Bahamat 39 Dedeman 98 Deko Professional Services 66, 91 Delta Antrepriza de Construc]ii [i Montaj 93 39 Deutek 90 Deutsche Leasing Romånia IFN139 Deutsche Leasing Romånia Opera]ional 140 Doka Romånia 39 Drumuri Bihor 39 DTZ Echinox 134 Dunapref 39 E.G.S. Building Construct 92 EFG Eurolife Asigur`ri Generale 137 EFG Leasing IFN 140 Elba 71 Electromatic-Systems 71 Elmas 103 Elpreco 66 Elvila 96

ASA Cons Romånia 36 Asigurare Reasigurare Ardaf 136 Asigurarea Romåneasc` - Asirom Vienna Insurance Group 136 Asigurare-Reasigurare Astra 136 Asito Kapital 136 ATE Insurance Romånia 136 Atelier Arhitectur` Axa 33 Atrium Centers Management 132 Austrotherm Com 61, 64, 67 Axial Acustic 70 Baduc 98 B`neasa Business & Technology Park 132 BASF 89 Baum Cas Fibres 36 Baumax Romånia 98 Baumeister 36 Baumit Romånia Com 64 Baumix 64 Baupartner 36 Baxi Romånia 70 BBM-Grup 33

Cefin Real Estate Romånia Cemps Certasig Asigurare [i Reasigurare Chimtitan Coifer Impex Coilprofil Colliers International Con-A Conarg Conexpert Group Constam Ambient Construc]ii Erba[u Construma Design Contranscom Benta Corina Gealan Credit Europe Asigur`riReasigur`ri Credit Europe Leasing IFN Cushman & Wakefield Cyclon Tech D.S. Birou de Arhitectur` DA Vinci

Energoconstruc]ia Ermes Holding Esop Consulting Eureko Asigur`ri Euro Metropola Estate Euroest Invest Euroins Romånia Asiguarare Reasigurare Eurovia-Conctruct Interna]ional Everest Management Group Homelife EVW Holding Eximod Fabryo Corporation Fata Asigur`ri Finder Klass Flavus Investi]ii Forastero Garanta Asigur`ri Gealan Romånia Generali Asigur`ri Gero Tools

INDEXUL GENERAL AL COMPANIILOR

132 103 137 90 37 66 134 37 37 94 98 38 90 38 94 137 139 134 70 33 66

40 132 134 137 134 135 137 40 19 103 103 92 138 66 132 96 138 94 138 104

INDEX Companie

pagina

Companie

pagina

Global City Business Park

132

Menatwork Est Prefabricate

Global Trade Centre

133

Metal Work Industry

Graphic Studio

Metalurgica Cavatorta

Grawe Romånia Asigurare

138

Metroul

Grup de Lux

135

Mivan Development

H2O International Heberger Construc]ii Helco Leasing IFN

Mobex

Mobexpert

Mobilux

Modul Design

140

Henkel Romånia

Hilti Romånia

104

MS - Ma[ini pentru

Hitch & Mosher

135

Fabricarea Mobilei

Hîrmann Romånia

NBC-Arhitect

Hornbach Centrala

NBG Leasing IFN

Immorent Romånia IFN

11, 140

Imoleasing IFN

133

140

Impact Developer &

105 34 141

Necesar Prod

Neocasa

135

Neoland Real Estate

135

Contractor

133

Nord Arin International

ING Lease Romånia

140

Nordic Investments Fund Retail

Innova Com

Intesa Sanpaolo Leasing Romånia Iptana

140 34

(magazinele JYSK)

Oltchim - Ramplast

Omilos Oradea

133

Omniasig Vienna Insurance

Italo Romena Leasing IFN

140

Group

Jones Lang Lasalle

135

Onduline Materiale de

Kika Mobilier King Sturge

138

Construc]ii

135

Pazo Grup

93 93

Kinnarps

Pinum Doors and Windows

Klîckner Romånia

Piraeus Leasing Romånia IFN 141

Knauf Gips

Piritex

Koram Construc]ii RO

Platinum Asigur`ri Reasigur`ri 138

Kronospan Romånia

49, 66

Policolor

93 42

KTM Procons

Porr Construct

Lafarge Arcom Gips

Porsche Leasing Romånia IFN 141

Land Development Proiect

133

Powertek Company

105

Leaseplan Romånia

140

Powertek Industry

105

Lemet

Praktiker Romånia

Liebrecht & Wood Romånia

133

Probel Instal

Limak Import Export

104

Proiect Bucure[ti

Lindab Romånia

Proinvest Group

Loggia Industria Vopselei

Prometal

104

Protruck

105

Loreto Exim Macon

65, 68

Quattro Pavimente Tehnice

Makita Romånia

104

Raiffeisen Evolution

133

Marcom R.M.C.'94

104

Raiffeisen Leasing IFN

141

Maurer & Kasper Imobiliare

133

Renault Trucks Romånia

105

Maytech

104

RAP Development

Rapterm

Recon

Rehau Polymer

Megaprofil MEM Impex Menatwork Construct

41 105 41

Companie pagina Remco Romånia 6, 7, 9, 43 Robert Bosch 74 Rockwool Romånia 68 Romstal Imex 74 Romstal Leasing IFN 141 Romstiv TM 106 Romstrade 43 Rotary Construc]ii 43 Ruukki Romånia 43 Saqqara 106 Sarcom 93 Scania Romånia 106 Schiedel Sisteme de Co[uri 68 Search Corporation 34 Selina 44 Selina Invest 133 Semmelrock Stein + Design 68 Siceram 69 Siemens 74 Sika Romånia 69 Sima Group 44 Simex Grup 97 Soceram 69 Somaco Grup Prefabricate 69 Sommering Install 74 Sorin Mihai Utilaje pentru Prelucrarea Lemnului 106 Sortilemn Starh A.C.D. Suki Group Summa Europe Contracting Svelt Profesional Symmetrica TBI Leasing IFN Tekzen Rom Terminvest Termotec The Advisers/Knight Frank TIAB TOP Leasing IFN Total Vehicule Trameco Transilvania Leasing IFN Ulma Cofraje Unimat Uniqa Asigur`ri Vectra Eurolift Service Velux Romånia Wopfinger Transportbeton Xella Ro

97 34 95 44 106 69 141 98 95 95 135 74 141 106 44 141 44 69 138 106 95 69 69

ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

143

C o n s t r u c ] i i

[ i

I m o b i l i a r e

2 0 1 0