Issuu on Google+

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 NR 1-2 (123-124) • 19,9 LEI (REVISTA+SET POKER)

PAGINI SUPLIMENT

FUSION DICTATURA GASTRONOMIC~ C|{TIG~ VIN C|T PO}I BEA!

©1999 Attica Media RMN; ©2009 PLAYBOY, as to materials published in the November, 2009 U.S. Edition of PLAYBOY.

Exclusiv RADU MIH~ILEANU

“ROMÅNII ERAU CAMPIONI MONDIALI LA SEX”

Joanna

Krupa mai bine goal` dec\t \n bl`nuri

PESCARII CARE AU SPERIAT LUMEA

PIRA}II DIN SOMALIA

B~RCU}A CU MOTOR JEFUIE{TE VASUL DE CROAZIER~

WWW.PLAYBOYROMANIA.RO TR~IE{TE-}I VIA}A!

Interviu JAMES CAMERON

TOTUL DESPRE AVATAR, FILMUL... TITANIC

ACTORII TINERI SE DEZBRAC~ DE SECRETE VASLUIANU PIERSIC JR. MANOLE PAVLU BR~NESCU

SEX IN CINEMA

2009 PENELOPE

CRUZ KEIRA KNIGHTLEY JESSICA BIEL GWYNETH PALTROW JULIA ROBERTS


www.storemags.com & www.fantamag.com


editorial

Filme cu b`t`i Marlon Brando spunea odat` c` actorul e un tip care, dac` nu vorbe[ti despre el, nici nu te ascult`. Fiul Brandon-ului nostru mioritic, Piersic Jr., identific` [i valideaz` narcisismul prezent \n orice actor de pe planeta asta, admi]\nd c` el se \nt\lne[te, de cele mai multe ori, la pachet, cu egoism, orgoliu nem`surat [i “alte minuni”. Cu alte cuvinte, dac` vreun actor v` va spune c` s-a f`cut actor ca s` salveze focile de la Polul Nord, s`-i da]i [i lui un telefon! |ns`, dac` vreun actor v` va spune c` abia a[teapt` s` se interneze \n spital, cu perfuzii, injec]ii, vitamina B [i glucoz`, s` nu-l crede]i. Sau s`-i interzice]i s` mai citeasc` Cehov. Marius Manole, se aude? Te-am c`utat \n Salonul 6, dar te-am g`sit la Teatrul Metropolis, “\n rolul victimei”. Nu a fost ceva programat, \ns`, pe m`sur` ce redactam acest num`r dublu de \nceput de an, \n revist` au \nceput s` se \nghesuie materialele cu [i despre actori sau regizori (pe cei mai importan]i \i pute]i vedea [i \n aceast` pagin`). Slujindu-ne de alte ingrediente “umane”, am reeditat succesul num`rului din septembrie [i am ajuns din nou la concluzia c` via]a bate rolul. Sau invers? Oricum, e cu b`t`i. Oric\t de deconcertant` ar fi concluzia, r`m\ne, totu[i, \n picioare, \ntrebarea: filmul e noua limb` universal`? Judec\nd dup` num`rul b`t`ilor [i b`t`liilor din Romånia (cu n`me]ii, cu puterea, cu opozi]ia, cu criza etc.), dac` nu e universal`, na]ional` sigur e. {i totu[i, dincolo de acest pr`p`d, eu continuu s` v` \ndemn, pe fiecare \n parte, ca \ntotdeauna: Cite[te PLAYBOY! Tr`ie[te-]i via]a! B Dan-Silviu Boerescu

JAMES CAMERON se re\ncarneaz`. Dup` doi ani de munc` [i costuri greu de egalat chiar [i \n extravaganta industrie hollywoodian` (500 de milioane de dolari), regizorul canadian \n v\rst` de 55 de ani acapareaz` din nou presa, Internetul [i televiziunile cu filmul-eveniment al anului, Avatar, despre care Steven Spielberg crede c` va revolu]iona industria cinematografic`. Chiar dac`, dup` lovitura de acum 12 ani cu Titanic, c\nd se autoproclamase "regele lumii", profe]ii de la Hollywood s-au gr`bit s`-i \ngroape revenirea, Cameron e din nou pe piedestal. RADU MIH~ILEANU este, probabil, cel mai important regizor de origine romån` care atac` box office-ul interna]ional. Dup` Trahir, Trenul vie]ii [i, mai ales, Concertul, el \[i pune \n scen` propriul rol \ntr-un interviu spectaculos, din care afl`m despre Festivalul C\ntarea Romåniei faza pe cazemat`, epopeea unui regizor incognito de filme porno sau despre \n]elesul ascuns al replicii “Je vous baise chaleuresement” spus` cu mult entuziasm la o serat` parizian`. ANDI VASLUIANU, FLORIN PIERSIC JR., MARIUS MANOLE, {ERBAN PAVLU {I MIMI BR~NESCU s\nt cinci dintre tinerii actori autohtoni care au acceptat s` se dezbrace de secrete \n fa]a colegei noastre RAMONA POP, care, \n urma acestei opera]iuni, a r`mas cu destule articole vestimentare ([i psihologice), c\t s` deschid` un magazin de haine [i sentimente masculine. |ntre altele, cei cinci povestesc scenele din propria existen]` apte s` treac` pe ecran, dar [i evoc` scenele erotice din filme care le-au marcat imagina]ia.

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 1

& www.fantamag.com


sumar

ianuarie-februarie 2010

PICTORIALE 20 l SEX IN CINEMA 34 l JOANNA KRUPA Mai bine goal` dec\t \n bl`nuri! 52 l MISS IANUARIE-FEBRUARIE Kasya Danisz, vampiri]a se \ntoarce

EXCLUSIV 30 l 20 DE |NTREB~RI RADU MIH~ILEANU 42 l PIRA}II DIN SOMALIA 48 l TANDRE}URI PENTRU FEMEI Idei, ponturi [i cadouri 64 VIA}A BATE ROLUL Actorii tineri se dest`inuie 72 INTERVIU: JAMES CAMERON Despre Avatar, lumea apelor [i femeile albastre.

MASCULIN 14 l EGOISTUL ROMANTIC Defaza]ii ani ’90 15 l PROFIL: ANNE HOLT Policierul norvegian pe culmi 19 l FILM Holmes, Sweet Holmes 24 l NUDUL DE COLEC}IE 25 l GASTROWINE 28 l CARTE Minunata Dictatur` Gastronomic`

PLAYBOY EGO 80 l MILIONAR DE HI5 86 l CONSILIER PLAYBOY

>34

95 l PLAYBOY FUSION Un supliment care-]i provoac`... pofte!

JOANNA KRUPA

2 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


b

f

Edi]ia romån`

DAN-SILVIU BOERESCU director editorial C~T~LIN MIH~IL~ redactor [ef-adjunct LILIANA URIAN editor RAMONA POP editor R~ZVAN ANGHELESCU art director MARIUS GHEORGHIU designer SERGIU V~C~RESCU designer ALIN B~RBULESCU produc`tor foto EDI IORD~NESCU editor foto CAMELIA TUDOR prepress colaboratori DORU AM~RIUC~I, FELICIA BRIGHID~UM, DRAGO{ CRISTESCU, FLORIN DUMITRESCU, CLAUDIA FILIP, IOANA HALUNGA, IRINA MARINESCU, CRISTIAN MUNTEANU, C~T~LIN P~DURARU, ADRIANA POPESCU, ADRIAN STOICOVICIU publicitate IULIAN ICHIM director MARIA BURNEA brand manager CLAUDIA PROTENCO sales manager CRISTINA POPESCU traffic coordinator COSMINA BALABAN marketing & pr coordinator prelucrare de imagini LILIANA VOICA produc]ie IULIAN SZIDELO director departament financiar ANGELA IORDAN director financiar MIHAELA BULIGA, IOANA MARTIN, MIRELA OLTEANU tipar MEGAPRESS S.A. difuzare HIPARION, TUTUN {I ZIARE, HACHETTE 021.210.65.30; 021.210.65.32

surse foto Photoland, Guliver, Hepta, Reuters, Northfoto, Red Dot, Mediafax, Rompres [i alte surse editor ATTICA MEDIA RMN CEO MASSIMO MONTI general manager R~ZVAN RO{U Adresa: Str. Ing. Emil Balaban, nr. 14, sector 1, Bucure[ti Tel.: 0314.136.200; Fax: 0314.250.472; E-mail: playboy@atticamedia.ro www.playboyromania.ro Conform art. 205-206 din Codul Penal, responsabilitatea privind informa]iile [i opiniile publicate \n revist` apar]ine exclusiv autorilor. PLAYBOY (ISSN 1454-7538) Ianuarie-Februarie 2010, num`rul 1- 2 (123 -124) Publicat lunar \n edi]ie na]ional`

c USA

HUGH M. HEFNER editor-in-chief JIMMY JELLINEK editorial director ROB WILSON art director GARY COLE photography director

PLAYBOY INTERNATIONAL PUBLISHING ALEX VAICKUS president global licensing MARKUS GRINDEL global licensing & marketing director DAVID WALKER editorial director MARY NASTOS manager/publishing services JOSEPH DE ACETIS international fashion director GABRIELA CIFUENTES international publishing administrator WILLIAM ANSELL editorial coordinator

PLAYBOY, PLAYMATE, PLAYMATE OF THE MONTH, PLAYMATE OF THE YEAR, RABBIT HEAD DESIGN and FEMLIN DESIGN are trademarks of and used under license from Playboy Enterprises International, Inc. Nici un material din revist` nu poate fi preluat sau reprodus par]ial f`r` acordul SCRIS explicit al Attica Media RMN, ISSN 1454–7538

Publica]ie auditat` de BRAT

Publica]ie ce beneficiaz` de rezultate de audien]` conform Studiului Na]ional de Audien]` m`surate \n perioada iunie 2008 – iunie 2009

www.st stor orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & www.fantamag.com


BUZZ SEDUC}IE PARTY PROFIL EGOISTUL ROMANTIC CARTE FILM

GASTROWINE

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 5

www.storemags.com & www.fant ntamag.com nt om


in

buzz

SUMO

by HELMUT NEWTON O nou` edi]ie a faimosului album de art` fotografic` ne reaminte[te, implicit, c` fotografia de style nu \nseamn` doar s` pozezi modele defil\nd pe catwalk. Text de Dan-Silviu Boerescu

|n 1999, legendara editur` german` Taschen, specializat` \n publicarea albumelor de art` exclusiviste, scotea pe pia]` cel mai \ndr`zne] proiect de album de fotografie din istorie. |nsu[i Benedikt Taschen a pus la punct detaliile \mpreun` cu excentricul artist Helmut Newton (ale c`rui pictoriale realizate special pentru PLAYBOY le-a]i putut admira [i \n paginile revistei noastre). Newton (1920-2004) s-a remarcat \n deceniul [ase, c\nd a \nceput s` lucreze pentru Vogue. Pentru PLAYBOY, a realizat inclusiv un pictorial cu actri]a Nastassia Kinski, ale c`rui negative au fost v\ndute la licita]ie de Christie’s cu 27.000 dolari. |nainte de Sumo, a publicat un num`r de alte albume care au devenit borne ale artei fotografice: White Women (1976), Sleepless Nights (1978), Big Nudes (1981 – 6 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


100.000 exemplare), World Without Men (1984). |n 2005, postum, Chronicle Books a editat albumul Playboy: Helmut Newton. Sumo a fost un album titanic din toate punctele de vedere: un omagiu de 464 de pagini pe care [i-l aducea singur cel mai influent dar [i controversat artist fotograf al secolului XX. Albumul, care con]ine peste 400 de nuduri, portrete (de la Liz Taylor la David Bowie, inclusiv autoportretul artistului … pe tocuri cui) [i fotografii de fashion - a b`tut toate recordurile: greutate (35,4 kg), dimensiuni (50x70 cm), precum [i pretul de rev\nzare. Legendarul Sumo copia no. 1 din serie, semnat` de peste 100 de celebrit`]i, a dep`[it toate recordurile pentru cea mai scump` carte publicat` \n secolul XX. Pe 6 aprilie 2000, la o licita]ie organizat` la Berlin acesta a fost v\ndut cu 620.000 m`rci germane – echivalentul a aproximativ 430.000 dolari. Ini]ial, costase “numai 15.000 dolari... |n prima sa edi]ie, cartea a fost publicat` \n 10.000 de exemplare semnate [i numerotate. Sumo a fost sold out la scurt timp dup` publicare. Acest album este prezent acum \n colec]ii importante din \ntreaga lume, inclusiv la Muzeul de Art` Modern` din New York. La un deceniu de la data apari]iei sale, Sumo este republicat acum \ntr-un format (44x31 cm) care permite o distribu]ie [i o accesabilitate pentru un public mai larg. H Helmut Newton – Sumo, Ed. Taschen; pre] \n magazinele Diverta: 605 lei. IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 7

www.storemags.com & www.fantamag.com


in

event

Cei 10 ani de glorie ai Iepura[ului cu Papion \n Rom책nia au fost celebra]i cu fast la Club Elements, \n prezen]a vedetelor [i a prietenilor statornici ai revistei. O noapte \ntreag` de Cabaret PLAYBOY! Foto: Sergiu Zimbilschi, Cristi Duminecioiu, Florin Popa 8 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


O NOAPTE LUNG~ c\t un deceniu! La aniversarea a 10 ani de PLAYBOY \n Romånia, am vrut s` avem al`turi de noi c\t mai mul]i dintre cei care ne-au fost aproape \n toat` aceast` perioad`. De aceea, la clubul de pe malul lacului Her`str`u, s-au str\ns vedetele din pictoriale [i din interviuri, prietenii [i colaboratorii, colegii de alt`dat` [i cei de acum (inclusiv colegii de la MAXIM [i InStyle!). Deloc \n ultimul r\nd, au fost prezen]i [i partenerii fideli ai evenimentelor noastre: whisky-ul Johnnie Walker (care [i-a chemat [i al]i prieteni cu grade multe [i rafinament pe m`sur`), berea Peroni Nastro Azzuro (firesc, e o bere de lifestyle, cu experien]` \n domeniu), parfumurile PLAYBOY de la Coty (Vegas, Malibu, Miami [i Hollywood), care,

ANTOLOGIE PLAYBOY Daniela Crudu, Roxana Ungureanu, Andreea Sp`taru [i Andreea Antonescu, \mpreun` cu Dan-Silviu Boerescu, au prezentat edi]ia de colec]ie a Calendarului PLAYBOY 2010, care con]ine 12 dintre cele mai cunoscute nuduri de vedete prezentate de revista noastr` \n perioada 1999-2009. Recitalul Loredanei – cea mai bine v\ndut` copert` PLAYBOY Romånia – a fost, \n egal` m`sur`, unul absolut fabulos.

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 9

www.storemags.com & www.fantamag.com


in

event

\mpreun` cu Andreea Sp`taru, neau invitat insinuant … “Press to Play”!) sau, ca [i alt`dat`, limuzina Audi (\ngem`narea fireasc` de elegan]` [i sportivitate). De asemenea, din aceast` distribu]ie fastuoas` de la Elements, nu a lipsit serviciul stilat ([i inovativ!) de catering Pomello (care a declinat sigla Rabbit Head \n felurite ipostaze culinare), dup` cum unele din momentele muzicale au putut fi realizate cu concursul Music Management (mul]umiri speciale pentru vechii no[tri prieteni Andreea Godeanu [i Radu Groza). REUNIREA at\tor for]e ale stilului de via]` contemporan a dus, pe fondul unei mici invazii de Iepura[i, la crearea unei atmosfere speciale, provocatoare, adesea, chiar incendiare. {i nu ne referim, aici, doar la momentul t`ierii torturilor aniversare [i al deschiderii sticlelor de [ampanie, imediat dup` ce Loredana a ]inut s` ne surprind` cu un “Happy Birthday, Dear Playboy!”, absolut memorabil [i lesne trimi]\nd la prima blond` 10 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


PARTY CU LOREDANA Dac` e PLAYBOY Party, e petrecere, nu glum`! La Club Elements, vedetele noastre [i alte celebrit`]i din showbiz au dat tonul distrac]iei, care a durat o noapte \ntreag`, av\nd ca punct de v\rf recitalul Loredanei [i al forma]iei ei. Cea mai bun` c\nt`rea]` din Romånia a f`cut, de dragul Iepura[ului, un show total, artista nesfiindu-se s` se urce pe barul din club pentru a interpreta hit-urile ei, dar [i o adaptare liber` “Happy Birthday, Dear PLAYBOY!” – a melodiei pe care, c\ndva, Marilyn Monroe, prima copert` a US PLAYBOY o c\nta anume pentru John Kennedy. Atunci c\nd Loredana a \nceput s` intoneze, emo]ionant, acest imn ad-hoc al celei mai cunoscute reviste dedicate lifestyle-ului masculin, toate celelalte vedete PLAYBOY i s-au al`turat pe scen`. A fost, probabil, spre fericirea celor c\teva sute de b`rba]i prezen]i la eveniment, cea mai mare concentra]ie de frumuse]e [i senzualitate pe centimetru p`trat din istoria petrecerilor noastre!

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 11

www.storemags.com & www.fantamag.com


in

event iconic` din istoria PLAYBOY, Marilyn Monroe. CELEBR|ND [i feluritele extensii de brand, la aceast` petrecere au mai defilat pe scen` [i alte produse branduite cu Rabbit Head, nu numai parfumurile Playboy din seria Press to Play sau calendarul-antologie foto 1999-2009, ci [i vinul Emot10ns realizat de Carl Reh Winery special pentru a celebra, cu ajutorul etichetelor reproduc\nd coper]ile noastre faimoase, cei zece ani de PLAYBOY \n Romünia. ‌DINCOLO, |NS~, de evenimentele din care s-a arhitecturat Evenimentul \n sine, poate c`, de fapt, cel mai mult conteaz` ceea ce s-a conturat de numele proprii [i de aura de glorie degajat` de invocarea lor. Party-ul de aniversare a fost un angajament re\nnoit pentru sus]inerea unui stil de via]` dedicat standardelor de excelen]` care populeaz` orizontul de a[teptare al b`rbatului contemporan. Dac` e PLAYBOY, este tot ceea ce e mai bun pentru un playboy autentic! B

12 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

& www.fantamag.com


VEDETE LA CABARET PLAYBOY PARTY 10 ANI de la Club Elements, din Her`str`u, a \nsemnat o noapte de autentic Cabaret PLAYBOY. Loredana nu a fost o prezen]` singular` pe scen`, recitalul ei fiind precedat de interven]iile muzicale mult aplaudate ale altor vedete PLAYBOY: Andreea Antonescu, Ana-Maria Feren] sau Adina & Heaven. Nu au lipsit nici numerele coregrafice, care ne-au transpus \n atmosfera unui cabaret parizian, iar \ntre miniconcerte, DJ Ruki a mixat inspirat. DanSilviu Boerescu a avut bucuria de a fi intervievat de Gina Maican [i Roxana T`nase de la emisiunea Goluri [i Goale. Dar, la party, nu au fost prezente doar vedete feminine, precum Andreea B`nic` (o alt` copert` PLAYBOY!). Au venit [i nu pu]ini b`rba]i de succes, dintre cei care au scris istorie \n interviurile PLAYBOY: Gabi Balint, Florin Chilian, Florin Piersic Jr., Leonard Muha, (5x)Animal X sau, \n dubl` ipostaz` – de autor [i subiect de interviu – Dan Capatos.

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 13

www.storemags.com & www.fantamag.com


in

egoistul romantic

Defaza]ii ani ’90 “Anii ’90 s\nt ridicoli”. Aceasta pare s` fie impresia general` despre perioada aceea.

Text de Frédéric Beigbeder; Adaptare: Liliana Urian; Foto: Northfoto |N THE WRESTLER, Mickey Rourke duce o stripteuz` \ntr-un bar s` asculte rock’n’roll adev`rat. La un moment dat, c\nd tonomatul difuzeaz` ceva gen Sweet Home Alabama, el se face c` zdr`ng`ne[te la chitar`, se \ntoarce spre tip` [i zice: „La dracu’ cu nou`zeci[tii! Nou`zeci[tii s\nt de tot c`catul!” Ea ridic` capul z\mbind; tocmai se \ndr`-

goste[te de acest catcher expirat doar fiindc` spune: „Anii ’90 s\nt ridicoli”. De ce e de bonton s` repe]i c` ultimul deceniu al secolului XX nu era deloc interesant? Artistic? S\nt anii reciclajului. Politic? Timp pierdut [i r`zboaie inutile (Kuweit, Iugoslavia, Rwanda, Cecenia). Economic? |ndatorarea occidental` pe care o pl`tim ast`zi. Nu s\nt de acord cu

aceast` denigrare general` a anilor tinere]ii mele. |n anii ’90, mi-am publicat primele patru c`r]i. Nu s-au v\ndut, dar colegii mei de birou au \nceput s` m` bage \n seam`. |n anii ’90, m-am \nsurat [i am divor]at, apoi, brusc, \n 1999, via]a mea a \nceput s` serveasc` la ceva: am avut un copil. E deceniul \n care am lucrat \n publicitate. Banul era rege [i \mi convenea: c\[tigam din ce \n ce mai mult. Cu c\t \mi cre[tea salariul, cu at\t \mi detestam mai mult meseria. Deceniul cinismului? Mai degrab`

deceniul deriziunii. Dac` azi nimeni nu-i mai ia \n serios pe nou`zeci[ti, asta se \nt\mpl` fiindc` ei \n[i[i refuzau s` fie serio[i. G\ndi]i-v`: comunismul tocmai murise la Berlin. Sf\r[itul secolului XX coincidea cu sf\r[itul Istoriei. Timp de zece ani, ironia a fost obligatorie. Un scriitor mai lucid dec\t al]ii (Michka Assayas) a vorbit de „dictatura umorului”. Orice subversiune era imposibil` fiindc` ironia era la putere! Este epoca \n care Bill Clinton a declarat: „I did not have sexual relationships with that woman”. De atunci, po]i s` le convingi pe fetele din toat` lumea c` o fela]ie n-are nimic sexual – mersi, Bill! TOTUL ERA LA FEL de insensibil, tot timpul. Dac` ar trebui s` caracterizez printr-un singur cuv\nt anii ’90, acesta ar fi „defazat”. Totul era \n mod constant defazat. Orice romantism devenea imediat ridicol. Tendin]a muzical` dominant` era „easy listening”: reascultam compila]ii de generice ale serialelor americane, m` \mbr`cam \n velur maro [i purtam ochelari identici cu ai lui Austin Powers. Dar mai ales a fost explozia muzicii house, care ne-a permis s` retr`im anii disco ai \nceputului deceniului precedent. Era epoca \n care Claudia Schiffer ie[ea cu magicianul David Copperfield, iar Carla Bruni cu avocatul Arno Klarsfeld! Exista un loc numit Les Folie’s Pigalle unde to]i tipii de familie bun` se \nt\lneau cu travesti]ii suburbiei. Cartier decadent prin excelen]`, era logic ca Pigalle s` ajung` foarte la mod`: \mi amintesc de un cabaret sado-maso care se numea Lili la Tigresse, de un bar numit Moloko, ca omagiu adus Portocalei mecanice. Totul era confuz, ambiguu, era epoca non-alegerii. Nimeni nu mai \ndr`znea s` fie sincer. Se credea c` libertatea domne[te \n lume c\nd, de fapt, era o nebuloas` total`, consumismul unei genera]ii de copii r`sf`]a]i care l`sau impresia c` [i-o trag la greu de[i sida \i \mpiedica s-o fac`. Retromania era modul nostru de a uita trecutul, transform\ndu-l \n glum`. Dac` m` g\ndesc bine, nu era un comportament idiot: Istoria este o plezanterie uria[`, de foarte prost gust, fiindc` dureaz` de at\ta vreme. B

Frédéric Beigbeder este scriitor, autor al romanelor 199 .000 lei, Dragostea dureaz` trei ani, Egoistul romantic, Iart`-m`!... Ajut`-m`!... , Windows on the World.

14 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


este influen]at de tot ceea ce i s-a \nt\mplat \n via]`, poate acumula mereu experien]e semnificative.

– Totu[i, v` mai pasioneaz` politica? ANNE HOLT: Evident! M` va pasiona, cred, toat` via]a. Nu refuz niciodat` invita]ia la o dezbatere politic`.

– Ce altceva v` mai pasioneaz`? ANNE HOLT: Toate sporturile! Mult` vreme am fost cronicarul de fotbal al unui important ziar cotidian din Norvegia.

– Ca scriitor, cu ce v` m\ndri]i cel mai tare? ANNE HOLT: Cu faptul c` mi se v\nd at\t de bine c`r]ile. Nu-i \n]eleg pe autorii care pretind c` scriu doar pentru ei \n[i[i. Probabil, nu le cump`r` nimeni operele.

– Ce nu a descoperit niciodat` un jurnalist care v-a intervievat? ANNE HOLT: P\n` acum, nimeni nu a aflat c` m` pricep de minune la bricolaj [i c` s\nt un electrician talentat. Pot s` ridic singur` un zid de c`r`mizi [i pot s` montez sau s` repar orice priz`. De asemenea, ador s` cro[etez. M` lini[te[te atunci c\nd m` fr`m\nt` ceva, de pild` c\nd nu reu[esc s` g`sesc continuarea unei ac]iuni.

– Ce-i apropie pe cei doi protagoni[ti, Vik [i Stubo? ANNE HOLT: Cei doi s\nt teribili de diferi]i ca atitudine, concep]ii sau temperament. G\ndesc altfel, adesea ac]ioneaz` \n contradictoriu. A[ zice c` nu au \n comun dec\t pasiunea pentru orice e legat de Statele Unite.

Anne Holt, f`r`… Eroare judiciar`

Romanul Eroare judiciar` (tradus la Ed. TREI) continu` saga acestui duo, prezentat la noi \n premier`, dup` ce cartea a c`l`torit \n alte 25 de ]`ri.

Electrician [i zidar amator, fostul ministru norvegian al justi]iei a v\ndut peste 5 milioane de c`r]i poli]iste.

– A]i fost ministru al justi]iei. Cum a influen]at acest lucru cariera dvs. de scriitor? ANNE HOLT: |nainte de a fi mi-

Traducere [i adaptare de Gabriela Groza Aproape orice autor de bestseller-uri din zona policier se bazeaz` pe un detectiv anume, pe care ajunge s`-l feti[izeze: Sherlock Holmes, Arsene

Lupin, Miss Marple sau Melania Lupu. Autoarea norvegian` pariaz`, cu succes, pe flerul unui cuplu de detectivi: Inger Johanne Vik [i Yngvar Stubo.

nistru (1996-1997), am lucrat ca avocat \n poli]ia norvegian`. A[ zice c` asta a fost mai important pentru mine, fiindc` am \nv`]at s` construiesc profilul psihologic al unui criminal. Oricum, un scriitor

– Vreun element autobiografic aici? ANNE HOLT: Da, \n decursul vie]ii mele, am avut ocazia de a locui de trei ori \n America, inclusiv atunci c\nd eram copil [i, mai apoi, \n adolescen]`. Aceste perioade m-au marcat, de bun` seam`. S\nt fascinat` de aceast` ]ar` [i de acest popor. Consider c` noi, europenii, \i nedrept`]im pe americani, fiindc` \i judec`m \ntotdeauna la gr`mad`. Iar eu am oroare de judec`]ile colective! E ca [i cum ai spune c` islami[tii s\nt to]i terori[ti. Prefer s` empatizez cu oamenii lua]i separat. Asta fac [i cu personajele mele! B IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 15

www.storemags.com & www.fantamag.com


PERONI

{i \n 2009, o bun` parte din cele mai apreciate evenimente din zona de divertisment, mod`, competi]ii nautice [i timp liber au stat sub semnul stilului italian autentic. Mai mult dec\t at\t, Peroni Nastro Azzurro a devenit primul brand de bere din Romånia care a \nlocuit campania clasic` de spoturi tv cu o emisiune de televiziune, pentru o comunicare mai apropiat` [i mai personal` cu consumatorul. Iarna 2009 Peroni Nastro Azzurro la OnIOff London Fashion Week cu Rozalb de Mura pentru a doua oar` De la intrarea sa pe pia]a din Romånia, Peroni Nastro Azzurro sus]ine proiecte valoroase din zona de fashion& beauty autohton`, ini]iind asocieri \ndr`zne]e [i interesante. Colaborarea dintre Peroni Nastro Azzurro [i Rozalb de Mura a debutat \n 2008, odat` cu prima participare a labelului la evenimentul On/Off din cadrul London Fashion Week, cu colec]ia prim`var`/var` 2009 "The Drums Of War Will Thunder Once Again". Parteneriatul a continuat cu prezentarea colec]iei la Bucure[ti, printr-un special preview destinat jurnali[tilor [i profesioni[tilor [i sus]inerea celei de-a doua prezen]e consecutive a brandului la London Fashion Week, \n februarie 2009. La standul Rozalb de Mura, s-au oprit o serie de celebrit`]i britanice printre care [i Roisin Murphy

P

rim`vara 2009 Riviera 2009 by Kinga Varga La \nceputul lunii martie, Kinga Varga lansa colec]ia de prim`var`/var` Riviera 2009, inspirat` de Summer Ambientalia, seria petrecerilor exclusiviste marca Peroni Nastro Azzurro, care au re\nviat la Mamaia experien]a unei veri \n stil italian, de la relaxarea la plaj` [i cina tipic mediteranean` la croaziera cu yachtul Peroni. C\nd Birra Peroni a

decis s` introduc` o nou` bere premium adresat` consumatorului sofisticat \n timpul evolu]iei spectaculoase a brandurilor-emblem` a stilului din Italia anilor ‘60, [i-a \ndreptat privirea c`tre mare pentru a dezvolta identitatea vizual` a noii m`rci. Introdus \n 1963, noul produs etalon a fost numit Nastro Azzurro (\n traducere, panglica albastr`), tribut adus celebrei competi]ii Blue Riband sau Blue Ribbon (engl., panglic` albastr`), al c`rei trofeu era un steag albastru arborat de c`tre cea mai rapid` ambarca]iune ce traversa Atlanticul. 

Vara 2009 Ambientalia – emisiunea TV La \nceputul lunii august, se lansa “Ambientalia”, prima platform` de comunicare 100% romåneasc`, construit` \n jurul emisiunii TV cu acela[i nume [i a site-ului interactiv www.ambientalia.ro. Emisiunea prezentat` de Sorin D`nescu s-a integrat de minune \n grila postului PRO TV [i a ob]inut cifre de audien]` peste a[tept`ri. Echip` de realizatori profesioni[ti (regizor: Drago[ Buliga, produc`tor: Marius Maftei) a str`b`tut Romånia [i Italia \n c`utarea subiectelor [i oamenilor reprezentativi pentru stilul de via]` italian. Au rezultat 12 edi]ii cu teme variate, abordate \ntr-un mod proasp`t [i neconven]ional, de la automobile de lux la yachturi, de la design [i arhitectur` la delicii culinare, de la fashion la personalit`]i ale cinematografiei, cu invita]i de marc` de la Marcel Iure[ la Francesco Oppi [i Pier Luigi Colina, de la Alexandra Dinu la Bruno Andre[oiu [i Mihai Albu.

16 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


R

omanian Class One Grand Prix Peroni Nastro Azzurro [i-a intensificat leg`turile cu lumea nautic` \n anii ‘80 prin ambalajele ce prezentau imagini simbol pentru universul nautic. |n 1984, Peroni Nastro Azzurro a sponsorizat nava Azzurra care a concurat \n Cupa Americii. \n anii ’90, Peroni Nastro Azzurro a fost partener al celor mai importante competi]ii nautice. Marca a continuat s` sponsorizeze Azzurra \n Cupa Americii, precum [i ambarca]iunea Nastro Azzurro care a reu[it s` cå[tige Gran Regata di Colombo (Discovery Race) de la Cadice (Spania) p\n` la San Juan (Puerto Rico). \n 2006, Peroni Nastro Azzurro a lansat prima platform` de sponsorizare global` cu Nautor’s Swan, \n valoare de 1 milion £, devenind astfel sponsor exclusiv al flotei Swan 45 Class, care a participat la Skandia Cowes Week, cea mai veche [i de amploare regat`. |n 2009, Peroni Nastro Azzurro a sus]inut pentru a treia oar` consecutiv Romanian Class One Grand Prix, cursa de ambarca]iuni de mare vitez` desf`[urat` la Mamaia.

Toamna 2009 Aperitivo Peroni At\t \n serile din timpul s`pt`m\nii, c\t [i \n week-end, \ntre orele 5 [i 7, Aperitivo este un moment stilat de relaxare la sf\r[itul unei zile pline, un bun prilej de socializare \n jurul unei b`uturi reconfortante servite \mpreun` cu mici gust`ri. Aperitivo este o excelent` ocazie de a te \ntålni cu prietenii sau de a petrece timp cu colegii dup` serviciu, un preludiu la cin` sau la agita]ia vie]ii de noapte. Peroni Nastro Azzurro a lansat acest concept [i \n Romånia \n 2008, continu\ndu-l [i \n 2009. De aceast` dat`, seria de evenimente Aperitivo Peroni a fost dublat` de o promo]ie na]ional` al c`rei mare premiu const` \ntr-un week-end culinar \n Italia.

C

arnevale |n cluburile de top din cele mai mari ora[e din ]ar`, Peroni Nastro Azzurro a recreat atmosfera stilat` a petrecerilor Peroni devenite deja o marc` pe pia]`, \n jurul elementelor carnavalului de la Vene]ia. Momentele uneia dintre cele mai a[teptate serb`ri europene au fost recreate prin proiec]ii video cu simboluri at\t clasice, c\t [i moderne [i prin elemente inedite pentru zoan de clubbing: m`[ti vene]iene sau costume de epoc`. Evenimente Peroni Nastro Azzurro \n 2009 : Cruise Collection by Lena Criveanu, iunie 2009 „One Summer...this afternoon” by Elena Perseil, noiembrie 2009 Festivalul de mod` Pasarela, mai 2009 Lansarea c`r]ii „B`rbatul [i moda” semnat` Adina Nanu [i Ovidiu Buta, decembrie 2009

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 17

www.storemags.com & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.com ag


advertorial

Cu Audi pe schiuri Sistemul quattro inventat de Audi a revolu]ionat pia]a c\nd a fost introdus, \n 1980. Acum, Audi mai face un pas \nainte… Foto: Audi Legile fizicii [i experien]a noastr` de conduc`tori auto ne-au \nv`]at urm`toarele lucruri dureroase: automobilele dotate cu pun]i conven]ionale manifest` tendin]a de subvirare at\t la fr\nare c\t [i la accelerare în curbe. La virare, este un efect fizic normal ca un corp în mi[care s` se opun` schimb`rii direc]iei. Problema noastr`, a [oferilor care ne d`m pilo]i este c`, la accelerarea în curbe, se pierde trac]iunea pe puntea fa]` [i aceasta nu mai poate transmite suficient` for]` transversal` ro]ilor, iar ma[ina subvireaz` [i necesit` o raz` mai mare de ac]iune. Vestea bun` este c` Audi a rezolvat aceast` problem` d`ruind [oferilor marje noi [i generoase de vitez` la abordarea unei curbe. Sistemul quattro este standard pentru toate modelele Audi încep\nd cu lansarea pe pia]` a actualului RS4 în anul 2005. Audi nu s-a oprit \ns` aici.

[i la siguran]a ma[inii , ac]ion\nd ca un ESP inversat: corecturile la deplasare nu mai s\nt f`cute doar prin ac]ionarea motorului [i a fr\nelor, ci [i prin redistribuirea dirijat` a for]elor motrice. Drept urmare, ma[ina va rula mai lin [i mai „rotund“, dinamica de con-

Inginerii germani au perfec]ionat sistemul [i au creat diferen]ialul sport. Versiunea premium a tehnologiei quattro distribuie suplimentar cuplul pe ro]ile pun]ii spate, iar la nevoie poate ac]iona întreaga for]` doar pe una din ro]i! Cu noul diferen]ial sport pe puntea spate, un Audi poate intra în orice curb` exact ca pe [ine. Computerul de bord calculeaz` distribu]ia optim` a cuplului pe ro]i în func]ie de unghiul de virare [i dirijeaz` for]a c`tre roata spate din exteriorul curbei la viraje sau acceler`ri în curb`. Automobilul este comparabil din punct de vedere al dinamicii de conducere în combina]ii de curbe cu linia precis` a schiurilor care f\[\ie pe z`pad`. Diferen]ialul sport de la Audi are un timp de reac]ie mai mic de 100 milisecunde, ceea ce îl face [i mai rapid dec\t sistemul ESP. De fapt [i de drept, noul diferen]ial sport contribuie

18 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com

ducere [i stabilitatea vor spori pentru c` sistemul ESP va fi activ mult mai rar. De ce? |ncerca]i s` num`ra]i p\n` la 100 de milisecunde, pentru c` acesta e timpul de reac]ie al noului diferen]ial sport, ceea ce îl face mai rapid dec\t sistemul ESP. B


in

film

AVATAR Viseaz` la acest film de 14 ani [i i-a luat 4 ca s`-l fac`. The king of the waterworld revine cu o epopee sf a c`rei ac]iune se desf`[oar` pe o planet` locuit` de Na’vi, umanoizi alba[tri cu tr`s`turi de... feline, [i care va impune un nou cuplu-vedet`, Zoe Saldana – Sam Worthingthon, \ntruchip\ndu-i pe Jack [i indigena Neytiri, protagoni[tii unei neobi[nuite pove[ti de dragoste. De v`zut musai pe ecran Imax. Regia: James Cameron Cu: Sam Worthington, Zoe Saldana Distribuit de Odeon Cineplex

Holmes, Sweet Holmes Legendarul detectiv particular e aproape de nerecunoscut \n viziunea regizoral` a lui Guy Ritchie. Text de Liliana Urian Creat \n 1887 de Sir Arthur Conan Doyle, Sherlock Holmes, faimosul detectiv dotat cu o minte str`lucit`, un sim] deosebit al observa]iei [i un uimitor talent al deduc]iilor logice, care \l fac s` rezolve orice caz oric\t de dificil, a fost deja protagonistul a peste 200 de filme (primul, de doar 30 de secunde, realizat \n 1900!). A cunoscut interpret`ri celebre, de la Basil Rathborne, \n anii ’40, la Roger Moore \n anii ’70 [i Jeremy Brett \n anii ’80 (c\nd a fost realizat [i un foarte popular serial rusesc!) sau la Cristopher Lee \n anii’ 90. A[adar, o nou` ecranizare pe vechiul tipar clasic? Nicidecum. Baz\ndu-se pe cartea de benzi desenate a produc`torului Lionel Wigram, neconven]ionalul Guy Ritchie ne ofer` varianta modern` a detectivului din Baker Street, reu[ind strania performan]` de a-l aduce la viteza secolului 21. C`ci timpul nu mai are r`bdare cu tabieturile gentlemanului boem, ritmul amenin]`rilor e altul („Lumea se va sf\r[i m\ine”!),

ca [i cel al filmului care debuteaz` alert: „Nu e timp de pierdut!”, clameaz` Holmes arunc\ndu-[i pipa [i plonj\nd spectaculos, de la \n`l]ime, \n Tamisa. Adio schem` clasic` \n 3 etape, dup` care tacticosul detectiv \[i rezolva misterioasele cazuri. Nevoit s`-l \nfrunte pe \ntunecatul lord Blackwood, care se \ntoarce din mor]i [i amenin]` s` distrug` lumea, Holmes este acum specialist \n arte mar]iale [i are o schem` de neutralizare a adversarului din 3 lovituri: urechea dreapt`, g\t [i coaste! Nu c` asta ar fi singura lui arm`... Grijuliu cu gloan]ele, el le risipe[te totu[i \n tiruri cr\ncene la nevoie. Uneori, zboar` prin aer aruncat de suflul exploziilor ori se salveaz` din fl`c`ri ca un adev`rat supererou. Asta c\nd nu \l salveaz` Watson, care nu mai este nici el doctorul cam greoi de cap care se extaziaz` \n fa]a deduc]iilor prietenului s`u, ci un tip ar`tos [i impulsiv care, la o adic`, [tie s` fie un camarad nepre]uit [i s` tac`, dar [i s` te izbeasc` cu

pumnul \n plin` figur` c\nd nu tea[tep]i. A[a c` n-o s` prea auzi]i clasica replic`: ”Elementar, dragul meu Watson!”, c`ci Holmes o mai d` [i \n bar` iar rela]ia dintre cei doi e cam furtunoas`. Ve[nicele lor flirturi o amuz` la culme pe aventuriera Irene Adler, femeia fatal` care-l tulbur` temporar pe misoginul detectiv. Rela]ia dintre ei se las` cu ceva sc\ntei, dar [i cu amintirea c`tu[elor cu care Holmes se treze[te legat de pat, dovad` irefutabil` a deprav`rii [i motiv de gelozie pentru Watson. |n concluzie, preg`ti]i-v` pentru un Sherlock Holmes [ocant, mai pu]in scor]os [i, \n ciuda noilor lui abilit`]i, mai vulnerabil [i mai \nduio[`tor. Care va recidiva se pare, c`ci, scont\nd pe un succes de box-office, produc`torii au deja \n vedere o continuare cu Brad Pitt \n rolul lui Moriarty, du[manul de moarte al detectivului. Dac` a[a stau lucrurile, a[ zice, parafraz\ndu-l: „E \ntotdeauna o pl`cere s` te v`d, Holmes!”. Sherlock Holmes (2009) - Regia: Guy Ritchie; Cu: Robert Downey Jr., Jude Law, Rachel McAdams. Distribuit de InterComFilm Distribution. B

THE IMAGINARIUM OF DOCTOR PARNASSUS Un film fantastic despre clasicul pact cu Diavolul. Dr. Parnassus, [eful unei trupe de teatru ambulant, care c`p`tase c\ndva puteri magice [i nemurirea, se treze[te (dup` 1000 de ani!) c` \ncornoratul \[i vrea partea din contract, adic` pe fiica, Valentina. Pe care n-o poate salva dec\t un t\n`r misterios, Tony, capabil s` c`l`toreasc` prin lumi paralele. Fiindc` Heath Ledger a murit \n timpul film`rilor, personajul s`u \[i schimb` \nf`]i[area la fiecare c`l`torie. Regia: Terry Gilliam Cu: Heatch Ledger, Christopher Plummer, Johnny Depp, Jude Law MediaPro Distribution

AGORA |n secolul al IV-lea, \n Alexandria aflat` sub st`p\nire roman` [i zguduit` de revolte violente care amenin]` s` distrug` ora[ul, frumoasa Hypatia, astronom [i matematician de geniu, \nchis` \ntre zidurile faimoasei biblioteci, e singura care se g\nde[te la comorile de \n]elepciune p`strate acolo de secole. Dar, \n timp ce ea se lupt` s` salveze pre]ioasa colec]ie de manuscrise, pentru inima ei se lupt` doi b`rba]i: Oreste, nobilul ei discipol, [i Davus, umilul ei sclav. Regia: Alejandro Amenabar Cu: Rachel Weisz, Max Minghella Distribuit de Ro Image 2000 IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 19

www.storemags.com & www.fantamag.com


in

seduc]ie 100%

in

Cinema |ntr-un an \n care box office-ul a vibrat la filme caste cu scene apocaliptice (2012), magie (Harry Potter [i Prin]ul Semipur), anima]ie (Up, Ice Age 3) ori la sf-uri spectaculoase (Avatar, District 9, Transformers 2), Iepura[ul a r`mas fidel celei mai vechi pasiuni omene[ti [i a v\nat cu aviditate tot scenele fierbin]i de sex. Texte de Liliana Urian

Photo Š 2009, as to the material published by December 2009 US Edition of PLAYBOY.

www.st stor st orem or emag em ags.com & www.fantamag.com ag om


NUM~R TORID LA TRAPEZ

LEVITA}IE SEXUAL~

AMISH GIRLS

MOODY BLUES

Ce poate fi mai excitant dec\t Penelope Cruz \ncol`cit` lasciv pe o funie [i at\rn\nd, aproape goal`, \n lumina reflectoarelor? Dup` Chicago, Rob Marshall recidiveaz` cu musicalul Nine, povestea unui regizor \n pan` de inspira]ie (Daniel Day-Lewis), \nconjurat – o fi r`u, o fi bine? – de prea multe femei.

|n horror-ul Trupul lui Jennifer, dup` ce \i devoreaz` (la propriu!) pe to]i b`ie]ii c`zu]i \n mrejele ei, seduc`toarea majoret` (Megan Fox) trece la femei. Victima perfect` este chiar buna ei prieten` Needy (Amanda Seyfried), pe care o face s` pluteasc` \ntrun diabolic dans lesbian.

C\nd timidul [i \nc` virginul Ian (Josh Zuckerman) din Sex Drive pleac` s` o \nt\lneasc` pe Miss Delicioasa cea ag`]at` pe net, c`l`toria se transform` \ntr-o ini]iatic` sexcursie plin` de aventuri. Cum s` b`nuie[ti c` fetele amish s\nt at\t de dezinhibate [i prietenoase?!

Oric\te aventuri cu alte femei ar avea, depravatul scriitor Hank Moody (David Duchovny) din Californication se \ntoarce de fiecare dat` la fosta lui iubit` Karen (Natascha McElhone). {i c\nd te g\nde[ti c` toat` chestia asta dureaz` de trei sezoane...

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 21

www.storemags.com & www.fantamag.com


in

seduc]ie 100%

SHOW EROTICO-HORROR

SUFOCARE

TRECUTELE IUBIRI

Controversatul triller Antichrist al lui Lars von Trier abund` \n scene de sexualitate [i violen]` extrem` ai c`ror protagoni[ti s\nt Charlotte Gainsbourg [i Willem Dafoe, \nterpret\nd un cuplu care \ncearc` s`-[i revin` dup` pierderea copilului lor.

|n Choke, ecranizare a romanului lui Chuck Palahniuk, Victor Mancini (Sam Rockwell) este un tip dependent de sex, care \[i face veacul prin restaurante \n c`utare de victime. Un film vulgar, obscen, profanator, excitant, hilar.

Keira Knightley n-a avut nici o problem` s` se dezbrace \n The Edge of Love pentru a o interpreta pe Vera Phillips, iubita din tinere]e a poetului Dylan Thomas (Cillian Murphy), pe care acesta o re\nt\lne[te \nt\mpl`tor dup` 10 ani.

FEREASTRA DIN SPATE

PASIUNI REGALE

KILLER SEX

Totul despre sex: filmul ne-a ar`tat \n sf\r[it o scen` torid` de sex \ntre Miranda (Cynthia Nixon) [i teluricul dar dr`g`la[ul ei so] Steve Brady (David Eigenberg). Destul de ciudat pentru un cuplu care se ceart` mai tot timpul, nu?

Chiar dac` [i-a pierdut capul \n sezonul 2 din Dinastia Tudorilor, tot n-o putem uita pe Anne Boleyn (Natalie Dormer), cea mai senzual` dintre so]iile desfr\natului Henric al VIII-lea (Jonathan Rhys Meyers). Motiv pentru care am rev`zut-o pe DVD.

Dexter Morgan (Michael C. Hall), poli]istul care ziua lucreaz` la laboratorul de criminalistic` din Miami, iar noaptea e criminal \n serie, experimenteaz` noi ([i pl`cute!) emo]ii [i sentimente \n sezonul al treilea al serialului difuzat la noi pe Universal Channel.

22 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


GO! GO! STRIPTEASE!

S|NI ZGLOBII

DE-A {OARECELE {I PISICA

|n atmosfera \nc`rcat` de pumni [i s\nge din The Wrestler, numerele de streaptise executate de u[or trecuta dar \nc` apetisanta Cassidy (Marisa Tomei) s\nt un adev`rat balsam. Chiar [i pentru \ncr\ncenatul Randy „The Ram� Robinson (Mickey Rourke).

Leonard (Joaquin Phoenix), pare s` fie cam tulburat c\nd, dup` o tentativ` de sinucidere din cauza unei femei, \nt\lne[te alte Two Lovers. Dar parc` tot Michelle (Gwyneth Paltrow), vecina cea misterioas` [i senzual`, \l atrage mai mult.

Ray (Clive Owen) [i Claire (Julia Roberts), doi ex-spioni angaja]i la dou` multina]ionale rivale pun de-o \n]elegere periculoas`: s`-[i trag` patronii \n piept. Duplicitate, deci. Problema e dac` pot avea \ncredere unul \n cel`lalt. Uneori, ai zice c` da.

EDUCA}IE SENTIMENTAL~

POWDER POWER

DANGEROUS PRETTY WOMAN

|n Cititorul, Hanna Schmitz (Kate Winslet) \l ini]iaz` pe mult mai t\n`rul David Kross \n via]a amoroas`, partidele toride de sex altern\nd cu lungi sesiuni de... lectur`. Ceea ce face rela]ia mult mai pasional`. {i Holocaustul \n toat` povestea asta?

|n Powder Blue, Jessica Biel renun]` la haine, interpret\nd o stripteuz` dependent` de cocain` care \ncearc` s` c\[tige bani pentru a-[i cre[te b`ie]elul bolnav. Dar \n LA, \n Ajun de Cr`ciun, \ntr-un streaptise-bar, se pot \nt\mpla multe.

|n trillerul austriac Revan[a (nominalizat la Oscar), Irina Potapenko este o prostituat` ucrainian` care are o groaz` de probleme, nu doar sentimentale. Din p`cate, cel care vrea s-o salveze nu e un prin] pe cal alb, ci un ho] m`runt.

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 23

www.storemags.com & www.fantamag.com


in

nudul de colec]ie plementar, de tonuri stinse de ro[uverde [i albastru-orange, al unui décor alc`tuit din c`r]i, un ghiveci cu flori [i o carte), pentru a o d`rui, apoi, Muzeului Na]ional de Art`, unde este [i expus`, actualmente, \n Galeria de Art` Modern`. Student` la Academia de Arte Frumoase din Bucure[ti, cu aproape un secol \n urm`, pictori]a a lucrat, apoi, \n atelierul din Montparnasse al lui Rodolphe-Théophille Bosshard. |n 1921-1922, expune, la Paris, \n cadrul Salon d’Automne, apoi la Roma. Re\ntoars` \n ]ar`, devine activ` \n cadrul mi[c`rii de avangard`. |n perioada 1924-1925, particip` la expozi]iile grup`rilor a c`ror membr` fondatoare a fost – Arta Nou`, Criterion [i Grupul Plastic 1934 – dar [i la majoritatea Saloanelor Oficiale de pictur` [i grafic` din Bucure[ti. |n 1930, particip`, la sala Ileana a Editurii Cartea Rom`neasc` la o faimoas` expozi]ie de grup, al`turi de Marcel Iancu, Mili]a P`tra[cu [i Ileana Codreanu. |n raport cu cele 30 de lucr`ri ale lui Marcel Iancu, tablourile Meric`i Råmniceanu par de un modernism mai temperat, cu accente art deco. S-a remarcat [i \n cadrul unui proiect social deosebit. |n iulie 1941, apele r\ului Arge[ inundau comunele Aref [i Corbeni de l\ng` Curtea de Arge[, iar Mare[alul Ion Antonescu decidea construirea unui sat nou, experimental, pentru sinistra]i (denumit, ulterior, … Antone[ti). Mai mul]i arti[ti au fost invita]i s` contribuie la personalizarea unor edificii, Merica Råmniceanu realiz\nd pictura mural` a Casei cu P`un. Cele dou` nuduri recuperate de Anticariatul UNU (\mpreun` cu un lot de alte lucr`ri, \ntre care o variant` la Vanitas) s\nt uleiuri pe p\nz`, respectiv mucava, \n care tratarea temei este una vag geometrizant`, cu accente u[or cubiste, iar paleta de culori folosit` este una \n registrul contrapunctic caracteristic, cu dominante complementare deloc flamboiante. Stilul, de[i face parad` de discre]ie, este unul ferm, persuasiv: femeile Meric`i Råmniceanu seduc prin directe]ea privirii [i nu numai… B

Marile nuduri interbelice Contemporan` cu Marcel Iancu [i nu numai, Merica Råmniceanu (1891-1972) a marcat arta plastic` modernist` de la noi. Text de Dan-Silviu Boerescu Foto: Drago[ Cristescu

Imposibil s` nu te g\nde[ti [i la Merica Råmniceanu, dac` evoci figurile feminine de marc` din peisajul artistic interbelic: Margareta Sterian, Magdalena R`dulescu, Olga Greceanu, Mili]a P`tra[cu, Lucia Dem. B`l`cescu,

Rodica Maniu, Nuni Dona, Coca Me]ianu sau Hedda Sterne. Recent, aten]ia a fost atras` asupra operei sale de o dona]ie f`cut` de familia van Groningen (Steven – pre[edintele Raiffeisen Romånia, Valeria – fost`

campioan` olimpic` de canotaj), care – dup` modelul american – a cump`rat lucrarea conceptual` Vanitas (un craniu ocru luminos pe fundalul com-

24 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com

Rubric` realizat` \n colaborare cu Anticariatul UNU, Str. Academiei, nr. 8; 0726.228.947; 0765.217.487; www.anticariat-unu.ro.


in

gastro wine

Pe dealul Überland Un englez [i un australian propun o serie remarcabil` de noi vinuri romåne[ti de la Reca[. Text de Dan-Silviu Boerescu [i C`t`lin P`duraru

GHIDUL VINURILOR PREMIAT Edi]ia 2009 a ghidului celor mai bune 365 de vinuri de pe pia]a autohton` a fost premiat` de Gourmand World Cookbook Awards drept cea mai bun` carte de profil din Romånia \n acest an. Pentru aceast` decizie, a contat [i faptul c` fiecare vin a fost \nso]it de sugestii gastronomice, adesea unele neconven]ionale. |n urma acestei performan]e, cartea Ghidul Vinurilor 2009 de Dan-Silviu Boerescu & C`t`lin P`duraru, editat` de Lifestyle/TREI, a fost selectat`, la categoria “Best Guide”, pentru finala mondial` a Gourmand World Cookbook Awards, eveniment care se va desf`[ura la Paris, pe 11 februarie 2010, la teatrul Le CentQuatre, o dat` cu deschiderea Paris Cookbook Fair. La finala mondial`, particip` volume semnate de autori din 136 de ]`ri. Prima edi]ie a ap`rut \n 2008, lucrarea premiat` fiind a doua edi]ie; recent, a ap`rut o a treia edi]ie – Ghidul Vinurilor 2010, pentru care materialul despre vinuri, spumante [i distilate, \nso]it de sugestii gastronomice, a fost adus la zi: peste 250 din cele 365 de vinuri au fost schimbate, \n acord cu evolu]iile de pe pia]a de vin.

Philip Cox conduce cel mai mare complex de vinifica]ie din Banat. Pentru a crea vinurile de aici, el apeleaz` la un oenolog australian – Hartley Smithers. Iat` ce le-a reu[it: SOLE CHARDONNAY BARRIQUE 2009. Un vin sec, maturat \n butoaie de stejar autohton, cu arom` distinct` de l`m\ie, plus note delicate de fructe (mere galbene, pere, piersici), gust u[or onctuos de fructe tropicale [i fini[ persistent. Fileul de [al`u tras \n ou b`tut cu sm\nt\n` [i peste care s-au pres`rat ierburi de gust [i s-a picurat un pic de zeam` de l`m\ie proasp`t stoars`, \nso]it de o salat` de v\rfuri fragede de sparanghel, este cam tot ce-]i po]i dori de la via]` \ntr-o zi, nu

neap`rat de var`, \n care ai decis s` \ncerci acest vin r`coros. SOLO QUINTA 2009. Cupaj sec de cinci soiuri, patru albe (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Feteasc` Regal`, Muscat) [i unul vinificat \n alb (Merlot). Buchetul este unul intens, de flori de c\mp [i citrice, dominat de aroma proasp`t` de Sauvignon Blanc. Gustul este complex dar echilibrat, evolu\nd p\n` spre flori de soc. Finalul este alert, punctat de note de prune verzi [i de p`m\nt. Propunem o mic` simfonie de gusturi: fricando (stufat) de vi]el cu sos de vin alb, \nso]it de o salat` oriental` fattoush, cu castrave]i, l`ptuci, l`m\ie, ro[ii galbene, ment` [i p`p`die. CUVEE UBERLAND – MERLOT & CABERNET SAUVIGNON 2007. Cupaj 85% Merlot cu 13% Cabernet Sauvignon [i 2% Feteasc` Neagr`, cu o structur` \n mod natural bogat`. |n el, se simt arome de fructe ro[ii de p`dure [i un pic de ciocolat`. Finalul este cald, prelung. Strugurii s\nt cule[i selec]ionat din viile cu cea mai bun` expunere de pe dealul Uberland, deal pe care [vabii b`n`]eni au plantat prima dat` vi]` de vie, fiind unul dintre primele vinuri din Romånia "Single vineyard". I se potrive[te un regal al artei culinare, precum claponul umplut rumenit \n unt. LA PUTERE – FETEASC~ NEAGR~ 2008. |n fapt, un amestec interesant de Feteasc` Neagr` din 2008 (85%) cu acela[i vin din 2009 (15%). Dezvolt` o arom` complex`, de cacao, prune afumate [i condimente. Gustul pune \n valoare notele de fructe negre - cire[e [i coac`ze. Merge de minune cu br\nzeturile un pic \nvechite [i cu m\nc`rurile cu sos, de pild` o toc`ni]` de v\nat. H

C`t`lin P`duraru este critic de vin, fondatorul Galeriei Vinexpert [i al site-ului ww.evinoteca.ro, membru A.D.A.R. (Asocia]ia Degust`torilor Autoriza]i din Romånia).

Dan-Silviu Boerescu a scris, \ntre altele, Ghidul vinurilor 2008, Gr`dina Imperiului. Basarabia tuturor aromelor [i Istoria erotic` a micului dejun. Are \n preg`tire Cartea vinurilor dulci. IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 25

www.storemags.com & www.fantamag.com


in

party

PLAY (Y)O(U)! Toate fetele frumoase de la party au apreciat g`selni]a oferit` de Durex, \n fond un mod plastic de reafirmare a demnit`]ii feminine. Sus]ine aceast` idee [i Anca Mu[at, prietena noastr`, de la Durex, flancat` de Bogdan Pr`ji[teanu [i Simon Zsolt.

O petrecere PLAYBOY f`r` marile noastre vedete (precum Andreea Antonescu), f`r` Iepura[i [i f`r` o mul]ime de alte demonstra]ii vii de senzualitate ‌carevas`zic` nu exist`! Iar petrecerea noastr` aniversar` a durat p\n’ la ziu`, fiind animat` de seria de miniconcerte live, de momentele de cabaret, dar [i de promo]iile inspirate ale partenerilor no[tri statornici. Ca de obicei, Durex a ]inut ritmul, surprinz\ndu-le pl`cut pe invitate, dar nu numai!

Durex@Playboy

Pentru mul]i, asocierea nu e deloc \nt\mpl`toare. Mai ales dac` e vorba de o petrecere a Iepura[ului! Foto: Sergiu Zimbilschi, Cristi Duminecioiu, Florin Popa 26 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


in

carte so] al maestrei de buc`t`rie a Reginei Maria – a produs cea mai incitant` sintez` a gastronomiei autohtone. 1501 DE “M|NC~RI” DIN 1935 Cartea monumental` a lui Constantin Bacalba[a, pe care am avut onoarea s` o reeditez [i adnotez la Ed. Lifestyle, se poate citi ca un roman-foileton dedicat pl`cerilor bur]ii, min]ii [i inimii. Nu este deloc o simpl` “carte de bucate”, ci o carte pe care se poate fonda o adev`rat` mitologie. Citind-o, \n]elegi c\t de bine puteau m\nca bunicii no[tri interbelici, cu c\t` savoare tr`iau ace[tia via]a cotidian`. De[i, adesea, unele ingrediente pot p`rea preten]ioase, nimic nu este for]at. Bacalba[a se mi[c` firesc, cu o fantastic` naturale]e, \ntr-o lume a tuturor aromelor, deopotriv` neao[e sau din familia “colonialelor” ori cea a rafinamentelor fran]uze[ti. Repertoriul s`u culinar este incredibil de variat, din cele 1501 de re]ete put\nd spicui, efectiv la \nt\mplare, o sumedenie de minun`]ii: scordolea (din nuci pisate cu usturoi, miez de franzel` [i o]et) pentru raci sau porumbei g`ti]i c`lug`re[te (cu sl`ninu]e, unt, zeam` de l`m\ie, vin de Madeira), pateu de iepure (\n compozi]ie reg`sind coniac, vin [i rom) ori melci cu p`tl`gele ro[ii (\n maniera vestitului buc`tar francez Escoffier)… Cite[ti, m`n\nci, \nnebune[ti de pl`cere!

Minunata Dictatur`

Gastronomic` Reeditarea c`r]ii lui Constantin Bacalba[a este un reper al poftelor na]ionale: 1501 de re]ete din 1935! Texte de Dan-Silviu Boerescu

PATRIARHUL “M|NC~RILOR” NOASTRE TRADI}IONALE ERA, |N EGAL~ M~SUR~, UN GOURMET COSMOPOLIT. Cu gura plin` de homari [i, deopotriv`, mititei (despre care a scris pagini antologice), el vedea, \n toate, latura ludic` a artei culinare, legumele d`n]uind senzual \n unt, iar condimentele aduc\nd provoc`ri neb`nuite. Comparabil prin anvergura gustului poate, doar, cu un P`storel, Bacalba[a – \ntre altele,

28 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com

3 X BIOY CASARES Un mic eveniment: Curtea Veche scoate deodat`, \n cadrul colec]iei Byblos, trei c`r]i ale “celui mai pur dintre prozatorii fantastici din Argentina [i, poate, din America /de Sud/” – Adolfo Bioy Casares (1914-1999), \ntre altele [i co-autor al unei serii fabuloase de volume scrise \mpreun` cu Jorge Luis Borges. De aceast` dat`, ne putem bucura de dou` romane traduse de Mariana Vartic (Jurnal din R`zboiul porcului, Visul eroilor) [i de o colec]ie de povestiri t`lm`cite de Tudora {andru- Mehedin]i (Dup`-amiaza unui faun, titlu care reia un poem de Mallarmé transformat \n preludiu simfonic de Claude Debussy, apoi \n balet). De[i scrise \n decursul mai multor decenii, c`r]ile au o linie comun`, care exploateaz`, adesea \n cheie sumbr`, de contrautopie, filonul unui fabulos plin de capcane livre[ti [i nu numai. Teme


universale – ca spaima, teroarea, iubirea – s\nt proiectate \ntr-un cotidian fantastic, miz\nd pe felurite deschideri spre ireal. JURNAL DE ANTICARIAT (IV) Ca de obicei, la Anticariatul UNU, am g`sit mici comori de bibliofilie, plus alte c\teva titluri absolut savuroase. Am dat, astfel, peste o carte superb` - tratatul Flora Romåniei al profesorului interbelic Ion Simionescu. |n fapt, este edi]ia a doua rev`zut` a c`r]ii, cu nu mai pu]in de 661 de ilustra]ii. Cartea este tip`rit` pe o h\rtie de o calitate cum rar mai g`se[ti azi, o h\rtie care te invit` singur` la r`sfoit! Gastronomul din mine a avut parte [i de o carte de art` culinar` fran]uzeasc` semnat` de Madame F. Nietlispach – 200 D\ners complets. Am g`sit-o pe internet, datat` 1931 pentru prima edi]ie (aceasta era, deja, o a [asea, tip`rit` \n Elve]ia [i beneficiind de ilustra]ii color). Autoarea mizeaz` pe simplicitate, compar\nd acest principiu cu … cochet`ria feminin` de bun gust. Nu putea lipsi nici o carte dintre cele care, efectiv, m` fascineaz`: acum, s\nt fericitul posesor al unei alte edi]ii – tot din 1934! – din Cartea de bucate Florica “aranjat` de D-na Augusta Sarariu, profesoar`”. Spre deosebire de cealalt` edi]ie, care purta [i titlul C`l`uza vestalei moderne (!), aceasta este inscrip]ionat` pe copert` “Cadou de la firma Weisz [i Comp., Tapiserie, Soc. An., Timi[oara, Bucure[ti”. Probabil, era o edi]ie limitat`, pe care firma respectiv` o d`ruia clien]ilor de metraje care f`ceau achizi]ii semnificative. |n volum, pe l\ng` delicatese precum “supa de prapuri de

clapon pr`jit” sau “marinat` de nisetru”, poate fi admirat` o veritabil` colec]ie de reclame din epoc` (m`car o branduire pe fiecare pagin`!), \ntre care cele pentru “Zebra – grafitul ideal pentru luciul incomparabil al ma[inei de g`tit”, “mu[tarul englezesc Colman” sau “ciorapii Darling”.

de toamn`, Humanitas Fiction 7. Ihsan Oktay Anar – Atlasul continentelor \nce]o[ate, Leda 8. Marc Levy – Prima zi, TREI 9. Danilo Kis – Cript` pentru Boris Davidovici, Polirom 10. Linda Grant – Am tr`it vremuri moderne, Leda

4 X TOPURI DE CARTE AUTORI ROMÅNI 1. Lucian Vasilescu – Aproape. At\t de departe, Integral/Vinea 2. {erban Foar]` – Nu [tiu al]ii cum s\nt…, Cartier 3. Ioana Dr`gan – Mafalda, ALLFA 4. Horia Nicola Ursu (ed.) – Millenium. {ase ani de fic]iuni, Millenium 5. Michael H`ulic` (ed.) – Dans\nd pe Marte, Millenium 6. Anca Mizumschi – Anca lui Noe, Humanitas 7. Emilian Galaicu-P`un – Arme gr`itoare, Cartier 8. Lorena Lupu vs. Dinu Laz`r – Hyde Park, Millenium 9. Toma Roman Jr. – Omul care aduce pipi, TREI 10. Nicoleta Popa – Fragmente din inima mea, Brumar

AVENTURI & ALTERNATIV 1. Antoine Bello – Falsificatorii realului, Leda 2. Tvrtko Vujity – C`l`torii \n infern, Curtea Veche 3. Luis Miguel Rocha – Papa trebuie s` moar`, Tritonic 4. José Frèches – Gandhi, I-II, ALLFA 5. Susan Hill – Femeia \n negru, Leda 6. William D. Rubinstein – Mistere ale istoriei, ALL 7. Alan Bennett – Alte]a Sa cititoare, Leda 8. Jean-Claude Carrière – Povestiri filosofice din lumea \ntreag`, Humanitas 9. Thierry Carmes – C\ntul arcanelor, Nemira 10. Robin Hobb – Ucenicul asasinului, Nemira

AUTORI STR~INI 1. William Golding – Mo[tenitorii, Leda 2. Patrick Grainville – Fort`re]ele negre, Cartier 3. Ma Jian – T`i]ei chineze[ti, Curtea Veche 4. Vladimir Nabokov – Lucruri transparente, Polirom 5. Margaret Atwood – Femeia-oracol, Leda 6. Teru Miyamoto – Brocart

DOCUMENTAR & ESEU 1. Virginie Despentes – Teoria King Kong, TREI 2. Nial Edworthy & Petra Cramsie – Ghidul optimistului/ Ghidul pesimistului, Nemira 3. Dominic Gettins – Cum s` scrii reclame de succes, Publica 4. Gheorghe Parusi – Bariera Vergului sau Via]a unui b`iat de Bucure[ti, Compania 5. Radu Paraschivescu – Dintre sute de cli[ee. A[chii dintr-o limb` tare, Humanitas B

PAUL MORAND {I ROMÅNCELE Excelen]a Sa, domnul Henri Paul, ambasador al Fran]ei la Bucure[ti, remarca, \n cadrul lans`rii de la T\rgul Gaudeamus, c` “nu \nt\mpl`tor aceast` carte este recomandat` de revista PLAYBOY”. Paul Morand (1888-1976) n-a fost numai scriitor (prefa]at la debutul \n proz`, din 1921, de Marcel Proust [i primit \n 1968 \n Academia Francez`), ci [i diplomat, numit \n 1943, de c`tre guvernul pro-fascist de la Vichy, ambasador chiar \n Romånia, ]ara de origine a so]iei sale, principesa Elena Hrisoveloni-{u]u. Amic [i al faimoaselor Anna Bråncoveanu de Noailles, Martha Bibescu sau Elena V`c`rescu, el publicase deja Bucarest, reportaj-eseu despre “capitala unui p`m\nt tragic unde adesea totul sf\r[e[te \n comic”. Aici, el era impresionat nu doar de frumuse]ea femeilor, dar [i de elegan]a lor. |n ceea ce prive[te rela]ia sa cu reprezentantele sexului frumos, emblematic este un fragment de citat: “Trebuie m\ng\iate noaptea [i expediate rapid diminea]a”…

Paul Morand – Jurnal inutil. Vol. I: 1968-1972; vol. II – 1973-1976, Ed. Cartier.

M`rturisirile cinicexplozive ale unui bancher parizian care ]ine la anonimatul s`u transform` cartea \ntr-o cronic` senza]iona- Confesiunile l` a marilor dezas- unui bancher toxic tre [i falimente Cresus (deopotriv` finaciaPublica re [i morale) care au pigmentat “toxic” criza recent`. Pseudo-jurnalul de idei al scriitorului englez amestec` absolut fermec`tor eseistica sclipitoare dedicat` temelor actualit`]ii cu paginile Nimicul consacrate propriilor de temut nedumeriri [i micilor Julian Barnes teme care ]in de inti- Nemira mitatea autorului. Romanul autobiografic (scris la v\rsta de 19 ani!) al unei adolescente arabe din suburbiile Parisului, pentru care Azi ca m\ine dramele cotidiene [i poim\ine pot fi tratate cu un Faiza Guene umor straniu, care IBU Publishing nu face economie de mici paradoxuri. O capodoper` a marelui prozator american, \n care acesta \[i bate joc provocator de tema basmului, c`ruia \i propune o Alb`-Calectur` nou`, penZ`pada tru care cheia erotiDonald c` este omnipreBarthelme zent`, \ntr-un regisLeda tru ludico-ironic neconven]ional. Pove[tile a [apte personaje feminine de azi care nu-[i g`sesc deloc locul \ntre semenii lor. Sond\nd psihologia eroinelor, scriitoarea-regizoare Ritmuri (so]ia lui Daniel Day- interioare Lewis) descrie dina- Rebecca Miller mic “ritmuri interioaTREI re” exponen]iale. Fanteziile ironice ale autoarei din Baia Mare iau la r\nd toate locurile comune ale contemporaneit`]ii Repar`m autohtone, paraonoare fraz\nd cu umor ju[i clondire c`u[ felurite curente de opinie din soci- Florica Bud Limes etatea noastr` disfunc]ional`. Umor foarte personal! IANURIE-FEBRUARIE 2010 c 29

www.storemags.com & www.fantamag.com


Concert pe muzic` de Radu Mih`ileanu |n a[teptarea unui miracol, regizorul romån care le-a intrat la inim` francezilor face m`rturisiri neconven]ionale... Interviu de Ramona Pop

1. PLAYBOY: Cea mai recent` produc]ie a dvs., Concertul, s-a bucurat la Paris de un demaraj mai puternic dec\t Saw 6... RADU MIH~ILEANU: Nu am avut o strategie ca s` fim num`rul unu, dar au existat [ase luni de marketing [i PR, am organizat multe proiec]ii \n toat` ]ara. Am beneficiat de o “ma[in` de r`zboi”, de compania lui Luc Besson, care a atacat pe toate c`ile, inclusiv pe internet. Exist` un Facebook numai al filmului. Pentru prima oar` \n lume, am reu[it s` facem o avanpremier` de 2 500 de locuri la teatrul Chåtelet. Cele mai importante personalit`]i franceze au fost invitate, produc]ia fiind proiectat` prin satelit \n 50 de ora[e din Fran]a. |n fiecare dintre aceste ora[e, am invitat dou`zeci de coafeze, pentru c` publicul ]int`, credem noi, vor fi femeile. {i unde se duc femeile [i au timp s` discute? La coafor…

2. PLAYBOY: Filmul s-a bucurat de reac]ii favorabile [i din partea presei franceze, iar presa din Romånia l-a prezentat ca pe cel mai vizionat film la Paris… MIH~ILEANU: |n prima s`pt`m\n`, a fost locul \nt\i \n box-office. |n a doua s`pt`m\n`, ne-a b`tut 2012, care a ie[it pe 650 de ecrane (noi eram pe 350), iar, \n s`pt`m\na a treia, am fost pe locul trei, pentru c` a intrat Twilight. Concertul le-a intrat francezilor la inim` datorit` marilor vedete din distribu]ie: Mélanie Laurent, Miou-Miou [i François Berléand.

3. PLAYBOY: Semna]i [i regia, [i scenariul filmului. E o condi]ie esen]ial`, \n opinia dvs., pentru ca un film s` ias` bine? MIH~ILEANU: E o condi]ie necesar`, pentru c` mi se propun din ce \n ce mai multe scenarii, iar eu nu s\nt un regizor de film de comand`. Poate e vechea mea traum` ceau[ist`; m` bucur c` pot fi un om liber, c` nu mi se mai impune ce trebuie s` fac. Chiar dac` accept ideea altuia, la un moment dat, trebuie s` devin` scenariul meu, s` simt \n fiecare zi la filmare c` m` bat pentru o chestie a mea. |n ca30 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

zul Concertului, mi-a fost propus un rezumat din care mi-a pl`cut o singur` fraz`. Am muncit [apte luni, apoi, s`-l rescriem. Pentru c` tocmai c\[tigasem César-ul [i eram bine cotat, b`ie]ii (doi francezi, dintre care unul de origine chilian`) au intuit c` s\nt foarte bine pl`tit [i au \ncercat s` ia o cot` parte din cota mea, ceea ce era absurd. Am negociat luni de zile cu ei [i, pentru c` eram prea \ndr`gostit de subiect, p\n` la urm`, am zis: “Haide, lua]i! Chiar dac` folosesc doar o fraz` de la voi, iar voi v-a]i inspirat dintr-un fapt divers”. Din nefericire, dac` va fi s` lu`m din nou César-ul, vor urca pe scen` cu noi.

4. PLAYBOY: Ave]i dubl` cet`]enie? {tiu c` e greu [i pentru regizorii romåni s` ob]in` creditul CNC-ului... MIH~ILEANU: N-am dec\t cet`]enie francez`. Pe vremea lui Ceau[escu, am renun]at la cet`]enie, c` era o [tampil` de dictator. To]i credeau c`, dac-o p`strez, s\nt spion. De la CNC, am ob]inut 400 000 de euro; cea mai mare sum` cu care s-a creditat un film \n Romånia. Produc`torul romån Vlad P`unescu, de la Castel Film, a depus scenariul, a f`cut foaia de cerere [i a dat devizul filmului. Costurile totale s-au ridicat la 13,5 milioane de euro, deci

nu e un film ieftin [i asta se vede pe ecran. Decoruri incredibile, Pia]a Ro[ie din Moscova, Teatrul Chåtelet, cincizeci de muzicieni purta]i prin Romånia, Fran]a, Rusia... Pentru scena cu m`riti[ul rusesc, am transformat Arenele Romane cu baloane, mitraliere, mese, gladiatori, cai…

5. PLAYBOY: S-a pus problema ca filmul s` fie trimis la Oscar, cum s-a scris? MIH~ILEANU: Da. M-am \nt\lnit, la Cannes, cu Harvey Weinstein, cunoscutul produc`tor al lui Tarantino, fostul proprietar Miramax (Mister Oscar, cum e supranumit \n Statele Unite), care va difuza filmul \n SUA. S-a \ndr`gostit imediat de scenariu, [i e un mare fan Mélanie Laurent, pe care, dup` ce a v`zut-o \n materialul meu, i-a recomandat-o lui Tarantino. Am filmat cu Mélanie \nainte de Inglourious Basterds. Harvey vrea s-o duc` la Oscar, dar, pentru a fi \n c`r]i pentru 2010, ar fi trebuit ca filmul s` ruleze \n Ameria p\n` la 31 decembrie. Cum \l va scoate abia la anul, cu un plan de marketing bine structurat [i axat – \mi imaginez – pe Mélanie, [anse de Oscar s\nt abia pentru 2011.

6. PLAYBOY: C\nd a]i avut primul contact cu Vlad Ivanov [i ce v-a pl`cut la Maria Dinulescu? MIH~ILEANU: Imediat cum am \nceput castingul pentru Concertul la Bucure[ti, am vrut s`-l cunosc, pentru c`-l [tiam din 4 luni, 3 s`pt`m\ni [i 2 zile. Credeam c` e un tic`los, ca-n 432, nu m-a[teptam s` i se potriveasc` un rol \n comedia mea. Cristi Mungiu,

“M-a salvat o prieten` care f`cea filme erotice pentru M6. Condi]ia mea a fost s` semnez cu pseudonim. Mi-am inventat un curriculum vitae cu nume de fat`…”

15

www.storemags.com & www.fantamag.com


IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 31

www.storemags.com & www.fantamag.com


“M` felicitau Scorsese [i Robert Redford, luam premii , dar nimeni nu vorbea despre mine. M` sim]eam umilit. Pentru c` eram romån, n-aveam loc \n ziare.”

18

clasic \n via]a lui. I-am angajat o profesoar` de vioar` clasic`, de care cred c` s-a cam \ndr`gostit. Voia din ce \n ce mai multe lec]ii. {i dup` ce am terminat de filmat, el tot voia lec]ii. (r\de)

8. PLAYBOY: Cum a fost cu punga de rafie? MIH~ILEANU: E punga emblem` a unui mare magazin din Paris, Tati, care vinde cele mai ieftine ]oale din lume. E punga oamenilor care cump`r` pantaloni la un euro sau doi.

9. PLAYBOY: Care este cea mai enervant` \ntrebare care vi s-a pus despre acest film? MIH~ILEANU: Nu [tiu dac` e enervant`, dar cla-

care era asistentul meu la Trenul vie]ii, mi-a zis c` trebuie s` \l cunosc neap`rat. Proba era fixat` a doua zi dup` Festivalul Gopo. Eu am oferit un premiu acolo, iar Vlad a c\[tigat premiul pentru cel mai bun actor. Zic: ”Bun, deci, a picat proba. Acum, e[ti [i mai mare vedet`, nu mai vii la prob`...”. Zice: ”M\ine diminea]`, la 9, s\nt la prob`.” Zic: “Cum, nu faci chef?!”. “Fac, dar, la 9, s\nt la prob`.” {i-a venit. Cu textul \nv`]at, pe de rost, [i-n rus`, [i-n francez`. Era nemaipomenit. Am r`mas prieteni de-atunci. E un geniu omul `sta. Dac`-l \nt\lni]i, s`-l pune]i s` danseze! E cel mai mare dansator din lume. {tie tot, de la tango la bossa nova. Pe Maria Dinulescu am remarcat-o \n California Dreamin’. A venit ea spre mine [i mi-a spus “V` iubesc filmele! Dac` \ntr-o zi putem lucra \mpreun`...”. M`gulit, i-am r`spuns: “Uite,

preg`tesc un film, dar n-am rol la \n`l]imea talentului t`u”. Zice: ”Vreau orice, dau cu m`tura pe undeva...”. Ne-am \nt\lnit, i-am \nm\nat scenariul [i i-am spus s`-[i aleag` un rol dintre cele care se distribuie \n Romånia. A vrut s` fie mireasa la m`riti[ul mafiot. Zic: “Nu se poate, n-are nici un dialog, tu e[ti rol principal, e[ti mare!”. Zice: “Orice la tine \n film!”. A jucat at\t de bine un rol at\t de micu], de i-a marcat pe to]i la Paris. La vizion`rile din Fran]a, to]i m` \ntrebau: ”Da’ de ce-ai venit tu? De ce nu ni le-ai trimis pe Maria, pe Mélanie [i pe Rose-Marie?!”.

7. PLAYBOY: Unde a]i g`sit ]iganii? MIH~ILEANU: Taraful din Clejani \l [tiu de prin ’93. C`liu, liderul lor, e unul dintre cei mai mari violoni[ti ]igani din lume. |l voiam \n rolul lui Vasili, dar problema era c` nu vorbea o boab` de rus` [i nu c\ntase

sic` e: “Cum v-a venit ideea filmului?”. C\teodat`, exist` o conjunctur` specific`, dar, de cele mai multe ori, s\ntem nevoi]i s` invent`m pove[ti. “St`team la plaj`, m-a lovit soarele, a trecut o fat` dr`gu]`, avea ni[te pulpi]e... {i mi-a venit ideea s` vorbesc de Marcel Proust, v`z\nd formele ei.”

10. PLAYBOY: Cu un nume c\t se poate de romånesc, s\nte]i socotit, totu[i, regizor francez. Care e povestea vie]ii dvs.? MIH~ILEANU: N`scut \n Romånia, bucure[tean, \ndr`gostit de Chaplin. |n armat`, destinul m-a \mpins spre teatru. Eu eram clovn, \i f`ceam pe to]i s` r\d` noaptea. Eram vreo cincizeci \ntr-un dormitor cu paturi suprapuse. C\ntarea Romåniei era la faza pe cazemat`, \ntre dormitoare. Un prieten c\nta la chitar` c\ntece patriotice; eu le imitam [i f`ceam bancuri. Vine unul s` m` cheme: “B`, hai c` spectacolul nostru e de rahat! Nu vrei tu s` faci ceva?

32 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


C\nt` prietenul t`u cu chitara c\ntece patriotice, iar tu mimezi ceva”. La momentul faptei, cum to]i r\deau, m` ia nebunia [i intru-n perete, m` sucesc, m` r`sucesc; de fapt, am f`cut numai t\mpenii. Mi-am b`tut joc de Ceau[escu. Vine `la la mine [i zice: ”Bravo, ai luat premiu de interpretare, dar colonelul [i securistul vor s` te vad`”. Mi-au zis s` nu mai fac niciodat` asta, c` ajung la \nchisoare. Unitatea se \nvecina cu liceul de fete [i cu cimitirul. |nt\i, jucam \n unitate, apoi, \n liceul fetelor. Mergeam cu ele \n cimitir, s`ream gardul... Devenisem vedete \n Turnu M`gurele. A[a mi-a intrat virusul. La Bucure[ti, au aflat [i `ia de la Construc]ii de succesul nostru [i m-au “condamnat” s` fac o trup` [i la facultate. F`ceam spectacole ilegale prin toate facult`]ile. Apoi, am fost actor la Teatrul Evreiesc.

11. PLAYBOY: Coleg cu Maia Morgenstern? MIH~ILEANU: Frumuse]ea destinului a f`cut ca Maia, care, pe vremea aia, avea p`rul scurt [i cre], s` \mi reia toate rolurile de b`iat, dup` ce am plecat din ]ar`. Oricum, de-atunci m` atr`gea regia mai mult. Mi-am dat seama c` nu am viitor \n Romånia [i am emigrat \n 1980. Am plecat \n Israel pentru c` nu se putea ie[i direct \n Fran]a. Am stat trei s`pt`m\ni, c\t s` ob]in viza pentru Fran]a, treab` deloc u[oar`. |n mod clandestin, am ob]inut [i admiterea la {coala de Cinema din Paris. Unui prieten israelian, student la stomatologie \n Bucure[ti, care s-a dus \n vacan]` \n Israel, i-am zis: “Bagi toate actele astea \n chilo]ii t`i murdari din bagaj!”. |n cele din urm`, am ob]inut [i viza pentru Fran]a. Era visul meu. Tat`l meu traducea \n romån` c`r]ile lui Malraux, Mauriac [i Jules Verne. Devenise un prieten destul de bun al lui Malraux, marele scriitor pe care \l [tim, dar [i Ministrul Culturii. Malraux \l chema din c\nd \n c\nd \n Fran]a. Romånii nu-l l`sau \ntotdeauna s` plece, dar Malraux d`dea telefon [i se rezolva. Securitatea [tia c` noi r`m\neam \n ]ar`, deci, dac` tata nu se comporta bine, ne sanc]iona pe noi. Aveam \n cas` dou` biblioteci enorme (le-am surprins [i-n Trahir), a[ezate pe dou` r\nduri de c`r]i: \n primul, c`r]ile romåne[ti autorizate, \n spate, ascunse, cele interzise, \n francez`, pe care tata le ascundea sub banchet` \n tren. C`r]ile astea circulau pe la to]i prietenii lui, \nvelite \n ziar, ca s` nu se vad` coperta. Am studiat pu]in franceza la Liceul Francez din Drumul Taberei, dar am \nv`]at-o mai mult din c`r]i. De aici, toate decalajele lingvistice din Concertul, pe care eu \nsumi le-am comis c\nd am ajuns la Paris. Eu am \nv`]at franceza secolului al XIX-lea. Vorbeam franceza lui Flaubert, a lui Balzac [i `ia se uitau la mine ca la un extraterestru. De exemplu, expresia pe care am introdus-o [i-n Concertul, “Je vous baise chaleureusement”, \n literatura francez` din secolul XIX, \nsemna “V` s`rut m\na politicos”. |n limbajul contemporan, “Je vous baise” \nseamn` v`... aia [i pe dincolo. Eu am comis-o imediat dup` ce am ajuns \n Paris, de Cr`ciun, \n casa prietenilor tatei care m-au ajutat s` ob]in viza. Mi-am pus cos-

tumul meu frumos, nou-nou], pe care mi-l cump`raser` p`rin]ii. Asta \n Romånia, c`, acolo, era demodat de dou`zeci de ani. Ei erau \n blugi [i \n t-shirt. Mai aveam [i p`r lung; nici asta nu prea era la mod` acolo. {i t`ceam c` nu voiam s` aud` ei c` vorbesc prost. {i, la un moment dat, mi-au zis:”Da’ tu nu spui nimic? Spune [i tu ceva!”. Eu am \n]eles c` a[teptau s` le mul]umesc. M-am ridicat ceremonios, cu paharul \n m\n`, [i am scos-o pe asta: ”Je vous baise chaleureusement!”.

12. PLAYBOY: “Am avut un [oc cultural, la 22 de ani, c\nd am ajuns la Paris”... MIH~ILEANU: Chiar dac` s\ntem latini, noi s\ntem foarte slavi [i foarte bizantini. Adic`, mergem repede [i pe bune. N-avem timp de pierdut. {i, pe vremea lui Ceau[escu, cu-at\t mai pu]in aveam timp de pierdut. Ne era foame, pentru c` at\t de s`rac` era hrana nostr` cultural`... Ne defulam complet numai \n rela]iile umane. |i invidiam pe suedezi c` erau num`rul unu \n lume la sex. Apoi, am \n]eles c` noi, romånii, eram campionii! La Paris, cum nu voiam s` vad` c` eu nu pot s` \mi cump`r de m\ncare, ca ei, jucam tenis \n timpul pr\nzului, nu mergeam la cantin` (\n ]ar`, jucasem la Steaua). M` priveau [i-[i spuneau: ”~sta-i s`lbatic din est!”. Gagicile se d` deau la mine fiindc`-[i imaginau c` tre’ s` fiu nemaipomenit. Mi-a spus una: ”B`i, p`i tu, pentru noi, e[ti Tarzan”. “Aaaa, deci s\nt boul `la prost. Prost, dar bun la pat.” Mi-a zis: ”Nu, c`, totu[i, e[ti simpatic. Dar e[ti bizar. Nu m`n\nci niciodat`...”. Odat`, p`rin]ii unui prieten al meu ne-au pus la dispozi]ie casa lor din Touquet, pe malul Atlanticului. Cred c` eram treizeci. Dormeam pe jos. |n week-end-ul `la, efectiv m-au violat unele. Au profitat de \nghesuial` [i...

13. PLAYBOY: De ce nu le-a]i pus b`ie]ilor dvs. (Gary [i Yuri) nume romåne[ti? MIH~ILEANU: C\nd am ajuns la Paris, tata mi-a sugerat s`-mi schimb numele, c` Mih`ileanu e greu de re]inut [i, eventual, s` revin la identitatea noastr`, la Buchman, numele bunicului. “Dar, dac` a \nv`]at Polansky, de ce s` nu \nve]e Mih`ileanu?”, mi-am spus. Ar fi fost logic s` m` \ntorc la Buchman, dar aveam impresia c`, dintr-o dat`, \l omor pe tata. S\nt romån, dar s\nt [i evreu \n`untru. Nu vreau s` [terg nici una dintre vie]i, identit`]i sau genera]ii.

14. PLAYBOY: V` be]i cafeaua la Ritz? MIH~ILEANU: Eu beau ceai. |mi place s` ies din cas` cum m` scol, s`-mi cump`r ziarul [i cele mai bune croissante din lume. Am o conven]ie cu cei de la cafeneaua mea preferat`, unde pot s` vin cu croissantele mele cu unt, cump`rate din alt` parte. Beau ceai sau un chocolat chaud cu fresh de portocale. Pe Vlad Ivanov, l-am dus la un restaurant, de unde vezi [i Turnul Eiffel, care [tiam c`, la ora nou`, se lumineaz`. Cu c\teva secunde \nainte, i-am zis: “Uite, Vlad, am un cadou pentru tine: o lamp`. S` vezi cum fac magie [i, la ora nou`, ]i-o aprind!”. (r\de)

15. PLAYBOY: Pentru o scen` erotic` care s` ne r`scoleasc`, ce actori v-a]i dori?

MIH~ILEANU: O versiune ar fi indienii. S\nt foarte senzuali, [i femeile, [i b`rba]ii. O alt` versiune ar fi Brad Pitt cu Jessica Alba sau Eva Longoria. Trebuia s` zic doar o actri]`, nu? Hai s`-i fac o pl`cere, s` i le dau pe am\ndou`. Eu am f`cut ni[te filme erotice pe vremuri, prin 94’-95’, dar nu le-am semnat cu numele meu. Muream de foame dup` primul meu film, Trahir, cu care luasem premii \n lumea \ntreag`. Aveam agent \n Statele Unite [i refuzam tot. Scorsese mi-a propus s`-mi produc` un film, dar, dup` dou` ore minunate de discu]ii, l-am refuzat. Eram t\mpit. Voiam s` r`m\n pur, s` nu accept ceea ce nu-mi place, dar muream de foame. Aveam deja nevast`, copil, apartament [i n-aveam cu ce s` \i ]in. M-a salvat o prieten` care f`cea un serial de filme erotice pentru M6. Condi]ia mea a fost s` semnez cu pseudonim. Mi-am inventat un CV cu nume de fat`, fost` dansatoare la Bal[oi, care devenise actri]` [i regizor de filme porno. 16. PLAYBOY: Care vi se pare cea mai bine regizat` scen` erotic`? MIH~ILEANU: Scena de manipulare din Heat. Doi aman]i trebuie s`-l omoare pe unul, s`-i ia banii. Tot filmul, ei fac dragoste; de fapt, exercit` fiecare asupra celuilalt o putere, pentru c` unul vrea to]i banii. S\nt tot timpul \n transpira]ii. E cel mai hot film pe care l-am v`zut. Era totul at\t de sugerat, c` ajungeai acas` de la cinema \ncordat la maximum.

17. PLAYBOY: |ntr-o discu]ie despre crea]ie, a]i spus: “P\ndesc minunea cu voin]` [i r`bdare”. Ce este, ce poate fi o minune? MIH~ILEANU: |n momentul acesta, un miracol ar fi ca filmul Concertul s` prind` \n Romånia.

18. PLAYBOY: Concertul vorbe[te despre rec`p`tarea demnit`]ii. Cum e s` o pierzi? MIH~ILEANU: |n [ocul emigr`rii, nu mai aveam \ncredere \n mine. Realizam c\t de \n urm` s\nt fa]` de ceilal]i. Eram la [coala de cinema, cu o mie de colegi francezi; aveau bani, unii dintre ei [i ma[in`, st`p\neau limba, scriau scenarii foarte u[or de pe-o zi pe alta, aveau rela]ii... Eu n-aveam nimic. Dec\t dorul de cas`. C\nd am f`cut Trahir, de[i am luat premii \n lumea \ntreag`, \n Fran]a s-a vorbit foarte pu]in despre el. M` felicitau Scorsese [i Robert Redford, dar nimeni nu vorbea despre mine. M` sim]eam umilit. Pentru c` eram romån, n-aveam loc \n presa francez`. M-am ridicat cu Trenul vie]ii. Dou` premii la Vene]ia... Nu mai puteau s` nu scrie. Apoi, trei premii la Berlin, un premiu Cesar \n 2006… |ncetul cu \ncetul, au \nceput s` spun` “Da, e [i francez!”.

19. PLAYBOY: Pe cine a]i f`cut ultima oar` s` pl\ng`? MIH~ILEANU: |n afar` de publicul francez, care a pl\ns la premiera Concertul? O femeie. {i-a dat seama c` am \n]eles ceva din firea ei.

20. PLAYBOY: Mai umbla]i prin Paris cu rolele? MIH~ILEANU: Da. Cot la cot cu copiii mei. B IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 33

www.storemags.com & www.fantamag.com


Mai bine goal`, dec\t \n bl`nuri!

Votat` cel mai sexy top model din lume, aceast` frumuse]e slav` - n`scut` la Var[ovia – este una dintre cele mai activiste PETA, milit\nd pentru drepturile animalelor \n binecunoscutul stil Brigitte Bardot (ale c`rei curbe de alt`dat` le reproduce ademenitor). Photography by Rankin and Marco Glaviano

Š 2009 PLAYBOY, as to material published in the December 2009 US Edition of PLAYBOY 34 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www. w.fa w. fant ntam amag ag.com ag


IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 35

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags.com & ww www. w.fa w. fant ntam amag am ag.c ag .com om


36 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 37

www.storem emag ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


38 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 39

www.storemags.com & www.fantamag.com


40 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.st stor orem or emag em ags. ag s.co s. com & www. co w.fa fant fa ntam nt amag am ag.c .com .c om


IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 41

www.storemags.com & www.fantamag.com


Text de Shashank Bengali; traducere [i adaptare de Gabriela Groza Š 2009 PLAYBOY as to materials published in the October 2009 Edition of US PLAYBOY

Este cel mai mare val criminal din m`rile [i oceanele lumii \n timpurile moderne. Dar, c\nd vorbe[ti cu pira]ii [i cu victimele lor, \]i dai seama c` nu este chiar povestea care ]i-a fost spus` de pres`‌

42 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


Farah Ismail Eid este un pirat de circumstan]`, el reac]ion\nd, ini]ial, la agresiunea pescadoarelor moderne, care i-au l`sat muritori de foame pe pescarii somalezi.

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 43

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fantamag fa ag.c .com om


Farah Ismail Eid nu-[i aminte[te exact c\nd a v`zut prima oar` uria[ele nave. Avea aproape 20 de ani pe atunci [i lucra, pentru c\]iva dolari pe s`pt`m\n`, ca pescar de homari \ntr-un s`tuc pustiu din nordul Somaliei. |ntr-o zi, st\nd pe plaja goal` [i zg\indu-se la Oceanul Indian, a v`zut \n zare silueta fantomatic` a unor nave pe care nu le mai v`zuse niciodat`. “Invadatori”, s-a g\ndit el. {i avea dreptate. La \nceputul anilor ’90, r`zboiul civil din Somalia abia \ncepuse, iar navele ap`rute de niciunde erau traulere din ]`ri \ndep`rtate precum Fran]a, Spania, Coreea de Sud sau Indonezia. Acestea aveau echipaj specializat, plase \ntinse [i radare moderne, a[a c` au \nceput, sistematic, s` falimenteze micile afaceri locale. “Pescuiau orice – rechini, homari, pe[ti comuni”, \[i aminte[te Eid. “Intrau \n conflict cu b`rcile noastre. Ap`reau cu plasele lor gigantice [i scoteau totul din mare.” For]ele de ordine din Somalia [i paza de coast` fiind dep`[ite de situa]ie, practic sezonul de v\n`toare era deschis pe cea mai lung` linie de coast` a Africii. Organiza]iile interna]ionale pentru protejarea mediului estimeaz` c` traulerele f`r` licen]` au pescuit ton, macrou [i alte specii \n valoare de sute de milioane de dolari. De asemenea, \n opinia exper]ilor, companiile str`ine au deversat ilegal cantit`]i imense de de[euri toxice care, mai t\rziu, ca efect al tsunami-ului din decembrie 2004, din Asia, au ajuns la ]`rm. De altfel, cam acum [apte ani, Eid a asistat la o invazie de homari mor]i, ap`rent otr`vi]i, pe plaja ora[ului Garacad. “Femeile se plimbau pe plaj` [i \i culegeau ca pe scoici.” C\nd \i puneau la frigider, carapacea se transforma \n cauciuc. Apele Somaliei se transformaser` \ntr-o imens` scen` a crimei, iar, dup` spusele lui Eid, nimeni n-a luat pozi]ie \n afar` de somalezi. “Comunitatea noastr` s-a \ntrunit [i am decis s` lupt`m \mpotriva str`inilor”, spune el. A[a explic` el de ce sute de oameni s`raci s-au lansat \ntr-unul dintre cele mai mari valuri de crim` din timpurile moderne, devenind pira]i. Prin simpla for]` a disper`rii [i a curajului, pira]ii din Somalia au transformat periculoasele ape ale Oceanului Indian \n propriul lor loc (criminal) de joac`. Debut\nd ca o paz` de coast` vigilent`, apoi transform\ndu-se \ntr-o mafie nemiloas` pe mare, ace[tia au capturat o mul]ime de nave, au f`cut zeci de milioane de dolari din r`scump`r`ri [i au sfidat o flot` de nave de r`zboi trimis` de unele dintre cele mai puternice armate marine din lume. |n orice moment al anului, ace[tia iau ca ostatici aproximativ 200 de marinari [i sechestreaz` mai bine de zece vase \n micile porturi secrete din ]inutul lor de ba[tin`. Cu toate acestea, ace[ti pira]i nu s\nt ceea ce par a fi. |n spatele fiec`rui jaf de succes, a fiec`rei [tiri despre o nava capturat` ori a unei cereri de recompens` astronomic`, exist` un num`r neprecizat de e[ecuri. Motoare care dau rateuri, b`rci care se r`stoarn`, oameni care se \neac`. C\nd l-am v`zut pe Eid, am \nceput s` \n]eleg de ce. |n v\rst` de 38 de ani, cu o

Surprin[i \n ac]iune, pira]ii somalezi par, mai degrab`, ni[te bandi]i improviza]i. |n spatele unui jaf de succes, se afl` un num`r neprecizat de e[ecuri.

voce bl\nd` [i supt la fa]`, acesta a f`cut planuri, investi]ii, \ncerc`ri timp de patru ani, dar nu a reu[it s` captureze nici o nav`. Anul trecut, a fost arestat, nu pe mare, \n timpul unui jaf, ci \ntr-un local mizerabil din nordul coastei, unde pl`nuia o luare de ostatici. |n \nchisoarea sordid` din de[ert, \n care el [i al]i patru conspiratori \[i isp`[esc sentin]a de 15 ani, se mi[c` cu pa[i t\r[\i]i. El poart` un tricou zdren]uit cu cel pu]in un num`r mai mare, iar bra]ele sale osoase par s` \noate \n m\necile largi. Pare mai degrab` un adolescent dec\t tat`l a doi copii. L-am \nt\lnit la dou` s`pt`m\ni dup` ce un grup de pira]i \l capturase pe c`pitanul unei nave americane de marf`, numit` Maersk Alabama, [i \l ]inuse ostatic

\ntr-o barc` de salvare la c\teva mile dep`rtare de coasta somalez`. Suspansul a luat sf\r[it dup` ce luneti[tii marinei americane, coco]a]i pe un distrug`tor, au executat simultan trei pira]i, \n timp ce pe al patrulea l-au luat pentru a fi judecat \n Statele Unite. Eid, \nchis \n celula sa de c`r`mid`, a auzit detalii despre cea mai dramatic` ratare a pira]ilor de anul acesta, dar nu pare s`-i pese. Opinia sa este tipic` pentru Somalia: Ce altceva s` a[tep]i de la ni[te oameni care mor de foame \ntr-o fund`tur` de ]ar`? “Dac` 20 de grupuri de pira]i ies pe mare, unul singur va reu[i”, spune Eid. “Celelalte 19 pot da gre[, dar vor continua s` \ncerce. Au la dispozi]ie tot echipamentul [i sprijinul de care au nevoie.”

44 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


Scen` de cine-verite cu r`pitorii [i victimele pira]ilor de pe yachtul “Tanit”.

O parte din fascina]ia emanat` de Eid este lumea \n care acesta evolueaz`: pirateria. Fenomenul apar]ine altei epoci, \nainte s` existe guverne puternice, armate marine avansate [i for]e de ordine interna]ionale. Acesta este [i motivul pentru care pirateria prosper` \n Somalia de ast`zi. Singura lege care domne[te aici este legea armelor.

ROMÅNI CAPTURA}I DE PIRA}II SOMALEZI Periodic, afl`m noi cazuri de marinari româ ni care cad prad` pira]ilor. O eviden]` exact` nu poate exista \ns`, c\t` vreme ei fac parte din echipaje mixte, compuse din oameni de diferite na]ionalit`]i, care navigheaz`, de cele mai multe ori, sub pavilioane de complezen]`. De asemenea, unele cazuri s\nt mu[amalizate, prin plata r`scump`r`rii, \nainte ca presa s` afle de ele. Alte cazuri s\nt rezolvate de Agen]ia Româ n` de Salvare a Vie]ii Omene[ti pe Mare, condus` de Dorel Onaca. Iat` doar c\teva dintre cele mai recente cazuri \n care au fost implica]i compatrio]i de-ai no[tri: • „Nava Titan, sub pavilion Saint-Vincent, cu un echipaj de 24 de persoane, naviga din Marea Neagr` spre Coreea, c\nd a fost atacat` de piraŃi. Echipajul navei este format din [apte filipinezi, trei greci, trei româ ni [i un ucrainean, potrivit declara]iei unui purt`tor de cuvâ nt al guvernului elen.” (20 martie 2009) Marinarii au fost elibera]i pe 15 aprilie. • „Cinci marinari româ ni au fost r`pi]i de pira]ii care ac]ioneaz` \n largul coastelor Somaliei. Ministerul Afacerilor Externe a confirmat r`pirea, \n Golful Aden, a celor cinci cet`]eni româ ni, de c`tre pira]ii somalezi. Ace[tia au atacat remorcherul SV Buccaneer, care tracta o barja, \n timp ce convoiul se deplasa dinspre Singapore c`tre Italia. La bord se aflau 16 membri ai echipajului: zece italieni, un croat [i cinci româ ni.” (13 aprilie 2009) Marinarii au fost elibera]i pe 10 august.

Ini]ial, Jurgen Kantner [i so]ia lui plecaser` \ntr-un voiaj de pl`cere pe ruta Fran]a-Singapore…

Pe un continent ciop\r]it la \nt\mplare de diverse puteri coloniale, ]ara este remarcabil de omogen`: locuitorii ei s\nt de aceea[i etnie, vorbesc aceea[i limb` [i respect` aceea[i religie, islamismul de rit sunit. Ceea ce-i desparte \n mod fatal s\nt clanurile. Cei aproape 10 milioane de somalezi se \mpart \ntr-o varietate de clanuri [i subclanuri, ceea ce \i face incapabili s` se autoguverneze dar [i deosebit de suspicio[i fa]` de str`ini. }ara nu are un guvern centralizat \n func]iune din 1991, c\nd o lovitur` de stat l-a r`sturnat pe generalul Mohamed Siad Barre, un na]ionalist despotic care conducea de peste 20 de ani. De atunci, ]ara s-a transformat \ntr-o imens` zon` de conflict, pentru care se lupt` o serie nef\r[it` de lorzi ai r`zboiului [i mili]ii ce au transfomat ora[ele \n ruine sf\rtecate de gloan]e. |n 1993, o misiune interna]ional` de interven]ie condus` de americani s-a terminat prost dup` ce membri ai mili]iei au dobor\t dou` elicoptere Black Hawk deasupra capitalei Mogadiscio. 18 militari au fost uci[i, iar hoarde de tineri \n tricou [i [lapi, \narma]i p\n`-n din]i, s-au gr`bit s` t\rasc` trupurile ne\nsufle]ite pe str`zile nisipoase. Incidentul, pe care jurnalistul Mark Bowden l-a descris cu meticulozitate \n cartea Black Hawk Down, a fost prima gre[eal` de politic` extern` a administra]iei Bill Clinton. Pentagonul r`m\ne marcat de aceast` experien]`; a fost pentru ultima oar` c\nd militarii SUA au pus piciorul pe p`m\nt somalez. Ast`zi, Somalia are un guvern numit – al 15-lea din 1991 –, dar care controleaz` doar c\teva cl`diri din Mogadiscio [i este sub focul continuu al mili]iilor islamiste. Mili]iile reprezint` adev`rata autoritate, unele dintre acestea av\nd leg`turi cu Al Qaeda; p\n` [i transporturile umanitare ale Na]iunilor Unite le dau bani pentru protec]ie. Unul din cinci somalezi a fugit din ]ar` [i orice str`in care pune piciorul \n aceste zile \n Mogadiscio risc` s` fie r`pit sau mai r`u. |n compara]ie cu iadul din sud, \n nordul Somaliei a fost pace ani de zile. Pentru un timp, ai fi putut spune c` este un loc pl`cut. Acum c\]iva ani, am ajuns cu un avion comercial \n Bossasso, un port d`r`p`nat din regiunea Puntland. Timp de o s`pt`m\n`, am str`b`tut ora[ul f`r` s` am nevoie de paz`, m-am plimbat prin pie]e [i am mers \n restaurante s` devorez platouri de pe[te la gr`tar cu l`m\ie, f`r` s` m` tem c\tu[i de pu]in c` voi sf\r[i \n portbagajul cuiva. Totu[i, calmul de la suprafa]` mascheaz` o cultur` a criminalit`]ii care a \nflorit o dat` cu pirateria. Magazinele din Bossasso s\nt celebre pentru afacerile cu arme [i falsificare de m`rfuri, iar plajele de la marginea ora[ului constituie de mult timp baza uneia dinIANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 45

& ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c


tre cele mai periculoase opera]iuni de trafic uman din lume. Anul trecut, 1.000 de africani s-au \necat \ncerc\nd s` traverseze Golful Aden p\n` \n Yemen, vis\nd la o via]` mai bun` \n Orientul Mijlociu. C`l`toria e de groaz`: contrabandi[tii \nghesuie c\]i mai mul]i oameni \n b`rci de pescuit pentru o c`l`torie insuportabil` de 30 de ore, iar, c\nd apele \ncep s` se agite, ace[tia arunc` c\]iva pasageri peste bord \n marea plin` cu rechini. Multe dintre aceste b`rci s\nt folosite acum de pira]i, iar Puntland nu mai este deschis str`inilor. Eid s-a apucat de piraterie tot \n Bossasso. Dup` ce, timp de c\]iva ani, a pescuit homari pentru o mic` companie, aceasta a reu[it s` str\ng` ni[te bani pentru a-[i cump`ra trei b`rci. Dar capturile au \nt\rziat s` apar`. |n 2005, tr`ind \ntr-o colib` cu o singur` camer` al`turi de so]ie [i doi copii, s-a hot`r\t c` nu mai poate sta deoparte s` priveasc` al]i pescari, cunoscu]i de-ai lui, cum vin acas` plini de bani ob]inu]i din r`scump`r`ri. A plecat la Bossasso [i [i-a dat echipamentul de pescuit pe “recuzita” de pirat: dou` mitraliere Kala[nikov [i lansatoare de rachete. A racolat al]i cinci pescari al`turi de care a pl`nuit s` captureze o nav`. “|n Puntland, nu-]i ia prea mult timp s` te organizezi”, spune el. Totu[i, oameni ca Eid s\nt solda]i de cel mai jos rang pentru re]ele criminale transna]ionale conduse de oameni de afaceri somalezi care tr`iesc peste hotare, \n locuri ca Europa sau Golful Persic [i supravegheaz` afacerile din umbr`. Datorit` acestor sus]in`tori invizibili, pira]ii s\nt echipa]i cu pu[ti automate [i flote de b`rci motorizate. Mul]i au telefoane prin satelit dotate cu GPS [i aparate de num`rat banii care nu seam`n` deloc cu cele din b`ncile noastre. Cei mai bine dota]i pira]i folosesc nave-mam` – de obicei, nave capturate – pentru atacuri directe [i pentru reaprovizionarea oamenilor dup` lungi zile \ncinse pe mare. Exist` [i instructori de pira]i, inclusiv fo[ti ofi]eri de marin` somalezi, care [i-au pierdut slujbele dup` c`derea guvernului. La un singur jaf, pot participa grupuri de 50-100 de persoane – de la instructori p\n` la buc`tari – iar plata se face pe merit: cu c\t munce[ti mai multe zile [i cu c\t munca ta este mai periculoas`, cu at\t mai mare este r`splata. |n primele [ase luni ale acestui an, pira]ii au atacat peste 140 de nave, mai mult dec\t \n tot anul precedent. Totu[i, nu toat` lumea are succes. C\nd Eid [i oamenii s`i au pornit pe mare la finalul anului 2005, au crezut c` s\nt preg`ti]i. Planul era s`-[i g`seasc` o ]int`, s`-[i trag` barca l\ng` ea [i s`-[i propteasc` sc`rile de metal pe carena navei. Unul dintre oameni urma s` se ca]ere la bord, \n timp ce ceilal]i \i acopereau spatele, a]intindu-[i armele asupra membrilor echipajului. C\nd piratul ajungea pe punte, camarazii i-ar fi pasat arma [i s-ar fi c`]`rat [i ei la bord. Ace[tia puseser` m\na pe ni[te haine de camuflaj de la second-hand, pentru un aer mai oficial. Dar problemele au \nceput c\nd au ajuns la vreo 100 de mile dep`rtare de mal. Motorul

b`rcii lui Edi poate c` era potrivit pentru pescuit, dar era prea slab pentru a prinde din urm` nave care mergeau cu vitez` de 20-30 de noduri. “Am v`zut ceva, dar nu am putut ajunge la ei.” Ace[tia au plutit timp de cinci zile complet neproductive \nainte de a se \ndrepta spre cas`. Eid s-a \ntors la Bossasso [i [i-a g`sit un motor mai puternic, un model nem]esc uzat, importat din Dubai. Anul urm`tor, grupul s-a pus din nou pe treab`, iar de data asta a reu[it s` trag` al`turi de o nav` de marf` goal`. |n timp \ncercau s`-[i ridice scara de aproape trei metri, unii dintre membrii echipajului se holbau la ei f`r` cuvinte. Probabil c` formau o adun`tur` cel pu]in ciudat`: o colec]ie de b`rba]i costelivi \n camuflaj, agit\nd ni[te arme ruginite. |n lumina vag` a serii, Eid a putut vedea clar fe]ele viitoarelor lui victime. “Erau albi”, spune el. Totu[i, pira]ii n-au putut s`-[i fixeze scara. Apele \nvolburate i-au aruncat \ncolo [i \ncoace

Live: iat` cum e posibil ca o b`rcu]` cu motor s` abordeze un ditamai vas de croazier`. Mirajul unei r`scump`r`ri e aproape!

pentru c\teva minute p\n` c\nd, \ntr-un final, nava [i-a schimbat cursul [i s-a \ndep`rtat. Noul motor al lui Eid s-a oprit brusc, l`s\ndu-i s` pluteasc` la \nt\mplare \n mijlocul oceanului. Au petrecut \n larg dou` zile [i dou` nop]i. R`m`seser` f`r` ap`, f`r` m\ncare [i – pentru c` Eid nu [i-a putut permite un telefon prin satelit – complet rup]i de lume. “Credeam c` vom muri de foame”, spune Eid. Dar, ca prin miracol, v\ntul a \nceput s` sufle \n cea de-a treia zi de chin. Oamenii au putut s` ridice vela [i s` se \ndrepte spre ]`rm. C\nd au atins uscatul, Eid a rostit o rug`ciune de mul]umire. Acesta a fost sf\r[itul pentru banda sa ghinionist` de pira]i. Pira]ii nu s\nt singurii aventurieri de pe mare \n aceast` poveste. Florent [i Chloé Lemac,on, un cuplu

46 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.c .com .c om


• „Unsprezece marinari româ ni, care se aflau pe nava Victoria, sub pavilion Antigua, au fost r`pi]i de pira]ii somalezi \n apropiere de Golful Aden, \ntre Somalia [i Yemen. Cargoul Victoria plecase din India [i se afla \ntr-un convoi de mai multe nave, c\nd a fost atacat de opt pira]i somalezi \n golful Aden. Nava era \nc`rcat` cu 10.000 de tone de orez [i urma s` ajung` \n Arabia Saudit`.” (5 mai 2009) Marinarii au fost elibera]i pe 18 iulie. • „O nav` italian` care avea la bord un echipaj format din 13 italieni [i nou` româ ni a sc`pat, joi diminea]a, de atacul pira]ilor somalezi. Nava, apar]in\nd companiei genoveze Ignazio Messina & C, a fost atacat` la 600 km Est de Mombassa, de dou` ambarca]iuni ale pira]ilor somalezi, infractorii nereu[ind s` urce la bord, motiv pentru care s-au l`sat p`guba[i” (22 octombrie 2009) • „Ministerul Româ n de Externe confirm` faptul c` pira]ii somalezi au capturat duminic`, 29 noiembrie, \n Oceanul Indian, nava greceasc` Maran Centrauros, \n al c`rei echipaj de 28 de persoane se afl` un marinar româ n.” (30 noiembrie 2009)

de tineri francezi, au ignorat multiplele avertismente lansate de marina francez` [i au p`truns \n apele somaleze la bordul iahtului lor, “Tanit”. Ace[tia \[i propuseser` s` str`bat` globul al`turi de fiul lor de trei ani [i de doi prieteni [i s`-[i scrie impresiile de c`l`torie pe un blog. |ntr-unul dintre mesaje, Chloé preciza: “Pericolul exist` [i, f`r` \ndoial`, a crescut mult \n ultimele luni, dar oceanul este uria[. Pira]ii nu ne pot distruge visul.” Pe 4 aprilie, “Tanit” a fost capturat iar [ase zile mai t\rziu militarii francezi a \ncercat o misiune de comando riscant` pentru a elibera ostaticii. Iahtul a fost l`sat s` plece, dar pira]ii au rispostat atacului, iar \n schimbul de focuri Florent, b`rbatul de 28 de ani, a fost ucis. Cu zece luni mai devreme, Jurgen Kantner, un neam] de 62 de ani, plecase \ntr-un voiaj similar cu partenera sa de o via]`, Sabine Merz, pe traseul Fran]a – Singapore. Om al m`rilor, Kantner tr`ise pe iahtul s`u mai mult de jum`tate din via]` [i traversase de patru ori Oceanul Indian. V\ntul de var` i-a deviat p\n` c\nd, \ntr-un final, iahtul a fost capturat de nou` pira]i \n apropierea portului din Lasgoray. C\nd au ajuns la ]`rm, Kantner a fost [ocat s` vad`, \n mijlocul unei desi[ de palmieri, o ascunz`toare demn` de un film cu pira]i cu buget redus. |n jur de 150 de oameni tr`iau aici, dormind pe rogojini sub cerul liber. Din c\nd \n c\nd, mai treceau pe aici femei [i copii, probabil dintr-un sat din apropiere. Unul dintre pira]i a anun]at o recompens` de dou` milioane de dolari. Asta dup` ce goliser` iahtul de 50.000 de euro cash – economiile lui Kantner – de 40 galoane de whisky [i \n jur de 200 de sticle de bere. “Be]ivi”, r\nje[te Kantner. Poate c` indivizii ace[tia au fost crescu]i \n religia musulman`, dar atunci au ras toat` b`utura \n dou` zile, apoi l-au luat \n primire pe Kantner, amenin]\ndu-l c`-i violeaz` so]ia dac` nu \[i primesc banii. De obicei, c\nd cineva este luat ostatic \n Somalia, guvernul ]`rii lui negociaz` cu pira]ii, c\teodat` av\nd ca intermediar guvernul regional din Puntland. |n a 52-a zi a lor \n jungl`, un soldat

din Puntland a ap`rut cu recompensa. Guvernele nu dau de regul` publicit`]ii detaliile unei opera]iuni de r`scump`rare, dar un pirat cu care Kantner se \mprietenise i-a spus c` valiza con]inea 600.000 de dolari, bani ghea]`. Cei doi au fost elibera]i pe loc, sub custodia autorit`]ilor din Puntland, apoi au zburat \n Kenya, pentru ca, \ntr-un final, s` ajung` \n Germania unde au fost, c\teva zile, r`sf`]a]ii presei. Dup` necazul cu motorul nem]esc, Eid s-a \ndreptat spre vest, \n Berbera, \nchiriind o camer` la hotel [i lu\ndu-[i o slujb` ca mecanic pentru a-[i preg`ti noua lovitur`. Dar, \n c\teva s`pt`m\ni, poli]ia la luat la ochi, iar \n septembrie 2008, Eid [i patru camarazi ai acestuia au fost aresta]i, fiindu-le confiscate o barc`, c\teva arme automate, o scar` pliant` [i ceea ce oficiali au descris drept un plan de luare de ostatici. Conform poli]iei, Eid a fost p\r\t de vecini. |nchisoarea Mandhera, \n care au fost arunca]i Eid [i acoli]ii lui, a fost construit` de englezi \n timpul cel de-al doilea r`zboi mondial, pentru solda]ii italieni captura]i pe c\mpul de lupt`. Eid intr` \n biroul directorului [i se a[az` pe o banc` tare de lemn. Cu ochii sticlo[i, \[i fr`m\nt` nervos degetele de la m\ini. Gardianul recunoa[te efectele renun]`rii la khat, o plant` care, mestecat` d` o senza]ie euforic`, ca dup` consumul de amfetamin`. Mul]i spun c` pira]ii \[i iau m`nunchiuri de khat c\nd pleac` la v\n`toare pe mare, iar planta le d` curaj [i \ndr`zneal`. Eid \[i str\nge ochii, ferindu-se de lumina soarelui care invadeaz` fereastra. “Acum, comunitatea interna]ional` vorbe[te despre piraterie”, spune el cu o voce r`gu[it`. “Dar cu mult \nainte de asta, noi vorbeam lumii despre problemele noastre. Nu ne-a ascultat nimeni.” A[ezat \ntr-un col], Yousuf Essa prive[te grav. Ministru adjunct al justi]iei \n guvernul din Somaliland (regiunea separatist` din nordul ]`rii), Essa m-a escortat p\n` la \nchisoare [i apoi a ascultat \n t`cere declara]iile lui Eid. C\nd, \n sf\r[it, a luat cuv\ntul, opinia sa s-a dovedit remarcabil de \n]eleg`toare pentru un om al legii. “C\nd ace[ti oameni [i-au pierdut mijloacele de trai, au devenit pira]i”, spune Essa. “A devenit un nou mod de via]`.” Apoi, f`r` s`-l roage nimeni, acest oficial al guvernului \[i scormone[te buzunarul de la pantaloni, scoate o bancnot` uzat` de 10 dolari [i o \ndeas` \n palma lui Eid. Prizonierul \[i pleac`, \n semn de mul]umire, capul. Essa spune, mai t\rziu, c` Eid \[i va cheltui banii, f`r` \ndoial`, pe khat – c`ci oricum nu este altceva de cump`rat \n \nchisoare. Nu e nici o comoar` a pira]ilor \n acest sumbru bastion. Cu o ]ar` \n colaps, mijloace de trai inexistente [i bur]ile goale, nu este greu s` \n]elegi de ce to]i b`rba]ii \n putere din Somalia \ncearc` s` pun` m\na pe ceva – nave de marf`, iahturi, tancuri petroliere – pentru a[i c\[tiga p\inea zilnic`. Chiar [i Eid, repovestind repetatele sale e[ecuri, vorbea cu o oarecare m\ndrie. Din c\nd \n c\nd, schi]a [i un z\mbet. {i, dup` spusele lui, \n mod sigur ar lua-o de la cap`t pentru c` nu are nimic de pierdut. B IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 47

www.storemags.com & www.fantamag.com


Bluz` Icon, 399,90 lei; masc`, Accessorize, 89 lei; breloc Agatha, 120 lei; corset Debenhams, 210 lei lei; portjartier Debenhams, 70 lei; ceas, Raymond Weil Noemia, 4.720 lei; po[et`, Mango, 199 lei; sandale Icon, 1.099,90 lei; parfum Jean Paul Gaultier MaDame Rose’n’Roll, 343 lei

Sezonul acesta ar fi bine s` fii inspirat \n ceea ce prive[te cadourile destinate doamnelor [i de aceea ]i-am preg`tit c\teva ponturi, pentru a face o impresie bun` \n fa]a prietenei sau a so]iei, dar mai ales pentru a merge la sigur. 48 » c STYLE 2010

Pagini realizate de Monica Georgescu Fotograf: Cristian Radu

www.storemags.com & www.fantamag.com


Cizme magazin Enzo Bertini, 899,40 lei; colan]i Koton, 59,90 lei; m`nu[i G.Star, magazin Famous Brands, 339 lei; e[arf` Koton, 49,90 lei; colier Promod, 44,90 lei; curea Replay, magazin Famous Brands, 199 lei; geant` Musette, 375,20 lei; parfum Burberry The Beat, 341 lei STYLE 2010 ÂŤ 49 c

www. w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


50 禄 c STYLE 2010

Cap` de blan` Agnes Toma, magazin Alb&Negru, 2.137 lei; bluz` Agnes Toma, magazin Alb&Negru, 233,20 lei; cercei Aldo, 119 lei; br`]ar` Accessorize, 47 lei; m`nu[i Rebelle, 142 lei; po[et`-caset` Debenhams, 489,99 lei; umbrel` Mango, 79 lei; parfum Lanc么me Hypn么se Senses, 500 lei

www.st ww stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c


Geac` Belstaff, 2.232 lei; bolero, Miss Sixty, magazin Famous Brands, 339 lei; m`nu[i Mango, 79 lei; br`]ar` Accessorize, 71 lei; UGG magazin Famous Brands, 899 lei; ceas Michael Kors, magazin Lasardo, 1.590 lei, parfum Paul Smith Floral, 199 lei c STYLE 2010 ÂŤ 51

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www.fant ntam amag am ag.c ag .com .c om


|ntoarcerea vampiri]ei

Mitul polonezelor blonde este dezmin]it savuros de aceast` brunet` care face risip` de senzualitate \ntr-un stil mai degrab` latino ori amintind de Sudul american. Foto: PLAYBOY Polonia

www.st stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


IANUARIE 2010 c 53

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


54 c IANUARIE 2010

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


IANUARIE 2010 c 55

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa fant fa ntamag ag.c ag .com .c om


56 c IANUARIE 2010

www. ww w.st w. storemags. s.co com m & www.fa fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


www. ww w.st w. stor orem emag ags.com & www.fantamag.com


www. ww w.st stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


www.storemags.com & www.fantamag.com


www. ww w.st stor orem emag ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam amag ag.c .com om


www.storemags.com & www.fantamag.com


www. ww w.st w. stor st orem emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


Via]a bate rolul Cei mai valoro[i tineri actori din Rom책nia fac dovada competen]ei lor emo]ionale prin m`rturisiri neconven]ionale despre scene, roluri [i filme extraordinare \n care au jucat sau pe care le-au vizionat. Au acceptat exerci]iul de imagina]ie [i aducere-aminte Florin Piersic Jr., Marius Manole, Mimi Br`nescu, {erban Pavlu [i Andi Vasluianu. Anchet` de Ramona Pop

Andi Vasluianu \n Cealalt` Irina

www. ww w.stor w. orem or emag em ags. s.com m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com om

Florin Piersic Jr. \n C`l`toria lui Gruber


Mimi Br`nescu \n Mar]i, dup` Cr`ciun

{erban Pavlu \n Nepotu’

Marius Manole \n Ioana [i focul IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 65

www. ww w.st w. stor st orem or emag ags. ag s.co com co m & ww www. w.fa fant fa ntam nt amag am ag.com om


Florin Piersic Jr.

”M-a[ rade \n cap” Nu toate femeile au salutat cuviincios ac]iunea lui de a-[i extinde orizontul priceperilor cu aceea de scriitor, dar parte din ele tot au \ngenuncheat \n fa]a condeiului de care s-a slujit \n Opere cumplite, volumul unu. Cum [i c\t se las`, \ns`, p`truns de fiorul iubirii este o materie chiar mai vrednic` de interes dec\t for]a lui de a mi[ca idei [i concep]ii. PLAYBOY: Care este scena de film ce ]i-a marcat copil`ria? FLORIN PIERSIC JR.: N-o s` m`-ntorc dec\t cu vreo 25 de ani în urm`, pentru c` eram înc` un copil la 15 ani. Adic` sar peste Sunetul muzicii, Colombo [i Kojak. {i ajung la primele filme v`zute la cinemateca Eforie. Era mare înghesuial` pe vremea aia. Acolo l-am descoperit pe Pacino. Am v`zut Serpico, Bobby Deerfield [i Sperietoarea. Pacino a fost actorul care m-a influen]at foarte puternic. Aveam acces în culisele unor teatre [i vedeam spectacole, dar actorii de pe ecran erau intangibili. La Pacino, am descoperit lucruri noi, a fost o revela]ie, probabil c` sim]eam exact ce sim]eau spectatorii de-acum [aizeci de ani c\nd îl vedeau pe James Dean. M` aflam \n faza în care îmi g`sisem un idol [i încercam s`-l imit, a[a c` eram foarte sup`rat c` nu s\nt mai scund. Am fost foarte impresionat de transform`rile lui fizice din Serpico (personajul din poveste e urm`rit pe o perioad` lung`, mai mul]i ani). Dar filmul preferat, în ciuda lentorii ritmului, a fost Bobby Deerfield.Avea o triste]e care-mi sem`na; eu s\nt n`scut sub semnul racului [i am sc`pat t\rziu de melancolia proprie acestei zodii. Pentru mine, scena cea mai frumoas` din film e aia în care Deerfield îl prive[te fascinat pe scamatorul care face s` danseze o vioar`. Secven]a e magic`, iar camera merge încet prin aer [i r`m\ne fixat` pe prim-planul lui Pacino, care se uit` cu ochi de copil la scamatorul `la.

PLAYBOY: Ce \nt\mplare din via]a ta poate constitui o scen` dintr-un film? FLORIN PIERSIC JR.: Acum vreo 15 ani. Poate mai mult. Aveam o re-

la]ie destul de libertin`. Uneori, ne povesteam aventurile, era cam ciudat. |ntr-o zi, am vrut s`-i fac o surpriz` [i am venit la ea f`r` s` o anun]. Aveam cheia, a[a c` am putut s` intru în cas`. Ea nu era acas`. Am a[teptat-o o zi întreag`. Adic` vreo 24 de ore. Îmi era clar c` e cu alt b`rbat.

FLORIN PIERSIC JR.: Nu în am`nunt. Am tr`it unele lucruri pe care le-am ur\t atunci c\nd s-au înt\mplat, dar care mi-au folosit mai t\rziu. S\nt lucruri care se adun` la capitolul experien]` de via]` [i care nu-s prea pl`cute. Dar mi s-a-nt\mplat s` observ c` anumite scene din spec-

Sperietoarea

N-am devenit nervos, am a[teptat destul de lini[tit s` treac` orele. {i, la un moment dat, am început s` cotrob`i prin dulapurile ei. I-am scos hainele [i i le-am t`iat cu foarfeca. Pe toate. C\nd a ap`rut, în diminea]a urm`toare, a fost destul de greu s` \i explic ce m` apucase. Oricum, în timp ce t`iam hainele alea mi-am amintit c` v`zusem situa]ia asta într-un film al lui Robert Altman. Probabil c` unele filme ar trebui interzise.

PLAYBOY: }i s-a \nt\mplat s` tr`ie[ti \n avans o scen` pe care s` ajungi s-o interpretezi?

tacole sau filme ar fi ie[it total neconving`tor dac` eu nu m-a[ fi putut întoarce la ni[te repere deja tr`ite.

PLAYBOY: Care e rolul pe care ]i-l dore[ti, dar pe care n-o s`-l po]i juca vreodat`? FLORIN PIERSIC JR.: Nu exist` roluri pe care s` nu le pot face la ora asta, mai pu]in rolurile de pu[ti, care nu m` atrag pentru c` nu suf`r dup` copil`ria pierdut`. În rest, cu c\t s\nt mai complexe, cu at\t s\nt mai provocatoare. Dar, pentru anumite roluri, a[ avea nevoie de transform`ri fizice, care presupun încredere oarb` în

66 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com

regizor, în primul r\nd. A[ face o nebunie de-asta dac` ar ap`rea un regizor care s` m` conving`. Vreau s` spun c` a[ putea s` m` rad în cap sau s` m` \ngra[ 40 de kile, dar ar trebui s` fiu sigur c` sacrificiul `sta merit` f`cut.

PLAYBOY: Descrie rolul pe care ]i-ai dori s`-l joci \ntr-o zi!

Bobby Deerfield

FLORIN PIERSIC JR.: N-o s` fac asta pentru c` nu-mi arunc ideile în toate p`r]ile. Încerc s` pun cap la cap ni[te lucruri [i s` duc la bun sf\r[it ni[te scenarii. Dac` o s` am noroc, o s` le vezi pe ecran sau pe scen`.

PLAYBOY: Care este cea mai mi[to scen` erotic` ever? FLORIN PIERSIC JR.: Cred c` mi-ar fi pl`cut s` joc în locul lui JeanHugues Anglade în Betty Blue. Adic` s` fiu partenerul lui Béatrice Dalle. Dar cred c` asta a fost fantezia tuturor celor care au v`zut filmul. O fantezie normal`.


Marius Manole

”Mie-mi plac \nmorm\nt`rile!” Dedicat exclusiv teatrului, pe care a ajuns s`-l \mbr`]i[eze din nimereal`, actorul Teatrului Na]ional reu[e[te roluri magistrale \n Sinuciga[ul [i \n Inim` de c\ine. Combin\nd \ntr-un mod ideal naturale]ea cov\r[itoare care-i guverneaz` ac]iunile extra-scen` [i teatralitatea pe care i-o cere meseria, face zilnic dovada naturii lui duale, f`r` a se \ncurca, \ns`, \n partituri. PLAYBOY: Care este scena de film ce ]i-a marcat copil`ria? MARIUS MANOLE: |n clasa a patra, a intrat un domn \n [coala general` din Ia[i [i-a zis: “Facem un film despre Creang`. V` rog s` veni]i m\ine cu o poezie sau cu un monolog din Creang`!”. Eu am preg`tit La cire[e

PLAYBOY: Ce \nt\mplare din via]a ta poate constitui o scen` dintr-un film? MARIUS MANOLE: C\nd eram mic, m-am certat cu to]i copiii din bloc. Nu [tiam cum s` m` \mpac cu ei, a[a c`, seara, i-am invitat pe to]i la ziua mea, a doua zi (ziua mea nefiind

Dac` nu e[ti implicat direct, la ]ar`, cel pu]in, r\zi cu lacrimi. Am tr`it o scen` de genul `sta la Ia[i; se certau oamenii peste mort. Se luaser` de la un prosop [i au \nceput s` se \njure: “Pleac` din casa mea! De ce-ai venit?”. |n Sinuciga[ul, spectacol pe care \l joc acum la Teatru Na]ional, chiar despre

Jurnalul unui scandal

[i-am luat proba pentru acel film \n care jucau Dorel Vi[an, Adrian Pintea, Marcel Iure[ [i Maria Floare. Altminteri, eu f`ceam teatru din clasa \nt\i. Miam luat un aparat foto [i mergeam la cercul elevilor {oimii patriei. La un moment dat, au intrat doi domni [i neau \mp`r]it: cei din st\nga pleac` la foto, cei din dreapta, la teatru. Cu aparatul de g\t, m-am dus la teatru. N-am avut curaj s` spun c` vreau la foto. Dac` e s` rememorez o scen` marcant`, ar fi Chiri]a la Ia[i cu Tamara Buciuceanu-Botez, care intra \n scen` pe un cal alb.

a doua zi). {tiam sigur c`, dac`-i invit la ziua mea, o s` ne \mp`c`m. A[a a [i fost. Pe la patru dup`-amiaza, au \nceput s` apar` la u[` copiii cu p`rin]ii [i cu cadourile. }in minte c-am luat atunci o b`taie sor` cu moartea. Alt`dat`, i-am t`iat mamei p`rul \n somn. Avea un p`r bogat; c\nd s-a trezit, nu \l mai avea.

PLAYBOY: }i s-a \nt\mplat s` tr`ie[ti \n avans o scen` pe care s` ajungi s-o interpretezi? MARIUS MANOLE: Mie-mi plac \nmorm\nt`rile. Mi se par a[a comice. Toat` lumea joac` teatru excelent.

PLAYBOY: Descrie rolul pe care ]i-ai dori s`-l joci \ntr-o zi! MARIUS MANOLE: M` g\ndesc cum s`-mi iau liber, nicidecum ce s` joc. M` internez \n spital dou` s`pt`m\ni. Perfuzii, injec]ii, vitamina B, glucoz`... Mie-mi place la spital. De fapt, chiar asta a[ vrea s` joc: un pacient \ntr-un spital.

Jurnalul unui scandal

asta e vorba: o \nmorm\ntare la care participan]ii au cu totul alte probleme dec\t mortul.

PLAYBOY: Care e rolul pe care ]i-l dore[ti, dar pe care n-o s`-l po]i juca vreodat`? MARIUS MANOLE: A[ vrea s` pot face film. Nu s\nt bun pentru film. Am \ncercat, dar a ie[it prost. S\nt prea teatral. Joc ca de la ]ar` a[a, dau tot ce am mai bun. Nu cred c` s-ar g`si regizorul care s` aib` at\t de mare nevoie de mine \nc\t s` spun` “Lucrez cu el p\n` \l aduc la o form` bun`”. Deci, n-o s` fac filme dec\t la pl`m\ni. (r\de)

Are Cehov o nuvel`, Salonul nr. 6, cu dou` personaje foarte frumoase: un doctor [i un pacient care se consider` nebun. Faza interesant` e c` nu se [tie, p\n` la urm`, cine e nebunul. A[ putea s` joc pacientul [i chiar trebuia s` se \nt\mple asta, dar cine voia s` monteze spectacolul n-o mai face.

PLAYBOY: Care este cea mai mi[to scen` erotic` ever? MARIUS MANOLE: Scena din Jurnalul unui scandal, \n care profesoara (Cate Blanchett) se \ndr`goste[te de elev. |n gar`. Pe iarb`. Noaptea. C\nd fumeaz` am\ndoi aceea[i ]igar`. IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 67

www.storemags.com & www.fantamag.com


Mimi Br`nescu

“Pumnul `la spasmodic m-a b\ntuit”

De la Filantropica lui Nae Caranfil p\n` la Mar]i dup` Cr`ciun a lui Radu Muntean, a c`rui premier` va avea loc \n 2010, Mimi Br`nescu [i-a confirmat cu fiecare distribu]ie veridicitatea actoriceasc`. Printre altele, \ncearc` s` izbuteasc` scenarii de pus \n ram` [i, involuntar, colec]ioneaz` aprecieri.

PLAYBOY: Care este scena de film ce ]i-a marcat copil`ria? MIMI BR~NESCU: Am fost un mare fan al personajului Nea M`rin. Aveam acas` discuri cu el, pe care le memoram [i le spuneam apoi prietenilor. |mi amintesc pasaje destul de lungi [i acum. “B`, vezi c` vine `la, pifpaf din pistoale, doi[pe murir`, opt sc`par`, du tu caii acas`, muierea mea ia-o tu, dar al cui era porumbul `la de-l c`lcau `ia cu caii \n picioare…?”. Lunea [i joia, rulau filme la mine la ]ar`. La c`minul cultural, cu b`nci de lemn \n sal` [i cu noroi pe jos, dac` ploua afar`. Am c`zut cu banca de r\s la faza cu karati[tii din Nea M`rin miliardar. |nc`peam, \nghesui]i, vreo [apte-opt copii pe o banc` din spate. B`ie]ii [i fetele mai mari ne b`teau dac` ne a[ezam pe b`ncile din fa]`. Se [i fuma. Era o foial`, o zumz`ial` permanent`. Vedeam filmele printre c`ciuli. C\nd oboseam, renun]am [i priveam doar jum`tatea de sus a ecranului. Norii, soarele, luna, dac` era noapte…

astfel, s` te apropii mai u[or de rol. Se preda [i la ATF c\nd eram eu student… Analogie se cheam`, e o \ntreag` teorie. Numai c`, din p`cate pentru cei care \mbr`]i[eaz` metoda asta, lucrurile se complic` c\nd ai de jucat ceva ce n-ai experimentat niciodat` personal.

secven]` la care eu m-am g\ndit \ntr-un mod foarte, foarte pl`cut [i frustrant, \n acelasi timp, destul de mult` vreme. Se \nt\mpla \ntr-o p`dure sau parc… Toamna, pentru c` erau frunze uscate pe jos. Maria Ploae era sup`rat`, pl\ngea… Ion Caramitru se apropie de ea,

Nea M`rin Miliardar

PLAYBOY: Ce \nt\mplare din via]a ta poate constitui o scen` dintr-un film? MIMI BR~NESCU: Ceva care s` constituie subiectul unor filme de ac]iune cu explozii n-am tr`it. Cred c` zilnic se \nt\mpl` lucruri care, dac` s\nt povestite bine, pot deveni subiect de film. Vorbesc despre filmele care \mi plac mie. Cu oameni aparent banali, care au probleme mici, normale.

aud` nimeni c\nd strigi dup` ajutor. {i s` mai [i plou` cu tunete [i fulgere. |ntr-un film de groaz` \n care s` te por]i ca un om normal, nu ca un supererou. Nu \n]eleg cum func]ioneaz` instinctul de conservare \n filmele de groaz`. |n primul r\nd, nu te duci tu spre bau-bau. Stai

Il Postino

PLAYBOY: Care e rolul pe care ]i-l dore[ti, dar pe care n-o s`-l po]i juca vreodat`? MIMI BR~NESCU: Rolul principal din Il Postino. Concret, secven]a \n care el cite[te scrisoarea primit` de la secretarul lui Pablo Neruda.

PLAYBOY: }i s-a \nt\mplat s` tr`ie[ti \n avans o scen` pe care s` ajungi s-o interpretezi? MIMI BR~NESCU: Nu sut` la sut`.

PLAYBOY: Descrie rolul pe care ]i-ai dori s`-l joci \ntr-o zi! MIMI BR~NESCU: A[ vrea s` joc

Mi s-a \nt\mplat s` semene oarecum cu ceva ce am tr`it. {i e foarte bine c\nd se \nt\mpl` a[a, pentru c` ai posibilitatea,

\ntr-un film de groaz`. Dar ac]iunea s` nu se petreac` \ntr-o c`soaie imens`, cu multe camere [i holuri lungi, ca s` nu te

lini[tit, c` vine el la tine. Mie mi-ar fi fric` [i s` stau singur o noapte \ntr-o cas` suspect` de orice, nu zic s` mai [i plou` cu fulgere [i tunete, s` sc\r]\ie vreo u[` sau s` aud pa[i [i voci de-alea posedate. Nu-]i dai seama c` paralizezi? Confunzi st\nga cu dreapta. Nu stai pe loc s` te lup]i cu evil-ul nici dac` te leag` cineva \n lan]uri.

PLAYBOY: Care este cea mai mi[to scen` erotic` ever? MIMI BR~NESCU: |n filmul Luchian, cu Ion Caramitru [i Maria Ploae, e o

68 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com

Elm Street

\i zice nu [tiu ce, ea zice c` nu, el zice c` da [i, \ntr-un final, cei doi se s`rut`. Apoi, ea ajunge pe spate, el deasupra ei [i, tocmai c\nd s` vedem ce [i cum, vedem m\na ei cum apuc` ni[te frunze de pe jos [i le str\nge cu putere, apoi desface u[or, u[or pumnul. At\t. Pumnul `la spasmodic cu frunze uscate ie[ind printre degete m-a b\ntuit o vreme... Nu mai [tiu exact dac` ea pl\ngea \nainte de actul sexual sau dup`. Era, \n orice caz, ceva cu lacrimi. Cred c` mai degrab` dup`... |i p`rea r`u. Nu mai [tiu.


{erban Pavlu

”Dansez ca o cizm`” Dincolo de regalurile teatrale pe care le ofer` cu consecven]` la Bulandra, {erban Pavlu triumf` [i pe scena Teatrului Act, \n Acas` la tata (regia Alexandru Dabija), [i \n Ursul, lungmetrajul de debut al lui Dan Chi[u. Efecte realmente savuroase ob]ine [i \n via]a personal`, \ndeosebi atunci c\nd i se pretinde s` rememoreze \nt\mpl`ri din studen]ie: “Opri]i-l pe [chiop, c` fur` bagajele!”. PLAYBOY: Care este scena de film ce ]i-a marcat copil`ria? {ERBAN PAVLU: Psychoal lui Hitchcook. Eram destul de mic, ai mei f`cuser` rost de bilete la cinematec` [i, pentru c` nu aveau cu cine s` m` lase \n seara respectiv`, m-au c`rat cu ei.

{ERBAN PAVLU: (r\de) Eram student [i plecam prin ]ar` cu un spectacol de strad` \mpreun` cu c\]iva colegi de an. Urm`torul spectacol urma s` fie la Cluj, iar eu aveam dou` zile de filmare la Petro[ani, deci a trebuit s` m` despart de grup. Am ajuns singur-singurel, cu

Speriat s` nu iau una peste bot, le zic ceva de genul “M`i b`ie]i, sta]i c`...”, la care `sta care tr`gea de geant` m` scuip` a[a, de control, [i o rup am\ndoi la fug`. M` scol, aranjez din nou bagajele, m` a[ez \n capul oaselor [i \ncep s` stau de straj` sub privirea comp`timi-

"Domn’e, e trenul de Petro[ani?". ~la d` din cap c` da [i, disperat, \mi dau seama de dou` lucruri: c` nu am luat [i bagajele de pe banc` [i c` [chiop`tez r`u cu un picior pentru c` \mi amor]ise complet. M` r`sucesc aproape s` cad, [chiop`tez p\n` la banc`, \nh`] bagajele cu chiu, cu vai [i m` t\r`sc spre scara trenului care se mi[ca deja repejor. Piciorul p`rea de lemn, trenul, pierdut [i b`bu]a \ncepe s` urle ca din gur` de [arpe: “Opri]i-l pe [chiop, c` fur` bagajele!!!”. Am urcat, dar... e greu s` ui]i.

PLAYBOY: Care e rolul pe care ]i-l dore[ti, dar pe care n-o s`-l po]i juca vreodat`? {ERBAN PAVLU: De[i nu e prioriWild at Heart

tatea cinemaului romånesc, \mi plac enorm musical-urile americane, gen C\nt\nd \n ploaie sau Produc`torii. Nu voi juca vreodat` \ntr-unul, pentru c` nu pot s` c\nt. Dansez ca o cizm`.

PLAYBOY: Descrie rolul pe care ]i-ai dori s`-l joci \ntr-o zi! {ERBAN PAVLU: M` amuz, de

C\nt\nd \n ploaie

A fost mult peste a[tept`rile mele. Mama \mi punea m\na pe ochi din c\nd \n c\nd, dar asta m` intriga [i mai tare, a[a c`, p\n` la urm`, am ie[it de acolo at\t de speriat, tulburat, incitat, \nc\t i-am torturat pe ai mei s`pt`m\ni \n [ir cu \ntreb`ri despre film. Iar pe Anthony Perkins nu-l mai pot vedea nici azi \n alt rol. Un actor formidabil, pe care mintea mea l-a asociat definitiv cu acest film.

PLAYBOY: Ce \nt\mplare din via]a ta poate constitui o scen` dintr-un film?

Blue Velvet

tot cu ditamai bagajul, \n gara Simeria, pe la opt seara. Prima leg`tur`, tocmai la patru diminea]a. Bufetul g`rii era superdubios, a[a c` am \ncercat s` adorm \n sala de a[teptare, \n singura pozi]ie posibil`, adic` culcat pe bagaje. Temperatura sc`dea dramatic; m` sculam din c\nd \n c\nd \nnebunit de frig [i cu una din m\ini amor]it` complet. Dup` vreo trei-patru ore, simt geanta de sub cap cum \ncepe s` se mi[te u[urel, deschid ochii [i v`d un tip care tr`gea \ncet de ea [i altul cum \i ]inea de [ase.

toare a unei b`bu]e care v`suse toat` faza, dar t`cuse m\lc. Intru \n vorb` cu b`bu]a, \i explic de unde vin, unde m` duc, m` vait de somn, de frig, de foame… Epuizez subiectele [i, d`r\mat de somn, o implor s` m` p`zeasc` [i, mai ales, s` m` trezeasc` atunci c\nd se apropie trenul de Petro[ani. Primul lucru pe care l-am v`zut c\nd am deschis ochii a fost un tren care se punea \ncet\ncet \n mi[care pe peronul din fa]a mea. F`r` s` m` dezmeticesc, sar \n picioare [i urlu la unul de la geam

obicei, cu chestia asta [i glumesc cu prietenii tot imagin\nd scenarii. Invent`m replici [i priviri "dure", dup` care r\dem de ne t`v`lim pe jos. Mi-ar pl`cea s` joc un poli]ist sau un detectiv, dar \ntrun film noir: genul de tip dur, uns cu toate alifiile, care d` de o treab` murdar`; replici laconice, violen]`, tot tac\mul.

PLAYBOY: Care este cea mai mi[to scen` erotic` ever? {ERBAN PAVLU: S\nt dou` filme (Blue Velvet [i Wild at Heart) ale aceluia[i regizor (David Lynch), pe care le ador. |n Wild at Heart, pe care l-am v`zut de trei ori \n aceea[i zi, la un cinema din cartierul meu, memorabil` mi se pare scena dintre Willem Dafoe [i Laura Dern. Mi-ar pl`cea s` o joc. Dac` a[ lucra cu David Lynch. IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 69

& www.fantamag.com


Andi Vasluianu

“C\nd mi-e fric`, m` bag” De team` s` nu-[i consume imaginea r`m\n\nd \nfipt \ntr-un rol anume, Andi Vasluianu a fugit \n permanen]` de televiziune, construindu-[i parcursul profesional cu grada]iile unei pipete. Poate nu \nt\mpl`tor, primul s`u rol principal a venit dup` o buluceal` de roluri secundare interpretate exemplar, odat` cu Cealalt` Irin`, o poveste trist` pe gustul romånului de azi.

PLAYBOY: Care este scena de film ce ]i-a marcat copil`ria? ANDI VASLUIANU: Fiindc` televi-

PLAYBOY: Descrie rolul pe care ]i-ai dori s`-l joci \ntr-o zi! ANDI VASLUIANU: Pe mine m`

ziunea romån` nu avea programe prea multe, ne uitam la Studio X, la bulgari. |mi aduc aminte de {apte mirese pentru [apte fra]i [i de Ace[ti oameni minuna]i [i ma[inile lor zbur`toare, la care m-a dus taic`-miu c\nd eram pu[tan. Din primul, mi-au pl`cut dansurile \n mod special. Aveam 11 ani, suferisem o opera]ie exact \n perioada aceea [i ]in minte c` r\deam [i pl\ngeam \n acela[i timp.

intereseaz` \nt\lnirea cu o scriitur` bun`, cu un regizor bun [i cu ni[te actori. Nu conteaz` dac` rolul meu are pu]ine replici, dac` e principal sau secundar...

televiziune. N-am vrut s` r`m\n \nfipt \ntr-un rol [i s`-mi consum imaginea \n felul `sta. Plus c` eu iubesc foarte mult teatrul [i cred cu t`rie c` un actor de film trebuie s` aib` [i teatru \n spate.

PLAYBOY: Care este cea mai mi[to scen` erotic` ever?

siv`, dar avea o motiva]ie \n spate, nu era o scen` de dragoste [i-at\t. |mi plac scenele erotice care rezult` dintr-o problem`. A doua scen` erotic` pe care o iubesc [i care mi se pare chiar mai frumoas` dec\t asta se petrece \n Hable con ella. Ea e \n

PLAYBOY: Ce \nt\mplare din via]a ta poate constitui o scen` dintr-un film? ANDI VASLUIANU: Filmam un scurt-metraj \n care trebuia s`-mi trag un glon] \n cap, pe sistemul ruletei ruse[ti. C\nd mi-am pus pistolul la t\mpl`, ]eava era foarte rece. Atunci, am avut un flash cu mine pu[tan, st\nd cu oile [i cu vacile la ]ar`, la p`scut. Adormisem [i [tiu c`, la trezire, vedeam prin iarb` picioarele vacilor. Nu plecaser` de l\ng` mine, iar oile st`teau jos. M-am trezit speriat c` le pierd. La secven]a cu pistolul, m-a [i bufnit pl\nsul. Corelarea asta \ntre via]` [i film…

Sea of Love

Sea of Love

PLAYBOY: Care e rolul pe care ]i-l dore[ti, dar pe care n-o s`-l po]i juca vreodat`? ANDI VASLUIANU: Exact rolurile astea-mi plac, astea pe care eu am impresia c` nu pot s` le joc. Dac` am impresia c` pot s` joc, nu joc. La H\rtia va fi albastr`, de exemplu, eu nu credeam c` pot juca ]iganul `la. Mi s-a p`rut foarte greu. Deci, am acceptat. |n Furtuna lui Shakespeare, am jucat calibanul. Mi-a fost foarte fric` de rolul `la. Dar, c\nd mi-e fric`, m` bag. Am fric` de \n`l]ime [i sper ca \ntr-o zi s` sar cu para[uta, s` o \nving. (z\mbe[te)

{apte neveste pentru [apte fra]i

Conteaz` ca povestea s` fie at\t de bun` \nc\t s` vreau s-o povestesc.Tot ce spune Shakespeare e foarte important pentru mine. M` provoac` [i am senza]ia c` prind foarte bine. N-am \nt\lnit, \ns`, povestea care s` m` implice total. Dar [tiu c` st` s` vin`. (z\mbe[te) Eu am fugit \ntotdeauna de

Hable con ella

ANDI VASLUIANU: Pot s` spun dou`? Prima este din See of Love cu Al Pacino [i Ellen Barkin. El, fiind detectiv, crede c` ea e o criminal` \n serie. Ea intr` \n baie s` se schimbe, el o a[teapt` disperat [i, c\nd iese, sare pe ea direct, ca s` nu aib` vreo arm` sau ceva. Scena respectiv` era agre-

70 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com

com`, iar el, asistent medical, o \ngrije[te. {i se \ndr`goste[te de ea at\t de tare! Almodovar face o chestie genial`: metaforizeaz` scena de dragoste, creeaz` un fel de film mut, nu-]i arat` c` el face dragoste cu ea, ci \]i arat` cum el devine foarte mic [i intr` \n vaginul femeii. B


www.st stor orem emag ags.co com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c .com om


www.storem ww emag ags. ag s.co com & www.fa fantam amag ag.com om


James Cameron

Dup` 12 ani de la Titanic, revine \n for]` cu un SF de peste 200 milioane de dolari, care se pare c` va spulbera regulile jocului \n cinematografie. Steven Spielberg [i-a exprimat entuziasmul spun\nd despre film c` este “cel mai nebunesc rahat din toate timpurile”… Interviu de Stephen Rebello; traducere [i adaptare de Gabriela Groza; Foto: Photoland © PLAYBOY as to the material published in the December 2009 US Edition of PLAYBOY

PLAYBOY: Noul t`u film, Avatar, cu imagine stereoscopic` 3-D [i aplica]ii CGI, i-a f`cut pe cei din industria filmului [i mass-media s` \l compare, la nivel de impact tehnologic, cu na[terea filmului color. Tot ace[tia au prezis c` filmul va deveni un fenomen cultural. Te \ngrijoreaz` comentariile sarcastice postate pe Internet dup` vizionarea care a avut loc \n cinematografe \n luna august? CAMERON: Cei care au avut comentarii negative vehemente vor fi acolo \n seara premierei, v` promit. M` \ngrijoreaz` cei care nu au auzit de filmul meu. {tim, din exit poll-uri, c` oamenii au fost, \n propor]ie de 95%, extazia]i. Restul de 5% \nseamn`, \n mare, fanatici care \[i construiser` filmul \n mintea lor iar acum trebuie s` dea ochii cu filmul meu.

PLAYBOY: Nu s-a \nt\mplat la fel \n 1997, c\nd oamenii spuneau c` Titanic va fi un e[ec pentru c` turnarea lui a durat prea mult, \[i dep`[ise bugetul [i nu avea pe afi[ nume importante? CAMERON: Ce naiba, eu \ntotdeauna fac filme scumpe, care s\nt primite bine de oameni, iar toat` lumea se a[teapt` s` fac altele [i altele.

PLAYBOY: Cum vei reac]iona dac` or s` te \ngroape criticii? CAMERON: Avatareste f`cut special pentru cinefili. Dac` le va pl`cea criticilor, cu at\t mai bine. Nu pot s` spun c` nu voi citi recenziile, nu cred c` m` pot ab]ine. |n ultimii 20 de ani, am tr`it \n aceast` lume capricioas`, fiind judecat de unii deloc exper]i \n arta [i istoria filmului, cu care nici n-am vrut s` discut vreodat`. De ce a[ vrea s` fiu criticat de ace[tia? Pentru mine, ace[ti ultimi 10 ani au \nsemnat re\ntoarcerea la lucrurile de baz`, care nu constituie un capriciu de sezon ori subiectul toanelor unui critic imbecil. Nu po]i s` scrii o recenzie despre legile termodinamicii.

PLAYBOY: Spectatorii au fost deja da]i pe spate de personaje generate de computer precum Gollum din St`p\nul inelelor. Extratere[trii t`i alba[tri sau mon[trii gigantici se vor ridica la \n`l]imea a[tept`rilor? CAMERON: De fapt, pe oameni \i doare undeva de felul \n care este f`cut un film. C\nd vor vedea filmul, vor afla povestea planetei Pandora, a creaturilor de aici [i a conflictului dur dintre oameni [i locuitorii Pandorei. Vor fi impresiona]i? Probabil, pentru c` povestea este a naibii de dramatic` [i emo]ionant`. Acestea fiind spuse, cred c` ne-am \ntrecut propriile a[tept`ri c\nd a fost vorba s` facem aceste creaturi c\t mai reale.

PLAYBOY: Poate c` pe oameni \i doare undeva de felul \n care se face un film, dar tu n-a trebuit s` a[tep]i o decad` pentru ca tehnologia efectelor speciale s` poat` reda ce aveai tu \n cap? CAMERON: Eram pre[edintele unei mari companii de efecte digitale, Lightstorm, care a fost creat` pentru a da na[tere unor personaje fantastice generate pe computer, dar nu f`cea acest lucru, a[a c` am spus: “Voi scrie un scenariu mai mult dec\t revolu]ionar, \l vom pune pe pelicul` [i ne va for]a s` devenim lideri mondiali \n efecte speciale.” Dup` ce le-am spus ce am \n minte, au crezut to]i c` am \nnebunit. Pe c\nd lucram la Titanic, am v`zut cum un proiect o poate lua razna, a[a c` am devenit mai prudent c\nd a venit vorba s` \mi asum riscuri. Am l`sat deci deoparte Avatarpentru c` nu aveam toate cele necesare, dar apoi Peter Jackson a spart codul cu Gollum [i King Kong. Iar Industrial Light & Magic a f`cut acela[i lucru, \ntr-un mod diferit, \n Pira]ii din Caraibe. C\t despre Avatar, cred c` este \n regul` dac` personajele nu s\nt perfecte. |n definitiv, cine poate spune cum trebuie s` arate extratere[trii?

PLAYBOY: E[ti un pasionat al tehnologiei de ultim` or`, dar exist` [i juc`rii hi-tech care te

dep`[esc? CAMERON: Pe Twitter, un mesaj trebuie s` con]in` mai pu]in de, nu [tiu, 25 de cuvinte? (n.r.: 140 de caractere maximum) Pentru mine, nu exist` subiect suficient de interesant care s` fie rezumat \n mai pu]in de 25 de cuvinte. Nu s\nt un fan Twitter ori Facebook, a[a c`, din punctul `sta de vedere, s\nt un dinozaur.

PLAYBOY: Personajul lui Sigourney Weaver din filmul t`u, Aliens, a devenit un sex-simbol [i probabil c` ai mai creat alte c\teva \n Avatar – lupt`toarele acelea albastre, aproape dezbr`cate, care se ap`r` ne\nfricate… Chiar [i f`r` efecte revolu]ionare, Zoe Saldana – care este modelul [i vocea unui personaj CG – este sexy. CAMERON: Hai s` ne \n]elegem! Exist` o categorie mai sus de “sexy”, iar aceasta este “extrem de sexy”. Zoe Saldana este extrem de sexy.

PLAYBOY: Fanteziile tale erotice din adolescen]` se reg`sesc \n personajul lui Saldana? CAMERON: Pe c\nd eram doar un pu[ti, am v`zut-o pe Raquel Welch \ntr-un costum str\mt de latex \n Fantastic Voyage – `sta a fost momentul ei de glorie. De asemenea, Vampirella mi se p`rea sexy [i cump`ram toate benzile desenate cu ea. Faptul c` nu exista \n realitate m` enerva. Avem \n mintea noastr` aceast` imagine a femeii ideale, iar dac` vorbim de mintea unui b`rbat, imaginea este evident distorsionat`.

PLAYBOY: A[adar, personajul lui Saldana a fost creat special pentru a se mula pe fanteziile b`rba]ilor? CAMERON: Da, [i pentru a-i face s`-[i piard` controlul. Ei pot face o pasiune pentru un personaj care const` \n pixeli de unu [i zero. N-o po]i \nt\lni niciodat` \n via]`, iar dac` se \nt\mpl` contrariul, aceasta va fi \nalt` de trei metri [i \]i va rupe [ira spin`rii. Ideea e c` 99,9% dintre oameni nu au [ansa s` se \nt\lneasc` fa]` \n fa]` cu actri]ele de care se \ndr`gostesc, a[a c` nu conteaz` IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 73

www.storemags.com & www.fantamag.com


-am g\ndit la un look s`lbatic, cu tr`s`turi care amintesc de un leu cu coam` bogat` [i inten]ionat am folosit unghiuri de filmare [i lumini care s` nu atrag` aten]ia asupra s\nilor ei, dar ace[tia exist`, s\nt chiar acolo.”

“M

dac` ]i s-a pus pata pe virtuala Neytiri ori pe Michelle Pfeiffer.

PLAYBOY: Probabil c` avem nevoie de femei fantastice precum Lara Croft sau Wonder Woman, chiar dac` s\ntem con[tien]i c` se joac` cu min]ile noastre. CAMERON: Multe dintre problemele b`rba]ilor apar c\nd realizeaz` c` femeile s\nt reale [i majoritatea nu seam`n` [i nici nu se poart` ca Vampirella. Are loc o recalibrare decisiv` c\nd s\ntem obliga]i s` avem de-a face cu femei reale [i, \n mod clar, exist` o popula]ie de tocilari \nghesui]i care prefer` femeile virtuale. S` recunoa[tem: femeile reale s\nt complicate. Po]i s` \ncerci o via]` \ntreag` s` le \n]elegi, f`r` succes \ns`.

PLAYBOY: Cum ai calibrat gradul de senzualitate al eroinei tale? CAMERON: Am zis de la bun \nceput: “Trebuie s` aib` ]\]e”, chiar dac` nu are nici un sens, pentru c` rasa ei, Na’vi, nu e o ras` de mamifere cu placent`. Am g\ndit costumele av\nd ca punct de plecare taparrabo, un fel de [or] purtat de maya[i. |n filmul `sta, ac]iunea are loc pe alt` planet`, a[a c` ar fi fost o t\mpenie dac` eroina s-ar fi f\]\it \n ni[te tanga minusculi sau \ntr-un bikini de bl`ni]` ca Raquel Welch \n One Million Years B.C..

PLAYBOY: Dar i se v`d s\nii? CAMERON: M-am g\ndit la un look s`lbatic, cu tr`s`turi care amintesc de un leu cu coam` bogat` [i inten]ionat am folosit unghiuri de filmare [i lumini care s` nu atrag` aten]ia asupra s\nilor ei, dar ace[tia exist`, s\nt chiar acolo. Anima]ia ia \n considerare gravita]ia, mi[carea aerului, dar [i a p`rului ei, a bustului. Am avut o scen` \n care Neytiri cade \ntr-o pozi]ie anume [i, pentru c` este inundat` de o lumin` portocalie, sf\rcurile ei ies \n eviden]`. A fost superb, doar c` noi mergem pe o audien]` c\t mai larg`, a[a c` am sf\r[it prin a rezolva acest “neajuns”. Va trebui s` punem scena ca atare pe o edi]ie special` a DVD-ului; ar fi o pies` de colec]ie. Un centerfold PLAYBOY cu Neytiri ar fi fost o idee foarte bun`.

PLAYBOY: Este OK dac` pu[tii de 13 ani se vor excita la vederea ei? CAMERON: Dac` se va \nt\mpla chestia asta, n-am nimic \mpotriv`.

PLAYBOY: Lucrezi cu Sigourney Weaver pentru prima oar` dup` Aliens, adic` dup` 20 de ani. De ce v-a luat at\ta timp s` v` re\nt\lni]i? CAMERON: Ea a fost prima mea alegere pentru

rolul botanistei [i tocmai de aceea n-am vrut s` i-l ofer. Dar m-am trezit \ntr-o zi [i mi-am spus: “Nu fi un c`c`nar, ea este perfect`”. Sig merit` s` fie venerat`, dar, \n acela[i timp, este amuzant`, foarte implicat` \n rolul s`u, nedrept de inteligent` [i foarte dulce. Personajul ei nu mai are de-a face cu arme superdotate, cum era Ripley \n Aliens. Acum pare [leamp`t`, cu un aer de savant` hippie, care o face s` arate c` nu-[i mai g`se[te locul \n civiliza]ie – aduce oarecum cu Dian Fossey, ceea ce e interesant, pentru c`, ini]ial, eu am adus-o pe Sig \n filmul despre Fossey Gorillas, in the Mist; eu am renun]at atunci la proiect, dar ea a r`mas s`-[i fac` rolul.

PLAYBOY: Ai reputa]ia c` ceri foarte mult de la cei al`turi de care lucrezi. Se zvone[te c` Ed Harris ]i-a tras un pumn \n timp ce filma]i Abisul [i a fost auzit spun\nd c` tensiunea de pe platouri i-a determinat pe actori s` azv\rle canapelele pe fereastr` [i s` d`r\me pere]ii. Kate Winslet a spus c` lucrul la Titanic a f`cut-o s` g\ndeasc` “Te rog, Doamne, las`-m` s` mor!” – [i aproape c` era s` se \nece. CAMERON: Atunci c\nd e[ti atras de ceva intens [i provocator – de pild` s` faci rafting pe o ap` \nvolburat` –scopul nu e s` ajungi la cap`t cu bine [i s` le spui tuturor c` era s` mori? Asta nu \nseamn` c` era s` mori de-adev`ratelea. Noi am l`sat-o pe Kate s` cread` c` moare. Un pic de tuse [i spume la gur` nu conteaz`, pentru c` eu chiar eram s` m` \nec de c\teva ori [i [tiu senza]ia. S`-l rogi pe Dumnezeu s` te lase s` mori? La fel g\ndeam [i eu \n acele momente. Titanica fost o produc]ie catastrofal` din punct de vedere financiar [i mergea din ce \n ce mai r`u pe m`sur` ce treceau zilele. Kate probabil c` a infuzat o doz` inutil` de stres de la mine, dar a[ spune c` 99% din stresul pe care l-a suferit [i l-a indus singur`.

PLAYBOY: Spui c` ea a \ndrugat presei pove[ti? CAMERON: |ntrebarea important` ar fi: “Va mai lucra cu mine vreodat`?”. Ar trebui s` am o propunere interesant`, dar s\nt sigur c` ar accepta. Eu a[ mai lucra cu ea, pentru c` este foarte talentat`. |n timp ce Leo DiCaprio \[i dozeaz` talentul de actor ca un robinet, metoda lui Kate este de a-[i \nsu[i toate rolurile [i de a le folosi. La acea vreme, purta povara tuturor produc]iilor la care lucrase anterior. Ca regizor, nu m-am priceput la un singur lucru – [i probabil nici

acum nu excelez – s` le ar`t actorilor c\t de mult apreciez munca lor. Personal, n-a[ fi putut s` joc sub regia mea, orgoliul nu m-ar fi l`sat.

PLAYBOY: Ai dat sau ai \ncasat vreodat` pumni pe platoul de filmare? CAMERON: Nu, niciodat`. Nu-mi st` \n fire. Dar nici nu m-a[ apuca de un film dac` a[ crede c` nu voi fi pus la \ncercare sau c` nu va fi cr\ncen pentru mine, pentru echip`, pentru actori.

PLAYBOY: Dup` ce ai c\[tigat Oscarul pentru regie, unii au interpretat discursul t`u cu “Eu s\nt regele lumii” ca un semn sigur de egomanie. CAMERON: Titanic a fost apreciat \n toat` lumea la toate nivelurile posibile, a[a c`, sigur, [tiam despre ce vorbesc. M-am sim]it ca \n anii ’80, c\nd am dat de gustul cocainei. Atunci am \ntredeschis o u[` [i am v`zut cum e s` r`spunzi \n fa]a a ceva mult mai puternic dec\t tine. Am renun]at dup` o s`pt`m\n`, \n condi]iile \n care cei din jurul meu n-au f`cut-o.

PLAYBOY: Cum a fost s` lucrezi, \n ultimii zece ani, cu echipe de explorare a ad\ncurilor \n loc de echipe de filmare? CAMERON: |nainte de Avatar, filmul era singurul zeu la care m` \nchinam. Lucr\nd cu NASA la diferite proiecte spa]iale [i f`c\nd explor`ri sub ap`, am avut ocazia s` cunosc o mul]ime de oameni [i o varietate de moduri de g\ndire. A fost o revela]ie s` aflu c` ceea ce facem noi la Hollywood nu \nseamn` nimic pentru ei. V`d, \n peisajul de la Hollywood, indivizi care nu pot sau nu doresc s` existe \n afara acestui balon. Nu vreau s` m` num`r printre ace[tia. Acum privesc produc]ia de film ca pe o slujb` [i at\t.

PLAYBOY: Ce parte a megasuccesului de la Hollywood te-a f`cut s` urci \ntr-un submersibil [i s` filmezi documentare cu nave scufundate \n loc de filme cu Leonardo DiCaprio? CAMERON: Am f`cut Titanicpentru c` voiam s` m` scufund p\n` la epav`, nu pentru c` ]ineam cu tot dinadinsul s` fac filmul. Titanic a fost muntele Everest al epavelor [i, \n calitate de scufund`tor, am vrut s`-l fac bine. C\nd am aflat c` ni[te tipi s-au scufundat p\n` la Titanic pentru a face o produc]ie IMAX, m-am g\ndit: “O s` fac [i eu un film la Hollywood care s`-mi pl`teasc` expedi]ia [i m` voi scufunda [i eu”. Mi-a pl`cut prima experien]`, a[a c` mi-am dorit mai mult.

PLAYBOY: Deci Titanic a fost doar un mijloc de a-]i atinge scopul. CAMERON: Titanic a fost un fel de “m` fut pe ei de bani”. Proiectul a venit \ntr-un moment al vie]ii c\nd am realizat c` pot face filme p\n` la 80 de ani, dar expedi]ii subacvatice – nu. Tat`l meu a fost inginer. Am studiat pentru a deveni [i eu inginer [i, la un moment dat, mi-am dorit s` tr`iesc via]a pe care mi-o refuzasem c\nd am renun]at la [tiin]` \n favoarea artelor.

PLAYBOY: E[ti scafandru de ani buni. C\nd faci explor`ri at\t de riscante, c\t de mult te g\nde[ti la so]ia [i copiii t`i? CAMERON: De[i explor`m teritorii virgine, f`c\nd

74 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


lucruri pe care pu]ini le fac, adev`rul e c` s\ntem \n siguran]`. Aceste fiind spuse, poate fi destul de \nsp`im\nt`tor c\nd ceva nea[teptat se \nt\mpl`. Am vorbit la seminarii NASA [i simpozioane despre natura riscului pentru c` fac filme de ac]iune [i am reu[it s` conduc [apte expedi]ii \n ad\ncul oceanului f`r` ca cineva s` moar` sau s` fie grav r`nit. Chiar [i \n filmele mele, rata r`nirilor se \nscrie mult sub media \nregistrat` \n domeniu, pentru c` avem reguli riguroase cu privire la siguran]`.

PLAYBOY: Ai vreun ritual \nainte de a urca la bordul unui submersibil? CAMERON: Nu vrei s` te g\nde[ti prea mult la asta – e[ti acolo pentru a-]i face treaba [i trebuie s` te concentrezi. Dar de fiecare dat` c\nd \nchid trapa unui submersibil, spun celor care r`m\n la ]`rm: “Ne vedem \n lumina soarelui!”. Bine\n]eles c` nu este nici o lumin` acolo jos, a[a c` asta \nseamn` c` ne \ntoarcem la suprafa]`. De obicei, la multe scufund`ri, ne \ntoarcem noaptea pentru c` s\ntem tenta]i s` st`m prea mult, iar singurii oameni care ne a[teapt` s\nt vreo doi marinari plictisi]i. La ora aceea, oamenii care ne-au f`cut cu m\na [i ne-au urat noroc cu 16 ore mai devreme sfor`ie pe undeva sau beau \n cabina lor.

PLAYBOY: Ai spus c` tat`l t`u a fost inginer. Mama ta a fost artist` [i sor` medical`. C\t ai luat de la unul [i c\t de la cel`lalt? CAMERON: S\nt o fuziune reprezentativ` a ADN-ului lor, un experiment genetic mendelian reu[it. Totu[i, lucrul acesta a creat multe tensiuni \n familie, pentru c` tat`l meu era foarte autoritar [i pragmatic, iar mama avea aceste idei romantice de a a explora, de a cuceri necunoscutul. Mamei \i pl`cea s` m` sus]in` \n tot ceea ce f`ceam, iar aici se \nscrie vizita la Royal Ontario Museum pentru a desena. Ideea mea de weekend grozav, pe atunci, era s` mi-l petrec desen\nd, f`c\nd excursii ori construind ceva de genul o ma[in`rie medieval` de asediu.

PLAYBOY: Te-ai maturizat la sf\r[itul anilor ’60 [i \nceputul anilor ’70. Cum au v`zut p`rin]ii t`i revolu]ia sexual`, drogurile [i mi[c`rile pacifiste? CAMERON: Le displ`cea cam totul. Singura chestie pe care tat`l meu o aproba era hocheiul. Obi[nuia s`mi arunce benzile desenate [i c`r]ile SF pentru c` le considera gunoi mental. Eu c`utam apoi \n tomberoane, le [tergeam de za] de cafea [i spaghete [i le citeam sub p`tur`, noaptea. Tata se purta de parc` SF-urile erau pornografie. Nu cred c` am avut vreodat` reviste porno, dar ocazional mai puneam m\na pe c\te un PLAYBOY, pe care \l ]ineam ascuns bine.

PLAYBOY: }i-ai petrecut primii 17 ani \n Canada. Te-ai sim]it vreodat` canadian? CAMERON: M-am \ntors acolo s` iau o diplom` onorific` care mi-a fost oferit` de o universitate canadian`. C\nd toat` lumea s-a ridicat \n picioare [i a \nceput s` c\nte imnul na]ional, am stat pe scen`, \n fa]a a sute de canadieni, doar mi[c\ndu-mi buzele pentru c` uitasem complet cuvintele. Nu mi-a pl`cut

m \nceput liceul la [ase luni dup` mutare [i desigur c` am \nv`]at s` conduc. |n SUA, dac` nu ai ma[in`, ori cel pu]in carnet de conducere [i ma[ina tat`lui t`u la dispozi]ie, nu ai nici o [ans` s` faci sex.”

“A

niciodat` imnul na]ional [i n-am fost niciodat`, \n timpul liceului, la un meci de fotbal, a[a c` n-am avut ocazia s`-l c\nt prea des.

PLAYBOY: Nu te num`rai printre sportivii liceului? CAMERON: |n mica [coal` plin` de sportivi, eu eram pre[edintele clubului de [tiin]e, care era format din mine, c\]iva [obolani [i o fat` din Cehosloviacia care abia vorbea limba englez`. |n [coala general`, am f`cut de dou` ori doi ani \ntr-unul, a[a c` eram cu doi ani mai mic dec\t toat` lumea [i foarte scund. Iar cercul meu de prieteni era constituit din tot felul de respin[i de societate, foarte inteligen]i, cu pantaloni evaza]i, p`rul lung p\n` la mijloc [i c`m`[i \nflorate. Nu consumam droguri [i ar`tam ca un contabil. Colegii mei atletici obi[nuiau s` vin` la mine pe coridor [i s`-mi trag` un pumn f`r` nici un motiv.

PLAYBOY: Te-ai mai \nt\lnit de atunci cu vreunul dintre ace[tia? CAMERON: Da, [i dac` mergi vreodat` la reuniunea de 25 de ani de la terminarea liceului, asigur`-te c`, \n lunile anterioare, ai f`cut filmul cu cele mai mari \ncas`ri din istorie, ai c\[tigat 11 premii Oscar [i ai devenit, din punct de vedere fizic, mai mare dec\t majoritatea celor care te b`teau. M-am dus la fiecare dintre ace[tia [i am spus: “{tii, a[ putea s` ]i-o trag chiar acum [i chiar s\nt tentat, dar n-o voi face”. De fapt, to]i au fost foarte simpatici, cu excep]ia unuia, care \nc` era mare [i r`u. L-am l`sat \n pace.

PLAYBOY: A existat ceva \n copil`rie care s` prezic` viitoarea ta carier`? CAMERON: P`i, puteam oric\nd s` adun copiii din cartierul meu cu o idee z`p`cit` de genul “Hai s` construim un avion”. Odat`, chiar am construit unul care a zburat un pic… p\n` au cedat fr\nghiile. O profesoar` de biologie de la liceu ne-a \ncurajat s` facem ceva interesant, a[a c` am pus bazele unui club de teatru \mpreun` cu un grup de pu[tani care \[i doreau [i altceva \n afar` de fotbal [i baschet. M-am ocupat de produc]ie, lumini [i decoruri [i am scris [i regizat c\te ceva. Amuzant, dar nu mi-am imaginat, cel pu]in nu imediat, c` va fi calea spre o carier`.

PLAYBOY: Cum ]i s-a schimbat via]a c\nd, la 17 ani, familia ta s-a mutat \n Fullerton, California? CAMERON: |n Canada, exista un resentiment general fa]` de America. Tr`iam \ntr-un ora[ de grani]`, iar

America era acest generator uria[ de cultur` care ne agresa constant. Mutarea la Los Angeles a fost ca [i cum ne-am fi aruncat direct \n gura fiarei. La \nceput, credeam c` tot ce au oamenii \n cap s\nt ma[inile. Pu[tii p`reau at\t de superficiali. |mi venea s`-i zg\l]\i de umeri [i s` le spun: “Nu vede]i c` distruge]i P`m\ntul cu valorile voastre materialiste?”. Am \nceput liceul la [ase luni dup` mutare [i desigur c` am \nv`]at s` conduc. |n SUA, dac` nu ai ma[in`, ori cel pu]in carnet de conducere [i ma[ina tat`lui t`u la dispozi]ie, nu ai nici o [ans` s` faci sex.

PLAYBOY: Cam asta scrie [i pe carnetele noastre de conducere. A[adar, ai avut parte de sex? CAMERON: Mda, [i am sf\r[it prin a o lua de nevast` [apte ani mai t\rziu. Era iubita mea din liceu, cu care m` tot certam [i \mp`cam. Ne-am distrat bine. Ea era chelneri]` la Bob’s Big Boy, iar eu lucram la un atelier auto. C\[tigam pu]in iar distrac]ia noastr` favorit` era s` ie[im \n de[ert, s` conducem cu vitez` [i s` nu respect`m nici o regul`. Tot conservatorismul meu s-a dus pe apa s\mbetei – \nainte de asta, nu mai fumasem iarb`, nu mai condusesem cu vitez`. M` bucur c` am supravie]uit, asta-i tot ce pot spune. {i iat`-m` tr`ind \n capitala curselor de strad` din sudul Californiei.

PLAYBOY: Ai participat la vreo curs` de strad`? CAMERON: La naiba, da! To]i noii mei prieteni aveau ma[ini tunate [i de multe ori era s` fiu ucis \n timpul curselor. Dup` un an \ntreg de curse terifiante, am primit un Mustang Mach 1 din 1969, pe care l-am f`cut foarte rapid, desf`c\ndu-i motorul, cobor\ndu-l, pun\ndu-i suspensii noi [i mut\ndu-i bateria pe spate pentru a muta centrul de greutate. Am dat toat` caroseria jos [i mi-am f`cut singur, din fibr` de sticl`, capota [i spoilerul – toate chestiile pe care acum ]i le po]i cump`ra de la produc`tori specializa]i.

PLAYBOY: Erai bun la cursele de ma[ini? CAMERON: Am devenit bun \ncerc\nd s`-mi \nving prietenii. Dup` aceea, nimeni nu mai voia s` concureze cu mine. Obi[nuiam s` plec singur la trei sau patru diminea]a ca s` \nv`] s` conduc foarte repede, apoi ie[eam \n nop]ile ploioase [i conduceam c\teva ore, b`g\ndu-m` singur \n gropi [i b`ltoace noroioase pentru a \nv`]a cum s` ies din ele.

PLAYBOY: La ora actual`, te mai dezl`n]ui la volan? IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 75

www.storemags.com & www.fantamag.com


veam 15 ani c\nd m-am angajat prima oar`, ca ajutor al unui maestru buc`tar vienez. Lucram \ntr-un restaurant imens care servea 1500 de oameni pe sear`, la Cascada Niagara.”

“A

CAMERON: |n calitate de cap de familie [i tat` a cinci copii, dintre care doi adolescen]i, trebuie s` dau un exemplu. A[ trimite semnale gre[ite dac` a[ \ncepe s` m` izbesc cu ma[ina de toate alea. Plus c` acum a disp`rut tot farmecul, c`ci nu mai exist` locuri unde po]i conduce cu vitez` foarte mare.

PLAYBOY: Ce slujbe ai avut \n tinere]e? CAMERON: Aveam 15 ani c\nd m-am angajat prima oar`, ca ajutor al unui maestru buc`tar vienez. Lucram \ntr-un restaurant imens care servea 1500 de oameni pe sear`, la Cascada Niagara, aproape de locul \n care am crescut. C\nd tr`ie[ti \ntr-un ora[ turistic, \ncepi s` deprinzi aceast` art` a v\ndutului. |n California, \n timpului liceului, am lucrat ca mecanic de autobuz, ma[inist, om de serviciu – orice g`seam. S\nt un membru al clasei muncitoare. |njur ca un muncitor c\nd m` aflu pe platoul de filmare.

PLAYBOY: Cum ai f`cut tranzi]ia c`tre film? CAMERON: |mi pl`cea s` scriu, s` desenez [i s` pictez, dar \n aceea[i m`sur` eram pasionat de fizic` [i astronomie. Nici un domeniu nu poate \mbina aceste preocup`ri, cu excep]ia science fic]ionului. Doi dintre prietenii mei din Fullerton erau interesa]i de produc]ia de filme, dar nu existau cursuri pe acest subiect. Am format un grup de patru t`nt`l`i [i, \n fiecare s`pt`m\n`, unul dintre noi regiza un film \n care ceilal]i trei trebuiau s` joace, s`-[i fac` propriile cascadorii, s` \[i dea singuri foc – orice era necesar. Mai t\rziu, am scris un scenariu [i l-am prezentat unui grup format \n mare parte din denti[ti [i un investitor care visa s` fac` R`zboiul Stelelor. Am luat de la `[tia 20.000 de dolari, am \nchiriat un aparat de filmat care valora 200.000 de dolari [i pe care l-am dezasamblat complet pentru c` nu aveam nici cea mai vag` idee cum func]ioneaz`, [i am f`cut un film, de[i eram ni[te maimu]e care habar n-aveau de-a ce se jucau.

PLAYBOY: Ce impact au avut asupra ta R`zboiul Stelelor [i George Lucas? CAMERON: Intrarea mea la Hollywood a fost o consecin]` direct` a R`zboiului Stelelor, pentru c` George Lucas a creat o bijuterie SF \n loc de un film de categorie B adresat doar pasiona]ilor acestui gen. Pentru majoritatea, R`zboiul Stelelor a \nsemnat [ocul ineditului. Pentru mine, a fost [ocul recunoa[terii, ca [i cum cineva mi-ar fi luat cele mai intime vise [i le-ar fi pus pe ecran. Trecusem prin acela[i proces ca [i George: scrisesem, desenasem [i imaginasem toate acele lupte hipercinetice din spa]iu. Slav` Domnului c` nu s\nt paranoic,

genul de schizofrenic care crede c` CIA \i spioneaz` g\ndurile [i, de aceea, trebuie s` \[i \nf`[oare capul \n folie de aluminiu. R`zboiul Stelelor a fost un semn c` am ceva de oferit oamenilor.

PLAYBOY: Terminator a \nsemnat primul t`u job serios ca regizor [i l-a transformat \ntr-un star pe Arnold Schwarzenegger. Ascensiunea acestuia la Hollywood [i \n politic` te-a surprins? CAMERON: Chiar dac` nu-l cuno[ti de mult timp nu ai cum s` fii surprins de realiz`rile sale. El avea o vorb`: “Nu te programa pentru ratare, programeaz`-te pentru succes”. La \nceput, am crezut c` este vorba de un rahat macho. Dar apoi am luat multe decizii pe baza acestui principiu, mai ales \n ultimii ani. Decizia de a dezv`lui publicului 16 minute din filmul Avatarcu mult \nainte de premier` s-a bazat pe aceea[i idee.

PLAYBOY: Cascada Niagara, locul copil`riei tale, este o loca]ie de nunt` favorit`. Faptul c` ai crescut acolo ]i-a influen]at viziunea despre c`s`torie? CAMERON: Nu [tiu, dar am fost c`s`torit de cinci ori.

PLAYBOY: Trei dintre fostele tale so]ii – Gale Hurd, Linda Hamilton [i Kathryn Bigelow – s\nt nume importante \n industria de film. Dac` regizoarea Bigelow \]i cere p`rerea cu privire la filmul ei, The Hurt Locker, po]i s`-i spui ceea ce crezi f`r` s` deschizi r`ni mai vechi? CAMERON: S\nt \n cele mai bune rela]ii cu Kathryn [i a[ lucra al`turi de ea la un film [i m\ine. Ideea e s` fii sincer, dar diplomat, nu distrug`tor. A interesat-o p`rerea mea fa]` de The Hurt Lockera[a c` i-am spus: “Ai f`cut o treab` grozav`, n-a[ schimba un singur cadru” [i chiar nu glumeam. La r\ndul ei, a v`zut Avatar \n diferite faze [i [i-a adus contribu]ia, f`c\nd diverse sugestii. Partenerul ei actual, Mark Boal, care a semnat scenariul pentru The Hurt Locker, [i-a spus [i el p`rerea. A fost o chestie prieteneasc`. Nu am multe rela]ii de acest fel, dar le apreciez pe cele existente.

PLAYBOY: C\nd McG, regizorul filmului Terminator Salvation, s-a “\nfruntat” la box-office cu produc]ia lui Michael Bay, Transformers: Revenge of the Fallen, McG a declarat: “Michael Bay are o scul` uria[`, dar \mi place s` cred c` a mea e mai mare. Dac` vrea, ni le putem m`sura ca s` putem rezolva odat` chestiunea asta”. |n calitate de co-scenarist [i regizor a dou` filme Terminator, ai fi dispus s`-]i dai pantalonii jos pentru a l`muri lucrurile? CAMERON: Nu, prefer s`-mi v`d de treaba mea. Un regizor bun nu se cunoa[te neap`rat dup` m`rimea penisului, a degetului mare de la picior ori ceva de genul `sta. Cred c` este cea mai t\mpit` chestie pe care ar putea s-o spun` cineva.

S\nt un perfec]ionist, a[a c` tot \ncerc p\n` \mi iese bine – iar acum, s\nt fericit s` spun c` mi-a ie[it. Suzy Amis este de p`strat. Toate so]iile mele au fost grozave, dar exist` oameni pe care-i iube[ti [i apoi nu-i mai placi, ori stilurile de via]` s\nt prea diferite pentru a func]iona ca parteneri. Am aflat – iar asta a fost un fel de revela]ie uria[` - c` trebuie s`-]i dai silin]a ca lucrurile s` mearg`. |nainte aveam genul acesta de atitudine: “Fac asta p\n` nu mai merge, apoi plec”. Nu po]i r`m\ne c`s`torit mult timp cu genul acesta de atitudine.

PLAYBOY: Ca cineva care a fost acuzat c` o ia razna pe platou, ce spui de imaginile acelea \n care Christian Bale face de c`cat un membru din echipa de filmare de la Terminator Salvation? CAMERON: Cei din echipa Avatar au spus c` a fost

PLAYBOY: Ce anume a declan[at aceast` schimbare? CAMERON: Un psihoterapeut mi-a spus odat` ceva.

PLAYBOY: Ce v\rst` ai din punct de vedere emo]ional? CAMERON: Probabil 14 ani [i m` simt bine a[a. |n

Nu cred \n psihiatri, nu am avut de-a face cu ei dar, \n cazul `sta, am acceptat s` merg pentru c` m` g\ndeam c` \mi poate fi de ajutor. Mi-a spus ceva care pentru mine a r`mas ca un fel de filozofie de via]`: “Nu o faci pentru ea, o faci pentru tine, ca lucrurile s` aib` un sens pentru tine”. Intri \ntr-o rela]ie [i faci anumite promisiuni, fiind obligat s` respec]i anumite reguli, anumite va lori care \nseamn` ceva pentru tine, nu pentru a face pl`cere altei persoane. Nu conteaz` c\]i bani s\nt la mijloc ori cum se schimb` situa]ia pe parcurs. Trebuie s` fii suficient de inteligent pentru a intra \ntr-o rela]ie fiind con[tient de pericole [i trebuie s` tr`ie[ti respect\nd \n]elegerea pe care ai f`cut-o.

multe feluri, s\nt chiar mai t\n`r de at\t, pentru c` nu vreau s` \mi pierd niciodat` curiozitatea intelectual` - de a afla cum func]ioneaz` lucrurile ori de a crea ceva cu m\na mea. M` \n]eleg foarte bine cu pu[tiul meu de [ase ani, care mereu construie[te c\te ceva. Dac` l-a[ l`sa, s-ar duce \n p`dure [i nu s-ar mai \ntoarce dec\t seara, exact cum f`ceam [i eu \n copil`rie.

amuzant [i zile la r\nd to]i l-am imitat pe Bale. Poanta e c` eu s\nt considerat un tiran dar mi-am spus: “Doamne, trebuie s` \mi scot p`l`ria \n fa]a omului `sta. N-a[ putea s` reac]ionez a[a nici dac` a[ fi obligat”.

PLAYBOY: Te g\nde[ti deja cum s` surclasezi Avatar? CAMERON: Nu m-am hot`r\t \nc`. Eu spun \ntotdeauna c`, atunci c\nd o femeie e \n chinurile facerii, nu trebuie s` o \ntrebi dac` mai vrea un copil. La mine, \n clipele astea, abia se vede capul ie[ind. B

76 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


www. ww w.st w. stor st orem or emag ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fant ntam nt amag am ag.com om


www. ww w.storem emags. s.co com m & ww www. w.fa fantam amag ag.c .com om


Network Toys for Boys Event Consilier

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 79

www. ww w.stor w. orem emags.co com co m & www.fantamag.com


ego

profil

Milionar de hi5 Hi5.com e de departe cel mai vizitat site din Rom책nia [i

lider de pia]` \n foarte multe ]`ri europene [i sud-americane. Ramu Yalamachi este fondatorul sitului, un tocilar multimilionar, f`r` Bentley [i f`r` yacht. Interviu de C`t`lin Mih`il` Foto: Bogdan Tutuneanu PLAYBOY: Ce alte afaceri ai f`cut \nainte s` lansezi hi5? RAMU YALAMANCHI: Prima afacere online am f`cut-o c\nd eram la facultate. Era un site unde

se puteau licita spa]ii publicitare, bannere pentru site-uri. Leatherboard-uri, mai precis, pentru c` skyscrapere nu existau pe vremea aia. Nu prea a mers. Era o afacere

creat` cu mult \naintea pie]ei. Apoi, m-am angajat la o companie numit` e-groups care a fost cump`rat` de yahoo [i se nume[te acum yahoo groups.

80 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com

PLAYBOY: C\nd ai \nceput hi5? RAMU: |n 2002, am creat compania care se afl` ast`zi \n spatele hi5. Afacerea ini]ial` era una de \nt\lniri amoroase. M-am uitat la match.com care f`cea c\teva sute de milioane de dolari pe an [i mi-am spus c` pot face [i eu acela[i lucru. Abia dup` un an, mi-am dat seama c` \nt\lnirile amoroase s\nt importante, dar [i mai important e ca oamenii s` fie conecta]i [i s` comunice. Imediat dup` asta, mi-am dat seama de poten]ialul interna]ional al afacerii [i am lansat situl pe pie]e pe care le-am ocupat imediat. Serviciul [i-a dublat num`rul


tori ai serviciului nostru. Cam un angajat pentru un million de useri. E ok, nu  ? PLAYBOY: Ai primit \ncuraj`ri de la oamenii din jurul t`u ? RAMU: C\nd vrei s` faci ceva, 9 din 10 oameni \]i vor spune c` n-ai s` reu[e[ti. Trebuie s` crezi foarte mult \n tine [i nu e u[or. PLAYBOY: D`-mi cinci reguli care se aplic` oric`rei afaceri online globale. RAMU: 1. |n]elege-]i clientul. E foarte greu s` faci asta c\nd ai un business global. 2. |n]elege cultura pie]ei unde vrei s` te instalezi. Aici, te ajut` partenerii. Pe mine m-au ajutat foarte mult b`ie]ii de la Arbo

Banii s\nt f`cu]i s`-]i dea sentimentul c` po]i s` faci ce vrei, c` e[ti liber. Banii \]i cump`r` libertatea. ~sta e principalul lor rol.

PLAYBOY: Ai putea spune c` ai fost norocos? RAMU: Sigur, \ntr-o anumit` m`sur`. Norocos e[ti c\nd nu [tii cum ai ob]inut succesul, or eu am [tiut exact ce fac. Nu m` \n]elege gre[it, a[ prefera s` fiu norocos dec\t de[tept (r\de).

Interactive s` \n]eleg cultura Romåniei. Nu e u[or. 3. Nu uita ce [tii s` faci cel mai bine. Afacerile de succes au tendin]a s` se extind` prea mult [i prea repede, uit\nd ce anume le-a generat succesul. 4. Trebuie s` ai \n jurul t`u oameni capabili s` te ajute cu expertiz` [i bani. Primii 10.000 $ din hi5 mi i-a dat tata. 5. Trebuie s` fii insistent [i r`bd`tor. E valabil pentru orice afacere.

PLAYBOY: C\]i angaja]i are hi5  ? RAMU: Am 60 de oameni, care au “grij`” de 60 de milioane de utiliza-

PLAYBOY: E u[or s` spui asta. De c\te ori ai e[uat? RAMU : De multe ori. Am

de utilizatori \n fiecare an, pentru mai mul]i ani, [i a devenit profitabil din primul an de activitate.

“\ngropat” dou` afaceri \nainte de hi5, dar am \nv`]at foarte mult. E[ecul nu e o problem`, dar trebuie s` e[uezi repede. Trebuie s` [tii c\nd s` tragi [techerul din priz` [i s` mergi mai departe.

PLAYBOY: Crezi c`, dac` ar fi tr`it azi, Casanova [i-ar fi f`cut cont pe hi5? RAMU: E posibil. Nu v`d nici un motiv pentru care Casanova s` nu aib` un cont pe hi5.

PLAYBOY: D`-mi un exemplu al puterii social media. RAMU: Am primit un e-mail de la un utilizator jamaican care [i-a g`sit mama [i sora care tr`iau la Londra. Nu mai [tia nimic de ele de mai bine de 10 ani. Exemple cu oameni care se \nt\lnesc pe hi5 [i se c`s`toresc s\nt cu zecile de mii…

PLAYBOY: Ai fost un tocilar ? RAMU: Am f`cut Facultatea de Informatic`. Am ochelari. Normal c` s\nt un tocilar (r\de).

PLAYBOY: E gre[it dac` \mi g`sesc dragostea vie]ii mele pe net ? RAMU: Lucrurile s-au schimbat rapid. Acum 10 ani, erai un ciudat dac` f`ceai asta. Acum, lucrul `sta se \nt\mpl` \n mod curent. Toat` lumea o face. PLAYBOY: |]i dai seama c\te contacte sexuale se petrec din pricina hi5 [i, \n ultim` instan]`, a ta  ? RAMU: (R\de) Nu ]inem o socoteal`, dar s\nt sigur c` e un num`r destul de mare. PLAYBOY: Ar fi mi[to s` ave]i un counter, ceva, pe site… RAMU: (R\z\nd \n continuare) Da, ar fi interesant. Uite, o s` le dau ideea b`ie]ilor de la tehnic. PLAYBOY: Ai ag`]at vreodat` pe net ? RAMU: Eu nu. Dar frate-miu, pe care l-am rugat s` testeze primul meu site de \nt\lniri, a sf\r[it c`s`torindu-se cu o tip` pe care a cunoscut-o acolo. A fost un test bun (r\de). PLAYBOY: Crezi c`, din cauza netului [i a social media, facem sex mai mult dec\t p`rin]ii no[tri? RAMU: Cred c` po]i afla mult mai repede lucruri despre persoana care te intereseaz`. Asta accelereaz` procesul seduc]iei [i, da, se ajunge mai repede la sex dec\t odinioar`. Azi, c\nd te vezi prima oar` cu o tip`, deja [tii ce \i place, ce a f`cut anul trecut, care-i s\nt prietenii etc. Treci foarte repede la nivelul urm`tor.

PLAYBOY: Crezi c` viitorul e al tocilarilor ? RAMU: Sigur. Uite-te la Bill Gates. Eu nu am fost chiar a[a de tocilar, chiar dac` am avut o perioad` c\nd nu vedeam dec\t computere. Cred c` a[ \mp`r]i tocilarii \n cei cu stil [i cei f`r` stil. Steve Jobs e un tocilar cu stil. A[a m` v`d [i eu (r\de). PLAYBOY: Dac` ar avea banii t`i, un om normal ar l`sa afacerea s` mearg` de una singur` [i s-ar muta \ntr-o insul` cu ni[te gagici mi[to. RAMU: Mie \mi place foarte mult s` muncesc. PLAYBOY: Pe bune c` e[ti tocilar! RAMU: Da, s\nt, nu ]i-am zis (r\de)  ? PLAYBOY: Ai yacht, Ferarri, vil`  ? RAMU: S\nt cump`tat cu banii. Dac` te ui]i cu aten]ie, to]i milionarii din Sillicon Valley au un profil discret [i nu fac caz de banii pe care-i au. PLAYBOY: Care e cea mai scandaloas` cump`r`tur` pe care ai f`cut-o ? RAMU: N-am f`cut, pe bune. Ma[in` n-am… Barc` n-am… Probabil c` cei mai mul]i bani i-am cheltuit pe bicicleta mea, o Specialised Ruby, pe care am dat c\teva mii de dolari. Banii s\nt f`cu]i s`-]i dea sentimentul c` po]i s` faci ce vrei, c` e[ti liber. Pentru mine, libertatea e foarte important`. Nu pot fi creativ dec\t dac` s\nt liber. Banii \]i cump`r` libertatea. ~sta e principalul lor rol. PLAYBOY: Ai prieten`? RAMU: |n aceast` perioad`, nu. PLAYBOY: C\nd o s` ai, o s` [tie ea ce s` fac` cu banii. B IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 81

www.storemags.com & www.fantamag.com


ego

toys for boys

J uc rii de Unii – f` iarn` iri ludi

ce. Al]ii – Sau preo c u p a ]i de look…studio[i. C\te ceva pentru fie Texte de Silviu Le care! ahu & C` t`lin Mih `il` VAIO-{I-AMAR ! M`rimea conteaz`, am stabilit deja. {i la laptopuri e la fel, dar taman invers. Cu c\t e mai mic cu at\t e mai ginga[ [i mai apreciat de doamne. Laptopul Vaio X pe care l-am butonat, e cel mai u[or laptop din lume, c\nt`rind doar 655 de grame. E o scul` extrem de sub]ire (13,9 mm peste tot !) [i cu o carcas` din aluminiu [i fibr` de carbon foarte tare \n registrul de fi]e. Pe bune, b`ie]i, dac` vre]i s` ag`]a]i mai u[or, Vaio X e minunat ! E aproape la fel de eficient \ntr-o cafenea din Doroban]i pe c\t e un pudel \n parc. Femeile vor fi \nnebunite dup` el. Ecranul de 11,1 inci e inuman de sub]ire [i luminos, folosind tehnologia LED de ultim` genera]ie. Procesorul Atom de 1.8 Ghz [i memoria ram de 2GB fac din el o ma[in` de calcul redutabil`. Vaio X e portabil nu numai prin dimensiuni, ci [i prin bateria litiu-polimer care asigur` o autonomie solid`, de p\n` la 8 ore. Hardul SSD \[i face treaba rapid [i silen]ios, iar conectivitatea e aproape full (minus HDMI). Laptopul are un singur dezavantaj: e at\t de u[or [i slim, \nc\t niciodat` nu o s`-]i dai seama c\nd ]i-a fost furat din sac. Pre]: 7.000 lei; www.sonycenter.ro

MUZICI CU MAI MULTE STRATEGII |mi scrie Tudor: “Logitech a lansat \n Romånia chitara [i tobele wireless pentru PlayStation3. Realizate \n special pentru jocul Guitar Hero, instrumentele au un grad ridicat de autenticitate [i datorit` materialelor din care s\nt realizate. Pot spune cu m\na pe inim` c` mi-am at\rnat [i eu o chitar` de g\t pentru c\teva riff-uri de Metallica [i mi-a fost extrem de greu s` punctez. {i s` mai [i c\n]i la voce \n acela[i timp este o adev`rat` provocare. Mai ales c\nd nu prea ai voce...”. Cum, cinei Tudor? Un afon. Pre]uri: 649 lei, at\t controlerrul wireless pentru tobe, c\t [i cel pentru chitar`; www.logitech.ro.

PHENOM GROOMING Gillette Fusion Power Phenom nu e un simplu aparat de ras, ci un mic agregat, dotat cu 5 lame dispuse apropiat ce minimizeaz` apari]ia irita]iilor. |n plus, micro-impulsurile mic[oreaz` gradul de frecare [i ajut` la alunecarea sa mai u[oar` pe suprafa]a pielii. Lama pentru precizie serve[te ajust`rii favori]ilor (din nou la mod`!), b`rbieririi zonelor dificile sau contur`rii p`rului facial. Kit-ul mai con]ine gelul de ras Gillette Fusion Hydra Gel [i lo]iunea dup` ras Gillette Fusion cu ingrediente speciale care asigur` calmarea [i revigorarea tenului. Pre]: 51,5 lei; www.gillette.com/ro

Pentru pasiona]ii tehnologiei High Definition, cel mai indicat site, care-]i propune o serie larg` de echipamente la o simpl` c`utare a cuv\ntului “HD”, este uncrate.com, la sec]iunea “gear”. Go surf! De asemenea, pentru alte lucruri de \nalt` calitate, po]i \ncerca [i acquiremag.com.

82 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storem emags.com & www.fantamag.com em


www.storemags.com & www.fantamag.com


www.storemags.com & www.fantamag.com


Scrisoare pentru Mo[ SCRISOAREA MO{ULUI

|n fiecare an i-am scris Mo[ului [i niciodat` nu mi-a r`spuns. Fie nu am eu adresa corect`, fie po[ta \mi r`t`ce[te \n mod sistematic depe[a. Drept urmare, primesc cadouri pe care nu mi le doresc [i care nu m` bucur`. V` rog frumos s` \mi publica]i scrisoarea, pentru c` s\nt sigur c` Mo[ul cite[te PLAYBOY [i e fan Consilier. |ncep. “Mo[ule, anul `sta am fost cuminte. Ceva mai cuminte dec\t anul trecut, c\nd am avut [apte aventuri de-o noapte [i am f`cut dou` terapii-[oc cu antibiotice pentru gonoree.

foto: Guliver, Photoland

Anul acesta, am folosit mai des prezervativul [i nu m-am ales dec\t cu o erup]ie minor` la acela[i num`r de partenere neverificate. Prietena mea a fost mult mai fericit` anul acesta, mai ales c` nu m-a prins niciodat` \n fapt [i i-am f`cut exact cadourile pe care [i le dore[te (\i citesc mailul [i aflu exact ce o intereseaz`). Mo[ule, anul trecut am primit cadou o curea [i ni[te c`r]i care nu m` intereseaz`. Eu ]i-am scris c` vreau o clap` YAMAHA [i un set de boxe pentru ma[in`. |ntre timp, mi le-am cump`rat eu, nu mai e

nevoie. Anul `sta, a[ vrea a[a : un set de tobe pentru Playstation [i/sau o vacan]` \n Asia de Sud-Est (Hong Kong). De asemenea, a[ vrea s` faci o magie [i prietena mea s` fac` mai mult sex cu mine, at\t oral c\t [i anal. Mi-ar pl`cea s` facem [i sex \n trei, dar asta o las pentru anul viitor, p\n` c\nd promit s` fiu c\t pot eu de cuminte�. Sergiu, Craiova

Un lucru e sigur, Serj: Mo[ul e fan Consilier PLAYBOY.

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 85

& www.fantamag.com


consilier

dileme vechi [i noi Observa]ia ta e bun`. A[ putea ad`uga c` [oferi]ele de Mini, de obicei, merg la sal`, au un corp bine lucrat, dar nu s\nt foarte u[or de convins s`-l foloseasc`. Unele din ele s\nt chiar frigide. Pu]ine. Tipele care merg cu Matiz sau cu varianta mai nou`, Spark, nu s\nt de abordat la stop. S\nt tipele cele mai periculoase, care \[i doresc rela]ii stabile [i iubiri veritabile, de[i nu s\nt deloc \ndrept`]ite s` cear` a[a groz`vie. De multe ori, din r\ndul lor se aleg tipele care fac foarte rar sex. Femeile cu Peugeot-uri [i Renaulturi s\nt cam impersonale, de obicei neveste neglijate, care se g\ndesc la sex destul de des, dar foarte rar fac pasul, [i aproape niciodat` nu flirteaz` la stop. Tipele cu jeep-uri fac un sex dumnezeiesc, dar nu cu tine. Cele care au ma[ini nem]e[ti de ora[ (Corsa, Polo, Fiesta) s\nt bune la pat, dar trebuie scoase \n ora[ cel pu]in de dou`-trei ori (teatru, restaurant, club). Skodistele (mai ales cele cu Octavia) au so]i patroni de SRL care le \n[al` copios. Evident, ele nu [tiu nimic, altminteri ar fi mai u[or de abordat. Nu prea s\nt. Tipele care conduc BMW-uri fac sex oral din prima sear`, dar numai la tipi cu M-uri. Celorlal]i le ia mai mult, dar reu[esc. La stop, se uit` fix \nainte [i nu \ntorc capul la claxoane-mici-[i-dese. Femeile cu Logan nu merit` aten]ie, pentru c` au so]i violen]i [i p`ro[i. O bil` alb` au tipele cu Fiat 500, VW New Beetle [i o parte din cele cu Audi A3. Ele z\mbesc invariabil dac` le ar`]i o juc`rie de plu[ la geam [i maimu]`re[ti o replic` oarecare, ca [i cum animalul a zis (animalul din tine !). Mai toate iubesc culoarea roz [i gem melodios \n timp ce fac sex. Femeile care conduc ma[ini sport s\nt extrem de egoiste \n pat [i cer foarte mult de la partener. Sub 20 cm, se uit` cam \n sictir. Au nevoie de cuplu mare. Femeile cu ma[ini coreene sau japoneze se cred speciale de[i nu (prea) s\nt. Totu[i, o diferen]` exist` \ntre ele [i cele cu ma[ini nem]e[ti de care am vorbit mai sus : s\nt mult mai pu]in preten]ioase, [i odat` b`gate \n pat, \[i fac datoria p\n` la cap`t.

Sex la volan Ce ag`]a]i la stop? O blond`

\ntr-un bemveu cu X-Drive sau o brunet` \n... c`lduri?

Text de C`t`lin Mih`il`; foto: Guliver, Photoland

VROOOOOM Am observat c`, la fel ca [i b`rba]ii, femeile pot fi clasificate dup` ma[ina pe care o conduc. Observa]ia mea este c` tipele care conduc Mini Cooper s\nt frumoase, \ngrijite, dar foarte \nfumurate. Marius, Ilfov

86 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

& www.fantamag.com

SEX CU TOCUL CUI Spune]i-mi c` nu e periculos s` m` masturbez cu obiecte din cas`. O prieten` mi-a spus c` pot s` m` accidentez foarte grav. {i ea f`cea acela[i lucru p\n` c\nd s-a r`nit cu tocul cui la mucoasa vaginal`. Lucrul acesta m-a pus pe g\nduri [i, de atunci, nu


mai folosesc dec\t legume [i fructe. Crede]i c` s\nt \n siguran]`? Maria, Craiova

E periculos, Maria. Vestea bun` e c` po]i folosi clasicii morcovi turce[ti, ]epeni [i supradimensiona]i ca o erec]ie matinal`, dovlecei potrivi]i, vinete tinere [i lunguie]e cu care se pot atinge [i punctul G [i orgasmul, ori banane babane, castrave]i lungi (de cei care se trag \n ]ipl`). Ca [i \nainte de consumarea \n stare crud`, legumele trebuie sp`late sub jet de ap`. Pentru folosirea lor \n scopuri masturbatorii, se recomand` folosirea de prezervativ. Lista legumelor interzise este lung`. Se vor evita cu prec`dere castraveciorii corni[on, care prin dimensiunile modeste nu se calific`, dar prezint` [i riscul sc`p`rii lor (poate pentru totdeauna!) \n vagin. La fel, cire[ele sau c`p[unile s\nt rodul imagina]iei scenari[tilor de duzin` de la Hollywood. Masturbarea cu orice alt obiect care nu a fost fabricat \n acest scop poate prezenta pericole poten]iale. Ia g\nde[te-te c` te masturbezi cu un bec lum\nare (fasung mic!) [i te apuc` ni[te spasme orgasmice grozave de spargi ampula \n vagin.

SALVA}I UN S|N, DOI! S\nt un fan \nr`it al s\nilor femeilor. |mi plac s\nii \n form` de m`r, par`, cei mici, potrivi]i sau mari, mameloanele imense [i roz dar [i cele c\t o moned` de 50 de bani, \ntr-un cuv\nt, iubesc orice fel de s\n de femeie. {tiu, e foarte u[or de interpretat freudian pasiunea mea. Nu de asta v-am scris, ci ca s` v` atrag aten]ia asupra unui fenomen care pe mine, \n calitate de iubitor de s\ni, m` \ngrijoreaz` : \n Europa, la fiecare 2,5 secunde, o femeie este diagnosticat` cu cancer la s\n, iar la fiecare 7,5 secunde o femeie moare din pricina acestei boli. V` rog s` transmite]i acest mesaj b`rba]ilor care v` citesc, pentru c` [i b`rba]ii pot depista nodulii specifici bolii \n timpul palp`rii. Dinu, F`g`ra[

Ai dreptate. Cancerul de s\n este un flagel c`ruia b`rba]ii nu-i dau prea mare aten]ie, ignor\nd c` e \n joc obiectul adora]iei lor de veacuri. De cur\nd, Samsung a pornit o campanie de con[tientizare asupra pericolelor acestei boli. Ideea este c` boala se vindec` definitiv, dar numai dac` este depistat` \n stadii incipiente. Campanie se

nume[te More Than Talk [i are [i un site pe net: www.morethantalk.eu. Samsung [i-a dovedit s\nocalia (cuv\nt inventat de mine, special pentru sponsor!) don\nd 3 milioane $ organiza]iilor europene implicate \n aceast` lupt`. Teza ta e corect`: b`rba]ii pot fi mai aten]i cu s\nii partenerelor – vorba ta – oricare ar fi forma lor. BANANARAMA Am f`cut sex cu o coleg` de birou pe care o ochisem mai demult. Ce s` v` spun? M-a luat un pic valul [i am folosit o banan` cu care am f`cut mai multe jocuri erotice destul de excitante. Tipei i-a pl`cut destul de mult dac` e s` judec dup` sunetele pe care le scotea \n timp ce o penetram dublu. Problema mea e c` a doua zi a povestit episodul la toat` ga[ca ei de colege. De atunci, toate co]ofenele de colege de birou m` toac` cu glume cu banane. Unele au banane \n m\n` c\nd vin la mine la

birou s` discut`m business (banane pe care le uit` ostentativ la mine pe birou), altele fac ca maimu]a \n spatele meu etc. V` spun, via]a mea a devenit un calvar [i am \nceput s` detest bananele. Ce m` fac? Sorin, Bucure[ti

Trebuia s` [tii c` femeile s\nt gur`spart` [i \[i tr\mbi]eaz` \n cele mai mici detalii activit`]ile copulatorii (mai ales pe cele ie[ite din comun!) prietenelor lor de coafor. Ai dou` op]iuni: fie continui rela]ia cu colega ca [i cum nimic nu s-ar fi \nt\mplat [i folose[ti banane, castrave]i, dovlecei etc. p\n` epuizezi toate variantele din aprozar, fie r`m\i la clasica banan` cu care le execu]i [i pe restul de colege. Dup` mine, faptul c` o tip` \]i las` ostentativ o banan` pe mas` (\n contextul de mai sus) e clar o invita]ie s` o \ncerci [i pe ea. N-are de ce s`-]i fie team`. E[ti pe un val bun. Bananele rulz, iar femeile, chiar dac` nu recunosc, iubesc penetr`rile duble, dar nu [i le permit. B

C`t`lin Mih`il` este CONSILIER PLAYBOY din octombrie 2004 , calitate \n care s-a lovit de multe. Vezi [i www.catalinmihaila.blogspot.com

www.storemags.com & www.fantamag.com


Unicum

P

Mai bine de 200 de ani de istorie a gustului transform` lichiorul din peste 40 de ierburi secrete \n mult mai mult dec\t un simplu digestiv… Al`turi de vinul licoros de Tokaj, de palinc` sau de cupajul ro[u supranumit S\nge de Taur, Unicum – rafinatul distilat din ierburi macerate de la Zwack – poate fi considerat b`utura na]ional` a Unga riei, \mpreun` cu care a \n fruntat cu succes c`derea unui imperiu, dou` devastatoare r`zboaie mondiale, experien]a tragic` a Holocaustului [i aproape jum`tate de secol de co munism.

Nike Master Accuracy

P

Nike continu`, \n perioada care precede “World Cup 2010” din Africa de Sud, seria inova]iilor \n tehnologia realiz`rii echipamentelor [i prezint` a treia genera]ie a ghetei de fotbal Total 90, denumit` generic Laser III. Noua versiune a fost realizat` [i testat` pe atle]i pentru a \ndeplini obiectivul principal al juc`torilor care o poart`, acela de a \nscrie c\t mai multe goluri. Inova]iile tehnologice pornesc de la “Shot Shield”– zona de lovire a balonului, care permite juc`torilor s` [uteze din orice pozi]ie f`r` ca precizia execu]iei s` fie afectat`. Pentru a men]ine aten]ia juc`torului concentrat` numai asupra por]ii adverse, Nike a \mbun`t`]it confortul ghetei prin introducerea unei zone realizate cu ajutorul revolu]ionarului material Kanga-Lite (introdus \n premier` \n toamna trecut` la modelul de gheat` Nike CTR 360) imediat sub zona de lovire a balonului.

www.storemags.com & www.fantamag.com


event

Spum` de Amsterdam

|n capitala Olandei, totul e permis. Chiar dac` nu e experien]a extrem` pe care o po]i avea acolo, Heineken Experience e una din cele mai pl`cute. Text de C`t`lin Mih`il`

EXPERIEN}A B~UTULUI [i a fabric`rii berii nu e una futil`. Mi-am dat seama de asta la Miercurea Ciuc (relatarea o pute]i g`si \n suplimentul Fusion al revistei pe care o ]ine]i \n m\n`). Certitudinea mi-a fost \ns` definitiv \nt`rit` la experien]a Heineken din Amsterdam. Berea cere tradi]ie, abnega]ie, d`ruire [i mult` munc`. Acestea s\nt cuvintele pe care orice reclam` la bere lea folosit p\n` la tocirea lor definiv`. Lucrurile \ns` chiar a[a stau [i e p`cat c` nu mai s\nt alte cuvinte care s` exprime la fel de bine esen]a. Muzeul Heineken din Amsterdam propune vizitatorilor o incursiune \n universul b`uturii aurii fabricat` \n Olanda. Ai zice c` e un muzeu plic-

ticos, plin de butoaie vechi de bere [i cu pere]i \ntregi de diplome. Nimic mai fals ! Muzeul e surprinz`tor [i rupe ritmul la fiecare camer` pe care o vizitezi. De aceea, vizitarea sa se nume[te Heineken Experience, pentru c` e chiar o experien]` care implic` vizitatorul la fiecare pas. Muzeul se afl` \n centrul Amsterdamului, \n cl`direa fostei fabrici de bere. Mai exist` \nc` giganticele rezervoare de aram` \n care se fierbea berea. Ast`zi se folose[te inoxul, arama e doar de fi]e. Dup` camerele cu diplome [i imagini cu domnul Heineken cu musta]`, lorgnon [i lavalier`, vizita continu` surprinz`tor \ntr-un sector \n care pasc lini[ti]i [as` cai

frumo[i. De fapt, trei : Karel, Freddy [i Charly, arm`sari negri de dimensiuni impresionante, care depun m`rturie pentru ata[amentul pe care compania \l are pentru cabalinele care i-au ajutat de-a lungul timpului s`-[i distribuie berea \n cele mai \ndep`rtate col]uri ale lumii. Chiar [i ast`zi, care cu butoaie de bere s\nt trase de cai pe str`zile Amsterdamului, la diverse manifest`ri [i festivaluri ale berii. De la cai, o domni[oar` f`r` sutien m-a \ntrebat pe engleze[te dac` vreau s` m` transform \n bere. Am zis c` glume[te [i i-am sur\s m\nze[te (ie[isem de la cai) cu ochii pe tricoul \n care \mpungeau boura[ii. Am mers unde m-a dus – mai conta ? Sala \n care ]i

se explic` procesul de fabricare al berii e un soi de mini cinema 4D \n care podeaua se \nclin` [i se zguduie, e[ti stropit cu bere, pe m`sur` ce personajul de pe ecran trece prin etapele fabric`rii licorii. Recompensa se afl` \n camera urm`toare, unde un domn must`cios \mparte cu d`rnicie pahare de bere. E doar \nceputul. Voia bun` procurat` de berea \ngurgitat` poate fi transpus` \ntr-un filmule] gen karaoke [i trimis pe mail prietenilor. Fiecare vizitator \[i poate apoi personaliza o sticl` de bere cu numele s`u, viziona reclame Heineken \ncep\nd cu 1953, sau pur [i simplu poate bea beri \n barul muzeului, unde Experien]a Heineken se \ncheie en fanfare. B IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 89

www.storemags.com & www.fantamag.com


Colec]iile Hugo Boss

P

Boss Black Men propune t`ieturi de iarn` curate, precise, bazate pe un stil rafinat, ultramasculin. Se mixeaz` elemente formale [i informale, un guler ro[u put\nd contrasta cu o c`ma[` alb` purtat` cu un costum slim \nchis \ntr-un singur nasture. Boss Green este creat` pentru amatorii de golf [i, \n general, b`rba]ii c`rora le place s` se \mbrace \n stilul sport fashion. Linia combin` designul sofisticat cu caracteristicile inteligente, performante, ale materialelor [i a fost inspirat` de cultul serialului tv american “Happy Days”, celebr\nd \ntoarcerea la stilul college boy din anii ’50. Pantaloni \n carouri sau c`m`[i [i jachete cu design sofisticat s\nt \mbog`]ite cu detalii rafinate precum broderia sau printurile de gulere [i butoni. Boss Orange te \mbarc` \ntr-o c`l`torie dinspre agitata jungl` urban` spre \nghe]ata Antarctic`. Pulovere groase, pielea [i blana s\nt prezentate \ntr-o palet` larg` de nuan]e naturale, ce amplific` impresia boem` unic` a acestei colec]ii. Un alt antidot puternic \mpotriva frigului: paltoane pufoase, moi, c`ptu[ite cu blan` de miel. Pentru linia de lux Boss Selection, tema este «Gentlemen’s Agreement», fiind creionat` in stilul pianistului Glenn Gould [i al celebrului actor Warren Beatty. Colec]ia se extinde de la costume de sear` exclusiviste, la ]inute sport sofisticate, oferind solu]ii perfecte at\t pentru business c\t [i pentru weekenduri relaxante.

Kia Soul

P

Sofisticare a modelului Cee’d, Kia Soul este un crossover urban care, oficial, este considerat “bi-segment SUV”. Ma[ina, testat` mai \nt\i de vedete [i presa de specialitate prin troienele de la Snagov, s-a comportat impecabil \n condi]ii de stress. Atributele sale – “Nesu pus/Urban/Practic” – au putut fi exemplificate cu asupra de m`sur` o dat` cu prima ninsoare a sezonului (de[i, probabil, nu aceasta era inten]ia organizatorilor). |n ciuda st`rii vremii, experien]a [ofatului a fost una c\t se poate de pl`cut`, asta [i datorit` faptului c` spa]iul interior este mult mai mare dec\t s-ar putea crede (pe bancheta din spate, spa]iul e mai mare ca la Kia Sportage!). La senza]ia de bine a contribuit [i designul stilat al bordului, cu iluminare novatoare [i integrarea inspirat` a sistemului audio special.

Edi]ii speciale paté Sibiu

P

Petrecerea poate continua [i dup` S`rb`tori! Orice prilej este potrivit pentru a le preg`ti celor dragi o mas` cu totul [i cu totul deosebit`. Din meniul bogat cu care-i r`sfe]i, nu pot lipsi noile surprize culinare oferite de Paté Sibiu: paté de porc cu mere [i scor]i[oar`, paté de g\sc` cu caise [i coniac [i paté de ra]` cu stafide [i rom. Cele trei combina]ii sofisticate, cu ingrediente speciale, v` vor \nc\nta prin rafinament [i savoare, iar s`rbatorile de fiecare zi vor fi cu adev`rat magice. Pre] recomandat: 3,19 lei (f`r` TVA).

90 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

& www.fantamag.com


consilier

Civic de mahala De data asta, publicitatea electoral` a \ntrecut orice limit` reglementat` de legi, cutume, obiceiuri. Text de Cristian Munteanu; foto: Mediafax Nu s\nt un specialist \n legisla]ia din domeniu, nici vreun admirator al avoca]ilor, nu am f`cut un an de Drept \nainte s` dau la Litere [i nici nu m` ocup zi de zi de litigii cu trimitere la Legea publicit`]ii, dar, ultima dat` c\nd am verificat, \n Romånia era interzis` publicitatea com-

parativ` sau negativ`. {tiu sigur c` am verificat lucrul `sta, fiindc` nu de mult am avut ideea s` \nfiin]ez o agen]ie de anti-reclam`. Sun` disruptiv [i [ocant, dar cu at\t mai eficient. M` g\ndeam la o agen]ie la care clientul venea ca s` aib` grij` de capra vecinului. A[ fi oferit servicii

complete: PR negativ, b\rf` [i zvon, crea]ie de concept distructiv, mototolire de imagine [i aruncare de gunoi pe peluza de al`turi. O ini]iativ` cu mari [anse de reu[it` \n climatul nociv \n care evolu`m. Agen]ia ar fi f`cut cam tot ce \[i fac una alteia rivalele \n dragoste la emisiunea aia cu Ernest. Dar s` m` \ntorc de unde am plecat: la publicitatea ilegal` folosit` \n campania electoral`. Ambele staff-uri

advertising guru

de campanie au decis s` \ncalce legea [i s` se [tearg` cu etica la cur, vorbind \n afi[e [i \n spoturile TV nu despre candidatul propriu, ci despre adversarul direct. Ca nevasta gras` [i del`sat` care, neput\nd s` \[i etaleze nurii, arunc` cu invective \n amanta mai t\n`r` [i o face “curv`”. |n politic`, e adev`rat, termenul de “curv`” nu a fost folosit pe afi[e, ci p`strat ca substantiv abuzat \n PR [i zvonistic`. S-au folosit mai degrab` epitete precum “ho]i”, “mafio]i”, “scelera]i”, “be]ivi” sau “corup]i”, \ntr-un ping-pong agresiv, la orele de maxim` audien]`. To]i termenii ace[tia abund` de implicare emo]ional`. Cu to]ii vin direct din suflet [i din preaplinul sim]`mintelor. Comunicarea de acest fel este una pur hormonal`, intim`, pasional`. Ea ]ine de o igien` a rela]iei, de o economie a frustr`rilor [i de un management defectuos al idealurilor [i dorin]elor. Este o comunicare tipic` mariajului ratat. Cu at\t mai ridicol` atunci c\nd este practicat` \n cadrul unui grup aproape exclusiv masculin, a[a cum arat` clasa politica din Romånia acestor ani. Ce e mai puternic: sentimentul civic sau cel de mahala? Dorin]a de a asista la o dezbatere de idei sau la un scandal cu poalele-n cap \n plin` strad`? Polite]ea sau grobianismul? Mai mult de jum`tate din romåni au fost sco[i la vot de acestea din urm`. Campania electorala din noiembrie 2009, a[a cum a fost ea: murdar`, emo]ionala, agresiv`, ilegal`, negativ`, comparativ`, injurioas`, scandaloas`, a avut cea mai mare priz` la public dintre toate campaniile electorale postrevolu]ionare. A fost un fel de Click+Cancan+Libertatea la p`trat. S-a probat \n lumea politicului succesul de cas` al telenovelelor, manelelor [i tele-euro-bingo-ului din comunicarea comercial`. Am asistat tot timpul campaniei electorale la o promo]ie ieftin`, de genul “cump`r` un candidat [i prime[ti o ga[c` \ntreag` de politicieni vero[i gratis”. La promo]ia asta, am c\[tigat cu to]ii. B

Cristian Munteanu estel Director de crea]ie pe Europa Central` [i de Est al lan]ului TBWA. {i, evident, posesor de Porsche.

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 91

www.storemags.com & www.fantamag.com


advertorial

Love Hotel by Ce f`ceai pe 5 noiembrie, noaptea? Adu-]i aminte! Poate te-a trecut un fior pl`cut în acea noapte. Poate c` iubita te-a privit mai duios. Sau poate ai sim]it nevoia s`-i aduci aminte de ce te-a ales. Ce-i cu întrebarea asta? P`i, pe 5 noiembrie, noaptea, love was in the air. Este greu de crezut c` aerul înc`rcat cu virusul romantic n-a ajuns [i pe la cei care n-aveau treab` cu Love Hotel. Au fost 48 de cupluri în acela[i loc [i s-au iubit în acela[i timp – cea mai mare noapte de dragoste. Buzdugan [i Morar o „coceau” de ceva vreme. A ie[it perfect. 50 de cupluri. 50 de camere. O singur` noapte. Primul copil conceput în Love Hotel va fi ascult`torul ZU cu num`rul un milion. Mai surprinz`toare dec\t ideea campaniei a fost reac]ia ascult`torilor. În plin` criz`, Radio ZU a g`sit peste 400 de cupluri care î[i doresc un copil. S-au înscris pentru c` le-a sur\s ideea c` vor avea o poveste frumoas` s` le-o spun` copiilor pe viitor [i pentru c`, dac` ar fi fost selecta]i, urmau s` aib` parte de un cadru perfect pentru conceperea unui copil. Fiec`rui cuplu finalist i-a fost rezervat` o camer` luxoas` la hotelul Radisson Blu. Iub`re]ii au venit de peste tot din Romånia, hot`r\]i s` creasc` natalitatea în ]ar`. Erau veseli [i numai la premiu nu le st`tea mintea. Înainte de toate, doamnele

au f`cut un test de sarcin`, apoi s-au preg`tit pentru „Noaptea artificiilor”. Seara a început cu o cin` romantic`, g`tit` cu ingrediente afrodisiace, a continuat cu c\teva poante [i vorde de duh de la Buzdu [i Morar – pentru relaxare, [i un concert Tibi Scobiola Band, cu muzici numai bune de lugu-lugu. Concuren]ii s-au retras apoi în camere. {i a fost cea mai mare noapte de dragoste. Deci? Ce f`ceai pe 5 noiembrie, noaptea? La aproximativ o lun` de la „Noaptea artificiilor” [i-a f`cut apari]ia [i micu]ul. Crinela Claudia [i Marius Lung s\nt p`rin]ii celui mai a[teptat copil. Au primit de la clinic` [i documentele care confirm` c` în noaptea de 5 noiembrie... nu se uitau la televizor în camere separate. P\n` una-alta, Buzdu, Mihai [i colegii lor a[teapt` na[terea. Se preg`tesc s`-i spun` „bun venit” a[a cum se cuvine ascult`torului cu num`rul 1 milion. 92 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


consilier

fashion guru

bui s` \nve]e c` o pies` bun` se recunoa[te \n primul r\nd dup` calitatea materialului [i a finisajelor, nu neap`rat dup` eticheta sau "[tan]a" poleit`. Care s\nt situa]iile \n care e admis` purtarea unui t-shirt pe sub c`ma[`? Am v`zut mai ales la americani aceast` abordare, inclusiv \n cazul outfiturilor de business. Robert, Bra[ov Depinde de business. Un outfit business foarte clasic [i foarte in este slim, curat, bine t`iat, perfect \n toate detaliile, de la material la al`turarea nuan]elor. Situa]iile \n care purtarea unui t-shirt este admis` s\nt acelea \n care [i rela]ia cu clien]ii sau cu oamenii al`turi de care lucrezi e mai pu]in oficial` [i, \n plus, acelea \n care nu por]i costum, ci doar c`ma[`. Depinde foarte mult [i de c`ma[`. Una de costum, fie ea [i deschis`, peste un tricou va ar`ta a solu]ie contra frigului, dar cu siguran]` nu va l`sa cea mai bun` impresie unui cunosc`tor.

Tipologii Anul 2009 a fost unul de cump`n`

[i pentru industria fashion. Moda \ns` nu se pred` niciodat`. Text de Irina Marinescu; foto: Guliver Am auzit c` ]i-ai lansat o nou` colec]ie. Care s\nt elementele pe care ai mers [i de ce. Ce ve[ti noi aduce colec]ia ta pentru b`rba]ii din Romånia? Valentin, Bucure[ti Colec]ia mea de prim`var`-var` 2010 se intituleaz` TIPOLOGII [i are ca

subiect 15 personaje pe care le portretizez cu ajutorul unor fotografii. S\nt 15 b`rba]i [i femei care, fie s\nt prezen]i \n via]a mea zi de zi, fie au schimbat traiectoria unei secunde din via]a mea \ntr-un anumit moment. Este o colec]ie prêt-à-porter aparent

simpl`, \n culori neutre ca bejuri [i nuante pudrate, la care se al`tur` negrul, bleumarinul [i albul, dar care se focuseaz` pe detalii [i finisaje, pe broderii manuale [i materiale delicate. Pieselor masculine din colec]ie le-am acordat aceea[i aten]ie \n detalii [i cus`turi, dar [i la nivel de material [i elemente decorative, ca [i celor feminine. Mul]i b`rba]i de la noi ar tre-

Ce s-a \nt\mplat cu marile branduri de lux \n criza economic`? Vladimir, Internet Multe au de suferit, dar asta se \nt\mpl` deja de ceva vreme. Pentru ca haut-couture-ul s` tr`iasc`, trebuie s` existe consumator [i prilej pentru el. Lumea \n care tr`im nu mai suport` paranteze temporale, ceaiuri de curtoazie etc. Tr`im cu to]ii contra cronometru [i sim]im nevoia s` simplific`m [i s` facem ca totul s` fie mult mai practic. S` avem \n dulap 5 piese-cheie [i restul – artificii cu care putem s` ne reinvent`m. Dincolo de asta, multe dintre casele foarte mari de mod`, al c`ror sinonim este luxul, au dat faliment, una dintre ele fiind Escada. Altele, precum Dior, Chanel, YSL s-au adaptat la cerin]ele consumatorului, la nevoia acestuia de dinamism. Secretul st` \n capacitatea de a intui nevoia consumatorului, de a g\ndi mai repede cu un sezon dec\t el. Casele mari de mod` se adapteaz` greu pentru c` ]in mai mult la tradi]ia care le-a consacrat. B

Dup` c\teva colec]ii pentru femei, Irina Marinescu intr` \n sufletele [i [ifonierele b`rba]ilor cu“2 the 1 I love”[i “Smart Idiots”

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 93

www.storemags.com & www.fantamag.com


next

Polonezele, eterna obsesie!

Ne tot uit`m pe pictorialele primite de la colegii de la Var[ovia (de aceast` dat` e vorba de c\[tig`torii concursului “FotoErotica 3�) [i ne minun`m: oare ce m`n\nc` fetele astea de arat` a[a de bine? Sau o fi de la vodc`? O fi adev`rat c` s\nt \n]`rcate cu Wyborowa?!? Sper`m s` ne l`murim \n num`rul viitor. Foto: PLAYBOY Polonia

94 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


MANUAL DE SEDUC}IE: VINURI

ART~ CULINAR~

GOURMET

GOING OUT

MARILE VINURI DE LA MURFATLAR

FATUM & LACRIMA LUI OVIDIU CIUC: BERE RECE DE LA POLUL FRIGULUI CLAUDIA FILIP "C|ND S|NT TRIST~, NU G~TESC"

IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 95

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


C|{TIG~ VIN C|T CUPRINDE!

PR MI EMI LIO I D AN E E!

Iarna asta, func]ion`m pe baz` de vin. Vin bun, vin mult, vin de la concursurile noastre! Ca s` intra]i \n concurs, trebuie s` citi]i cu aten]ie acest supliment FUSION [i s` r`spunde]i la \ntreb`rile de mai jos, care vor fi reluate pe site: www.playboyromania.ro. Redactorii no[tri de specialitate le vor citi, le vor evalua [i vor desemna c\[tig`torii dup` 1 martie 2010. Hai, noroc! SEDUC}IA VINURILOR PORTUGHEZE 1 lad` de vin (6 sticle) – valoare total` 350 lei Quinta do Zimbro: pe malul drept al r\ului Douro, \n vecin`tatea unei planta]ii de m`slini, se cultiv` pe 15 hectare cele mai bune soiuri portugheze de vi]` de vie, albe dar, mai ales, ro[ii. |n fapt, se continu` o tradi]ie secular` instaurat` de Cavalerii Templieri [i purtat` \n timp de Cavalerii Ordinului de Malta. De aceea, vinurile de aici – Calcos do Tanha Branco, Poleiros Tinto, Calcos do Tanha Tinto, Calcos do Tanha Tinto Reserva, Zimbro Douro Tinto, Calcos do Tanha Rose, - pot fi privite cu un soi de religiozitate, chiar dac` nu s\nt neap`rat celebrate \n vreo cuhnie m\n`stireasc`…

S.C. PORTUGAL TRADING SRL Adresa: Calea Mo[ilor nr.284, Bl.22A, Sc.B, Ap.43, Sector 2, Bucure[ti Mobil: 0788.88.88.46 Tel/Fax: 021.210.06.36 www.portugaltrading.ro; e-mail: info@portugaltrading.ro |NTREBARE: Ce restaurant iberic este considerat cel mai bun restaurant din lume?

CRAMA BASILESCU 1 lad` de vin (6 sticle) – valoare total` 200 lei Fost proprietar al fabricii de vinuri [i [ampanie Basilescu & St. Marceaux, familia Basilescu de]ine în prezent, la Urla]i, 60 de hectare plantate cu soiuri pentru vinuri ro[ii, la care se adaug`, la Pietroasele, 50 de hectare plantate cu soiuri pentru vinuri albe [i rose. Maiestria dovedit` de viticultorii Cramei Basilescu a dat na[tere unor vinuri deosebite, clasificate în dou` game distincte: Crama Basilescu – Sauvignon Blanc Edition, Riesling Italian Unique, Feteasc` Alb` Ancestral [i Eclipse Selection – Busuioac` de Bohotin, Tam\ioas` Romåneasc`, Feteasc` Alb`.

S.C. LA VIE SRL Adresa : Ora[ Urla]i, str. Valea Nucetului nr.23, Jud. Prahova. Tel./Fax 0244.271.053 www.cramabasilescu.ro |NTREBARE: Ce mare gastronom interbelic era contemporan cu fabrica Basilescu & St. Marceaux?

PATRIA VINUM 20 vouchere x 50 lei – valoare total` 1.000 lei Vin la pomp`!/Vin la hart`!/Vin oriunde! Proiect inedit pentru pia]a vinurilor ne\mbuteliate din Romånia, Patria Vinum propune vinuri selec]ionate din cele mai bune podgorii ale ]`rii. Cump`r`torul \[i face dozajul singur, put\nd \ncerca [i cupaje, dac` apeleaz` la “pompa de vin” (dispozitiv inovator, asem`n`tor cu pompa de carburant) sau la “harta vinului” (display pe care vinurile s\nt amplasate pe harta zonelor de origine). Pentru comenzi mai mari de 40 litri, livrarea se face direct la domiciliul clientului. Adresele celor dou` magazine din Bucure[ti: {os. Pantelimon nr. 254 (Intersec]ia Delfinului), tel. 031.431.46.46.; Bd. Iuliu Maniu nr. 65 (Intersec]ia Gorjului), tel. 031.432.91.71. www.patriavinum.ro |NTREBARE: Ce mare actor clasic romån a scris o carte memorialistic` intitulat` “Vinurile mele”? 96 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


98 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


Patriarhul buc`t`riei tradi]ionale Ziarist, memorialist [i om politic, Constantin Bacalba[a (1856 – 1935) va s` intre \n istorie ca un des`v\r[it critic de gastronomie. Monumentala sa carte a fost reeditat` recent \n seria Lifestyle Clasic. DICTATURA GASTRONOMIC~ este un savuros [i foarte cuprinz`tor tratat de art` culinar`, care \[i p`streaz` peste timp actualitatea. Cele 1501 de re]ete incredibil de savuroase recupereaz` \ntreaga noastr` tradi]ie balcanic-oriental` \n ale m\nc`rii, dar, \n acela[i timp, reu[esc s` stabileasc` o incitant` conexiune cu gustul sofisticat al marii gastronomii, \n special al celei franceze. Prezentare [i selec]ie de texte de Dan-Silviu Boerescu IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 99

& www.fantamag.com


Fiu al serdarului Costache Bacalba[a, poli]aiul ora[ului Br`ila, [i frate mai mare al lui Anton Bacalba[a (1865-1899), autorul gustatelor satire cazone cu Mo[ Teac` [i colaboratorul lui Caragiale la Moftul rom`n, autorul Dictaturii gastronomice are, la r\ndui, o biografie impresionant`. A fondat un num`r de cotidiane (}ara, Patriotul, Rom\nimea), dar [i revista umoristic` Ghi]` Berbecul, a fost \ntemeitor al Societ`]ii Presei [i, din 1919, pre[edinte al Sindicatului Ziari[tilor. Opera sa cea mai cunoscut` este tetralogia memorialistic` Bucure[tii de alt`dat`, publicat` \n intervalul 1927-1932, care constituie o impresionant` panoram` social`, cultural` [i de moravuri a Capitalei \ntre 1871 [i 1914. |n viziunea lui Bacalba[a, Bucure[tiul este un ora[ pasional, plin de temperament, \n care emo]iile se consum` intens, inclusiv la nivel culinar. |n carte, restaurantele devin personaje principale ale vie]ii mondene, repere ale nivelului de civiliza]ie atins de Micul Paris contaminat de toate aromele balcanic-orientale, \n care s-au sedimentat, adesea haotic, influen]e de tot felul. Ora[ul pare un cazan \ncins \n care fierb ingrediente contradictorii, dar, finalmente, absolut savuroase. Permanent, cultura sa se nutre[te dintr-un conflict interior constitutiv \ntre stratul popular-arhaic, al unui primitivism delicios, [i cel de deloc voalat`, chiar bine asumat` la nivel aspira]ional, imita]ie occidental`: “Pe timpul verilor bucure[tene de odinioar`, or`[enii mai cu vaz` aveau de f`cut o alegere de-a dreptul filosofic`. Ori \[i puneau papionul [i se duceau \n locuri unde puteau m\nca salate str`vezii sau crustacee, p\n` li se apleca, r`stimp \n care aveau drept unic`

salvare b`utul unui vin nobil at\t de acru, \nc\t li se strepezeau din]ii, ori se \mbr`cau \n c`m`[i cu m\neci scurte [i \[i pierdeau orice urm` de nobilime prin gr`dinile cu tarafuri unde \nfulecau c\te trei por]ii de ciorb` de burt` cu ardei iute, dup` care \[i stingeau fierbin]eala cu c\teva halbe de bere, att de reci, c` erau aburite�.

100 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.c .com om


|nsu[i Bacalba[a pare a rezona simpatetic cu aceast` atitudine dualist`. Lucrul se vede cel mai bine \n capodopera sa de interpretare a artei culinare - Dictatura gastronomic`, edi]ia I din1934 cuprinz\nd “1001 feluri de m\nc`ri”, iar edi]ia a IIa, din 1935, propun\nd “1501 feluri de m\nc`ri” (versiune tip`rit` de Socec [i oferit` editorului de Anticariatul UNU). Impozantul op abund` \n formul`ri incitante, apetisante nu doar la nivelul gustului (legumele, de pild`, “d`n]uiesc… s`ltate \n unt”), ci [i la cel al modului senzual \n care integreaz` din mers, arz\nd etapele, sugestiile marii gastronomii franceze ([i nu numai). |ntre patricieni [i vol-auvent, balmo[ [i salat` de crizanteme sau restaurantul lui Ghi]` Iord`chescu [i parizianul Boeuf a la mode, Bacalba[a face o echilibristic` impresionant`. Rezultatul? Unul de cert rafinament. Autor, \nainte vreme (1908), al voluma[elor Chestia c\rciumarilor [i R`va[e de pl`cint`, el evoc` acum, cu o savant` competen]`, umbrele ilustre ale lui Brillat-Savarin, Escoffier sau Careme, f`r` a ignora

nici sfaturile pertinente ale so]iei sale, Ecaterina Bacalba[a, maestra incontestabil` a buc`t`riei Reginei Maria. Comparat cu multeditata carte semnat` Sanda Marin (publicat` \ncep\nd cu anul imediat urm`tor, 1936), acest veritabil tractatus logico-gastronomicus al lui Constantin Bacalba[a apare ca un monument de gust [i de erudi]ie. Autorul, un adev`rat gourmet, pare s` fi tr`it aievea toate emo]iile culinare descrise \n cartea sa. Comparabil ca amplitudine a gustului cu P`storel Teodoreanu (care, \ns`, nu a avut [ansa de a-[i edifica propria sintez`, re]etele sale comentate r`m\n\nd mult` vreme doar \n paginile periodicelor), Bacalba[a a avut dezavantajul istoric de a fi murit imediat dup` publicarea c`r]ii sale absolut epocale. Nereeditat` mai bine de [apte decenii, aceasta a r`mas accesibil` doar unui num`r limitat de ini]ia]i, ajung\nd un trofeu multr\vnit al … caselor de licita]ii. O dat` cu aceast` nou` edi]ie, se repar` o imens` nedreptate, consacr\ndu-l pe Constantin Bacalba[a drept

patriarh al cosmopolitei noastre buc`t`rii, primul nostru gourmet autentic, \naintest`t`torul bunului gust na]ional.

MITITEI Iat` o friptur` popular`, care a trecut chiar grani]a. Numele are origin` istoric`, dateaz` din anul 1872 sau 1875, na[ul a fost popularul umorist de odinioar`, N. T. Or`[anu, supranumit Nichipercea, dup` numele unui ziar umoristic pe care l a redactat sub domnia lui Vod` Cuza. Pe vremea aceea, birtul lui Iordache Ionescu din strada Covaci, situat exact unde este ast`zi birtul cu acela[i nume, era un mic birtule] instalat într o c`su]` m`runt`, unde intrai aplec\ndu te spre a nu te lovi cu capul de pragul u[ii. Birtul î[i f`cuse reputa]ia unui restaurant unde se m`n\nc` bune fripturi, buni c\rna]i [i "bune m\nc`ri". Într o bun` diminea]`, lui N. T. Or`[anu îi veni ideea s` alc`tuiasc` un vocabular original de m\nc`ri [i lucrul fu f`cut. Acest vocabular f`cu, în bun` parte, popularitatea restaurantului care fu cunoscut de atunci sub numele de "La Iordache" [i care mai purta [i numele conven]ional "La Idee". Lista de m\nc`ri, începea cu ]uica, urma cu celelalte preg`tiri [i sf\r[ea cu vinurile. Pe c\t ne aducem aminte, iat` o parte din aceste supranume: }uica: O idee. Apa: O natural`. P\inea: Abunden]a. Scobitoarea: O baionet`. Ardeiul ro[u: O torpil`. Varz` acr`: Origine de Belgrad. Ghea]a: Crem` de Siberia. C\rna]i mici: Mititei. C\rnatul mare cu piele: Patrician. Fleica: O inocent`. Cafeaua turceasc`: Un taifas. Un litru de vin cu o sticl` de borviz: O baterie. Paharele care înso]eau bateria: Semiplutoane. Tac\mul: Regulamentul. Plata: Protocolul etc. Dintre toate aceste numiri, toate au pierit încetul cu încetul, numai dou` au supravie]uit, ceva mai mult; au fost adoptate la toate restaurantele, gr`dinile, c\rciumile, bodegile; acestea s\nt bateria [i mititeii. P\n` la un punct, pe ici pe colo, mai tr`iesc înc` [i "Patricienii", iar "Protocolul" se mai aude, c\teodat`, la "Iordache". Acum, s` ar`t ce este preg`tirea "Mititelului". Re]eta o avem de la restaurantul Ghi]` Iord`chescu. Se ia carne moale de vac`, în special de la ceaf` c\t [i din pulp` în cantit`]i egale. Se taie buc`]i, se adaug` seu de vac` sub]ire (adic` prapor), se taie la fel [i se aIANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 101

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c


mestec`. La 2 kg de carne, se pun 200 gr. seu, se s`reaz`, se amestec` bine [i se toac` cu ma[ina, se trece mai înt\i printr-o sit` mai deas`, apoi printr o sit` mai rar`. Toc`tura o închizi într o p\nz` impermeabil` [i o a[ezi în ghea]` sf`r\mat`, unde st` cel pu]in 5–6 ore. Dup` ce ai scos o din ghea]`, o pui într o crati]` [i adaugi chimion [i ienibahar pisat în cantitate de 30 gr. Apoi, s` ai un vas cu zeam` de carne [i usturoi strecurat, din care s` adaugi toc`turii în timpul c\nd o fr`m\n]i [i se leag` bine carnea. Pe urm`, ag`]i ma[inii de tocat o pomp` cu care formezi c\rna]i înv\rtind de manivela ma[inii; cu o m\n` înv\rte[ti [i cu alta prinzi c\rna]ii at\t de lungi c\t îi dore[ti. Apoi, îi frigi la gr`tar pe foc iute, gr`tarul fiind încins. În timpul friptului, unge i cu o pan` muiat` în zeam` de carne. C\nd s a umflat, mititelul e gata.

de pe spate, de la g\t [i de la p\ntece, îl a[ezi într o crati]` cu unt, îl rumene[ti bine pe toate p`r]ile apoi îi pui ceap`, morcov, ]elin`, zeam` de carne [i la[i s` fie bine acoperit, la foc încet, p\n` ce e gata. Îl po]i servi f`r` sos. Dac` îl voie[ti cu sos, rumene[ti pu]in o lingur` de f`in` în unt, stingi cu pu]in vin alb [i cu zeama în care a fiert pas`rea, treci prin sit` zarzavaturile [i sosul în care s a fiert claponul, îl adaugi la f`in`; pui sare, piper, la[i s` scad` [i serve[ti separat. Po]i pune [i capere.

PUI SULT~NICA Buc`]ile de pui le s`rezi [i le piperezi. Apoi, le rumene[ti în untdelemn. C\nd s a rumenit puiul, îl sco]i, retragi untdelemnul din crati]` [i l înlocuie[ti cu o bucat` de unt. C\nd s a înfierb\ntat, a[ezi iar buc`]ile de pui. Torni deasupra un pahar de vin

[ervet, îi s`rezi, îi freci cu zeam` de l`m\ie [i i pui la foc cu unt; untul s` fie potolit ca s` nu se rumeneasc`. Apoi, a[ezi într o alt` crati]` feliu]e de sl`nin`, a[ezi porumbeii la mijloc, torni peste ei untul în care au stat [i i acoperi cu feliu]e de sl`nin`. Într o alt` crati]`, rumene[ti în unt o bucat` de carne de vi]el, o ceap` t`iat` felii, o buc`]ic` de morcov, [unc`, sare, piper, o foaie de dafin. Torni zeam` de carne sau ap` peste acestea, la[i s` fiarb`, apoi strecori [i aceast` zeam` peste porumbel [i l pui la foc s` fiarb`. Dup` ce porumbeii vor fi fier]i, strecori zeama, îi sco]i gr`simea [i faci cu ea un mic sos cu pu]in` f`in` [i pu]in vin de Madera. A[ezi porumbeii pe taler, pui între fiecare porumbel un rac fiert, [i torni sosul peste tot. Sosul cu vin îl faci astfel: rumene[ti pu]in` f`in`, o stingi cu jum`tate pahar cu vin (sau cu pu]in o]et), torni zeam` de la porumbei, [i la[i s` fiarb` p\n` ce se îngroa[e.

PATEU DE IEPURE

FRIG~RUILE AGHIU}~ Tai porcul în buc`]i egale apoi înfigi aceste buc`]ele în frig`rui mici, altern\nd fiecare bucat` de carne cu o felie de costi]` afumat`. Ungi carnea cu mu[tar, o t`v`le[ti în pesmet pisat, o strope[ti cu unt proasp`t topit [i o pui la foc. Se servesc cu o legum` oarecare.

dulce [i un pahar de coniac. La[i s` scad` [i adaugi un p`h`ru] de sm\nt\n`. S` fiarb` domol 20 minute. Apoi, tragi crati]a pe marginea ma[inii [i adaugi 2 g`lbenu[uri de ou` amestecate în pu]in` sm\nt\n`. Amestec` repede, nu mai l`sa s` fiarb` [i presar` p`trunjel tocat m`runt.

SCORDOLEA DE RACI CLAPON UMPLUT Claponul bine cur`]at, îi spinteci pielea de pe spinare, a[a înc\t s` i po]i scoate osul de la piept. Apoi, faci o umplutur` cu miez de franzel` muiat în lapte, carne de pui, ceap` pr`jit`, pu]in c\rnat, ficatul lui, ciuperci tocate, sare, piper, p`trunjel, pu]in usturoi, buchetul: toate acestea le rumene[ti pu]in în unt. La[i s` se r`ceasc` pu]in; adaugi un ou [i un p`h`ru] de coniac, apoi umpli claponul, co[i pielea

Speli bine racii în mai multe ape [i i pui s` fiarb` în ap` s`rat`; îi cure]i ca pentru pilaf. Pisezi nuci bine, m`runt, înmoi miez de franzel` în ap`, pisezi pu]in usturoi, amesteci cu nucile [i treci prin sit`; adaugi pu]in o]et. A[ezi racii pe taler, torni scordoleaua peste ei [i pe urm` torni pu]in untdelemn.

PORUMBEI G~TI}I C~LUG~RE{TE Dup` ce ai sp`lat porumbeii, îi [tergi bine cu un

Tai mu[chii iepurelui feliu]e lungi, groase ca degetul, cur`]ite bine de ori[ice pieli]`; o toci m`runt carnea de la pulpe [i mai amesteci într însa pu]in` carne de porc. Pui într o tigaie unt, o pui pe foc, nu iute, [i c\nd untul va fi fierbinte, a[ezi în el feliu]e de mu[chi [i le s`rezi, le la[i s` se frig` cu încetul ca un sfert de or`; s` nu se rumeneasc`. Le sco]i [i tot în momentul acela (bagi de seam` s` fie pr`jit), mai adaugi pu]in unt [i pui toc`tura; o la[i asemenea s` se pr`jeasc` [i amesteci mereu pe un foc potolit cam un sfert de or`, îi adaugi sare, piper, pu]in usturoi, arome, p`trunjel, pu]in` ceap` rumenit`, t`iat` foarte sub]ire [i ciuperci tocate m`runt. Înainte de a scoate toc`tura de la foc, pui în ea ficat de vac` ras, la[i pu]in p\n` ce pierde fa]a ro[iatic`. Sco]\nd toc`tura de la foc, amesteci în ea un p`h`ru] de coniac. Pe c\nd aceste c`rnuri se frig, taie o litr` de [unc` fiart`, feliu]e p`trate [i lungi, foarte sub]iri [i sl`nin` tot a[a. Dac` ai fica]i de pas`re, îi tai buc`]i, îi la[i pu]in la foc p\n` ce schimb` fa]a. C\nd toate acestea s\nt pr`jite, faci o foaie cu o litr` jum`tate de f`in`, 50 gr. de unt topit, sare, dou` ou`, pu]in lapte, vin [i rom; o întinzi, l`s\nd o cam groscioar`. Garnise[ti cu d\nsa forma în care voie[ti s` coci pateul [i o c`ptu[e[ti din`untru cu felii de sl`nin` foarte sub]iri [i în urm` umpli pun\nd un r\nd de toc`tur`, un r\nd de carne, [unc` [i sl`nin`, feliu]ele unele l\ng` altele; apoi, iar un r\nd de toc`tur` [i, dac` ai fica]i de pas`re, pui [i un r\nd de fica]i, apoi iar toc`tur` p\n` ce umpli forma. Acoperi cu un capac, f`cut din coc`, [i împreuni marginile f`c\nd un fel de tub cu am\ndou` foile (acea ca a capului [i aceea din prejur), ca s` nu se despart`. Faci cu o furculi]` o g`uric` la mijloc, ca s` nu se umfle coca capului. Pui la cuptor nu prea cald [i îl la[i 2 ore, coca trebuie s` devin` rumen`.

102 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


www. ww w.st stor st orem emag ags. s.co com m & ww www. w.fa fant fa ntam nt amag ag.c ag .com .c om


|ntre timp, pui la foc vreo 2 picioare de porc [i 2 de vi]el. Pui s` fiarb` cu ele oasele de la iepure, firimiturile [i [oriciul de la [unc`, zarzavat, o felie de l`m\ie, p`trunjel, vin, o foaie de dafin, dac` ai [i oase de la friptur` de curcan sau de pui, sare, piper. La[i s` fiarb` p\n` ce scade, strecori, încerci ca s` vezi dac` se încheag`; apoi, îi sco]i gr`simea, o la[i s` se r`ceasc` pu]in, la[i asemenea s` se r`ceasc` pu]in [i pateul, [i apoi introduci o mic` p\lnie în g`uricea ce ai f`cut la pateu [i pe acolo introduci gelatina în pateu p\n` ce l umpli. La[i pateul la un loc r`coros p\n` a doua zi. Gelatina ce r`m\ne, o clarifici b`t\nd o cu un albu[ de ou [i pu]in o]et [i o serve[ti cu pateul.

MELCI CU P~TL~GELE RO{II Aceasta este, în parte, o re]et` o vestitului buc`tar francez Escoffier. Pui untdelemn într o crati]a [i l înfierb\n]i. În 4 linguri de untdelemn, pui 2 linguri de ceap` tocat` c\t mai m`runt. C\nd ceapa a prins culoare, pui melcii care au fost fier]i, mai dinainte, s` p\lp\ie c\teva minute. Arunci un pahar de vin alb [i c\teva linguri din apa în care au fiert melcii. S` scad` pe jum`tate. Dup` aceea, introduci 6–7 tomate cur`]ate, f`r` semin]e tocate, un c`]el de usturoi [i mult p`trunjel tocat. Acoperi crati]a [i la[i s` fiarb` 20 minute. Sco]i melcii din crati]`, îi a[ezi într o farfurie de dat la mas` [i torni sosul deasupra. Not`. Iat` care este metoda cea mai indicat` de a fierbe melcii. Mai înt\i, dac` culegi melcii din gr`din`, îi ]ii, cel pu]in 8 zile, f`r` s` m`n\nce. Apoi le sco]i pieli]a care îi acoper` în scoici, îi speli, în mai multe ape, apoi îi a[ezi în ap` cu sare c\t s` i acopere, s` stea cel pu]in un ceas. În timpul acesta, ei vor da afar` o cantitate de cl`buci. Apoi, îi sco]i [i îi speli din nou ca s` lepede [i ultimii cl`buci ce le a mai r`mas. În sf\r[it, îi pui în alt` crati]` în ap` curat` [i îi la[i s` fiarb` vreo 8–10 minute. Dup` aceea, îi sco]i din cochilii [i îi pui s` fiarb` în ap` [i vin în p`r]i egale; lichidul s` i acopere mult. În acest lichid, pui: morcovi, ceap`, usturoi, toate tocate, apoi buchetul. Adaugi sare c\t trebuie [i la[i s` fiarb` domol cam 3 ore.Apoi, îi preg`te[ti în untdelemn [i tomate cum am ar`tat mai sus.

{AL~U CU {AMPANIE Pune într o crati]`: ceap`, usturoi [i ciuperci t`iate m`runt, deasupra un [al`u cur`]at de oase, dup`

obicei, sare, piper [i, p\n` ce îl acoperi torni peste el [ampanie. Pune la cuptor, unde, p\n` se coace, îl strope[ti mereu cu zeama lui. C\nd s a copt [i s a aurit îl sco]i, îl scuturi de zeam` [i îl pui pe farfuria de dat la mas`. Pe foc, ]ii crati]a ca s` scad` sosul, apoi adaugi treptat: g`lbenu[ de ou`, unt proasp`t [i sm\nt\n` proasp`t`. Torni [i pu]in` zeam` de l`m\ie. Gu[ti, vezi ce mai trebuie ad`ugat [i torni peste pe[tele acoperit cu ciuperci s`ltate în unt.

CAPUL DE MISTRE} Ceea ce este bun la mistre] este animalul cel t\n`r. Capul de mistre] t\n`r e delicios preg`tit în felul urm`tor. Marineaz` bucata timp de 3–4 zile în untdelemn, vin, o]et, ceap`, morcov, o cui[oar`, sare, boabe de piper, cimbru, foaie de dafin. întorci capul de mai multe ori în timpul acesta. Apoi pui capul la fiert, ad`ug\nd apei [i toat` marinat`. Apa trebuie s` acopere capul. Dup` ce piesa a fiert între 7 [i 8 ore, o sco]i. C`rnurile, în mare parte, s au dezlipit de oase. Sco]i de pe oase tot ce a mai r`mas, [oriciul [i limba. Tai totul în felii sub]iri. Iei o form` sau o crati]` înalt` [i pui în ea toate c`rnurile acestea, pun\nd printre straturi, sare, piper [i foaie de dafin. Apoi, acoperi cu un [ervet curat [i pui deasupra o greutate puternic` care s` apese c`rnurile. A doua zi, iei greutatea [i r`storni, într o farfurie, aceast` prepara]ie cu forma unei gelatine.

DULCEA}~ DE FOI DE TRANDAFIR Alegi din trandafiri o litr` de foi, cele mai frumoase [i ro[ii; le dai jos partea g`lbuie. Toate foile celelalte, mai ur\te [i mai ve[tede, le cure]i, le scuturi bine de semin]e (foile trebuie s` fie un kg). Le pui

la foc cu un litru de ap` fierbinte [i le la[i s` fiarb` p\n` ce se moaie foile, apoi sco]i tingirea de la foc, o acoperi cu un tulpan ud [i la[i s` se r`ceasc`. În urm`, strecori prin tulpan, storc\nd bine ca s` ias` tot sucul foilor. Pisezi un kg [i o litr` de zah`r, îl cerni, îl freci bini[or cu litra de foi alese; pui în tingire, torni un kg de zeam` scoas` din foile fierte [i pui pe un foc lin p\n` se va topi zah`rul. Apoi, a]\]i focul, pui o lingur` de zeam` de l`m\ie [i la[i s` fiarb` iute p\n` ce se leag`. Încerci într o farfurioar` ]inut` pe ap` rece [i c\nd este legat` de ajuns, o torni în borcan. La[i s` se r`ceasc`, acoperi borcanul, faci vreo dou` trei g`urele cu un ac pe h\rtia cu care acoperi [i pui borcanul la un loc r`coros.

MERE PE COZONAC Ia 6 mere calvine, renete sau cre]e[ti [i le cur`]`, pe dinafar`, taie le în feliu]e sub]iri ca ni[te cornuri, apoi scoate le bine semin]ele [i cojile tari. Într un sirop foarte sub]ire, fierbe le, apoi las` le s` se r`ceasc`. În alt` crati]`, pune iar`[i într un sirop sub]ire [i foarte fierbinte, cam 150–200 gr. stafide sultanii ca s` se umfle; adaug` 100 gr. vin dulceag [i 200 gr. piure de fructe zaharate; toarn` deasupra [i siropul în care au fiert merele. S` fiarb` cam 10 minute, apoi las` s` se r`ceasc`. În timpul acesta, ve]i t`ia 12 felii de cozonac de m`rimea unei jum`t`]i de m`r, ve]i pres`ra pe ele zah`r pisat sub]ire [i le ve]i a[eza în cuptor pentru ca zah`rul s` se acadelizeze (caramelizeze). C\nd da]i la mas`, scoate]i cozonacul în farfuria de servit, deasupra acestor felii a[eza]i merele [i deasupra merelor stafidele. Turna]i deasupra tot siropul. Se poate pune [i crema de fri[c` Chantilly. H

104 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


www.storemags.com & www.fantamag.com om


BR RC

la polul frigului Am fost p\n` la fabrica de bere Ciuc cu g\ndul c` o s` \nv`] s` fac bere la mine acas`. De fapt, e mai greu dec\t m` a[teptam. Dar [i mai frumos. Text de C`t`lin Mih`il`

Cum cobori dinspre Tu[nad, prin p`dure, ajungi \ntr-o depresiune cu un aer aparte. Termometrul de bord arat` brusc cu c\teva grade mai pu]in, aerul e mai pur [i \]i \n]eap` \n mod pl`cut n`rile. Despre Miercurea Ciuc nu [tiam mare lucru, \n afar` de faptul c` \[i disput` (uneori contondent) titlul la hockey cu Steaua Bucure[ti. Miturile urbane cu unguri col]o[i care refuz` s` vorbeasc` pre limba rom책neasc` s\nt false: to]i ungurii cu care am interac]ionat vorbeau o rom책na impecabil`, mult mai bun` decit a lui Marko Bela [i erau prieteno[i [i afabili. A[ fi vrut s` pot spune acela[i lucru [i despre unguroaice, \ns` [ederea a fost foarte

scurt` [i a fost umplut` cu o activitate pe care nici un b`rbat din lume n-ar refuza-o: o vizit` la fabrica de bere Ciuc din localitate. Am ajuns la Miercurea Ciuc cu g\ndul c` o s` \nv`] s` fac bere la mine acas`, pentru home use. Acolo, mi-am dat seama c` procesul e at\t de complex, \nc\t doar persoanele extrem de r`bd`toare [i meticuloase vor reu[i s` extrag` o pint` de bere nefiltrat` la ei acas`. Ca s` fie clar: orzul e pentru bere ceea ce strugurii s\nt pentru vin, de[i compara]ia pare un pic for]at`. Urmeaz` hameiul, care este fructul (cam ca un con de brad miniatural) al plantei omonime. A]i trecut vreodat`, \n drum spre be]ia medieval` anual`

de la Sighi[oara, pe l\ng` o planta]ie de ierburi c`]`r`toare pe [palieri \nal]i? Hamei era! Practic, gustul amar al berii este exclusiv opera uleiurilor esen]iale din hamei. Ciuc este o bere destul de b`rb`teasc` la acest capitol, av\nd un pronun]at gust amar. Lucru deloc r`u. Istoria gustului amar este [i ea fascinant`. Papilele specializate pentru acest gust s\nt localizate \n partea din spate a limbii, lucru care, evolutiv vorbind, l-a ferit pe Homo Sapiens de multe nepl`ceri. C\nd acesta m\nca te-miri-ce de prin codri [i coclauri, pozi]ionarea papilelor de gust amar la baza limbii \l \mpiedica s` \nghit` lucruri otr`vitoare, care erau asociate gus-

106 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


tului amar. Din fericire, vremea a trecut \n favoarea gustului amar [i acum dulcea]a de cire[e amare [i berea s\nt dou` delicatese unanim apreciate (doar c` nu \n combina]ie). La bere se mai folose[te [i drojdia de bere, care const` \n ni[te organisme microscopice care transform` zaharurile \n alcool printr-un hocus-pocus chimic care m` cam dep`[e[te (de[i aveam note bune la chimie!). Un ingredient foarte important \n fabricarea berii este apa. Aici, Ciuc fandeaz` puternic [i puncteaz` pentru c` \n zona Miercurea Ciuc se afl` vreo mie de izvoare de ap` mineral` de o calitate excep]ional`. Apa din zona Harghitei are o calitate destul de apropiat` de cea din zona Evian, de aceea berea care iese pe por]ile fabricii are un gust aparte. Fabricarea \n sine a berii m-a l`sat masc`, dup` cum v` spuneam [i la \nceputul acestui articol. Procesul e mai complex dec\t pare. Ce am re]inut este c` orzul se macin`, se ud` bine-bine cu ap` cald` (enzimele fac o hor` nebun`), dup` care rezultatul se filtreaz`. Bere  ? Nici vorb`. Mustul ob]inut se fierbe [i se adaug` hameiul, se mai a[teapt` pu]in [i iar se filtreaz`. Bere? Not yet  . Lichidul care rezult` este amestecat cu drojdie de bere, iar fermentarea dureaz` de ]i se lungesc urechile (vreo s`pt`m\n`). Bere? Da, dar bere t\n`r`, care se r`ce[te la 0 grade [i se depoziteaz` \n rezervoarele alea imense care se v`d de pe [osea \n curtea oric`rei fabrici de bere. La procesul de maturare ]i se lungesc din nou urechile, pentru c` poate dura [i 30 de zile. Bere? Da! Bere nefiltrat`, aurie [i apetisant`. Eu am b`ut, e excelent`. Din nefericire, berea nefiltrat` nu ]ine mai mult de 3 zile, deci nu se poate g`si dec\t la fabric` sau la vreun bar care o face loco. Cum singurul bar din Bucure[ti care f`cea bere (Becker Brau)

Spuma berii este foarte important`. {ti]i chestia cu Florin Piersic [i cele dou` degete de spum` ? Era o abordare simplist` [i incomplet` a fenomenului spumei berii. Spuma este principalul indicator al calit`]ii unei beri. Ea trebuie s` fie format` din bule mici mici, cam c\t bobul de mac. Spuma trebuie s` fie compact` [i s` reziste cel pu]in trei minute. Dup` dispari]ia acesteia, trebuie s` lase pe pahar o urm` alb`, ca o dantel`. Din p`cate, calitatea spumei nu e dat` doar de calitatea berii, ci [i de c\t de curat este paharul. |n cazul \n care paharul are cea mai vag` urm` de gr`sime \n interior, spuma va fi format` din bule mari care se sparg imediat. Stratul de spum` dintr-un pahar incorect cur`]at dispare aproape imediat. Pute]i face experimentul acas`, cu dou` pahare, unul perfect curat [i cel`lalt cu o vag` urm` de gr`sime. Turna]i bere \n ambele ]in\ndu-le \ntr-un unghi de 45 de grade. Fenomenul e at\t de evident \nc\t o s` v` plesni]i cu palma peste frunte [i o s` v` promite]i c` o s` creceta]i atent paharul de acum \ncolo, \nainte de a turna bere \n el.

s-a \nchis, vai, berea nefiltrat` se g`se[te greu. Ce g`si]i prin baruri sub aceast` titulatur` e de fapt weiss beer, care e altceva (e bere din gr\u). Dup` filtrare, berea Ciuc se \mbuteliaz` [i e numai bun` de b`ut. Banda de \mbuteliere e impresionant`. E locul pe care orice b`rbat trebuie s`-l viziteze neap`rat. Ne-a-p`-rat! E ca la un concurs de Miss, numai c` mult mai mi[to. Ce poate fi mai tare dec\t s` IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 107

www.st storemags.com & www.fantamag.c st .com .c


Pentru de gus tarea berii Ciuc – care e o bere de tip pils –, se recomand` un pahar lunguie] care eviden]iaz` culoarea aurie. Berea, ca orice alt` b`utur`, se degust` \n \nghi]ituri mici spre foarte mici. C\nd paharul se rote[te u[or \n apropierea nasului, vreo 100 de arome fac n`rile s` fream`te, iar gustul am`rui caracteristic este imediat sesizat. Temperatura optim` la care berarii [i degust`torii de la Ciuc m-au sf`tuit s` le degust produsul este \ntre 8 [i 13 grade Celsius.

instalezi un televizor cu ecran mare [i un fotoliu exact l\ng` banda de \nbuteliere? A[ fi r`mas acolo, \n extaz, l\ng` banda pe care treceau \n vitez` sticle, \ns` zgomotul era asurzitor (de[i aveam dopuri \n urechi!), iar toalet` pentru amorsare nu aveau cei de la Ciuc. Fabrica de la Miercurea Ciuc este impresionant`. Toate procesele s\nt computerizate, angaja]ii s\nt serio[i [i responsabili, iar impresia general` e cea de laborator farmaceutic. Eu, unul, nu cred c` a[ putea face carier` la o fabric` de bere, pentru c`, pe tot parcursul vizitei, m-am uitat \n zadar dup` ]u[pucuri pe care s` le deschid [i s` curg` bere. Mult` bere. H

& www.fantamag ag.com ag


www.st ww storemags.com m & ww www.fa fant ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


110 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www. ww w.st stor st orem or emag em ags. ag s.co com & ww co www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


Brande Roderick “Uneori simt c` pot s` fiu sexy - spune Brande Roderick \ntr-un interviu dar alteori, pur [i simplu, nu pot intra \n aceast` stare la film`ri.“ S` fie sexy la [edin]ele foto a fost destul de greu la \nceput: “Probabil c` nu ar trebui s` recunosc asta, dar la primele teste eram at\t de agitat`, \nc\t a trebuit s` beau c\teva pahare de tequila ca s` m` relaxez. Dar a fost bine [i, dup` primele fotografii, am \nceput s` m` simt foarte bine.“ Vi se pare cumva c` Brande nu ar fi relaxat` \n aceste fotografii? Culmea ar putea fi c` Brande crede foarte tare c` i-ar pl`cea mult s` joace \ntr-un film de groaz`! Filmele de acest fel s\nt preferatele ei, de[i nu este singurul gen agreat. |nc` de mic` viseaz` s` fie actri]` [i a \nceput deja s`-[i urmeze visul.

Pentru cine nu [tie, o spunem acum, la \nceputul acestei coloane: Brande Roderick este una dintre cele trei femei din via]a lui Hugh Hefner. {i-l \mparte cu gemenele Bentley, Sandy [i Mandy, blondele ap`rute \n PLAYBOY pe iunie 2000, pe care, s\ntem convin[i c` le cunoa[te]i foarte bine, chiar mai bine dec\t noi. Este firesc [i normal ca bunurile s` fie \mp`r]ite echitabil \ntre membrii unei comunit`]i. Chiar dac` nu crede]i, Brande nu a mai zdrobit struguri niciodat` \nainte. Numai inimi. S-a n`scut [i a stat aproape 20 de ani \n Nordul Californiei, \ntr-o zon` viticol` [i totu[i nu a mai zdrobit struguri niciodat`. Ce pierdere pentru to]i cei de acolo! Probabil c` p\n` la apari]ia lui Brande \n PLAYBOY, \n aprilie 2000, nu [i-au dat seama de frumuse]ea ei. Noi am fi cerut organizarea unui referendum, \n urma c`ruia Brande s` fie obligat` s` striveasc` struguri \n fiecare an.

Vinul din acei struguri... adev`rat` licoare a zeilor! Dar s` revenim cu picioarele pe p`m\nt [i, mai ales, s` deschidem ochii. Ar fi de dorit s`-i deschidem c\t mai tare pentru c` pictorialul acesta este unul dintre cele mai reu[ite, [i asta nu numai din edi]ia romåneasc` a PLAYBOY. Ca aproape orice femeie frumoas` de pe aceast` planet`, [i Brande vrea s` fie actri]`. P\n` acum a ap`rut \n rol de extraterestru \n serialul „Babylon Five“, \n filmul „Armageddon“, \n reclame la Dr Pepper, Snickers sau la jocul Duke Nuke’em. Mai de cur\nd a ap`rut \n serialele „Beverly Hills 90210“, „Love Boat“ [i „Two Guys and a Girl“. |ntr-un interviu, Brande declar`: „nu am crezut niciodat` c` voi fi \n stare s` joc \ntr-un film. La 18 ani aveam autoriza]ie de agent imobiliar, dar oamenii nu erau preg`ti]i s` cumpere o cas` de

la cineva care are doar 18 ani. C\nd am \mplinit 21 de ani, am \nceput s` m` g\ndesc mult mai serios la actorie. Mi-am spus c` dac` nu o fac acum, nu o voi face niciodat` [i m-am mutat la Los Angeles. La \nceput nu aveam o slujb`, nu aveam ma[in` [i dormeam la prieteni, dar am avut r`bdare“. La copii nu s-a g\ndit \nc` \n mod serios. Dore[te ca \nt\i s`-[i fac` o carier` [i abia dup` aceea s` se g\ndeasc` la familie. Deocamdat` are un c\ine. Via]a ei de acum se \nv\rte \n jurul a tot ce ]ine de PLAYBOY; spune c` PLAYBOY a devenit ca o a doua familie pentru ea. Toate fetele devenite PLAYMATE declar` c` leg`tura dintre ele este ceva deosebit, ceva unic. S\ntem siguri c` a[a este [i am vrea [i noi s` penetr`m cumva acest club at\t de exclusivist [i de senzual. B IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 111

www.storemags.com & www.fantamag.com


112 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 113

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


114 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 115

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


arile vinuri de la urfatlar

M

Mitologia vinului romånesc \ncepe, cu milenii \n urm`, \n podgoria dintre Dun`re [i Mare, unde, dintotdeauna, vi]a de vie a g`sit un climat propice, iar oamenii s-au dedicat \ntrutotul acestei culturi. Vinurile de acum reflect` spiritul locurilor. Text de Dan-Silviu Boerescu [i C`t`lin P`duraru

Fatum: Zeii au hot`r\t! Pentru antici, Fatum \nsemna personificarea hot`r\rii zeilor \n ceea ce prive[te destinul oamenilor. Doar cei d\rzi, \nsufle]i]i de o voin]` ferm` i se puteau \mpotrivi… Fatum – Cabernet Sauvignon 2007 de la Murfatlar este vinul care a generat, deja, o sumedenie de interpret`ri \n linie mai mult sau mai pu]in mitologic`. Nu \nt\mpl`tor, pentru personalizarea acestei b`uturi rare (serie limitat` de sticle), s-a apelat la trei viziuni extrem de plastice asupra destinului na]ional, imaginile rezultate reg`sindu-se, apoi, pe etichetele gamei exclusiviste. Cosmin Bumbu] este un fotograf cunoscut, aflat \n topul ultimilor ani, care [tie s` metamorfozeze banalul \n semnifica]ie, propunerea lui – Fum – parafraz\nd expresiv derizoriul autohton (“Aici, la Por]ile Orientului, unde totul este tratat cu o mare u[urin]`…). Tudor Pris`cariu este un t\n`r artist romån care lucreaz`, în prezent, la Londra. În 2007, a lansat Entropy, un proiect fotografic de mari dimensiuni ce reprezint` o încercare de a în]elege ce înseamn` cu adev`rat Româ nia contemporan`. Lucrarea lui, F`r` titlu (Despre Romånia), evoc` o patrie spiritual` aflat` într-o magm` primordial`, o materie prim` ce poate fi prelucrat` [i modelat` dup` bunul plac al fiec`ruia. Carioca este o cas` de produc]ie foto care lucreaz` cu agen]ii de publicitate din ]ar` [i str`in`tate. Imaginea propus` pentru integrarea \n acest proiect se intituleaz` Goldessa [i face parte din seria Goldenpig & Bitch-

es, ce ilustreaz` leg`tura facil` dintre bani [i sex. Personajul central, Goldenpig sau Domnul Pu[culi]`, reprezint` tiparul metaforic al omului cu bani, v\nat de femeile superficiale. Goldessa închide seria, fotografia reprezent\nd rela]ia complet` „bani versus sex“. Pentru amorsarea acestui proiect s-a apelat la un program \n egal m`sur` neconven]ional. |n cunoscutul club bucure[tean Fratelli, prin intermediul programului Via – Cultura sus]inut de Murfatlar, s-a desf`[urat o stagiune teatral` inedit`, \n cadrul c`reia spectacolele dramatice au fost mutate de pe scenele clasice \n proximitatea barului, cucerind un nou gen de public. Cele trei piese regizate de Chris Simion au fost {i caii se \mpu[c`, nu-i a[a?, dup` Horace McCoy, cu Maia Morgenstern, Antoaneta Cojocaru [i Tudor Aaron Istodor \n distribu]ie, Bad Bed Stories de Oleg [i Vladimir Presniakov, beneficiind de o apari]ie special` a Mihaelei R`dulescu, [i Dra gostea dureaz` trei ani, adaptare dup` Frédéric Beigbeder, \n care joac` Adriana Trandafir, Cristi Iacob [i Mara Nicolescu. Vinul care a pus \n mi[care tot acest angrenaj cultural este unul ro[u sec, un Cabernet Sauvignon din 2007, cu 12,8% alcool.

116 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


Are culoarea de un pasional ro[u aprins, posed\nd arome bogate, explozive, [i aciditate pl`cut`. Gustul este corpolent, persistent, cu trimiteri la lemnul butoiului \n care a fost baricat. Pe final, notele de tanini \i confer` rotunjime [i o catifelare cu totul special`, \n ciuda caracterului am`rui-condimentat. Vin pentru gastronomie, se potrive[te cu o tocan` picant` (stil curry) de miel sau vit`, pentru care carnea a fost pr`jit` \n ulei de porumb asezonat cu multe condimente (usturoi, ceap`, semin]e de mu[tar pisate, chimen), inclusiv unele exotice (chili verde, ghimbir proasp`t tocat, curcuma etc.).

Lacrima lui Ovidiu: “Toamna m\njit` cu must de struguri” Cuvintele poetului Publius Ovidius Naso, exilat la Tomis, au descris foarte plastic ritualurile vinului \n Dobrogea de alt`dat`. De aceea, asocierea sa cu cel mai cunoscut vin licoros romånesc este una natural` \n ordine livresc`. Din ochii tri[ti ai poetului exilat la Tomis s-au prelins, \n butoia[e de stejar, pic`turi perfect rotunde de nectar mieriu, care transmiteau o nostalgie f`r` de seam`n, comb`tut`, credem, periodic, de acupl`ri orgiastice cu sclavele dace de la malul m`rii. Vinul din aceast` categorie a primit medalie de aur la mai multe concursuri interna]ionale, \ntre care Vinalies Internationales Paris 2008 [i 2009, \n 2006 fiind desemnat de PLAYBOY, \n cadrul Galei Vinului Romånesc, “cel mai senzual vin”. Lacrima lui Ovidiu 12 este un vin dulce-licoros fortificat, cu 15,2%

alcool, cupaj de vinuri albe (Pinot Gris, Chardonnay, Riesling [i Sauvignon Blanc), vechi de 12 de ani, p`strat vreme \ndelungat` \n butoaie de stejar (minim 8 ani \n vase de 500 litri, apoi \nc` 2 ani \n vase de 5.000 litri). Este limpede [i cristalin, av\nd culoarea auriu-chihlimbarie specific` [i o corpolen]` binecuv\ntat`, aproape uleioas`, ca de mir, ceea cel face foarte potrivit pentru varianta necanonic` a ritualului \mp`rt`[aniei. Arta culinar` \l privilegiaz`. Se simte \n mediul s`u predilect \mpreun` cu o selec]ie de br\nzeturi rare, \ndelung afinate, feliu]e de mango [i caju la discre]ie. C\teva linguri]e de piure de castane (f`r` vanilie!) nu ar distona deloc. De b`ut se poate bea ori r`cit la 4-6 grade Celsius, ori la temperatura mediului ambiant. Poate fi luat \n considerare [i pentru vinoteca unui pasionat [i merit` s` fie p`strat \n colec]ie \nc` minimum10 ani. H

C`t`lin P`duraru este critic de vin, fondatorul Galeriei Vinexpert [i al site-ului ww.evinoteca.ro, membru A.D.A.R. (Asocia]ia Degust`torilor Autoriza]i din Romånia).

Dan-Silviu Boerescu a scris, \ntre altele, Ghidul vinurilor 2008, Gr`dina Imperiului. Basarabia tuturor aromelor [i Istoria erotic` a micului dejun. Are \n preg`tire Cartea vinurilor dulci. IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 117

www.storemags.com & www.fantamag.com


Prietenii de la Anticariatul UNU mi-au pus, din nou, la dispozi]ie o mul]ime de materiale de colec]ie legate de gastronomie [i vinuri, c`r]i, manuscrise, etichete‌ Toate tenta]iile din lume! Text de Dan-Silviu Boerescu 118 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www. ww w.st w. stor st orem or emag em ags. ag s.co s. com co m & ww www. w.fa w. fant fa ntam nt amag am ag.c ag .com .c om


“CAET APAR}IN|ND LUI MARIE ILIESCU” Acest caiet gros, legat (hard cover!), cum p`rat de la Libr`ria Socec & Co. S.A. Bucure[ti, a fost identificat de anticarul Ionu] Olteanu \ntrun mal d`r de vechituri scos la v\n zare pe trotuar \n t\rgul adhoc de l\ng` Pia]a Obor. |n voluminosul manuscris redactat \n peni]`, Marie (Marioara) Iliescu, o senza]ional` doamn` interbelic`, aprig` gospodin` [i “prof. [ef de menaj”, [i-a notat cu con[tiinciozitate c\teva sute de savuroase re]ete de toate facturile: tradi]ional rom\ne[ti, importuri pe filiera marii buc`t`rii fran]uze[ti, hit-uri ale epocii etc. Multe – foarte probabil – copiate din diverse c`r]i care circulau prin epoc`, altele – destul de evident – n`scute din truda personal` \n proximitatea ma[inii de g`tit. Un “martor” pre]ios – pe care \mi propun s`-l editez \n care materia este prezentat` grupat (dar \ntr-o ordine, mai degrab`, afectiv`, ce nu respect` cronologia unei mese clasice), conform cu preciz`rile de pe pagina de gard`: “Re]ete de pr`jituri, de m\nc`ruri, aperitive, fripturi, \nghe]at`, dulce]uri”. |ntre sec]iuni, au fost l`sate suficiente pagini goale, pentru ca

doamna cu pricina s` revin` periodic cu a sa splendid` caligrafie gastronomic`. La final, s\nt notate c\teva adrese de doamne de la care autoarea va fi dorit s` culeag` alte [i alte re]ete: Lucica Dumitrescu, Str. Doamna Oltea nr. 42, Cartierul Floreasca sau (Magda?) Marinescu, Str. Petru Rare[ nr. 18, de la aceasta din urm` fiind v\nate re]ete de cornule]e, “gateau russe”, un chec, ba chiar [i o proustian` …“madeleine”. (Ar merita f`cut` [i o cercetare detectivistic` pe urmele acestor distinse doamne, a[a c` rog cititorii care de]in informa]ii s`-mi scrie, pe mail, la adresa dan.boerescu@atticamedia.ro. Promit premii pentru cele mai valoroase indicii!) “Cartea” este un deliciu f`r` de sf\r[it, de la banala friptur` \n`bu[it` sau mititeii adev`ra]i (cu carnea dat` prin ma[in` de mai multe ori) la puiul umplut cu cozi de raci tocate \mpreun` cu ficatul p`s`rii ori “potaj” de fasole (cu zarzavatul fiert \ntreg, pentru gust). Ce zice]i, \ns`, de un compot de morcov sau, chiar, de p\rjoalele sau “cotletele” de carote? Nu lipsesc alivencile, varza umplut` ori drobul de miel, contrapuse escalopului de vi]el Zingara sau cartofilor “tuluzi” (a la Toulouse? Umplu]i cu br\nz` [i \neca]i \n sos alb!). Am num`rat, pe doar dou` pagini, [apte re]ete cu raci (feat. scordolea), pentru ca imediat s` dau peste dichisitul Boeuf a la mode.

Nu puteau s` nu-mi atrag` aten]ia (!) “epigramele de miel” (costi]e din care, la un moment dat, se scot oasele, carnea c`p`t\nd o alt` form`) sau c\rna]ii de creier. {erbetul de zah`r ars are locul lui, asemenea \nghe]ata de trandafiri. O crem` Pompadour precede Boul de neige (lapte de pas`re), iar balmo[ul, f`cut cu f`in` [i br\nz` de vaci, e trecut la deserturi. Exist` Blanc mange de migdale sau Sultan de marrons (castane) cu crem` Chantilly. Frangipane [i Greta Garbo! Exist`, pagin` de pagin`, o poft` de via]` cum azi cu greu ne-am mai putea imagina!!! IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 119

www.storemags.com & www.fantamag.com


“copturi”, sosul de lapte acru, maioneza f`r` ou, crema de m`cri[, supa rece de prune, refolosirea apei r`mase de la fierberea legumelor , apelul la crochetele de cartofi cruzi – iat` tot at\tea modalit`]i ingenioase de a asigura o mas` \mbel[ugat` indiferent de feluritele penurii.

ALMANAHUL NOSTRU 1936 – LA VULTURUL DE MARE CU PE{TELE |N GHIARE

BUC~T~RIA |N TIMP DE R~ZBOI Cartea, care poart` subtitlul “Arta de a g`ti substan]ial, gustos, variat, economic, cu mijloace reduse” [i, \n consecin]`, este perfect adaptabil` la vreme de criz`, este semnat` de Madeleine Brebu [i publicat` la Editura Cuget Rom\nesc (Str. Decebal 9 / Bucure[ti). Nu poart` an de apari]ie, dar, din prefa]` (Cuv\nt c`tre gospodine), reiese c` a ap`rut undeva la \nceputul celui de-al doilea r`zboi mondial: “Trecem, evident, prin vremuri excep]ional de grele. Nu numai noi, ci Europa \ntreag`. Via]` scump`, venituri reduse, lipsuri pe pia]` ale alimentelor obi[nuite nou`. Griji de r`zboi, griji de gospod`rie, care cad numai \n sarcina femeilor. {i totu[i… s` nu uit`m c`, dintre femeile europene, noi s\ntem cele mai privilegiate de soart`. Totdeauna s-a m\ncat la noi mai bine [i mai abundent dec\t \n orice ]ar` occidental`. S-a m\ncat prea mult. {i a[a cum s\nt vremurile de grele, \nc` se m`n\nc` mult [i bine la noi…”. A[a apar chiftelele de salam, parizerul umplut, tocana de crenvur[ti, m\ncarea de m`runtaie “dreas` cu l`m\ie [i g`lbenu[ de ou cu pu]in` f`in`”, g\tul - de g\sc` sau ra]` - umplut, tocana ori frig`ruile de pe[te, cotletele de ou` servite cu macaroane [i sos de ro[ii sau m`m`liga pane. C\t despre supa de arpaca[, cl`titele de fidea, fulgii de ov`z gratina]i, br\nza veche folosit` la

Dup` aproape [ase decenii de comer], lui Theodor Atanasiu [i magazinului s`u de la intersec]ia B`r`]iei cu vechea Cale a Mo[ilor le mergea bine de tot. Se dezvoltase un sistem de marketing agresiv pe toate media de atunci. Print-ul, desigur, avea partea leului, dovad` [i almanahul culinar anual, \n]esat de reclam` corporate [i dublat de c`r]i po[tale (\n fapt, fotografii recolorate manual). Partea strict gastronomic` este fabuloas` \n sine. Pentru fiecare zi se detaliaz` o re]et` anume, apoi se dau meniuri complete pentru pr\nz [i sear`. Astfel, pentru 1 ianuarie se recomand` iepurele fript \n stil italian, bine \mp`nat cu sl`ninu]e, \nvelit \n h\rtie uns` [i stropit periodic cu unt. Pr\nzul

120 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com

presupune homar cu maionez`, fazan Metternich cu salat`, fasole verde englezeasc`, savarin` cu rom [i fructe. Cina debuteaz` cu sup` de zeam` de varz` cu peri[oare, pentru a continua cu pui Marengo, mu[chi de vac` fript, cu salat`, sote de maz`re, iar, pe final, fructe. Nu lipsesc nici micile excentricit`]i. Pe 2 februarie, bun`oar`, se explic` Sosul Iadului, \n fond o maionez` cu capere [i castraveciori scur[i de o]et. O re]et` uitat` azi este cea indicat` pentru 4 mai: sup` de pipot` [i ficat. Stufatul de c`prioar` dres cu vin alb constituie pontul zilei pentru 20 noiembrie. Patru zile mai t\rziu intervine raritatea de azi – salata de calcan cu bordur` de gelatin`. |n fine, pe 31 decembrie, la friptura de vac` bine sc`zut` se indic` sosul Perigueux cu vin dulce de Madera [i trufe tocate…

GEORGE TEODORESCU-BORCA – TEMELIA GOSPOD~RIEI Cu subtitlul “Toate \ndrum`rile practice pentru buna gospod`rie a s`teanului”, Teodorescu-Borca (“Din Funda]ia Cultural` Regele Mihai I”)


mier` [i r`mas s`pt`m\ni \n [ir s` ne poarte paharele prin eternitatea lui Petrarca!”. Iar bucuria cunoa[terii se raporta tot la licorile de soi: :Vinul se bea mult mai u[or azi. Atunci… Caragiale nu era numai mare scriitor. Cei care ciocneam paharul cu al lui ascultam [i povestea vinului [i clinchetul cupelor, av\nd \ns` cov\r[itor duhul vorbei”. Prin filtrul butoiului livresc, amintirile se precipit` crepuscular \ns` pe deplin \mb`t`tor, \ntr-un des`v\r[it antropomorfism oenologic, precum \n paragrafele dedicate revistei umoristice Furnica: “Ghi]` Ranetti!… Nae }`ranu!… Nae Petrescu!… Mantu!… |n clipa \nser`rii acesteia, c\nd to]i cr\[marii la care am b`ut mi se \nghesuie \n g\nd [I ‘ntre doagele-mi b`tr\ne [uvoiul vinului nu muste[te ca alt`dat`, eu, \nl`untrul timpului, ce s` le dau? Le-a[ da toate be]iile, dac` via]a mi le-ar \napoia”. Epilogul volumului, de[i c`utat poetic, este, \n sine, unul cutremur`tor: “Paharul meu …\n mijlocul viforni]ei… Pe pleoapele cailor ninge Dumnezeu”. H Rubric` realizat` \n colaborare cu Anticariatul UNU, Str. Academiei, nr. 8; 0726.228.947; 0765.217.487; www.anticariat-unu.ro.

publica \n 1946 o a doua edi]ie a utilului voluma[. Pe l\ng` sfaturi despre tratarea g`lbezei la oi sau sp`larea iilor [i a “c`m`[ilor cu fluturi [i m`rgele”, 50 de pagini s\nt dedicate \ndrum`rilor culinare. S\nt repertoriate m\nc`rurile din porumb, cartofi, fasole, varz`, ciuperci, legume, miel etc., exist\nd [i \ndrum`ri pentru dulcea]a de cire[e, vi[inat`, poale’n br\u sau p`strarea c`rnii prin afumare. Pasta din boabe de porumb bine \nmuiate [i pisate, apoi amestecate cu ceap`, ou`, br\nz` [i ardei ar putea st\rni o veritabil` frenezie a papilelor gustative. E drept, dup` alc`tuire, se taie \n foi ca de scovergi [i se pr`jesc \n untur`, spre nemul]umirea dietologilor de azi – dar ce import`? La fel, ghiveciul de post pare a musti de untdelemn, \ns` gustul e gust! Dintr-o sut` de kilograme de prune bine coapte (pot fi [i din cele “terciuite, b`tute, zb\rcite”) se ob]in 25 kg de magiun. Vi[inata se face pe baza unei propor]ii de aur: 3 kg de vi[ine - 1 kg de zah`r – 1 litru de “spirt curat”. Iar bulionul se prepar` conform unui ritual at\t de complicat … \nc\t \]i vine s`-l cumperi gata f`cut!

IANCU BREZEANU – AMINTIRI… VINURILE MELE (PRITOCITE DE GABY MICHAILESCU) La editura Ziarului Universul (Str. Brezoianu 2325), impresarul [i cronicarul de teatru Gaby

Michailescu (1910-2008 ), \ngrijea, \n 1939, memoriile, mai mult sau mai pu]in metaforic bahice, ale unuia dintre cei mai importan]i actori rom\ni, faimosul Iancu Brezeanu (1869-1940), celebru pentru roluri ca Harpagon, Ion Nebunul din N`pasta, Nae Ipingescu sau Cet`]eanul turmentat (dar, \n epoc`, orice mare actor putea interpreta p\n` la 20 de partituri scenice pe stagiune, de la drame clasice la vodeviluri, de la comedii la adapt`ri locale ale unor teme diverse). |n epoc`, prietenia se putea m`sura \n zile (sau chiar mai mult!) de cr\[m`: “Burl`nescu Alin. Ce suflet aparte, olteanul `sta be]iv , venit de la Craiova pentru preIANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 121

www.storemags.com & www.fantamag.com


interviu

CLAUDIA FILIP

“C\nd s\nt trist`, nu g`tesc” Pasionat` de gastronomie, \[i experimenteaz` re]etele \n cadrul celor dou` companii de catering pe care le de]ine: Pomello [i Go! Go! Diet!. |n timp ce viseaz` s`-[i deschid` restaurantul ideal: micu], cochet [i unde s` te \ntorci cu drag. Interviu de Dan-Silviu Boerescu PLAYBOY: Care e cea mai veche amintire a ta legat` de m\ncare? CLAUDIA FILIP: Nu am s` uit niciodat` mirosul [i gustul portocalelor pe care le primeam \n dar de la mama de S`rb`tori, c\nd eram copil. {i tot atunci ([i aici mul]i din genera]ia mea cred c` s\nt de acord cu mine) primeam acele banane, de un verde crud, dar cu o arom` extraordinar`, pe care le p`zeam ca pe ceva sf\nt, p\n` se coceau. Ar mai fi cozonacii aburi]i, mirosul de friptur`, aroma de cui[oare [i multe alte feluri de m\ncare care m` fac s`-mi amintesc \ntotdeauna cu drag de Cr`ciunul copil`riei mele.

PLAYBOY: Ce te-a determinat s` intri \ntr-o afacere bazat` pe arta culinar`? CLAUDIA: |n tot ceea ce \ntreprind, evaluez \ntotdeauna poten]ialul afacerii, dar, dincolo de latura pragmatic`, material` a oric`rei afaceri, tebuie s` existe [i pasiunea pentru ceea ce faci, s` conteze faptul c` o parte din tine se reg`se[te \n acel business.

PLAYBOY: De]ii mai multe branduri de gastronomie. Care e istoricul lor [i ce le diferen]iaz`? CLAUDIA: Fiecare brand gastronomic pe care \l de]in se adreseaz` unui tip diferit de consumator. Astfel, Pomello este “your personal chef”, cel care \]i aduce acas` m\ncare proasp`t`, s`n`toas`, livrat` direct \n recipientele \n care a fost

foarte diversificat, ci s` con]in` c\teva feluri de m\ncare, pe care \ns` s` le devorezi de fiecare dat`.

Prefer ciorbele! {i asta pentru c`-mi ofer` un adev`rat “cocktail” nutritiv: proteine, vitamine, fibre... Nu cred c-am \nt\lnit vreo ]ar` at\t de bogat` culinar \n... ciorbe. preparat`: oal`, crati]` sau tav`. |n schimb, Go! Go! Diet se adreseaz` acelora care vor s` sl`beasc` s`n`tos, f`r` s` se \nfometeze, \ntr-un timp relativ scurt. Meniul dietei este diversificat [i nu \nfometeaz`, clientul prime[te 3 mese [i 2 gust`ri pe zi.

PLAYBOY: Nu te tenteaz` s` deschizi un restaurant? CLAUDIA: Recunosc c` ideea m` tenteaz` [i am \n plan de ceva timp deschiderea unui restaurant. |mi doresc un restaurant mic, cu maximum 40 de locuri, dar care s` creeze de fiecare dat` o impresie deosebit`. Cei care-l viziteaz` ar trebui s` descopere un restaurant \n care se simt bine, confortabil, un restaurant unde s` te \ntorci cu drag, \nso]it de familie [i prieteni [i, evident, \n care s` m`n\nce bine, iar serviciile s` fie irepro[abile. Meniul n-ar trebui s` fie

PLAYBOY: Cum arat`, pentru tine, restaurantul ideal?

CLAUDIA: Exact cum am spus: micu], cochet, \n care s`-]i dore[ti s` revii at\t pentru m\ncare, c\t [i pentru atmosfer`. Un restaurant \n care te sim]i bine, f`r` s` fii “\ncorsetat”.

PLAYBOY: Ce restaurant din str`in`tate te-a impresionat [i de ce  ? CLAUDIA  : Exist` dou` restaurante, la extreme, ambele din New York, care mi-au creat o impresie deosebit`. Primul ar fi Daniel’s din Manhattan, un restaurant somptuos, elegant, la care rezerv`rile se fac cu cel pu]in o lun` \nainte. Invita]ia la Daniel’s a fost un cadou de aniversare din partea so]ului [i pot spune c` a fost o surpriz` mai mult dec\t pl`cut`. Pe l\ng` serviciile impecabile ([i aici nu m` refer numai la cei patru chelneri afla]i \n permanen]` la masa noastr`, care parc` ne ghiceau g\ndurile), am reg`sit adev`rata atmosfer` sofisticat`, “classy”, cum spun americanii, cum n-am \nt\lnit \n alt` parte. La polul opus, dar la fel de impresionant, este Prune, un restaurant mic, aglomerat, neconven]ional, unde e[ti servit cu m`duv` de oase de vit` \ntins` pe buc`]i rupte realmente din p\ine. Prune se adreseaz` unui public eterogen, unde toat` lumea

122 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


O femeie este extrem de senzual` c\nd m`n\nc`. Felul \n care o femeie m`n\nc` st\rne[te altfel de... pofte, nu numai pofta de m\ncare. pare s` cunoasc` pe toat` lumea [i to]i s\nt prieteni. Serviciile s\nt la fel de prompte, iar arhitectura restaurantului te face s` te sim]i \n propria cas`, \nconjurat de prieteni, [i s` urm`re[ti fiecare mi[care a buc`tarului, asta pentru c` buc`t`ria este “la vedere”.

PLAYBOY: Dac` ar fi s` te stabile[ti \n alt` ]ar`, ai face asta ]in\nd cont [i de specificul ei culinar? Care e buc`t`ria ta favorit` dintre cele interna]ionale?

CLAUDIA  : |n clipa \n care dore[ti stabilirea \n alt` ]ar`, cred c` este bine s` ]ii cont de specific doar dac` ]ara respectiv` are o gastronomie foarte diferit` de a ta [i m` refer aici la ]`rile exotice. |n China, spre exemplu, dup` o s`pt`m\n` de “experimente” culinare, sim]i nevoia s` revii la m\nc`rurile cu care e[ti obi[nuit. Pe l\ng` pitorescul locurilor, nu po]i s` nu fii impresionat de specificul m\nc`rii, care acolo reprezint` cu totul altceva dec\t m\ncarea \nt\lnit` la restaurantele cu specific chinezesc din Romånia. Aici, fiecare m\ncare are o poveste; de exemplu, se spune c`, dac` m`n\nci \n doi un crab cu 100 de ardei iu]i ([i crede]i-m`, chiar s\nt 100!), r`m\i ve[nic \ndr`gostit de persoana cu care ai \mp`r]it m\ncarea. |ns` buc`t`ria interna]ional` \n care m` reg`sesc este cea cu specific mediteranean, at\t din punctul de vedere al preparatelor u[oare, c\t [i al aportului nutritiv pe care-l aduc organismului.

PLAYBOY: Din buc`t`ria noastr` tradi]ional`, ce tip de m\ncare preferi? CLAUDIA  : Ciorbele! {i asta pentru c`-mi ofer` un adev`rat “cocktail” nutritiv: proteine, vitamine, fibre... Nu cred c-am \nt\lnit vreo ]ar` at\t de bogat` culinar \n... ciorbe.

PLAYBOY: Ce g`te[ti atunci c\nd e[ti binedispus`? CLAUDIA  : Cl`tite. {i gogo[i. Dar nu singur`, ci \mpreun` cu cele dou` feti]e ale mele [i cu so]ul meu. La noi, g`titul are func]ie ludic`. Avem chiar [i un ritual: punem muzic`, ne punem to]i sor]ule]e [i \ncepe distrac]ia. {i c\nd spun distrac]ie m` refer la cl`tite care “zboar`” \n aer, n`sucuri pline de f`in`, dege]ele pe post de linguri]e pentru dulcea]` [i mult`, mult` voie bun`.

PLAYBOY: ... dar c\nd e[ti trist`? CLAUDIA: C\nd s\nt trist`, nu g`tesc. M`n\nc la restaurant.

CLAUDIA: Toate \ntreb`rile de p\n` acum au fost foarte inteligente [i au \ncercat s` m` determine s` “divulg” mici secrete culinare. Cea mai interesant` mi s-a p`rut cea a lui Alex din Bucure[ti, care dorea s`-[i \mpace iubita oferindu-i o cin` copioas` preg`tit` de el, dar care s` con]in` [i m\nc`ruri afrodisiace care s-o impresioneze \n cel mai... pl`cut mod. Sper c` sfatul meu i-a fost de folos. PLAYBOY: Te-ar excita un pictorial cu... m\ncare? CLAUDIA: Pe so]ul meu, cu siguran]` da! PLAYBOY: Pofta de m\ncare are leg`tur` cu senzualitatea feminin`? CLAUDIA: Cred c` da, pentru c` o femeie este extrem de senzual` c\nd m`n\nc`. Felul \n care o femeie m`n\nc` st\rne[te altfel de... pofte, nu numai pofta de m\ncare.

PLAYBOY: C\nd m`n\nci, \]i trec prin minte imagini erotice? Dac` da, de PLAYBOY: So]ul t`u g`te[te? CLAUDIA: Da, [i \nc` foarte bine. Este perfec]ionist [i preten]ios, iar m\nc`rurile complexe, sofisticate, reprezint` o adev`rat` provocare. Ultima dat` a g`tit ratatouille cu pe[te.

PLAYBOY: Ai putea fi sedus` de un fel de m\ncare? CLAUDIA: Este foarte important` [i m\ncarea, dar atmosfera creat` cu siguran]` conteaz`. Lum\n`ri, o muzic` bun` [i un fel de m\ncare mai special au \ntotdeauna efectul scontat.

unde crezi c` provine asocierea?

CLAUDIA: Hmm, mai degrab` gesturi romantice care duc spre erotism. Asta e, s\nt o romantic`...

PLAYBOY: So]ul t`u cite[te PLAYBOY? A]i citit, vreodat`, revista \mpreun`? CLAUDIA: Da, citim PLAYBOY \mpreun` pentru c` am\ndoi apreciem un pictorial reu[it sau un articol scris cu verv` jurnalistic`.

PLAYBOY: Care e primul lucru pe care ]i-l aminte[ti despre Iepura[ul cu Papion?

PLAYBOY: Crezi \n re]etele afrodisiace? Ai \ncercat vreuna? A dat randamentul scontat? CLAUDIA: Cred \n puterea afrodisiac` a m\nc`rii atunci c\nd este acompaniat` de o atmosfer` pe m`sur`, de gesturi tandre [i de faptul c` ai al`turi de tine pe cine trebuie.

CLAUDIA: Iepura[ul cu Papion m` duce cu g\ndul la primul num`r PLAYBOY din Romånia, ale c`rui coper]i au “g`zduit-o” pe Dana S`vuic`. Ar mai fi numerele \n care au ap`rut Nicoleta Luciu, Loredana [i altele care au f`cut furori de-a lungul timpului.

PLAYBOY: De c\teva luni, e[ti Food Guru pentru PLAYBOY. Ce \ntrebare de

PLAYBOY: La ce \ntrebare legat` de sex [i m\ncare nu ai r`spunde niciodat`? CLAUDIA: N-a[ divulga niciodat` “secrete de familie” legate de sex [i de

la cititori ]i s-a p`rut cea mai provocatoare?

m\ncare. IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 123

www.storemags.com & www.fantamag.com


elBulli O cin` la elBulli este o teleportare \ntr-un neb`nuit viitor gastronomic. Experien]a e unic` iar surprizele de propor]ii. Text de Liliana Urian; Foto: Photoland, Guliver |n 2009, elBulli, restaurantul de trei stele Michelin al catalanului Ferran Adria, s-a situat, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc \n topul Pellegrino World’s 50 Best Restaurants \ntocmit anual de celebra revista gastronomic` londonez` The Restaurant Magazin. Topul e c\t se poate de serios, c`ci a fost realizat \n urma votului a 800 de exper]i – chefs, critici culinari [i personalit`]i din domeniu – care timp de 18 luni n-au f`cut altceva dec\t s` se plimbe prin toat` lumea [i s` deguste specialit`]ile culinare oferite de cele mai de soi restaurante. De fapt, elBulli (aceast` form` grafic` a fost adoptat` din 2008  !) s-a situat prima dat` \n fruntea topului \n 2002, pentru ca apoi s` fie \ntr-o competi]ie str\ns` cu restaurantul britanicului Heston Blumenthal, The Fat Duck , [i cu cel al americanului Thomas Keller, The French Laundry. Din 2006 \ns`, localul de pe Costa Brava r`m\ne ne\nvins \n acest top al celor mai bune [i originale restaurante din lume. elBulli este situat \n Catalonia, la 150 de kilometri de Barcelona, \n apropiere de portul Rosas. Maiestuoasa siluet` alb` a restaurantului surplombeaz` plaja Cala Montjoi, astfel c`, de pe terasa \nconjurat` de trandafiri, ferici]ii clien]i au o superb` vedere spre Mediterana. Dar nu doar paradisul natural e cel care a f`cut, dea lungul anilor, faima loc(al)ului, c\t mai ales paradisul gastronomic, la fel de exotic [i nea[teptat, \n

care plonjezi o dat` ajuns la elBulli. Meritul este f`r` \ndoial` al celebrului chef Ferran Adria, proprietar al restaurantului din 1990, care \[i desfat` clien]ii cu produsele buc`t`riei lui de avangard`, crea]ii originale care reprezint` tot at\tea experien]e inedite. Cunoscut \n \ntreaga lume ca inovator [i promotor al gastronomiei moleculare, Ferran Adria ]ine totu[i s` specifice de c\te ori are ocazia c` ceea ce face el este mai mult dec\t at\t, \ntruc\t, pe l\ng` principiile chimice pe care le aplic` \n prepararea m\nc`rii, face apel [i la alte discipline: desen, arhitectur`, grafism, limbajul semnelor. Motiv pentru care prefer` s` o numeasc` «gastronomie de avangard`». Indiferent \ns` de eticheta care li se pune, crea]iile lui culinare s\nt originale [i sofisticate, arat` surprinz`tor [i au un gust divin. Tehnicile folosite s\nt revolu]ionare, combina]iile inimaginabile [i specialit`]ile rezultate total neconven]ionale. La elBulli, cea mai mare provocare a clien]ilor este s` ghiceasc` ce m`n\nc`! De regul` \ns`, nu reu[esc, iar c\nd li se spune, s\nt de-a dreptul [oca]i: creier de iepure cu anemone de mare, caramel cu ulei de dovleac, sup` de pin cu alge [i g`lbenu[ de ou, brio[e cu mozarella [i dulcea]` de trandafir, m`duv` de ton cu soia, caipirinha-nitro cu concentrat de tarhon, sorbet de castane cu parfum de usturoi, alge crocante, caviar de ulei de m`sline cu suc de

an[oa, spaghete de parmezan, caviar de pepene, ravioli de tomate etc. Totu[i, dac` reu[i]i s` ajunge]i \n acest spa]iu al destr`b`l`rii senzoriale, este inutil s` le recomanda]i prietenilor anumite specialit`]i, fiindc` meniul se schimb` \n fiecare sezon. {i nu v` g\ndi]i la c\teva crea]ii, ci la peste o sut` de feluri care variaz` de la un sezon la altul. Parafraz\ndu-l pe Heraclit, nu po]i m\nca de dou` ori acela[i fel la elBulli! {i \nc` o surpriz`: lua]i-v` g\ndul de la mic dejun ori pr\nz, aici nu se serve[te dec\t cina. Dar care const` \n vreo 25-30 de specialit`]i miniaturale (toate nemai\nt\lnite, nemaiauzite) servite, pe platouri mici, pe parcursul a aproximativ 3 ore. Se \n]elege c` nu doar gustul, ci [i designul este avangardist. P\n` \n 2007, \n fiecare sezon exista chiar o tem` \n care specialit`]ile servite se \ncadrau. Acum, acest « Salvador Dali al buc`t`riei  », cum a fost supranumit Ferran Adria, exploreaz` \ntr-un singur meniu mai multe piste din care nu lipsesc jocul [i provocarea. |n sezonul trecut, artistul a optat pentru o abordare zen, care l-a \mpins mai mult c`tre sentiment dec\t c`tre performan]a culinar`. C`ci, \n viziunea lui, m\ncarea nu trebuie (doar) s` sature, ci ([i) s` creeze o anumit` stare emo]ional`, s` invite la reflec]ie. |n aceast` concep]ie s-ar \nscrie, de pild`, frunza de scoic` (frunza unei plante canadiene cu un gust foarte pronun]at de... scoic`  !) servit` crud`, stropit`

124 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


Istoria elBulli 1961– dr. Hans Schillin g [i so]ia lui Marketta, \ndr`gosti]i de plaja Cala Montjoi, se hot`r` sc s` amenajeze \n zon` un teren de mini-golf dotat cu un spa]iu de ser vire a mesei unde se put ea face barbecue, dar, \n scurt timp, se reorien cu c\teva pic`turi de o]et de teaz` spre scuba diving , sport nou de care eur ope nii erau foarte entuziasm e[alote, produs care, f`r` a avea a]i. 196 3 – afa cer ea prosper` [i dr. Schilling nimic japonez, este totu[i, dup` deschide un beach bar El Bulli, dup` numele de numit alint al buldogilor s`i fran p`rerea lui Adria, foarte... zen  ! cezi, la care ]inea foarte mult. O astfel de cin` atipic` cost` 1964 – «  barul german  », cum \i spuneau localnicii, este extins cu un grilcam 230 euro de persoan` – room [i transformat \n res taurant. Anii ’70 – restaurantul \nce un pre] indecent \n vreme de pe s` se stileze, \n meniu fiind incluse [i specialit`]i fran]uze[ti. Venirea criz`, dar derizoriu totu[i pen, \n 1975, a chef-ului Jean-L ouis Neichel este benefic`, un an mai t\rziu tru cel mai bun restaurant din restaurantul ob]in\nd prim a stea Michelin. Pentru un restaurant care nu avea nici m`car telefon lume. Problema e c`, din (abia \n 1977, avea s` fie tras un cablu de... 7 km care a costat o mic` ave cauza ritualului de servire, pot re) nu era r`u deloc. 1981– Neichel pleac` la Barcelona [i este adus ca lua cina la elBulli doar 50 de manager [i ma\tre d’hotel Juli Soler, care \l nume[te chef pe asisten tul lui Neichel. persoane pe zi. {i doar 8000 1984 – Ferran Adria, \n v\rs t` de 22 de ani, se angaje az` ca buc`tar la elBulli pentru ca, opt lun pe an, av\nd \n vedere c` i mai t\rziu, s` devin` che f [i s` \nceap` s`-[i imp un` personalitatea. Primele sem restaurantul e deschis doar 6 ne de originalitate apar, unu elBulli fiind l din prim ele res taurante din Spania care luni (din aprilie p\n` \n sepserve[te preparate din aric de mare [i homari. i tembrie, cu excep]ia aces1990 – elBulli ob]ine a dou a stea Michelin  tui an c\nd perioada a fost 16 ; so]ii Schilling se retrag afacere, iar Ferran Adria din devine proprietar, \mpreu iunie – 20 decembrie). |n n` cu Juli Soler. 1993 – Ferran Adria \nc epe s` fie atras de gastro nomia molecular`  aceste condi]ii, rezervarea elBulli este ref`cut [i dot ; at cu o buc`t`rie nou`, modern` 1997 – restaurantul ob] devine chiar o problem`, ine a treia stea Michelin 2002 – elBulli e desemnat mai ales c` ea nu se face cel mai bun restaurant din lume 2004 – New York Time Ma printr-un simplu telefon dat gazine \l include pe Ferran Adria pe lista celor mai influen]i 100 oameni din lume cu o zi \nainte, ci printr-un e-mail, trimis uneori chiar [i cu 2-3 ani \nainte, care trebuie s` con]in` neap`rat glumeasc` Ferran Adria, care [i-a construit mitul [i o motivare a alegerii restaurantului. Pare de tocmai pe acest, aparent inexplicabil, refuz masiv de necrezut, dar cam 2 milioane de cereri s\nt refuzate cereri. El sus]ine \ns` c` e imposibil s` primeasc` anual. C\t despre noroco[ii selec]iona]i, ace[tia se sacrific` [i accept` data impus` de restaurant, ca [i at\ta lume fiindc`, pentru a-[i putea servi m\nc`rurile originale \n perioada \n care restaurantul este filozofia localului: nu p\ine, nu unt, nu cu]ite, nu pladeschis, are nevoie s` se dedice crea]iei cel pu]in 6 tou cu br\nzeturi. {i totu[i, ce-]i trebuie ca s` fii luni pe an. {i o face \n atelierul s`u din Barcelona, ales ? «Un e-mail [i mult noroc!» obi[nuie[te s`

elBulli Taller, unde se las` prad` inspira]iei [i, \mpreun` cu echipa lui, inventeaz` re]etele sezonului urm`tor. Lucru firesc pentru cel a c`rui deviz` este «A g`ti nu \nseamn` a copia». Acest magician al gastronomiei, care [i-a \nceput cariera invent\nd sorbeturile s`rate, \nghe]atele calde ori neconven]ionalele IANUARIE-FEBRUARIE 2010 c 125

www.storemags.com & www.fantamag.com


espumas (spum` de creve]i, de ierburi, de fistic etc.), \[i diversific` \n fiecare an tehnicile, v`z\nd posibilit`]i nelimitate de dezvoltare a buc`t`riei moderne. |n prepararea re]etelor, el utilizeaz` cu ingeniozitate azotul lichid, o serie de tehnici noi de distilare [i de \ncapsulare, ca [i numero[i gelifian]i naturali (agar-agar – ob]inut din alege), agen]i de \ngro[are [i emulsificare (xantana, pe baz` de m`lai fermentat, lecite, pe baz` de lecitin` de soia, gellan, algin, gluco etc.) care \i permit s` dea preparatelor

sale texturi [i forme dintre cele mai ciudate. Oric\t de mare ar fi num`rul celor care se zbat s` ob]in` o rezervare la elBulli, Ferran Adria nu are de g\nd s`-[i mai deschid` un alt restaurant. Drept compensa]ie, el a dezv`luit \ns` multe din secretele gastronomiei lui \n c`r]ile pe care le-a scos p\n` acum: elBulli 2003 - 2004 [i A Day at elBulli (disponibil` [i la noi, editura Phaidon Press). Ba chiar, pentru ca cititorii s` poat` \ncerca re]etele acas`, au fost scoase pe pia]`, \n cadrul saloanelor gastronomice, diverse kit-uri care con]in gelifian]i [i aditivi naturali, absolut necesari pentru reu[ita specialit`]ilor propuse. A[a c`, dac` n-ave]i norocul s` ob]ine]i o rezervare la elBulli, m`car ave]i [ansa s` \ncerca]i singuri o re]et` de avangard`! H

elBulli Cala Montjoi, 17480 Rosas (Girona), Spania Tel. +34 972 15 0457 (dup` ora 15, \n sezon), fax  : + 34 972 15 0717 Rezerv`ri la bulli@elbulli.com Mai multe informa]ii pe site-ul www.elbulli.com

126 c IANUARIE-FEBRUARIE 2010

www.storemags.com & www.fantamag.com


www.st stor st orem or emag em ags. ag s.co com m & www.fantamag.c .com


Playboy Romania - January 2010