Page 1

medicină şi elită

Pensionariada la UMF Ia[i Fostul rector, prof. dr. Cristian Dragomir, contestã modalitatea în care actuala conducere a decis sã scoatã din activitate câteva zeci de profesori

Dupã instalarea la UMF „Gr. T. Popa” a noului staff, care-l are în frunte pe profesorul Vasile Astãrãstoae, lumea medicalã ie[eanã trãie[te momente tensionate. Câteva zeci de profesori, unii dintre ei adevãrate legende ale [colii de medicinã din capitala Moldovei, se aflã nu doar în pragul pensionãrii cu for]a, ci sunt chiar nevoi]i sã rupã orice legãturã cu locurile pe care anterior le-au sfin]it. Am discutat despre acest subiect cu fostul rector al UMF Ia[i, prof. dr. Cristian Dragomir. 80 Hipocrate |

Septembrie 2008

- Domnule profesor Dragomir, sã lãmurim pentru început situa]ia dumneavoastrã. - Sunt în continuare profesor de chirurgie în activitate. Vârsta de pensionare a medi­cilor din categoria mea, adicã a membrilor Acade­ miei de {tiin]e Medicale, este de 70 de ani, în loc de 65 de ani, cum este situa]ia celorlal]i. Dupã 65 de ani, un profesor poate rãmâne în spital doar cu aprobãri anuale. Cei din situa­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­]ia mea, însã, pot rãmâne cu aprobãri anuale dupã ce împlinesc vârsta de 70 de ani. Deocamdatã, mai am doi ani de activitate legalã la catedrã. Lucrurile sunt [tiute [i nici nu se discutã problema membrilor Academiei de {tiin]e Medicale. Suntem mai mul]i în aceastã situa]ie. Dupã vârsta de 70 de ani, da, se va discuta, dar pânã atunci nu încap negocieri. - Cum a fost afectat corpul profesoral din Ia[i de schimbãrile din conducerea Universitã]ii de Medicinã [i Farmacie? - Noua conducere are o altã viziune. Imediat dupã instalare, rectorul [i ceilal]i membri ai staffului au declarat în presã cã va urma o perioadã de pensionãri masive. În acest scop, au introdus o nouã grilã de evaluare. Care când are, când n-are valoare. Când este, când nu este luatã în conside­rare. Oricum, este o grilã ciudatã, fãcutã, cred, cu scopul de a nu putea fi îndepli­nitã de cãtre acei medici care au vârsta de peste 65 de ani [i care [i-au exprimat dorin]a de a î[i continua activitatea cu încã un an. Din câte [tiu, aplicând aceastã


grilã, sunt 6 sau 7 colegi care au întrunit condi]iile din aceastã grilã [i peste 40 de medici care nu le-au întrunit. Aceastã prevedere a fost trecutã printr-o întâlnire a Senatului UMF, iar acum to]i cei care nu îndeplinit condi]iile de pensionare î[i fac dosarul pentru pensionare, începând cu 1 octombrie. - Care sunt punctele contestabile ale noii grile? - O grilã trebuie sã aibã în vedere o perioa­dã suficientã de timp pentru a putea aprecia activitatea [i valoarea unui om. Dar cã aceastã grilã se aplicã numai pentru ultimii doi ani. Eu nu am mai auzit pânã acum de o grilã de evaluare fãcutã pe o perioadã atât de scurtã. Trebuie sã iei în considerare întreaga carierã sau mãcar ultimii cinci ani. Sã vã dau un exemplu: este prevãzut în aceastã grilã un anumit punctaj, care poate fi ob]inut numai dacã s-au scris cãr]i, tratate sau dacã s-au publicat cursuri. Sunt colegi care nu au scris în ultimii doi ani, însã au lucrãri de referin]ã în ultimii trei, patru ani. Aceste lucrãri nu sunt luate în considerare pe noua grilã. Apoi, o chestiune absolut ciudata. Pentru cei care au vârsta de peste 70 de ani, care necesitã aprobãri anuale, cum este [i cazul profesorului Stanciu, criteriul este un punctaj dublu fa]ã de cel cerut unui profesor care are pânã în 65 de ani. Ei, cum poate în doi ani un om sã adune un punctaj dublu? Apoi, în mod normal, dacã acesta este punctul de vedere al actualei conduceri - pentru cã fiecare conducere are propriul punct de vedere, propria politicã de cadre, ca sã folosim un termen desuet - trebuie adusã la cuno[tin]ã din timp util. Grila trebuia anun]atã mai din timp, sau aplicatã de la o datã viitoare, încât fiecare sã [tie la ce sã se a[tepte. Nu se pot schimba regulile în timpul jocului: pentru cã UMF-ul avea o grilã, care se aplica de ani de zile pentru prelungirile de activitate [i care prevedea acelea[i criterii: activitate didacticã, [tiin]ificã, publicisticã. Însã perioada era de 5 ani, [i cu un criteriu de punctaj maxim cu totul altul decât cel al actualei grile. Noi prevãzusem ca punctajul de admitere sã fie jumãtate plus 1 din punctajul cel mai mare, al vârfurilor noastre. A fost evidentã inten­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­]ia de a „face curã­­­­­] e­­­­­­­nie” aplicând aceste noi criterii. - De ce crede]i cã se vrea o curã]enie la acest nivel, al [efilor de [coalã medicalã ie[eanã? De ce nu o curã]enie la nivelul mediu [i chiar mai jos? - Se spune cã, prin men]irea pensionabililor, sunt bloca]i de la promovare genera­­­­] iile urmãtoare. Par]ial. De ce spun par]ial: genera­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­]i­­i­­­le mai tinere au avut posibilitatea [i au promovat uneori abuziv; nu înseamnã cã

dacã la o disciplinã existã un profesor, acesta are în jurul sãu doar asisten]i universitari. Mai existã [i al]i profesori pe aceea[i disciplinã, [i conferen]iari, dar unul singur este [eful. Concluzia este cã s-au urmãrit aceste posturi de [efi. Deci din interes. Asta este o explica­­­­­­ ­­]ie. A doua explica]ie ar fi un anumit spirit revan[ard, de invidie [i de ranchiunã fa]ã de profesorii mai în vârstã [i fa]ã de nivelul ridicat la care ace[tia se aflã. O serie de lucruri pe care universitatea le dobânde[te acum se dato­­reazã bazelor puse de majoritatea acestor profesori. Ori asta nu se ia acum în calcul. - Spirit de revan[ã, chiar dacã mul]i dintre cei viza]i acum au privit mãcar neutru, dacã nu chiar cu simpatie, instalarea noii echipe a rectorului? - Eu am sus]inut o modalitate de alegere a rectorului mai democraticã, astfel încât toatã lumea sã participe la alegerea rectorului. Pe actualul rector, nu pot sã neg, l-am sus]inut. Dintre toate candidaturile care au fost depuse, am considerat-o pe a sa ca fiind cea mai potrivitã [i cea mai meritorie. Sã nu fiu în]eles gre[it. Pensionarea este un moment normal, care trebuie sã vinã. Nimeni nu este fixat pe un post pentru totdeauna. Dar fãcutã a[a, ex-abrupto, decapiteazã o serie de domenii. Dacã, în mod normal, se pensionau 10-15%, ceea ce permitea o primenire din mers a genera]iilor, acum sunt obliga]i peste 80% dintre pensionabili sã se retragã. Aceastã mãsurã nu cred cã este profitabilã pentru [coalã. - Nu crede]i cã e posibil ca UMF Ia[i sã aibã de pierdut ca prestigiu, ca imagine? - Nu cred, pentru cã Universitatea din Ia[i are o imagine [i un prestigiu construi­te în sute de ani. Acesta este un accident în evolu]ie. {i trebuie sã mai [ti]i cã dintre cei care vin din urmã sunt oameni foarte valoro[i. Nu înseamnã cã va „muri” Universitatea. Dar e o situa]ie care cred cã va duce la scãderea nivelului. - Potrivit actualei conducei, ace[ti profesori, odatã pensiona]i, pentru a continua activitatea, trebuie sã primeascã avizul [efului de spital, vor fi plãti]i cu ora [i nu mai au voie sã facã gãrzi. Situa]ie complet dife­ritã de ce se întâmplã în strãinãtate. - Nu numai în strãinãtate se întâmplã a[a. {i la noi în ]arã. Revenind la jocurile de interese, problema care se pune la Ia[i este [efia de sec]ie. Pentru cã ace[ti profesori sunt [efi de sec]ie. Printr-o conjugare a legisla]iei din domeniul sanitar [i din domeniul învã] ãmântului, ei pot fi foarte u[or sco[i de la [efia sec­­­­]iei [i sã lucreze doar la plata cu ora. Este cumva umilitor pentru ace[ti profesori.

Eu nu am mai auzit pânã acum de o grilã de evaluare fãcutã pe o perioadã atât de scurtã. Trebuie sã iei în considerare întreaga carierã sau mãcar ultimii cinci ani. Sã vã dau un exemplu: este prevãzut în aceastã grilã un anumit punctaj, care poate fi ob]inut numai dacã s-au scris cãr]i, tratate sau dacã s-au publicat cursuri. Sunt colegi care nu au scris în ultimii doi ani, însã au lucrãri de referin]ã în ultimii trei, patru ani. Aceste lucrãri nu sunt luate în considerare pe noua grilã.

Septembrie 2008

| Hipocrate 81

Pensionariada UMF Iasi  

Prof dr Cristian Dragomir despre pensionariada UMF Iasi

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you