Page 1

NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu \1

Decembrie 2012 / Ianuarie 2013

Marian Jean Marinescu, un deputat european aparte Interviu realizat de: Mihaela Gherghişan, RFI

Marian Jean Marinescu este din 2007 deputat european de centru dreapta, vicepreşedinte al puternicului grup PPE. În aceşti ani, el s-a remarcat prin participarea la multe din acţiunile importante ale Parlamentului European, printre care misiunile de monitorizare ale alegerilor de la Chişinău, în 2009. El este unul dintre puţinii deputaţi europeni care fac în acelaşi timp oficiu de reprezentare a instituţiei, întrucât este adesea prezent în mass-media, dar este şi un bun tehnician. Marinescu este inginer de avioane , absolvent al Facultăţii de Aeronave a Universităţii Politehnice din Bucureşti. Tehnocrat, dar şi politician implicat în toate dosarele sensibile legate de România, iată portretul unui simpatic deputat european. Cariera lui Marian Jean Marinescu la Bruxelles şi Strasbourg a început în septembrie 2005, când se alătura echipei de observatori români pe lângă Parlamentul European, înainte de a fi ales în 2007 membru cu drepturi depline pe listele PD-L. Dar amintirile sale legate de această instituţie datează chiar dinaintea acestei perioade, şi anume din aprilie 2005: «Când s-a votat avizul pentru intrarea noastră în UE, am fost cu o delegaţie a Camerei Deputaţilor, eram deputat atunci, la Strasbourg, şi ne-am dus pe la diverse grupuri politice ca să vedem care este atmosfera: votează sau nu votează? Şi bineînţeles că grupul în care se duceau discuţiile cele mai aprinse era grupul PPE. Şi ne-am infiltrat, am intrat în sala de grup care este S14, unde apoi când am devenit observator am stat, acum stau la prezidiu… Şi ne-am dus undeva în spate şi-a venit uşierul şi ne-a dat afară…» Acest inginer de avioane pasionat de meseria sa recunoaşte că a intrat în politica la începutul anilor ‘90 din întâmplare, după ce refuzase mai multe oferte interesante:


2/ NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

«M-a prins aşa o chestie în iarna lui ’91, în perioada de Crăciun sau de Anul Nou, poate eram şi mai relaxat… şi-am intrat Consilier în Consiliul Municipal. Şi recunosc că nici nu ştiam bine ce şi cum. Singura întrebare pe care am pus-o a fost dacă trebuie să plec de la mine, de la avioane? După aceea, am citit legea, bineînţeles, dar atunci când am primit oferta am întrebat. Şi aşa am intrat în consiliul municipal, consilier.» Marian Jean Marinescu este numit apoi Prefect de Dolj şi, din 2004 până în 2007, este deputat în Parlamentul României. Azi este deputat european şi vicepreşedintele celui mai important grup politic european, PPE. Membru al Comisiei Transport şi Turism şi al Delegaţiei parlamentare pentru Balcanii de Vest, Marinescu este însă prezent adesea în multe alte dosare de actualitate. Majoritatea privesc România sau interesele României. În 2009, el se implica în protecţia românilor din Italia şi era primit şi de Papa Benedict al XVI-lea la Vatican. Tot în 2009, a făcut parte din delegaţia Parlamentului European de observare a desfăşurării alegerilor de la Chişinău. Aceste alegeri, câştigate la început tot de comunişti şi contestate de populaţie, au dus în cele din urmă la revolta populară şi la schimbarea regimului cu unul proeuropean. În 7 mai 2009, Marinescu redactează rezoluţia votată de Parlamentul European care condamnă «acţiunile antidemocratice şi antieuropene ale regimului de la Chişinău». Ceea ce a urmat l-a surprins pe eurodeputat, devenit între timp şeful unei a doua delegaţii parlamentare revenite la Chişinău pentru a observa mai departe cursul evenimentelor politice. Cum rapoartele înaintate de Marinescu erau negative, şeful delegaţiei OSCE şi cel al Organizaţiei pentru instituţii democratice şi drepturile omului, participanţi în Misiunea internaţională de observatori, au făcut presiuni asupra sa pentru a părăsi delegaţia. Rapoartele sale arătau mari nereguli în desfăşurarea alegerilor, iar surpriza cea mare avea să-i vină de la şeful delegaţiei OSCE, un socialist grec: «Şi mi-a spus grecul: ceea ce aţi făcut dumneavoastră până în urmă cu câţiva ani la noi se considera o mare jignire şi ai fi fost ucis. Şi mi-a arătat şi cum… Şi m-a bufnit râsul pentru că mi s-a părut o chestie inimaginabilă! Bun, era o discuţie în trei. Mi-a spus: la mine în ţara ar fi fost considerată o mare jignire şi ai fi fost… împuşcat. Şi i-am zis: şi acum ce faceţi? Mă ameninţaţi sau cum? Nu înţeleg!» Marian Jean Marinescu este prezent şi în dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, aderare blocată mai departe de Olanda şi Finlanda. El a redactat o rezoluţie în această toamnă care cere o rezolvare favorabilă şi fără întârziere a problemei. Aceasta a fost votată de Parlamentul European cu o majoritate cvasiabsolută: «S-a întâmplat să fie o sesiune a Parlamentului European exact înainte de Consiliul European din 23 octombrie. Rezoluţia era un semnal politic de la Parlament că susţine şi că cere Consiliului să ia o poziţie. De fapt, toată rezoluţia era făcută pentru o singura propoziţie în care era scris: cerem Consiliului să ia o poziţie şi să facă ceva. Restul erau adăugiri, eu doar aceasta am vrut sa subliniez. De fapt, la negocierile cu celelalte grupuri, îmi tot spuneau asistentele ce se mai cerea. Leam spus: doar de propoziţia aceea să nu se atingă, în rest pot să se atingă de orice, nu mă interesează nimic.» Iar la cinci ani după aderarea sa la UE, în România se observă o schimbare, fie ea şi timidă, crede Marinescu: «Este o schimbare, dar putea să fie şi mai vizibilă. Am început să simţim că suntem în UE, începem să ne dăm seama că trebuie să respectăm anumite lucruri, ne dăm seama că nu suntem singuri şi că trebuie să luăm în seamă toate părerile. Asta din punct de vedere politic. Acasă, nu realizaţi, însă sunt foarte multe lucruri care s-au făcut. Nu realizaţi de ce? Canalizări, sisteme de apă, nu se văd. Cămine culturale, astfel de realizări, nu se văd nici ele.» Dar Marian Jean Marinescu, în ciuda succesului său în cariera politică europeană


NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu \3

rămâne un nostalgic al anilor ĂŽn care era inginer de avioane la Institutul de AviaĹŁie din Craiova: ÂŤAm avut norocul să prind o perioadă foarte bună, am lucrat la un proiect de la ĂŽnceput până la sfârĹ&#x;it, adică de la primele linii pe planĹ&#x;etă până la prototip, ceea ce este un avantaj foarte mare. Am lucrat Ĺ&#x;i ĂŽn uzină, dar am lucrat Ĺ&#x;i ĂŽn proiectare foarte, foarte mult. Dar pe lângă uzină direct. Eram la Institutul de AviaĹŁie BucureĹ&#x;ti, filiala Craiova. Iar după 1990 am Ĺ&#x;i ieĹ&#x;it cu avionul foarte mult afară.Âť Rep.:Ce vă lipseĹ&#x;te cel mai mult din perioada aceea? ÂŤĹžtii, se zice că cine simte mirosul de gaz ars pe pistă, se va ĂŽntoarce ĂŽntotdeauna la aviaĹŁie Ĺ&#x;i nu va uita niciodată. Când ieĹ&#x;eam la pistă Ĺ&#x;i făceam ĂŽncercări Ĺ&#x;i stăteam ore ĂŽntregi cu avionul nu era uĹ&#x;or. Nu era relaxant pentru că erau probleme; se ducea avionul, venea ĂŽnapoi cu o problemă, deci era o muncă destul de stresantă. Dar asta nu se uitÄƒâ€ŚÂť Rep.:AĹŁi mai face-o? ÂŤAĹ&#x; face-o oricând, cu cea mai mare placere! Oricând!Âť

Vot la Strasbourg pentru raportul cu privire la crearea unui Fond pentru Frontiere Externe i Vize Comisia pentru LibertÄƒĹŁi Civile, JustiĹŁie Ĺ&#x;i Afaceri Interne a Parlamentului European a votat ĂŽntr-o Ĺ&#x;edinĹŁÄƒ extraordinară, raportul cu privire la crearea unui fond pentru frontiere externe i vize ĂŽn cadrul Fondului pentru securitate internă. Fondul de asistenă financiară pentru frontiere si vize susine politica comună de gestionare integrată a frontierelor, elaborarea unor mecanisme de solidaritate la nivelul Uniunii si aplicarea uniformă i de ĂŽnaltă calitate a standardelor Uniunii ĂŽn materie de gestionare a frontierelor, precum i politica comună ĂŽn domeniul vizelor. Referindu-se la crearea acestui Fond, eurodeputatul Marian Jean Marinescu a declarat că: â€?Este important să se asigure că obiectivele acestui instrument vor contribui la uniformizarea la nivel european a calităii sistemelor de gestionare a frontierei, ĂŽn scopul reducerii decalajelor existente ĂŽn prezent ĂŽn acest domeniu ĂŽntre statele membre.â€? Mai mult, aciunile eligibile ĂŽn cadrul programelor naionale trebuie să aibă un obiectiv clar i anume atingerea unui nivel adecvat de protecie a frontierelor externe ale fiecărui statul membru. Sumele care constituie baza programelor naionale ale statelor membre trebuie să fie distribuite in mod corect i să se evite cheltuirea ineficientă a banilor, i anume: să se acorde iniial statelor membre o sumă de bază fixă la ĂŽnceputul următorului cadru financiar multianual, iar restul sumei care urmează să se aloce, să fie calculată in funcie de media sumelor alocate pentru perioada 2011-2012-2013.

Dezbatere la Bruxelles cu tema â€?Locul României ĂŽn Uniunea Europeanăâ€? Recent, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a găzduit la Bruxelles, ĂŽn Parlamentul european, o dezbatere publică având ca temă principală â€?Locul României ĂŽn Uniunea Europeanăâ€?. Cu acest prilej, Marian-Jean Marinescu a prezentat o retrospectivă a celor 6 ani de apartenenă a României la Uniunea Europeană, subliniind impactul activităii instituiilor europene ĂŽn viaa de zi cu zi a românilor. ĂŽn acest context, eurodeputatul a trecut ĂŽn revistă cele mai importante măsuri luate ĂŽn decursul anului 2012 la nivelul instituiilor europene, care au avut un impact direct asupra României, pe plan economic i social, menionând ĂŽn acest sens, aprobarea de către Parlamentul european a ajutorului financiar prin Fondul european de Ajustare la


4/ NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

Globalizare, ĂŽn valoare de aproximativ 3 milioane de euro ĂŽn sprijinul a 1904 muncitori disponibilizai de ĂŽntreprinderea Nokia ĂŽn anul 2011. De asemenea, Marian-Jean Marinescu a subliniat importana pentru România a voturilor din cadrul Comisiei Transport i Turism din data de 18 Decembrie 2012, cu privire la extinderea reĹŁelei europene de transport TEN-T precum i instituirea mecanismului â€?Conectarea Europeiâ€?. “ Consider că ambele voturi sunt foarte importante pentru România ĂŽn contextul noii politici europene de transport, i legat de acest lucru am propus o serie de amendamente care vizează extinderea reĹŁelei europene de transport TEN-T pe noi tronsoane de căi feroviare i căi navigabile interioare. Astfel, pentru regiunea Sud-Vest Oltenia, am propus introducerea ĂŽn reeaua centrală TEN-T a tronsonului Craiova - Bucureti pe cale ferată i autostradă. De asemenea, am introdus i segmentele Bucureti – Suceava i Ungheni – Suceava – Târgu Mure – Sebe. De aceea, este un lucru esenial să facem parte din această reea centrală ten-t pentru a deveni eligibili ĂŽn vederea accesării fondurilor europeneâ€?, a spus Marian-Jean Marinescu.

Viitorul Politicii Spaiale Europene dezbătut la Bruxelles. “Programele Galileo i Egnos reprezintă un potenial vast pentru industrie i noi locuri de muncă ĂŽn Europa.â€? Marian Jean Marinescu

ĂŽn perioada 29 – 30 ianuarie a.c, Comisia Europeană a fost gazda celei de-a cincea Conferine la nivel ĂŽnalt privind Politica spaială europeană, intitulată “Construcia unui Instrument Global pentru Provocări Globaleâ€?. Evenimentul s-a bucurat de susinerea unui număr ridicat de factori de decizie la nivel european, printre acetia numărându-se preedintele Comisiei Europene JosĂŠ Manuel Barroso, vicepreedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, preedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, preedintele Parlamentului European Martin Schulz i Directorul general al Ageniei Spaiale Europene, Jean-Jacques Dordain. Conferina a avut ca scop examinarea i dezbaterea stadiului programelor spaiale lansate de Uniunea Europeană, cum ar fi EGNOS, Galileo i GMES rezultate din cooperarea dintre Uniunea Europeană i Agenia Spaială Europeană. Aceste sisteme permit crearea unui număr impresionant de noi aplicaii de navigaie prin satelit, care pot facilita sigurana, eficiena i fiabilitatea activităilor de aviaie, maritime, rutiere i sectorului agricol. Astfel, sigurana rutieră, colectarea taxelor i managementul traficului de parcare, localizarea i urmărirea mărfurilor, rezervare online, sigurana transportului maritim, tahografele digitale, transportul animalelor, gestionarea resurselor i protecia mediului sunt doar câteva dintre aplicaiile care ar putea aduce beneficii ĂŽn viaa de zi cu zi a cetăenilor europeni. Deputatul European Marian-Jean Marinescu, invitat la dezbateri ĂŽn calitate de vice-preedinte al Grupului PPE din Parlamentul European,a subliniat importana dezvoltării infrastructurii spaiale i a adoptării unor măsuri concrete ĂŽn acest sens: Marian-Jean Marinescu a reamintit celor prezeni că actorii implicai ĂŽn guvernarea politicii Spaiale europene trebuie să ĂŽi coordoneze eforturile pentru a desfăura o activitate eficientă orientată spre rezultate: “Este o realitate că infrastructura spaială este invizibilă. Trebuie să o facem vizibilă ĂŽn viaa de zi cu zi a cetăenilor. Capitolul cel mai important al strategiei spaiului UE ar trebui să fie unul orientat spre rezultate: aplicaii, contribuia la creterea economiei, ĂŽmbunătăirea vieii cetăenilor, precum i, bineĂŽneles, noi tehnologii. Pe baza obiectivelor pe care le-am decis, trebuie să propunem o legislaie care să genereze, prin intermediul aplicaiilor de tehnologie spaială mai multă eficienă ĂŽn diferite domenii ale economiei. Programele Galileo i Egnos reprezintă un potenial vast pentru industrie i noi locuri de muncă ĂŽn Europa.â€? De asemenea, Comisia Europeană manifestă un interes real ĂŽn dezvoltarea politicii spaiale a UE, venind cu propuneri concrete ĂŽn cadrul programelor Galileo, EGNOS i GMES, cum ar fi pachetul de 1,4 miliarde de euro, propus pentru a finana proiecte de cercetare, dezvoltare i inovaie ĂŽn cadrul programului â€?Orizont 2020â€?. Concluziile la care s-a ajuns ĂŽn cele două zile de dezbateri privind viitorul Politicii Spaiale Europene sunt direct legate de activităile de cercetare ale Uniunii Europene, de dezvoltare i inovare i de asemenea, corelate cu ĂŽmbunătăirea vieii de zi cu zi a cetăenilor, precum i cu dezvoltarea economiei UE.


NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu \5

Fermierii români favorizai de viitoarea Politică Agricolă Comună Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European (PE) a adoptat în data de 24 ianuarie a.c. propria poziţie privind reforma Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, votând la Bruxelles pachetele de propuneri vizând plăţile directe, dezvoltarea rurală, organizarea comună a pieţelor şi regulamentul financiar. Deputaţii europeni au făcut apel la forurile Uniunii Europene în vederea găsirii unui acord cu privire la bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) pe termen lung, acesta fiind considerat un obiectiv indispensabil pentru asigurarea unor reforme agricole echitabile. Propunerile privind reforma PAC adoptate la sfârşitul săptămânii trecute în Comisia AGRI aduc o serie de evoluţii favorabile pentru agricultura României, creând posibilitatea unui sprijin mai consistent pentru agricultorii români, după cum explică vice-preşedintele PPE, MarianJean Marinescu:

“Propunerile privind politica agricolă comună prevăd ca 2% din bugetul UE alocat statelor membre să fie destinat tinerilor fermieri.” Marian Jean Marinescu

„Subvenţia în agricultură va creşte în următorii ani, România va încasa aproape dublu faţă de perioada 2007-2013. Se creează posibilitatea transferării de fonduri din anvelopa pentru dezvoltare rurală către plăţile directe, iar în cazul ţării noastre, până la valoarea de 10% din fondurile de dezvoltare rurală. În acest fel, cu ajutorul fondurilor de dezvoltare rurală, vor putea fi finanţate dezvoltarea agroturismului şi a pieţelor locale.” De asemenea, deputatul european Marian-Jean Marinescu a lansat un mesaj încurajator la adresa tinerilor fermieri: “Propunerile privind politica agricolă comună prevăd ca 2% din bugetul UE alocat statelor membre să fie destinat tinerilor fermieri şi celor care doresc să întreprindă pentru prima dată o activitate în domeniul agricol. Este o politică importantă pentru Europa, şi în special pentru România, deoarece susţine şi încurajează tinerii de azi să se implice în agricultură.” Discuţiile din cadrul Comisiei AGRI au vizat şi modalitatea de accesare a fondurilor mutuale în caz de dezastre, introducând în premieră posibilitatea ca aceşti bani să fie folosiţi şi în caz de secetă, fenomen ce a afectat major România în ultimii ani. În perioada imediat următoare sunt aşteptate cifrele finale ale cadrului financiar multianual 2014-2020, iar apoi propunerile de negociere ale Comisiei pentru Agricultură urmează a fi supuse votului în plenul Parlamentului, prevăzut pentru luna martie a acestui an.

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu : „Banii care se iau nu se duc către dezvoltare, ci către consum” Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, a declarat duminică, 3 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută la sediul PDL, că măsurile luate în ultima perioadă de timp de Guvernul Ponta îi afectează tocmai pe cei pe care ar trebui să îi protejeze şi anume pe cei care muncesc în agricultură. „Unii stau acasă şi primesc ajutoare sociale, dar alţii muncesc şi li se pun taxe şi impozite fără să ţină cont că agricultura nu se face la fel, peste tot. Nu există acelaşi profit. Vă spuneam în campania electorală că nu vor putea să îşi îndeplinească promisiunile fără să mărească taxele. Am avut dreptate. S-au mărit taxele şi impozitele la cei care au cea mai mare nevoie de bani şi aceşti bani nu merg acolo unde trebuie. Banii care se iau nu se duc către dezvoltare, ci către consum, se duc la bugetul de stat, dar nu se întorc. Acest guvern de stânga îi atacă pe cei nevoiaşi, atacă mediul privat, iar la nivel naţional vom avea probleme mari”, a spus Marian Jean Marinescu.


6/ NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

“Statele membre care consideră că vor câĹ&#x;tiga prin reducerea contribuĹŁiei naĹŁionale, se ĂŽnĹ&#x;ală!â€? “Statele membre care consideră că vor câĹ&#x;tiga prin reducerea contribuĹŁiei nationale, se ĂŽnĹ&#x;ală! Un buget mai mic decat cel actual este un pas ĂŽnapoi, un eĹ&#x;ec al Uniuniiâ€? - Marian-Jean Marinescu (PPE, PDL) ĂŽn cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarul democrat-liberal Marian-Jean Marinescu, vicepreĹ&#x;edintele grupului PPE din Parlamentul European a declarat: “Statele membre au obligaĹŁia să respecte prevederile Tratatului de la Lisabona Ĺ&#x;i angajamentele privind politicile europene. Nu vom câĹ&#x;tiga nimic prin reducerea contribuĹŁiei naĹŁionale. Bugetul european este ĂŽn proporĹŁie de 95 % un buget de investiĹŁii. Diminuarea lui va reduce investiĹŁiile, Ĺ&#x;i implicit locurile de muncă, peste tot ĂŽn Uniune. Efectele se vor vedea ĂŽn toate statele membre. ConsecinĹŁele negative vor fi mai mari decât cele aparent pozitive ale diminuării contribuĹŁiei naĹŁionale.â€? Europarlamentarul a ĹŁinut să sublinieze că: “Un buget mai mic decat cel actual ar constitui un pas ĂŽnapoi, un eĹ&#x;ec al Uniunii. Vor fi Ĺ&#x;i alte efecte decât cele directe, financiare. Va fi un câĹ&#x;tig pentru eurosceptici, pentru populiĹ&#x;ti. Va constitui un semnal negativ pentru pieĹŁele financiare Ĺ&#x;i va determina incertitudini ĂŽn cancelariile ĹŁÄƒrilor terĹŁe.â€? Răspunzând unei ĂŽntrebări puse de Kolarska-Bobinska acesta a adaugat de asemenea că: “Este evident că un buget multianual este mult mai bun decât un buget anual. Regula din Tratatul de Bază spune că, ĂŽn cazul ĂŽn care nu există un acord privind bugetul, se va aplica, ĂŽn 2014 Ĺ&#x;i ĂŽn următorii ani, plafonul bugetului din 2013, care este mai mare decât cel care ĂŽn acest moment este propus de Consiliu. Deci s-ar putea să fie un avantaj pentru Uniune, dacă, ĂŽn acelaĹ&#x;i timp, se aprobă Ĺ&#x;i politicile orizontale.â€?

Bugetul Uniunii i aderarea României la spaiul Schengen – punctele cheie ale mesajului europarlamentarului Marian-Jean Marinescu adresate premierului irlandez DeputaĹŁii europeni au dezbătut pe 16 ianuarie a.c., ĂŽn Ĺ&#x;edinĹŁa plenară a Parlamentului european la Strasbourg, prioritÄƒĹŁile preĹ&#x;edinĹŁiei irlandeze, care a preluat preedinia de ase luni a Consiliului Uniunii Europene. Combaterea crizei din Europa Ĺ&#x;i crearea de locuri de muncă sunt aspectele prioritare de pe agenda Irlandei, după cum a subliniat premierul Enda Kenny. Majoritatea grupurilor politice au fost de acord că Irlanda poate folosi propria experienĹŁÄƒ ĂŽn abordarea crizei pentru a aduce schimbări ĂŽn Europa. Adresandu-se premierului irlandez, Marian-Jean Marinescu a spus: “Domnule Prim Ministru, misiunea dumneavoastră nu este uĹ&#x;oară, aveĹŁi o mare responsabilitate. Trebuie să ĂŽncercaĹŁi să convingeĹŁi Consiliul European un buget cel puĹŁin la nivelul celui propus de Comisia Curopeană. ĂŽn următoarele Ĺ&#x;ase luni se poate defini o mare parte din viitorul uniunii până ĂŽn 2020. Vă urez succes!â€?


NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu \7

AGENDA DECEMBRIE - IANUARIE PARTICIPARE LA EXPOZIIA â€? IN MEMORIAM DOINA I ION ALDEATEODOROVICI: DOUÄ‚ INIMI GEMENEâ€? Marian-Jean Marinescu a participat ĂŽn data de 15 ianuarie a.c. la Strasbourg, la expoziia â€?In Memoriam Doina i Ion Aldea-Teodorovici: Două Inimi Gemeneâ€?, organizată de europarlamentarul Elena Băsescu. ĂŽNTĂ‚LNIRE LA BRUXELLES CU REPREZENTANII PROGRAMULUI BIBLIONET Marian-Jean Marinescu a ĂŽntâlnit ĂŽn data de 29 ianuarie a.c. la Bruxelles reprezentanii programului Biblionet. Acest proiect este specializat ĂŽn dezvoltarea de programe ce au ĂŽn vedere facilitarea accesului gratuit la informaĹŁie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne. Programul este sponsorizat de FundaĹŁia Bill Ĺ&#x;i Melinda Gates ĂŽn cooperare cu Ministerul Culturii din România Ĺ&#x;i alte autoritÄƒĹŁi. CONFERINA GRUPULUI PPE: BALCANII DE VEST - UN VIITOR CU EUROPA Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a participat ĂŽn data de 29 ianuarie a.c. la Bruxelles la conferina grupului PPE având drept temă situaia ărilor din Balcanii de Vest precum i premisele de aderare a acestora ĂŽn Uniunea Europeană. Evenimentul a fost găzduit de Joseph Daul, preedintele Grupului PPE in Parlamentul European. Pintre invitaii de marcă s-au numărat Ĺ tefan FĂźle, Comisarul European pe Extindere i Politica de Vecinătate, precum i Riccardo Migliori, preedintele Adunării Parlamentare a OSCE. CINÄ‚ DE LUCRU CU OCAZIA CONFERINEI LA NIVEL ĂŽNALT PRIVIND POLITICA SPAIALÄ‚ EUROPEANÄ‚ Cu ocazia celei de-a cincea Conferine la nivel ĂŽnalt privind Politica spaială europeană, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a participat la o cină de lucru găzduită de Joseph Daul, preedintele Grupului PPE in Parlamentul European. La acest eveniment au mai participat Antonio Tajani, vice-preedinte al Comisiei Europene, dar i Amalia Sartori, europarlamentar i preedinte al Comisiei de Industrie, cercetare Ĺ&#x;i energie ĂŽn cadrul Parlamentului European . INTERVIU RFI PE TEMA RAPORTULUI MCV PENTRU ROMĂ‚NIA Marian-Jean Marinescu a participat pe 31 ianuarie a.c. la o dezbatere ĂŽn studiourile RFI, ce avut ca temă concluziile raportului pe justiie pentru România publicat de Comisia Europeană. RAPORTUL MCV PENTRU ROMĂ‚NIA, PUBLICAT LA BRUXELLES Miercuri, 30 ianuarie 2013, Comisia Europeană a publicat raportul de ară pe justiie din cadrul MCV pentru Romania si Bulgaria. Documentul conine câteva critici dure la adresa guvernării, ĂŽn special nerespectarea independenei justiiei sau a hotarârilor judecătoreti. De asemenea, o parte a presei e acuzată de faptul ca a dus campanii de hăruire la adresa unor politicieni si magistrai sau membri ai altor instituii de aplicare a legii. Europarlamentarul PPE, Marian-Jean Marinescu, consideră ca există pericolul ca mai multe ări, ĂŽn special Olanda, să se folosească de raportul pe justiie al României pentru a bloca aderarea ării noastre la Spaiul Schengen. S-a mai vorbit i despre faptul că pentru prima data au fost trecute ĂŽn raport campaniile de hăruire a unor membri ICCJ, DNA, ANI sau CSM purtate de anumite trusturi de presă.


MARIAN-JEAN MARINESCU este Membru al Parlamentului European (PPE, PDL-RO) i vicepreedinte al Grupului PPE. Este membru în: Comisia pentru transport şi turism (TRAN) Delegaţia pentru relaţiile cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Kosovo (DSEE) Este membru supleant în: Comisia pentru control bugetar (CONT) Comisia pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) Delegaţia pentru relaţiile cu ările din Asia de Sud-Est şi cu Asociaia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest (EURONEST)

CONTACT: Bruxelles Parlement Européen Bât. Altiero Spinelli, 60, rue Wiertz 60, B-1047 Bruxelles/Brussel Tel: +32(0)2 28 45416, +32(0)2 28 49416 Strasbourg Parlement européen Bât. Louise Weiss, 1, avenue du Président Robert Schuman CS 91024 F-67070 Strasbourg +33(0)3 88 1 75416, +33(0)3 88 1 79416 Marian-Jean Marinescu – Membru al Parlamentului European http://www.facebook.com/marianjean.marinescu http://www.marian-jean-marinescu.oltenia.ro https://twitter.com/MarianMarinescu marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu

Newsletter Eurodeputat Marian Jean Marinescu  
Newsletter Eurodeputat Marian Jean Marinescu  

Newsletter, activitate, propuneri legislative, Parlamentul European.

Advertisement