Issuu on Google+

INTERVIU

LUMEA DE AZI

CULTUR~

ANDI MOISESCU, REALIZATOR TV:

CU OCHII SPRE VILNIUS

MI-E TEAM~ C~ JURNALISTUL ESTE O „SPECIE” PE CALE DE DISPARI}IE

POLEMOS 2013 – CURSA ÎNARM~RII CU C~R}I CONTINU~

Observatorul militar Pagina 24

Pagina14

Pagina 16

www.presamil.ro

 ANUL XXII NR. 44 (1231) 13 – 19 NOIEMBRIE 2013  24 PAGINI  1,20 LEI 

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER MAPN.RO OBSERVATORULMILITAR

EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

FONDAT LA 23 IULIE 1859

5, 4, 3, 2, 1, LANSARE! În zilele de 5 [i 6 noiembrie, pilo]ii Flotilei 86 Aerian` Locotenent Aviator Gheorghe Mociorni]` au executat lans`ri de rachete [i bombardamente, specifice celor dou` tipuri de misiuni, aer-aer [i aersol, pe care le au unit`]ile de avia]ie ce execut` serviciul de lupt` poli]ie aerian`. Tragerile au vizat antrenarea [i perfec]ionarea pilo]ilor în astfel de misiuni, precum [i evaluarea st`rii tehnice a armamentului cu care sunt dotate avioanele MiG-21 LanceR aflate în serviciul de lupt`. Paginile 12-13 FOTO: C~PITAN-COMANDOR MIHAI ZAMFIRESCU

12 NOIEMBRIE – ZIUA STATULUI MAJOR GENERAL

Pagina 3

SPORT

LINIA |NT@I

ACOLO UNDE NU EXIST~ LOC DE GRE{EAL~

TERE{TRII, BUNI LA TAEKWONDO

Echipele EOD (explosive ordnance disposal) române[ti sunt în permanen]` prezente la misiunile ce implic` sprijinul de specialitate în cazul apari]iei posibilelor dispozitive explozive improvizate (DEI), cea mai mare amenin]are pentru militarii disloca]i în teatrul de opera]ii din Afganistan. 

|n perioada 2-4 noiembrie, s-a desf`[urat, în sala de sport a Academiei For]elor Terestre Nicolae B`lcescu, a zecea edi]ie a finalei pe Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a campionatului militar de taekwondo pentru institu]iile militare de înv`]`mânt [i unit`]ile de instruc]ie. Competi]ia a fost dominat` de reprezentan]ii For]elor Terestre. 

Pagina 4

Pagina 10

INSTRUC}IE

EXAMEN FINAL PENTRU SCORPIONII NEGRI Centrul de Instruire pentru Lupt` al For]elor Terestre (CIL-FT), din localitatea Cincu, a fost timp de dou` s`pt`mâni imaginea unui teatru de opera]ii pentru militarii din cadrul Batalionului 20 Infanterie Dolj. 

Paginile 6-7


2

Observatorul militar

AGENDA S~PT~M@NII

www.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

ZIUA ARTILERIEI ROMÂNE MAIOR EUGEN CIOBOTARU MAIOR COSMIN R~DOAIE SUBLOCOTENENT LENA BÎRA

 FOC{ANI. În s`pt`mâna 4-8 noiembrie, la Foc[ani a avut loc faza final`, pe Statul Major al For]elor Terestre, a competi]iei Subofi]erul/ Soldatul Anului 2013. În excelenta organizare a Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor s-au întâlnit cei mai buni subofi]eri [i solda]i grada]i profesioni[ti din For]ele Terestre române. Mai multe date [i imagini în num`rul viitor al ziarului. 

DIXI ! Se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire de la 1918 [i cred c` un eveniment de o asemenea importan]` trebuie s`rb`torit cum se cuvine. De aceea, în colaborare cu celelalte structuri ale statului, vom realiza cea mai mare parad` militar` de dup` ’90. MIRCEA DU{A MINISTRUL AP~R~RII NA}IONALE SURSA: AGERPRES

 PE SCURT  PE SCURT  PE SCURT  PE SCURT  Conferin]` interna]ional` în premier`. Academia Tehnic` Militar`, în parteneriat cu Universitatea Politehnic` din Bucure[ti, Institutul Na]ional de Cercetare, Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucure[ti [i Institutul pentru Calculul [i Experimentarea Structurilor Aero – Astronautice STRAERO Bucure[ti, a organizat, în zilele 7 [i 8 noiembrie, prima edi]ie a conferin]ei interna]ionale New Challenges in Aerospace Sciences – NCAS 2013, la Palatul Cercului Militar Na]ional. Manifestarea [tiin]ific` a fost structurat` pe patru sec]iuni [i a reunit un valoros corp de cadre didactice din înv`]`mântul superior civil [i militar [i speciali[ti din institute de cercetare [i societ`]i comerciale din opt ]`ri. Pe parcursul activit`]ii au fost prezentate peste 60 de lucr`ri [tiin]ifice din domeniul [tiin]elor aerospa]iale.  Manifest`ri aniversare la Baia Mare. Joi, 7 noiembrie, în Sala Mare a Cercului Militar Baia Mare, Batalionul 612 Artilerie Antitanc Maramure[ a organizat simpozionul 170 de ani de artilerie. Activitatea a continuat prin lansarea lucr`rii monografice Traiectorii [i destine. Batalionul 612 Artilerie Antitanc «Maramure[». Recenzia c`r]ii a fost f`cut` de c`pitanul de artilerie în rezerv` [i redactor-[ef al ziarului Graiul Maramure[ului, Gheorghe Parja, [i de generalul de brigad` (r) Ilie Godja, fost comandant al Brig`zii 612 Artilerie Antitanc. Lucrarea a fost realizat` cu scopul de a prezenta momentele esen]iale legate de înfiin]area [i evolu]ia Batalionului 612 Artilerie Antitanc Maramure[. Cititorii vor putea afla din paginile c`r]ii informa]ii inedite despre participarea militarilor b`im`reni la diferite misiuni interne [i interna]ionale, la activit`]i în economia na]ional`, dar [i despre implicarea acestora în via]a comunit`]ii locale. (MAIOR MARIUS MIHAI)  Expozi]ie. În perioada 7-27 noiembrie, Asocia]ia Român` pentru Propagand` [i Istoria Aeronauticii (ARPIA) - filiala Constan]a, în colaborare cu Muzeul Marinei Române, organizeaz` expozi]ia de imagini-document dedicat` [colii române[ti de avia]ie din Angola. Câteva zeci de fotografii [i plan[e expuse în salonul Comandor Dimitrie {tiubei readuc în memoria publicului repere interesante din misiunea Sirius executat` în Angola, în anul 1983. (ANDREEA CROITORU)  Salonul Na]ional de Modelism Militar. De curând, s-a încheiat cea de-a V-a edi]ie a Salonului Na]ional de Modelism Militar, cu participare interna]ional` din Italia, Ungaria [i Turcia. Organizatori au fost: Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand I, Asocia]ia Na]ional` a Cavalerilor Ordinului Virtutea Aeronautic`, Liga Aerian` român` [i Asocia]ia Atheneum. Au expus 70 de modeli[ti, printre care [i ata[atul ap`r`rii al Republicii Italiene, colonel Giovanni Cazzorla. Au fost acordate diplome, medalii [i cupe, precum [i trofeul General aviator Ioan Di Cesare. Un panou comemorativ a fost dedicat memoriei dr. ing. Cristian Cr`ciunoiu (1951-2012), personalitate marcant` a modelismului românesc [i interna]ional. (ILARION BARBU)

a 10 noiembrie 1843, în }ara Româneasc`, prin Porunca Domneasc` nr. 198, semnat` de domnitorul Gheorghe Bibescu, s-a legiferat înfiin]area primei baterii de artilerie [i încadrarea acesteia cu ofi]eri, subofi]eri [i trupa necesar`. Aceast` dat` marcheaz` actul de na[tere al Artileriei Române Moderne. În Bucure[ti, Statul Major al For]elor Terestre a organizat o serie de manifest`ri aniversare pentru cinstirea memoriei eroilor artileri[ti [i prezentarea elementelor specifice Artileriei Române Moderne. Duminic`, 10 noiembrie, la Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand I, au fost prezentate, în cadrul unei expozi]ii, documente, c`r]i [i fotografii având ca tem` artileria, precum [i o colec]ie impresionant` de piese de artilerie expus` în muzeu. Luni, 11 noiembrie, la Cercul Militar Na]ional s-a desf`[urat simpozionul Artileria Român` – 17 decenii de existen]`, iar la monumentul Eroilor Artileri[ti din Pia]a Eroilor a avut loc o ceremonie militar` de comemorare a eroilor artileri[ti. Mar]i, 12 noiembrie, la sediul Brig`zii 8 LAROM Alexandru Ioan Cuza din garnizoana Foc[ani, s-a desf`[urat o ceremonie militar` [i religioas` în cadrul c`reia au fost citite mesaje de felicitare adresate artileri[tilor de e[aloanele superioare [i au fost premia]i militarii brig`zii participan]i la concursurile sportive, de istorie [i aplicativ-militare. Vineri, 8 noiembrie, la Batalionul 285 Artilerie Vlaicu Vod` din Br`ila a fost organizat` Ziua Por]ilor Deschise, prilej pentru br`ileni de a vedea tehnic` [i echipamente esen]iale din dotarea artileri[tilor: POMA (Post de Observare Mobil de Artilerie), instala]ie de rachete antitanc dirijate, tunul cal. 100 mm [i obuzierul cal. 152 mm, model 1981. Totodat`, a fost prezentat` tehnic` de comunica]ii, ap`rare CBRN, instruc]ie sanitar`, aparatur` optic` de cercetare, armament de infanterie, toate fiind utilizate de militarii în instruc]ia individual` [i colectiv`.

FOTO: VALENTIN CIOB|RC~

FOTO: LUCIAN IRIMIA

L

Tot vineri, 8 noiembrie, militarii Batalionului 817 Artilerie Petru Rare[ din Prundu Bârg`ului au organizat o ceremonie militar` [i religioas`. Cu acest prilej, au fost citite Ordinul [efului Statului Major General [i mesajele [efului Statului Major al For]elor Terestre [i comandantului Diviziei 4 Infanterie Gemina. În continuare, comandantul Batalionului 817 Artilerie, colonel George Sas, a prezentat principalele repere din activitatea artileri[tilor bârg`uani în anul 2013, iar [eful de stat major al Brig`zii 81 Mecanizat` General Grigore B`lan, colonel Tudorel Dragonici, i-a felicitat pentru rezultatele ob]inute în procesul de instruc]ie [i a acordat recompense unora dintre ei. La Sibiu, la Centrul de Instruire pentru Artilerie Terestr` [i Artilerie Antiaerian` Ioan Vod` din cadrul {colii de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin de Lupt` General Eremia Grigorescu a avut loc un simpozion dedicat împlinirii a 170 de ani de la înfiin]area Artileriei Moderne Române. În cadrul manifest`rii, au fost prezentate expuneri cu privire la principalele repere ale istoriei artileriei române, precum [i elemente de actualitate, [i a fost dezvelit tabloul domnitorului Ioan Vod`. Activitatea a fost marcat` de prezen]a prefectului jude]ului Sibiu, Ioan Ovidiu Sitterli [i a [efului Serviciului Arhivelor Na]ionale din Sibiu, Alexiu Tatu. 

GENERALUL (R) MIHAI ILIESCU, REALES LA CONDUCEREA ANCMRR FRUNTA{ CRISTIAN LENGA

cristian.lenga@presamil.ro

FOTO: C~T~LIN OVREIU

M

iercuri, 6 noiembrie, a avut loc cea de-a VII-a Conferin]` Na]ional` a Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare în Rezerv` [i în Retragere Alexandru Ioan Cuza (ANCMRR) provenite din activitate în MApN.

SCUTUL {I CRUCEA FRUNTA{ CRISTIAN LENGA

cristian.lenga@presamil.ro

O nou` statuie, realizat` în colaborare de sculptorii c`pitancomandor Eugen Ilina, membru al Uniunii Arti[tilor Plastici din România, [i Costin Ioni]`, a fost dezvelit`, sfin]it` [i prezentat` atât cadrelor militare, cât [i publicului cre[tin bucure[tean. Centrul de Cazare, Tranzit [i Reprezentare al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale - Haiducului a g`zduit cea de-a VII-a conferin]` a ANCMRR. La acest eveniment au participat reprezentan]i ai institu]iei preziden]iale, ai Guvernului României, Academiei Române, Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi, Consiliului Na]ional al Persoanelor Vârstnice, pre[edin]ii asocia]iilor similare din Sistemul Na]ional de Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional`, precum [i consilierii seniori [i cei peste 120 de delega]i ai filialelor jude]ene ale asocia]iei. Pe parcursul adun`rii, s-a analizat activitatea desf`[urat` în perioada 2009-2013 de Biroul Permanent Central, Consiliul Director [i filialele jude]ene, pe baza materialelor prezentate de pre[edintele ANCMRR, general (r) prof. univ. dr. Mihai Iliescu. De asemenea, s-a stabilit strategia pentru optimizarea [i eficientizarea activit`]ii asocia]iei pentru perioada 2013-2017. Una dintre propunerile f`cute a fost ca filialele s` fie toate tratate \n mod egal, s` se lucreze mai mult pe baz` de parteneriat [i nu de subordonare. În încheierea conferin]ei, au fost alese organele de conducere ale ANCMRR pentru urm`torul mandat de patru ani, iar pentru func]ia de pre[edinte a fost reales generalul (r) Mihai Iliescu. 

Cu ocazia s`rb`toririi Sfântului Mare Mucenic Mina, o statuie ecvestr`, care-l înf`]i[eaz` pe domnitorul Mihai Viteazul c`lare, a fost dezvelit`, luni, 11 noiembrie, în curtea Bisericii Militare Sfântul Mare Mucenic Mina. Evenimentul s-a desf`[urat la sediul Regimentului 30 Gard` Mihai Viteazul, în prezen]a [efului Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, a secretarului general al MApN, Codrin-Dumitru Munteanu, a numeroase cadre militare active [i în rezerv`, a unor reprezentan]i ai clerului [i sub privirile a zeci de credincio[i bucure[teni. L`ca[ul de cult, aflat sub protec]ia Sfântului Mina [i a Sfântului Gheorghe, permite popula]iei civile s` se roage al`turi de militari la toate ceremoniile religioase. Este cel mai bun loc în care militarii [i civilii se pot afla în comuniune spiritual` [i î[i pot redobândi pacea sufleteasc`. 


www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

STATUL MAJOR GENERAL – 154 DE ANI DE LA ÎNFIIN}ARE ALINA PAPOI

S

www.presamil.ro

De asemenea, în cadrul festivit`]ii au fost acordate diplome de excelen]` lui George Cristian Maior, autor al lucr`rii Noul aliat, edi]ia a II-a, revizuit` [i ad`ugit`, precum [i coautorilor lucr`rii Piramida cantemirist`, vol. II, Constantin Giurginc`, Constantin Moraru [i Viorel Ciobanu, pentru contribu]ia deosebit` la îmbog`]irea patrimoniului [tiin]ei militare. Premiile [i diplomele de excelen]` au fost înmânate de ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a. 

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

tatul Major General al Armatei României a s`rb`torit cei 154 de ani de la înfiin]are printr-un eveniment aniversar desf`[urat luni, 11 noiembrie, în aula Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Invitat la activitate, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, i-a felicitat pe reprezentan]ii Statului Major General [i a apreciat activitatea personalului din structura de conducere a Armatei României. A fost un an greu, cu multe realiz`ri. Doresc s` le mul]umesc tuturor celor care au fost implica]i direct în preg`tirea [i conducerea misiunilor din teatrele de opera]ii [i celor care au coordonat interven]iile militarilor în sprijinul popula]iei, le-a spus ministrul Mircea Du[a celor prezen]i la eveniment. Ministrul ap`r`rii na]ionale s-a referit [i la provoc`rile Statului Major General, în special la cele legate de dinamica viitoare a trupelor române[ti în Afganistan, precum [i la reconfigurarea unei structuri de for]e moderne, bine dotate [i sustenabile din punct de vedere financiar. {eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, a subliniat în discursul s`u rolul deosebit al Statului Major General în construirea [i conducerea armatei unui stat membru NATO [i UE. Mul]umesc tuturor celor care fac parte din Statul Major General pentru loialitatea [i respectul fa]` de structura în care lucreaz` [i pentru profesionalismul, spiritul de sacrificiu [i d`ruirea în îndeplinirea misiunilor primite. Continuitatea eforturilor [i perseveren]a vor asigura consolidarea încrederii [i a respectului pe care cet`]enii le au fa]` de Armata României, a afirmat generalul-locotenent {tefan D`nil`. În cadrul ceremoniei, militari din Statul Major General au primit medalii [i decora]ii, în semn de apreciere pentru rezultatele remarcabile [i înaltul profesionalism dovedite în executarea misiunilor încredin]ate. Tot cu acest prilej, a avut loc [i festivitatea decern`rii premiilor revistei Gândirea militar` româneasc`, edi]ia a XV-a. Pre[edintele Comisiei de selec]ie, evaluare, nominalizare [i atribuire a premiilor, general-maior Virgil B`l`ceanu, a apreciat în acest context fervoarea [i abnega]ia celor care au materializat cuvântul scris în cele peste 50 de lucr`ri tip`rite în anul 2012.

Observatorul militar

EVENIMENT

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

Directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei, colonel (r) Valentin T`nase, prime[te o distinc]ie din partea [efului SMG, general-locotenent {tefan D`nil`.

P

remiile revistei Gândirea militar` româneasc` au fost acordate pe cinci domenii, astfel: I. Geopolitic` [i Geostrategie – Premiul General de corp de armat` Ioan Sichitiu pentru cartea Geopolitic`. De la clasic la postmodern, autor Constantin Hlihor; II. Politic` militar`, securitate [i ap`rare na]ional` [i colectiv` – Premiul General de divizie {tefan F`lcoianu pentru cartea Constructivism [i securitate uman`, autor Ioana Leucea; III. Art` militar` – Premiul Mare[al Alexandru Averescu a fost acordat lui Vasile Scârneci, autorul volumului Via]a [i moartea în linia întâi. Jurnal [i însemn`ri de r`zboi. 1916-1920, 19411943, edi]ie îngrijit` de Adrian Pandea; IV. Istorie militar` – Premiul Locotenent-colonel Mircea Tomescu a fost acordat lui Alin Spânu, pentru lucrarea Serviciul de Informa]ii al României în R`zboiul de Întregire Na]ional`. 1916-1920; V. Organizarea, preg`tirea, conducerea [i logistica trupelor – Premiul General de brigad` Constantin Hîrjeu pentru cartea Statul Major General Român (1859-1950. Organizare [i atribu]ii func]ionale), coautori Ion Giurc` [i Maria Georgescu.

multiple, dar am avut [ansa de a comanda unul dintre cele mai valoroase colective pe care le-am întâlnit în cariera mea. Dup` ce le-a urat bun venit [i a apreciat modul cum [i-au îndeplinit atribu]iile, [eful SMG le-a spus militarilor c` a venit momentul s` se bucure de întâlnirea cu cei dragi: Dup` aceast` perioad`, în care v` reface]i for]ele în mijlocul familiei, fiecare, în unitatea din care provine, trebuie

(DIN MESAJUL {EFULUI STATULUI MAJOR GENERAL, GENERAL-LOCOTENENT {TEFAN D~NIL~, LA 154 DE ANI DE LA ÎNFIIN}AREA STATULUI MAJOR GENERAL – 12 NOIEMBRIE 2013)

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

s` contribuie, cu experien]a acumulat`, la schimbarea nu numai a aspectului [i a unor facilit`]i din unitate, dar mai ales din punct de vedere al organiz`rii muncii. Trebuie s` fim mai eficien]i, mai concre]i în ceea ce facem, nu trebuie s` pierdem timpul cu lucruri inutile. Trebuie s` moderniz`m atât mentalitatea [i infrastructura, cât [i regulile din armat`. Suntem pe un drum bun, dar nu trebuie s` ne oprim aici. La finalul ceremoniei, comandantul Bazei Sprijin Logistic Muntenia, colonel Ion Stoica, le-a înmânat militarilor insigna de participant la misiune, cu simbol pentru prima, a doua, a treia, a patra sau a cincea misiune, dup` caz, executat` într-un teatru de opera]ii. 

D

epartamentul pentru Armamente (DpA) [i-a s`rb`torit cei 96 de ani de existen]` joi, 7 noiembrie, la Palatul Cercului Militar Na]ional. Cu aceast` ocazie, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a înmânat drapelul de lupt` Agen]iei de Cercetare pentru Tehnic` [i Tehnologii Militare din cadrul DpA.

FOTO: C~T~LIN OVREIU

În perioada aprilie-octombrie 2013, Elementul de sprijin înaintat nr. 1 a fost dislocat în Kandahar [i Kabul, iar Elementul de sprijin înaintat nr. 2, în FOB Shank (regiunea Altimur). Din cei 69 de militari care au f`cut parte din ENS, 39 fac parte din structurile Comandamentului Logistic |ntrunit, iar ceilal]i, din structuri ale categoriilor de for]e. Aflat la a zecea rota]ie în teatrul de opera]ii din Afganistan, ENS a asigurat sprijinul logistic de linia a III-a pentru for]ele militare române, executând, totodat`, [i alte activit`]i, precum: casarea a 22 autovehicule [i echipamente militare [i a 14 tone de muni]ie; predarea de[eurilor rezultate din activitatea de casare; repatrierea, cu sprijinul partenerului american, a 49 de vehicule; asigurarea serviciilor de campanie pentru aproximativ 1.700 de militari români care au tranzitat bazele KAF [i KAIA NORD. Misiunea nu a fost u[oar`, a spus comandantul ENS, colonel Drago[ Munteanu, în finalul prezent`rii activit`]ii desf`[urate în Afganistan de militarii pe care i-a avut în subordine. Solicit`rile au fost

Într-o lume în care totul se schimb` rapid, Statul Major General trebuie s` defineasc` strategii [i s` planifice dezvoltarea for]elor care trebuie s` r`spund` viitoarelor amenin]`ri. {i aceasta în condi]ii de criz`, cu echipamente uzate fizic [i moral, greu de înlocuit, dar [i mai greu de men]inut operabil. Sunt multe realiz`ri atât la nivel conceptual, cât [i la nivelul practic al misiunilor îndeplinite. Am reu[it s` extragem cet`]eni români din zone periculoase sau în urma unor evenimente tragice, am participat [i particip`m la opera]ii importante pentru securitatea lumii [i pentru democra]ie, de la Irak, Afganistan, pân` la Libia [i Mali. Am intervenit [i vom interveni în sprijinul popula]iei ori de câte ori e nevoie, cu ceea ce avem [i cu determinarea de a fi în slujba cet`]enilor ]`rii. Suntem activi în structurile interna]ionale [i am consolidat cooperarea militar` interna]ional` pentru men]inerea unui nivel ridicat de securitate na]ional`. Desigur, mai sunt multe de f`cut. Personalul din Statul Major General are voin]a, determinarea [i expertiza necesare, are capacitatea de a se remodela dup` nevoile misiunii, de a se transforma [i de a conduce transformarea Armatei României, conform cerin]elor [i provoc`rilor viitorului, în limita resurselor disponibile [i alocate. Realiz`rile predecesorilor [i provoc`rile viitorului ne oblig` la exigen]`, perfec]ionare, eficien]` [i optimizare. Cu optimism, încredere [i implicare din partea fiec`ruia vom reu[i s` g`sim solu]ii [i vom ob]ine rezultatele pe care le dorim.

C~PITAN BOGDAN OPROIU

IRINA-MIHAELA NEDELCU

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

oi, 7 noiembrie, a avut loc ceremonia de întoarcere a Elementului Na]ional de Sprijin (ENS), care, în perioada 15 aprilie-1 noiembrie, a ac]ionat în teatrul de opera]ii din Afganistan. La eveniment, au participat [eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit, general-locotenent C`t`lin Zisu, cadre militare din Statul Major General [i CLÎ, precum [i membri ai familiilor militarilor întor[i în ]ar`.

PERFEC}IONARE {I OPTIMIZARE

ZIUA ÎNZESTR~RII

A X-A ROTA}IE ENS S-A ÎNTORS ÎN }AR~

J

3

Ministrul a apreciat contribu]ia speciali[tilor din înzestrare la buna desf`[urare a activit`]ilor armatei, numindu-i corp de elit`, dar a amintit [i de problemele din activitatea acestora, de la mul]imea de acte adi]ionale care apar la fiecare achizi]ie, la faptul c` mare parte a tehnicii nu mai corespunde nivelului cerut în prezent. Loc]iitorul [efului DpA, general-maior C`t`lin Moraru, i-a felicitat pe to]i cei care fac parte din personalul Departamentului, apreciindu-le efortul [i reamintindu-le c` de munca lor depinde calitatea viitoarelor echipamente militare. DpA a fost înfiin]at în 1917 [i pân` în prezent [i-a schimbat de 12 ori denumirea [i forma de organizare. 


4

Observatorul militar

www.presamil.ro

LINIA |NT@I

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

APRECIERI PENTRU MILITARI ROMÂNI DIN AFGANISTAN Caporalii Iulian Mih`ianu [i Paul D`sc`lescu au primit aprecierile generalului-maior Paul J. La Camera, comandantul Comandamentului Regional de Sud al For]ei Interna]ionale pentru Asisten]` [i Securitate. Evenimentul a avut loc în baza de opera]ii înaintat` Apache din Afganistan, locul unde sunt disloca]i parte din militarii Batalionului 151 Infanterie. Cei doi militari români au fost felicita]i pentru modul excep]ional în care [i-au f`cut datoria pe timpul misiunii în teatrul de opera]ii. La activitate au luat parte comandan]i [i militari ai structurilor prezente în aceast` baz` de opera]ii. Caporalul Mih`ianu este în serviciul armatei din anul 2004 [i este la a doua misiune într-un teatru de opera]ii dup` ce, în anul 2008, a f`cut parte din rândurile Lupilor Negri în cadrul Opera]iei Iraqi Freedom. Colegul s`u, caporalul D`sc`lescu, este militar profesionist din anul 2009, fiind la prima experien]` interna]ional` într-un teatru de opera]ii.  MAIOR ADRIAN GÎTMAN

Caporalii Iulian Mih`ianu [i Paul D`sc`lescu sunt felicita]i de generalul Paul La Camera.

ACOLO UNDE NU EXIST~ LOC DE GRE{EAL~

E

MAIOR ADRIAN GÎTMAN LOCOTENENT EMANUEL DODOIU

chipele EOD (explosive ordnance disposal) române[ti sunt în permanen]` prezente la misiunile ce implic` sprijinul de specialitate în cazul apari]iei posibilelor dispozitive explozive improvizate (DEI), cea mai mare amenin]are pentru militarii disloca]i în teatrul de opera]ii din Afganistan. Cu aceast` ocazie, se verific` procedurile, se concretizeaz` toat` preg`tirea din ]ar` [i se câ[tig` experien]` în folosirea echipamentelor de interven]ie [i neutralizare a dispozitivelor explozive improvizate. Teatrul de opera]ii este un mediu plin de provoc`ri, iar aceasta este proba de foc pentru orice membru al unei echipe EOD. Misiunile Batalionului 151 Infanterie în Afganistan beneficiaz` de sprijinul câtorva militari certifica]i în aceast` specializare. Pornind de la ofi]erul din statul major, locotenent Emanuel Dodoiu, [i pân` la nivelul subunit`]ii comandate de c`pitanul Adrian Enache, to]i speciali[tii EOD î[i îndeplinesc sarcinile specifice unui teatru de opera]ii. Pericolul ce exist` la orice pas în Afganistan este a[a-numitul dispozitiv exploziv

improvizat. Insurgen]ii au dezvoltat de-a lungul timpului diferite tactici [i proceduri pentru folosirea acestor dispozitive, cu scopul de a provoca daune materiale [i pierderi de vie]i omene[ti atât for]elor coali]iei interna]ionale, cât [i for]elor de securitate afgane. Singurele arme pe care le avem împotriva acestui pericol sunt vigilen]a neîntrerupt` a tuturor militarilor afla]i în misiuni [i subunitatea EOD. Identificarea dispozitivelor explozive este o sarcin` comun` tuturor for]elor. Ultimul pas, neutralizarea [i distrugerea componentelor periculoase, revine operatorilor EOD. To]i militarii sunt con[tien]i de acela[i lucru: ne afl`m fa]` în fa]` cu un du[man care nu face diferen]a [i nu iart`. Pân` la aceast` dat`, fiecare interven]ie EOD a Lupilor Negri a

Echipaj EOD, \n misiune pe autostrada A1 din Afganistan.

Plutonierul-adjutant Florian Negoescu le explic` poli]i[tilor afgani modul de ac]iune \n cazul unui DEI. fost încununat` de succes, în final fiind anun]at mult-a[teptatul all clear. Fiecare misiune este unic` în felul ei, deoarece to]i factorii unui

incident se schimb`. Cele mai mari pericole le prezint` acele dispozitive care sunt asigurate la deplantare sau capcan`. Acestea prezint` cel mai mare risc pentru operatorul EOD, dar procedura atent respectat` asigur` etapele ce duc la neutralizarea [i distrugerea imediat` a sistemului exploziv. Lupta contra dispozitivelor explozive improvizate o facem to]i în teatrul de opera]ii. Militarii sunt senzorii. Luând în calcul preg`tirea fiec`ruia, experien]ele personale [i, de multe ori, instinctul, cu to]ii suntem aten]i la mediul în care ne execut`m misiunea. Deplasarea prin ]inuturile afgane se face cu detectorul de metale în fa]` [i având în minte reu[itele celor care înaintea noastr` au trecut cu succes de testul DEI-ului. Pe lâng` atribu]iile de instructori ai for]elor proprii, echipele EOD ale Batalionului 151 Infanterie [i-au însu[it [i calitatea de mentor al militarilor [i poli]i[tilor afgani. Fie c` le-am oferit exemple practice de cercetare a zonelor suspecte de prezen]a dispozitivelor explozive improvizate, fie c` i-am

preg`tit s` foloseasc` dispozitive [i echipamente de detec]ie a substan]elor explozive, EOD-i[tii î[i fac datoria prin toate mijloacele de care dispun. În toat` aria de responsabilitate a Batalionului 151 Infanterie, de la începutul misiunii, speciali[tii EOD acord` asisten]` pentru for]ele de securitate afgane care î[i desf`[oar` activitatea în zona noastr`, ce presupune: folosirea detectoarelor de metale, a echipamentelor de detec]ie [i interven]ie, cunoa[terea [i lucrul cu autospeciala de interven]ie EOD, analiza de specialitate a dispozitivelor explozive, prezentarea de lec]ii înv`]ate. Toate aceste activit`]i permit libertatea de mi[care a for]elor în aria de opera]ii f`r` a fi îngr`di]i de fenomenul DEI. Preg`tirea [i capacitatea de a în]elege tipologia acestor dispozitive, al`turi de dotarea cu echipamente performante de interven]ie ne-au permis s` ac]ion`m al`turi de partenerii americani cu succes la fiecare apel al subunit`]ilor care raporteaz` posibilul dispozitiv exploziv improvizat. 


INSTRUC}IE

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militar www.presamil.ro

5

Concentrare [i aten]ie.

INSTRUIRE PRIN SIMULARE LA BOBOC PLUTONIER-MAJOR LUCIAN IRIMIA

lucian.irimia@presamil.ro

Î

n perioada 30 octombrie – 7 noiembrie, la {coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene (SAFA) Aurel Vlaicu, de pe platforma Boboc, a avut loc Exerci]iul de instruire prin simulare constructiv` în cadrul Centrului de Instruire pentru For]e Aeriene (CIFA). Aceasta este o activitate unicat, deoarece SAFA a concentrat pe platforma sa de instruire întregul înv`]`mânt militar nonuniversitar de formare continu` în

opera]ii militare întrunite, prin utilizarea sistemului de simulare tactic` [i constructiv`, a spus comandantul exerci]iului [i [eful instruc]iei [i educa]iei în SAFA, comandor Mircea Viorel Popa. Pentru Centrul de Instruire prin Simulare Militar, acest exerci]iu a fost o activitate deosebit`, deoarece au participat [i tineri ofi]eri-cursan]i. C`pitancomandorul Ernest S`vulescu a apreciat implicarea organizatorilor [i a cursan]ilor, rezultatele ob]inute fiind remarcabile. S-a avut \n vedere

posibilitatea folosirii complexe a tehnicii [i tehnologiei din dotare. Însemn`tatea acestei activit`]i a fost relevat` atât de amploarea particip`rii (aproximativ 100 de persoane), dar mai ales de implicarea participan]ilor de la

’’

P

rin acest exerci]iu s-a verificat realizarea instruirii în arm` [i interarme la nivel tactic, în cadrul Statului Major al For]elor Aeriene. Activitatea a urm`rit dezvoltarea deprinderilor ofi]erilor-cursan]i pentru luarea deciziilor în timp oportun, întocmirea documentelor de planificare a opera]iilor aeriene, realizarea coeziunii în cadrul comandamentelor, antrenarea cursan]ilor desemna]i pe roluri în cadrul subunit`]ilor de avia]ie, ap`rarea aerian` cu baza la sol [i radioloca]ie în conducerea ac]iunilor militare, cre[terea capacit`]ii de comand` [i control a comandamentelor [i a comenzilor subunit`]ilor din subordine, precum [i a capacit`]ii de rezolvare a problemelor de cooperare [i coordonare a ac]iunilor subordona]ilor pe timpul ducerii ac]iunilor militare.

Comandorul Mircea Viorel Popa cadrul Centrului de Instruire pentru For]e Aeriene, a declarat comandantul CIFA [i directorul exerci]iului, comandor MariusAdrian Nicoar`. La acest exerci]iu s-au instruit ofi]erii-cursan]i de la cursul avansat, precum [i personalul militar din cadrul institu]iei. Tema exerci]iului a privit participarea for]elor [i mijloacelor din cadrul flotei aeriene la opera]ia aerian` de ap`rare, concomitent cu organizarea ap`r`rii aeriene cu baza la sol a unor obiective [i reorganizarea sistemului de supraveghere aerian`. Prin acest mod de instruire s-a dorit ridicarea nivelului de cuno[tin]e [i dezvoltarea deprinderilor necesare ofi]erilorcursan]i din SAFA pentru îndeplinirea func]iilor din cadrul sistemului de comand` [i control aerian, în unit`]i [i subunit`]i, în

a fost posibil` realizarea unei evalu`ri obiective a viabilit`]ii deciziilor luate, a eficien]ei lucrului în echip` [i a nivelului de preg`tire atins de participan]i. Am remarcat excelenta preg`tire a unora dintre colegii

Ne-am verificat cuno[tin]ele pe scenariul exerci]iului, prin utilizarea sistemului Joint Conflict and Tactical Simulation (JCATS), pus la dispozi]ie de reprezentan]ii Centrului de Instruire prin Simulare. Problemele ap`rute au fost analizate în scurt timp, stabilindu-se moduri de ac]iune, prezentate comandan]ilor în vederea lu`rii deciziilor. Exerci]iul [i-a atins obiectivele propuse, iar aceast` etap` de preg`tire ne va ajuta pentru îndeplinirea misiunilor reale. LOCOTENENT MANUELA DUMITRU (CURSUL AVANSAT DE RADIOLOCA}IE)

’’

Exerci]iul a fost foarte util, întrucât este complex, implic` un volum mare de informa]ii, prilej cu care fiecare cursant are posibilitatea de a-[i verifica toate cuno[tin]ele. LOCOTENENT MIRABELA IDORA{I

toate nivelele, cu grade de la caporal pân` la comandor. Momentul cel mai interesant al exerci]iului a fost reprezentat de simularea luptei, urmând cursurile de ac]iune propuse de cursan]i, plecând de la tema tactic` [i de la ordinul de opera]ii. Astfel,

mei de curs, participan]i la exerci]ii na]ionale [i interna]ionale, care, al`turi de profesionalismul instructorilor, a contribuit la acumularea de cuno[tin]e noi, care nu sunt accesibile prin alte modalit`]i de înv`]are, a afirmat c`pitanul Vic` Ilea. Este foarte clar c` aceast` activitate trebuie s` devin` unul dintre reperele

importante ale procesului de formare continu` desf`[urat în {coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene, cu implicarea cât mai multor participan]i – cursan]i, dar [i personal din structurile opera]ionale ale Statului Major al For]elor Aeriene. 


6

Observatorul militar www.presamil.ro

INSTRUC}IE

C

entrul de Instruire pentru Lupt` al For]elor Terestre (CIL-FT), din localitatea Cincu, a fost timp de dou` s`pt`mâni imaginea unui teatru de opera]ii pentru militarii din cadrul Batalionului 20 Infanterie Dolj.

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

EXAMEN FINAL PENTRU

Locotenent-colonelul C`t`lin Jianu, comandantul batalionului, particip` la briefing al`turi de subordona]i.

Siguran]a comunica]iilor [i constituirea unui check point, misiuni cu un grad ridicat de risc.

P

rin simularea real` a condi]iilor de lupt`, Scorpionii Negri, a[a cum sunt cunoscu]i militarii olteni, au exersat toate procedurile opera]ionale privind misiunile pe care le vor desf`[ura anul viitor în teatrul de opera]ii din Afganistan. Ace[tia s-au preg`tit, în special, pe tipul de opera]ii în comun cu juc`torii de rol din cadrul centrului de instruire, juc`tori ce au simulat ac]iunile for]elor de securitate na]ionale afgane, armata na]ional` afgan`, poli]ia na]ional` afgan`, cât [i ac]iunile for]elor insurgente. Misiunile Scorpionilor Negri din teatru se vor axa, în principal, pe ac]iuni de men]inere a securit`]ii [i stabilit`]ii în aria de responsabilitate în care vor ac]iona, de sus]inere a autorit`]ilor locale în vederea extinderii autorit`]ii guvernamentale, precum [i pentru desf`[urarea procesului de tranzi]ie sau al prelu`rii controlului zonei de for]ele na]ionale de securitate afgane. În cele trei zile de preg`tire premerg`toare exerci]iului din localitatea Cincu s-au parcurs toate etapele de instruire, începând de la etapa de preg`tire a individului, a grupei, a plutonului [i companiei, ca la final, în cadrul centrului de instruire, s` se integreze toate structurile batalionului, inclusiv statul major [i celelalte componente ce vor sprijini

Ap`rarea perimetral` a unui FOB realizat în condi]ii apropiate de realitate.

La machet` se stabilesc reperele importante pentru o bun` coordonare a militarilor în afara bazei.


Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

INSTRUC}IE

Observatorul militar www.presamil.ro

7

SCORPIONII NEGRI TEXT {I FOTO: LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL

Locotenent-colonelul Gheorghe Boboc [i maiorul Adrian Vasîlc` discutând detalii din procesul planific`rii misiunilor.

misiunile subunit`]ilor de manevr`, [i aici vorbim de echipele PSYOPS, CIMIC [i FET (Female Engagement Team). Cele dou` s`pt`mâni de exerci]iu au permis repetarea [i simularea mai multor tipuri de incidente care pot ap`rea în zona de opera]ii, pentru a înv`]a modul de r`spuns sau de ac]iune în fiecare moment al misiunii. Atacul patrulelor cu armamentul u[or de infanterie sau simularea dispozitivelor explozive improvizate pe rutele de patrulare ale for]elor de manevr` au fost cele mai des utilizate de instructori în poligon, deoarece aceste tipuri de incidente sunt frecvent folosite de insurgen]i pentru a ataca for]ele coali]iei din Afganistan. Un examen final [i util, dup` cum preciza [i comandantul Batalionului 20 Infanterie Scorpionii Negri, locotenent- colonelul C`t`lin Jianu: Toate activit`]ile desf`[urate în poligon au fost gândite într-un mod progresiv, de la u[or la greu, de la simplu la complex pentru a reu[i s` parcurgem toate tipurile de misiuni cu care ne vom confrunta în teatrul de opera]ii din Afganistan. Din punctul meu de vedere, dup` aceast` experien]`, am toat` încrederea în capacitatea subordona]ilor mei de a-[i îndeplini misiunile pe care le vor primi în teatrul de opera]ii, astfel încât misiunea batalionului s` fie îndeplinit` cu succes. 

Arunc`tor cal. 120 mm din protec]ia for]ei.

O patrul` în ac]iune pentru supravegherea unei zone sau depistarea unor eventuale DEI-uri. Exersarea tehnicilor de negociere cu reprezentan]ii locali pentru sprijinirea [i apropierea comunit`]ilor de militari.

FET (Echipa de Angajare a Femeilor), o structur` conturat` [i preg`tit` înc` din ]ar`.


8

Observatorul militar

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

SUBOFI}ERI

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.presamil.ro

D~RUIREA CHEAM~ SUCCESUL FRUNTA{ CRISTIAN LENGA

T

cristian.lenga@presamil.ro

e po]i uita la doi solda]i, la un pluton, la o companie, chiar [i la un batalion întreg, [i cu siguran]` nu ai s` g`se[ti aceea[i poveste de dou` ori. Privim deseori fotografii de la trageri, dar pu]ini [tiu cât` munc` [i d`ruire sunt necesare pentru ca toate misiunile racheti[tilor, inclusiv ale celor din Regimentul 50 Rachete Antiaeriene Andrei Mure[ianu, s` ias` ca la carte. Fine]ea lucrurilor bine f`cute OSA-AKM3 este o ma[in` de lupt` destinat` ap`r`rii trupelor de uscat. Osa, în limba rus`, înseamn` viespe, iar numele ata[at ma[inii scoate în eviden]` faptul c` ea poate în]epa, chiar [i când te a[tep]i mai pu]in. Cerceteaz` frontul, iar în momentul în care descoper` o ]int` aerian`, lanseaz` racheta. Dup` doborârea acesteia, î[i poate continua drumul. Totu[i, o ma[in`rie r`mâne tot o ma[in`rie [i în timp mai apar defec]iuni sau diferite piese trebuie schimbate. De acest lucru se ocup` maistrul militar clasa a II-a Mihai R`ducu, unul dintre speciali[tii în repararea [i între]inerea tehnicii, a p`r]ii speciale, care este chiar aparatura ce ]ine de dirijarea rachetei. Dup` ce a absolvit cursurile unei [coli de mai[tri militari, a fost repartizat la Regimentul 50 Rachete Antiaeriene Andrei Mure[ianu

informa]ii [i cuno[tin]e despre rachete [i modul lor de func]ionare, spune Mihai. Totul, în timp, a devenit o obi[nuin]`. Lansarea unei rachete necesit` mare aten]ie [i preg`tire temeinic`, dar bucuria de dup` este greu de descris. Când ]i-ai îndeplinit misiunea, sim]i c` nu te-ai preg`tit degeaba [i î]i promi]i ca data viitoare s` faci chiar [i mai bine. Un lucru este foarte important: dac` nu ai grij` de tehnic`, nici ea nu te va asculta. Este convins c` dac`-]i faci treaba cu pl`cere nu ai cum s` nu ob]ii succese.

Mâna divinit`]ii Cu aceea[i d`ruire î[i duce la cap`t misiunile [i sergentulmajor Vasile Toma, mecaniculconductor al unui transportor. A început de jos, ca soldat gradat profesionist, timp de trei ani, la un batalion de vân`tori de munte, pân` în 2008, când a absolvit [coala de subofi]eri [i a

’’

Un lucru este foarte important: dac` nu ai grij` de tehnic`, nici ea nu te va asculta. MAISTRU MILITAR CLASA A II-A MIHAI R~DUCU

Dumnezeu de a[a ceva [i îi sunt recunosc`tor, men]ioneaz` Vasile. Am avut mereu al`turi cerceta[ii, îngerii no[tri p`zitori, care ne-au sc`pat de emo]ii. În cele [ase luni petrecute în teatrul de opera]ii, colegii i-au fost ca o familie [i este mândru de echipa din care a f`cut parte. Spune c` în compara]ie cu localnicii din Kosovo, afganii erau ceva mai ostili, dar asta nu ia împiedicat s`-[i duc` la bun sfâr[it fiecare misiune. De asemenea, a cooperat foarte bine [i cu poli]ia [i armata afgan`.

trecut primele dou` s`pt`mâni. S-a acomodat rapid [i a înv`]at multe de la echipa care se preg`tea s` plece. Mi-a explicat cum func]ioneaz` ma[ina, cum trebuie s` m` comport cu ea, de unde alimentez etc. Totu[i, a venit [i vremea plec`rii, iar ultimele dou` s`pt`mâni a avut

Vân`tori de Munte General Virgil B`dulescu, a[a c` a fost obi[nuit cu greul. Îmi aduc aminte primul contact cu vân`torii de munte. A trebuit s` plec`m într-o tab`r` de schi, iar eu nu mai f`cusem a[a ceva niciodat`. A înv`]at alpinism, s` tr`iasc` în mediu izolat, în igluuri, dar a avut parte [i de tabere la ap`. Cea mai frumoas` senza]ie era în momentul în care ne urcam pe stânci, iar nivelul adrenalinei cre[tea, chiar dac` aveai cel pu]in trei puncte de siguran]`. Oricum,

Vân`torul cu o via]` nou`

’’

Cred c`, de fapt, cea mai mare provocare, în ultima lun` de misiune, este s` a[tep]i cuminte minutele s` treac`. Te gânde[ti la cas`, la familie [i la cum o s`-i strângi în bra]e pe cei dragi. SERGENT-MAJOR ALIN P~DURE

[i, de mai bine de 25 de ani, este de neclintit din unitatea clujean`, de[i este de loc din Arge[. Misiuni în teatre de opera]ii nu are, dar exerci]iile tactice din poligoane îl ]in în priz`. În plus, î[i cunoa[te meseria în cel mai mic detaliu. Tehnica îmi este familiar`, dar îmi aduc aminte c`, atunci când eram tân`r maistru militar, totul era învelit în cea]` [i încercam s` acumulez cât mai multe

ajuns în curtea regimentului. Între timp, a avut o misiune în Kosovo, pentru men]inerea p`cii, în care a executat patrule al`turi de colegi. Probleme mari nu am întâmpinat, civilii nu au fost ostili cu noi [i m-am bucurat c` am ajuns cu to]ii acas`, spune Vasile. A doua misiune a fost, în 2013, în Afganistan. De incidente nu a avut parte: Am auzit de ambuscade, de DEI-uri g`site, dar pe mine m-a ferit

Tot în Afganistan, dar cu un an în urm`, a fost [i colegul s`u, sergentul-major Alin P`dure, care de asemenea a fost soldat gradat profesionist, timp de trei ani, pân` în 2008. În compara]ie cu Vasile, misiunea lui Alin a fost una de asigurare a protec]iei mentorilor români. Mergeam al`turi de ei [i în baz` [i în afara acesteia, îns` am avut noroc de fiecare dat` [i am sc`pat f`r` probleme. Ba chiar pot s` spun c` interac]ion`m foarte bine cu militarii afgani prin intermediul interpre]ilor. Cel mai dificil lucru a fost s` stea departe de familie aproximativ [apte luni. Îmi aduc aminte [i acum prima senza]ie pe care am avut-o când am p`[it pe p`mânt afgan. Era trei diminea]a, noi to]i obosi]i dup` cele 12 ore de zbor, [i temperatura fierbinte se sim]ea chiar [i la acea or`. Nici nu [i-a dat seama când au

’’

Am auzit de ambuscade, de DEI-uri g`site, dar pe mine m-a ferit Dumnezeu de a[a ceva [i îi sunt recunosc`tor. SERGENT-MAJOR VASILE TOMA

impresia c` secundele sunt ore, orele sunt zile, iar zilele s`pt`mâni. Cred c`, de fapt, cea mai mare provocare, în ultima lun`, este s` a[tep]i cuminte minutele s` treac`. Te gânde[ti la cas`, la familie [i la cum o s`-i strângi în bra]e pe cei dragi. Înainte s` ajung` la Cluj, a f`cut parte din Brigada 61

este foarte bucuros c` a avut ocazia s` vin` aici, la Regimentul 50 Rachete Antiaeriene. Nu v`zusem niciodat` cum trage o ma[in` OSA cu rachete, este o priveli[te minunat`. V`d totul ca un nou început [i [tiu c` via]a de militar este întotdeauna într-o continu` schimbare. 


CERCETARE

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

CHIMIA VIE}II C~PITAN BOGDAN OPROIU

bogdan.oproiu@presamil.ro

S

unt multe lucruri care se potrivesc sau poate doar vreau

eu s` se potriveasc` pentru a ajunge acolo unde-mi doresc.

Dar cel mai bine ar fi s` vi le spun [i s` trage]i singuri concluzia... Trei tineri sublocotenen]i ingineri, absolven]i ai Academiei Tehnice Militare în anul 2012, specialitatea inginerie chimic`. To]i trei încadra]i la Centrul de Cercetare {tiin]ific` pentru Ap`rare CBRN [i Ecologie [i lega]i de pasiunea pentru ceea ce fac, dar [i de pl`cerea de a lucra în aceast` institu]ie de cercetare. To]i, ata[a]i de chimie, de[i din etape diferite ale vie]ii lor. To]i, cu credin]a c` viitorul chimiei militare, al Centrului [i implicit al lor este garantat [i pozitiv. To]i, absolven]i de colegii militare liceale. Fiecare al altui liceu militar...

R

aluca Ginghin` a terminat liceul la Câmpulung Moldovenesc, Ioana Laz`r, la Alba Iulia [i Ovidiu Iorga, la Breaza. Au fost colegi la Academie într-o promo]ie care a avut nou` absolven]i. Suntem [i o specie rar` noi, chimi[tii, promo]iile nu au fost dese. Promo]ia precedent` a fost a [efului meu, care este cu zece ani mai mare, îmi spune Ovidiu. El este încadrat în Laboratorul de analize chimice [i test`ri, unul din cele 19 cele mai bune din lume pentru identificarea substan]elor cuprinse în conven]ia de interzicere a armelor chimice. S`pt`mâna trecut`, la aniversarea a 89 de ani de existen]` a Centrului, comandantul institu]iei, colonel Ioan Safta, a citit un email de mul]umire din partea Organiza]iei pentru Interzicerea Armelor Chimice, care a primit anul acesta premiul Nobel pentru Pace [i care le-a transmis chimi[tilor militari români c` au toate motivele s` fie mândri de contribu]ia la activitatea OIAC. Lui Ovidiu îi place a[a de mult ceea ce face, încât spune c` ar lucra [i gratis. A fost o împ`mântenire la modul alert. Am f`cut într-un an ce a[ fi f`cut în alt` parte în mult mai mult timp, simt asta. M-am maturizat, am înv`]at foarte multe, m` simt ca fiind de aici, spune el. La fel, spune [i c` niciodat` n-a sim]it c` pierde vremea cu lucruri inutile sau c` nu înva]` ceva nou. Plecarea la ora 4 e relativ` aici, timpul trece mult prea repede [i mereu ai ce s` faci [i nu vorbesc de chestii redundante. Mai neobi[nuit este c` pân` a nu intra la facultate, nici nu s-a gândit la chimie ca la un domeniu potrivit pentru el. Voia s` fie inginer de blindate [i a fost chiar reticent în a studia chimia, dar alternativa ar fi fost renun]area la cariera militar`. Chimia i se p`rea un obiect de studiu pentru fete [i grupa, care num`ra cinci fete [i patru b`ie]i, era un fel de confirmare, în condi]iile în care în ATM sunt grupe întregi f`r` nicio fat`, sau cu o propor]ie covâr[itoare de b`ie]i. Aveam o atrac]ie pur masculin` pentru blindate, dar nu regret nimic din ceea ce s-a întâmplat cu cariera mea, spune el acum. Dar am avut o surpriz` extraordinar`, chimia a devenit pasiunea mea. Chimia este, contrar tuturor a[tept`rilor [i p`rerilor, o [tiin]` logic`, interesant` pentru c` ne înconjoar` [i este pretutindeni.

’’

Eu am venit aici ca s` stau, nu s` plec. Dac` a[ fi fost doar repartizat` aici f`r` s` vreau, probabil c` mi-a[ fi f`cut o c`r`ru[` ca s` merg în alt` parte; dar îmi place foarte mult aici, pentru c` îmi pot crea o carier` complet` [i oricând po]i s` înve]i ceva nou. Cred c` nici cercet`torii în vârst` nu pot spune c` nu mai au de înv`]at. În permanen]` po]i s` înve]i câte ceva pentru a face lucrurile mai bune.

Raluca lucreaz` la Laboratorul de decontaminare chimic` [i se consider` o norocoas`, nu doar pentru [ansa de a lucra în Centru, ci pentru felul în care a decurs toat` cariera sa de pân` acum, începând din clasa a IX-a. Chimia a fost pasiunea ei [i posibilitatea de a lucra în cercetare, chiar în condi]iile subfinan]`rii acestui domeniu în întreaga ]ar`, un vis frumos. Nu exist` o gelozie a cunoa[terii [i nici r`utate, pentru c` nu facem to]i acela[i lucru [i tot ceea ce trebuie s` faci este s` înve]i. Domeniul este atât de amplu c` [i dac` ar mai fi o unitate cât a noastr`, tot ar fi loc pentru fiecare s` cerceteze ceva original. {i dac` nu ar fi a[a, competi]ia este constructiv`, spune ea. La fel ca [i ceilal]i doi fo[ti colegi de academie, actuali colegi de munc`, este înscris` la un master; ea studiaz` ingineria mediului la Politehnica Bucure[ti, pentru a vedea [i aspectele civile ale profesiei [i spune c` zilele îi sunt pline, cu serviciul diminea]` [i [coala dup`-amiaz`, dar nu pentru a se plânge, pentru c` altfel n-ai cum s` înve]i. E altceva când un profesor te aduce la zi cu nout`]ile. Oricum, e antrenant s` lucrezi, teoria nu bate mereu cu practica. Este interesant s` încerci, s` gre[e[ti, s` încerci din nou; [i satisfac]iile când î]i iese ceea ce faci sunt extraordinare. În plus, recunoa[te avantajul de a lucra în domeniul pentru care s-a preg`tit. Am colegi la master care nu lucreaz` sau lucreaz` într-un domeniu care nu are nicio leg`tur` cu ceea ce au înv`]at, spune ea. Un proiect la care a lucrat în anul care a trecut a fost o sintez` a ceea ce înseamn` decontaminare în armata român`, dar [i în NATO [i ce se poate face în viitor pentru a fi [i noi „acolo”. Sunt lucruri care au r`mas în urm`, dar cred c` noi aducem un aer tân`r. Încerc s` fac ceva foarte actual, s` aduc în prezent domeniul decontamin`rii, pentru c` fiecare î[i dore[te s`-[i pun` amprenta acolo unde lucreaz`. Pentru asta au [i avantajul de a fi trei tineri care se pot consulta [i \[i pot împ`rt`[i din cuno[tin]ele pe care le acumuleaz` fiecare. Noi suntem viitorul, cam a[a ne privesc cei de aici. Trebuie s` înv`]`m de la to]i, pentru ca oamenii care-[i termin` cariera s` fie lini[ti]i c` Centrul r`mâne pe mâini bune, cel pu]in a[a mi s-a p`rut c` v`d cu to]ii lucrurile. Suntem un suflu nou...

SUBLOCOTENENT ING. RALUCA GINGHIN~

C

entrul [i Academia sunt dou` nuclee importante în chimia militar` [i leg`tura dintre ceea ce se studiaz` într-o parte este strâns legat` de ce se cerceteaz` în cealalt`, o surpriz` pl`cut` pentru Ovidiu, care a ajuns s` pun` în aplicare multe dintre aspectele ce, în studen]ie, i se p`reau mult prea tehnice, mai ales c` laboratorul în care lucreaz` este puternic conectat la ce se întâmpl` în toat` lumea în domeniul s`u de activitate. Testele inter-laboratoare sunt extrem de interesante, pentru c` intri în contact cu vârfuri în domeniul identific`rii, analizei chimice, tehnologiei în domeniu. E un concurs, exist` presiunea timpului, pentru c` ai dou` s`pt`mâni în care s` faci un raport impecabil prin care s` explici ce ai f`cut [i care sunt argumentele tale [i î]i face o mare pl`cere s` vezi c` e[ti pe list` cu laboratoare celebre din Elve]ia, SUA sau altundeva.

Observatorul militar www.presamil.ro

9

I

oana a fost impresionat` de colectivul Centrului înc` din perioada de practic` din timpul Academiei. Este încadrat` în Laboratorul de echipamente de protec]ie balistic` individual` [i alegerea a f`cut-o f`r` s` [tie foarte multe despre acest laborator, pentru c` voia foarte mult s` lucreze în Centru. Pe parcursul Academiei am mai fost pe aici, am v`zut colectivul, am v`zut ce se cere [i ce se ofer`. {i acum, c` sunt aici, cred c` Centrul este chiar peste nivelul a[tept`rilor mele, cu toate c` nu prea aveam idee ce înseamn` s` lucrezi undeva. Pentru ea, chimia este o chestiune de mo[tenire genetic`, care i se trage de la ambii p`rin]i [i i-a pl`cut înc` din primul an când s-a introdus în studiu, în clasa a VII-a, [i nicio alt` specializare oferit` de ATM nu i s-ar fi potrivit. Spune c` viitorul nu este ceva la care s` te gânde[ti constant atunci când faci ceea ce-]i place [i în fiecare zi întâlne[ti ceva nou, dar cei 89 de ani ai Centrului o fac s` simt` c` are o responsabilitate fa]` de cei care au pus

’’

M` lovesc de aspecte care p`reau prea tehnice în academie, dar acum dau de ele des. Echiparea laboratorului în care lucrez este variat` [i bazat` pe tehnologii recente, chiar dac` echipamentul propriu-zis nu este chiar cel mai recent. SUBLOCOTENENT ING. OVIDIU IORGA

bazele institu]iei, au lucrat [i lucreaz` aici. {ansa de a lucra aici este una pe care nu o au mul]i [i asta te oblig` s` respec]i rigorile, chiar dac` rela]iile pe care le avem cu ceilal]i colegi sunt similare cu cele din Academie [i toat` lumea este deschis`.

T

’’

Nu m-am gândit neap`rat la viitor; când în fiecare zi te întâlne[ti cu ceva nou, nu ai nevoie s` te gânde[ti la viitor. SUBLOCOTENENT ING. IOANA LAZ~R

rebuie s` recunosc c` am avut o surpriz` pl`cut`, discutând cu cei trei sublocotenen]i, nu pentru c` nu m` a[teptam s` fie entuziasma]i, e normal, cel pu]in la început de carier`, dar pentru c` par a se fi integrat atât de bine [i sunt atât de pozitivi, încât mi-au creat impresia c` Centrul este aidoma lor, nu o institu]ie la 89 de ani, ci una la 20, care abia a[teapt` s` se afirme în domeniul care i se potrive[te ca o m`nu[`. 


10

Observatorul militar www.presamil.ro

Î

SPORT

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

TERE{TRII, BUNI LA TAEKWONDO

n perioada 2-4 noiembrie, s-a desf`[urat, în sala de sport a Academiei For]elor Terestre Nicolae B`lcescu, a zecea edi]ie a finalei pe Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a campionatului militar de taekwondo pentru institu]iile militare de înv`]`mânt [i unit`]ile de instruc]ie. Competi]ia a fost dominat` de reprezentan]ii For]elor Terestre.

A

FOTO: COSMIN ROMAN

tât la institu]iile militare de înv`]`mânt, cât [i la unit`]ile de instruc]ie s-au întocmit clasamente individuale pe categorii de greutate ([i la masculin, [i la feminin) [i pe echipe, la masculin [i feminin. Clasamentul general reprezint` însumarea punctelor pe echipe, masculin [i feminin, iar arbitrajul a fost asigurat de Federa]ia Român` de Taekwondo WTF. Competi]ia a avut drept obiectiv stabilirea celor mai bune echipe [i a celor mai

T

aekwondo, disciplin` sportiv` olimpic`, valorific` în practic` deprinderile de lupt`tor ob]inute în urma procesului de instruire [i antrenament. De altfel, datorit` caracterului s`u aplicativ-militar, acestei discipline sportive i se acord` o aten]ie deosebit` în rândul for]elor armate din ]`rile membre ale CISM. În prezent, disciplina olimpic` taekwondo WTF are înregistra]i peste 55 de milioane de practican]i pe plan mondial [i 199 ]`ri afiliate la WTF. CISM a adoptat taekwondo ca disciplin` de prim rang înc` din anul 1991. În calendarul sportiv anual al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, taekwondo a fost introdus din anul 2004.

Competi]ia a scos în eviden]` faptul c` militarii posed` reale calit`]i de lupt`tor, execut` cu m`iestrie procedeele tehnice [i deprinderile din aceast` disciplin` sportiv` olimpic`, aspecte remarcate inclusiv în cuvântul de la festivitatea de închidere [i premiere, de [eful comisiei tehnice a competi]iei, colonel Cristian Pelea, din Sec]ia Educa]ie Fizic` a Statului Major General. Pe de alt` parte, colonelul Pelea i-a felicitat pe participan]i pentru comportamentul avut pe timpul competi]iei, spiritul de fairplay [i efortul depus pentru ob]inerea unor rezultate bune, exprimându[i speran]a c`, la edi]ia urm`toare, care va avea loc în anul 2014, în garnizoana Dej, nivelul competi]iei se va men]ine pe aceea[i pant` ascendent`. Câ[tig`torii au fost premia]i cu diplome, medalii [i cupe. (C.P.) 

A

u participat 12 echipe masculine ([apte la institu]iile militare de înv`]`mânt, cinci la unit`]ile de instruc]ie) [i 11 echipe feminine ([apte la institu]ii, patru la unit`]i). În total, 150 de sportivi.  La institu]ii masculin a câ[tigat lotul Academiei For]elor Terestre, locul II – {coala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor Terestre, locul III – Academia For]elor Aeriene. La institu]ii feminin: locul I – Academia For]elor Terestre, locul II – Academia Tehnic` Militar`, locul III – {coala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor Terestre.  La unit`]i de instruc]ie masculin: locul I – Divizia I Infanterie, locul II – Statul Major al For]elor Aeriene, locul III – Divizia IV Infanterie. La unit`]i de instruc]ie feminin: locul I – Divizia IV Infanterie, locul II – Divizia I Infanterie, locul III – Statul Major al For]elor Aeriene.  Clasament general institu]ii: locul I – Academia For]elor Terestre, locul II – {coala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor Terestre, locul III – Academia Tehnic` Militar`.  Clasament general unit`]i: locul I – Divizia I Infanterie, locul II – Divizia IV Infanterie, locul III – Statul Major al For]elor Aeriene.

Lotul c#[tig`tor al Academiei For]elor Terestre. preg`ti]i sportivi-militari care s` poat` face parte din lotul reprezentativ al ministerului, care va participa, anul viitor, la Campionatul Mondial Militar de Taekwondo, competi]ie organizat` sub egida Consiliului Interna]ional al Sportului Militar. De altfel, România este membr` a acestei organiza]ii, ce num`r` 133 de ]`ri, din anul 1992. Prezent la Sibiu, pre[edintele Federa]iei

Române de Taekwondo WTF, Constantin Apostol, a remarcat progresul realizat de sportivii militari în aceast` disciplin` sportiv` olimpic`. Pe de alt` parte, Federa]ia Român` de Taekwondo WTF a premiat cu materiale sportive specifice disciplinei sportive taekwondo (costume dobok, cochilii, c`[ti de protec]ie [i proteze dentare) sportivi militari din fiecare lot sportiv participant.

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT IONU} LUNGU


Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

AZIMUT

Observatorul militar www.presamil.ro

11

TRANSPORTURILE MILITARE, O ACTIVITATE CONTINU~

Î

n 138 de ani de existen]`, structurile de transporturi militare au contribuit la planificarea, organizarea, conducerea, controlul, coordonarea [i monitorizarea deplas`rii trupelor, echipamentelor militare [i a materialelor, pe c`ile de comunica]ii terestre, aeriene [i navale. Prima subunitate de c`i ferate în armat` a fost înfiin]at` la 16 noiembrie 1875. Dup` 1990, unit`]ile specializate în între]inerea, construc]ia [i exploatarea infrastructurii feroviare s-au desfiin]at, astfel încât, ast`zi, structurile de mi[care [i transport din Armata României cuprind: Centrul de Coordonare a Mi[c`rii (CCM) – cu opt birouri transporturi teritoriale la Bucure[ti, Craiova, Timi[oara, Cluj, Bra[ov, Ia[i, Gala]i [i Constan]a – [i sec]ii, birouri sau compartimente, respectiv batalioane/companii/plutoane de mi[care [i transport, la nivelul statelor majore ale categoriilor de for]e [i în cadrul marilor unit`]i. Prin birourile teritoriale, CCM coordoneaz` [i monitorizeaz`, pe teritoriul na]ional, starea de viabilitate a c`ilor de comunica]ii.

L

a înfiin]area sa, în decembrie 1978, Biroul Transporturi Militare Nr. 18 Teritorial Constan]a (BTMT 18) avea în subordine dou` comenduiri transporturi militare, în Constan]a [i Ciulni]a. Ast`zi, structura î[i are sediul la ultimul etaj al cl`dirii în care func]ioneaz` Sucursala CREIR Constan]a [i, din punct de vedere administrativ, este subordonat Bazei 3 logistice teritoriale Marea Neagr`. Pe linia transporturilor militare, are în asigurare 38 de unit`]i militare – 13 din SMFT, dou` din SMFA, 19 din SMFN [i patru din CLÎ. În aria sa de responsabilitate – unit`]i din jude]ele Constan]a, Ialomi]a, Tulcea [i C`l`ra[i –, misiunea principal` a biroului const` în managementul transporturilor militare, interne [i interna]ionale, pe c`ile de comunica]ii terestre, aeriene [i navale, cu mijloace de transport militare [i civile. În ultimii ani, BTMT 18 a organizat/monitorizat [i transporturile interna]ionale, activit`]ile vamale [i trecere frontier` în cadrul exerci]iilor [i aplica]iilor desf`[urate pe raza de responsabilitate în colaborare cu for]ele NATO [i partenere.

L

ocotenent-colonelul Mihai B`l]`tescu conduce activitatea biroului de patru ani [i ne-a asigurat c`, la nivelul unit`]ii, exist` o bun` rela]ionare cu toate structurile de pe raza de responsabilitate, inclusiv cu reprezentan]ii societ`]ilor civile, informarea privind opera]iile de mi[care [i transport fiind reciproc`. Pentru transportul materialelor [i echipamentelor, calea ferat` reprezint`, înc`, cel mai economic mijloc, în condi]iile în care se formeaz` o garnitur` cu cel pu]in 25-30 de vagoane. Uneori, sunt îns` dificult`]i la asigurarea cu material rulant, vagoane, care s` fie în stare bun`. În acest an, BTMT 18 a organizat [i monitorizat transportul pe calea ferat` a 82 de indicative militare (trenuri), din care 46 la îmbarcare [i 36 la debarcare. Volumul total de trans-

D

Locotenent-colonelul Mihai B`l]`tescu port a fost de 517 vagoane înc`rcate, din care 108 pentru ]`rile membre NATO. Pentru ca transporturile militare pe calea ferat` s` se desf`[oare în bune condi]ii, personalul biroului a efectuat 50 de verific`ri, ziua [i noaptea, la subunit`]ile de paz` ce au înso]it trenurile pe raza de responsabilitate a unit`]ii. Cu ocazia activit`]ilor de îmbarcare-debarcare, personalul biroului a executat recunoa[teri tehnice la infrastructurile [i mijloacele de transport. De asemenea, a intervenit la structurile c`ii ferate pentru men]inerea în stare de operativitate a instala]iilor de îmbarcare-debarcare, a liniilor de cale ferat` care deservesc unit`]ile militare, precum [i a celor utilizate frecvent în executarea transporturilor militare. Locotenentcolonelul B`l]`tescu ne-a precizat c`, în cadrul biroului, se lucreaz` la transpunerea în format electronic a schi]elor sta]iilor de cale ferat` din zona de responsabilitate. Cu reprezentan]ii CFR avem întâlniri periodice, pentru a ne informa reciproc [i a pune la punct anumite detalii, inclusiv în ceea ce prive[te întocmirea documentelor, astfel încât activitatea noastr` s` se desf`[oare f`r` incidente, în cele mai bune condi]ii.

e la începutul acestui an, prin CCM, au fost planificate [i executate 3.392 indicative militare, din care 2.798 rutiere, 118 pe calea ferat`, 449 aeriene [i 27 navale. De asemenea, pentru alte 2.011 indicative rutiere, c`i ferate, aeriene, navale, interne [i interna]ionale, s-au întreprins activit`]ile necesare în vederea ob]inerii aprob`rilor de tranzitare, efectuarea formalit`]ilor vamale [i de trecere frontier`.

P

robleme deosebite nu s-au înregistrat nici în transportul rutier. Datele despre tranzit au fost transmise în timp util la Centrul de Coordonare a Mi[c`rii, iar pentru optimizarea fluxului informa]ional, în special pentru monitorizarea transporturilor

IRINA-MIHAELA NEDELCU

irina.nedelcu@presamil.ro

De la începutul acestui an, personalul biroului a participat la activit`]i de îmbarc`ri/ debarc`ri de tehnic` [i materiale în sta]iile de cale ferat` [i a executat formalit`]ile vamale, pe aeroportul interna]ional Mihail Kog`lniceanu [i în Portul Constan]a, pentru 187 de indicative: 61 pe calea ferat`, 113 aeriene [i 13 navale. Activitatea BTMT 18 este complex` nu numai pentru c` include toate segmentele de transport – feroviar, rutier, aerian [i naval –, dar [i pentru c` structura reprezint` un cap de pod pentru ac]iunile desf`[urate în comun cu armata american`. Cei [ase militari [i doi civili care încadreaz` func]iile biroului sunt preg`ti]i ca, în orice moment, s` se suplineasc` unii pe al]ii. Este mai greu când unul se afl` în concediu, spune locotenent-colonelul Mihai B`l]`tescu. M` refer la concediul de odihn`, c`ci, în cei patru ani de când sunt aici, nu am avut vreun om care s` beneficieze de concediu medical. Asta se datoreaz` poate [i... tinere]ii personalului. Media de vârst` este de 42 de ani, a[a c` rezist`m la o activitate intens`, ce const` în multe deplas`ri în teren, de obicei, cu autoturismele proprii. Nu putem vorbi de un program fix, de opt ore de lucru pe zi. Dar, colectivul redus ca num`r are [i urm`ri benefice. Rela]iile interumane sunt mult mai strânse, bazate pe încredere [i respect. Ne ajut`m între noi, suntem împreun` atât la bine, cât [i la necaz. Eu consider c` pe om trebuie s` îl aju]i când are nevoie, dar s` îi fii al`turi [i în momente de bucurie. Avem încredere unii în al]ii [i pot spune c` nu îmi fac probleme când sunt în concediu, [tiu c` oamenii mei vor face fa]` oric`rei situa]ii care se va ivi pe linie profesional`. E drept, nu închid niciodat` telefonul, dar nici nu sunt stresat. Încrederea pe care o au unii în al]ii nu este un aspect minor, de neglijat, mai ales în ziua de azi, când suspiciunea [i r`utatea î[i croiesc f`ga[e tot mai adânci între colegi, indiferent de m`rimea structurilor din care fac parte.

interna]ionale, se ]ine permanent leg`tura cu unit`]ile militare în care sta]ioneaz` personal str`in, precum Poligonul Babadag, Baza 87 Aerian` [i facilitatea PFOS Mihail Kog`lniceanu. Dificult`]i apar când, pentru refacerea c`ii de rulare, se închide câte o arter` rutier` [i traficul este deviat, iar, în cazul transporturilor rutiere interna]ionale, din cauza lipsei persoanelor de contact de pe autovehicule. De la începutul anului, BTMT 18 a monitorizat 378 de indicative rutiere (autovehicule), direc]iile principale de transport fiind de la Mihail Kog`lniceanu la N`dlac, Giurgiu, H`rman, Calafat [i Negru Vod`. Transporturile militare aeriene au luat amploare dup` anii 2009 [i 2010. De[i este cel mai rapid mijloc de deplasare dintr-o loca]ie în alta, volumul de materiale [i echipamente este mai mic în compara]ie cu cel ce poate fi transportat pe calea ferat`. În acest an, 241 de aeronave, apar]inând Armatei României sau armatelor altor state, au intrat/ie[it prin PCTF Aeroportul Interna]ional Mihail Kog`lniceanu. Din octombrie, a început repatrierea tehnicii folosite de

ou` luni pe an, ianuarie [i decembrie, BTMT 18 are o perioad` mai lini[tit`, cu activitate mai redus`. În rest, pot interveni frecvent schimb`ri, mai ales în ceea ce prive[te traficul aerian care, de[i prognozat pe trei zile, poate suferi modific`ri de la o zi la alta. Personalul biroului execut` activit`]i de preg`tire cu personalul unit`]ilor din zona de responsabilitate care au în plan transport de materiale [i tehnic`, execut` instruirea teoretic` [i practic` a unit`]ilor, punând accent pe prezentarea procedurilor specifice executate de

militarii no[tri în teatrul de opera]ii din Afganistan. De asemenea, aproape 2.000 de militari americani au aterizat pe aeroportul românesc, de unde s-au îmbarcat, apoi, spre cas`. În ceea ce prive[te transportul naval, BTMT 18 a monitorizat [i a efectuat formalit`]i vamale pentru 17 nave apar]inând For]elor Navale Române [i armatelor altor state.

fiecare unitate în parte, în func]ie de specificul acesteia. În plus, întotdeauna, la fiecare indicativ militar îmbarcat sau debarcat, un ofi]er sau subofi]er din cadrul biroului este prezent pentru a coordona activit`]ile de preg`tire [i execu]ie a transporturilor, astfel încât acestea s` poat` fi duse la îndeplinire în condi]ii optime [i la termenele stabilite. 

D


FOTOREPORTAJ

12 Observatorul militar www.presamil.ro

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

13

MAIOR IOANA-CRISTINA TEI{ANU FOTO: C~PITAN-COMANDOR MIHAI ZAMFIRESCU C~PITAN-COMANDOR GELU MIRON

Î

n zilele de 5 [i 6 noiembrie, pilo]ii Flotilei 86 Aerian` Locotenent Aviator Gheorghe Mociorni]` au executat lans`ri de rachete [i bombardamente, specifice celor dou` tipuri de misiuni, aer-aer [i aer-sol, pe care le au unit`]ile de avia]ie ce execut` serviciul de lupt` poli]ie aerian`. Tragerile au vizat atât antrenarea [i perfec]ionarea pilo]ilor în astfel de misiuni, precum [i evaluarea st`rii tehnice a armamentului cu care sunt dotate avioanele MiG-21 LanceR aflate în serviciul de lupt`. Prima zi a fost destinat` misiunilor aer-aer, care s-au desf`[urat în largul M`rii Negre, în zona poligonului de la Capu Midia, cu aceast` ocazie fiind lansate rachete Python III. De produc]ie israelian`, o astfel de rachet` este ghidat` în infraro[u [i dotat` cu dou` focoase, unul de impact, iar cel`lalt de proximitate, are aproximativ trei metri lungime [i cânt`re[te 120 de kilograme, dintre care 11 kilograme de explozibil. Este destinat` luptei aeriene [i combaterii aeronavelor, având posibilitatea de a distruge ]intele aflate la o distan]` de Zbor în forma]ie fotografiat la aceea[i altitudine dintr-o alt` aeronav`. aproximativ 15 km. Misiunea noastr` de baz` este protejarea spa]iului aerian al României, iar acest lucru se face cu avioane de lupt` dotate în mod corespunz`tor, mai precis cu rachete. Practic, noi suntem preg`ti]i astfel s` ne îndeplinim aceast` misiune important`, fiind în acela[i timp [i un mijloc de descurajare a poten]ialilor inamici, ne-a declarat comandorul Gheorghe Stancu, instructor [ef zbor la Flotila 86 Aerian`. În cea de-a doua zi, a tragerilor aer-sol, s-au executat bombardamente în poligonul de la Babadag. Acestea au presupus lans`ri de bombe explozive BEM 100 [i BEM 250 (de produc]ie româneasc`, cânt`rind 100 kg, respectiv 250 kg) [i bombe tip MK 82 [i MK 82 HD. Tragerile au fost realizate din modurile CCRP (Continuously Computed Release Point) [i CCIP (Continuously Computed Impact Point), controlate prin tehnica electronic` de bord cu care sunt modernizate MiG-21 LanceR. În ceea ce m` prive[te, am executat trageri aer-sol cu bombe de 100 kg [i 250 kg [i bombe MK 82. Aceste trageri sunt foarte importante pentru noi, fac parte dintr-o latur` esen]ial` a preg`tirii noastre, partea de aer-sol. Sunt bombe clasice, cu c`dere liber`, cu întrebuin]are general`, contra trupelor, a tehnicii blindate, nu sunt specializate pe un anumit timp de ]int`. Tragerile au decurs f`r` probleme, cu toate c` sunt misiuni ceva mai dificile, pentru c` apare proximitatea solului, ne-a spus la finalul tragerilor c`pitan-comandorul Mihai Zamfirescu. Misiunile executate în cele dou` zile, dar în special cele de bombardament, au presupus aten]ie sporit`, profesionalism, dar [i asumarea execut`rii f`r` gre[eal` a tuturor opera]iilor MiG-21 LanceR br`zdând norii Cirrus, trecând parc` într-o alt` lume. preg`titoare [i de lansare, astfel încât rezultatul s` fie cel a[teptat, acela ca bombele s` ajung` exact la ]inte [i s` explodeze când [i unde trebuie. Când execu]i asemenea misiuni, mai precis bombardament cu armament real, nu se admit gre[eli. Din punct de vedere al pilotajului [i în tot ceea ce ne prive[te pe noi, tragerile au decurs bine, nu s-au înregistrat incidente sau abateri de la securitatea zborului, a ]inut s` sublinieze c`pitan– comandorul Adrian Burnichi, unul dintre pilo]ii participan]i la tragerile aer-sol. În cele dou` zile atât pilo]ii, cât [i personalul tehnic au fost sub permanenta presiune a muncii sus]inute, a aten]iei la cele mai mici detalii, a lucrului cu materiale explozive, a execut`rii cu acurate]e a pilotajului pentru lansare [i bombardament. Înc` o dat` munca de echip` s-a dovedit a fi secretul reu[itei, reconfirmând renumele de care se bucur` aceast` unitate de lupt` a For]elor Aeriene Române. Rezultatele sunt mul]umitoare, to]i s-au descurcat foarte bine. Din punctul meu de vedere, rezultatele ne arat` c`, în viitor, vom putea s` continu`m cu acest tip de misiuni pentru preg`tirea atât a personalului navigant, cât [i a personalului tehnic. Flotila 86 este permanent preg`tit` pentru executarea misiunilor [i vom fi întotdeauna în m`sur` s` ne instruim dup` noile norme care vor ap`rea în conformitate cu cele din NATO, ne-a declarat, la finalul celor dou` zile, generalul de flotil` aerian` C`t`lin B`hneanu, comandantul Flotilei 86 Aerian`.  Aterizare în siguran]`. Misiune îndeplinit`!

}int` distrus` cu precizie în zona marcat` din poligon.

5, 4, 3, 2, 1, LANSARE!

O celul` ce sfideaz` verticala, în zbor, spre lansare.

Înarmarea avionului [i verificarea prinderii rachetei Python III de arip`.

B`trânul MiG-21 LanceR într-o trecere la vertical`.

Soarele [i norii, singurii alia]i siguri pentru pilot în zbor.

Flux continuu pe aerodrom. Decolarea pentru o nou` misiune.

Ultimele verific`ri \naintea rulajului spre decolare.


14

Observatorul militar www.presamil.ro

LUMEA DE AZI

Z

ona ex-sovietic` se afl`, ast`zi, într-o situa]ie din ce în ce mai volatil` [i instabil`. Exerci]iile militare Zapad [i Steadfast Jazz, Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, ultimele ac]iuni ale Moscovei fa]` de statele baltice, dar [i fa]` de Republica Moldova [i Ucraina întregesc un tablou care ofer` imaginea complex` a unei degrad`ri treptate a rela]iilor dintre Rusia [i imediata sa vecin`tate. Deun`zi, ministrul lituanian de externe, Linas Linkevicius, declara c` rela]iile dintre Uniunea European` [i Rusia sunt puse în pericol de ultimele ac]iuni ale Moscovei, [tiut fiind faptul c` între cele dou` ]`ri au existat [i exist` o serie de divergen]e privind accesul în zona Kaliningrad, controlat` de ru[i. F`r` îndoial`, declara]iile ministrului de externe vin în contextul în care Lituania, de]in`toare a pre[edin]iei Uniunii Europene pentru urm`toarele cinci luni, este ]ara organizatoare a Summitului Parteneriatului Estic [i dore[te s` confere un semnal de încredere statelor ce urmeaz` s` participe la Vilnius.

U

ltimele ac]iuni ale Rusiei, prin care aceasta a exercitat o presiune destul de mare asupra comer]ului cu bunuri din zona baltic`, dar [i din Ucraina [i Republica Moldova, coroborate cu exerci]iile militare Zapad, aveau nevoie de un r`spuns. Exerci]iile militare Zapad au în scenariu eliminarea unei amenin]`ri venit` din partea statelor baltice, dar [i a Poloniei. Conform scenariului, trupele ruse trebuie s` fie preg`tite pentru a contracara un atac din partea „terori[tilor baltici” care ar fi îndreptat împotriva Belarusului. În alt` ordine de idei, Moscova continu` presiunile asupra vecinilor pentru a intra în Uniunea Vamal`, unde Rusia reune[te în principal fostele state componente ale URSS. Acum, ]inta sunt Ucraina [i Republica Moldova. Confruntat` cu presiunea politic` [i economic` rus`, puterea de la Kiev, de]inut` de Viktor Ianukovici [i principalul s`u contributor financiar, cel mai bogat om din Ucraina, Rinat Ahmetov, s-a angajat pe calea unei ferme apropieri strategice cu UE. Guvernul a confirmat acordul de asociere [i de liber-schimb, negociat deja cu UE. La începutul lunii septembrie, pre[edintele ucrainean s-a adresat parlamentarilor pentru adoptarea textelor de lege necesare semn`rii [i ratific`rii acordului de asociere cu UE. Problema este de importan]` major` pentru Ucraina. În schimb, Moscova dore[te Kievul în Uniunea Euroasiatic`, dar documentele de aderare nu garanteaz` furnizarea de resurse energetice la pre]ul practicat pe pia]a intern` ruseasc`, pentru c` aici întreprinderile sunt concurentele directe ale Rusiei, mai ales în sectorul agroalimentar, chimic, al construc]iei de automobile [i al metalurgiei. Din punct de vedere economic, Ucraina depinde total de gazele ruse[ti. În aceste condi]ii, apropierea Summitului de la Vilnius m`re[te tensiunile între Ucraina [i Rusia. Drept consecin]`, Rusia a reac]ionat violent: scoaterea Ucrainei [i, implicit, a Republicii Moldova de pe orbita aliment`rii cu

gaz rusesc, ceea ce va duce, pe lâng` lipsa aliment`rii cu energie a celor dou` ]`ri, la pierderea a dou` miliarde de dolari, respectiv 400 de milioane, venituri anuale din tranzitarea gazelor pe teritoriul na]ional al celor dou` state. Vor putea suplini fondurile europene aceast` pierdere pentru Ucraina, spre exemplu? În niciun caz. Atunci, s` fie vorba de rela]iile pragmatice ale lui Ahmetov cu marea finan]` european`? Mai mult ca sigur, afacerile pe care Ucraina le face cu marii colo[i industriali din Europa conteaz` enorm. Competitivitatea cu Vestul [i cooperarea Occidentului cu Kievul ofer` garan]ia c` industria ucrainean` poate

gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care face leg`tura între Turcia [i Italia, tranzitând Grecia, Albania [i Marea Adriatic`. Gazoductul South Stream va traversa zona economic` turc` de la Marea Neagr`, înainte de a trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria [i Slovenia, pentru a ajunge la Tarvisio, în nordul Italiei, [i va costa aproximativ 16-17 miliarde de euro. Ru[ii încearc` s` diminueze dependen]a Gazprom de conductele de gaz din Ucraina, dar [i de cele din România [i Republica Moldova. Kievul, la rândul s`u, a anun]at, în repetate rânduri, c` va reduce importurile de gaze din Rusia, din cauza refuzului Moscovei de a mic[ora pre]ul. Astfel, guvernul ucrainean a început, în noiembrie 2012, s` cumpere gaze de la compania german` RWE, în inten]ia v`dit` de a reduce importul de gaze din Rusia cu peste 16 procente, începând cu 2013. Ce [anse au Ucraina sau Republica Moldova în apropierea de UE? Strategia Bruxelles-ului tinde spre o tranzi]ie de la o percep]ie a unei atitudini laxe fa]` de statele aflate strict sub influen]a istoric` a Federa]iei Ruse, spre o atitudine direct`, marcat` de o voin]` comun` de promovare a intereselor geostrategice. UE este preg`tit` s` semneze un acord de asociere cu Ucraina, dar cu trei condi]ii: Kievul trebuie s`-[i amelioreze sistemul juridic, s` adopte un cod electoral conform recomand`rilor Consiliului Europei, [i s` rezolve problema aplic`rii selective a legii. {i totu[i, mai r`mâne un singur obstacol în calea semn`rii unui acord istoric de asociere

CU OCHII SPRE VILNIUS GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

exporta produse pe pia]a asiatic`, unde Ucraina are o rela]ie deosebit` cu China. O alt` not` asupra rela]iei Kievului cu Moscova este dat`, poate, de o întâmplare de la începutul mandatului pre[edintelui Ianukovici, din 2010, când a semnat acordurile de la Harkov. S` fie aceasta cheia schimb`rii c`tre Vest a Kievului? S` ne aducem aminte. În schimbul prelungirii chiriei bazelor militare ruse[ti (foste sovietice) de la Sevastopol, pre[edintele ucrainean Ianukovici, proasp`t ales, reu[ise, aparent, negocierea unei reduceri importante a pre]ului gazului. Îns` formula de calcul, prezentat` ulterior de Gazprom, a transformat acest acord într-un fiasco total. Ast`zi, Ucraina pl`te[te cel mai ridicat pre] din Europa. În tot acest joc, strategia Rusiei se bazeaz`, de fapt, pe gazoductul South Stream, care ocole[te Ucraina, Republica Moldova [i România [i care va deveni opera]ional în 2016, dar [i pe

Summit-ul Parteneriatului Estic va avea loc în perioada 28-29 noiembrie, la Vilnius, capitala Lituaniei, ]ar` care de]ine pre[edin]ia UE.

între Uniunea European` [i Ucraina, apreciaz` publica]ia EUobserver: „gra]ierea preziden]ial` acordat` fostului premier Iulia Timo[enko, care a fost condamnat` în anul 2011 pentru abuz de putere, la finalul unui proces considerat politic [i în urma c`ruia Uniunea European` cere de atunci eliberarea politicianului ucrainean”. Moscova, la rândul ei, pune din ce în ce mai mult` presiune asupra Kievului pentru a descuraja Ucraina s` semneze acordul de asociere cu UE, care implic`, de fapt, ie[irea ]`rii din sfera de influen]` a Rusiei.

C

ât de departe este Moscova preg`tit` s` mearg`? Moscova a adoptat deja o atitudine menit` s` diminueze entuziasmul Kievului. Cu ocazia vizitei pre[edintelui Putin în Ucraina, prilejuit` de festivit`]ile celor 1.025 de ani de la cre[tinizarea Kievului, acesta a reafirmat asem`n`rile culturale [i de civiliza]ie ale celor dou` ]`ri, ceea ce, pân` la urm`, nu a avut impactul scontat asupra ucrainenilor. A[adar, Moscova a înlocuit metoda l`muririi cu cea a constr#ngerilor economice, începând un r`zboi comercial prin blocarea importurilor anumitor m`rfuri ucrainene. Rusia [i-a folosit deja „arma” gazelor împotriva Ucrainei de dou` ori: în 2006 [i în 2009. Un alt scenariu posibil ar fi ca Rusia s` încerce s` se asigure c` alegerile preziden]iale în Ucraina, din 2015, vor fi câ[tigate de un candidat care îi este favorabil. Cât conteaz` decizia pre[edintelui Ianukovici, cel care promitea la alegeri transformarea limbii ruse în a doua limb` oficial` a statului ucrainean? Tr`dat de nenum`rate ori (în vara aceasta, pre[edintele ucrainean l-a a[teptat pe Vladimir Putin timp de trei ore, în timp ce întâlnirea propriu-zis` nu a durat decât 15 minute), Ianukovici dore[te s` demonstreze liderului rus c` poate lua decizii independente care nu corespund în mod obligatoriu intereselor ruse[ti. {i, mai ales, c` Ucraina nu este o nou` Armenie. Atitudinea pro-european` a pre[edintelui îi înt`re[te popularitatea în vestul [i centrul Ucrainei, regiuni care îi sunt de regul` prea

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

pu]in favorabile, un factor de luat în considerare în orizontul alegerilor preziden]iale din 2015. Situa]ia este paradoxal`. Un om politic important pentru aripa pro-Moscova devine liderul care finalizeaz` politica multivectorial`, început` cu 20 de ani în urm`, deschizând calea integr`rii acestei ]`ri c`tre UE. Republica Moldova este într-o postur` mai delicat`, oscilând între dorin]a de a se integra în Uniunea European` [i cea de a-[i men]ine rela]ii bune cu Rusia, de care depinde complet din punct de vedere energetic. Moscova accentueaz` presiunile asupra fostei republici sovietice pentru ca aceasta din urm` s` renun]e la acordul de cooperare energetic` pe care l-a semnat, în 2011, cu UE, propunându-i, în schimb, o reducere de 30% la pre]ul gazelor pe care i le furnizeaz`. Desigur c`, în contextul în care Armenia a trecut de partea Uniunii Eurasiatice, în care Georgia, de[i convins` în drumul s`u spre Occident, acum pare c` s-a r`zgândit, Republica Moldova a r`mas lider al unui traseu care duce spre UE. Nu pot fi negate eforturile depuse de a se men]ine pe traseul european, în pofida problemelor pe care le are [i pe care le întâmpin` odat` cu decizia sa de a se reorienta c`tre Occident. Care-i starea încle[t`rii geopolitice dintre UE [i Rusia din Estul Europei [i Nordul Caucazului? Pre[edintele rus, Vladimir Putin, a reu[it s` împing`, în grab`, Armenia c`tre Uniunea Eurasiatic`. Prin urmare, niciun acord nu va fi semnat la Vilnius între UE [i aceast` ]ar`. Armenia a cedat presiunilor Kremlinului. De ce? Datorit` st`rii în care se g`se[te Erevanul, aflat în r`zboi cu Azerbaijdan asupra regiunii NagornoKarabah. Pre[edintele armean Sarkisian a ales s` cedeze în fa]a lui Putin [i s` decid` al`turarea la Uniunea Vamal`, pentru a primi în schimb de la Moscova garan]ii în vederea asigur`rii protec]iei în fa]a statului vecin azer. Azerbaidjan a devenit, în ultimii ani, mult mai puternic decât Armenia. În 2011, cheltuielile militare au crescut în Azerbaidjan la 3,1 miliarde de dolari (reprezentând 6,2% din PIB!). În prezent, bugetul militar al ]`rii este egal cu întregul buget de stat al Armeniei. Un motiv în plus care a condus la cedarea Armeniei în fa]a presiunilor Moscovei a fost decizia Rusiei de a vinde arme c`tre Baku, arme în valoare de un miliard de dolari. Tipul de armament vândut azerilor este unul de ultim` genera]ie tehnologic`: 100 de tancuri T-90C, lansatoare de rachete multiple de tipul TOS-1A [i tunuri de artilerie Msta-A [i Vena. Motivul ini]ial al deterior`rii rela]iei dintre Moscova [i Erevan s-a datorat, cum era de a[teptat, cre[terii pre]ului gazului rus în Armenia. Dup` Armenia, vine rândul Azerbaidjanului s` fie supus la presiuni – de exemplu, se speculeaz` cu privire la unele m`suri pe care Putin ar fi promis s` le pun` în aplicare în conflictul din Nagorno-Karabah [i, deci, nu ar mai fi vorba doar de proceduri vamale penibile. Uniunea European` este pe cale s` piard` (sau a pierdut deja?) b`t`lia din Caucazul de Nord, în timp ce pe malul de nord al M`rii Negre presiunea Kremlinului a fost mai degrab` contraproductiv` [i a incitat atât Ucraina, cât [i Republica Moldova, dar [i UE, s` progreseze mai repede c`tre o cooperare mai intens`.

B

alan]a strategic` nu este în echilibru în estul Europei. Strategic, UE ar putea pierde Ucraina [i Republica Moldova, iar SUA vor sc`pa o [ans` istoric` de a împinge sfera de influen]` rus` dincolo de Nipru. Vilnius devine un punct de inflexiune strategic` [i pentru Bruxelles, [i pentru Moscova. {i totu[i, pre[edintele rus Vladimir Putin [i omologul s`u ucrainean, Viktor Ianukovici, s-au întâlnit în mare secret la finele lui octombrie, dup` ce au amânat o întâlnire planificat`. Cei doi [efi de stat au discutat timp de cinci ore la Soci, sta]iunea ruseasc` de la malul M`rii Negre unde, peste câteva luni, va avea loc edi]ia din 2014 a Jocurilor Olimpice de Iarn`. 


Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

LUMEA DE AZI

SUA AU SUSPENDAT ASISTEN}A MILITAR~ PENTRU EGIPT

S

tatele Unite ale Americii au decis s` suspende livrarea de armament c`tre Egipt din cauza întârzierii form`rii unui guvern legitim, potrivit unei informa]ii difuzate de Vocea Americii. Administra]ia Obama a declarat c` nu va mai trimite c`tre Egipt echipamentele militare în valoare de milioane de dolari care includ avioane, tancuri, rachete [i elicoptere de atac pân` când nu se va înregistra un progres credibil în formarea unui guvern care s` rezulte din alegeri libere. Totodat`, în urma analizei situa]iei create dup` r`sturnarea de la putere, în iulie, a primului pre[edinte egiptean ales, Mohamed Morsi, pre[edintele Obama a decis s` suspende [i asisten]a de 260 de milioane de dolari acordat` guvernului interimar de la Cairo. Un oficial american a declarat c` de[i suspendarea acestor programe nu va aduce un plus de democra]ie în Egipt transmite totu[i un semnal clar c` SUA nu sprijin` ac]iuni contrare intereselor sau principiilor lor. Aceste m`suri nu înseamn` îns` întreruperea total` a asisten]ei americane c`tre Egipt, pentru c` Washingtonul va continua s` sus]in` acele programe care ajut` direct poporul egiptean, cum ar fi cele de educa]ie, s`n`tate [i dezvoltarea sectorului privat. Potrivit declara]iilor oficiale, SUA a[teapt` dou` semnale foarte clare [i anume organizarea de alegeri libere [i reducerea nivelului de violen]` împotriva cet`]enilor. În ultimii 34 de ani, Washingtonul a pus la dispozi]ia Egiptului peste 40 de miliarde de dolari, adic` aproximativ 80 la sut` din bugetul de înzestrare al armatei. {i marile companii produc`toare de echipamente militare

americane, cum ar fi Lockheed Martin sau General Dynamics Land Systems, au avut beneficii. Acestea au livrat c`tre Egipt 224 de avioane de lupt` F-16 [i 1.100 de tancuri Abrams M1A1 pl`tite din ajutorul SUA. Toate aceste sisteme de armamente au înlocuit avioanele MIG [i tancurile T-72 pe care Moscova le livrase Egiptului în perioada R`zboiului rece. Ministrul de externe egiptean, Nabil Fahmi, a recunoscut faptul c` rela]iile dintre guvernul actual de la Cairo [i SUA nu sunt cele mai bune în urma deciziilor de suspendare a ajutorului. El a avertizat îns`, potrivit unei [tiri UPI, c` ]ara sa va trebui s` g`seasc` alte surse de satisfacere a nevoilor de securitate. Aceasta înseamn`, conform sursei citate, c` Egiptul încearc` în acest moment s` încheie un contract major în acest sens cu Rusia. Situa]ia în care Egiptul va reface leg`turile sale cu Rusia ar constitui o schimbare major` în ceea ce prive[te achizi]iile militare, dar [i a peisajului geopolitic, în condi]iile în care pre[edintele Putin încearc` s` sporeasc` exporturile ruse[ti la nivelul Orientului Mijlociu [i s` refac` influen]a Rusiei în zon`. În 2012, Rusia a semnat un contract de livrare de armament cu Irakul în valoare de peste 4 miliarde de dolari, amenin]ând pozi]ia privilegiat` a SUA în aceast` ]ar`. De asemenea, Moscova este principalul furnizor de armamente c`tre Iran, Siria [i Algeria. 

Observatorul militar www.presamil.ro

15

LABORATORUL P 4 Ministrul francez al Ap`r`rii, Jean-Yves Le Drian, a inaugurat, la 25 octombrie, laboratorul P4 al Direc]iei Generale pentru Armamente (DGA), prima entitate de acest tip, care are rolul de a anticipa riscurile [i de a asigura protec]ie împotriva amenin]`rilor biologice. Capacitatea P4 cuprinde de fapt dou` laboratoare distincte. Primul este dedicat analiz`rii riscurilor [i test`rii echipamentelor de protec]ie împotriva amenin]`rilor biologice. Cel de al doilea, serviciul militar de s`n`tate (SSA), este dedicat în special metodelor terapeutice [i profilaxiei (vaccinuri [i antivirale). Principalele misiuni ale P4 DGA sunt lupta împotriva prolifer`rii riscurilor biologice, dezvoltarea cuno[tin]elor privind amenin]`rile în acest domeniu, precum [i evaluarea echipamentelor de detectare [i decontaminare. DGA contribuie, în acest fel, [i la dezvoltarea [tiin]ei în domeniul luptei împotriva riscurilor CBRN, utilizând echipamentele oferite de firmele franceze. Totalul cifrei de afaceri realizat` de industria francez` din domeniu, care cuprinde aproximativ 1000 de angaja]i, este de aproximativ 500 de milioane de euro, din care 40% realizat la export. 

COMBINAREA CAPACIT~}ILOR CIBERNETICE CU CELE DE R~ZBOI ELECTRONIC Centrul pentru Cercetare, Dezvoltare [i Inginerie al trupelor de uscat americane (Communication-Electronic, Research, Development and Engineering Center – CERDEC) lucreaz` la definirea tehnologiilor, standardelor [i arhitecturii unor viitoare sisteme care vor integra capacit`]ile cibernetice cu cele de r`zboi electronic, potrivit unui comunicat al serviciului de pres` al for]elor armatei americane. Acest demers se înscrie în coordonatele programului cunoscut sub numele de Integrated Cyber and Electronic Warfare (ICE). În acest moment, capacit`]ile cibernetice [i de r`zboi electronic sunt sprijinite de structuri de for]e diferite, echipate cu instrumente diferite. Programul ICE urm`re[te s` integreze aceste dou` capacit`]i pân` la nivelul care s` le permit` s` comunice între ele în beneficiul comandan]ilor de la nivel tactic disloca]i pe câmpul de lupt`. Grani]a dintre amenin]`rile cibernetice tradi]ionale, cum ar fi accesarea ilegal` a calculatoarelor prin internet, [i cele specifice r`zboiului electronic, cum ar fi dispozitivele explozive improvizate care utilizeaz` spectrul electromagnetic, a început s` nu mai fie a[a de clar`. Noile tehnologii au permis crearea fenomenului de convergen]` care se traduce în amalgamarea serviciilor, sistemelor [i aplica]iilor comerciale tradi]ionale conectate prin fir cu cele wireless, inclusiv la nivel global. Din aceast` perspectiv` tendin]a a c`p`tat conota]ii opera]ionale, în mod special pentru trupele terestre americane, în contextul convergen]ei opera]iilor cibernetice cu cele de r`zboi electronic. Trupele terestre consider` c` sunt în pozi]ia de a cerceta [i rezolva aceast` problem`, având în vedere c`, dup` dislocarea trupelor în teren, majoritatea instrumentelor [i senzorilor de r`zboi electronic sunt în dotarea trupelor terestre, prin compara]ie cu celelalte categorii de for]e ale armatei americane. Programul ICE va urm`ri ca în urm`torii trei ani s` fac` demonstra]ii tehnologice, aplicabile atât pe sisteme existente, cât [i pe sisteme experimentale pentru a oferi argumente privind avantajele posibile ale integr`rii. 

BAZ~ MILITAR~ RUS~ EXTINS~ PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

COOPERARE MILITAR~ IRAN-RUSIA

C

omandantul For]elor Aeriene ruse, general Victor Bondarev, s-a întâlnit cu lideri militari ai For]elor Aeriene iraniene pentru a discuta despre modalit`]i de îmbun`t`]ire a cooper`rii militare dintre cele dou` state, potrivit unei [tiri AFP. Concret, agenda întâlnirii a cuprins subiecte legate de sisteme electronice de ascultare, radare [i rachete, inclusiv livrarea c`tre Iran a unor rachete balistice ruse[ti S-300. De altfel, Rusia avea semnat cu Iranul un contract înc` din 2007 pentru livrarea a cinci rachete sol-aer capabile s` doboare atât aeronave, cât [i rachete, la un pre] de aproximativ 600 de milioane de euro. Acest contract a fost îns` anulat de pre[edintele Dmitri Medvedev în anul 2010, în urma sanc]iunilor aplicate ONU împotriva Iranului. Ca urmare, Iranul a intentat Rusiei un proces la Curtea Interna]ional` de la Geneva, solicitând desp`gubiri de patru milioane de dolari. În acest context, oficialii iranieni au declarat c` rachetele S-300 sau alte sisteme similare ar putea fi achizi]ionate dup` ce disputele din justi]ie vor fi rezolvate. Bondarev s-a întâlnit [i cu generalul Amir Ali Hajizadeh, comandantul Diviziei aerospa]iale a G`rzii Revolu]ionare iraniene, care i-a oferit în dar o dron` Yassir.

Drona Yassir, care poate zbura timp de opt ore, acoperind o raz` de 200 de kilometri de la o altitudine de 4.500 de metri, a fost prezentat` public de for]ele iraniene în septembrie. Aparatul seam`n` cu aeronava f`r` pilot american` ScanEagle. Iranul sus]ine c` a capturat o asemenea dron` de supraveghere în 2012. Cu acela[i prilej, generalul Hajizadeh i-a mai oferit lui Bondarev imagini de supraveghere cu for]ele str`ine dislocate în Golful Persic. Cooperarea militar` dintre Rusia [i Iran are o vechime de aproximativ 20 de ani. 

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

Federa]ia Rus` î[i va extinde baza aerian` pe care o are în Kârghizstan pân` la finele anului, potrivit unei [tiri AFP. Num`rul de avioane ruse[ti dislocate în baza de la Kant se va dubla în luna decembrie, potrivit declara]iei unui oficial al For]elor Aeriene ruse f`cut` la un eveniment de s`rb`torire a 10 ani de existen]` a bazei. Anul trecut, aceast` baz` era o surs` de tensiune între Kârghizstan [i Rusia. În septembrie îns`, Rusia [i Kârghizstan au semnat un acord care permite Moscovei s` î[i continue activitatea în baza de la Kant pân` în anul 2032, în schimbul [tergerii unei datorii de aproximativ de jum`tate miliard de dolari pe care Kârghizstan o avea c`tre Rusia. În aceast` baz` aerian`, care este de altfel singura pe care Rusia o are în Asia Central`, sunt în prezent 10 avioane de lupt` Suhoi, dou` elicoptere Mi-8 [i aproximativ 12 avioane de transport [i antrenament. Moscova concureaz` pentru extinderea influen]ei în regiune cu Washingtonul, care are închiriat` o baz` militar` în Kârghizstan, la Manas, pân` în luna iulie a anului urm`tor. De altfel, SUA pl`nuie[te retragerea din baza de la Manas chiar înainte de expirarea contractului de închiriere [i utilizarea unei baze aeriene din România pentru tranzitarea trupelor din Afganistan. 

HACKERI RECRUTA}I ÎN TRUPELE DE REZERV~ BRITANICE Armata britanic` ar putea recruta hackeri pentru a lucra în noua structur` de lupt` împotriva atacurilor cibernetice, denumit` Joint Cyber Reserve Unit, potrivit secretarului Ap`r`rii din Marea Britanie, citat de AFP. For]ele armate nu vor exclude din procesul de recrutare persoanelev care au suferit condamn`ri, acestea urmând a fi analizate pentru a determina când au fost condamnate, cât de grave au fost faptele [i dac` au existat recidive. Comandantul noii unit`]i, locotenent-colonel Michael White, a spus c` deocamdat` se urm`re[te dezvoltarea acestei capacit`]i [i nu stabilirea unor standarde [i reguli stricte referitoare la tr`s`turi de personalitate ale indivizilor selec]ionabili. Recrut`rile pentru noua unitate cibernetic` a trupelor de rezerv` britanice au demarat în luna octombrie [i au în vedere adul]i britanici care au locuit cel pu]in cinci ani în Marea Britanie [i care ob]in un certificat de securitate din partea autorit`]ilor. 


16

Observatorul militar www.presamil.ro

CULTUR~

POLEMOS 2013 – CURSA ÎNARM~RII CU C~R}I CONTINU~ C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

{

i în acest an ne-am înarmat cu c`r]i, dup` cum ne îndeamn` Editura Militar`, unul dintre organizatorii salonului de carte Polemos. O edi]ie cu participan]i noi, dornici de a-[i prezenta produsele.

O idee generoas`

poetului Liviu Vi[an, pre[edinte: Noi doar am rezonat la aceast` idee generoas`, venit` din partea domnului Adrian Pandea. Faptul c` la fiecare

nu ar exista. Este pasionat de carte [i depune eforturi uria[e în acest sens. E un om f`cut pentru a[a ceva.

Cum s-a îmbog`]it salonul Anul acesta, salonul s-a desf`[urat, ca de obicei, în Galeria Artelor de la Cercul Militar Na]ional, între 6 [i 9 noiembrie. Ceva mai târziu fa]` de datele tradi]ionale, din motive obiective, unul dintre ele fiind [i apari]ia unui Bookfest, la Ia[i. Editurile nu î[i permit s`

În peisajul literar bucure[tean, Polemos ocup` de câ]iva ani un loc aparte. {tii c` vine cam de Ziua Armatei [i c` este înainte de Gaudeamus, târgul acela uria[, dar [i cu pu]in înainte de un alt eveniment important, Festivalul Interna]ional de Literatur` de la Bucure[ti. Faptul c` se adreseaz` pasiona]ilor de c`r]i din domeniile istorie, [tiin]e politice, securitate [i ap`rare îi dau o Lans`rile de carte nu au lipsit nici din programul not` special`, cu acestei edi]ii a salonului de carte Polemos. vizitatori care [tiu deja ce caut`, din moment ce edi]ie vin edituri participe simultan la mai Polemos-ul a ajuns la cea importante e un semn c` multe evenimente. Un semn de-a IX-a edi]ie. acest salon de carte a al crizei sau nu, cu Ca de fiecare dat`, dobândit un prestigiu în certitudine o form` de organizatoare au fost suita manifest`rilor de acest exprimare a nivelului pie]ei Editura Militar` [i fel. Pe de alt` parte, Liviu de carte. Totu[i, ca un Societatea Scriitorilor Vi[an a explicat rolul pasionat de carte, Adrian Militari (SSM), cu cea de-a important al directorului Pandea a declarat c` doua institu]ie acordând Editurii Militare în aceast` salonul s-a îmbog`]it. Nu au credit pentru ini]iativ` poveste frumoas` numit` crescut tirajele sau num`rul primei institu]ii Polemos: Dac` n-ar fi de titluri, dar au ap`rut men]ionate, prin vocea Adrian Pandea, acest salon

câteva institu]ii noi: Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand I, Grupul Editorial RAO, Revista Historia [i Editura Te[u. E totu[i o perioad` grea, a punctat directorul Editurii Militare. Efectele crizei se vor manifesta în continuare, cel pu]in în zona aceasta. La o privire de ansamblu, f`r` s` am la îndemân` cifre oficiale, pot spune c` nu au crescut num`rul de titluri sau tirajul. La standul Muzeului Militar Na]ional Regele Ferdinand I, vizitatorii s-au ar`tat interesa]i de lucr`rile din Colec]ia Doroban]ul, care, a[a cum a precizat Teodora Manole, bibliotecar`, aduc în prim plan patrimoniul muzeului. Câ[tig`m imagine [i, prin intermediul publica]iilor, aducem publicul la muzeu, a explicat Teodora Manole decizia institu]iei pe care o reprezint` de a participa la Polemos. Tot promovarea a fost vizat` [i de Academia For]elor Terestre Nicolae B`lcescu, reprezentat` de Monica Buza[ [i Camelia Laz`r. Nu avem c`r]i la vânzare, dar ne promov`m editura [i lucr`rile. Totu[i, cine dore[te, poate împrumuta c`r]i de la noi, a precizat Monica Buza[. Poate ar fi fost bine s` avem posibilitatea de a vinde. Unele c`r]i chiar au fost r`sfoite. Ce caut` vizitatorii unui salon de carte? A r`spuns Constantin Corneanu, din partea Institutului Revolu]iei Române din Decembrie 1989: Titluri în aparen]` [ocante, precum Cartea represiunii... Vor ceva între adev`r [i u[or, r`spunsuri la câteva întreb`ri esen]iale. 

NOUT~}ILE EDITURII MILITARE LA POLEMOS 2013 Blindatele cerului. Grupul 8 Asalt în est [i în vest (1943-1945); autori: Valeriu Avram, Alexandru Arm`; 344 pagini. Lucrarea elaborat` de Valeriu Avram [i Alexandru Arm` are o semnifica]ie deosebit` pentru istoria For]elor Aeriene Române, autorii reu[ind s` reconstituie fapte, eroi [i împrejur`ri în momente de confruntare la limit`. Judicios structurat`, cu o ilustra]ie bogat`, cartea elaborat` de cei doi istorici se constituie într-o str`lucit` epopee a uneia dintre unit`]ile cele mai greu încercate ale avia]iei române în cel de-al Doilea R`zboi Mondial – Grupul 8 Asalt. (COMANDOR LECTOR UNIV. DR. MARIUS-ADRIAN NICOAR~)

Sportul [i armata. Impactul educa]iei fizice [i sportului asupra dinamicii institu]iei militare; autor: Alin Petrache, 204 pagini. În domeniul militar, exerci]iul fizic [i-a demonstrat utilitatea, [i implica]iile au fost majore odat` cu dezvoltarea istoric` a acestui fenomen. Disponibilitatea lui era egal` pentru întreaga societate, dar eficien]a [i utilitatea activit`]ilor fizice depindea de organizarea [i generalizarea lor. Or armata a [tiut [i a putut s` o fac` mai bine, mai repede, [i mai adecvat, pentru c` nevoile sale au fost mai stringente, permanente, uneori acute [i în]elese cu exactitate de mul]i conduc`tori militari din toate timpurile.

O istorie în date a exilului [i emigra]iei române[ti (1949–1989); autor: Dumitru Dobre, 340 pagini.

Jurnalismul, o preocupare a elitei – studii [i cercet`ri de istorie a presei; autori: R`du] B\lb\ie, Florin {perlea, Mihaela Teodor; Editura Tritonic; 430 pagini.

Interviul, pl`cerea dialogului; autor: R`du] B\lb\ie; Editura Tritonic; 202 pagini.

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

Vizitatori [i la standul Trustului de Pres` al MApN. Colegul nostru, Ionel Tudor, prezint` revista Via]a militar`.

Volumul de fa]` vine s` umple un gol în publicistica istoric` româneasc`. Nu atât pentru c` existen]a [i zbaterile exilului românesc ar lipsi din aceast` publicistic`, ci pentru c` Dumitru Dobre, un analist [i specialist în cercetarea fenomenului exilului românesc, a realizat o redare cât de cât cuprinz`toare a activit`]ilor desf`[urate de românii afla]i în afara ]`rii în cursul unei perioade de timp ce începe în anul 1949 [i se termin` în 1989. Aceast` prezentare cronologic` cuprinde, pe lâng` ac]iunile exilului propriu-zis, [i pe cele ale emigra]iei române. În afara faptelor exilului [i emigra]iei din aceast` lung` perioad`, autorul a reu[it s` redea, pentru întâia oar`, o list` complet` a organiza]iilor exilului [i emigra]iei române[ti, ca [i titlurile organelor de pres` române[ti ap`rute în ]`rile de reziden]`. (DINUZAMFIRESCU)


V~ INTERESEAZ~!

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

CADRELE MILITARE {I PREZUM}IA DE NEVINOV~}IE LOCOTENENT-COLONEL (JUST.MIL.) ADELA VÎLCU CONSILIER JURIDIC VALENTINA VASILONI

I

deea nevinov`]iei unei persoane, cât` vreme nu s-a pronun]at împotriva sa o hot`râre judec`toreasc` de condamnare, î[i are origini destul de îndep`rtate, începând din anul 1215, în Magna Charta Libertatum (art.39). Îns`, o statuare semnificativ` a acestei prezum]ii se reg`se[te începând cu epoca modern`, odat` cu înscrierea ei în documentele politico-juridice de drept interna]ional privind drepturile omului. Principiul prezum]iei de nevinov`]ie este proclamat de art.11 din Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului, adoptat` de Adunarea General` a ONU, la 10 decembrie 1948. Acela[i principiu este statuat [i de art.6 alin.(2) din Conven]ia European` a Drepturilor Omului, text conform c`ruia „orice persoan` acuzat` de vreo infrac]iune este prezumat` nevinovat` pân` ce vinov`]ia sa va fi legal stabilit`”. În baza acestui articol, Curtea European` a Drepturilor Omului a stabilit în nenum`rate rânduri faptul c` o persoan` nu poate fi considerat` „vinovat`” f`r` existen]a unei hot`râri definitive de condamnare.

P

rezum]ia de nevinov`]ie a intrat în legisla]ia româneasc` prin Decretul nr.212/1974 de adoptare a Pactului Interna]ional al Drepturilor Civile [i Politice. A fost reconfirmat` prin intermediul Legii nr.30, din 18.05.1994, privind ratificarea Conven]iei pentru ap`rarea drepturilor omului [i a libert`]ilor fundamentale [i a protocoalelor adi]ionale la aceast` conven]ie, care, la art.6 alin.(2), stipuleaz` c` „orice persoan` acuzat` de o infrac]iune este prezumat` nevinovat` pân` ce vinov`]ia sa va fi legal stabilit`.” Constitu]ia României, revizuit`, prevede la art.23 alin.(11) faptul c` „pân` la r`mânerea definitiv` a hot`rârii judec`tore[ti de condamnare, persoana este considerat` nevinovat`”. În baza acestui principiu, numeroase categorii profesionale î[i pot desf`[ura activitatea profesional` pân` la r`mânerea definitiv` a hot`rârii judec`tore[ti de condamnare sau [i dup`, dac` pedeapsa nu a fost privativ` de libertate ori nu s-a aplicat [i pedeapsa complementar` a interzicerii ocup`rii unei func]ii implicând exerci]iul autorit`]ii de stat sau de a ocupa o func]ie, de a exercita o profesie ori de a desf`[ura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru s`vâr[irea infrac]iunii. Exemplific`m cu art.56 alin.(1) lit.f) din Legea nr.53/2003-Codul muncii, art.284 alin.(3) din Legea nr.1/2011 a educa]iei na]ionale, art.382 din Legea nr.95/2006 privind reforma s`n`t`]ii, art.54 lit.h), art.94 lit.m) [i art.98 alin.(1) lit.f) [i g) din Legea nr.188/1999 privind statutul func]ionarilor publici etc. În schimb, art.89 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare stipula faptul c`, din oficiu, cadrele militare pentru care se începea urm`rirea penal` sau care erau trimise în judecat` se puneau la dispozi]ie. Aplicarea acestei norme imperative a dus la afectarea profund` a carierei militare, a vie]ii [i familiei ofi]erilor, mai[trilor militari [i subofi]erilor. Astfel, în unele situa]ii, chiar [i dup` 12 ani de desf`[urare a procesului penal, persoanele respective au fost achitate, inclusiv prin declararea nevinov`]iei acestora, ceea ce a impus repunerea lor în toate drepturile. Aceasta a însemnat recalcularea soldelor, uneori chiar a pensiilor [i ajutoarelor primite, între timp, la trecerea în rezerv`, acordarea retroactiv` a unor grade, a altor drepturi [i irosirea unor cariere poten]iale. De asemenea, art.87 din Statut prevedea trecerea în rezerv`, din oficiu, pentru cadrele militare condamnate pentru infrac]iuni s`vâr[ite cu inten]ie, chiar dac` instan]a de judecat`, în considerarea pericolului social mai redus, dispunea suspendarea execut`rii pedepsei cu închisoarea sau doar amenda penal`. Atât trecerea în rezerv`, cât [i punerea la dispozi]ie a unui cadru militar pot fi considerate ca ducând la sanc]ionarea dubl` pentru s`vâr[irea unei fapte penale atât prin pedeapsa aplicat`, cât [i prin lipsirea sau, respectiv, diminuarea mijloacelor de existen]` – solda lunar`, contrar principiului universal de drept, non bis in idem (pentru aceea[i vin` nu se pedepse[te de dou` ori).

Astfel de prevederi privind trecerea în rezerv` puteau avea consecin]e uneori neb`nuite asupra reputa]iei persoanei, a vie]ii sale intime [i familiale, persoana respectiv` suportând o dubl` culpabilizare, m`sura putând produce efecte ireparabile. Aceste aspecte [i necesitatea respect`rii prezum]iei de nevinov`]ie, drept fundamental prev`zut de Constitu]ie, au justificat modificarea art.89 alin.(5) din Statutul cadrelor militare care prevede faptul c`, în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, cadrele militare sunt puse la dispozi]ie doar când sunt trimise în judecat` sau judecate de c`tre instan]ele judec`tore[ti în stare de libertate pentru fapte în leg`tur` cu exercitarea atribu]iilor func]iilor în care sunt încadrate, nu din oficiu, ci numai la propunerea consiliilor de judecat` [i a comandan]ilor de unit`]i.

I

nstitu]ia punerii la dispozi]ie în situa]ia celor urm`ri]i penal sau trimi[i în judecat` nu se reg`se[te ca atare la art.4 din Legea nr.80/1995 ce stabile[te expres [i limitativ pozi]iile în care se poate afla un cadru militar, respectiv „în activitate”, „în rezerv`” sau „în retragere”. Chiar dac` nici situa]ia „suspend`rii din func]ie” pentru cadrele militare cercetate [i judecate în stare de arest [i nici cea a „punerii la dispozi]ie” pentru cele cercetate [i judecate în stare de libertate nu sunt enumerate la lit.a) a articolului respectiv, nu poate exista dubiu asupra calit`]ii de cadru militar în activitate, inclusiv prin folosirea argumentului logic de interpretare „a pari” (de analogie). Ca urmare, toate drepturile [i obliga]iile de cadru militar în activitate subzist` unei asemenea situa]ii de punere la dispozi]ie. O interpretare contrar` ar însemna c` respectivele cadre militare sunt deja în rezerv` sau în retragere, ceea ce nu poate fi acceptat. În acest context, prin Instruc]iunile privind aplicarea unitar` a unor prevederi ale Legii nr.80/ 1995 privind statutul cadrelor militare, aprobate prin ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale, legiuitorul a decis analizarea fiec`rui caz în parte prin aplicarea de îndat`, în mod corespunz`tor, a noilor prevederi care nuan]eaz` solu]iile, respectiv dac` fapta pentru care cadrul militar este trimis în judecat` sau judecat în stare de libertate de c`tre instan]ele judec`tore[ti este de natur` s` afecteze îndeplinirea în continuare a sarcinilor de serviciu. Punerea la dispozi]ie poate interveni numai atunci când se constat` existen]a unei leg`turi de cauzalitate între fapta s`vâr[it` [i exercitarea atribu]iilor unei func]ii anume [i numai în baza hot`rârii prealabile a consiliului de judecat` [i a comandan]ilor de unit`]i. De aici rezult`, per a contrario, c` un cadru militar pus la dispozi]ie poate exercita atribu]iile oric`rei alte func]ii pentru care îndepline[te condi]iile legale, mai pu]in cea pe care o încadra la momentul punerii la dispozi]ie.

În aceste condi]ii, un cadru militar aflat la dispozi]ie, pentru o fapt` prezumat` a fi s`vâr[it`, poate participa chiar [i la selec]ia organizat` pentru ocuparea unei func]ii publicate în Buletinul Informativ al Armatei, dac` î[i exprim` în scris op]iunea pentru ocuparea unei func]ii vacante [i îndepline[te condi]iile necesare prev`zute de fi[a postului [i alte reglement`ri.

A

stfel, pentru asigurarea transparen]ei [i [anselor egale de promovare [i evolu]ie în carier`, a realiz`rii cadrului unitar de selec]ie [i a valorific`rii performan]elor [i poten]ialului cadrelor militare în activitate, care s` permit` intrarea în competi]ie a tuturor candida]ilor [i ierarhizarea acestora, indiferent de unitatea militar` unde î[i desf`[oar` activitatea, în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale se organizeaz` [i func]ioneaz` comisii de selec]ie, conform art.5 alin.(1) din Ghidul carierei militare aprobat prin Hot`rârea Guvernului României nr.106/2011. Comisiile de selec]ie sunt grupuri de lucru temporar constituite, care au competen]a de a analiza, evalua, ierarhiza [i selec]iona cadrele militare eligibile, în condi]iile prev`zute de Ghidul carierei militare [i alte reglement`ri specifice subsecvente. Hot`rârile comisiilor de selec]ie sunt definitive [i se pun în aplicare de c`tre comandan]ii/[efii structurilor militare care au competen]e în acest sens. Cadrele militare respective pot fi analizate în comisiile de selec]ie [i pentru încadrarea unui post vacant care, potrivit reglement`rilor specifice, se ocup` prin concurs/examen, cum ar fi medici, profesori. O astfel de solu]ie pentru numirea cadrelor militare puse la dispozi]ie asigur`, pe deplin, aplicarea prezum]iei de nevinov`]ie care trebuie s` subziste pân` la r`mânerea definitiv` a hot`rârii judec`tore[ti de condamnare. Existen]a unor cazuri în care, dup` o perioad` îndelungat` a procesului penal, s-a ajuns la constatarea nevinov`]iei cadrelor militare, contrazice opiniile privind o revenire la prevederile anterioare sau, mai mult, o agravare a situa]iei unor asemenea cadre militare, despre care se propune chiar suspendarea din func]ie la declan[area cercet`rilor penale. În ceea ce prive[te cadrele militare condamnate pentru infrac]iuni s`vâr[ite cu inten]ie, dar la care sanc]iunea nu este privativ` de libertate, aplicându-se pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea execut`rii ori gra]iate înainte de începerea execut`rii pedepsei, modificarea adus` art.87 din Legea nr.80/1995, prin Legea nr.53/2011, permite ca ofi]erii, mai[trii militari [i subofi]erii s` poat` fi trecu]i în rezerv` sau direct în retragere ori s` poat` fi men]inu]i în activitate, la propunerile comandan]ilor înaintate ierarhic, pe baza analizei fiec`rui caz în parte. Modific`rile aduse Statutului cadrelor militare prin Legea nr.53/2011 au realizat o apropiere binevenit` [i fireasc` fa]` de reglement`rile aplicabile altor categorii profesionale, un cadru militar nefiind mai „vinovat” decât un alt cet`]ean român, aflat într-o situa]ie similar`.

Observatorul militar www.presamil.ro

17

P

e lista de audien]e din luna noiembrie, au fost înscrise 17 persoane. Dolean]ele celor 16, care s-au prezentat, au fost ascultate, s`pt`mâna trecut`, de secretarul de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului, Otilia Sava, [i de secretarul general al MApN, Codrin-Dumitru Munteanu.

P

entru c` dintre carierele militare cea de ofi]er este mai atractiv`, sunt tineri care, odat` intra]i în sistem ca civili sau solda]i/grada]i profesioni[ti, î[i doresc s` fac` parte din aceast` categorie. Pentru a-[i atinge scopul, unii adopt` tactica „pas cu pas”. Cu alte cuvinte, mai întâi soldat/ gradat profesionist, apoi subofi]er [i, în final, ofi]er. Sau varianta mai scurt`, de la civil direct în corpul ofi]erilor. Peste noapte [i f`r` drumuri pe la birourile de informare-recrutare, la selec]ie, în centrele zonale, examen, curs de formare pe filiera indirect` etc. Au fost asemenea cazuri [i de aceea tot exist` încerc`ri, solicit`ri de a ob]ine derog`ri de vârst` sau de la îndeplinirea celorlalte condi]ii necesare pentru a accede în rândul ofi]erilor. R`spunsul negativ pe care îl primesc este greu de acceptat. Argumente de genul c` nu se pot face excep]ii când textul de lege este imperativ [i impune anumite condi]ii, c` fiecare institu]ie, inclusiv MApN, func]ioneaz` dup` anumite reguli pe care trebuie s` le respecte sunt privite cu neîncredere. De ani buni se discut` de managementul carierei individuale. Concret îns`, nu s-a f`cut mare lucru. Astfel, de cele mai multe ori, dup` ce urmeaz` anumite cursuri sau se întorc din

AUDIEN}E str`in`tate, unde au ocupat, prin concurs, un post într-un comandament multina]ional, cadrele militare constat` c` nu î[i pot folosi experien]a acumulat`. Uneori, dup` o perioad` de „pus la dispozi]ie”, li se ofer` dou` variante: s` treac` în rezerv` sau s` accepte un post de execu]ie. Cei mai mul]i aleg s` p`r`seasc` sistemul, exprimându-[i nemul]umirea [i dezam`girea, mai ales când v`d c` decizia lor este privit` cu oarecare nedumerire. Alte probleme prezentate celor doi oficiali ai MApN, cu ocazia audien]elor, s-au referit la cuantumul pensiei, clarificarea drepturilor cuvenite în calitate de veteran de r`zboi [i a situa]iei patrimoniale a unor imobile aflate în administrarea ministerului, precum [i la mutarea dintr-o unitate în alta sau încadrarea în anumite func]ii. Referitor la acest ultim aspect, solicitan]ilor li s-a precizat c` ministrul ap`r`rii na]ionale a ordonat ca promov`rile [i mut`rile s` se fac` numai prin comisiile de selec]ie. De[i au atribu]ii clar stabilite, comisiile de selec]ie nu se bucur` de încrederea total` a cadrelor militare. Mai ales a acelora care nu primesc aviz pozitiv în vederea ocup`rii func]iei pentru care au optat. Este un sentiment firesc, dac` ne gândim c`, în cazul unui e[ec, cel în cauz` se consider` nedrept`]it [i sigur c` vina e a acelora care au luat decizia. Omul, indiferent de activitatea pe care o desf`[oar`, reprezint` nu numai cea mai valoroas` resurs` a unei organiza]ii, ci [i cea mai sensibil`. De aceea, a gestiona resursa uman` nu este u[or, mai ales c` o carier` poate fi schimbat` [i sub influen]a unor factori subiectivi. Nu trebuie s` consider`m c` un comandant/[ef, indiferent de nivelul la care se afl`, are întotdeauna dreptate, c` are doar calit`]i, c` executantul este acela care gre[e[te [i are defecte. Adev`rul, de[i greu de descoperit, este undeva la mijloc. La urma urmei, to]i suntem oameni, avem sentimente [i chiar resentimente, suntem mai mult sau mai pu]in obiectivi [i putem, mai mult sau mai pu]in, s` ne domin`m subiectivitatea.  IRINA-MIHAELA NEDELCU


18

Observatorul militar

CULTUR~

www.presamil.ro

Locotenent-colonel STEREA COSTESCU, Din carnetul unui c`pitan. Însemn`ri [i amintiri din R`sboiul pentru întregirea neamului (1 august 1916 – [21 Septembrie 1916] 1 aprilie 1917), Continu`m a între]ine lupta cu focuri pân` dup` Foc[ani, 1927, 3 p.m., când du[manul atac` cu toate for]ele [i p. 104-105. arunc` înapoi de pe pozi]ie aripa noastr` stâng`, care, la rândul ei, rupe lupta [i antreneaz` în retraobi[nuie[te a se împodobi mor]ii no[tri, apoi se dugere întregul front. ser` la divizie [i raportar` unde l-au depus. A doua Revenim [i ocup`m din nou tran[eele noastre zi, preotul Diviziei a 19-a proced` la înmormântare, de la Topraisar. a[a cum se cuvenea. Ordonan]a nedesp`r]it` îl Du[manul se opre[te f`r` a mai urm`ri, mul]uconduse singur la locul de veci, v`rsând lacrimi de mindu-se cu vechea lui linie de tran[ee. durere pentru pierderea ofi]erului. În timpul când noi continu`m a fi angaja]i astfel, Câte s-ar putea scrie despre aceste ordonan]e, în sat la Topraisar, ofi]erul meu, bravul sublocodespre ace[ti ]`rani simpli prin gesturi [i apuc`turi tenent {tef`nescu, e înmormântat cre[tine[te în [i totu[i plini de noble]e în sufletele lor! cimitirul satului. Pentru acest tân`r ofi]er, ce moarte de invidiat! Pe când noi înaintam s` punem tunurile Ce moarte m`rea]` de adev`rat erou! S` mori în capturate la ad`post, caporalul [i ordonan]a lui îl momentul atacului pe un tun capturat de la ridicar` pe bra]e [i-l duser` înapoi în sat. Aici g`sir` du[man [i s` fii înmormântat pe front, având drept o cas` p`r`sit`, unde-l a[ezar` pe o mas`. Îi puser` muzic` tot bubuitul tunurilor!  lumân`ri la cap, îl acoperir` cu flori, a[a cum se

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

EROUL

EDUCA}IE

O NOU~ OFERT~ EDUCATIV~

Muzeul Na]ional de Art` al României (MNAR) a lansat ExplorART, o nou` ofert` educativ` ce vine în întâmpinarea cerin]elor [colii [i ale mediului non-formal. Dezvoltat în parteneriat cu Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti, proiectul se desf`[oar` în perioada octombrie 2013 – aprilie 2014 [i se adreseaz` elevilor cu [i f`r` deficien]e senzoriale, motorii, cognitive sau emo]ionale, din ciclul primar, gimnazial [i liceal. El urm`re[te familiarizarea elevilor cu universul artelor vizuale [i facilitarea interac]iunii dintre grupurile de participan]i cu [i f`r` nevoi speciale, într-o abordare inclusiv`, prin intermediul unor vizite [i întâlniri interactive în muzeu. Prima etap` este dedicat` elevilor din ciclul primar [i gimnazial. Ea se deruleaz` în perioada

7 octombrie – 30 noiembrie 2013 la Muzeul Colec]iilor de Art`, unde va func]iona în premier` [i o Galerie tactil`, un spa]iu interactiv, deschis explor`rii, care con]ine diagrame tactile [i replici ale unor lucr`ri aflate în expunere, truse [i machete multisenzoriale. Vizitele interactive, conduse de un educator muzeal, pot fi urmate de activit`]i practice, creative în Galeria tactil` de la Muzeul Colec]iilor de Art`, realizat` în cadrul proiectului cultural InclusivART finan]at de Administra]ia Fondului Cultural Na]ional (AFCN). Urm`toarele etape ale proiectului ExplorART vor include vizite interactive în Galeria de Art` European` a MNAR precum [i întâlniri ale elevilor cu sau f`r` nevoi speciale din ciclul gimnazial [i liceal cu educatori muzeali în cadrul [colii (februarie – aprilie 2014) [i activit`]i desf`[urate la muzeu în cadrul s`pt`mânii {coala Altfel (7-11 aprilie 2014). (E.D.) 

AURELIA N~STASE

aurelianastase@yahoo.fr

Potrivit lexicografiei academice actuale, se spune c` este „susceptibil” în primul rând individul care „se sup`r` repede”, fiind a[adar „sup`r`cios”, apoi, persoana considerat` în stare, capabil`, s` ac]ioneze într-un anume mod previzibil. Este „susceptibil” cel care se simte repede ofensat, jignit: „Un suflet susceptibil e totdeauna r`nit de procedeele altora” (Arsenie Boca, „Tinerii, familia [i copiii n`scu]i în lan]ur” (scribd.com); „Susceptibili, iritabili, judecând totul cu pasiune, trecând repede prin sentimentele [i determin`rile cele mai opuse, întreprind lucr`rile cele mai diferite, adopt` o profesiune cu ardoare pentru a o abandona curând f`r` motiv, se arunc` în toate excesele cu frenezie” (Mina Minovici, „Un caz de nebunie moral` înaintea justi]iei”, apud bucurestiivechisinoi.ro); „am luat un nume de scen`, pentru a nu provoca rezisten]` din partea nobilei [i susceptibilei mele familii” (Vintil` Corbul, „Extaz, moarte [i rock'n roll”, Adev`rul Holding, 2007, scribd.com). S-a recurs la acest neologism cu în]elesul men]ionat pentru o personificare: „spectacolul de sunet [i lumini de la sfâr[itul susceptibilului martie” (edituraspandugino.ro). Se mai spune c` sunt „susceptibile” lucrurile care pot suferi modific`ri, care pot lua diferite forme, care pot fi lucrate în diferite feluri (v „Dic]ionarul explicativ al limbii române”, edi]ia a II-a rev`zut` [i ad`ugit`, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 1998). Construc]ia „susceptibil de […]” este sinonim` cu adjectivul format cu sufixele „-abil”, „-ibil”; astfel, „susceptibil de a fi anulat”

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

Gheorghe V`duva scrie o poezie clasic`, axat` pe termeni cheie, „gând”, „cuvânt”, „ochi”, „stele”, „libertate”, dar [i o poezie a raport`rii. Se prive[te în oglind`, „Sunt doar un om ce vrea doar om s` fie”, sau în ochii unei persoane dragi, dar de foarte multe ori se raporteaz` [i la putere, în sensul de for]` conduc`toare a statului, care-l supune pe individ: „Au planuri mari, de fapt, nu au niciunul,/Sunt doar perver[i, c`ci Eul lor primeaz`,/Sunt peste tot, dar ]ara nu conteaz`,/Se simt st`pâni, lovesc în noi cu pumnul.” Îi plac jocurile semantice [i nu deranjeaz`, chiar dac` uneori exagereaz` cu joaca, precum un copil pe care-l chemi în cas`, dar întârzie, pentru c` mai are ceva de împ`r]it cu ai lui: „Gândesc s` ies din gând, dar gândul/M` duce tot la gând, c`ci doar gândirea/Creeaz`-n oameni zilnic omenirea/{i-nnobileaz` cerul [i p`mântul...”.

PL~CEREA LUCRURILOR APARENT M~RUNTE GHEORGHE V~DUVA, Ancore pe gând, Societatea Scriitorilor Militari, Bucure[ti, 2013

Din astfel de exerci]ii, în care parc`-l vezi pe Gheorghe V`duva [ugub`], cu bucuria descoperirii unei rime, a unei idei unice în memoria clipei, a[adar din astfel de jocuri reiese el, poetul, în contact cu puterea rece, dar [i cu dogoarea iubirii. Este interesant modul în care poezia de nerv, cea care se revolt`, care reclam` [i ]ip` ca un grevist încrez`tor în [ansa schimb`rii, aceast` poezie viguroas` prime[te, din când în când, câte o replic` extrem de sensibil`, de la un poet nostalgic, îndr`gostit nu atât de o femeie, cât de ideea de femeie: „Te v`d, iubita mea frumoas`, ca pe un gând care prive[te,/Ca pe-un surâs printre petale, ca pe-un cuvânt care vibreaz`,/Ca pe-o durat` f`r` timpuri, ca pe un timp care dureaz`,/Un timp frumos ce nu apune, un ochi senin care vorbe[te.” Poeziile prinse în volumul „Ancore pe gând” tr`deaz` sl`biciunile unui cet`]ean nemul]umit. Gheorghe V`duva e vecinul t`u, care [tie mersul treburilor sociale, dar de[i acestea îl marcheaz`, îl apas`, îl fr`mânt`, nu se las` cople[it. {i caut` pl`cerea în lucrurile aparent m`runte, ca [i cum, pân` la urm` aceasta ar fi pastila pe care-ar trebui s-o înghi]im cu to]ii, dac` vrem s` mai tr`im bine: o secund` de lini[te, o secund` în care te întorci cu spatele la probleme, nu te mai revol]i, nu mai urli, ci prive[ti: „Pe strada mea, e toamn` [i-i r`coare,/Salcâmii dorm pe ramuri desfrunzite,/Adorm [i eu pe gânduri risipite/Prin colbul cald dintr-un apus de soare...” 

Limba românq este patria mea.

înseamn` „anulabil”, „susceptibil de convertire”, „convertibil”, „susceptibil de tranzac]ionare”,„tranzac]ionabil” etc.: „acest articol este susceptibil de critic`” (business24.ro); „sistemul electoral actual […] este criticabil” (indexromania.ro); „orice act încheiat în aceast` perioad` este susceptibil de a fi anulat” (hotnews.ro); „tranzac]ia s-a încheiat pentru executarea unui act anulabil” (juridice.ro); „un contract de dona]ie […] cu sarcina între]inerii viagere a donatoruluieste susceptibil de convertire într-un contract de vânzare-cump`rare cu clauz` de între]inere” (crispedia.ro); „instrumente financiare negociabile […] sunt susceptibile de tranzac]ionare pe o pia]` reglementat`” (estinvest.ro). În prima parte a secolului trecut, se considera c` acest adjectiv este utilizat în primul rând pe lâng` substantive referitoare la

SUSCEPTIBIL lucruri [i, în al doilea rând, la figurat, despre persoane (August Scriban, „Dic]ionaru[l] limbii române[ti”, Institutul de Arte Grafice «Presa Bun`», 1939; Laz`r {`ineanu, „Dic]ionar universal al limbii române”, edi]ia a VI-a, Editura „Scrisul Românesc S.A.”, fost „Samitca”, Craiova, 1929). Cuvântul, împrumutat din limba francez`, un neologism întrebuin]at nu foarte frecvent, este de origine latin`. „Susceptibilis”

NICHITA ST~NESCU este un adjectiv derivat din forma de supin, „susceptum”, a verbului „suscipio”, care înseamn` „sus]in”, „sprijin”, „suport”, „ridic”, „cresc”, „m` oblig”, (latin_french.fracademic.com). În român`, în]elesul cu care apare în publica]ii este nuan]at fa]` de defini]ia academic`. Astfel, în texte scrise, în loc de „modificabil”, înseamn` „probabil deja modificat”, nu coruptibil`, ci, probabil, deja corupt`: „una din trei licita]ii cu fonduri europene e susceptibil` de corup]ie” (cotidianul.ro); nu falsificabil`, ci, probabil, deja contraf`cut`: „vesel` de buc`t`rie susceptibil` a fi contraf`cut`” (observator.ro). Unii folosesc neologismul închipuindu-[i c` ar însemna „poate fi b`nuit de…”: „examenul de intrare în barou este sau nu susceptibil de plata [taxei pe valoare ad`ugat` ?]” (avocatnet.ro); „tablouri susceptibile a face parte din patrimoniul cultural na]ional” (ex-press.ro). În familia român` a adjectivului „susceptibil” a ap`rut [i verbul „a susceptibiliza” cu în]eles greu de dedus, a[a cum îi st` bine componentei unui jargon menit s` le dea utilizatorilor lui aparen]` de speciali[ti care [tiu ei ce spun: „polenul a fost susceptibilizat printr-un procedeu enzimatic, crescând astfel biodisponibilitatea” (vreaunatural.ro); „are loc susceptibilizarea amidonului, care devine astfel foarte u[or asimilabil” (opiniatimisoarei.ro). 


ARMA CONDEIULUI

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013))

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA

florin.sperlea@presamil.ro

Î

n memoriile sale, Constantin Argetoianu aminte[te un incident petrecut cu prilejul unei manevre de infanterie pe câmpul Malmaisonului între tat`l s`u, viitorul general Ioan Argetoianu, la vremea aceea c`pitan, [i Carol I de Hohenzollern, la pu]in timp dup` însc`unarea acestuia ca domnitor al României. Ca s`-i fac` pl`cere noului principe, care mai degrab` r`m`sese ofi]er prusac decât reu[ise s` devin` domnitorul ]`rii, ofi]erii se gândiser` s` utilizeze, în timpul manevrei, prevederi ale unor regulamente germane, de[i, în timpul domniei lui Cuza, acestea fuseser` înlocuite cu altele din regulamentele franceze. Singurul care se conformase prevederilor regulamentare în vigoare la data manevrei fusese c`pitanul Argetoianu, care reu[ise, astfel, s` atrag` aten]ia lui Carol I. Rugat de domnitor s` spun` cine gre[e[te, c`pitanul Cru]escu – un ofi]er lipsit de scrupule din suita sa – nu a ezitat nicio clip` s` arunce întreaga vin` pe umerii c`pitanului insolent. F`r` a mai sta pe gânduri, Carol a dat pinteni calului [i s-a repezit în fa]a frontului, strigându-i lui Argetoianu, de fa]` cu to]i: „Este o ru[ine pentru un c`pitan s` nu-[i

„OARECARE SAU PRIN} DE SÂNGE, ONOAREA E ACEEA{I, DAC~ SE RESPECT~!” cunoasc` regulamentul!” Apoi, întorcându-se c`tre c`pitanul Cru]escu, i-a ordonat s`-l pedepseasc` pe Argetoianu cu 48 de ore de arest, urmând s` întocmeasc` un raport prin care chiar acela care respectase regulamentul s` fie înl`turat din armat` ca „incapabil”. În urma interven]iilor [efilor c`pitanului Argetoianu, care se v`zuser` pu[i, prin slug`rnicia c`pitanului Cru]escu, în situa]ia de a

trata]i cu asprime, fiind pedepsi]i atunci când sunt vinova]i. „Asigur pe Alte]a Voastr` Regal` – i-ar fi spus Argetoianu – c` chiar dac` a[ fi fost vinovat, n-a[ fi putut suporta repro[uri atât de aspre în fa]a trupei pe care o comandam. Eu cred c` pentru orice om, fie c` e prin] de sânge sau nu, onoarea e aceea[i, dac` se respect`”. Convins îns` c` trebuie s` pun` mai presus de toate steagul, uniforma militar` [i ]ara, aflat`

Argetoianu nu a ezitat s` revin` sub drapel în timpul R`zboiului de Independen]`, cu gradul de maior, sub comanda aceluia[i principe din pricina c`ruia fusese nevoit s` p`r`seasc` institu]ia militar`

îndep`rta din rândurile armatei un ofi]er capabil, Carol I a anulat procedura întocmirii raportului, dar a comunicat c` nu poate reveni asupra arestului ordonat. În asemenea circumstan]e, c`pitanul Argetoianu [i-a dat demisia. Devenit un inginer oarecare în Craiova, fostul c`pitan a avut prilejul s` se întâlneasc` mai apoi cu domnitorul Carol I, care i-a m`rturisit c` aflase mai târziu despre ceea ce se întâmplase în realitate, pe câmpul Malmaisonului, spunându-i c`, în armata prusac`, [i prin]ii sunt

într-un moment de cump`n` în parcursul devenirii sale istorice spre modernitate, Argetoianu nu a ezitat s` revin` sub drapel în timpul R`zboiului de Independen]`, cu gradul de maior, sub comanda aceluia[i principe din pricina c`ruia fusese nevoit s` p`r`seasc` institu]ia militar`, pentru a ajunge apoi la gradul de general de brigad` [i, în 1912, ministru de R`zboi în guvernul lui Titu Maiorescu. Semn c` loialitatea fa]` de valori sacre este, întotdeauna, mai presus de dispute vremelnice [i de[arte. 

FILIERA AMINTIRILOR

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

D

rumul de acas` c`tre [coal`, primul drum, cel f`cut într-un autocar vechi, mirosind a motorin`, [i prima vedere a ora[ului împricinat, cel cu poarta aceea care se deschide numai dac` ai bilet de voie sau permisie. Tata l`sat în urm`, acel ai grij` de tine [i senza]ia c` vrei s` plângi, dar ]i-e ru[ine, c` doar e[ti b`rbat de-acum. Aleea lung`, bordurile albe [i pomii v`rui]i. Dormitorul uria[, cu paturi suprapuse, p`turi maronii sau albastre [i cear[afuri scrobite. Sp`l`torul, în care du[ul se face dând chiuveta la o parte [i stând într-o genuflexiune de câteva minute. Primul planton, mândria de a fi acolo, cu banderol`, [i poezia de raport pe care-o [tii mai bine ca pe Tat`l nostru. Prima s`ritur` peste gard, prima be]ie, prima iubit` cazon`, primul trasor, prima lantern` cu care ]i-a dat peste cap comandantul de pluton când ai tras în scaie]i. Primul mar[, cel în care ]i-ai spart cadranul de la ceas din cauza pistolului mitralier` [i a pasului alerg`tor. Primele b`t`turi, dup` care unii [i-au luat bagajul [i-au disp`rut. Scrisorile, ah, scrisorile, alea clasice, nu astea electronice, cum le mai miroseai [i cum le mai a[teptai! A[a a fost s` fie. S` cad` frunzele ca nebunele, iar tu s` ai sector exterior [i s` m`turi întruna, iar ele s` nu dispar` cât e toamna de lung`. Iar când

vine iarna, s` tot dai la lopat`, în presesiune [i-n sesiune, s`-]i înghe]e degetele cur`]ând platoul [i s` faci febr` muscular` pe diagonala aceea, care înc` mai r`sun` de vechiul pas de defilare. S`-]i mu[ti buzele pentru o not` nedreapt`, pentru c` sunt profesori [i profesori, s` min]i c` ]i-a murit bunica numai ca s` sal]i câteva pozi]ii în ierarhia exclusivist` a permisiilor, s` alergi cu masca pe

Ai crescut, iar acum vezi c` se putea [i altfel. {i te-ntrebi dac` n-ar fi fost mai bine s` fi ales a[a, ca al]ii...

figur`, s` înjuri c` nu po]i s` respiri [i s`-]i blestemi zilele în care te-ai gândit c-ar fi frumos în armat`. S` te scoat` în fa]a forma]iei pentru c` ]i-ai permis s` te plimbi prin ora[ cu pelerina de ploaie pe bra], o ru[ine de viitor ofi]er, [i s` n-ai cui te plânge pentru c` nu exist` mobile. {i dac-ar exista, [tii c` n-are rost, pentru c` ai t`i sunt oameni simpli. În fine, a[a a fost s` fie, s` tr`ie[ti [i absolvirea, s` ]i se spun` c` ai sl`bit, iar tu s` r`spunzi c` povestea-i lung`. S`-]i alegi prima func]ie, s`-]i cuno[ti solda]ii [i s`-]i dai seama c` realitatea nu prea corespunde a[tept`rilor. S` te adaptezi. Ai f`cut-o. Ai crescut, iar acum vezi c` se putea [i altfel. {i te-ntrebi dac` n-ar fi fost mai bine s` fi ales a[a, ca al]ii... Poate-ar fi fost, dar n-ai mai fi avut amintirile. 

Observatorul militar

www.presamil.ro

19

PE LOC, REPAUS! O t`cere este cu atât mai valoroas` cu cât sunt mai valoroase cuvintele care n-au fost exprimate. GENERAL DE BRIGAD~ MARICEL D. POPA

M

e[terul Manole [i Miori]a continu` s` fie coordonatele identit`]ii culturale române[ti. Cred c` a venit timpul, totu[i, ca s` asigur`m alt` substan]` [i alt` valoare zidirii [i transhuman]ei civilizatoare. • S` ne gândim la omul primitiv: cât de greu i-a fost ca s` ajung` la sapa de lemn. S` ne gândim la omul modern: cât de u[or îi este ca s` ajung` la acela[i lucru... • Nu exist` singur`tate care s` nu fie o mare singur`tate. • Oamenii, dorind s` trateze, de la egal la egal, cu zeii, i-a desfiin]at. • Omul este cea mai mare valoare a Universului. Dar trebuie spus c`, în acest domeniu, al valorilor – bani, metale [i pietre pre]ioase, obiecte de art` – se afl` [i cele mai multe falsific`ri... • În orice grup de prieteni exist` cel pu]in unul care nu merit` acest nume. • Atunci când un om mare ridic` statuie unui om mic, are multe [anse de a deveni [i el mic. • Nu trebuie s` ne proiect`m a[tept`ri anapoda. De exemplu, simpla existen]` a unui ceas, într-un mediu oarecare, nu înseamn`, automat, [i folosirea cu eficien]` a timpului pe care îl m`soar`. • Ce vremuri! Omul se declar` ocrotitorul animalelor pe cale de dispari]ie, el fiind acela care le aduce în starea asta... • Dac` a stinge lumina are un sens economic, înseamn` ceva; dar dac` are sens cultural, înseamn` cu totul altceva... • Pentru un om, a tr`i înseamn` a gestiona un spa]iu [i un timp, care sunt numai ale lui. • A venit vremea ca s` înlocuim unele expresii mai vechi – de exemplu: a c`lca în str`chini sau pe bec, a face în sc`ld`toare, la o arunc`tur` de b`], a da în gropi... – cu altele noi – de exemplu: a ap`sa pe tasta care nu trebuie, a da un bip anapoda, a b`ga echipamentul în priza altuia, a l`sa f`r` mouse, la un click distan]`, a scoate viru[ii la p`scut... • Iat` ce spunea Mahatma Ghandi: Nu trebuie s`-]i pierzi încrederea în umanitate. Umanitatea este ca un ocean: dac` dou`-trei pic`turi de ap` sunt murdare, nu tot oceanul este murdar. • Puterea obi[nuin]ei poate fi mai periculoas` decât aceea a unui dictator. • Niciun efort nu este gratuit sau suficient ca s` ajungi s` te cuno[ti pe tine însu]i. Uneori, acest lucru nu se poate realiza într-o via]` de om. • S` ne uit`m la oamenii r`i: ei sunt, de obicei, foarte sobri, distan]i, arogan]i. Dar ei devin hazo[i atunci când încearc` s` par` buni. • Chiar dac` istoria nu mai consemneaz` existen]a, ca atare, a sclavilor [i st`pânilor de sclavi, mentalitatea de sclav [i cea de st`pân de sclav exist` [i se manifest`, cu pregnan]`, adecvate vremurilor pe care le tr`im. • A c`dea de pe cal poate însemna ceva; a c`dea de pe m`gar poate însemna altceva. • Chiar dac` muzica viitorului pare asem`n`toare cu muzica trecutului, dansul trebuie schimbat, trebuie adaptat, pentru a nu r`mâne desuet. • Nuditatea atrage aten]ia tuturor celor care sunt avizi de picanteria detaliilor. Într-o singur` situa]ie nuditatea nu atrage aten]ia: acolo unde adev`rul e ... gol-golu]. • O t`cere este cu atât mai valoroas` cu cât sunt mai valoroase cuvintele care n-au fost exprimate. • Justi]ia nu se dezminte. În disputele dintre greiere [i furnic` sau dintre corb [i vulpe, singurul vinovat r`mâne fabulistul... • Paradoxurile civiliza]iei sunt multe [i diverse. De exemplu, atunci când ne afl`m în mijlocul unor peisaje în care abund` betonul, sticla sau plasticul, noi ne afl`m, de fapt, tot ... în mijlocul naturii. • Oamenii pot fi separa]i sau dezbina]i de o linie, un zid, o idee, o mentalitate, o grani]`, o opinie, o credin]`, o cultur`... Lucrurile care îi pot uni sau solidariza sunt mult mai pu]ine. • Când eu spun Dragul meu, du[man!, acesta nu este un început de dialog, ci de monolog. Pentru c` eu sunt acela. • Umanizarea s-a f`cut cu efort, în timp, etap` cu etap`. La dezumanizare se poate ajunge, îns`, foarte repede, într-un timp foarte scurt [i f`r` efort foarte mare... • Se spune c` noaptea e un sfetnic bun. Cea mai bun` dovad` este num`rul oamenilor care dorm în perioada asta, pentru c` pu]ini îi rezist`. • Omul s-a desprins de P`mânt, efectuând unele zboruri memorabile [i are impresia c` a început, deja, s` cucereasc` Universul. Ce am`gire!... • De la Albert Einstein citire: Le sunt recunosc`tor tuturor celor care m-au refuzat în via]`. Datorit` lor am reu[it de unul singur. • Gândirea pozitiv` este un multiplicator de putere. Acest lucru este valabil în toate domeniile socialului. • Oamenii ar trebui s` în]eleag` faptul c` orice lupt` împotriva adev`rului este [i o lupt` împotriva lor. 

DREPTUL LA ZÂMBET DESEN DE CRISTI VECERDEA-CRIV


20

Observatorul militar

IMPACT

www.presamil.ro

MO{ CR~CIUN NU PLEAC~ NICIODAT~! PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

Plutonierul-adjutant principal Valentin Hu]anu, un militar cunoscut în garnizoana Ia[i, a trecut în rezerv`. În ultimul timp era tamburul major al muzicii militare ie[ene, îns` mul]i îl [tiu de pe scena Cercului Militar, acolo unde s-a des`vâr[it ca artist. Cariera militar` a început-o în 1978, când, dup` terminarea [colii militare, a fost repartizat la muzica militar` a Diviziei 10 {tefan cel Mare din Ia[i. 11 ani a fost îndrum`tor artistic al Batalionului 151 Infanterie Lupii Negri. Doi ani a fost, prin cumul, [eful Cercului Militar Ia[i. A fost premiat de comandantul Armatei a II-a [i citat pe Ordin de Zi de ministrul ap`r`rii na]ionale pentru activitatea artistic` deosebit`. La 40 de ani, a absolvit Facultatea de Drept. S-a remarcat repede ca un bun recitator. A absolvit cu media 10 sec]ia regie-teatru a {colii Populare de Art` din Ia[i. A[a a fost admis în renumita echip` de teatru a Casei Armatei, jucând diferite roluri, cum ar fi: boierul din Mo[ Ion Roat` [i Unirea, Leona[ din Chiri]a în Ia[i, Dr`g`nescu din Muza de la Burdujeni, Latco din Baba Hârca, soldatul din Un boxer cu memorie bun`, {tefan cel Mare din Apus de soare, Mo[ Teac` etc. A f`cut parte din brigada artistic` [i, mai apoi, din grupul satiric Triglon], participând la numeroase festivaluri de umor: Podul minciunilor, din Sibiu, M`rul de aur, din Bistri]a, Povestea vorbei, din G`e[ti etc. Am cântat pentru colegii din armat` la 22 de revelioane [i la peste 100 de baluri [i îmi place s` spun c` mul]i colonei [i generali au jucat dup` cum le-am cântat eu, a spus glumind plutonierul-adjutant principal Valentin Hu]anu. Am prezentat sute de spectacole, participând, totodat`, [i ca solist vocal sau actor în scurte momente vesele, trompetist la estrad`, în orchestra de muzic` popular`, cu grupul folk Apel, corul b`rb`tesc. Colegii îmi spun bunicul [i nu e doar o metafor`! Plutonierul-adjutant Marius Chiriac, [eful muzicii militare ie[ene, a conchis scurt: Valentin Hu]anu este un artist complet. A reu[it s` combine perfect uniforma militar`, spiritul cazon cu un mare [i imens suflet. Îi dorim o pensie lung` [i s`n`tate! În ultimii 20 [i ceva de ani, a jucat [i rolul lui Mo[ Cr`ciun. Pe 31 octombrie, plutonierul-adjutant principal Valentin Hu]anu a trecut în rezerv`. Colegii l-au întrebat, [i nu f`r` temei: Anul acesta, cine va fi Mo[ Cr`ciunul nostru? Proasp`tul rezervist le-a r`spuns simplu: Mo[ Cr`ciun nu pleac` niciodat`! 

SEMNAL  Ne-a sosit la redac]ie num`rul 160-162 a publica]iei militare Revista Marina Român`, editat` de Statul Major al For]elor Navale. Edi]ia de fa]` ne aduce în prim plan [tiri [i informa]ii privind activit`]ile [i efortul constant al militarilor din acest domeniu foarte solicitant. Pe lâng` articolele care respect` rubricile tradi]ionale – {tiri din Flot`, Pavilion NATO, Cooperare regional`, Instruc]ie, Fotoreportaj, Alma mater, Marina [i comunitatea, Veteranii marinei, Clubul amiralilor – ne-a re]inut aten]ia editorialul Valoarea noastr`, semnat de comandorul Marian Ioan, comandant secund fregata Regele Ferdinand, care subliniaz` faptul c`, atunci când vorbim de performan]ele unui echipaj, de misiunile îndeplinite cu succes, vorbim de contribu]ia fiec`rui individ, dar [i de rela]ionarea interpersonal`, de valoarea echipei, de valoarea noastr`. Revista surprinde de asemenea cele mai frumoase pagini din istoria Navei[coal` Mircea, despre misiunile navei Regele Ferdinand – istorie [i destin, despre misiunea fregatei Regina Maria în opera]ia Active Endeavour. Marinarii români, surprin[i în diferite ipostaze, mai mult sau mai pu]in obi[nuite, au dat dovad` întotdeauna, de spirit de sacrificiu [i devotament pentru meserie, dar [i pentru via]a uman`.  Semnal`m apari]ia num`rului 3/2013 al publica]iei INFOSFERA, revist` de studii de securitate [i informa]ii pentru ap`rare editat` de Direc]ia General` de Informa]ii a Ap`r`rii. Din sumarul bogat [i divers spicuim câteva subiecte abordate într-o manier` profesionist`. Astfel, cei interesa]i pot afla informa]ii despre misiunile for]ei de elit` a Armatei României, Deta[amentul Special de Protec]ie [i Interven]ie, la împlinirea a 15 ani de existen]`. Remarc`m în paginile revistei materiale ample [i bogat documentate despre securitatea interna]ional`: Provoc`ri la adresa securit`]ii în Orientul Mijlociu [i Nordul Africii, Interesele strategice ale actorilor majori în regiunea Asiei Centrale, Situa]ia din Afganistan în viziunea Departamentului american al ap`r`rii. Nu lipsesc analize profunde despre noile crize politico-militare contemporane, riscurile asociate noilor tehnologii de comunicare, precum [i perspectivele de abordare a terorismului [i mass-mediei. O invita]ie la lectur` pentru cei care vor s` cunoasc` mai bine fenomenul informa]iilor militare actuale, dar [i ac]iunile viitoare. (S.M.)  Pompierii bucure[teni [i-au s`rb`torit aniversarea pe 18 august [i num`rul 6 al revistei Dealu Spirii, publicat` trianual de Inspectoratul pentru Situa]ii de Urgen]` al Municipiului Bucure[ti, este dedicat acestui eveniment. Pe 18 august 1844, la Bucure[ti, a luat fiin]` prima forma]iune de pompieri, structura creat` fiind denumit` Roata de Foc. Pompierii au avut ocazia s`-[i dovedeasc` utilitatea, cu adev`rat, în 1847, atunci când ora[ul a fost afectat de cel mai mare incendiu din istoria sa, Focul cel Mare. În 1848, pe 13 septembrie, pompierii au dovedit acela[i curaj [i în fa]a gloan]elor, luptând [i murind, condu[i de c`pitanul Pavel Z`g`nescu, împotriva trupelor turce[ti. 

M

ilitarii Batalionului 151 Infanterie au comemorat sacrificiul camarazilor Iosif Silviu Fogora[i [i Mihail Anton Samoil`, la zece ani de la trecerea lor în nefiin]`. Pe 11 noiembrie 2003, cei doi eroi români [i-au pierdut via]a în timp ce executau o misiune de patrulare în provincia afgan` Kandahar. În capela militar` din baza de opera]ii înaintat` Apache din Afganistan, preotul Valentin Pâ]`lig` a oficiat o slujb` religioas` pentru pomenirea celor doi militari c`zu]i la datorie. Militari români [i americani au urm`rit apoi pelicula S` nu-i uit`m!, realizat` de Trustul de Pres` al MApN în memoria sacrificiului celor doi eroi. Un moment de reculegere în onoarea sublocotenen]ilor postmortem Iosif Silviu Fogora[i [i Mihail Anton Samoil` au ]inut [i Lupii Negri disloca]i în baza de opera]ii înaintat` Mescall. MAIOR ADRIAN GÎTMAN

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

ANUN}URI UMANITARE  Sunt caporalul Ciprian-Dorin {uteu încadrat la UM 01607 Cluj-Napoca, domiciliat în localitatea Morlaca (comuna Poieni) [i adresez rug`mintea de a fi ajutat în ob]inerea unor fonduri financiare necesare fiului meu, în vârst` de doar zece luni, pentru efectuarea extrem de urgent` a unui transplant de ficat. Fiul meu, Daniel-Gabriel {uteu, este diagnosticat cu ciroz` hepatic` decompensat` parenchimatos [i vascular, starea sa actual` a afec]iunii fiind foarte agravat`, necesitând urgent un transplant hepatic cu donator viu înrudit genetic. Costurile estimative sunt de 125.000 de euro, dac` tratamentul este ales în func]ie de taxele generale ale spitalului, sau 165.000 de euro, dac` tratamentul ales include tratamentul realizat de directorul clinicii. Men]ionez c` împreun` cu familia, colegii sau cercul rela]ional la care am apelat nu pot sus]ine financiar salvarea vie]ii copilului. Plata trebuie realizat` înainte de începerea tratamentului prin depunerea sumei de mai sus men]ionate, în contul spitalului. Numele b`ncii: Sparkasse Regensburg; Cont nr. 780010500; BLZ: 75050000; IBAN: DE52750500000780 010500; Swift-BIC: Byladem1RBG. Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii [i în conturile bancare ale subsemnatului deschise la Banca Transilvania, astfel: în lei: RO 47 BTRL01301201A08237XX; în euro: RO 09 BTRLEURCRT 00A0823701. Persoan` de contact: maior Cristian Dumitru, tel. 0722 579 019, STAR 2343/179.  Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a ini]iat o campanie de colectare de fonduri pentru a-l sprijini pe Robert-Sebastian Ursache, fiul maistrului militar Ioan-Corneliu Ursache, încadrat la UM 02154 Constan]a. Fiul maistrului militar, în vârst` de 18 ani, este diagnosticat cu cancer hepatic [i urmeaz` s` efectueze o interven]ie chirurgical` de extirpare a lobului stâng al ficatului, la o clinic` din Regensburg (Germania). Opera]ia propriu-zis`, estimat` la 15.000 de euro, este suportat` de Casa Na]ional` a Asigur`rilor de S`n`tate, iar suma de 5.000 de euro îi este necesar` pentru transport, cazare, traduceri, analize extraspitalice[ti [i alte opera]iuni aferente interven]iei chirurgicale. Men]ion`m c`, Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a acordat atât în anul 2012, cât [i în 2013, suma maxim` prev`zut` în Regulamentul de Organizare [i Func]ionare al Asocia]iei de 20.000 lei, iar familia nu are posibilit`]ile materiale suport`rii interven]iei din str`in`tate. Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare ale asocia]iei, deschise la Banca Comercial` Român`, sucursala Izvor – Bucure[ti, cu men]iunea Pentru Robert, astfel: în lei – RO79RNCB0081101381270005, în euro – RO63RNCB0081101381270002, în USD – RO36RNCB 0081101381270003. St` în puterile noastre s` d`m unui tân`r speran]e de via]`. Pentru mai multe detalii, ne pute]i contacta la numerele de telefon 021.319.58.58 int. 2692 sau 2690 sau în re]eaua RNMC – 971018/2692 sau 2690.  Colectivul UM 01041 P Predeal solicit` ajutor umanitar pentru sprijinirea colegului lor, plutonier Petre Ionescu, a c`rui feti]`, Raisa-Maria Ionescu, în vârst` de 10 luni, sufer` de o tumoare pe coloan` (tumoare pelvian` presacrat` retrorectal` – teratom matur sacrococcigian [i vezic` neurogen`), tumor` ce trebuie extirpat` de urgen]` (maximum o lun`) [i are nevoie de o interven]ie chirurgical` la spitalul de pediatrie din Viena, Austria. În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului [i interven]iei chirurgicale, circa 20.000 de euro, oricine dore[te [i îl poate ajuta, cu orice sum`, oricât de mic` ar fi ea, o poate face în conturile bancare deschise pe numele mamei, Ionescu Liliana, la Raiffeisen Bank: Cont în lei: RO17RZBR0000060007866302. Cont în euro: RO60 RZBR 0000060015572857. Pentru informa]ii suplimentare, pute]i contacta familia la numerele de telefon 0721875779 [i 0724081761.  Plutonierul-major Claudiu Hermeneanu, din U.M. 01375 Constan]a, a fost diagnosticat cu adenocarcinom de colon descendent stadiul II cu colonostam` (cancer de colon cu afectarea altor organe interne), actualmente fiind internat la Institutul de Oncologie Fundeni pentru noi investiga]ii [i interven]ii chirurgicale. Subofi]erul a mai avut o interven]ie chirurgical` la 14 mai 2013, la Spitalul Militar de Urgen]` Constan]a. So]ia sa nu are loc de munc` [i a n`scut un b`ie]el la 13 iunie 2013. Cei doi so]i de]in împreun` o locuin]` achizi]ionat` prin credit ipotecar ce va fi scadent în anul 2040. Cei care doresc s` ajute financiar pentru continuarea tratamentului pot depune orice sum` de bani în contul lui Claudiu Hermeneanu: RO46RZBR0000060001911920 Raiffeisen Bank.  V` rug`m s` ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui copila[. Alexandru-Mihai Plugariu este din Bucure[ti, are nou` ani [i este diagnosticat cu osteogenez` imperfect` (maladia Lobstein-boala oaselor de sticl`). Pân` în momentul de fa]`, a avut 30 fracturi, majoritatea la membrele inferioare (femururi) [i antebra]. Toate fracturile survenite în perioada de sugar au fost imobilizate cu desou-uri de vat`, iar odat` cu cre[terea sa, a fost imobilizat cu ghips. Alexandru are nevoie, urgent, de dou` tije telescopice pentru femururi, care cost` circa 4.000 de euro/bucat`. Mai multe detalii despre Alexandru pute]i g`si la adresa de web: http://plugariualexandru.wordpress.com/, la email: florentza77@yahoo.com sau sunând la num`rul de telefon 0720.394.186. Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare, pe numele Plugariu Floren]a, deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti, Sucursala Mihai Bravu, astfel: în lei-RO32BTRL04301201 C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201C17354XX.  La numai 29 de ani, caporalul Octavian-Ionu] Barbu, din cadrul Companiei Poli]ie Militar` [i Protec]ia For]ei a UM 02211 Bucure[ti, a trecut printr-o grea cump`n`. A fost diagnosticat cu tumor` de trunchi cerebral infiltrativ`, care, în aproximativ opt luni, a evoluat progresiv, provocându-i tulbur`ri de degluti]ie [i pareze. La 10 ianuarie a.c., a fost operat în Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila. Octavian-Ionu] este unul dintre cei mai vechi militari profesioni[ti din UM 02211. Colegii s`i spun c` mereu s-a eviden]iat prin grija fa]` de ceilal]i [i prin dedica]ia de care a dat dovad` în rezolvarea misiunilor în care a fost angrenat. Acum, spun ei, este momentul s`-i întoarc` faptele bune [i, de aceea, i-au fost [i îi sunt al`turi în clipele de încercare. Dar, pe lâng` sprijinul moral, Octavian-Ionu] are nevoie [i de un sprijin material, iar colegii fac un apel, în acest sens, c`tre camarazii din alte unit`]i. Aceia care doresc s` îl ajute o pot face prin dona]ii în contul RO88BRDE441SV63424244410.  Colectivul U.M. 02490 F Bucure[ti solicit` ajutor umanitar pentru sprijinirea colonelului (r) Ion P`un, autor al programului sintetic de contabilitate [i salarizare, versiunile Cobol [i Windows, care a fost diagnosticat cu cancer la colon. În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului foarte costisitor (4.200 de euro o [edin]`), dup` opera]ia efectuat` în Turcia, oricine dore[te [i îl poate ajuta (în special cei care s-au folosit [i înc` se mai folosesc de programele dumnealui), cu orice sum`, oricât de mic` ar fi ea, o pot face în contul bancar deschis la Banca Pireus Bank, pe numele P`un Ion, cont în lei: RO06PIRB4201353364001000. Pentru informa]ii suplimentare, îl pute]i contacta la num`rul de telefon 0722 774 362.  Colectivul UM 01294 Br`ila solicit` ajutor umanitar pentru sprijinirea fostului coleg, sergentmajor (r) IONU} BÂTC~, diagnosticat la vârsta de 31 ani cu encefalopatie post-anoxic` [i tetraparez` spastic`. Pentru continuarea tratamentului în sum` de aproximativ 16.000 lei, oricine dore[te [i îl poate ajuta, o poate face în contul IBAN RO19RNCB0048137801880001, deschis la Banca Comercial` Român`, având ca titular ASOCIA}IA IONU} BÂTC~. Pentru informa]ii suplimentare, familia militarului poate fi contactat` la nr. de tel. 0771 265 533.

S~ NU-I UIT~M!

DECESE În ziua de 30 octombrie 2013, dup` o lung` [i grea suferin]`, a încetat din via]` colonelul (r) }UGUI ANTON. Ofi]er de stat major [i comandant valoros a dovedit calit`]i deosebite la conducerea unei unit`]i mecanizate. Camarazii [i prietenii din promo]ia de ofi]eri de infanterie 9 mai 1949 î[i exprim` sincere regrete. GENERAL DE BRIGAD~ (RET) DUMITRU PA{CARU

COMEMOR~RI La 19 noiembrie 2013 se împlinesc 10 ani de la trecerea la cele ve[nice a prietenului nostru, colonel R~DULESCU THEODOR (Doru). Amintirea lui r`mâne mereu în inimile noastre. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! FAMILIA GENERAL-MAIOR (R) CORNEL {I ANCU}A OANCEA


Observatorul militar

CALEIDOSCOP

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

REBUS

www.presamil.ro

21

CRIPTOGRAFIE COLONEL (R) TEODOR AMZOI MAISTRU MILITAR PRINCIPAL CRISTIAN GHIZDEANU

IZOLARE (1,10,2,10,10,1–1,6,2,11) 1. Umple buzunarele – În[elat` la curse. 2. Înc`rcat` de ani – Fond de premiere. 3. Ratat. 4. În pas cu moda – Nota redac]iei! 5. Sprijin în cas` – Ultimul cuvânt. 6. Sp`late în albie. 7. Picior de lemn – Îi merge mintea. 8. Tip de fântân`. 9. A cresta – Golul de aur.

VERTICAL:

1. Nu ridic` vocea – Punct alimentar. 2. S`lcii de balt` – A feri de pericole. 3. A consacra. 4. Mare senior – Ar`tat` cu degetul. 5. Tob` de carte – Î[i poart` numele. 6. Puncte de plecare. 7. Executat f`r` o comand` de sus – Rezultat la sondaje. 8. B`rba]i îmbrobodi]i – Mo[ul de la leag`nul de copii. 9. Înainte de na[tere. 

Dezlegare la careul

LA PESCUIT

AT DR O

.

I

O I .

CLEAN, CEGA, ANGHILA, RC, R, R, SEINER, ALEVIN, AVA, FOTO: ROMEO FERARU

SAT PESTE, NAPASTA, O, SS, TRAULER, CEL, I, F, SI, ATINTI, ATE, FANTANEL, R.

COGITO

’’

Cât de în[el`toare sunt fe]ele [i cât de du[mane [i de tr`d`toare sunt inimile omene[ti!

ÎN LUMINA ASTRELOR

PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~

irina.spilca@presamil.ro

Persoanele n`scute pe data de 7 ale lunii sunt deosebite, dar impulsive. Acestea percep cu u[urin]` aspectele profunde ale vie]ii, fiind în permanen]` captate de mistere. Ele au tendin]a de a atrage pericolele [i oamenii manipulatori. Inteligen]a nativ` împreun` cu o în]elepciune dobândit` în timp le scot din diferite situa]ii conflictuale. Ace[ti oameni sunt f`cu]i pentru a-i ajuta pe cei neputincio[i ori mai pu]in noroco[i din punct de vedere material.

MIHAIL SADOVEANU

N

Dezlegare la criptografia CULINAR~ (8,2,5,3,4,7) din Observatorul militar nr. 43/2013: MÂNCAREA LA CAZAN ARE MARE C~UTARE. {TIA}I C~... ... Exist` peste 25.000 de specii diferite de pe[te, ceea ce înseamn` mai mult decât num`rul speciilor mamiferelor, reptilelor, amfibienilor [i p`s`rilor la un loc? Dup` ultimele estim`ri, mai exist` înc` 15.000 de specii neidentificate. ... Pe[tii au tr`it pe Terra cu 450 de milioane de ani în urm`, deci au existat înaintea dinozaurilor? Photocorynus spiniceps ... Cel mai mic pe[te m`soar` doar 6,2 mm? Este masculul speciei Photocorynus spiniceps, femela sa atingând 46 mm. ... 40% din num`rul total al speciilor de pe[ti tr`iesc în ap` dulce, de[i rezerva de ap` dulce a P`mântului este de numai 0,1% ? ... Cel mai mare pe[te din lume este rechinul-balen`, care poate cre[te p#n` la 15 metri lungime [i ajunge s` cânt`reasc` peste 20 de tone?  ILARION BARBU

din

Observatorul militar nr. 43/2013

U

ORIZONTAL:

O MARE AVIATOARE La începutul anului 1934, Irina Burnaia primea brevetul de pilot de avioane, iar peste câteva luni î[i începe spectaculos cariera de aviatoare pe aripi române[ti. A fost prima românc` participant` la un raid aviatic interna]ional zburând cu un avion de fabrica]ie româneasc`. F`când pereche cu pilotul, deja celebrul Petre Ivanovici, plecat din Bucure[ti, la 3 ianuarie 1935, în marele raid pe ruta Istanbul – Cairo – lacul african Victoria [i retur. Întoarcerea a avut loc la 24 martie 1935, dup` un parcurs de 16.000 km. Sosire întârziat` din cauza unei defec]iuni suferite pe parcurs la o aterizare. Petre Ivanovici, fiind militar, a fost pedepsit cu 20 de zile de închisoare [i mutarea disciplinar` la Ia[i fiindc` a zburat f`r` para[ut` la bord, a trecut în zbor peste regiuni nepermise, nerespectând culoarul, [i a dep`[it, ca aviator în armat`, permisia de 45 de zile. În august 1937, temerara aviatoare pilota singur` la bord tot un avion românesc într-o curs` Bucure[ti – Roma – Bucure[ti. În acela[i an, Irina Burnaia public` un volum memorialistic, Aripile mele. 

Berbec (21 martie-20 aprilie): Îngrijirea de propriul corp este acum o necesitate [i o activitate, care v` ocup` cea mai mare parte din timp. V` relaxa]i al`turi de familie [i pune]i la punct câteva aspecte ce ]in de latura financiar`. Taur (21 aprilie-20 mai): Planurile pentru finalul s`pt`mânii v` vor fi anulate datorit` unei plec`ri ap`rute pe nea[teptate. Da]i curs unei provoc`ri profesionale lansat` de o cuno[tin]` mai veche. Gemeni (21 mai-21 iunie): Importan]a pe care o oferi]i serviciului v` cam stric` rela]ia de cuplu. Familia dumneavoastr` trece printr-o perioad` dificil` [i face]i eforturi uria[e pentru a nu deveni sensibil. Rac (22 iunie-22 iulie): Ave]i nervii întin[i la maxim [i nu pute]i s` v` p`stra]i calmul în situa]ii extreme. O rud` apropiat` v` sprijin` eforturile în g`sirea r`spunsului la o problem` de s`n`tate care v` cople[e[te. Leu (23 iulie-22 august): Trece]i printr-o perioad` favorabil` studiului [i v` place s` v` fixa]i concentrarea asupra lucrurilor frumoase care v` destind. Ie[i]i în lume, mai mult decât în mod normal, iar în acest fel v` îmbog`]i]i via]a social`. Fecioar` (23 august-22 septembrie): Un conflict profesional v` prinde la mijloc precum un vârtej [i sunte]i în m`sur` s` v` ap`ra]i imaginea cu orice pre]. Un coleg nemul]umit de felul în care îl trata]i este posibil s` v` fac` o plângere.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Naivitatea se pl`te[te scump [i v` convinge]i de acest aspect în fiecare zi câte pu]in. Un om drag dumneavoastr` profit` din plin de pe urma sl`biciunii fa]` de el [i trage o serie de foloase. Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Refuza]i ajutorul unui prieten [i chiar lua]i în nume de r`u bun`voin]a acestuia. Alian]a cu o persoan` de sex opus v` aduce o serie de prejudicii greu de reparat. Trebuie s` fi]i atent la ceea ce semna]i pentru c` pute]i fi cu u[urin]` p`c`lit. S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Veselia ce v` caracterizeaz` îi ajut` [i pe cei din jur s` se mobilizeze [i s` nu fac` o tragedie din faptul c` au prea mult de lucru. Reu[i]i s` organiza]i în mod disciplinat oamenii din subordinea dumneavoastr`. Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Da]i curs invita]iilor la diferite evenimente sociale [i v` trezi]i cu o serie de complimente din partea unor oameni care v` urm`resc îndeaproape activitatea. Pe plan sentimental, datorit` unei întâmpl`ri nefericite, vi se deschid r`ni mai vechi. V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Ie[irile cu prietenii sunt de bun augur [i deschid noi oportunit`]i pe plan artistic. V` place s` v` documenta]i despre tot felul de segmente culturale. Pe[ti (19 februarie-20 martie): Din dorin]a de a v` dovedi capacit`]ile intelectuale, accepta]i prea multe sarcini sau proiecte [i este posibil s` claca]i fizic. În rela]ia de cuplu apar noi tensiuni, pe care cu greu le mai pute]i controla. 


22

Observatorul militar

www.presamil.ro

FINANCIAR

CÂND NE ECHIP~M MA{INA CU ANVELOPE DE IARN~?

Î

n multe zone din ]ar`, vremea rece a început deja s` dea b`t`i de cap [oferilor, care sunt obliga]i s`-[i echipeze ma[inile cu anvelope de iarn` în cazul în care circul` pe drumuri acoperite cu ghea]`, z`pad` sau polei. Au trecut deja doi ani de când echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarn` nu mai constituie doar un moft al conduc`torilor auto care doresc s` se deplaseze în condi]ii de siguran]`, ci, potrivit Legii 161/2011, indiferent de luna din an, anvelopele de iarn` sunt obligatorii pentru toate autovehiculele care circul` pe drumurile publice acoperite cu z`pad`, ghea]` sau polei. Cu alte cuvinte, dac` nu ie[i]i în trafic în astfel de condi]ii, pute]i s` renun]a]i la cheltuielile aferente dot`rii ma[inii dumneavoastr` cu pneuri adecvate sezonului rece. Pentru autoturisme, obligativitatea se refer` la toate cele patru ro]i, în timp ce pentru ma[inile de transport marf` cu o mas` total` maxim` autorizat`

mai mare de 3,5 tone [i cele de transport persoane cu mai mult de nou` locuri pe scaune, inclusiv cel al conduc`torului auto, doar la ro]ile de pe axele de trac]iune.

M.S., MS sau M&S. În cazul anvelopelor all season, acestea vor fi considerate de iarn` doar dac` vor fi identificate prin astfel de marcaje. În caz contrar, anvelopele all season vor fi

Anvelopele de iarn` sunt cele care respect` [i sunt omologate conform reglement`rilor europene emise în acest sens, adic` sunt inscrip]ionate cu M+S,

asimilate celor de var` [i, implicit, conduc`torul automobilului va fi sanc]ionat în cazul în care va circula cu ma[ina pe drumurile acoperite cu

z`pad`, ghea]` sau polei. Nu se recomand` anvelope de iarn` second hand mai vechi de patru-cinci ani sau la care în`l]imea profilului lor este mai mic` de patru milimetri. În cazul în care nu respecta]i prevederile legii, risca]i s` r`mâne]i f`r` certificatul de înmatriculare, dar [i s` pl`ti]i o amend` cuprins` între 720 de lei [i 1.600 de lei. În caz de accident, la sanc]ionarea cu amend` se adaug` o sum` destinat` repar`rii drumurilor [i desp`gubirilor pentru pagubele produse. Pentru situa]ia în care autovehiculul care circul` f`r` anvelope de iarn` blocheaz` drumul, proprietarul ma[inii trebuie s` pl`teasc` [i costurile aferente degaj`rii acestuia. Totodat`, dac` asigurarea de r`spundere civil` auto nu acoper` în totalitate pagubele produse elementelor c`ii de comunica]ie (precum parape]i sau semne de circula]ie), administratorul drumului va notifica vinovatul de producerea accidentului c` are obliga]ia de a pl`ti, în termen de 15 zile, partea de daune pentru care compania de asigur`ri nu a acordat desp`gubiri.

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

70 DE MILIOANE DE EURO PENTRU PROMOVAREA PRODUSELOR AGRICOLE

S

`pt`mâna trecut`, Comisia European` (CE) a aprobat 22 de programe destinate promov`rii produselor agricole în Uniunea European` [i în ]`rile ter]e. Programele, majoritatea cu o durat` de trei ani, sunt prev`zute cu un buget total de 70 de milioane de euro, la care Uniunea European` (UE) contribuie cu 35 de milioane de euro. Programele selectate vizeaz` produse de calitate înregistrate [i protejate ca DOP-uri (denumiri de origine protejate), IGP-uri (indica]ii geografice protejate) [i STG-uri (specialit`]i tradi]ionale garantate), vinuri, carne produs` în cadrul sistemelor na]ionale de calitate, produse ecologice, fructe [i legume proaspete, miere [i produse apicole, lapte [i produse lactate, horticultur` ornamental`, carne de porc, de mânzat [i de vit`, precum [i carne de pas`re, se arat` într-un comunicat al Reprezentan]ei Comisiei Europene în România. Consider promovarea produselor agricole ale UE pe pie]ele din [i din afara UE un element important al politicii, în special în ceea ce prive[te produsele de calitate. Acesta este motivul pentru care ne preg`tim s` public`m în urm`toarele s`pt`mâni o nou` ini]iativ` politic` referitoare la promovarea produselor. Este evident c` o cre[tere a exporturilor de produse europene de calitate poate juca un rol semnificativ în sprijinirea procesului de redresare economic` în UE, a declarat comisarul european pentru agricultur` [i dezvoltare rural`, Dacian Ciolo[. Comisia a primit 34 de cereri de finan]are [i, dup` evaluarea acestora, a aprobat 22 de programe care vizeaz` pia]a intern` (15) [i ]`rile ter]e (7), ca parte a celei de-a doua etape de depunere de programe din anul 2013. Dou` dintre programele selectate au fost propuse de mai multe state membre. }`rile [i regiunile ter]e vizate sunt: America de Nord, Rusia, America Latin`, Orientul Mijlociu, Norvegia, Elve]ia, Serbia, Muntenegru, fosta Republic` Iugoslav` a Macedoniei, Bosnia [i Her]egovina [i Kosovo. PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

E

PARITATEA EURO/DOLAR {I-A CONTINUAT DECLINUL

uro a înregistrat o nou` depreciere s`pt`mânal` în raport cu euro, în perioada 4-8 noiembrie, ca urmare a deciziei nea[teptate a B`ncii Centrale Europene (BCE) de a reduce dobânda de referin]` la un nou minim record, de 0,25%. Motivând c` se a[teapt` ca rata infla]iei din zona euro s` r`mân` la un nivel sc`zut o perioad` lung` de timp, BCE a redus dobânda de referin]` de la 0,5% la 0,25%. În urma deciziei, raportul euro/ dolar s-a depreciat pân` la nivelul de 1,33 pe pie]ele externe, ulterior urcând în jurul nivelului de 1,3360 (cu circa 1% mai jos decât în prima zi a acestei luni), pe fondul temerilor investitorilor c` avansul peste a[tept`ri al economiei SUA, în trimestrul al treilea, ar putea determina Rezerva Federal` a SUA (Fed) s` reduc` programul de achizi]ii lunare de obliga]iuni. 

Radar economic

 BNR a redus dobânda cheie la minimul istoric de 4%. Consiliul de administra]ie al B`ncii Na]ionale a României (BNR) a decis ca, începând cu 6 noiembrie 2013, s` reduc` rata dobânzii de politic` monetar` cu 0,25%, de la 4,25% la 4% pe an, un nou minim istoric, [i s` p`streze nivelul rezervelor minime obligatorii la 15% pentru pasivele în lei [i 20% pentru cele în euro.  Avans puternic pentru industrie. În septembrie 2013, produc]ia industrial` (serie brut`) a crescut fa]` de luna precedent` cu 19,5%, iar ca serie ajustat` în func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate

cu 2,4%, potrivit Institutului Na]ional de Statistic` (INS). Fa]` de perioada corespunz`toare a anului trecut, produc]ia industrial` a avansat cu 10,0% ca serie brut`, respectiv cu 7,1% ca serie ajustat` în func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate. De asemenea, în primele nou` luni ale acestui an, raportat la intervalul similar din 2012, produc]ia industrial` a urcat atât ca serie brut`, cât [i ca serie ajustat` în func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate cu 7,0%, respectiv cu 6,2%. Cre[terea produc]iei industriale (serie brut`) din perioada ianuarie-septembrie a fost sus]inut` de industria prelucr`toare (+8,5%) [i industria extractiv` (+3,2%).  C#[tigul salarial, în cre[tere. Câ[tigul salarial mediu nominal net a fost de 1.609 lei în septembrie, în cre[tere fa]` de luna precedent` cu 5 lei (0,3%), iar cel brut a fost de 2.223 lei, cu 0,2% mai mare decât în

august, arat` datele publicate de INS. Valorile cele mai mari ale câ[tigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extrac]ia petrolului brut [i a gazelor naturale (4.907 lei), iar cele mai mici în hoteluri [i restaurante (883 de lei).  Centru de cercetare pentru medicamente generice la Cluj-Napoca. Produc`torul de medicamente generice Terapia Ranbaxy din Cluj-Napoca va înfiin]a, pân` în anul 2015, un centru de cercetaredezvoltare în cadrul c`ruia se vor dezvolta produse medicamentoase generice noi, vor fi f`cute test`ri la scar` pilot [i va avea loc dezvoltarea metodelor analitice utilizate în analiza tuturor seriilor fabricate. Proiectul are o valoare total` de 29,2 milioane de lei, din care suma nerambursabil` din fonduri europene este de aproximativ 11,3 milioane de lei, restul fiind contribu]ia proprie a companiei.  Economia SUA, cre[tere peste a[tept`ri. Economia Statelor Unite ale Americii a crescut în trimestrul al treilea cu 2,8%, fa]` de perioada similar` a anului trecut, mai rapid decât anticipau anali[tii, sus]inut` de cheltuielile de consum (+1,5%), investi]iile private (+9,5%) [i exporturi (+4,5%), conform AFP, care citeaz` datele prezentate de Departamentul Comer]ului.  Tranzac]ii pe pia]a telecom. S`pt`mâna trecut`, grupul francez de media [i servicii de telecomunica]ii Vivendi a anun]at vânzarea participa]iei de 53% pe care o de]ine la Maroc Telecom c`tre compania Etisalat din Emiratele Arabe Unite (UAE), pentru 4,2 miliarde de euro, transmite Reuters. De asemenea, potrivit Bloomberg, compania spaniol` de telecomunica]ii Telefonica, al cincilea operator ca m`rime din lume, [i-a vândut subsidiara sa din Cehia grupului ceh de investi]ii PPF, o tranzac]ie estimat` la 63,6 miliarde de coroane (circa 2,4 miliarde de euro). Tranzac]ia urmeaz` s` fie supus` spre aprobare Comisiei Europene. 


Observatorul militar

RELIGIE

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

23

SFÂNTUL IOAN GUR~ DE AUR – O VIA}~ ÎN HRISTOS MAIOR ION S~NDI}~

S

fin]ii sunt prietenii [i casnicii lui Dumnezeu, stele c`l`uzitoare c`tre Împ`r`]ia Cerurilor. Prin trecerea la Domnul, ei au încheiat lupta p`mânteasc`, moartea lor trupeasc`, fiind de fapt, momentul încunun`rii nevoin]elor [i primirii lor în ceata sfin]ilor. Din aceast` constela]ie sfânt`, o lumin` str`luce[te puternic, t`lm`cind aproape întreaga Sfânt` Scriptur` [i unindu-ne cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos prin Sfânta Liturghie cea mai des s`vâr[it`: Sfântul Ioan Gur` de Aur.

C

el mai mare orator cre[tin, Sfântul Ioan Gur` de Aur, s-a mutat la cele ve[nice de Praznicul În`l]`rii Sfintei Cruci al anului 407, fiind în surghiun pentru crucea pe care [i-o asumase ca p`stor de suflete. Biserica Ortodox` îi serbeaz` amintirea la 13 noiembrie, pentru a nu l`sa ca pomenirea marelui ierarh, p`stor [i teolog, s` fie eclipsat` de str`lucirea marelui Praznic. În cinstea sfântului Ioan Gur` de Aur au mai fost rânduite [i alte zile de pomenire: 27 ianuarie, când se s`vâr[e[te pomenirea aducerii moa[telor sale în Constantinopol, [i 30 ianuarie, de Sfin]ii Trei Ierarhi. Pentru frumuse]ea [i str`lucirea cuvintelor sale, sfântul Ioan a fost numit de contemporanii s`i „Hrisoroas”, adic` „râu în ale c`rui valuri curge aur”, iar din sec. VI i s-a ad`ugat la numele s`u de Ioan supranumele de Hrisostom, adic` Gur` de Aur. Sfântul Ioan Hrisostom s-a n`scut între anii 344 [i 354, din generalul roman Secundus, conduc`torul armatei din Siria, [i Antuza de neam grec, o femeie cultivat` [i cu un caracter deosebit. Locul na[terii sale este Antiohia, locul unde, în anul 42 d.Hr., pentru prima dat` ucenicii Mântuitorului Iisus Hristos au fost numi]i cre[tini (F.A. 11,26), pân` atunci ei numindu-se nazarineni sau galileeni. Tat`l a murit pe când Ioan era înc` prunc, iar mama sa, r`mas` v`duv` la 20 de ani cu doi copii, s-a consacrat cre[terii [i educa]iei acestora. Deoarece familia apar]inea micii aristocra]ii, Antuza a avut posibilitatea s`-i ofere fiului s`u o înv`]`tur` clasic` sub îndrumarea vestitului retor Libanius [i al filosofului Andragatie. Educa]ia cre[tin` tân`rul Ioan a primit-o întâi în casa p`rinteasc`, sub îndrumarea mamei sale Antuza, care i-a s`dit în suflet s`mân]a unei profunde evlavii cre[tine, apoi la vârsta [colar` Ioan a fost înv`]at de oamenii înduhovnici]i ai timpului s`u: Meletie episcopul Antiohiei, care l-a [i botezat apoi cre[tin pe la 372, la vârsta de 22 de ani, Diodor, stare]ul unei m`n`stiri din Antiohia [i ascetul Carterie, profesori la [coala teologic`, la

care trebuie s` ad`ug`m lectura neobosit` a lucr`rilor scriitorilor cre[tini de pân` la el.

Î

n urm`torii nou` ani, pân` la moartea mamei sale, survenit` în 374, tân`rul duce o via]` semimonastic`: în primii trei ani îl asist` pe episcopul Meletie, iar dup` înc` un an este numit anagnost, adic` cite] bisericesc. Nu mult dup` aceea, prin 374 sau 375, Ioan a putut s`-[i împlineasc` dorul s`u f`urit cu prietenul s`u de studiu Vasile, de a îmbr`]i[a adev`rata filosofie, adic` de a se face monah. Ioan a dus o via]` ascetic` dup` pildele sfin]ilor siha[tri, citind f`r` întrerupere Sfânta Scriptur`. S`n`tatea i s-a [ubrezit mult, iar Episcopul Meletie aflând de starea sa [i totodat` având nevoie de un ajutor, l-a silit s` se coboare din mun]i [i s` vin` în jurul anului 377 în ora[. Tân`rul monah a f`cut ascultare [i odat` cu aceast` coborâre a început urcarea sa pe cele mai înalte trepte ale oratoriei cre[tine [i ale teologiei ortodoxe. Episcopul Meletie s-a bucurat de întoarcerea lectorului s`u [i, la anul 381, înainte de a pleca la Sinodul II Ecumenic, l-a hirotonit diacon, treapt` în care a slujit cinci ani, fiindu-i împ`r]it` munca sa între opera de catehizare a catehumenilor [i scrierea lucr`rilor sale din tinere]e, între care neegalatul s`u tratat Despre preo]ie. În acela[i an 381, Meletie moare (la sinod), iar locul lui a fost ocupat de Flavian, prietenul [i protectorul lui Ioan. Noul episcop îl hirotone[te întru sfânta tain` a preo]iei în anul 386, treapt` în care a slujit aproape doisprezece ani, pân` în 397, luminând clerul [i poporul cu în]elepciunea [i cu exemplul vie]ii sale. A r`mas memorabil` predica pe care Sfântul Ioan a rostit-o în ziua hirotonirii sale, misiunea sa fiind acum activitatea omiletic` în marea biseric` antiohian`. Educa]ia oratoric` dobândit` în perioada când Libaniu îi fusese dasc`l s-a dovedit a-i fi de folos.

P

e 17 septembrie 397, arhiepiscopul Nectarie al Constantinopolului a trecut la cele ve[nice, iar împ`ratul [i

poporul, dorind o primenire, o atmosfer` nou` de via]` în Biserica din capital`, au crezut c` cel mai bun pentru realizarea acestor deziderate este preotul Ioan, marele orator din Antiohia Siriei. Acesta a fost adus cu subtilitate, la propunerea primului ministru Eutropiu f`cut` proasp`tului împ`rat Arcadie. Hirotonirea Sfântului Ioan Gur` de Aur ca arhiepiscop al Constantinopolului s-a f`cut la 17 decembrie 397, iar întronizarea la 28 februarie 398. Ceremonia de hirotonire a fost prezidat` de episcopul Teofil al Alexandriei care nu-l dorea pe Gur` de Aur, dar pentru c` împotriva sa se formulaser` multe acuza]ii [i, pentru a nu li se da curs de c`tre Eutropiu, a fost de acord cu hirotonirea lui Ioan. Ini]ial, a fost primit cu bucurie în capitala imperial`. Dar m`surile administrative, reformele introduse în via]a clerului [i predicile sale, care biciuiau pe fa]` viciile, au creat du[m`nii [i nemul]umiri. Primii deranja]i au fost oamenii palatului arhiepiscopal: ace[tia s-au v`zut lipsi]i dintr-o dat` de luxul [i banchetele cu care-i obi[nuise fostul arhiepiscop Nectarie, pentru c` sfântul Ioan introdusese în palat vie]uirea ascetic`; el însu[i mânca o dat` în zi, singur la mas`, mânc`ruri simple [i apa îi era b`utura. Dar du[manul cel mai puternic, care a dus la deznod`mântul tragic al vie]ii Sfântului Ioan Gur` de Aur, a fost îns`[i împ`r`teasa

Eudoxia care, ajutat` de episcopul Teofil al Alexandriei [i de al]i du[mani de moarte ai râvnitorului episcop Ioan, a inventat acuza]ii pentru a-l trimite în exil. La începutul anului 404, împ`r`teasa Eudoxia se hot`r`[te s`-l distrug` pe patriarh [i î[i reînnoie[te presiunile exercitate asupra so]ului ei Arcadie care dispune caterisirea patriarhului. A treia zi dup` Pa[ti, episcopul Ioan este arestat în re[edin]a sa, iar dup` Rusalii împ`ratul a poruncit ca el s` fie exilat a treia oar`. Sub o escort` de solda]i traci a fost dus, str`b`tând Bitinia, Frigia, Galatia, Capadocia, Cilicia [i Armenia cu destina]ia Cucuson, un târgu[or din valea Taurisului, la marginea Armeniei Mici, „locul cel mai s`lbatic din lumea întreag`”.

C

`l`toria pân` acolo a durat 70 de zile [i a fost extrem de obositoare. Ostenelii drumului i se ad`ugau ar[i]a soarelui [i ploile. Înaintea exilului s`u, patriarhul Ioan îi implorase în nenum`rate rânduri pe sus]in`torii s`i s` nu provoace o schism` în sânul Bisericii din cauza lui, indiferent de ce s-ar fi întâmplat. Via]a în exil nu a fost deloc u[oar` [i, în pofida bolii care îi m`cina trupul, Ioan s-a d`ruit trup [i suflet activit`]ii pastorale, reputa]ia sa atr`gând un num`r din ce în ce mai mare de credincio[i. De aici va trimite scrisori de mângâiere credincio[ilor s`i, persecuta]i la

Constantinopol. Mai târziu, adversarii s`i (Eudoxia murise la pu]in timp dup` exilul lui Ioan), sup`ra]i de popularitatea pe care Ioan [i-o p`stra la Constantinopol [i pentru ca el s` nu mai poat` comunica a[a u[or cu persoanele care îl iubeau, s-au hot`rât s`-l îndep`rteze [i mai mult. Au intervenit ca el s` fie trimis tocmai la Pityum, un or`[el pe coasta r`s`ritean` a M`rii Negre, la nord de Colchida, la poalele Caucazului, departe atât de c`ile de comunica]ie, cât [i de lumea civilizat` de atunci. Ajungând în localitatea Comana (ast`zi Bizeri, Turcia) pe 13 septembrie 407, a fost în[tiin]at de Sfântul Vasilisc, care suferise o moarte martiric`, c` „mâine vom fi împreun`”. A doua zi, Ioan a rugat pe solda]i s` mai z`boveasc` un timp în cetate, dar ei n-au vrut [i au plecat la drum, îns` o ploaie toren]ial` i-a întors înapoi. Cu ultimele puteri Sfântul Ioan Hrisostom cere Sfânta Împ`rt`[anie [i, rugându-se în fa]a raclei sfântului martir Vasilisc, roste[te ultimele cuvinte din gura lui de aur: „Slav` lui Dumnezeu pentru toate”, dup` care î[i d` duhul. Era pe 14 septembrie 407.

Î

n anul 438, pe când Sfântul Proclu, unul din ucenicii Sfântului P`rinte, era arhip`stor al Constantinopolului, r`m`[i]ele p`mânte[ti i-au fost aduse la Constantinopol cu mare fast; a fost înmormântat în Biserica Sfin]ilor Apostoli numai dup` ce împ`ratul Teodosie al II-lea, fiul lui Arcadie [i al Eudoxiei, i-a cerut iertare în numele p`rin]ilor s`i. De[i ne despart [aisprezece secole de mutarea la Domnul a Sfântului Ioan Gur` de Aur, imensa sa oper` exegetic` este la fel de actual`, iar vie]uirea sa în sfin]enie constituie un model demn de urmat de orice cre[tin, mai ales din aceast` perioad` secularizat` [i supertehnologizat` numit` postmodern`. Aruncând o scurt` privire asupra întregii activit`]i a acestui mare ierarh, desprindem cu u[urin]` concluzia c` el a tr`it numai pentru prosl`virea lui Dumnezeu [i mântuirea oamenilor. Omiliile lui se adreseaz` sufletului, r`mânând mereu actuale. Sunt acestea doar câteva argumente care ne îndrept`]esc s` socotim pe Sfântul Ioan Gur` de Aur cel mai mare orator al Bisericii cre[tine de pretutindeni, un inspirat [i neîntrecut interpret al Sfintei Scripturi [i un model de vie]uire în Hristos. Amin. 


24

INTERVIU

Observatorul militar

www.presamil.ro

Nr. 44 (13 – 19 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

ANDI MOISESCU, REALIZATOR TV:

MI-E TEAM~ C~ JURNALISTUL ESTE O „SPECIE” PE CALE DE DISPARI}IE Pres` scris`, radio, televiziune. 20 de ani de munc` în pres`. P`re]i jurnalistul complet! Cum a început aceast` aventur` [i ce anume determin`, la un moment dat, dorin]a de a te dedica unui nou mediu jurnalistic? Totul a început dintr-o nevoie. Se profila într-un orizont foarte apropiat vacan]a de var` [i mama m-a anun]at c`, din p`cate, de data asta chiar n-are cum s` m` mai ajute. Erau vremuri grele [i atunci, de fapt chiar mult mai grele. A[a c-am luat ini]iativa [i, cu înc` un coleg de clas`, am început s` vindem ziare la metrou, la Pia]a Roman`. Dup` vreo dou` s`pt`mâni, am auzit la singurul post de radio care emitea doar muzic` la ora aia, Fun Radio, un anun]. Se organiza un concurs de DJ, pentru ocuparea unui post. N-am ratat ocazia, cu atât mai mult cu cât, la toate petrecerile din liceu, eu eram întotdeauna DJ. Am fost 50 de candida]i pe dou` locuri. Din fericire, eu am fost unul dintre cei doi victorio[i, în final. A[a am ajuns în radio. Începând de-acolo, drumul a fost cumva firesc. Am avansat în ierarhia radioului, în vara lui 1991 l-am întâlnit pe Adrian Sârbu, care mi-a f`cut o ofert` de nerefuzat, drept

[i, în mod cert, legate de dorin]a mea de a m` reinventa în permanen]`. Dac` a]i fi nevoit s` v` fixa]i într-un anumit domeniu jurnalistic, ce a]i alege? Presa scris`, radio, televiziune? Unde bate inima lui Andi Moisescu mai tare? Inima mea e oriunde e entertainment. Sau ca s` simplific [i mai tare, inima mea bate cu pl`cere de fiecare dat` când vine vorba de comunicare.

Povesti]i-mi o întâmplare care v-a marcat în cei 20 de ani petrecu]i în pres`.

’’

ANDI MOISESCU

A[ putea scrie c`r]i despre întâmpl`rile care m-au marcat [i probabil c` o s-o [i fac la un moment dat. Una dintre cele mai frumoase lec]ii pe care le-am înv`]at înc` din primele zile de televiziune mi-a fost predat` de directorul de imagine Victor Prunaru. Mi-a „vândut” atunci

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

REDACTOR-{EF Locotenent-colonel Florin {perlea tel. 021/322.66.34, e-mail: florin.sperlea@presamil.ro Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

’’

A fi vedet` nu mi se pare un statut atât de greu de atins. Dimpotriv`. O dovedesc în fiecare zi multe din prezen]ele îndoielnice de la TV, de care încerc s`-mi feresc copiii, cel pu]in. ANDI MOISESCU

dintre noi s` devenim profesioni[ti în meseria noastr`. ~sta-i cel mai mare dar pe care ni l-a oferit el, dup` care diferen]a a f`cut-o fiecare dintre noi, cu ce-a avut de la natur`, de pe-acas`, de la [coal` [i de prin c`r]i.

 N`scut la 26 octombrie 1972, în Bucure[ti  A absolvit Facultatea de Matematic` (Universitatea Bucure[ti, 1996).  În 1990, s-a lansat la Fun Radio. În anul 1996, a fost numit director de programe la Pro FM. În acela[i an, a început s` lucreze la Pro TV.  În 2000, a pornit una dintre sl`biciunile sale: „Marc` Înregistrat`”.  Dup` patru ani, a înfiin]at propria cas` de produc]ie [i a intrat în cea mai spectaculoas` curs` TV din cariera sa – „Apropo TV”.  Este unul dintre jura]ii de la „Românii au talent".

În ce m` prive[te, nu m-am gândit niciodat` s` mai fac [i bani de pe urma tricourilor imprimate. M-am bucurat c` mi-au rezolvat problema vestimenta]iei s`pt`mânale din „ApropoTV”. Dac` o s` reu[esc s` scot [i ni[te bani pentru Salva]i Copiii România de pe urma lor, o s` le scot într-o zi la licita]ie. Pân` una alta, pe cele mai creative o s` le folosim la decorarea noului nostru sediu. Cu exact dou` ore înainte s` închid` prietenii no[tri de la imprimeria oficial`, m` a[ez împreun` cu sparring partner-ul meu, Drago[ Vasile, la o cafea [i propunem ni[te variante, pe care le supunem votului democratic al întregii echipe. Dup` ce voteaz` toat` lumea, eu aleg mesajul câ[tig`tor [i `la se imprim`.

pentru care am început s` lucrez cu el. Mai întâi în Pro FM [i, de la sfâr[itul lui 1996, dup` ce am absolvit [i Facultatea de Matematic` (al c`rei student am fost în toat` aceast` perioad`), în Pro TV. Toate trecerile de la un nivel profesional la altul, în ce m` prive[te, au fost extrem de fire[ti

cel mai mare secret profesional. {i anume, s` nu uit niciodat` s` mul]umesc fiec`rui membru al echipei la finalul unei emisii, de la produc`torul general la menajer`. Îl pot asigura c` n-am uitat chiar niciodat`.

Cum s-a n`scut ideea „Apropo TV", emisiunea s`pt`mânal` pe care o realiza]i? Are o longevitate impresionant` pentru un peisaj TV care mi se pare u[or alterat de divertisment facil [i show îndoielnic.

Care ar fi principalele atuuri ale unui jurnalist ast`zi? Cândva, Arghezi spunea „Cinste [i gramatic`". Mai este valabil? Mi-e team` c` jurnalistul este o „specie” pe cale de dispari]ie. Nici nu vreau s` m` gândesc la deduc]ia logic` pe care a[ putea s-o fac, amintindu-mi de cuvintele lui Arghezi. Se spune, adesea, c` pe cine pune mâna Adrian Sârbu devine vedet`. Cât, în destinul lui Andi Moisescu, a contat Adrian Sârbu [i cât a ad`ugat, consecvent, Andi Moisescu însu[i? Este, pentru orice jurnalist, suficient talentul sau e nevoie [i de întâmplarea decisiv`? A fi vedet` nu mi se pare un statut atât de greu de atins. Dimpotriv`. O dovedesc în fiecare zi multe din prezen]ele îndoielnice de la TV, de care încerc s`-mi feresc copiii, cel pu]in. Marele merit al lui Adrian Sârbu este c` ne-a motivat pe câ]iva

www.presamil.ro tpa@presamil.ro

 REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i  REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108.  SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124.  REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David. Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea

„ApropoTV” are leg`tur` strict` cu pasiunea mea pentru comunicare. „ApropoTV” este o proiec]ie a gândurilor [i preocup`rilor unei echipe formate din oameni absolut normali, în raport cu lumea în care tr`iesc. Normalitatea asta e un lucru rar azi, [tiu. Normalitatea [i m`sura sunt dou` no]iuni esen]iale care definesc spiritul nostru. N-am sim]it nevoia s` mai insist asupra umorului, pe care-l consider ca f`când parte din normalitate. Plecând de la aceste observa]ii, am creat un fel de magazin TV, cu doza lui de manifest cultural, inclus`, la care s` ne fac` pl`cere s` ne uit`m inclusiv noi, cei care îl producem. Nu-i nimic complicat la mijloc. Proiecte de viitor? Întotdeauna. N-o s` apuc s` m` plictisesc nicio clip` în via]a asta. De-asta sunt sigur. Plictiseala e o no]iune abstract` pentru mine. INTERVIU REALIZAT DE LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR observatorul.militar@presamil.ro TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~: Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal. CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`. FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache. DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, tel. 021/322.82.87 int. 160. Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160 Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX |nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte extraora 12.00 se este permis` \n condi]iile ISSN1223-3641. 145 C.1666/2013

prev`zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drepturile conexe.”


Observatorul militar nr 44