Issuu on Google+

UNIUNEA EUROPEANĂ

www.statiune-madaras.ro

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: 0372 11 14 09 Email: info@mdrt.ro www.mdrt.ro Direcția Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism Organismul Intermediar pentru Turism Bd. Dinicu Golescu nr.38, Sector 1, București Tel: 0372 144 000, Fax: 0372 144 001 Asociația de Dezvoltare Rurală „CCT” Sat Olteni nr. 98A, Comuna Teişani, Jud. Prahova Sucursala: Sat Olteni, Comuna Clinceni, Str. Crizantemelor nr. 23, jud. Ilfov

Trăim în natură, să o păstrăm în viață!

Material gratuit

Circuit turistic în stațiunea Mădăraș Ghid turistic

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Circuit turistic în stațiunea Mădăraș Asociația de Dezvoltare Rurală „CCT” Noiembrie 2012 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

www.inforegio.ro


CUPRINS

Staţiunea Harghita Mădăraş

Stațiunea Harghita Mădăraș

1

Pârtii în stațiunea Harghita Mădăraș

2

Băile Harghita

3

Valea Homorodului Mare şi Băile Homorod

4

Cheile Vârghișului

5

Vârful Harghita – Mădăraș

8

Capela Jézus Szive din Odorheiu Secuiesc

9

Ruinele Cetăţii Bud de pe Dealul Budvár

10

Cetatea Székely Támadt

11

Biserica și Mănăstirea Franciscană

13

Clădirea gimnaziului romano-catolic

15

Biserica parohială romano-catolică Sfântul Nicolae

17

Purtând numele celui mai înalt vârf al Munților Harghita, și anume Harghita Mădăraș, stațiunea este foarte ofertantă pentru turiștii care o vizitează din punct de vedere al activităților ce pot fi derulate aici. Iarna, iubitorii de schi găsesc aici un tărâm ideal

pentru practicarea acestui sport. Pârtiile sunt de mai multe dificultăți și pe toate gusturile, dotate cu teleschi. Sunt amenajate și trasee de schi de tură pentru doritori, iar pe timp de vară traseele montane sunt adesea frecventate de pasionați. Stațiunea bucurându-se de un peisaj pitoresc și de

amplasare montană, oferă foarte multă relaxare, liniște și aer curat pentru cei care doresc să evadeze din stresul cotidian.

DN 12/E 578 Gheorgheni-Miercurea Ciuc

Vârful Harghita – Mădăraș Coordonate GPS: Latitudine N 46° 27,198’ Longitudine E 25° 34,900’ Altitudinea 1800 m

E578 către Gheorgheni

Foto copertă: Stațiunea Mădăraș, Harghita Copyright © 2012 CCT Staţiunea Harghita Mădăraş

Mădăraș

Teleschi în Mădăraș

E578 către Miercurea Ciuc 3


Pârtii în stațiunea Harghita Mădăraș

Pârtia

Lungime

Dificultate

Transport cablu

Nocturnă

1

700 m

Ușoară

Da (pe 200 m)

Nu

2

1500 m

Medie

Da

Nu

3

700m

Greu, extrem

Da

Nu

4

600 m

Grea

Da

Nu

Băile Homorod, izvor 4

Băile Harghita Staţiunea balneoclimaterică Harghita Băi este o staţiune fondată în anii 1800, devenind la începutul secolului XX una dintre stațiunile balneare de renume ale Transilvaniei. Celebritatea sa se datorează peisajului înconjurător, dar mai ales apelor sale minerale şi mofetelor sulfuroase indicate în tratarea bolilor cardiovasculare şi

afecţiunilor reumatice. Amplasamentul geografic, în depresiunea Ciucului, al staţiunii Harghita Băi, oferă o serie de avantaje faţă de alte staţiuni montane turistice si balneoclimaterice. Microclimatul alpin favorabil, menţinerea stratului de zăpadă până la 4 luni, fac din Băile Harghita staţiunea preferată

a iubitorilor de sporturi de iarnă care vin aici în număr mare datorită pârtiilor existente, dar şi pentru apele minerale şi cele două mofete solfatariene de aici. Celor 3 pârtii de schi iniţiale li s-au adăugat altele noi după 1995 astfel încât numărul lor este de 7, fiind în curs de amenajare și alte pârtii. DN 13A Miercurea CiucOdorheiu Secuiesc, dreapta până în Harghita-Băi

Băile Harghita, izvor 5


Valea Homorodului Mare şi Băile Homorod comună a apelor acestor izvoare este conţinutul bogat în minerale utilizate în scopuri curative. Pe lângă apele minerale, zona oferă și peisaje feerice care invită la drumeții și excursii. În această zonă se mai poate vizita şi Rezervația Vulcanii Noroioși, rezervație geologică cunoscută prin frumusețea peisajului, dar și a apelor minerale formate din 6 izvoare vechi de aproape un secol.

Valea Homorodului Mare

Aflată în Valea Homorodului Mare, la o altitudine de 740-760 m, localitatea Băile Homorod a devenit cunoscută inițial ca stațiune balneară cu băi carbogazoase calde și reci, astăzi fiind o stațiune climaterică pentru tineret.

Cu un microclimat tipic subalpin, ferită de vânturi, este propice recreerii şi refacerii în stările postoperatorii. Dispune de ape minerale, cu mai multe izvoare (Lobogo, Maria, Csorga, Homoradi, Ilona, Fenyves). Caracteristica

DN 13A Miercurea CiucOdorheiu Secuiesc

Băile Homorod

6

Cheile Vârghișului

Cheile Vârghișului

Unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaților Orientali, Cheile Vârghișului reprezintă unul dintre cele mai frumoase teritorii naturale ale Secuimii şi cel mai pitoresc defileu carstic din regiune. Spectaculozitatea acestei rezervaţii naturale se datorează peisajului extraordinar format din stânci de calcar enorme. Aici se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepțională din punct de vedere botanic, zoologic, speologic, paleontologic și peisagistic. Cheile Vârghişului reprezintă un sector de îngustare realizat în calcare de Râul Vârghiş de pe teritoriul judeţelor Covasna şi Harghita. De la mijlocul ultimei perioade glaciare, Pârâul Vârghis a format,

prin erodare, patru nivele de peşteri: cele 124 de peşteri mai mici (5-10 m) sau mai mari (10-1500 m) explorate până acum. Lungimea totală a acestora însumează aproximativ 7410 m. Acestea ascund importante valori arheologice, speologice şi paleontologice, care s-au păstrat în întregime, intacte doar în peşterile închise publicului larg, restul fiind în mare parte deteriorate. Dintre formaţiunile geomorfologice a Cheilor Vârghişului cele mai importante sunt pereţii verticali, turnurile de calcar (Turnul Porumbeilor, Turnul Csala), crestele de calcar, abriuri, martori de eroziune (Kocsur), doline, avene, grohotişuri. Cea mai mare peşteră este Orbán Balázs, lungimea totală a galeriilor sale

fiind de 1527 m. Dintre urmele omului primitiv cele mai însemnate sunt cele ale omului de Neanderthal. În timpul năvălirii tătarilor aceste peşteri ofereau adăpost locuitorilor zonei, aşa cum dovedesc şi rămăşiţele de ziduri. Au fost identificate şi valori paleontologice: Ursus spelaeus sau ursul peşterilor şi Hyaena spelaea sau hiena gigantică de peşteră. Pe pajiştile şi fâneţele din rezervaţie găsim fitocenoze specifice carstului cu numeroase plante rare, endemite carpatice: bulbuci, tulichina, crin de pădure, ceapa ursului, stânjenelul, gladiola, tisa. Pajiștile deschise de stâncării, tufărișurile xeroterme, pădurile de grohotișuri și făgetele adăpostesc 44 specii de plante protejate pe listele roșii naționale. Stâncăria sălbatică și pădurile constituie habitat pentru o faună extrem de bogată reprezentată prin 18 specii de animale deosebite, care sunt protejate, 9 specii de păsări, respectiv alte 26 specii de animale ocrotite pe plan național și internațional. În Cheile Vârghișului au fost identificate 17 specii de lilieci din cele 30 de specii existente în România. Colonia speciei Rhinolophus hipposideros este una dintre cele mai mari din țară.

DN 13A Miercurea Ciuc-Odorheiu Secuiesc, stânga pe DJ 132, localitatea Mereşti 7


Cheile Vârghișului

8

9


Vârful Harghita – Mădăraș Lanțul muntos Harghita, de origine vulcanică, este reprezentat de vârful Harghita Mădăraș. Odată ajuns pe platoul cunoscut ca ”Muntele Sfânt al Secuilor” se deschide în fața spectatorului o privelişte extraordinară asupra întinsului crater Harghita, înconjurat de creasta divizată de vârfurile: Mihaihovoş, Harghita Mădăraş, Harghita Racului, Culmea Siculenilor şi

Vârful Harghita – Mădăraș 10

Harghita Ciceului. Având o altitudine de 1801 m, Vârful Harghita Mădăraş este cel mai înalt vârf al Harghitei centrale. În imediata apropiere a acestuia, la o altitudine de 1700 m peste nivelul mării, se găseşte unul dintre locurile perfecte de a petrece timpul liber. Din vârful muntelui Harghita Mădăraş se poate vedea cu ușurință, dacă vremea

este însorită, întreaga depresiune a Transilvaniei. La orizont se văd spre vest Munţii Bihorului - la o distanţă de 230 km, la sud Munţi Făgăraş - la 130 km, Piatra Craiului şi Bucegi la est, la o distanţă de 30-50 km Munţii Ciucului, blocul Ghimeş, Hăşmaşu Mare, iar la nord la 50-70 km Munţii Gurghiului şi Munţii Căliman.

Capela Jézus Szive din Odorheiu Secuiesc Aflată la capătul Dealului „Szalvator” (Koszoruko), în valea Pârâului Mare şi în apropierea izvoarelor tămăduitoare, Capela Jézus Szive reprezintă singura construcţie rămasă intactă din Evul Mediu, în această zonă.

Capela este cel mai vechi monument arhitectural al oraşului Odorheiu Secuiesc, fiind o bisericuţă înconjurată cu un zid fortăreaţă, însă nu se cunoaşte perioada exactă a construcţiei acesteia. Partea centrală are formă

de pătrat, iar tavanul ornat în casete a fost revopsit în secolul trecut, readucând forma celui vechi. Peretele înconjurător a fost construit la mijlocul anilor 1800.

Str. Bazinului nr. 2, Odorheiu Secuiesc

Capela Jézus Szive 11


Ruinele Cetăţii Bud de pe Dealul Budvár Construită la cumpăna secolelor XI-XII pe un platou de 1,25 ha, situată la altitudinea de 625 m, Cetatea Bud era mărginită de prăpăstii stâncoase. Din fosta cetate, folosită ca turn de observaţie, astăzi se mai pot distinge aliniamentele Situat în apropierea municipiului Odorheiu Secuiesc

Dealul Budvár

12

şanţurilor şi digurilor de pământ. În caz de pericol, de aici se dădeau semnale turnului de pe muntele vecin prin aprinderea unor torțe uriaşe. Se crede că cetatea a fost distrusă de tătari în anul 1241.

Pe Dealul Budvár au existat aşezări încă din epoca neoliticului, în urma descoperirilor arheologice fiind scoase la suprafaţă mărturii ale prezenţei umane aparţinând acestei epoci, dar şi epocii fierului.

Cetatea Székely Támadt Situată în centrul oraşului Odorheiu-Secuiesc, pe strada Cetăţii, Cetatea Székely Támadt a fost construită între anii 1490-1492, în stilul ahitectural renascentist, prin refolosirea materialelor provenite de la o fostă mănăstire. Cetatea a fost incendiată şi reconstruită de mai multe ori de-a lungul timpului, dar după

anul 1702 a fost lăsată în paragină şi de atunci poartă denumirea de „Cetatea Ciuntă”. Astăzi, se mai păstrează ruinele zidurilor şi cele patru bastioane, care au fost botezate după căpitanii cetăţii: Foris, Hajdu, Telegdi şi Banffy. Reprezintă perechea cetăţii Székely Bánja, care se găseşte pe Muntele Cetate din vechea

aşezare secuiască Trei Scaune. Stilul renascentist al edificiului se face remarcat prin prezenţa bastioanelor construite în stil italian clasic şi neoclasic. A fost clădit în mai multe etape, în locul mănăstirii dominicane şi franciscane. Str. Tompa László nr. 12, Odorheiu Secuiesc

Cetatea Székely Támadt 13


Biserica și Mănăstirea Franciscană Construită între anii 1728-1779, Biserica şi Mănăstirea Franciscană îmbină elementele perioadei de tranziţie dintre baroc şi clasicism, în timp ce poarta de intrare dintre cele două turnuri ale locaşului este realizată în stil renascentist. Careul mănăstirii este alipit laturii de nord-vest a bisericii. Planul bisericii este unul tipic baroc, cu două turnuri de colţ pe faţada stradală, nava lată este însoţită de două şiruri de câte trei capele pe cele două laturi. Lângă corul dreptunghiular, cu o lăţime apropiată de cea a navei, se găsesc două sacristii laterale, construite în continuarea şirurilor de capele. Turnurile au plan pătrat, inițial au fost doar

Biserica și Mănăstirea Franciscană 14

cu puţin mai înalte decât frontonul faţadei principale. Etajele clopotelor şi coifurile turnurilor au fost realizate la sfârşitul secolului al XVIIIlea. Faţada monumentală are un decor modest şi prezintă numai câteva brâuri şi desene plate, zugrăvite în gri. În cele trei axe centrale se deschid ferestre semicirculare, iar în axele laterale – deja pe turnuri – nişe pentru statui. Ancadramentul de factură renascentistă târzie al intrării principale este cioplit în piatră, are o închidere semicirculară şi este decorat prin ghirlande şi flori sculptate într-o manieră destul de plată. Din spaţiul de intrare dintre cele două turnuri

se deschid, la parterul turnurilor, două capele laterale. Într-una din ele se află un crucifix monumental din secolul al XVIII-lea, amplasat original pe altarul principal, iar pe peretele capelei se vede o vedută. Deasupra spaţiului de intrare se află tribuna orgăi, amenajată în capătul navei. Majoritatea altarelor laterale din capele au fost realizate în secolul al XVIII-lea şi păstrează valoroase picturi de altar. Printre cele mai importante se numără şi cea reprezentând-o pe Maica Domnului, o copie după icoana miraculoasă a bisericii iezuite din Cluj. Decorul interior al bisericii se remarcă prin eleganţă. Str. Tamási Áron nr. 2, Odorheiu Secuiesc

Biserica și Mănăstirea Franciscană, frescă 15


Clădirea gimnaziului romano-catolic Lucrările la construcţia şcolii au început în anul 1652 şi au durat foarte mult fiind finalizate la sfârşitul anilor 1660 din pricina tensiunilor interconfesionale. Amplasată la nord de clădirile parohiale de pe Muntele Sfântul Nicolae, clădirea gimnaziului era etajată şi dispunea de opt săli de clasă, cuprinzând şi locuinţa administratorului şcolii. Pe lângă gimnaziu, iezuiţii au înfiinţat şi un internat pentru cazarea elevilor. Aceasta a fost extinsă ulterior, astfel că în 1740 avea capacitatea de 60 de locuri. La sfârşitul secolului al XIX-lea, clădirile gimnaziului au devenit neîncăpătoare, prin urmare în perioada 1890-1891, din donaţiile satelor din împrejurimi, s-a construit clădirea nouă a gimnaziului principal catolic, în stil neoclasicist, amplasată pe un versant abrupt din partea vestică a Pieţei de Sus. După edificare, clădirea gimnaziului, prin

Intrarea principală în Gimnaziul romano-catolic 16

silueta sa caracteristică ce se ridică deasupra centrului, a devenit unul dintre simbolurile oraşului Odorheiu Secuiesc. În corpul principal al gimnaziului se accede printr-o scară monumentală, apoi dintrun mic hol se ajunge în coridorul longitudinal al clădirii, de unde se deschid sălile de clasă, diferitele laboratoare, cancelaria şi secretariatul. Pentru accesarea etajelor, acest corp dispune de trei case de scară, adosate laturii dinspre curte, una mediană şi câte una la capete. Pe faţada principală sunt rezalite puţin proeminente, amplasate la colţuri, respectiv în poziţie centrală. Faţada este marcată de verticalitate puternică, accentuată de diferitele forme ale golurilor de la etaje, de la dreptunghiular prin cele încheiate în segment până la forma dreptunghiului cu colţurile superioare rotunjite. Faţada a fost decorată cu ornamente din maiolică

(faianţă cu smalţ metalic) colorată, executată în atelierele Şcolii Profesionale de Prelucrare a Pietrei şi Lutului din oraş. Pe coronamentul intrării principale sunt rozete în combinaţia de culori galben-verde. La parter, tot în această cromatică, se mai găsesc motive ornamentale cu dreptunghiuri în poziţie verticală. Sub ferestrele de la etajul întâi sunt dispuse ornamente albastre de forma crinului. Cele mai bogat decorate zone sunt cartuşele dreptunghiulare dintre ferestrele etajului întâi şi al doilea. Corpurile anexă ale clădirii principale, de asemenea, au decoraţii de maiolică, dar ornamentele lor diferă, la sala de gimnastică apărând motive de muguri. Pe acoperişul ambelor clădiri sunt ornamente din acelaşi material de culoare verde şi în formă de cocoş stilizat. Str. Baróti Szabó Dávid, nr. 3–5, Odorheiu Secuiesc

Gimnaziul romano-catolic și bustul lui Tamási

Áron (dreapta)

17


Biserica parohială romano-catolică Sfântul Nicolae Colina din axa pieţei centrale a oraşului Odorheiu Secuiesc este dominată de biserica romano-catolică cu hramul „Sfântul Nicolae”, accesibilă printr-o scară monumentală şi de clădirile parohiale. Cadranul solar imens pictat pe faţada casei parohiale are o inscripţie în limba latină cu cronostihon (1832) despre lucrările efectuate de parohul Elek Jánosi. Clădirea etajată cu plan în L are tipice ferestre baroce (cu colţurile evazate). În spatele bisericii şi lângă aceasta se întinde cimitirul cu numeroase monumente funerare în formă de cruce sau de inimă, cioplite în piatră din secolele XVIII-XIX. Faţada vestică a bisericii este evidenţiată printr-un turn de siluetă barocă. Planul bisericii este tipic baroc: spaţiul enoriaşilor are trei nave, navele laterale mai înguste şi

Biserica romanocatolică Sfântul Nicolae 18

mai scurte dispunând de tribune. În continuarea navei principale foarte late se află corul poligonal mai îngust şi mai scund, iar în axa colateralelor se găseşte câte o sacristie alungită, accesibile din cor. Faţada principală a bisericii este articulată în trepte, peretele vestic al navei principale fiind în poziţie evazată faţă de navele laterale. Decorul faţadei principale este distins, golurile au închidere în segment de cerc. Navele au intrări separate dinspre faţada principală. Faţadele laterale nu poartă decor, ci sunt articulate doar de ferestrele colateralelor. Pe cei doi pereţi oblici ai corului se deschide câte o fereastră înaltă. Aspectul interiorului este determinat de decorul arhitectural neoclasicist şi pictura decorativă de la începutul secolului XX.

Parapetul tribunelor laterale au o uşoară convexitate spre nava centrală, fiind decorate cu panglici. Orga are trei dulapuri dispuse simetric, compoziţia arhitecturală neoclasicistă este în concordanţă stilistică cu interiorul navei. Instrumentul muzical este opera din 1879 a vestitului constructor de orgi din Târgu Secuiesc, István Kolonics. Cele mai importante piese ale amenajării interioare sunt altarul principal, cele patru altare laterale (două în nava principală şi câte una în colaterale), respectiv amvonul montat pe unul dintre stâlpi, toate fiind aurite pe un fond alb. Altarul principal, închinat Sfântului Nicolae, dispune de patru coloane uriaşe pe un plan semicircular cu decor de vrejuri aurite. Str. Budai Nagy Antal nr. 34–36, Odorheiu Secuiesc

Monument în fața Bisericii romanocatolice 19


Mai puteți vizita:

Casa Memorială „Tompa László” Str. Tompa László nr. 10, municipiul Odorheiu Secuiesc

Colegiul reformat Str. Marton Aron nr. 2, Odorheiu Secuiesc

Clădirea Școlii Pedagogice „Benedek Elek” Str. Marton Aron, Odorheiu Secuiesc

Biserica reformată Situată în centrul oraşului între Piaţa Libertăţii şi Piaţa Marton Aron, Odorheiu Secuiesc

Biserica ortodoxă din Odorheiu Secuiesc Biserica și mănăstirea franciscană, interior 20

21


Harta traseului 13A către Miercurea Ciuc 13A Secțiune de drum Odorheiu Secuiesc - Miercurea Ciuc

13A

13A către Odorheiu Secuiesc, aproximativ 20Km

1 138A

2

131A

13A către Miercurea Ciuc, aproximativ 30Km

132

3

7 6

13A

8

1 9

Băile Harghita

5

DN 13A Miercurea Ciuc-Odorheiu Secuiesc, dreapta până în Harghita-Băi

2

Valea Homorodului Mare şi Băile Homorod

Situat în apropierea municipiului Odorheiu Secuiesc

6

DN 13A Miercurea Ciuc-Odorheiu Secuiesc

3 Coordonate GPS: 46.294320, 25.272926

4

4

Capela Jézus Szive

Cetatea Székely Támadt Str. Tompa László nr. 12, Odorheiu Secuiesc

7

DN 13A Miercurea Ciuc-Odorheiu Secuiesc, stânga pe DJ 132, localitatea Mereşti

Odorheiu Secuiesc

5

Cheile Vârghișului

Ruinele Cetăţii Bud de pe Dealul Budvár

Biserica și Mănăstirea Franciscană Str. Tamási Áron nr. 2, Odorheiu Secuiesc

8

Clădirea gimnaziului romano-catolic Str. Baróti Szabó Dávid, nr. 3–5, municipiul Odorheiu Secuiesc

Str. Bazinului nr. 2, Odorheiu Secuiesc

9

Biserica parohială romano-catolică Sfântul Nicolae Str. Budai Nagy Antal nr. 34–36, Odorheiu Secuiesc

22


Ghid Turistic Madaras