Page 23

Anul V

COMENTARII

Numărul 4 (52)

E X P O Z I Ţ I E D E F I L AT E L I E Ș I C A RT E P O Ș TA L Ă O R G A N I Z AT Ă L A GALERIILE DE A RT Ă , , Ș T E FA N L U C H I A N ” , B OTO Ș A N I , CU OCAZIA ZILEI DE 8 M A RT I E

Aprilie 2013

MAI CITESC ELEVII ?

Laura Profir

rticolul de faţă porneşte de la întrebarea De ce nu A mai citesc elevii?

Viorica Hrustovici vorbeşte tot mai des în mass-media locală despre S eposibilitatea ca Botoşani să fie desemnat Capitala

culturii europene a anului 2020. Este un vis care poate deveni realitate, pornind de la faptul că acest oraş are o uriaşă încărcătură culturală, el fiind locul naşterii poetului naţional Mihai Eminescu, a unuia dintre cei mai mari istorici ai lumii Nicolae Iorga, al scriitoarei, ziaristei şi militantei pentru drepturile femeii Sofia Nădejde, al pictorului Constantin Piliuţă, lingvistului Alexandru Graur, matematicianului de renume european Octav Onicescu, geografului Victor Tufescu şi al multor altor personalităţi de mare prestigiu. Este nevoie însă ca pe baza a ceea ce am moştenit să se vină cu iniţiative noi, să se simtă o efervescenţă culturală pe care să o emane în primul rând instituţiile de cultură, dar şi societăţile culturale, ONG-urile şi toţi cei care deţin sau crează valori culturale: colecţionari, pictori, artişti populari, ş. a. În ceea ce mă priveşte, în calitate de colecţionar de valori filatelice, carte poştală şi maximafilie, am decis să mă alătur acestei campanii concentrându-mă asupra realizării unor exponate având ca temă ,, Femei celebre de-a lungul istoriei”, prezentând rolul femeii în societate. Acest exponat cu peste 450 personalităţi feminine din toată lumea, din diferite perioade, pioniere în domeniile lor de activitate, care au contribuit la dezvoltarea tehnicii, medicinei, sportului, cercetării ştiinţifice l-am prezentat în anii din urmă în cadrul unor activităţi complexe prilejuite de sărbătorirea ,, Zilei de 8 Martie”, la Teatrul ,, Mihai Eminescu”, iar acum la Galeriile de Artă ,, Ştefan Luchian”. M-am bucurat de sprijinul Muzeului Judeţean Botoşani, Asociaţiei Filatelice Botoşani şi Teatrului ,,Mihai Eminescu” Botoşani şi am avut sentimentul că fac parte din familia celor care crează premisele desemnării Botoşaniului drept Capitală culturală europeană. La expoziţie au participat elevii clasei a IX-D, de la Colegiul Naţional ,, A. T. Laurian”, însoţiţi de profesor Ana Tănase şi un numeros public, din toate categoriile sociale. Dedicat aceste zile a avut loc şi un program muzical oferit de copiii de la Palatul Copiilor şi de copiii Asociaţiei ,, Vis de Artist”. Desigur, munca mea a însemnat şi înseamnă sacrificiu, dar scopul fiind mă face să trec peste acest aspect. Doresc ca prin acest exponat asupra căruia lucrez în continuare, să particip la expoziţii naţionale şi internaţionale, el având un mesaj extrem de actual, cel al posibilităţii femeii de a accede în toate domeniile, de a performa şi a fi egala bărbaţilor. Sper ca el să aibă succes. 23

În calitate de profesor , am aplicat unui număr de 300 de elevi ai Colegiului Tehnic ,,Gh. Asachi’’, Botoşani, un chestionar în care mi-am propus să descopăr cauzele dezinteresului pentru lectură, în general, şi pentru lectura şcolară, în special. În urma analizei rezultatelor chestionaru-lui am putut constata că adolescenţii conştientizează necesitatea lecturii,iar reticenţa lorse focalizează spre textul impus de şcoală. La întrebarea În ce scop citeşti?, 7,4% au răspuns că citesc pentru examene (şcoală), 21 % citesc de plăcere, iar 34 % citesc cu dublu scop:informare şi plăcere. O altă întrebare s-a referit la bagajul cultural al părinţilor, la interesul acestora pentru lectură, pentru că se ştie că mediul îşi pune amprenta în dezvoltarea ulterioară a copilului.Am constatat că în casele în care există bibliotecă, în familiile în care părinţii citesc şi interesul pentru lectură al elevilor este mai ridicat.Rezul-tatele analizei chestionarului arată că 52% dintre elevi au peste 50 de cărţi acasă, 13% au între 20-50 de cărţi, 27% au între 5-20 de cărţi şi 8% nu au cărţi.Rolul părin-telui este major în formarea gustului pentru lectură, această idee este confirma-tă şi de răspunsurile elevilor la intrebarea: Ce persoane au contribuit la dorinţa ta de a citi?,68% au afirmat rolul mamei sau al tatălui în trezirea gustului pentru lectură. La intrebarea Ce rol are şcoala în procesul formării lor de cititor? 8% au afirmat că şcoala nu le-a influenţat deciziile,46 % au spus că şcoala i-a influenţat într-o mică măsură, 31 % au răspuns că şcoala i-a influenţat mult şi 15% au afirmat că şcoala i-a influenţat foarte mult. Aceste rezultate vin să susţină ideea că şcoala şi familia trebuie să facă front comun , pentru ca elevii să devină preocupaţi de lectură. La întrebarea : Îţi place să citeşti? 23% au afirmat că nu şi 77% au afirmat că da. Atunci se pun întrebările: unde se produ-ce ruptura?de ce se citeşte lectura şcolară în mod forţat? Un posibil răspuns ar putea fi cel al unei eleve care sar părea că ilustrează o mai mare nevoie de libertate în alegerea lecturilor: ,,…cititul să fie obligatoriu, dar cărţile la alegere’’.Acest răspuns ar putea fi un punct de plecare pentru profesori. Cititori avem, dar ce citesc? La această întrebare se înregistrează următoarele răspunsuri:24% citesc text literar, 37 % citesc doar text nonliterar , iar 39% citesc atât text literar cât şi nonliterar. Dintre sursele de informare internetul se deta-şează.Preferinţa pentru calculator este susţinută de 25% dintre elevii care au răspuns că preferă să citească in format electronic. În sfârşit, la întrebarea Atunci când vei fi matur/ matură şi vei avea copii, ţi-ar plăcea ca ei să citească?De ce? toţi elevii au răspuns afirmativ.Îşi doresc să aibă copii educaţi deoarece, tot după spusele lor, prin lectură îţi formezi cultura generală. Concluzia care se desprinde în urma acestui chestionar,ar fi aceea că cititori avem, fie ei mai implicaţi sau mai puţin implicaţi,însă datoria noastră, a profeso-rilor şi nu numai a celor de limba şi literatura română-este de a-i stimula,de a le stârni curiozitatea, apetitul pentru lectură şi, de ce nu? ,,să facem mai multă reclamă la cărţi’’ aşa cum sugera o elevă din clasa a X-a.

Revista Luceafărul nr.52-aprilie 2013  
Revista Luceafărul nr.52-aprilie 2013  
Advertisement