Amalgam2

Page 1

AMalGam Nr. 2

Aprilie - 2008

Revista Liceului Teoretic „Adam Müller Guttenbr unn“


Redactor ºef: Tãut Ioana, XIIB Redactori: Prof. Simona Achimescu, Prof. Alin Gabor, Prof. Ana Maria Göckel, Inst. Beatrice Hedeºan, Prof. Felicia Marc, Înv. Sana Prundan, Prof. Cristian Romanov, Prof. Martin Schwägerl, Prof. Mariana ªerban, Prof. Melinda Vigh, Prof. psiholog Lorena Viºan. Coordonator: Prof. Ana Andreea Gudiu

Cuprins Din ºcoalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Timp liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Dragobete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15 Mãrþiºor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Creaþii literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Divertisment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Pagina literarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Pagina ochiºorilor mici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Divertisment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Jurnal de cãlãtorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Proiecte ecologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Design . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Sãrbãtoarea pascalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42 Diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46 Pagina psiho . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

TEHNOREDACTARE: VIDEOSMILE ARAD FILMÃRI ªI SONORIZÃRI PROFESIONALE PRECUM ªI SERVICII FOTO GRAFICÃ PC, TEHNOREDACTARE TEL.: 0744.855.013; e-mail: videosmile.arad@gmail.com


Über...

Johann Wolfgang Goethe (1749- 1832)

„Am 28. August 1749, mittags mit dem Glockenschlag zwölf, kam ich in Frankfurt am Main auf die Welt”, erzählt Goethe in seiner Selbstbiographie „Aus meinem Leben. Dichtung und Wahrheit.” Er entstammte einer wohlhabenden Patrizierfamilie. Sein Vater, Johann Kaspar Goethe, war Jurist, seine Mutter, Katharina Elisabeth geboren Textor, war die Tochter des Stadtschultheißen (Bürgermeisters). Er sagte über sich: „Vom Vater hab’ ich die Statur, / des Lebens ernstes Führen. / Vom Mütterchen die Frohnatur / Und Lust zu fabulieren.” 1765 ging Goethe nach Leipzig, um hier auf Wunsch des Vaters Rechtswissenschaften zu studieren. Später setzte er sein Studien in Straßburg fort. Hier begegnete er Johann Gottfired Herder, der ihn auf Shakespeare und vor allem auf die Volksdichtung hinwies. In Sesenheim bei Straßburg lernte Goethe 1770 die Pfarerstochter Friderike Brion kennen und leiben. Es entstanden seine ersten bedeutenden Gedichte „Willkommen und Abschied”, „Mailied” u.a. 1771 kehrte Goethe nach Frankfurt zurück und war bis 1775 als Rechtsanwalt tätig. Es war eine fruchtbare Schaffensperiode. Unter dem Einfluss der Stürmer und Dränger entstandten die Hymnen „ Prometheus” und „ Mahomets Gesang” und sein Drama „ Götz von Berlichingen”. Aus der kurzen Zeit in Wetzlar und der Bekanntschaft mit Charlotte Buff stamm der Briefroman „Die Leiden des jungen Werthers”. In diesen Jahren begann Goethe auch mit seinen Arbeiten am „Urfaust”. 1786 reiste Goethe nach Italien, wo er zwei Jahre, bis 1788 blieb, die er als die glücklichsten seines Lebens beseichnete. Es begann nun seine klassische Zeit. Im selben Jahr, nach seiner Rückkehr aus Italien, schloss er den Lebensbund mit der Blumenmacherin Christiane Vulpius, die er 1806 heiratete. 1794 begann der Freundschaftsbund mit Friedrich Schiller, und die Jahre bis zum Tode Schillers wurden für beide Dichter zur ergebnisreichsen Schaffensperiode ihres Lebens. Auf Anregung Schillers nahm Goethe auch die Arbeit am „Faust” wieder auf und veröffentlichte den ersten Teil 1808. Nach sechzigjähriger Arbeit beendete er im Sommer 1831 seine „Faust”Dichtung. Goethe starb nach kurzer Krankheit am 22. März 1832 in Weimar und wurde in der Fürstengruft an der Seite Schillers beigesetzt. Goethes Hauptwerke: Götz von Berlichingen (1773), Die Leiden des jungen Werthers (1774), Iphigenie auf Tauris (1787), Egmont (1788), Torquato Tasso (1790), Willhelm Meisters Lehrjahre( 1795/96), Faust I (1808), Aus meinem Leben, Dichtung und Wahrheit (1811/ 12), Wilhelm Meisters Wanderjahre (1829), Prof. Ana Maria Göckel Faust II (1833).

Pagina 3


Cuvânt de deschidere Primul numãr al revistei „AMalGam” a fost lansat în luna decembrie a anului 2007 ºi s-a materializat într-un mod subit, din ideea doamnei profesoare Ana Andreea Gudiu. Revista reprezintã o modalitate prin care elevii îºi pot prezenta ideile, gândurile sau neplãcerile întrun mod mai puþin cenzurat decât li sar permite, probabil, la clasã. Acest proiect se doreºte a fi o voce a elevilor, prin care am încercat sã susþinem propriile lor idei, dorinte, gânduri, propuneri, oferindu-le cât mai multã libertate de exprimare. Deºi atât eu, cât ºi doamna profesoara Gudiu, nu am avut o alta experienþã asemãnãtoare în trecut, am dorit ºi am muncit din greu pentru un rezultat cât mai bun pentru debutul revistei în liceu. Reacþiile au variat de la persoanã la persoanã, lucru la care ne asteptam în ciuda faptului, ca ne-am dorit sã le împãcãm pe toate. Deºi au fost cazuri în care era mai importantã mica gresealã gãsitã, decât conþinutul propriu-zis al revistei, au fost persoane care au putut aprecia atât munca noastrã, cât ºi articolele scrise de elevii ºcolii, elevi din partea cãrora probabil nici nu se aºteptau la astfel de aptitudini. Pentru al doilea numãr al revistei am dorit un interes mai mare din partea elevilor pentru buna organizare ºi concepere a revistei, însã nu a fost sã fie. Am „colindat” din clasã

Pagina 4

în clasã, indemnându-i sã scrie, propunându-le câteva teme, însã norocul nu a fost de partea noastrã. Dacã primul numãr a avut ca temã principalã Sãrbãtoarea Crãciunului, de data aceasta, în numãrul doi putem identifica o gamã variatã de teme ºi anume: Valentine’s day, Dragobete, Mãrþiºor ºi Sãrbãtoarea Paºtelui. Pentru numerele viitoare doresc o implicare cât mai mare a elevilor în acest proiect, însã pânã atunci rãsfoiþi paginiile revistei ºi convingeþivã!:) Redactor ºef, Ioana Tãut Clasa XII-B B


DSD C1: Deutsches Sprachdiplom Mit dem Frühjahr 2007/08 wird das Deutsche Sparchdiplom Stufe 2 eine europäische Prüfung. Es heißt jetzt DSD C1. Diese Abkürzung auf dem Diplom wird in allen Ländern Europas verstanden. Das DSD C1 prüft die vier Fähigkeiten aller Sprachen: 1. Hören (Hörverständnistest von einer CD) 2. Lesen (Fragen zum Verständnis von Texten) 3. Schreiben (zweistündige Schreibaufgabe zu einem Text u. Grafik) 4. Sprechen (mündliche Einzelprüfungen) Jeder der Teile ergibt ein Viertel der Leistungen im DSD. Um es zu bestehen, muss man in jedem Teil mindestens 30% der Bestleistung erreicht haben. Die schriftliche Prüfung hat dieses Schuljahr schon stattgefunden, und zwar am 14. Dez. 2007 in dem Sportsaal des „Adam Müller Guttenbrunn“ - Lyzeums. Die Kandidaten, insgesamt 54, waren Schüler unserer Schule der 12. Klasse, die den Vortest bestanden haben, sowie auch andere Jugendliche, die es vor einem Jahr nicht bestanden haben. Es gab 3 verschiedene Hörtexte, kurze Radiosendungen; ein Text, der über Zitrusfrüchte berichtete, und zuletzt, ein Dokumentar über Fische: die Zusammenarbeit zw. der Muräne und dem Zackenbarsch, ein Text, welcher für die Mehrzahl der Kandidaten als schwer, kompliziert und irrelevant für die deutschen Kenntnisse eines jeden empfunden wurde. Das Leseverstehen hatte auch 3 Teile als Auswahlantworten strukturiert. Der erste Text hatte als Thema verschiedene Arten von Bücher, der zweite, ein Interview mit einem Schauspieler und der letzte, ein Text über das Jugendgericht. Nach einer Pause begann die schriftliche Kommunikation, wo eine Zusammenfassung eines relativ kurzen, vorgegebenen Textes und einer Illustration verlangt wurde. Hier war die Rede über die Zusammenarbeit verschiedener Firmen mit der Schule, indem die Schüler, die während des Studiums in dem erwünschten zukünftigen Arbeitsgebiet arbeiten, Erfahrung sammeln können. Insgesamt verbrachten die Kandidaten ca. 4 Stunden in dem Prüfungsraum. Die mündliche Prüfung, die zw. dem 14. und

den 17. Januar 2008 stattgefunden hat, brachte die aufgeregten Teilnehmer vor einer Komission gebildet aus 3 Prüfern. Hier mussten die Kandidaten ihre sprachliche Fähigkeiten beweisen, indem sie eine Aufgabe zu einem Thema, das in einem Wortfeld aus sieben Begriffen dargestellt war, bekommen haben, und dazu einzeln sprechen und Fragen beantworten sollten. Das dauerte ca.10 Minuten, danach war das vorbereitete Thema der Prüfung an der Reihe, das jeder einzelne Schüler zusammen mit anderen Kandidaten als Gruppenarbeit (3, 4 oder 5 Teilnehmer) bearbeitet hat. Die Themen, die sich jede einzelne Gruppe gewählt hat, waren verschieden, von Mode, Kunst, Theater, oder der Held durch die Geschichte, bis zur Rolle der Frau in der Gesellschaft, Naturkatastrophen, Kriege, oder Tabu-Themas wie der Inzest. Obwohl einige Teilnehmer sich über das Material,das von der Schule zur Verfügung stehen sollte, beschwert haben, oder dass der Vorsitzer gelangweilt aussah und abweichende Fragen stellte, kamen die meisten zufrieden aus dem Prüfungsraum heraus. Die Ergebnisse der DSD C1 - Prüfung erfährt man Ende April, Anfang Mai.. Sie werden informativer als bisher sein, indem sie auch die Ergebnisse der einzelnen Prüfungsteile aufzeigen. Þepeº Andra Lucia, Clasa XII-B B

Pagina 5


Camna – un vis devenit realitate INTERVIU CU DOAMNA DIRECTOR ADJUNCT MARIA BORLEA

În aceastã primãvarã îºi va deschide porþile “Complexul de cercetare ºi agrement Camna”, unde elevii liceului nostru vor gãsi o oazã de liniºte atât pentru recreere cât ºi pentru studiu. AMALGAM: Unde este situat comple-xul Camna? Prof. Maria Borlea: Complexul se aflã în localitatea Camna din judeþul Arad, în comuna ªilindia, la poalele Dealurilor Cuiedului, în apropierea lacului de acumulare Tauþ. AMALGAM: Care este statutul complexului? Prof. Maria Borlea: Clãdirea complexului a fost datã gratuit în administrarea Liceului Teoretic “Adam Müller Guttenbrunn” Arad pe o perioadã

de 49 de ani de cãtre Consiliul Local ªilindia reprezentat prin dl. Ing. Scrob Corneliu Gheorghe. AMALGAM: Ce oferã complexul Camna? Prof. Maria Borlea: Complexul se aflã într-o zonã deosebit de frumoasã înconjuratã de pãduri, zona oferind de asemenea diferite trasee turistice. În cadrul complexului existã ºi posibilitatea de cazare a 25-30 de persoane în cele 4 dormitoare existente cu 8, 5 sau 4 paturi. Complexul mai dispune de un salon de primire, o salã de mese, bucãtãrie cu toate dotãrile, grup sanitar cu apã curentã, încãlzire centralã proprie, un mini teren de fotbal ºi o masã de tenis. AMALGAM: Ce costuri implicã o ieºire la Camna? Prof. Maria Borlea: Cei care doresc sã

Pagina 6

petreacã la Camna câteva zile vor avea de achitat cheltuielile de transport, cheltuielile curente, cheltuielile pentru alimente ºi o contribuþie minimã pentru îngrijirea spaþiului. AMALGAM: Din ce fonduri a fost amenajat acest spaþiu? Prof. Maria Borlea: Aproape în totalitate spaþiul a fost amenajat cu banii proveniþi din sponsorizãri. Aºadar, mulþumim pentru sprijin Primãriei comunei ªilindia, primar Ing. Scrob Gheorghe, Asociaþiei Femeilor Evangheliste din Ansbach, reprezentatã prin familia Herta ºi dom-

nului Peter Bohrer, Clubul Lions din Ansbach, S.C. President S.R.L prin d-l Blaga Nicolae , S.C. P.A.B S.A prin Sandu Ion ºi Chiriac Valentin, S.C. Electrofidelity S.A prin Cotuna Dan, S.C. Madox Construct S.R.L prin Vioreanu Mihaela, S.C. Bozgan S.R.L prin Bozgan Petru , S.C. Fildan S.R.L, S.C. G.I Motors S.R.L prin Dumitru Ovidiu, d-l Andru Ioan, d-na Gornic Diana, d-l Mot Florin, d-na Savin Luminiþa, d-na Duicã Sorina, d-l Ekmekci Ahmet, d-na Schreiber Nicoleta, d-l Brânzan Ovidiu, d-l Avram Petru, d-l Merluºcã Viorel, comitetului de pãrinþi al ºcolii. Mulþumim de asemenea persoanelor din colectivul ºcolii care s-au implicat direct în realizarea proiectului ºi domnului Savulov Radu, fost director adjunct al liceului nostru. Ne cerem scuze dacã am omis pe cineva.


Projekt “Weltethos Rumänien„ Wer bin ich? Woher komme ich? Wohin gehe ich? Warum bin ich hier? Tausend Fragen tauchen auf, wenn wir als Menschen einmal innehalten und über unser eigenes Dasein nachdenken. So geht es uns, aber auch Hindus, Moslems, Buddhisten, Taoisten und sogar denen, die sich die Welt nur durch die Naturgesetze erklären. Und jede dieser Gruppen findet andere, mehr oder auch weniger ähnliche Antworten auf diese Fragen. Wenn Israelis und Palästinenser Präsentat ionsseminar 12.-15. März 2008 in Mediasch miteinander Krieg führen, im Kosovo orthodoxe serbische Soldaten muslimische Albaner massakrierten oder im Irak vorwiegend christliche amerikanische Soldaten gegen islamische Aufständische kämpfen, könnte man auf die Idee kommen, dass es sich um Religionskriege handelt. Und das in einer Zeit von MTV und VIVA, in der viele junge, modern denkende Europäer die Religion nur noch als Nebensache betrachten und nicht im Traum auf die Idee kämen, für sie in den Krieg zu ziehen! Gibt es einen Zusammenhang zwischen den Religionen, in denen die Menschen nach Antwort auf die ihnen allen gemeinsamen existenziellen Fragen suchen, und den kriegerischen Konflikten von heute? Oder ist es umgekehrt möglich, Gemeinsamkeiten zwischen den Religionen und Lebensphilosophien zu finden, die eine gemeinsame Spiritualität mit vielfältigen Ausdrucksweisen und ein friedliches Miteinander ermöglichen? Können wir ein „Weltethos“ schaffen, einen gemeinsamen Wertekatalog, mit dem alle einverstanden sein können? Dazu sollen Schüler an allen DSD-Schulen in Rumänien sich in Kleingruppen intensiv mit Teilaspekten der eigenen oder / und fremder Religionen und Weltanschauungen beschäftigen, Informationen vergleichen und bewerten, Gemeinsames herausfiltern und Trennendes erklären. Wichtig ist dabei immer auch die Frage nach dem eigenen Standpunkt: Bin ich objektiv? Kann ich überhaupt objektiv sein? Oder gebe ich zu, nicht objektiv sein zu können und reiche genau deshalb dem Anderen, Fremden meine Hand, um in Freundschaft mehr zu erfahren? Eine Projektarbeit mit viel Platz für Persönliches also, die außer den Fächern Religion und Deutsch natürlich auch musische, künstlerische, naturwissenschaftliche und sozialwissenschaftliche Disziplinen mit einbeziehen kann. Auch gelebte Religiosität, etwa durch soziales Engagement, kann in das Projekt z. B. in Form einer praktischen Aktion eingehen. Die Projektbeiträge können auch als DSD-Projekte verwendet werden, wenn sie sich an die entsprechenden Vorgaben halten. Die Deutschlehrerinnen und -lehrer geben interessierten Schüler/innen gerne nähere Auskunft und beraten Euch bei Themenwahl und Arbeit. Die besten Ergebnisse des an allen DSD-Schulen Rumäniens, aber auch an Universitäten und sozialen Einrichtungen angebotenen Projekts werden auch bei einem Präsentationsseminar zum Projekt im März 2008 in Mediasch vorgestellt. 17

Martin Schwägerl, Bundesprogrammlehrkraft und deutscher Gastlehrer am AMG-L Lyzeum

Pagina 7


A fost ºi Balul…

CÃUTÂND COMOARA...

A trecut mai bine de o lunã de când a avut loc Balul Balurilor de care, cu siguranþã, atât eu cât ºi colegii mei ne vom aduce mereu aminte cu nostalgie. Nu vom uita niciodatã orele petrecute în sala de repetiþii pentru ca totul sã iasã perfect, prieteniile care s-au legat, emoþiile din seara de 14 decembrie, când toþi am dat ce aveam mai bun pentru ca totul sã iasã perfect. Deºi cele câteva sãptãmâni de pregãtiri au fost foarte obositoare, repetam câte cinci ore pe zi în timpul sãptãmânii ºi în weekend-uri toatã ziua, alãturi de Maura ºi Dorian, coregrafii care s-au ocupat de noi, am ºtiut mereu sã ne distrãm, sã facem totul sã fie cât mai plãcut. Nu au lipsit nici momentele haioase ºi boacãnele

inevitabile, care, pot spune cã ne-au unit ºi au fãcut timpul sã treacã mai repede. Am ºtiut mereu sã colaborãm în aºa fel încât sã ne completãm reciproc unii pe alþii pentru ca produsul finit sã fie pe placul tuturor. Suntem cu toþii foarte fericiþi cã munca pe care am depus-o nu a fost în zadar, cã totul a ieºit exact cum ne doream, cã balul nostru a fost ceva diferit de celelalte baluri ºi sperãm ca toatã lumea care a fost prezentã acolo sã îºi aducã aminte cu plãcere de „Piraþii din Aradibe”. Noi suntem Piraþii din Aradibe!

Sterian Georgiana, Clasa IX-B B Pagina 8


TeenFest – Liceul anului

Pe data de 23 februarie a avut loc o nouã etapã a binecunoscutului fenomen numit „TeenFest”. Fenomen care îºi propune sã devinã din ce în ce mai iubit de cãtre tineretul arãdean. În data de 23 s-au confruntat liceele Aurel Vlaicu ºi Liceul Teoretic „Adam Müller Guttenbrunn”. Învingãtor a ieºit Liceul German reuºind sã se califice în runda urmãtoare, unde se va întalni cu liceul care v-a ocupa locul 2 în grupa a III– a. Desigur cã acest lucru nu era posibil fãrã ca elevii sã primescã o mânã de ajutor din partea profesorilor cãrora le mulþumim din nou pe aceastã cale. Iatã ºi orarul TeenFest : Probele de culturã generalã ºi sport (baschet, majorete) au avut loc, de la ora 15:00, la Liceul Pedagogic iar cele de divertisment (impresionare, dans, canto, proba surprizã ºi cea a mascotelor) s-au desfãºurat, de la ora 20, la Clubul Soho.

Larisa împreuna cu trupa ei

Trupa majoretelor ºi Lee Povestea zilei de 23 februarie a început acceptabil pentru liceul nostru care dupã ce a reuºit sã se impunã la proba de culturã generalã rãspunzând corect la 23 de întrebãri din 25 ºi a pierdut meciul de baschet cu scorul de 84 – 42 , a reuºit sã se impunã ºi la proba majoretelor. Confruntarea a continuat dupã ora 20:00 în Clubul Soho unde am reuºit sã ne impunem la probele de impresionare ºi dans, dar am pierdut la proba de canto, mascotã ºi la proba surprizã iar la galerie a fost egalitate. Sperãm ca la urmãtoarea confruntare din 12 aprilie sã veniþi în numãr cât mai mare pentru a vã susþine liceul în cursa de a câºtiga titlul LICEUL ANULUI 2008 !!!

Cãlin Cãlugãru, Clasa IX-A A

Pagina 9


„Jede Person hat eine kreative Seite“ INTERVIEW MIT NICOLAE UNGAR, MALER UND SCHULDIREKTOR IM LYZEUM FÜR MUSIK UND BILDENDE KUNST, RESCHITZA Nicolaee Unngar istt Schuldireekttor im Lyzeeum für Musik unnd Bildeendee Kunnstt inn Reeschittza unnd profeessionnelleer Kunnsttmaleer. Seeinne Bildeer prägeen sich inns Geedächnnis dees Beetrachtters einn, durch ihree inntereessannte unnd absttraktte Darsttellunng. Aus Annlass dees Schüleerreeadaktteurseeminnars inn Reeschittza habeen Peetra Sârb,, Eva Hampeel-B Binndeer,, Timeea Cãpuþnneannu unnd Paul Vida deen Künnsttleer Nicolaee Unngar übeer Schulee unnd Maleen beefragtt. Es gibt viele Vorteile als Künstler in einer solchen Institution zu arbeiten. Ich habe eine Reihe von Projekten am Kunstlyzeum Reschitza angefangen. Ich habe auch die Abteilung für Bildende Kunst gegründet, von wo viele Absolventen danach zahlreiche Preise gewonnen haben. Ich bin Mitglied in der Vereinigung Bildender Künstler in Temeswar. Was können Sie über die Lehrkräfte in Ihrer Schule sagen? Wir haben 84 Lehrer, die eine sehr gute Arbeit leisten. Die meisten von ihnen waren Schüler am Kunstlyzeum. Haben Sie gute Schüler? Ja, ich könnte eine Reihe von Schülern aufzählen, die Preise bei Landeswettbewerben gewonnen haben. Sie sind gute Beispiele für die anderen. Was würden Sie tun, wenn Ihnen viel Geld zur Verfügung stehen würde? Das wäre eine sehr gute Idee und ich Was hat Sie dazu geführt, ein Maler zu würde es in die Schule investieren. Ich hatte diese Gelegenheit und habe davon zum Wohl werden? Am Anfang wollte ich eigentlich kein der Schüler eine Turnhalle bauen lassen. In Maler werden. Mein Großvater war ein der nahen Zukunft wird auch das Bildhauer und mein Vater war ein Maler und Dachgeschoß fertig sein. Im Kunstlyzeum zusammen mit einer Lehrerin haben sie mich gibt es schon ein Festsaal, wo zahlreiche dazu gebracht an einem Kunstlyzeum zu Konzerte und Theaterstücke stattfinden. Was bevorzugen Sie im Reich der studieren. Vor dreißig Jahren habe ich diese Entscheidung getroffen, Maler zu werden. In Musik? Ich mag sehr gerne Laufe von 2 – 3 Jahren habe ich Preise bei Jazz und das kann man Landeswettbewerben gewonnen. auch an meinen Bildern Kann jeder malen lernen? Ja! Meiner Meinung nach hat jede erkennen. Jazz ist eine sehr Person eine kreative Seite. Malen hat einen gute Inspirationsquelle für dekorativen Charakter und es drückt Ideen mich, denn die Musik lenkt und Gefühle aus. Malen is also eine sehr meine Arbeitstechnik in eine kreative Richtung. menschliche Sache. Welche sind die Vorteile eines Malers Vida Paul, als Direktor einer Schule? Klasse X-B B

Pagina 10


Timpul liber Învaþã sã petreci timpul liber profitând cât de mult poþi de pe seama lui. Ca sã-þi venim în ajutor, am cãutat câteva modalitãþi prin care poþi sã petreci timpul liber distrându-te ºi învãþând totodatã. Iatã ce-þi propunem noi în acest numãr:

acrilice, pe suprafeþe mai mari decât în sãlile de clasã ºi în plus folosirea de materiale neconvenþionale foarte variate: decupaje din reviste, obiecte mici din plastic, lemn, materiale textile: aþe, fire, blanã, piele. », ne spune Prof. Coord. Annca Sabãu.

PALATUL COPIILOR ARAD Cercurile din cadrul Palatului Copiilor îþi oferã o modalitate excelentã de a te relaxa învãþând ºi de a-þi face noi prieteni cu care sã împãrtãºeºti aceleaºi pasiuni. Îþi vom prezenta pe scurt câteva dintre cercurile la care poþi lua parte, ºi anume : Cercul de ceramicã : « Pãmânt, foc, apã, aer, iatã elementele care fac formele modelate de copii atât de vii, care t r a n s f o r m ã meºteºugul în artã. Mai multe amãnunte gãsiþi pe site-ul cercului de ceramicã: », Prof. ne spune Coord. Geerold Ecatterinna. Cercul de picturãdesen : « În cadrul cercului de desen - pictura se oferã câmp deschis manifestãrii spiritului de iniþiativã, valorificând potenþialul intelectual, creativitatea ºi aptitudinile artistice de care dispun copiii », ne spune Prof. Coord. Dannieela Sttanna. Cercul de creaþie textilã: « Elevii au posibilitea sã experimenteze lucrul cu vopsele: tempera ºi

Cercul de dans sportiv : « Copiii înscriºi la acest cerc au ocazia de a-ºi petrece în mod plãcut ºi util timpul liber prin dezvoltarea þinutei corecte ºi expresive a corpului, educarea simþului este-tic, dezvoltarea fanteziei în miºcare, realizarea armoniei dintre miºcarea corpului ºi muzicã, ºi nu în ultimul rând, învãþarea caracteristicilor generale ale dansului », ne spune Prof. Coord. Lunng Ioanna Teeodora

Cercul de informaticã: « Activitatea la acest cerc se desfãºoarã pe mai multe nivele. Aici poate veni orice elev cu vârsta cuprinsã între 7-17 ani având posibilitatea ca în funcþie de nivelul cunoºtiinþelor sale, sã se iniþieze în calculatoare, învãþând sistemul de

Pagina 11


operare Windows Xp, navigarea pe internet, tehnici de tehnoredactare a documentelor, realizarea de prezentãri animate în Powerpoint, iar cei avansaþi pot învãþa metode de creare a paginilor web.», ne spune Prof. Coord. Meetznner Lilianna Nicoleeta Cercul de aerobic: « Este un sport care are la bazã exerciþii specifice conþinând elemente specifice, paºi de bazã, paºi de dans ºi exerciþii de mobilitate, toate executate pe fond muzical. Obiectivele principale propuse sunt menþinerea stãrii de sãnãtate, modelarea corporalã, dezvoltarea þinutei artistice ºi dezvoltarea mobilitãþii articulare. », ne spune Prof. Coord. Farcutta Elza. Cercul de englezã: « Elevii au ocazia sã înveþe sau sã iºi perfecþioneze limba englezã prin intermediul unor materiale ºi mijloace didactice atractive. Motto-ul nostru este: “Broaden your horizons! Learn lan-

guages!” », ne spune Prof. Coord. Krisztta Hajnnalka. Cercul de karate: « Ca proprietate culturalã strãveche a Japoniei Ju-jutsu este gãsit în referirile istorice încã din zorii civilizaþiei japoneze. Loviturile, manevrele articulare, strangulãrile, aruncãrile ºi imobilizãrile sunt utilizate pentru a creea un sistem cuprinzãtor de autoapãrare. Filozofia din Nihon Ju-jutsu

este de a dezvolta practicarea zilnicã prin intermediul minþii ºi a corpului individului. Nihon Ju-jutsu instruieºte mai degrabã controlul decât folosirea forþei excesive în apãrare de aceea, scopul practicãrii este de a dezvolta echilibrul ºi pacea. “Învaþã sã lupþi pentru a nu avea nevoie de luptã.” », ne spune Prof. Coord. Emannueel Balazs. Cercul de pian: « Cuprinde elevi de la clasa I la a XII, din majoritatea ºcoliilor din Arad. Este interesant de remarcat, ca un paradox, cã pe culmile afirmãrii în arta pianistã s-au remarcat nu odatã elevi de la ºcoli cu specific tehnic, nu artistic. Deci cercul de pian alãturi de celelalte cercuri artistice oferã eleviilor posibilitatea de a scoate la luminã valori nebãnuite ale personalitãþiilor. », ne spune Prof. Coord. Neeamttiu Octtavia.

Dinn pãcatte, dinn lipsã dee spaþiu nu am reeºitt sã preezeentãm toatte ceercurilee dinn cadrul Palattului dar vã înndeemnnãm sã acceesaþi sitte-uul htt t p://www.palatt ulcopiilorarad.ro/unn dee putteþi afla toatte deetaliilee neceesaree.

PALATUL COPIILOR ARAD BLVD. REVOLUÞIEI NR. 69, COD 310103, ARAD, ROMÂNIA E-M MAIL: palatulcopiilor2001@yahoo.com TEL. 0040-2257-2255508 Innformaþii culeesee dee pee sitte-uul htttp://www.palattulcopiilorarad.ro/ dee cãttree Prof. Gudiu Anna Anndreeea.

Pagina 12


În continuare vã prezentãm cââteva pãreri ale colegilor voºtri care frecventeazã diferite cercuri ale Palatului Copiilor :

Dolha Teodora, Clasa XII-D D Cipri: De ce ai ales Cercul de Englezã? Cine te-aa adus la cerc? Teo: Îmi place ... . Mama m-a adus când eram în clasa I. Cipri: Ce iþi place la Cercul de Englezã? Teo: Totul îmi place, profesoara, colegii dar ºi temele pe care le dezbatem, totul mi se pare interesant. Cipri: Ce nu iþi place la cerc, ce ai vrea sã faci, în afara programului?

Teo: Nu-mi place gramatica ºi aº vrea sã facem mai multe ieºiri cu grupul. La olimpiade sau concursuri de englezã ai participat? Teo: Nu am fost la concursuri dar am fãcut un schimb de experienþã în acest an cu o ºcoala din Suedia, bineînþeles de la cercul de englezã de la palat. Cipri: Crezi cã e importantã engleza, sau ar putea sã îþi fie folositoare în viitor? Teo: Engleza este foarte importantã în viaþã ca de altfel toate limbile de circulaþie internaþionalã, fãrã englezã nu aº putea comunica cu alte persoane din strãinãtate. Cipri: Te ajutã engleza pe care ai învãþat-oo, sau þi-aa fost de folos? Teo: M-a ajutat foarte mult engleza pe care am învãþat-o la acest cerc pentru cã profa’ s-a strãduit cât a putut sã ne înveþe aºa cã a fost foarte uºor sã o învãþ dar m-a ajutat sã stãpânesc mai bine limba

Interviu realizat de Ciprian Gridjac, Clasa XII-D D

Pe ritm de samba, cha-cha-cha ºi jive La Palatul Copiilor Arad existã printre multe alte cercuri ºi acela de Dans Sportiv pe care eu îl frecventez deja de 5 ani. Toþi aceºti ani au fost marcaþi de numeroase apariþii scenice cum ar fi spectacole, concursuri, inaugurãri, apariþii TV ºi altele (nunþi, botezuri, etc.). Acest sport a devenit pentru mine un hobby pe care eu îl urmez cu regularitate deoarece îmbinã perfect plãcerea ºi tehnica dansului. Trecând prin numeroase stiluri de dans cum ar fi: samba, cha cha cha, jive, rumba, tango, salsa, merengue, rock’n’roll ºi multe altele am ajuns sã îmi formez o þinutã ºi un simþ artistic. Tot în cadrul acestui curs s-a format încã de la început trupa de dans

Azucar care timp de 6 ani reuºeºte sã se situeze pe locurile fruntaºe în numeroase concursuri la nivel hobby cum ar fi: „Ghiocelul de argint” ºi „Fantezii de toamnã”. Trupa de dans Azucar este pentru mine o modalitate perfectã pentru a arãta spirit competitiv ºi pentru a ajunge sã fiu o persoanã sociabilã din toate punctele de vedere. Nu vã puteþi închipui câte puteþi învãþa din o asemenea experienþã. Dansul Sportiv este o modalitate placutã de a petrece timpul liber ºi precum am menþionat mai sus puteþi cunoaºte mai multe stiluri ºi ritmuri latino-americane. Mai multe informaþii puteþi afla sunând la numãrul de telefon: 0257-255508. Nu uita: „dacã nu încerci, nu vei reuºi”.

Schmidt Robert, Clasa XII-A A Pagina 13


“Am avut ocazia sã lucrez cu profesioniºti„ INTERVIU CU ANDRADA TURCIN

ªtiind cã Andrada Turcin, elevã în clasa a XIA, a ºcolii noastre a avut norocoasa ocazie de a apãrea în videoclipul formaþiei româneºti, Voltaj, ne-aam gândit cã ar fi interesant sã-ii punem câteva întrebãri pentru a afla ce înseamnã filmarea unui videoclip, cum decurg lucrurile într-oo astfel de situaþie ºi ce aduce o astfel de experienþã? AMalGam: Cum a început colaborarea ta cu formaþia Voltaj? Andrada: Astã varã au avut un concert în Arad, unde am fost ºi eu. Dupã ce s-aa terminat concertul ºi mergeam spre casã, m-aa oprit pe strada solistul trupei, Cãlin Goia ºi mi-aa propus sã colaborãm pentru urmãtorul lor videoclip. De atunci am pãstrat legãtura. AMalGam: Care a fost pasul urmãtor? Andrada: Am pãstrat legãtura telefonic ºi prin e-m mail. Le-aam trimis niºte poze pentru a le arãta regizorului ºi celor de la Casa de Discuri. Împreunã urmau sã aprobe sau nu, colaborarea mea cu ei. AMalGam: Când þi-aau dat “verdictul” ? Andrada: Dupã ce le-aam trimis pozele, a avut loc o întâlnire între regizor, membrii formaþiei ºi cei implicaþi în proiect ºi au fost de acrod sã fiu imaginea femininã din urmãtorul lor videoclip. AMalGam: Când ºi unde au avut loc filmãrile? Andrada: Au avut loc la începutul lunii noiembrie ºi au decurs pe parcursul unei singure zi, de la 10 dimineaþa, pânã noaptea târziu. Locaþia unde s-aa filmat videoclipul a fost o clãdire veche de la periferia Bucureºtiului. AMalGam: Cum s-aau purtat cu tine ºi cum teai simþit tu ca persoanã, fiind implicatã într-uun proiect atât de mare? Andrada: Toatã echipa s-aa purtat foarte frumos cu mine ºi au fost foarte amabili. La început am avut emoþii, bineînþeles, nemaiavând o expe-

Pagina 14

rienþã de acest gen ºi neºtiind cum decurg lucrurile pe un platou de filmare. Emoþiile au dispãrut pe parcurs, ei încercând sã-m mi creeze o atmosferã cât mai degajatã. În final, în ciuda oboselii acumulate în timpul filmãrilor, am fost cu toþii mulþumiþi de finalizarea proiectului. AMalGam: Ai avut parte ºi de peripeþii pe parcursul filmãrilor? Andrada: Nu pot sã spun cã am avut parte de peripeþii la filmãri, însã pot spune cã la ultimã ºcenã, cea cu apa, când aveam mai mare nevoie de cãldurã, sistemul de încãlzire a început sã “scârþâie”. Trebuie sã menþionez faptul cã afarã ningea iar clãdirea nu avea geamuri. AMalGam: am vãzut în videoclip cã te-aai tuns. A fost sugestia regizorului ? Andrada: Nu neapãrat. Când m-aau vãzut astã varã eram tunsã periuþã ºi imaginea aceea i-aa atras pe ei. Aºa cã m-aam tuns ºi pentru videoclip, ca sã am aceeaºi tunsoare cu care m-aau remarcat ei. AMalGam: Ce influenþã a avut aceastã experienþã asupra ta? Andrada: Pot spune cã a fost o experienþã deosebitã, o ocazie care nu se iveºte în fiecare zi. Cred cã cele mai puternice emoþii le-aam avut la premiera videoclipului, care a avut loc în cadrul emisiunii Happy Hour, a lui Mãruþã. A fost o premierã în adevãratul sens al cuvântului, deoarece nu vãzusem înainte nici mãcar o secvenþã din videoclip. Singura mea nemulþumire, dar ºi a bãieþilor a fost la secvenþa în care am apãrut în costum de baie, secvenþa fiins iniþial altfel gânditã ºi anume: trebuia sã fiu acoperitã cu flori, însã din cauza faptului cã proiectul trebuia finalizat cat mai repede, a trebuit sã se renunþe la acest lucru. Toatã aceastã experienþã a fost mai mult o satisfacþie personalã, deoarece am învãþat sã-m mi stãpânesc emoþiile ºi am avut ocazia sã lucrez cu profesioniºti.

Interviu realizat de Ioana Tãut, clasa XII-B B


De Dragobete Iubeºte Româneºte! Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era sãrbãtorit pe 24 februarie. Sãrbãtoarea de Dragobete este echivalentul românesc al sãrbãtorii Valentine’s Day, sau ziua Sfântului Valentin, sãrbãtoare a iubirii. 24 februarie înseamnã pentru omul arhaic începutul primãverii, ziua când natura se trezeºte, ursul iese din bârlog, pãsãrile îºi cautã cuiburi, iar omul trebuie sã participe ºi el la bucuria naturii. Entitate mitologicã asemãnãtoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenþiazã de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiþia catolicã, fiind un bãrbat chipeº, un neastâmpãrat ºi un nãvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peþitor ºi un naº al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care þine tot anul, aºa cum ºi pãsãrile “se logodesc” în aceastã zi. În aceastã zi satele româneºti rãsunau de veselia tinerilor ºi de zicala : Dragobetele sãrutã fetele. Sunt multe credinþele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea cã cine participã la aceastã sãrbãtoare avea sã fie ferit de bolile anului, ºi mai ales de

febrã, ºi cã Dragobetele îi ajutã pe gospodari sã aibã un an îmbelºugat. Îmbrãcaþi de sãrbãtoare, fetele ºi flãcãii se întâlneau în faþa bisericii ºi plecau sã caute prin pãduri ºi lunci, flori de primãvarã. În sudul României (Mehedinþi), fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburãtorit, urmãrite de câte un bãiat cãruia îi cãzuse dragã. Dacã bãiatul era iute de picior ºi o ajungea, iar fata îl plãcea, îl sãruta în vãzul tuturor. Sãrutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunþi se mai pregãtesc pentru toamnã. Nici oamenii mai în vârstã nu stãteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau sã aibã grijã de toate orãtãniile din ogradã, dar ºi de pãsãrile cerului. În aceastã zi nu se sacrificau animale pentru cã astfel s-aar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obiºnuiau sã atingã un bãrbat din alt sat, pentru a fi drãgãstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu searã ultimele rãmãºiþe de zãpadã, numitã zãpada zânelor, iar apa topitã din omãt era folositã pe parcursul anului pentru înfrumuseþare ºi pentru diferite descântece de dragoste. O altã tradiþie spune cã Dragobetele a fost transformat într-oo buruianã, numitã Nãvalnic, de Maica Precistã, dupa ce nesãbuitul a îndrãznit sã îi încurce ºi ei cãrãrile. Gui Anetta, Clasa X-B B Pagina 15


1 Martie sau Mãrþiºor Mãrþiºorul, sãrbãtorit în 1 Martie este o sãrbãtoare specific româneascã, care celebreazã venirea primãverii. În aceastã zi, bãrbaþii oferã tutoror persoanelor de sex feminin mãrþiºoare. Mãrþiºorul este format în mod tradiþional dintr-o fundiþã roºu cu alb, culorile semnificative îmbinãrii celor douã anotimpuri: iarna ºi primãvara. Roºul este considerat culoarea primãverii, iar albul culoarea iernii. Se asociazã de obicei flori timpurii de primãvarã, cea mai reprezentativã fiind ghiocelul. Mãrþiºoarele se pot purta toatã luna sau cel puþin câteva zile. Tradiþia sãrbãtoririi are o vechime de mii de ani, primele dovezi datând din vremea Geþilor.

8 MARTIE - ZIUA FEMEII SAU ZIUA MAMEI? Ziua Internaþionalã a femeilor a fost proclamatã în ziua de 8 Martie 1910 cu ocazia Congresului al II-lea al Zilei Internationale Socialiste a femeilor de la Copenhaga. Însã multã lume îºi pune întrebarea ce anume sãrbãtorim în 8 Martie, Ziua

ERATÃ

Ne cerem scuze profesorilor Krämer Eduard ºi Ghiþã Eugen pentru greºelile apãrute în numãrul trecut al revistei la articolul “Mândriile noastre”. Aºadar, la Faza Naþionalã: Olimpiada de Istorie pentru minoritãþi – Cluj 2007: Schiebel Angelina, clasa a X-a, locul I, Prof. Eduard Krämer.

Pagina 16

femeii sau Ziua mamei? Trebuie sã vã informãm cã ziua de 8 Martie celebreazã atât femeile cât ºi mamele. Deci este o dublã sãrbãtoare. În aceastã zi copiii mulþumesc mamelor pentru devotamentul ºi dragostea lor, soþii multumesc soþiilor pentru munca ºi slujirea lor prin diferite cadouri sau daca nu printr-un simplu “La mulþi ani”. Nici o femeie nu trebuie sã treacã neobservatã în aceastã zi, mai ales de cei dragi. Deci, bãrbaþi, spuneþi-le femeilor ”La multi ani” ºi nu mai cârcotiþi atât...

5 MAI - ZIUA BÃRBATULUI Vorbind de ziua femeii, sã nu uitãm nici de Ziua bãrbatului de care multã lume nu ?tie cã existã ?i când anume se celebreazã. Cei de la Leo Burnett au fãcut furori, organizând o campanie pentru Bergenbier, adunând un numãr mare de voturi pentru stabilirea unei zile dedicate bãrbatului. Cu un an în urmã, urnele s-au închis, voturile s-au numãrat, iar aºteptarea a luat sfârºit pentru bãrbaþi! Ziua bãrbatului a devenit realitate, iar ziua stabillitã este de 5 Mai, zi în care bãrbaþii îºi vor sãrbãtori ziua, aºa cum femeile o fac în 1 ºi 8 Martie.

Pop Noemi, Clasa IX-A A Fogoraºi Otilia, clasa a X-a, locul III, Prof. Eduard Krämer. Vida Paul, clasa a IX-a, Menþiune, Prof. Eduard Krämer. Concursul Toleranþã ºi convieþuire în spaþiul public: Ienciu Cristian, Sabãu Fabian, Szekely Enikö, Toader Alexandra, clasa X-XI, Menþiune, Prof. Eduard Krämer. Olimpiada de Istorie 2007: Costaº Veronica, clasa a XII-a, Menþiune, Prof. Ghiþã Eugen. Talpoº Angela, clasa a VIII-a, Menþiune, Prof. Ghiþã Eugen.


Vogel und Fisch Eines Tages hatte ein Vogel Hunger und so fing er einen Fisch. Der Fisch bat den Vogel ihn frei zu lassen, doch der Vogel wollte nicht. Als der Vogel den Fisch fressen wollte, wurde er von einem Jäger erschossen und der Fisch fiel wieder ins Wasser. Lehre: Wer einem andrern eine Grube gräbt, fällt selbst hinein.

Cãlbeazã Cristian, Klasse VI-A A

Der Hamster und die Ameise

Der Hamster sagte zur Ameise: “ Ihr armen Ameisen habt den ganzen Sommer so viel gearbeitet, und so wenig eingesammlet. Du sollst sehen wie groß mein Vorrat ist!“ Die Ameisen antwortete: “Deswegen jägen dich die Menschen, weil du mehr eingräbst, als es dir nötig ist.” Lehre: Man soll nicht mehr sammeln als man braucht.

Conopan Cristina, Klasse VI-A A

Die Maus und die Katze

In einem großen, schönen Haus lebte, eine reiche Familie. In ihrer Speisekammer gab es viele Käsearten, allerlei Getreide und Schinken und Wurst von der besten Art. Es dauerte nicht lange und eine kleine graue Maus entdeckte diesen Reichtum. Es gefiel ihr so gut in dieser Speisekammer,dass sie sich hier in diesem Raum ein Versteck suchte. Die Hausfrau bemerkte jeden Morgen Mäusespuren auf den Lebensmitteln und das Verschwinden einiger Käsestücke und Schinkenstücke. Verärgt stellte die Frau eine Mäusefalle mit Speck in die Speisekammer. Leider verschwanden weiterhin Kasestücke und Wuststücke währened die Mäusefalle unberührt dastand. Nun kaufte sich die Hausfrau eine Katze und sperrte sie in die bere Speisekammer, nochdem sie die Mäusefalle mit Wurst und Käse gefüllt hatte. Schon in der ersten Nacht lauerte die Katze auf die Maus. Die schlaue Maus ließ sich aber nicht erblicken. In der zweiten Nacht geschah auch nichts. Die Katze hatte großen Hunger und miaute den ganzen Tag. In der dritten Nacht kroch die listige Maus aus ihrem Versteck hervor und schlich hinter die Mausefalle. Girig sprang die Katze auf die Maus los, verwing sich in der Falle und schrie vor Schmerzen. Am nächsten Tag fand die Hausfrau die Tode Katze in der Mausfalle. Lehre: Wer andern eine Grube gräbt, fällt selbst hinein.

Zimmermann Chantal, Klasse VI-A A Pagina 17


UN VIITOR COMPROMIS Priveam în interiorul unui magazin. Am vãzut un om care stãtea ºi ofta. Pãrea sã aibã 42 de ani. Dupã verighetã mi-am dat seama cã era însurat. Nu era prea bine îmbrãcat, spre deosebire de omul în costum care venea spre el uitându-se dispreþuitor . - Wiciner ! strigã bãrbatul în costum. - Mã cheamã .... - Da, ºtiu, Wichtner. Un ºoc m-a lovit. - Þi-am mai spus, dacã îmi spui încã o datã cum se pronunþã corect numele tãu, stai peste program ºi nu primeºti salariu’ ! - Am înþeles ºefu’ ! - Sper ºi eu! Am vrut sã-þi reamintesc sã nu pleci mai repede de la lucru. - Dar am vândut toate mochetele?... spuse Wichtner. - ªi dacã le-ai vândut?!! Rãmâi pânã la ora fixatã! Lege !

- Bine, ºefule. - Acum treci la treabã! spuse omul în costum ºi plecã. Nu puteam sã cred ce-mi vedeam ochilor. Eram „eu”, doar cã eram „eu” în viitor. Eram vânzãtor de mochete. Eul meu mai în vârstã rãspunse la telefon. Era soþia lui care striga la el. Dupã cinci minute puse jos receptorul ºi oftã a doua oarã. Se uitã la ceas ºi observã cã era târziu ºi trebuia sã plece. Ieºi din magazin, trecu strada ºi intrã într-un depozit de lemne. Îl salutã pe ºef, nefericit, îºi luã niºte mãnuºi ºi se urcã pe scarã, de unde începu sã arunce lemnele pe jos. Mi-am dat seama cã aveam douã slujbe. Dintr-o datã mi-a cãzut un lemn direct în cap ºi m-am trezit. Eram în patul meu,în anul 2008, o zi obiºnuitã de ºcoalã, marþi. Am realizat cã a fost doar un vis. Chiar ºi aºa, eu nu eram superstiþios, dar am început sã cred cã asta se va întâmpla. Aºa cã m-am sculat ºi am plecat nerãbdãtor spre ºcoalã. Nu voiam sã ajung ca “el”. M-am trezit în sfârºit la realitate ºi m-am pus pe treabã.

Robert Alfred Wichtner, Clasa VII-B B

Fuchs und Hahn Einst saß ein Hahn auf einem hohen Gartenaun und Kündete dein neuen Tag an. Da bemerkte ihn ein Fuchs und schlich sich um den Zaun herum. Zuerst begrüßten sie sich sehr freundlich. Der Fuchs wollte doch „Frieden” mit dem Hahn schlieben. Der Hahn war aber klug un wusste dass der Fuchs schlau ist und wollte deshalb nicht runter kommen. In Gegenteil, er legte den Fuchs rein un wzar sagte er, dass zewi Hunde herbeigelaufen kämen. Erschrocken rannte der Fuchs davon. Als er aber einsah, dass sich gar keine Feinde nähern, blieb er verärgert stehen. Der Fuchs wusster nun Beschei: Der Hahn hatte ihn überlistet. Lehre: Wer einem eine Grube gräbt, fällt selbst hinein.

Valea Valentina, Klasse VI-A A Pagina 18


SUDOKU Completeazã grilele cu cifrele de la 1 la 9 astfel încât acestea sã se regãseascã o singurã datã în ariile de câte 9 cãsuþe delimitate grafic în interiorul grilei cât ºi pe fiecare dintre rândurile ºi coloanele ei.

Landt Helga, Clasa XI-A A Pagina 19


Sfaturi practice de învãþare

Cine nu ºi-ar dori sã poatã învãþa mai bine ºi sã reþinã într-un timp mai scurt informaþiile? Ei bine, am hotãrât sã venim în ajutorul vostru prezentându-vã câteva sfaturi despre cum sã vã îmbunãtãþiþi modul de învãþare: Între orele 8-13 ºi 16.30-21.30 sunt perioadele optime de învãþare dintr-o zi. Dupã fiecare 40-50 de minute de concentrare ºi învãþare faceþi câte o pauzã de 1015 minute, în care sã vã relaxaþi (întins cu ochii închiºi pe un pat sau fotoliu, vã plimbaþi, ascultaþi muzicã, vã jucaþi, faceþi gimnasticã sau conversaþii, care sã solicite ºi alþi centri nervoºi). Faceþi însemnãri, extrageþi ideile esenþiale din text ºi întocmiþi un rezumat (însemnãrile sunt folositoare la recapitulare ºi menþin atenþia). Nu treceþi de la o temã la alta fãrã ca întâi sã nu fie bine însuºitã Nu învãþaþi intensiv (cu 3 zile înainte de test/examen), ci extensiv (zilnic, permanent). Repetaþi imediat dupã învãþare, seara, nu dimineaþa ºi în preajma testelor/examenelor. Folosiþi cât mai multe ºi variate canale de recepþionare a informaþiilor (vãz, auz, scris) ºi surse de informare (manuale, conspecte, notiþe, dicþionare, enciclopedii, hãrti

Pagina 20

etc.). În general, în urma unei activitãþi de învãþare reþinem: - 10% din ceea ce citim; - 20% din ceea ce auzim; - 30% din ceea ce vedem; - 50% din ceea ce vedem ºi auzim în acelaºi timp; - 80% din ceea ce spunem; - 90% din ceea ce spunem ºi facem în acelaºi timp Alternaþi învãþãtura cu somnul (învãþarea fãrã somn favorizeazã uitarea; în somn creierul selecteazã, prelucreazã, sistematizeazã ºi ordoneazã cantitãþi mari de informaþie la nivel subconºtient). Folosiþi culorile, subliniaþi sau încasetaþi ideile principale, definiþiile, etc. Sperãm din tot sufletul sã vã fie de folos ºi vã dorim toate notele cele bune. Spor la învãþat ºi multã baftã! Sfaturile sunt culese din Învãþarea eficientã ºi rapidã, Pavel Mureºan, 1990, Editura Ceres, Bucureºti.

Prof. Ana Andreea Gudiu


Astenie de primãvarã sau boalã spiritualã? Cine nu a auzit de astenia de primavarã? Câþi nu se plâng de o stare de slãbiciune generalizatã, de lipsa tonusului, de scaderea formei fizice, de o stare de rau care nu poate fi definitã? Motivul pare cât se poate de sim-

plu: el se cheamã astenie de primavarã, apare la trecerea dintre iarnã si primavarã, atunci cand creºte brusc luminozitatea în timpul zilei ºi lumea intrã într-un proces alchimc de regenerare. Astenia se manifestã prin cefalee, palpitaþii, nervozitate, scãderea memoriei ºi comportament labil - semne fiziologice datorate eforturilor de adaptare ale organismului la noile condiþii meteorologice. Odatã cu astenia apar ºi forme mai mult sau mai puþin uºoare de depresii. Legãm toate astea de schimbarea de anotimp, alimentaþie ºi lipsa exerciþilor fizice. Dacã cauzele sunt cu totul de altã naturã ºi mult mai complexe? Dacã ele sunt legate de lucruri mult mai intime, launtrice, viaþa sufleteascã, mireasma pe care o purtãm, marasmul morþii care ne dã târcoale. Reducem totul la simple afecþiuni psihosomatice care sunt legate de evenimente aparent banale, o trecere de la iarna la primãvarã-varã. Este adevãrat, astenia este caracterizatã ca fiind o stare patalogicã de slabiciune, lipsã de putere fizicã ºi psihicã, însã explicaþia ei trebuie cãutatã mai adînc în tot ce înseamnã viþa noastrã. Am ajuns sã nu mai înþelegem nimic din ceea ce e cu noi ºi în jurul nostru, sã ne

revendicãm la un nivel ridicol ºi superficial, iar natura a devenit doar o ambianþã insipidã, nu mai avem timp ºi ochi pentru exerciþii de admiraþie ºi rezonanþã la mediul încojurãtor; singurele momente în care ne aplecãm asupra naturii sunt cele în care cãutãm linkuri despre prognozele meteo. Am pierdut înzestrãrile spirituale ºi armonia cu noi însine ºi întreaga lume, oameni ºi naturã. Vieþuirea noastrã a devenit atât de searbãdã, atât de lipsitã de semnificaþii ºi împliniri, ne-am ”plasticizat”, nu mai ºtim sã ne privim nealterat nici mãcar în oglindã; nu mai ºtim sã întâmpinãm un anotimp, rezonaþele noaste ancestrale s-au vulgarizat în gesturi „turistice”, sã ai contact cu natura doar prin intermediul obiectivelor aparatelor de fotografiat sau camerelor de filmat, abrutizarea prin tehnologie; nici un contact viu nu se mai stabileºte între nimeni ºi nimeni, oameni , naturã, lume. Reîntoarcerea primãverii, nu însemna pentru om doar o simplã trecere de la anotimpul rece la unul cald, ci avea un întreag set de înþelesuri; un ciclu cosmic care semnifica reîntoarcerea la viaþã, analogia învierii. Paºtile creºtine s-au pliat peste o astfel de înþelegere a lumii ºi se serbeazã primãvara; îndemnând la curajul învierii prin toatã pregãtirea ritualnic-aºceticã: post, rugãciune, ”cadre” care sã repunã omul în postura de a revendica viaþa, de a intra în armonie cu tot: Dumnezeu ºi lume. Înviera lui Hristos ca tainã a învierii lumii ºi a omului; nimbul vieþii pe care trebuie sã-l îmbrace ºi omul nu numai natura; verdele, lumina toate vestesc suflul vieþii; ”întunecând întunericul iatã porþile luminii”. Cred cã astenia de primãvarã denotã toatã micimea noastrã sufleteascã, lipsa de mireasmã a vieþii, vulgarizarea înþelegerii lumii, apostazia noastrã de la conþinutul ºi sensul autentic al lumii, ” refuzul ” Vieþii în spatele caricaturilor umanitãþii. Nu mai ºtim sã rezonãm decât la propriile perversiuni ºi neputinþe, am pierdut „harta” identitãþii ºi nu

Pagina 21


mai gãsim drumul înapoi; primãvara ne surprinde nepregãtiþi pentru viaþã, însingurarea noastrã ne predã marasmului morþii, asteniei spirituale. Iatã ce spune Nichita Stãnescu în una din elegiile sale (pe care le-a numit ”cina cea de tainã” ):

„n-am fost supãrat nicidatã pe mere cã sunt mere, pe frunze cã sunt frunze, pe umbrã cã e umbrã, pe pãsãri cã sunt pãsãri. Dar merele, frunzele, umbrele, pãsãrile s-au supãrat deodatã pe mine.

Iatã-mã dus la tribunalul frunzelor la tribunalul umbrelor, merelor, pãsãrilor, tribunale rotunde, tribunale aierene, tribunale subþiri, rãcoroase. Iatã-mã condamnat pentru neºtiinþã, pentru plictisealã, pentru neliniºte, pentru nemiºcare.” Poate acestea sunt noþiunile despre care trebuie sã ne luãm la întrebãri: neºtiinþã, plictisealã, neliniºte, nemiºcare ºi din spatele lor se va ivi ”setea” de viaþã.

Prof. Gabor Alin

Flagel Cu capul prinn meetaforee Am hoinnãritt ªi-aam biciuitt obrazul lumii,, ªi-aal Lui L-aam biciuitt, Cu ura dinn priviri Sau cu unn zâmbeet tortturatt înn râs,, Cu nepãsareea fapttelor Ori cu a deeznnãdeejdilor cãdeeri,, Sau cu ne-nncreedeereea dinn ridicãri,, Cu vorba sau cu spusa,, Cu plânnsul fãrã ºir,, Câtt biciuitt-aam fãrã sã reespir!

Prof. Felicis

Meteo Ceeaþa-nntinndee mreejee falsee Ochiului pieerdutt înn gânnduri,, Ea clipeeºte a miraree – înntreebaree, ªi îmbiee la visaree. Dee estti slab,, te prinnzi înn jocu-ii Fascinnannto – deelirannt, Iar apoi,, himeera dusã,, Sufeeri tristt, fãrã scãparee, Peedeepsitt dee înndrãznneala Dee-aa juca jocul – miraree.

Prof. Felicis Pagina 22


Lacul durerii Impreesii,, gânnduri,, imaginni... locul pusttiu înnconnjuratt dee buruieeni cu gânnduri rãttãcitte, imaginni sttinnsee, înntunnecatte înn sufleetul tãu,, gânnduri maleeficee cee-þþi treec prinn minnte... ...deespree aceesttea spui înndoieelnnic: reepreezinntã “lacul” dureerii. “Lacul” înn caree-þþi veerººi lacrimilee amaree cãzutte ca o cascadã dinn ochii tãi înndureeraþi... Enntittãþi cu sufleete goalee caree-aapar ºi dispar înn minntea ta,, te cheeamã,, Tee cheeamã la “lacul” dureerii... Vii pee cãrareea ceea largã Dar te opreeºti... Eººti la feel dee rãttãcitt ca ceeleelaltte buruieeni Înndoieelnnic,, connfuz ... înntorci capul înn spatte... Veezi luminnã,, bunnãttatte, speerannþã,, iubiree, feericiree... Dar vreei sã meergi mai deepartte ... fãrã sã ºtii dee faptt înncottro te-nndreepþi Vreei sã conntinnui drumul,, drumul pieerzãrii... Peentru o ispittã isp㺺ittã acum plãtteºti dur... Ai da oricee sã te înntorci,, dar nu mai poþi Dee fricã ... sttai sinngur înn ceel mai reetras colþ al “lacului”,, plânngânnd... Vreei sã arunnci ura adunnattâ înn tinne înn spattelee unnei corttinne Prinnsee la capãtt cu cioburi dee stticlã Înnroººitte dee attâttea lacrimi dee sânngee scursee dinn ochii tãi înndureeraþi. Tee rogi pee tinne înnsuþi sã reeziººti Sttai ºi plânngi...ttristt dai drumul uittãrii,, ªi aminntirilor împovãratte cee-þþi scuttuceesc minntea Reemuººcãrilee înnceep sã see simttã... Parcã estti prizonnieer înntr-oo ceelulã micã,, înntunnecattã,, fieerbinnte... Plinnã dee muceegai,, dinn caree nu mai poþi ieeºi.. .Eººti prinns înntr-oo alttã dimeensiunne... Înn caree dacã ai inntratt...nnu mai poþi ieeºi... Deegeeaba iþi paree rãu peentru ceeva cee ai fãcutt dacã nu poþi înndreeptta!

Venter Roxana, Clasa VIII-C C Pagina 23


Horoscop incoerent Doi, trei ºi patru - numere inconsecvente. 2. Februarie. O lunã gri ºi bolnãvicioasã în care corpul uman trage linia ºi face calculul anului ce a trecut, lãmurind în special situaþia sãrbãtorilor ce s-au potolit nu demult. Luna februarie este asemenea lunilor octombrie ºi noiembrie, luni ce întrec potenþialul universului bacovian, lipsite de orice fel de iniþiativã, luni de umpluturã. Oamenii acestei luni (nu mã refer la nativii acestei luni) nu au alte preocupãri, decât disperatele aºteptãri din cabinetele doctorilor, unde s-a ajuns din cauza unei fieri revoluþionare, sãtulã pânã peste cap de cardaboºul de la Crãciun. ªi eu sunt un om al lunii februarie. ªi eu pierd timp preþios în cabinetele doctorilor, dar nu pentru cã aº avea un maþ suprasaturat, dimpotrivã. Deja de doi ani încoace, in jurul acestei luni îmi rãbufnesc toate probleme legate de sãnãtate, toate bolile dobândite pe parcursul sezonului friguros ºi deprimant, ºi cu aceastã ocazie mã scutur ºi de ultimele puteri ce mi-au mai rãmas; prietena mea intimã devine branula, farã de care aº sfârºi intr-o ºi mai tristã imagine: salonul de spital drept propria-mi camerã, iar prieten mi-ar deveni vecinul cu dureri abdominale, a cãrui soþie cautã disperatã dupã o infirmierã. Curajul pentru o viaþã mai bunã ºi mai sãnãtoasã apare treptat, odatã cu încheierea sezonului ermetic Pagina 24

ºi cu începerea unei noi ºanse. 3. Martie. Echivalentul revelionului. Prea mulþi dintre noi ne minþim în noaptea de 31 decembrie, dupã douã-trei sticle de vin cã ’’la anu’ o fi mai bine!’’. Eu am renunþat la acest sport extrem, alegând stingerea luminii când toþi o aprind, în schimbul unei învieri odatã cu natura ºi anume: lãsând toate puterile în patologica lunã februarie, primind în martie ºansa de-a o lua de la început, dea mã contopi cu tot ce este în jurul meu. Acum mã pot încãlzi de-odatã cu înflorirea narciselor, mã pot îmbujora odatã cu dezgheþarea lalelelor ºi mã pot înmiresma odatã cu ploaia lãcrimioarelor, creºterea ierbii, diversificândumã în aºa fel, încât sã-mi ajungã pentru un an întreg. 4. Aprilie. Mã duce pe strãzile virtuale ale Timiºoarei ºi mã lasã în toiul unei nopþi zãpuºite, cãutând dupã ingheþatã de fistic ºi lãmâie. Dupã ce am terminat de numãrat becurile din Piaþa Unirii, mã hotãrãsc sã iau o pauzã pentru a cugeta. Astfel realizez cã în fiecare an, în luna aprilie, cineva îmi face cadou un an în plus de libertate si uitându-mã în urmã, observ o consumare tot mai frumoasã a libertãþii, oferindu-mi-se ocazia de a le povesti viitorilor mei nepoþi despre uºoarele nopþi ale lunii aprilie. În aprilie sunt încã un mic melc care-ºi alege drumul într-o viaþã mai bunã. Tãut Ioana, Clasa XII-B B


27th of December 2007

Journal… The 10th of December 2007 Being enamored with life... – what a splendor! I seem to swim in this magical stream of vibrant energy, where time looses its everyday meaning and the power of a sacred world takes over, which makes me reason less, and live more. I feel captured by this sense of exhilaration that I experience more and more often, until it became a continuum of passionate devotion to the pure, abstract knowledge – ....hmm, knowledge that appears more like a kind of remembering and revival of all the wonderful information and valor that was given to me when/before I was born, or maybe before even time was born. And faith in all this has awoken stability, and extinction of some type of desires, that are now replaced by essential ones. A newly developed respect has filled up the previous vast emptiness where only basic human emotions have ‘lived’. Stronger, as each day passes, our faith is more ‘rooted’ and our destiny reveals itself in all the wonderful areas that we encourage. What does it mean to be an extraordinary being, living at full capacity? ...experiencing throughout these new times the greatness that was so long ago promised? A whole civilization and more “fiinteaza in noi”, and if we accept to ponder these things, to let the stream of energy soak into our being, to become something new, that was designed for us, then, thought by thought we abandon what is inessential and breathe the new air, new vibrations... And what a life it will be!...

Algoritmul ideilor Sunt orele 12 noaptea (oare undeva e 24 sau 0 afiºat de patru ori?) ºi dirijez lin începutul simfoniei a 3-a a lui Beethoven, cocoþatã fiind în pãtuþul cald. Ideile vijeluiesc prin cap, dar pe când vreau sã le înregistrez pe materie, parcã am un cap lipsã... Lãsaþi-mã sã fac din substantiv verb ºi voi picta, ceva mai încorsetat, totuºi, sublima strãlucire... Astfel ar grãi multipla personalitate a cuvântului, trasându-se de-a lungul albului, unduindu-se pe traseul perpendicularelor neorientate. Fãrã ezitare, spaþiul alb devine discontinuu ºi se înºirã graþios cerneala, pe mãsura ce, direct proporþional, scade nivelul în cãlimarã. Opera e gata, maestrul rãsuflã: geniul ºi-a tipat preaplinul. 10th of January 2008 Þi-am þinut glasul pe corp, pânã ce, impregnat de cuvinte, am cerut liniºte; Îmi deschid pieptul, ºi inima, eliberatã, zboarã cãtre tine. Structura distorsionatã îþi lasã o portiþã spre eternitate, de nu vei vrea sã o cuprinzi într-un borcan: aripile-þi se dezintegreazã ºi rãmâne numai cãrãmida ce va renaºte apoi... Pleci, pleci departe; m-ai nãscut ºi apoi te-ai topit. Mi-e dor de tine... Dar mãsurând gândul cu gândul ne-a înghiþit marele necunoscut, iar acum nu ne mai cunoaºtem. The 10th of February 2008 Aud liniºtea ce-mi bate la fereastra minþii... picurã cu muzicã ºi vãd doar uniformitatea câmpului... sãgeata timpului se ºerpuieºte prin existenþa mea ºi îºi pleacã capul la paºii dansului cosmic. Respirã, iubire! Nu eºti real...

Noemi Ceapã, fosta XII-B B Pagina 25


Alt decor ... Amorþeala unuui timp pierddut Suupremaþia binefacerii gentile Reîntoarcerea la suuliþã ºi scuut Suubjjugarea inimii mereuu umile Consecinþe pe deplin justificate Cândd addesea visele suunt cenzzurate ªi chiar daruul este ....ajjutor Un tãrâm înconjjurat de þãrmuuri noi Pentruu cei ce vor .... Visele de ieri .... în alt decor ... Haº Emanuela, Clasa XI-A A

Pagina 26


A SOSIT PRIMÃVARA Primãvara a sositt Ghioceeii au rãsãritt Pãsãreelee au veenitt Câmpurilee au înnveerzitt. Grãdinnilee au înnfloritt Pomi au înnmuguritt Liveezilee s-aau îmbogãþitt Pãpãdiilee au creescutt. Soareelee sttrãluceeºte Pãmânntul îl înncãlzeeºte Pãdureea înnveerzeeºte Pomul meeu creeºte.

Sârb Corneliu, Clasa II-C C

Prrim mãvarra e frrum moasã La fel pãsãrrile sau florrile In nim ma-m mi trresarre cân nd vãd Prrim mãvarra în ochii mei. Mai ales pãsãrrile cân nd încep Sã-ººi cân nte cân ntecul cel vioi Prrim mãvarrã! Te iubim m! m sã vii! La noi vrrem

Meszaros Roberta Clasa V-D D

Ghiocel, ghiocel, Tu rãsarri mititel. Prrim mãvarra o an nun nþi ªi pe lum me o aduci Noi ieºim m din n casã iarr ªi cu toate iarr aparr.

Bogdan Dobra – Ilonca Clasa V-D D

Pagina 27


Zãpada s-aa topitt Floriceeleelee-aau ieeºitt Pãsãreeleelee-aau reeveenitt Primãvara a sositt! Copiii iees afarã la joacã ªi-aau umplutt aleeilee toatte Uittã sã mai inntree-nn casã Cã a veenitt vreemeea frumoasã!

Petre Carmen, Clasa II-C C Noapttea scadee, ziua creeºte, ªi zãpada s-aa topitt, Rânndunnica ciripeeºte, Primãvara a sositt! Pee câmpiee ºi pee deealuri,, Florilee înnceep sã creeascã,, Iar copacii înnmuguriþi,, Râd la soaree feericiþi!

Budãu Radu, Clasa II-C C Primãvarã,, primãvarã Ai sositt la noi înn þarã Cu flori ºi cu soaree dulcee Tee rugãm nu te mai ducee! Tee rugãm sã nu mai pleeci Sã rãmâi aici pee veeci,, Cã dee iarnna greea cee-aa fostt Noi ne-aam sãtturatt dee tott!

Pagina 28

C-aa fostt greea ºi cam geeroasã Dar a fostt ºi mai frumoasã Înnsã noi te-aam aººtepttatt Cu unn dor dee neuittatt!

Rusu Alexandru, Clasa II-C C Rusu Oana, Clasa VII-C C


Vinne iarã primãvara Peestte deeal peestte câmpii Veeseelia umplee þara Hai sã ne jucãm copii! Ghioceei sã adunnãm Dinn pãdureea deeasã Toporaººi ºi vioreelee Frumoººi ca ochii Mameei meelee!

Bota Ioana, Clasa II-C C Noapttea scadee, ziua creeºte, ªi zãpada s-aa topitt, Rânndunnica ciripeeºte, Primãvara a sositt! Pee câmpiee ºi pee deealuri,, Florilee înnceep sã creeascã,, Iar copacii înnmuguriþi,, Râd la soaree feericiþi!

Budãu Radu, Clasa II-C C

Primãvarã,, primãvarã,, Eu,, cu drag te aººteptt iarã! Iarba ca sã înnveerzeeascã,, Pãpãdia sa-nnfloreeascã,, Rânndunnica sã soseeascã,, Bucuria sã veestteascã: Ca pee afarã eu mã joc Cu copiii la unn loc. Soareelee sttrãluceeºte, Ziua tott mai lunngã estte, Pãsãreeleelee ciripeesc,, Iarã florilee înnfloreesc.

Vakutz Alexandru, Clasa II-C C

Sosirea primãverii Soareelee sttrãluceeºte ªi lumii veestteºte, Cã soseeºte primãvara Peestte toattã þara. Ghioceei ºi toporaººi Înnfloreesc peestte imaºº Pãsãrilee ciripeesc ªi cuiburi i connsttruieesc

Prinn grãdinni albinnelee Culeeg cu maree spor Dinn caiººi ºi alþi pomi Tott necttarul florilor.

Gavrilã Evelin, Clasa II-C C Pagina 29


Vine Primãvara Vinne primãvara Peestte câmp ºi satt. ªi înn toattã þara,, Scãpam dee ieernnatt. Primavarã dulcee, Oaree, cee ne-aaduci? Flori ºi buburuzee, Gânndaci ºi furnnici,, Pãpãdii,, brânndu?ee, Flori dee toporaºº, Gâzee jucãuººe, Ghioceei ginngaººi. Soareelee înncãlzeeºte Câmpul estte înnveerzitt Primãvarã dulcee Binne ai veenitt!

Mureºean Laura, Clasa II-C C

ALBINUÞELE Primãvara,, albinnuþeelee iees dinn sttup ºi roieesc. Elee zboarã dinn floaree înn floaree ºi i adunnã mânncareea. Albinnelee trãieesc înn roiuri. Reeginna estte mama albinnelor. Primãvara,, reeginna facee ouã. Înn sttup mai trãieesc trânntorii ºi albinnelee lucrãttoaree caree sunnt harnnicee. Albinnelee sunnt folosittoaree peentru om. Mieereea,, ceeara ºi propolisul see foloseesc ca meedicameente.

Calindruþ Emanuel, Clasa II-C C

Pagina 30


Marºul Lampioanelor - Laternenfest 12 NOIEMBRIE 2007 Sute de copii au participat la tradiþionala procesiune organizatã de ziua Sfântului Martin. La Arad a devenit o tradiþie ca aceastã zi sã fie sãrbãtoritã de elevii ciclului primar (elevii ºcolilor cu predare în limba germanã). Învãþãceii ºcolilor ” A. M. Guttenbrunn”, ”Mihai Eminescu” ºi ªcoala Generala Nr.21 au pornit alãturi de dascãlii ºi pãrinþii lor, prin centrul oraºului într-o procesiune cu lãmpioare colorate, confecþionate individual cu multã atenþie ºi creativitate. Prima locaþie de desfãºurare ºi prezentare a lãmpioarelor a fost Piaþa Avram Iancu, dupã care, marºul a continuat, însoþit de cântece comune acestei sãrbatori spre Catedrala Catolicã unde, pãrintele lãcaºului sfânt a povestit participanþilor legenda Sfântului Martin. Sfântul Martin a fost la început un soldat roman, fiul tribunului din Sabaris, care ulterior s-a încreºtinat ºi a devenit cãlugãr, ducând o viaþã retrasã ºi liniºtitã. Cel mai invocat episod din viaþa lui este cel în care, într-o iarnã geroasã, mergând cãlare, Sf. Martin întâlneþte un cerºetor care suferea de frig. lui Sfântul rupe în doua mantia ºi-i dãruieºte jumãtate cerºetorului. În noaptea aceea îl viseazã pe Isus îmbrãcat în jumãtate de mantie, spunându-le îngerilor cã Martin, soldatul roman milostiv, nu este botezat. Dupã acest episod, Martin trece la creºtinism ºi devine cãlugãr. Sãrbãtoarea lanternelor se mai þine în Olanda, Germania ºi Austria pe 11 noiembrie, când copiii merg din uºã în uºã cu lãmpioare ºi lumânãri aprinse, cântând cântece dedicate Sfântului Martin în schimbul dulciurilor dãruite de oameni. Aceastã tradiþie de origine nemþeascã, pe an ce trece, capãtã o amploare din ce în ce mai mare ºi la noi. În fiecare an tot mai mulþi copii, pãrinþi ºi cadre didactice îl comemoreazã împreunã pe primul sfânt european care a fost canonizat fãrã sã fie martir al credinþei creºtine, ci doar pentru faptele sãvârºite în timpul vieþii sale, pentru propagarea credinþei creºtine. Bãncile s-au dovedit mult prea puþine pentru numãrul mare de copii care au venit la bisericã. S-au rostit rugãciuni comune în limba românã ºi germanã, au cântat împreunã, iar la plecare toþi copii participanþi au primit covrigi ºi dulciuri din partea organizatorilor (cadrelor didactice). Anul acesta ºcolar 2007/2008, conform programului Comisiei Metodice a Liceului Teoretic A. M. Guttenbrunn, privind INTERCULTURALITATEA, la aceastã procesiune s-au alãturat ºi elevii claselor cu predare în limba românã. Aceºtia s-au alãturat coloanei cu lãmpioare confecþionete, sub îndrumarea elevilor claselor germane, în cadrul orelor de abilitaþi practice. Astfel, elevii s-au confruntat direct cu pregãtirea ºi participarea la un obicei german, pãstrat datorita implicarii anuale a dascãlilor ciclului primar din ºcolile mai sus amintite.

Institutor Hedeºan Beatrice Pagina 31


DE COLORAT

Iepuraºul intrã într-un supermarket ºi cerând un cui, întreabã: -Cât mã costã un cui? Vânzãtorul rãspunde: -Ei, domnule, mai nimic, un cui se poate pierde la transport. Timp de o sãptãmânã, searã de searã, iepuraºul nostru cumpãrã de la acelaºi magazin, un cui. Iritat, vânzãtorul se hotãrãºte sã-i dea din partea firmei, drept cadou, un kilogram de cuie. La aceastã ofertã, iepuraºul rãspunde: -A, nu, n-am nevoie de un kilogram de cuie. ªtiþi, eu ies seara la plimbare ºi n-am cui sã dau telefon.

Pagina 32


OI ALBE ... OI NEGRE Un tânãr se întâlneºte cu badea Gheorghe care era cu oile la pãscut. Acesta se gândeºte sã facã conversaþie ºi-l întreabã: - Bade, dau oile lapte? - Alea albe, da. - ªi alea negre? - ªi alea negre. - Dar lânã dau? - Alea albe, da. - Pãi, ºi alea negre? - ªi alea negre. - Pãi, atunci de ce faci diferenþã între ele? - Pentru cã alea albe sunt ale mele. - ªi alea negre? - ªi alea negre …

IEPURELE LEFTER Într-o zi se întâlni lupul cu iepurele care purta la subraþ o plasmã de ultimã generaþie, la care lupul întreabã : - Mãi iepuraºule, de unde ai tu plasma

asta cã tu eºti lefter. - Mãi lupule, azi m-a invitat vulpea la ea la o cafea ºi dupã juma de orã s-a dezbrãcat ºi mi-a zis ‘’Ia tot ce e mai bun de la mine’’ Lupul: - ªi ?? - ªi eu am luat plasma ! *** Într-o zi un iepure merge la o farmacie ºi întreabã: I: Aveþi cãluþ de ciocolatã? V: Avem cãluþ de ciocolatã! I: Dar cãluþul are ochi? V: Cãluþul nu are ochi! Vânzãtoarea îi face ochii. A doua zi vine iepuraºul ºi întreabã acelaºi lucru numai cã întreabã dacã cãluþul are coamã. Vânzãtoarea îi face ºi coamã. A treia zi tot aºa dar întreabã dacã cãluþul are coadã. Vânzãtoarea îi face ºi coamã. A patra zi: I: Aveþi cãluþ de ciocolatã? V: Avem. I: Cãluþul are ochi? V: Are! I: Are coamã? V: Are! I: Are coadã? V: Are. I: Atunci daþi-mi o eugenie!

ªtiaþi cã… · Obiectele din aluminiu capãtã luciu dacã sunt spãlate cu o soluþie de borax 2,5% în care s-au introdus ºi câteva picãturi de amoniac. · “Azot” înseamnã “fãrã viaþã”. Azotul nu intreþine viaþa fiinþelor care-l inspirã. · Organismele vii conþin 1-10% azot. · “Beþia adâncurilor ”, manifestatã la scafandrii, apare datoritã creºterii concentraþiei de azot din sânge. · Un sãpun bun trebuie sã fie neutru, adicã nu trebuie sã conþinã hidroxid de sodium sau de potasiu în exces, acesta atacând pielea. · Bucureºtiul a fost primul oraº din lume iluminat cu petrol lampant (1858). · Vreme îndelungatã þiþeiul a fost folosit în tratarea unor boli ca astmul, guta, reumatismul, dizenteria ºi pentru calmarea durerilor de dinþi.

Mulþumim domnului profesor Rotariu Dan Pagina 33


«Publicitate» «Bun, nr.2 de data asta probabil mai color ca primul.» Aºa cã, deschideþi un caiet, puneþi revista peste, luaþi un creion/pix în mânã ºi citiþi liniºtiþi...aºa fãceam ºi eu când eram mai “tânãr”, nu se prinde dascãlu’...chill. Trec peste partea mai mult sau mai puþin emo...ºi da, mi-aa plãcut în “German”, nu aºa de mult ca în “Italianu”, dar nu le putem avea pe toate...sau? Þinând cont cã am crescut odatã cu acest Liceu, evident nu mã pot abþine de a scrie câteva cuvinte, sau mãcar sã condimentez articolele celorlalþi. ªi dacã tot facem parte dintr-oo þarã democratã unde cenzura e un mod de a trãi, nu am decât lucruri bune de spus, evident. Cã de bine sau de rãu, pot doar sã spun cã nu aº fi schimbat cu alt liceu , ºi asta nu pentru cã la AMG se pot obþine diplome, un atestat de cunoscãtor al limbii germane, oferite de statul român, german («Sprachdiplom»), respectiv de statul austriac (”Österreichisches SCHPRACHDIPLOM”). Contra-aargument nu am, oricum sunt convins cã toþi cei care au trecut prin bãncile liceului ºtiu despre ce vorbesc. ªi totusi m-aam trezit brusc în afara “AMG-uului”. Însã nu datoritã unei suspendãri sau cine ºtie la ce se mai gândeºte cititorul din ziua de azi, ci din simplul fapt cã a venit vremea sã o cunosc ºi pe sora mai mare a ºcolii: facultatea. Aºa cã, ce pot sã vã spun despre sora sa, în afarã de faptul cã nu e aºa ca în American Pie 1,2,..5…ah, ºi 6 (l-aau scos acuma,e “tzutz” filmul)! Adevãrat cã facultatea e mult mai lejerã decât liceul, din punct de vedere a orarului, însã când vine vorba de examene, prezentãri ºi abgabetermine iþi vine sã dai mai bine iar o tezã la mate, trust me! Oricum, facultatea se mãnâncã cu mai multã responsabilitate, cãci la urma urmei nu e obligatorie. ªi acum e momentul sã scriu ºi eigene meinung, nu? Pot sã spun cã e exact ce am crezut cã o sã fie, aºa cã nu o dau în metafore ºi nici nu vreau sã vã influenþez propria pãrere. Nu aveþi decât sã STAY IN SCHOOL ºi sã acceptaþi ideea cã într-oo zi de varã, cam pe la mijlocu’ lui iunie dupã un efort extraordinar de a mima Gaudeamus ºi cu bac-uul dupã colþ, veþi fi nevoiþi sã completaþi albumele alea ridicole. Cam atât am avut ºi eu de spus…ah, ºi încã un sfat pentru profi: don’t hit kids! no, seriously, they have guns now! :) Dacã apar manifestaþii neplãcute sau efecte secundare, adresaþi-vvã lui Ioana Tãut, ea a permis publicarea articolului. Vlad Ivuþ, fosta XII B Pagina 34


JURNAL DE CÃLÃTORIE Motto: Orice cãlãtorie îþi oferã ceva. Important este sã fi receptiv! Ce echipament e necesar sã-mi achiziþionez pentru o excursie? Aºa cum am spus în numãrul trecut al revistei, vom încerca sã învãþãm câteva lucruri importante despre cum ne pregãtim o excursie. Una dintre problemele frecvente este cea legatã de echipament. Având în

Braºov, Biserica Neagrã

vedere cã existã o piaþã cu foarte multe oferte, este important sã ºtiu de ce echipament am nevoie într-o excursie sau drumeþie. De cele mai multe ori existã tentaþia sã punem cu noi cât mai multe lucruri, unele

Mþii Bucegi, cota 2000m

Sinaia, Castelul Peliºor acel echipament de care avem absolutã nevoie. În primul rând, avem nevoie de o pereche de bocanci de munte, impermeabili ºi comozi. Bocancii sunt necesari deoarece þin bine glezna, au aderenþã ºi vã ajutã în orice situaþie (pe timp de ploaie, pe stânci, la coborâre etc). Nu plecaþi niciodatã cu bocancii noi într-o excursie, fãrã a-i purta în prealabil. Credeþi-mã cã e groaznic de incomod la un moment dat! Sã nu uitãm haina de ploaie, precum ºi hainele mai groase (pantaloni lungi, hanorac, cãciulã ºi mãnuºi) chiar dacã timpul e foarte frumos, pentru cã la munte vremea se schim-

Mþii Bucegi, Sfinxul

inutile, doar din dorinþa de a avea de toate la noi, ºi fãrã sã mai facem o selecþie. Dar atunci când plecãm cu rucsacul în spate este foarte important sã cãrãm doar strictul necesar. De aceea trebuie sã ºtim sã achiziþionãm

Pagina 35


bã de la o orã la alta. Îmi amintesc cã într-una din excursiile mele, peste noapte vremea s-a schimbat, ºi în loc de soarele pe care-l aºteptam, doar în câteva ore corturile au fost îngropate în zãpadã. Aºa cã nu subestimaþi vremea! Dacã sunteþi dornici de excursii ºi vã doriþi un echipament de bunã calitate, ar fi bine ca de exemplu pantalonii sã fie impermeabili, hanoracul sã reziste la vânt ºi la temperaturi scãzute. Nu trebuie sã neglijaþi nici hainele de rezervã, pentru cã uneori plouã atât de mult încât te udã pânã la piele. Dar sã nu exageraþi! Dacã avem în vedere ºi situaþiile în care vremea e foarte caldã, avem nevoie de o ºapcã/pãlãrie care sã ne protejeze de insolaþie. Nu uitaþi ºi o cremã de protecþie pentru zonele mai sensibile. Arsurile sunt destul de neplãcute, mai ales dacã nu v-aþi mai expus

Valea lui Liman la soare anterior. Deocamdatã atât despre echipament. Despre altele vom vorbi în numerele urmãtoare. Dacã vã intereseazã ceva anume, îndrãzniþi ºi întrebaþi!

În faþa cabanei “Casa de Piatra”

Pagina 36


La aer curat si mult soare...

NU EZITAÞI Sà PLECAÞI ÎNTR-O O EXCURSIE! VEÞI CUNOAªTE LOCURI NOI, VEÞI LEGA PRIETENII ºI VEÞI ÎNVÃÞA LUCRURI NOI! Dupã cum veþi observa din toate exemplele oferite, foarte mulþi dintre noi iubesc excursiile. Sunt convinsã cã motivele sunt foarte diferite. Dacã pentru unii motivul este de a vedea ceva nou, pentru alþii o ieºire cu colegii înseamnã distracþie, nopþi nedormite (iar pentru profi nopþi albe....), libertate, experienþe noi, sau unii chiar descoperã cã sunt capabili de lucruri pe care nu ºtiau cã sunt în stare sã le facã (de cele mai multe ori pozitive.....). Oricare ar fi motivul iniþial al ieºirilor în naturã, peste timp rãmânem cu amintirile plãcute. În cele ce urmeazã, colegii voºtri din clasele V A, V B, VI A, VI B, VII A, VII B, VIII B, vã împãrtãºesc câteva impresii din excursiile la care au participat în anul 2007. Una dintre deplasãri s-a efectuat în

perioada 25-28 iunie 2007, la Sinaia, coordonatã de prof. Mario Stoica ºi prof. Linda Pribac. Traseul excursiei a fost urmãtorul: ziua I- sosirea ºi vizitarea oraºului Braºov, cazarea la Sinaia, vizitarea staþiunii Sinaia ziua II- M-þii Bucegi: Cota 1400m ºi Cota 2000m, vizitarea staþiunii Predeal ziua III- vizite la casa memorialã George Enescu, la Mãnãstirea Sinaia ºi Castelul Peleº (exterior) ziua IV- Castelul Peleº (interior), Castelul Peliºor, M-þii Bucegi cota 2300m la Babele ºi Sfinxul. ziua V- vizitarea Castelului Bran, plimbare prin centrul vechi al oraºului Sibiu ºi drumul spre casã. O altã excursie a avut loc în data de 20.10 2007 la Valea lui Liman. Traseul a presupus vizitarea mai multor obiective. Primul obiectiv a fost Grãdina zoologicã de la Timiºoara, unde copiii au putut vedea mai multe animale sãlbatice in captivitate (canguri, maimuþe, pasãri Emu, struþi, urºi cerbi, caprioare, reptile,etc). A

Pagina 37


urmat apoi vizita la barajul ºi lacul Surduc, unde ni s-a explicat necesitatea construcþiei acestui lac de acumulare ºi rolul lui pentru oraºul Timiºoara. Apoi a urmat vizita la Mãnãstirea “Izvorul lui Miron”, iar în final un picnic ºi grãtare la Valea lui Liman. Activitatea a fost coordonatã de d-na prof. Tatiana Cãlinescu ºi prof. Linda Pribac. În perioada 24-25.11.2007, elevi din clasele a V-a A, a V-a B, a VI-a B, a VII-a A,a VIII-a A, au participat la excursia organizatã la Pãltiniº. Pe parcursul acestei excursii a avut loc vizitarea staþiunii Pãltiniº, a urmat un program liber de schi ºi sãniuº. În a doua zi, am vizitat centrul istoric al municipiului Sibiu, Capitala Europeanã Culturalã în 2007, ºi am pornit spre casã.

Coordonatori: prof. Tatiana Cãlinescu ºi prof. Linda Pribac. În aceste excursii elevii s-au distrat, au schiat, s-au dat cu sania, au legat prietenii, au cunoscut oameni ºi locuri noi, au simþit ceea ce înseamnã un „foc de tabãrã”. Unii au savurat susurul apelor de munte, iar alþii au încercat sã dea o mânã de ajutor la pregãtirea grãtarelor. În final toþi s-au întors cu amintiri plãcute.

Articol redactat de: prof. Mariana ªerban Mulþumim elevilor ºi cadrelor didactice care au oferit materiale din excursiile pe care le-au realizat.

ECO Club Timiºoara Motto: “Nu vom salva tot ce ne-ar plãcea sã salvãm, dar vom salva mai mult decât dacã n-am fi încercat deloc.” ECO Clubul este format din tineri din comunitatea timiºoreanã preocupaþi de ecologie. Aceºtia îºi doresc ca Timiºoara sã fie mai curatã ºi sã informeze locuitorii oraºului despre relaþia dintre om ºi mediu ºi conºtientizarea efectelor negative ale acþiunii fiecãruia dintre noi asupra mediului. Pânã la acest moment sau desfãºurat o serie de

Pagina 38

proiecte “ECO1”, “ECO2” ºi “Spune NU plaselor din plastic”. În cadrul proiectelor ECO1 ºi ECO2, elevi ºi studenþi au ecologizat anumite zone ale Timiºoarei: au plantat pomi, au colectat ºi sortat aproximativ 100 de saci de deºeuri. În cadrul fiecãrui eveniment a avut loc, în incinta Liceului Silvic, ECO day, ziua finalã a proiectelor. În cadrul acestei manifestãri sau prezentat informaþii despre cum putem proteja natura din jurul nostru, s-au expus planºele cu tematica ecologicã ale elevilor, au avut loc jocuri în naturã, ºi vizite la Muzeul de Vânãtoare. În cadrul proiectului “Spune NU plaselor din plastic”, cei din cadrul ECO Club Timiºoara, au informat locuitorii oraºului despre efectul negativ al pungilor de plastic asupra mediului. Au oferit pungi din material textil în diferite zone din Timisoara. Anul acesta se va desfãºura ECO 3 în perioada 7 martie – 17 mai. La fel ca în

ediþiile precedente, vor avea loc evenimente pentru a informa populaþia depre protejarea mediului, iar în ziua finalã ECO Day vã întâmpinãm cu aceleaºi frumoase teme ca ºi în anii precedenþi. Noi ne dorim ca împreunã sã aflãm cum putem ajuta natura. Vã aºteptãm cu mult drag la ECO Day în 17 mai la

Pãdurea Verde din Timiºoara. Pânã atunci, ne puteþi vizita ºi pe www.ecotimisoara.ro Cu drag, ECO Club Timiºoara


PROIECTE ECOLOGICE

“Nouã ne pasã! Nu-i aºa cã ºi þie îþi pasã?!”

Mottto: Prottejaþi nattura! Fãrã ea nu aþi fi nimic! Activitãþile ecologice din ºcoala noastrã au continuat ºi în lunile care s-au scurs de la ultima informare. Între timp am primit ºi informaþia conform cãreia am fost acceptaþi în programul „Eco-ºcoala”, în cadrul cãruia s-au derulat ºi continuã sã se deruleze mai multe activitãþi conform planului pe care îl vom prezenta mai jos. Înscrierea în programul Eco-ªcoala va avea cu siguranþã un impact pozitiv asupra elevilor ºcolii noastre . Prin acest program urmãrim: formarea unei conduite ecologice în rândul elevilor ºi a comunitãþii motivarea elevilor de a se implica în activitãþile ºcolii ºi a comunitãþii motivarea elevilor pentru a cunoaºte cât mai multe despre mediu dezvoltarea spiritului civic ºi a capacitãþii elevilor de a lua decizii legãturi cu ºcoli din România ºi din lume sã avem o ºcoalã curatã, un oraº curat valorificarea deºeurilor reciclabile amenajarea spaþiului verde al ºcolii implicarea activã a elevilor, cadrelor didactice, pãrinþilor, comunitãþii locale ºi obþinerea sprijinului autoritãþilor locale. PLANUL DE ACÞIUNE pe care ni-l propunem (ºi a cãrui termene pot fi modificate): 1. Igienizarea sãlilor de clase, a coridoarelor, igienizare în curtea ºcolii;

Responsabil Vigh Melinda, Data: 19.12.2007 Monitorizare/ evaluare - întrecere între clase; premierea celei mai curate clase 2. Sesiune de referate ºi colaje pe tema : „Sãnãtatea noastrã depinde de sãnãtatea mediului”, Responsabil ªerban Mariana, Data: 25.01.2008. Monitorizare/ evaluare - expoziþie de referate ºi colaje; realizarea de portofolii; premierea celor mai bune lucrãri 3. Predarea materialelor reciclabile colectate, Responsabil Rusu Constantin, Data 20.02.2008 Monitorizare/ evaluare - competiþie între clase; premierea clasei care a predat cea mai mare cantitate de deºeuri 4. Dezbatere pe tema - Surse de poluare în oraºul nostru ºi identificarea mãsurilor ce se impugn, Responsabil Vigh Melinda, Data 29.02.2008 Monitorizare/ evaluare - realizarea unui portofoliu , album de fotografii 5. Ecologizarea Pãdurii Ceala, Responsabil Faur Cristian, Data 25.03.2008 Monitorizare/ evaluare - colaje cu imagini din timpul activitãþii 6. Ecologizare în municipiul Arad, Responsabil ªerban Mariana, Data 10.04.2008 Monitorizare/ evaluare - album de fotografii din timpul activitãþii 7. Amenajarea spaþiilor verzi ale ºcolii, construirea unor cãsuþe pentru pãsãri, Responsabil Pribac Linda, Data 20.05.2008 Monitorizare/ evaluare - colaje cu imagini din timpul activitãþii; diplome pentru cel mai îngrijit spaþiu verde 8. ,,Pãdurea- casa animalelor”, Responsabil Belean Cornelia Data 01.06.2008 Monitorizare/ evaluare - carnaval- premiere costume , program artistic, expoziþie desene , album foto Astfel în data de 19 decembrie 2007 a vut loc concursul: „Sã salvãm cât mai mulþi copaci!”. Acest concurs a avut drept obiectiv stimularea elevilor de a recicla hârtia ºi pet-

Pagina 39


urile. Clasele care s-au remarcat sunt urmãtoarele: la ciclul primar: II A, IV B, I A, III C; la ciclul gimnazial: VI A, VII C; la ciclul liceal: IX D, XI D. La derularea acestei acþiuni au dat o mânã de ajutor câþiva elevi ai acestei ºcoli, cãrora le mulþumim pe aceastã cale, ºi pe urmele cãrora sperãm cã vor cãlca ºi alte persoane (atât elevi cât ºi cadre didactice). Dintre aceºti elevi amintim: Stog Laurenþiu (XI D), Rad Nichita, Rad Laurenþiu, Pintea Alexandru, Pleºca Bogdan, Ciupe Izabela, toþi din cls a VII a C; Murg Larisa ºi Mureºan Daniel din clasa a VII a D; Bogdan Mãdãlin, Cãrbunar Alexandru din clasa a IX a D. O altã activitate care a avut loc a fost cea de ecologizare a malului Mureºului, în colaborare cu firma Polaris, în data de 16 ianuarie 2008, la care au participat elevii claselor a V a D, aVIa D, aVIII a Cºi D, coordonaþi de urmãtoarele cadre didactice: ªerban M., Vigh M. ºi Romanov C. În data de 13 februarie elevii clasei a VI a D au amenajat un acvariu în sala lor de clasã de la clãdirea nr 77, acþiune care aratã

de asemenea dragostea ºi grija pentru mediu. Tot în cadrul concursului între clase derulãm o acþiune continuã de reciclare selectivã a deºeurilor, în cadrul cãreia s-au remarcat de departe clasele a VI a D ºi a VIII a D, care au demonstrat cã au înþeles cã este important sã recicleze ºi deºeurile din gospodãria proprie. Sperãm cã ºi în continuare ne veþi ajuta la desfãºurarea acestor acþiuni ºi cã veþi ajunge sã credeþi cã totuºi ºi cu o floare se face primãvarã. Mulþumim tuturor celor care s-au implicat în aceste activitãþi.

Proiect coordonat de prof. Mariana ªerban ºi prof.Melinda Vigh

In rainbows Un “curcubeu” muzical pentru cerul sumbru al lãuntrului nostru, o tristeþe îndulcitoare (cu precauþii pentru depresivi ºi melancolici?!, citiþi prospectul). Este vorba de al 7-lea (numãr “plin”) album al celor de la Radiohead-in rainbows(2007);o trupã “curcubeu “: alternativ rock, indie, electric, experimental... oricum genul muzical nu mai conteazã, un “cadru” care conduce spre întâlnirea cu sunetele, armonii, deversând extatic. (Pt detalii despre trupã vedeþi wikipedia, pagina web a trupei, etc). Personal cam de multiºor nu am mai dat de vreun album (new), sã-mi placã în întregime, sã mã “lupt cu praguri extatice”. ªi “urechea” se educã ºi are nevoie de” iginã “ dupã toate abrutizãrile (ºi sonore) pe care ni le oferã societatea. Un album bine încorsetat, o melancolie care curge de la simplitate armonicã la pasaje mai ritmate, o tristeþe lucidã, un pansament pentru însingurãrile noastre ºi (poate) o nostalgie dupã paradisul pierdut, un curcubeu al speranþei cã lumea nu se va (mai) pierde printr-un alt potop; pilulã

Pagina 40

sonorã împotriva vulgarizãrii simþurilor, etc. Nu artã pentru artã, ci artã pentru viaþã, audiþie plãcutã!; recomand piesele: Reckoner, Weird Fishes/Arpeggi, Nude, Videotape; ce bucurie când e greu sã alegi ... Apendice: Artiºti ºi auditoriu, douã feþe ale unui demers comun, transcenderea unor obiºnuinþe, terapia sunetelor, slujire ºi apreciere. Aplauzele, empatia ºi delirul, oglinda oricãrui muzician în dinamica metamorfozei artistice. Muzica, necuvântarea auditivã, sunete, armonii, praguri de extaz; vagul, suflarea, abolirea oricãrei determinãri; extatic, revigorare fiinþialã, trup ºi suflet; dans ºi rezonanþe senzoriale; frânturi de partituri paradisiace, metalimbaj. La turnul babel s-a produs ºi dedublarea : artist –auditoriu, iadul cand s-au risipit punþile sonore dintre oameni; alergãm în regãsirea potenþialitãþii noastre sonore, rezonanþa; interstiþii: cântec, poezie, eros; expresii ale unei metafizice chemãri, tãcere ºi gol, oglinzi psihedelice, doruri divine, umbre ºi chipuri, estetica devenirii.

Prof. Gabor Alin


Design Pentru prima datã în revista AMalGam existã o paginã de design unde elevii îºi pot exprima pãrerea ºi pot expune creaþiile vestimentare care sunt propuse pentru anul acesta ºi pentru urmatorul anotimp.

În acest sezon, privind rochiile de galã se poarta scurt, colorat, îndrãzneþ ºi culorile care avantajeazã pe fiecare. Pentru cã asteptãm cu nerãbdare sosirea primãverii, vã propun sã purtaþi haine ºi accesorii colorate bazate pe aplicaþii florale. Doearece acest lucru nu este pe gustul tuturor, am aflat cã aceste aplicaþii florale se pot înlocui cu carouri

care au la bazã maroul, roºul, bejul, galbenul ºi portocaliul stins. Pentru sfârºit, vã propun sã vedeþi câteva modele de rochii de ocazie, elegante ce vor fi anul acesta En Voque!

Pop Paul, Clasa VIII-C C

În continuare vã prezentãm ºi o micã parte din creaþiile talentatei Venter Roxana din clasa VIII-C

Pagina 41


Un mormânt fãcut Rai ARE IEPURAªUL LEGÃTURÃ CU SÃRBÃTOAREA DE PAªTI? De ce este prezent Iepuraºul de Paºti? Are el vreo legãturã cu sãrbãtoarea în sine? Rãspunsul este nu !

Ceea ce unii numesc “iepuraºul de Paºti” se pare cã îºi are originea în Germania. Se spune cã o femeie sãracã a vopsit niºte ouã ºi le-a ascuns într-un cuib, ca dar de Paºti pentru copiii ei. Povestea cã iepurele a adus ouãle de Paºti s-a rãspândit pretutindeni. Dacã este vreun animal care trebuie folosit ca simbol al adevãratei sãrbãtori a Pastelui, acela ar trebui sã fie un miel. Biblia Il numeºte pe Isus Mielul lui Dumnezeu. In Vechiul Testament, Dumnezeu a cerut poporului evreu sã omoare un miel ca jertfã pentru iertarea pãcatelor. De aceea, acel miel care lua pãcatul era o imagine a Mântuitorului pe care Dumnezeu avea sã-L trimitã pentru a omorâ pãcatele lumii. Iertarea este cea mai mare minune pe care Isus a fãcut-o vreodatã. Ea aduce rezolvarea celei mai mari nevoi, costã preþul cel mai mare, aduce cea mai mare binecuvântare ºi rezultatul este de cea mai lungã duratã! În Biblie gãsim pasaje în care Isus era numit ca fiind Fiul lui Dumnezeu(Ioan 20:31), dar care era pe deplin om ( Marcu 2:10). Astfel, ca Fiu de Dumnezeu, Isus avea autoritatea de a ierta pãcatele. Deoarece Isus afirma despre Sine cã era Fiul lui Dumnezeu, preoþii religioºi au gãsit aceasta ca o jignire la adresa lui Dumnezeu astfel cã L-au condamnat la moarte! De-a lungul întregului proces putem vedea cã Isus era în control ºi nu liderii religioºi ºi nici mãcar Pilat. În timp ce liderii religioºi acþionau cu mânie ºi urã, Pilat era ezitant, Isus a rãmas

Pagina 42

calm. El cunoºtea adevãrul dar ºtia ºi planul lui Dumnezeu, astfel cã în ciuda presiunilor ºi a persecuþiilor la care a fost supus, El a rãmas nemiºcat. Deºi Pilat a vrut sã-L ajute, în cele din urmã Isus a fost condamnat la moarte. Soldaþii L-au bãtut pe Isus, L-au încoronat cu o cununã din spini ºi L-au îmbrãcat cu o mantie. Batjocora altora poate sa ne rãneascã sentimentele dar niciodatã sã nu îngãduim sã ne schimbe credinþa. În vremea aceea, cei care erau condamnaþi la crucificare trebuiau sã-ºi poarte singuri crucile. Isus, slãbit de bãtãile la care fusese supus, era incapabil sã-ºi mai ducã crucea astfel cã un trecator a fost obligat sã i-o ducã. Vin amestecat cu fiere i-a fost oferit pentru a-I reduce durerea, dar Isus a refuzat sã bea. Se ºtie cã fierea ar fi un nacrotic folosit pentru a amorþii durerea. Isus avea sã sufere, pe deplin conºtient ºi cu o minte clarã. ªi …. A fost rãstignit! Natura depunea mãrturie despre gravitatea morþii lui Isus, în timp ce prietenii ºi duºmanii Sãi stãteau tãcuþi în întunericul înconjurãtor. Sentimentul de groazã L-a cuprins atunci când a preluat pãcatul lumii, Isus a suportat aceastã moarte ca noi sã nu fim nevoiþi de a fi separaþi pentru vecie de Dumnezeu. Moartea Lui a fost plinã de semne astfel cã toatã lumea a realizat faptul cã ceva semnificativ s-a întâmplat. Apoi a fost îngropat… iar a treia zi dupã Scripturii a înviat! Aceasta e marea sãrbãtore, învierea, de cãtre Dumnezeu, a Celui care are putere nu numai sã ierte pãcatele dar are putere ºi asupra morþii pentru cã El este Creatorul vieþii. El a lãsat cerul ºi a venit pe pãmânt, aici unde nimeni nu credea cã are nevoie de El, a venit în lumea aceasta plinã de pãcãt, unde rãutatea, minciuna, ura, etc. este prezentã pretutindeni. Fãrã Înviere n-ar fi fost înfrântã moartea; ºi viaþa ar fi fost doar o frânturã de timp, cu goana noastrã nebunã dupã deºertãciunea de pe pãmânt...

Bianca Negru, Clasa XII-A A


Tradiþii pascale Fiind îndrãgostit de folclor ºi în special de tradiþii, am avut deosebita plãcere sã scriu despre ”Tradiþiile de Paºte”, pentru a putea duce tradiþia chiar ºi în zilele noastre. Aflandu-mã în Bucovina, în vacanþa am

avut plãcerea sã întreb o bãtrânã din satul acela, ce tradiþii se mai pãstreazã în zilele

noastre. Mi –a spus: ” Începând cu miercuri, fiecare gospodinã care se respectã îºi curãþã casa, curtea ºi aeriseºte casa pentru ca în ziua de duminicã casa sã fie proaspãtã ºi curatã pentru a putea intra ºi în casa lor Mântuitorul. Pâna joi dimineaþa, bãrbaþii pot sã lucreze la munca de pe câmp, iar de joi îºi ajutã soþiile la treburile gospodãreºti, bãtând covorul, mãturând, etc. Tot de joi gospodinele încep sã pregãteascã delicatesele ºi coºul plin cu bucate cum ar fi: pascã, ouã roºii, cârnaþi, slãninã, drob de miel, brânzã, acoperite cu un ºtergar curat ºi foarte împãnat. Apoi, toate acestea sunt duse la bisericã pentru a fi sfinþite. În dimineaþa zilei de duminicã, când se aude pentru prima datã cântatul cocoºului toþi tinerii ºi bãtrânii satului se trezesc ºi pun într-un vas un ou roºu, un bãnuþ de argint ºi un fir de busuioc.

Pop Paul Valeriu, Clasa VIII-C C

Curajul învierii, vremea meditaþiilor pascale Este drept sã renunþi la Viaþã pentru vieþuire ºi sã negi când nu (mai) poþi sã cauþi? Oare de ce Hristos atrage atenþia:”Cãci inima acestui popor s-a învârtoºat ºi cu urechile aude greu ºi ochii lui s-au închis, ca nu cumva sã vadã cu ochii ºi sã audã cu urechile ºi cu inima sã înþeleagã ºi sã se întoarcã, ºi Eu nu-i tãmãduiesc pe ei.”(Matei 13,15) Dumnezeu a rodit din dragoste omul, însã în colicile vieþii s-a acrit cu fructul cunoaºterii. ªi el, omul, a sfârtecat unitatea reflecþiei lui Dumnezeu, a cãpãtat ”înþelegerea” dar s-a deprins ºi cu solitudinea. Nu mai putem sã-l vedem pe celãlalt decât prin prisma perversiunilor ºi obsesiilor noastre. A dorit viaþa ºi s-a trezit ciopârþindu-si chipul în celãlalt; defectele celorlaþi sunt tot atâtea potenþialitãþi ale noastre despuiate în numele impetuoasei libertãþi, dãtãtoare de iden-

titate. Numai cã identitatea noastrã ºi-a cãpatat renumele de narcisism; toatã frica de alter-ego, tirania pornirilor egocentrice de a-l desfinþa pe celãlalt au cãpãtat ecouri în propria-i fiinþã, rãni. Urâtul, boala ºi moartea nu sunt decât singularizarea sângerândã a oamenilor, exacerbarea parazitarumanã la umbra tãcerii lui Dumnezeu. Intrãm în biserici, spunem multe, ne agitãm sã aºternem rugãciuni, ne tulburãm croindu-ne mãºti ale evlaviei, ne risipim simþurile în efervescenþa unei bulimice prosternãri, forfota uciderii golului lãsat special de Dumnezeu, nemijlocirii mijlocite. Un prilej de unificare a fiinþei, de tãcere receptivã la adierea Suflului Lui, dezgolire de senzaþii, limpezire de gândire: metanoia, armonizarea haricã, devine afirmarea angoasei noastre existenþiale, mobilizare agresiv sectantã, imposturã, parodie. Sã refacem

Pagina 43


chipul lui Dumnezeu învãþând sã tãcem (în biserici), ºi poate vom auzi glasul aripilor ce se nasc în cer pentru a rodi în rãnile noastre numite simplu: “eu”. Mai rãzbate în contextul actual, dezrãdacinat ºi profan ”mesajul” Învierii lui Hristos? Mai poate deveni ea realitate personalã? Nu mai existã o înþelegere sacramentalã a Pascaliei nici printre cei care se declarã ”practicanþi” ai vieþii creºtine; s-au risipit toate înzestrãrile spirituale cu care ne-am nãscut. A murit certitudinea, alergãm spasmodic în cãutarea identitãþii, toate în speranþa de a alege ºi recãpãta Viaþa. Ce este înþelepciunea, dacã nu discernerea autenticitãþii lumii în spatele caricaturilor umanitãþii.’’ La început era Cuvântul ºi Cuvântul era la Dumnezeu ºi Dumnezeu era Cuvântul...întru El era viaþã ºi viaþa era lumina oamenilor...’’(Ioan cap 1). Ne îngropãm în obiecte pânã uitãm cum se traduce concret acel fior numit viaþã. Iatã ce spunea un doctor, care s-a dedicat multã vreme îngrijirii muribunzilor: ”individul confruntat cu perspectiva morþii trece prin cinci faze: neîncrederea, revolta, angoasa, depresiunea ºi acceptarea”. “Împãrãþia cerurilor este înlãuntru vostru”, aici trebuie cãutate însemnele lui Dumnezeu, aici este locul învierii, de aici sã facem sã rodeascã curajul (“Îndrãzniþi Eu am biruit lumea”) iertarea ºi dragostea. Dar acestea nu se

pot naºte fãrã travaliul edificãrii personale, Biserica a înþeles acest lucru ºi a lasat lucrarea liturgicã a postului mare: cadru ºi coordonate, “canon”, asceza moartea morþii spre Înviere ( “întunecând întunericul , iatã porþile luminii”). Aºa cum spunea ºi Eliade, dacã ne vom întoarce ochii si urechile de la Viaþã vom îmbrãþiºa caricatura ei: “Setea de mântuire – iatã sensul acelui straniu instinct al omului de a se preda, de a se pierde pe sine. Câtã vreme acest instinct e satisfãcut firesc, “mistic” – religia ºtie sã canalizeze pornirile omeneºti. Se întâmplã, uneori, ca insul sã nu mai creadã sau sã nu i se mai permitã a crede într-un ordin trascendent de realitãþi, în religie. Schimbarea aceasta, departe de a elibera pe om, îl vulgarizeazã, lasându-l pradã “misticilor inferioare”.” Nu mai credem în Paradis, dar gãsim alte forme inferioare de prosternare, renunþãm la Dumnezeu dar punem în loc caricaturi ºi contrafaceri, ne împotrivim religei dar plasmuim obsesii, dependenþe personale ºi isterii in masã care sã o înlocuiascã. Epilog: “Ziua Învierii ºi sã ne luminãm cu Prãznuirea ºi unul pe altul sã îmbrãþiºãm, sã zicem fraþilor ºi celor ce ne urãsc pe noi sã iertãm toate pentru Înviere, ºi aºa sã strigãm: Hristos a Înviat din morþi cu moartea pe moarte cãlcând ºi celor din mormânturi viaþa dãruinduProf. Gabor Alin le”(Canonul Învierii)

Cum vopsim ouãle de Paºte? Putem obþine culori deosebite pentru ouãle de Paºte, utilizând diferite legume sau fructe dupã cum urmeazã: Roz-coaja de ceapã roºie, sfeclã proaspãtã Portocaliu-coaja de ceapã albã, morcovi Galben-coaja de portocale sau lãmâie, morcovi Verde-foi de spanac (sau alte legume cu frunza verde) Albastru-frunze de varzã roºie Maron-ceai negru sau cafea

ÎNCONDEIEREA OUÃLOR Un alt rezultat spectaculos obþinem dacã încondeiem ouãle cu cearã. Ouãle albe, spãlate bine, degresate, se pun la fiert în apã cu sare. Dupã ce sunt fierte, când încã mai sunt calde, se încondeiazã cu cearã utilizând fie un vârf de creion, fie un beþiºor sau scobitoare ; putem utiliza ceara de la o lumânare pastilã. Desenele se fac la imaginaþia fiecãruia: flori, frunzuliþe, cruciuliþe, felicitãri

Pagina 44

(Paºte fericit!, Cristos a înviat!), numele celor dragi, etc. Se introduc în vopseaua caldã (cu puþin oþet pentru fixarea culorii) ºi se lasã pânã capãtã culoarea doritã. Ceara se va topi, iar în locul ei va rãmâne culoarea coajei de ou. Apoi se ung cu ulei pentru a le da luciu (sau cu o bucatã de slãninã). Vã dorim multã, multã rãbdare, pentru cã rezultatul meritã efortul.


Jocurile pe calculator ºi educaþia Atunci când m-am aºezat sã scriu aceste rânduri îmi rãsuna în minte întrebarea obsesivã a multor elevi: “ Când ne puneþi jocuri pe calculatoarele din laborator ? “ . Cei care au rãbdare sã citeascã articolul pânã la capãt pot spera la un

Totuºi în anumite situaþii de crizã, de stress sau de conºtiinþã confuzã aceºtia ar putea reacþiona ca în joc, manevrând în lumea realã ca în cea virtualã. Un exemplu în acest sens ar putea fi tragediile petrecute în anumite ºcoli

rãspuns mai motivat decât acela pe care l-am dat de obicei: “ Nu confundaþi laboratorul de informaticã cu un internet cafe sau club de jocuri! “ Unul din cele mai importante obiective ale educaþiei este sã dezvolte capacitatea de luare a unor decizii conºtiente corecte. Dupã cum ºtiþi animalele reacþioneazã instinctiv dar oamenii nu. Jocurile electronice se împotrivesc acestui obiectiv ºi produc o “animalizare” a omului, contrar unui obiectiv suprem al educaþiei, sã facã din copii ºi tineri fiinþe mai umane ºi mai puþin animale. Gamer-ii pot învãþa sã execute activitãþi foarte specializate dar care nu îºi gãsesc rostul în viaþa de zi cu zi.

americane, în care antrenamentul realizat în cadrul jocurilor electronice au provocat acþiuni violente, tragice. Un caz impresionant este cel din oraºul Paducah

(Kentuky) petrecut în 1998: un tânãr de 14 ani a intrat într-o clasã ºi a tras 8 focuri de armã în capul ºi toracele victimelor, câte un foc de persoanã, nimerind toate þintele ca într-un joc. Studiile fãcute în acest caz fac o comparaþie cu un poliþist care nimereºte în general 20% din þinte dar nu trage niciodatã doar un foc pentru fiecare victimã ºi utilizeazã destul de rar arma , doar în situaþii critice. Faptul incredibil este cã tînãrul nu a mai folosit niciodatã o armã înainte de aceastã tragedie ºi antrenamentul s-a datorat doar jocurilor pe calculator în care este necesar sã tragi imediat de la începerea jocului fãrã a te opri pentru a nu ieºi din el sau pentru a nu pierde puncte. Cazul nu este singular ºi în toate acestea copii ucigaºi au acþionat ca animalele, sau mai rãu, aproape ca maºinile, cu fantasticã precizie ºi sînge rece, fãrã nici un fel de compasiune.

Pagina 45


În sprijinul celor de mai sus vine ºi studiul vast realizat de profesorul Akio Mori (2004), profesor de neuropsihologie la Universitatea Nihon din Japonia, în care sa urmãrit pe o perioadã de câteva luni peste activitatea a 250 de tineri cu vîrste cuprinse între 6 ºi 29 de ani. Prin metoda encefalograficã, ele a determinat activitatea corticalã a celor investigaþi, în diverse momente ale zilei, atât în momentul în care se jucau pe calculator cât ºi în alte activitãþi. Tinerii au fost împãrþiþi în trei grupe: - grupa I (cei care se joacã rar la calculator) - grupa II (cei care îºi petrec cu jocurile în medie 1-3 ore de douã-trei ori pe sãptãmânã) - grupa III (zilnic 2-7 ore cu jocurile pe calculator) Rezultatele au arãtat cã în cazul gr. I ºi II , proporþional cu timpul petrecut în faþa calculatorului se micºoreazã intensitatea undelor beta din creier, concomitent cu scãderea puterii de concentrare, creºte irascibilitatea, comportamentul agresiv ºi incapacitatea de socializare. La gr. III rezultatele au fost ºi mai îngrijorãtoare: nivel de unde beta apropiat de 0 indiferent de activitaea la care participã în timpul zilei = INCAPACITATE DE CONCENTRARE. Sunt extremi de irascibili ºi incapabili sã mai susþinã o relaþie de prietenie; activitatea lor corticalã se apropie de cea a celor care suferã de demenþã gravã, afectat fiind în acest caz cortexul prefrontal. Akio Mori mai constatã

Pagina 46

cã, prin intermediul sistemului nervos central, jocurile pe calculator produc modificãri semnificative în consumul de oxigen, conduc la creºterea ritmului cardiac ºi al tensiunii. FALS = credinþa cã utilizarea în exces a calculatorului dezvoltã gîndirea ºi-l face pe copil mai inteligent Aceastã credinþã se bazeazã pe un curent de opinie întreþinut de cei care câºtigã miliarde de dolari din vânzarea jocurilor, a programelor de calculator sau a tehnicii de calcul în general. Desigur cã un rol important joacã ºi stressul la care sunt supuºi pãrinþii în societatea de astãzi: când nu mai ai timpul necesar pentru a-þi educa copiii este mai uºor sã le cumperi un calculator ºi sã-i laºi sã-ºi petreacã timpul în faþa acestuia, mai ales dacã crezi cã va deveni mai deºtept ºi mai competitiv în societate. Câþi dintre pãrinþi ºtiu cã este greu de gãsit alt mijloc care sã afecteze tot atît de mult dezvoltarea creierului ca ºi calculatorul (îndeosebi jocurile pe calculator). Atît timp cât copii sunt hipnotizaþi de calculator , instinctul de conservare fiind anulat pe timpul jocului (pentru cã nu existã agresori reali), televizorul ºi calculatorul tind sã devinã agresorii ideali. Deºi stricã mintea, inhibã dezvoltarea, împiedicã gândirea liberã, reflexivitatea, slãbeºte creativitatea ºi distruge reþele neuronale, streseazã ºi oboseºte pânã la epuizare, ecranul este cãutat ºi iubit de copii ºi adulþi. Copiii sunt mai puþin

vinovaþi. Ei nu ºtiu încã sã se apere, încã nu sunt conºtienþi de cele ce li se întâmplã, nu au perspectiva a ceea ce înseamnã infirmitate mentalã, o viaþã marcatã de suferinþa neîmplinirii conºtiinþei. Rãmîne ca noi, adulþii, în mãsura în care nu ne-a fost afectat conºtientul sã încercãm sã-i abatem de la fenomenelor descrise mai sus ºi sã încercãm sã-i pãzim de tentaþia evadãrii în spaþiul realitãþii virtuale printr-o mai mare implicare în preocupãrile lor, participând ca actori iar nu ca spectatori la spectacolul derulat pe scena dezvoltãrii lor zilnice. În concluzie, sper cã am rãspuns argumentat la întrebarea legatã de instalarea unor astfel de jocuri în laboratorul de informaticã al liceului pentru cã datoria mea moralã de dascãl, conºtient de pericolele ascunse ale dezvoltãrii informatice, nu mã lasã asist indiferent la spectacolul degradãrii mentalului. P.S. Pentru cei care vor nega sau vor lua în derâdere cele scrise mai sus recomand sau citirea materialelor publicate de Asociaþia pentru Apãrarea Familiei ºi Copilului (de ex: “Efectele micului ecran asupra minþii copilului”).

Prof. Cristian Romanov


Recenzie Transformers Ok , deci împing delicat sertarul cu marii clasici ai cinematografiei, pun un poster cu Metallica peste cel cu Ella Fitzgerald ºi totuºi ºtiam cã în cursa mea de a mã pregãti pentru “Transformers” ceva lipsea. Caut rapid pe Google o poza cu 50 Cent , o pun ca ºi background pe desktop ºi încep sã mã uit

timp de 10 minute în ochii fragili ai întunecatului mamut mononeuronal. Eram pregãtit. Ajung la cinema ºi observ cã de data aceasta erau mai mult de 6 persoane în sala. În spate erau niºte indivizi foarte coloraþi (prostuþul de mine! la început am crezut cã ar putea fi twee..dar am zãrit imediat emblemele tuturor firmelor de maºini din lume postate pe haine) care stãteau aºezaþi în forma de M ascultând la telefoane cât se poate de tare ºi de no-fi niste Manowar ºi niste manele ºi se chinuiau stupefiaþi sã nimerascã cu popcorn la câteva zeci de rânduri mai în faþã niºte domni de vârstã înain-

tatã cu tricouri cu Vadim Tudor care se scuturau unul pe altul de praful cenuºiu aºternut pe bãrbile lor. Eu, cum nu sunt extremist de fel, m-am aºezat undeva la mijloc ºi fiind învãluit de un romantism accentuat mi-am conturat gândurile înainte de începerea filmului în jurul ploii de popcorn de deasupra mea. Începe filmul. Sub regia lui Michael Bay, un fel de guru al filmelor de acþiune agreabile (The Rock , Island , Armageddon) se naºte un film care surclaseazã cu uºurinþã tot ce s-a mai fãcut în genul sãu. “Transformers” are efectele speciale cel puþin de nivelul filmelor lui Peter Jackson (triologia “Lord Of The Rings” , “King Kong”) dacã nu mai bune. Deºi lipsit de substanþã, acþiunea compenseazã. Câteva mici gãuri în scenariu sunt plombate cu o superficialitate nedãunãtoare filmului plus o dozã de umor asigurã bunãstarea acelui grup de tineri care-ºi hrãnesc sinapsele cu unii ca Lynch , Bergman sau Tarkovsky ºi privesc orice în afara sferei lor cu scepticism. Adicã cam 8 oameni! Culmea, dar filmul chiar e comic. În rest totul e prezent : dialog previzibil , cinematografie comunã dar ºi un Shia LaBoeuf carismtatic ºi simpatic în rol principal ºi o tipã interpretatã de Megan Fox care nu se ridicã la nivelul lui Shia dar totuºi nu deranjeazã. Trebuie sã menþionez cã rolurile secundare sunt susþinute de niºte actori ca John Turturro si Jon Voight, care contribuie cu un deliciu în plus peliculei. Acþiunea devine personajul principal încã de la început iar ultima scenã a filmului, o scenã de vreo 15 minute în care exploziile se intensificã, maºinile încep sã zboare ºi clãdirile sã pice, ne-a fãcut pe toþi din cinema sã jubilãm de extaz. E clar , “Transformers” e pe departe unul din cele mai bune filme de acþiune a lui 2007 , la bãtaie cu “Die Hard 4” ºi “Shoot ‘em up”. Nota: 6.7/10!

Dãianu Dan, Clasa XII-B B Pagina 47


Sunteþi o persoanã sociabilã? 1. O prietenã vã invitã la aniversarea ei, dar nu cunoasteþi nici unul dintre invitaþi. Ce faceþi ? a) mergeþi, mulþumit de faptul cã întâlniþi figuri noi ; b) vã oferiþi sã veniþi mai devreme pentru a o ajuta la pregãtiri ; c) vã cereþi scuze, motivând cã sunteþi invitat în altã parte în ziua respectivã. 2. Pe stradã, un strãin vã întreabã care este drumul spre garã, dar este greu de explicat ºi sunteþi grãbit. Cum procedaþi ? a) îi spuneþi sã întrebe un poliþist aflat în apropiere ; b) încercaþi sã-i explicaþi în modul cel mai simplu posibil ; c) îl conduceþi personal la garã. 3. Vãrul dumneavoastrã, pe care nu l-aþi mai vãzut de cîteva luni, vã face o vizitã, dar tocmai urmariþi un film bun la televizor. Ce faceþi ? a) închideþi televizorul ºi îi arãtaþi musafirului dumneavoastrã fotografiile din vacanþã ; b) vã convingeþi oaspetele sã urmãriþi filmul împreunã ; c) lãsaþi televizorul deschis, dar discutaþi cu vãrul dumneavoastrã. 4. Unchiul dumneavoastrã vã trimite o sumã de bani. Ce faceþi cu ei? a) economisiþi banii ; b) organizaþi o micã agapã ; c) vã cumpãraþi ceva cu care sã vã decoraþi camera ; 5. Vecinii dumneavoastrã v-au rugat sã le supravegheaþi copilul cât timp ei merg la cinema, dar bebeluºul se trezeºte ºi începe sã plângã. Ce faceþi ? a) închideþi uºa camerei copilului ºi mergeþi sã citiþi în bucãtãrie ; b) luaþi copilul în braþe ºi îi cântaþi pentru a-l adormi ; c) verificaþi dacã are nevoie de ceva. Dacã plânge degeaba, îl lãsaþi sã plângã, sperând cã se va liniºti.

Pagina 48

6. Când aveþi timp liber, ce preferaþi sã faceþi ? a) sã mergeþi la cinematograf cu prietenii ºi sã comentaþi filmul cu aceºtia ; b) sã daþi o raitã prin magazine ; c) sã rãmâneþi acasã pentru a asculta muzicã. Cotarea rãspunsurilor : Întrebare 1 a 2 b 3 c 1

2 1 2 3

3 3 2 1

4 1 3 2

5 1 3 2

6 3 2 1

Interpretarea rezultatelor : · Dacã aþi obþinut între 14 ºi 18 puncte. Sunteþi foarte sociabil, iar colegii vã iubesc mult; sunteþi genul de om care îºi pãstreazã totdeauna surâsul ºi care se gândeºte mai mult la ceilalþi decât la sine. Sunteþi ca o razã de lumina în grupul dumneavoastrã de prieteni ºi în familie, constituind un adevarat noroc pentru cei din jur. · Dacã aþi obþinut între 8 ºi 13 puncte. Nu agreaþi sã rãmâneþi singur, simþiþi nevoia de a fi printre oameni. Vã place sã faceþi servicii celor din jur, dacã acestea nu presupun eforturi prea mari. Cãutaþi mai mult sã fiþi iubit decât sã iubiþi, ceea ce nu este suficient. Trebuie sã fiþi mai sociabil. · Dacã aþi obþinut mai puþin de 8 puncte. Atenþie, trãiþi de-a dreptul singur. Sunteþi egoist ºi sã nu vã mire faptul cã aveþi atât de puþini prieteni. Trebuie sã ºtiþi sã vã faceþi util, sã fiþi un pic mai agreabil. Ieºiþi din cochilie. Chiar ºi dumneavostrã aþi putea deveni sociabil.


Dincolo de comunicarea verbalãmersul ºi strângerea mâinii Studiile de specialitate au demonstrat cã doar 7% din ceea ce se comunicã între oameni se transmite prin cuvinte, 35% prin tonul vocii ºi 55%-ccea mai mare parte- este rezultatul limbajului corpului( expresiile feþei, gesturile, tipurile de miºcãri efectuate, etc.).ªi pentru cã din comunicarea nonverbalã fac parte ºi mersul ºi strângerea mâinii, iatã ce le pot sugera acestea persoanelor din jurul nostru: · Mersul cu umerii lãsaþi, cãzuþi în faþã, poate sugera povara unor probleme, apãsarea; · Cel care merge cu capul în jos ºi cu privirea în pãmânt este din categoria pesimiºtilor, a celor care vãd preponderent greutãþile vieþii, laturile ei negative; · Paºii ezitanþi, nesiguri, aparþin, de regulã, celor timizi, sfioºi, neîncrezãtori în forþele proprii; · Privirea în sus, umerii drepþi ºi traºi în spate, paºii apãsaþi ne aratã cã avem

de-aa face cu un om sigur pe sine, îndrãzneþ, care ºtie ce vrea ºi cum sã-ººi realizeze scopurile; · Mâna întinsã cu sfialã, strângerea de mânã moale ºi nesigurã denotã o slabã încredere în sine; · Cel care strânge mâna cu forþã, de parcã ar vrea sã-þþi rupa oasele, o face de regulpentru a impresiona, pentru a convinge de forþa ºi siguranþa de sine pe care o are. În realitate, acest gest ostentativ încearcã sã acopere tocmai deficitul de încredere în sine; · O strângere de mânã fermã, fãrã a da senzaþia cã celãlalt doreºte sã-ii cunoºti forþa, exprimã încredere ºi bunãvoinþã; · În fine, curajul de a-ll privi în ochi pe cel cu care dai mâna denotã putere ºi încredere în sine, în timp ce toþi cei care privesc alãturi atunci când dau mâna sunt fie oameni slabi, fie duplicitari, vicleni. Aºadar, sã nu omitem cã postura, mimica , gestica ºi privirea pot transmite ceea ce gândim sau simþim cu o fidelitate mai mare decât cuvintele!

Prof Lorena Viºan, Psiholog

Pagina 49


Elevii întreabã, psihologul rãspunde... „Ce poþi face când prietena ta se dã la baiatul cu care eºti sau la bãiatul de care îþi place”? În primul rând trebuie sa-þi redefineºti termenul de prietenie. Prietenia izvoraºte din nevoia de încredere, de comunicare, de confesiune, de afecþiune ºi preþuire, de sprijin moral, de trãire în comun a unor bucurii, reuºite sau a unor decepþii ºi deziluzii.Ca urmare, ea se întemeiazã pe elemente precum preþuire reciprocã, afecþiune, încredere, sprijin moral, credinþa cã te poþi baza pe celãlalt în orice fel de împrejurare ºi multe altele...Trebuie sa te întrebi serios daca prietenia voastra se apropie mãcar în linii mari de ceea ce am descris mai sus. Adicã poþi avea deplinã încredere ºi poþi conta pe sprijinul unei fete care încearca sa-þi fure iubitul? Tu ce zici? Indiferent cum preferi tu s-o numeºti pe respectiva fatã, comportamentul ei e unul de adversarã ºi, fãrã sã vrei, aþi cam intrat în competiþie pentru bãiatul respectiv. Ai putea sa-i spui exact ce te deranjeazã sau ce te afecteazã din comportamentul ei. ªi daca nu se rezolva nimic, þi-aº recomanda sa fii mult mai rezervatã faþã de ea. „De ce fetele mai ºmechere sunt pe interes ºi numai dupã bani ºi nu pun suflet într-oo relaþie”?!!? Pãi, te mai mirã? Când mass-media promoveazã tot fete „descurcãreþe” care îºi asigurã viitorul lângã bãrbaþi generoºi (nu trebuie sa-ti dau exemple, ca stii tu)! Dacã eºti bombardata tot timpul cu astfel de modele ajungi, ca fatã, sã crezi cã asta înseamnã de fapt sã fii ºmecherã. Sistemul de valori al fetelor care “vâneazã” bãrbaþi cu bani nu e tocmai ortodox, dar unele se descurcã ºi nici nu sunt deranjate de dileme morale, ca fetele cuminþi. Adica, ce dacã se vând puþin, dacã în schimb au tot ce le trebuie? Dar de ce te intereseazã pe tine fetele

Pagina 50

“ºmechere” atât de mult? Cã dacã nu te interesau, nu-mi adresai întrebarea asta! Gândeºte-te ce te atrage la astfel de fete! ªi nu te chinui, cã în afarã de frumuseþea fizicã ºi „vedetismul” sar putea sã nu gãseºti prea multe lucruri! ªi dacã tot mai speri sã se îndrãgosteascã vreuna de tine, riscul de a fi dezamãgit e cam mare... Dacã te strãduieºti puþin sã nu te mai împiedici de aparenþe, vei descoperi în jurul tãu ºi fete dispuse sã se apropie de tine pentru ceea ce eºti, ºi nu pentru ceea ce deþii. “...A trebuit sã mã apuc de fumat ca sã mã pot integra printre colegi. Iar când fumez, colegii mã înþeleg....” Dragul meu, am înþeles din scrisoarea ta cã tu ai un defect de vorbire pentru care colegii râd de tine. ªi vreau sa-þi spun cã nu e nimic ieºit din comun, copiii ºi adolescenþii exploateazã în general defectele celor din jur ºi fac haz de ele; sunt convinsã cã în ºcoalã nu eºti nici pe departe singurul pe seama cãruia se fac glume. Partea mai proastã e cã pe tine te afecteazã foarte mult; ºi partea cea mai proastã e cã îi laºi sã vadã asta. Eu sunt convinsã cã ai ºi multe calitãþi pe lângã defectul ãsta ºi nu þi-ar strica sã le conºtientizezi. Asumã-þi punctele slabe (pe care, oricum, le avem cu toþii) ºi învaþã sã faci haz de ele. În momentul în care þi le accepþi îþi va fi mai uºor sã faci faþã comentariilor rãutãcioase. ªi nu fumând te integrezi printre colegi, ºi nici nu te înþeleg mai bine (cum afirmi tu) atunci când fumezi cu ei. Ai doar iluzia cã fãcând acelaºi lucru ca ei, chiar dacã nu din convingere, ei sunt mai îngãduitori cu micul tãu defect ºi te considerã “de-al lor”. De ce te minþi? Dacã nu te acceptã aºa cum eºti, cu tot cu defectul acela care te macinã, nu te vor accepta doar pentru cã fumezi cu ei!...ªi nu uita cã în primul rând trebuie sã te placi tu aºa cum eºti, ca sã te poatã accepta ºi plãcea ºi ceilalþi!

Prof. Viºan Lorena, psiholog


Cuvânt de încheiere Bine ne-am regãsit dragii mei. Sper cã am reuºit sã vã mulþumim ºi cu al doilea numãr al AMalGam-ului ºi îmi doresc sã fiþi nerãbdãtori sã aveþi în mâinile voastre cel de-al treilea numãr. Rugãmintea noastrã rãmâne aceeaºi, oricând doriþi sã citiþi sau sã scrieþi despre un subiect în revistã, sã ne daþi de veste. Astfel vom realiza revista cât mai pe placul tuturor. Mulþumim elevilor ºi profesorilor care au contribuit cu articole sau cu idei la realizarea revistei ºi de asemenea îmi cer scuze celor a cãror articole nu au fost publicate din lipsã de spaþiu. Mulþumim cã sunteþi alãturi de noi ºi ne încurajaþi sã mergem mai departe, aºa cã, pânã la numãrul urmãtor colectivul redacþional vã ureazã din nou Sãrbãtori Fericite ºi fie ca Lumina Învierii sã deschidã poarta sufletelor noastre. Hristos a înviat !

Prof. Ana Andreea Gudiu

Pagina 51



Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.