__MAIN_TEXT__

Page 1

MARTIE 2016

SECESSION

Casa Darvas

Foto: SZAMÓDY ZSOLT

CULTURĂ VIZUALĂ MULTIMEDIA

La Roche


Secession Magazine apare cu susĹŁinerea Cesal by Atlas


SECESSION SAU ART NOUVEAU? E O ÎNTREBARE AFLATĂ TOT MAI DES PE BUZELE ORĂDENILOR ÎN ULTIMUL TIMP. INTERESUL PENTRU ASEMENEA FINE DISTINCŢII STILISTICE... … a crescut vertiginos de când ora‐ sul s-a autodeclarat "Capitala Art Nouveau a României". În traducerea germană a ghidului turistic editat de Primăria Oradea a apărut şi un al treilea termen: "Oradea - Rumänien Hauptstadt des Jugendstils". Şi astfel, răsfoind ghiduri şi pro‐ grame de dezvoltare de ultimă oră, explicaţia pentru interesul crescând pentru arta creată în primul deceniu al secolului XX devine transparentă: Oradea a descoperit, în sfârşit, ca are un preţios patrimoniu arhitectural ce o îndreptăţeşte să stea la masa elitei culturii europene. Şi la masa turismului european, evident. Acest patrimoniu cu amprentă deopotrivă modernă şi imperială este rezultatul unui boom economic apărut în ul‐ timii ani ai secolului XIX. Ca şi în întreaga Europă, familii bogate de industriaşi, în special evrei, au de‐ clanşat un fenomenal avânt eco‐ nomic însoţit de un spectacol ur‐ banistic şi artistic pe măsură. Acest spectacol a reuşit sa supravieţuiasca, iată, mai bine de un secol, trecând peste două războaie mondiale şi

mediului virtual, bogăţia patrimoni‐ ului architectural orădean, cu splen‐ dorile sale, dar şi cu tarele sale. În Oradea nu se păşeste doar pe petale de roze şi pe lujeri de lalea când vine vorba despre acest subiect. Ţinând cont de varii asperităţi, revista îsi propune nu doar să privească cu atenţie destinul local al acestui patri‐ moniu, ci, mai ales, să-i marcheze poziţia în constelaţia culturii eu‐ ropene.

peste un regim comunist deloc pri‐ etenos cu moştenirea burgheză Am început prin a identiica meridi‐ "decadentă". anul zero al acestei poziţionări. Traiectoria sa trece prin cerul înste‐ La Oradea, la fel ca în întreaga ţară, lat îmbrătişat cu graţie in de siècle cel mai mult a avut de suferit de străjerul casei Darvas - La Roche, moştenirea arhitecturală în aceşti ul‐ capodoperă a Artei 1900 la Oradea. timi douăzeci şi şase de ani, când libertatea de a gândi s-a transformat Aşadar, Secession sau Art Nouveau ? vertiginos în libertatea de a distruge Evident, şi - şi. Dar am optat pentru şi a fura dintr-un patrimoniu tot ce, denumirea de Secession tocmai pen‐ temporar, într-un vid legislativ, nu tru a sublinia, plecând de la valoarea mai avea protecţie. Între propri‐ avangardistă sui generis a Casei etatea publică şi cea privată s-a in‐ Darvas - La Roche, puternica am‐ stalat, vreme de două decenii şi ju‐ prentă modernistă a şcolii vieneze mătate, o gravă confuzie, însoţită de de arhitectură prezentă la Oradea, o dezlănţuită lăcomie şi de o ire‐ fapt ce ne plasează oraşul direct pe sponsabilitate pe măsură. Acum, în orbita marii arhitecturi europene. În al doisprezecelea ceas, conştiinţa a c e s t s e n s , a l r e c u n o a ş t e r i i civică a lui Homo varadiensis a real‐ europene, paşii principali au fost izat că, spre folosul său şi al întregii deja făcuţi: Oradea este singurul comunităţi, oraşul ar putea renaşte oras din România care este membru din valoriicarea inteligentă a acestui în Reţeaua Art Nouveau (Reseau Art patrimoniu, adică din cultură şi tur‐ Nouveau Network), cu sediul la ism. Bruxelles, şi în reţeaua Art Nouveau European Route, cu sediul la Sub egida Fundaţiei de Protejare a Barcelona. Monumentelor Istorice din Judetul Bihor, revista Secession îşi propune RAMONA NOVICOV, editor să pună în valoare, în vastitatea


sumar

Secession

04 EDITORIAL 08 ACTUALITĂŢI Refacerea Pieţei Unirii 14 STOP-CADRU Inaugurare Casa Darvas - La Roche

75

75 14

30ART NOUVEAU EUROPEAN Art Nouveau d’ailleur 36GENERAŢIA URMĂTOARE Constelaţii vegetale, Secession vienez, poarta de cristal 56 ÎNTRE PATRU OCHI Avec Barbara Bessac

14 14

14 14

62ÎN UNGHI DREPT De anvergură internaţională 68SECESSION FICTION Parfum de Belle Epoque 76 GONE FOR GOOD Dispar artefacte valoroase

08

14

69

Revista SECESSION apare sub egida Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor, în colaborare cu Réseau Art Nouveau Network (Bruxelles), Art Nouveau European Route (Barcelona), Facultatea de Construcţii, Cadastru şi Arhitectură Oradea şi Liceul Teoretic Onisifor Ghibu Oradea

cu sprijinul financiar al CESAL by ATLAS


36

O intervenţie pentru obţinerea releveelor s-a transformat într-un mijloc de identificare a matricei Art Nouveau


A C T U A L I T Ă Ţ I LUCRĂRILE DE REFACERE A PIEŢEI UNIRII SE APROPIE DE FINALIZARE

pag. 8-13


PIAŢA SE REFACE O DATĂ PE SECOL ORADEA ARE PRIVILEGIUL DE A ASISTA ÎN ACESTE ULTIME LUNI LA O RECONFIGURARE A PIEŢEI SALE CENTRALE.

Refacerea pietei a fost o adevarată provocare pentru edili , arhitecţi şi designeri, căci nu a fost uşor să se găsească un numitor comun între atâtea stiluri şi atâtea felii de istorie câte se întâlnesc şi se suprapun în arealul ei.

Trebuiau armonizate stiluri foarte diferite: barocul târziu al bisericii Sf . Lászlo, al Bisericii cu Lună şi al bisericii "Sf. Nicolae", neoclasicismul Casei Kovats, romantismul neoromanic şi neogotic al Palatului Episcopal Greco-Catolic, eclec-

tismul clasicizant al Primăriei oraşului, stilul neoromânesc al pieţei lui Duiliu Marcu, statuia lui Mihai Viteazul din anii '90 cu stilul Secession varianta lechneriană al complexului Vulturului Negru şi stilul Secession varianta vieneză a

Palatului Moskovits II. Fiecare dintre aceşti martori are propria sa istorie şi ea trebuie respectată.


S T O P - C A D R U O CLĂDIRE EMBLEMATICĂ PENTRU ART NOUVEAU-UL ORĂDEAN, CASA DARVAS - LA ROCHE, ÎŞI DESCHIDE PORŢILE PENTRU PUBLIC ÎN 24 MARTIE

pag. 14-29


Prin peretele de sticlă al fostei grădini de iarnă se vedea, iltrată prin gamele de albastru ale vitraliilor, cupola pe tambur a Sinagogii Sion, dar şi verdele naturii.


CASA DARVAS – LA ROCHE ÎŞI DESCHIDE PORŢILE DIN 24 MARTIE 2016, CEL MAI FRUMOS AMBIENT ARHITECTURAL AL ORADIEI ÎŞI DESCHIDE PORŢILE ORAŞULUI ŞI LUMII.

doarea decadenţei sale. Trecând pragul printr-o poartă de metal dec‐ orata în stil Secession cu geometrii spiralate, păşind pe dale de mozaic cu modele soisticate rectangulare brun-albastre care ne duc cu gândul direct la Viena lui Klimt, urcam treptele.

El a fost creat, succesiv, în intervalul 1909-1912 de arhitecţii Vágó László şi József, ambii născuţi în Oradea. Ce oferă vila şi grădina ei iubitorilor de artă şi arhitectură, după ani de tăcere?

Dar înainte de a păşi în holul casei, ne oprim în faţa unui memorial: o placă de marmură cu numele mem‐ brilor familiei avocatului Sór Dezsö care au murit în lagărele de concen‐ trare naziste. Povestea frumoasă şi apoi drama familiei Sór se îm‐ pleteşte cu drama dar şi cu fascinan‐ ta poveste de dragoste a familiei ac‐ torului Simon György. Supravie‐ ţuind holocaustului, familia Simon a revenit în casa Darvas, iar iica lor, jurnalista Judit Simon, a fost un dar nu doar pentru ei, ci şi pentru oraş: ea a păstrat intacte comorile arhitec‐ turale ale casei din apartamentul ei, iar anul trecut a vândut acest aparta‐ ment Primăriei Oradea pentru ca în‐ treaga casă să poată intra în circuit turistic. E limpede, astfel, că istoria casei a avut dramele ei, scrise şi ne‐ scrise, ştiute şi neştiute, dar şi poveştile ei fericite.

În primul rând, un spectacol arhi‐ tectural de excepţie, păstrat în buna proporţie în viziunea în care a fost creat acum o sută de ani. Şi aici, ca în orice spectacol, primul contact vizual începe cu cortina, adică cu fa‐ ţada. Deşi este discret inserată, din punct de vedere urbanistic, în pro‐ ilul stradal, faţada este de o plastici‐ tate şi o strălucire excepţională. Oricine remarcă exuberanţa vol‐ umelor, felul elegant şi dezinvolt cu care se arcuieşte portalul, ferestrele alungite într-un mod cu totul neo‐ bişnuit, colorate cu vitralii, desenate asemeni unor trene somptuoase pe lungimea a două etaje, butonii strălucitori din luxoasa ceramica de După acest stop-cadru al rememo‐ Zsolnay ce punctează ritmul caroia‐ rării, trecem din nou dincolo de o jului din placi şlefuite de mozaic. cortină somptuoasă făcută din vit‐ ralii, toate originale, şi iată-ne în D ar s p e c t a c o lu l ar h it e c tu r a l amplul hol de primire, de unde ni se primeşte un sens cu totul aparte da‐ deschide panorama spre grădina in‐ torita unei prezenţe statuare ce veg‐ terioară. Dar deocamdată vom urca h e a z ă , a s e m e n i u nu i h e r a l d scările spre etaj şi abia de aici casa ambiguu, întregul ambient. Arcuit începe să-şi dezvăluie comorile. melancolic asupra unui vas monu‐ Care sunt acestea, le veţi descoperi mental înstelat, el exprima întregul în paginile următoare. We l t s c h m e r t z a l u nu i s e c o l decadent, dar conştient de splen‐


De o sută de ani neîntrerupt, lumina pătrunde în interior iltrată prin gamele cromatice ale vitraliilor. Fiecare piesă a acestora este originală.


Poarta masivă de cupru este decorată cu butoni spiralaţi ce exprimă ideea de forţă şi solaritate.


Păstrate ca prin minune preţ de două războaie mondiale, vitraliile sunt o parte foarte importantă a patimonului casei. Motivul păsărilor şi al cupelor lorale geometrizate a fost o adevărată marcă de stil a arhitecţilor Vágó.


Stop-cadru ce evocă tihna vieţii cotidiene şi evadarea în lumea amintirilor


Mobilierul din hol este perfect păstrat. În acord cu spiritul casei, decoraţia sa minimalistă şi modulară este dovada apartenenţei stilistice la Secessiunea vieneză.


„Oglindă, oglinjoară…” Femeia şi oglinda formează mereu un duet inseparabil. În fundal sclipesc vitraliile de la salonul privat familial.


În bucătarie, pavimentul din ceramică este păstrat integral. Motivul loral geometrizat este tipic pentru interioarele domestice decorate în stil Secession sau Art Nouveau.


La fel ca în bucătărie, pavimentul şi robineteria din baie sunt, în mare parte, cele originale.


Laleleaua înscrisă în cadre geometrice triunghiulare este leit-motilvul designului subtil al feroneriei.


A R T N O U V E A U E U R O P E A N JURNALISTA CLAUDE MANDRAUT DIN BORDEAUX ÎNTREŢINE UN BLOG DEDICAT TURISMULUI CULTURAL : CITY BREAKS AAA + ( HTTP : / / CITYBREAKSAAA . COM )

pag. 30-35


SAN SEBASTIAN Un autre Art Nouveau espagnol

Journaliste économique française, Claude Mandraut s’est lancée il y a une dizaine d’années dans des recherches en histoire de l’art. Ces recherches qui portent sur les arts décoratifs et l’architecture ont été notamment publiées par la Revue de Sèvres (Musée National de la Céramique) et la Société Archéologique de Bordeaux. La période qui l’intéresse plus particulièrement va de la in du XIX ème siècle à la première moitié du XX ème siècle. L’Art nouveau et l’Art déco comptent parmi ses sujets de prédilection. Ce qui m'intéresse notamment dans l'Art nouveau, ce sont les interpréta‐ tions et les variations auxquelles il se prête d'un pays à un autre et même d'une région à une autre, sans parler de la vision de chaque architecte. Ainsi, quand on évoque l'Art nou‐ veau ou plutôt le Modernisme en Espagne, on pense tout de suite à Barcelone et à sa région, ce prodigieux foyer de créativité avec des têtes de ile telles que Gaudi ou Domenech y Montaner. Cependant,

cette expression lamboyante du Modernisme n'est pas la seule forme que revêt l'Art nouveau en Espagne. Ainsi, lorsque j'ai visité le quartier Moderniste de San Sebastian, j'ai pu constater de grands écarts avec la forme prise par ce courant à Barcelone. On peut imaginer qu'ils sont liés à la situation géographique et à l'histoire de ces deux villes : Barcelone au bord de la Méditerra‐ née, cité toujours en mouvement qui bruisse de ses mille et une activités, San Sebastian, proche de la frontière française, qui donne sur l'Atlantique et fut la résidence estivale de la cour d'Espagne. Deux villes, deux tem‐ péraments. Le Modernisme à San Sebastian se rapproche bien plus de l'Art nouveau français ou belge que celui de Barcelone : il puise abon‐ damment dans le répertoire déco‐ ratif des motifs loraux et des courbes, le tout est harmonieux et maîtrisé avec une certaine sagesse. J'ai remarqué une petite particularité, l'usage de l'argent pour rehausser certaines ferronneries, ce que j'ai n'ai pas vu ailleurs jusqu'à présent. A San Sebastian, le Modernisme s'est développé principalement dans trois zones contiguës : l'Ensache Goicoa issu d'un plan d'urbanisme de 1886, l'Ensache Cortazar et le


Barrio San Martin. Ramon Cortazar, do Magdalena sont les architectes les meubles d'habitation et ne concerne Luis Elizalde, Augusto Aguirre, plus actifs. Le Modernisme à San Se‐ que très peu de bâtiments officiels. Manuel Dominguez Barros et Ricar‐ bastian touche surtout les im‐ Le kiosque à musique créé en 1906


par Ricardo Magdalena dont le toit publique que j'ai contemplée à San bien entretenue, les témoignages du est bordé par une frise de vitraux est Sebastian. Et comme partout, bien Modernisme sont en danger. A l'oc‐ la seule réalisation Moderniste que San Sebastian soit une ville très c a s i o n d e l a r é n o v a t i o n


d'immeubles, certains décors et CLAUDE MANDRAUT aménagements intérieurs typiques de l'Art nouveau sont détruits.


G E N E R A Ţ I A U R M Ă T O A R E BOGDAN PETRILA A IDENTIFICAT ÎNTR-UNA DIN PORŢILE BINE CONSERVATE ALE HOTELULUI PARC O FERONERIE CU MOTIVE VEGETALE EVOCÂND LEGI SPAŢIALE ALE COSMOSULUI. FLORIN MIHOCAŞ REMARCĂ O CLĂDIRE EMBLEMATICĂ PENTRU SECESSIONUL VIENEZ, ÎNTR-UN PERIPLU DIN „ ŞCOALA ALTFEL ”. POARTA DE CRISTAL A HOTELULUI PARC I-A OFERIT CRISTINEI BERINDE O CHEIE DE LECTURĂ A STILULUI ART NOUVEAU.

pag. 36-55


CONSTELAŢII VEGETALE ÎN TIMP CE LUCRAM LA RELEVEUL PORŢII HOTELULUI PARC, AM OBSERVAT CEA MAI MARE PIESĂ DE FERONERIE


Aceasta este compusa, in mod cu‐ rios, dintr-o singura ,,tulpina vegeta‐ la", din care se dezvolta intreaga compozitie, care la randul ei este pusa in oglinda pe cealalta foaie de usa.

aceasta ramanea de multe ori neob‐ servata pentru mine, mai ales ca in‐ treaga cladire este imbracata intr-o plasa de protectie a pietonilor im‐ potriva degradarilor de pe fatada. Dar cand am fost pus in situatia sa o desenez, am descoperit un mic univers alat la intrarea in hotel, un univers care creste brusc de la un punct si se dezvolta intr-o intreaga increngatura cu frunze si lori in cinci lobi care, impreuna, redau una din cele mai frumoase porti oradene create in maniera ,,coup de fouet".

Acest lucru m-a facut curios sa alu cum au gandit creatorii aceste fer‐ onerii sa alcatuiasca ansamblul vege‐ tal, astfel am reusit sa o descompun in linii si puncte de intersectie, ab‐ stractizand si descoperind ca irul compozitional se pastreaza: ritmuri sau alaturari de elemente in numar impar, compozitie axiala cu o axa BOGDAN PETRILA centrala, o dezvoltare a tulpinei tot pe principiul numerelor din sirul lui Fibonacci (unu-doi-trei). Cand treceam pe strada, poarta

Un univers care creşte brusc de la un punct şi se dezvoltă într-o încrengătură cu frunze şi lori în cinci lobi


DIN SECESSIONUL VIENEZ


Leul e simbol al puterii, iar sfeşnicul (menorah) - al poporului evreu

ÎN SĂPTĂMÂNA „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN”, ELEVII AU VIZITAT CLĂDIRILE ISTORICE ALE ORAŞULUI Unul dintre monumentele vizitate în data de 7 aprilie 2015 de clasa a IX-a B a Liceului Teoretic "Onisifor Ghibu" Oradea a fost Palatul Ullman. Clădirea impozantă din Piaţa 1 De‐

tând numele de Piaţa Mare. Imobilul a fost proiectat de Lobl Ferenc, un arhitect de la Viena originar din Oradea, Sandor Izidor iind propri‐ etarul clădirii.

Faţada este simetrică şi frumos pro‐ porţionată, penultimele travee sunt uşor curbate formând bovindouri la etajele unu şi doi, având deasupra cembrie are valoare de monument balcoane cu uşi-ferestre semicircu‐ istoric. Este simbol al Secessionului lare, faţada terminându-se cu un atic vienez, dar şi al comunităţii evreieşti trapezoidal. din Oradea. FLORIN MIHOCAŞ Palatul Ullmann a fost construit în anul 1913, la acea vreme strada pur‐


POARTA DE CRISTAL

POARTA HOTELULUI PARC A FOST CU SIGURANȚĂ O SURPRIZĂ PENTRU MINE Lucrând până în cele mai mici detalii punctul și linia, am putut reface traseul până la schița compozițională. Această experiență m-a învățat cum să observ și să înteleg orice clădire. Astfel am învățat despre linii de forță, proporții, simboluri, elemente ce trebuie utilizate în orice lu‐ crare. Poarta de cristal a Hotelului Parc a fost cu siguranță o surpriză pentru mine. Nu mi-am putut imagina că în spatele unei porți puternic ornamentată cu motive

lorale voi găsi un geometrism absolut. În spatele fațadei austere a Hotelului Parc - pe care trecătorii o observă și mai austeră astăzi, datorită pânzei ce o ac‐ operă - se ascunde o lume magică. O lume a castelelor din piatră sub vegherea constantă a bufniței și a crocodilului prezenți la ancadramentele clădirii. În această lume în care fauna domină, atât cea vie, cât și cea simbolistică, te poți adăposti, departe parcă, de lumea agitată de dincolo de fațade.

Fiind orădeancă, am avut tendința de a ignora clădirile din împrejurul meu pen‐ tru simplul motiv că eram obișnuită cu ele. Cu ocazia acestei experiențe, am în‐ ţeles mai bine nu doar clădirile din Oradea, dar și întregul sistem Art Nou‐ veau. Acum, oriunde merg prin lume pot re‐ cunoaște cu ușurință clădirile Art Nou‐ veau, raportându-mă întotdeauna la cele de acasă. CRISTINA BERINDE


ORIUNDE ÎN LUME, POT RECUNOAȘTE UȘOR CLĂDIRILE ART NOUVEAU. LE RAPORTEZ LA CELE DE ACASĂ.


Î N T R E P A T R U   O C H I BARBARA BESSAC , STUDENTĂ LA ISTORIA ARTEI , LA UNIVERSITATEA TOULOUSE 2 „ JEAN JAURÈS ” , A VIZITAT ORADEA ŞI SE DECLARĂ PRIVILEGIATĂ SĂ FI VĂZUT SECESSIONUL PE DINĂUNTRU .

pag. 56-61


„JE POUVAIS DÉNICHER L'ART NOUVEAU PARTOUT” J'ÉTAIS VENUE À ORADEA EN M'ATTENDANT À Y TROUVER UNE PETITE HONGRIE. Ces gens-là devraient re‐ tourner en Roumanie plus souvent. Je connais très bien Budapest et l'atmo‐ sphère à Oradea n'est pas la même. L'Art nouveau y est plus épars, délabré, perdu au milieu des gros blocs gris, mais il est là, ré‐ sistant, sur vivant, ses couleurs pastels subsistant encore sous la ruine, ses murs sculptés toujours dressés, ses décors loraux ièrement arborés. Là-bas, le nouveau style revêt un caractère plus humain, moins écrasant. Il m'a

semblé que les bâtiments étaient plus petits mais plus adaptés à notre échelle, parsemés d'ani‐ maux à débusquer au mi‐ lieu des motifs du folklore hongrois, pour que l'homme proite pleine‐ ment de son intérieur et de ses façades. On est loin des énormes bâtisses qui ont tendance à intimider par leur magniicence.

chaque moulure mais surtout dans le visage de l'Atlante. Partout, une forme revient: le triangle. [...] En marchant dans la ville, je pouvais dénicher l'Art nouveau partout. Dans une façade en stuc, sur une poignée de porte, stylisant un vitrail... Il me tarde de revenir car la galerie et sa verrière ont l'air incroy‐ ables. J'ai toujours adoré les galeries voûtées de verre, surtout celle de Turin et bien sûr Parisi Udvar à Budapest. C'est le meilleur type d'ouvrage en architecture pour ex‐ primer l'Art nouveau, l'él‐ oge de la courbe et la sym‐ biose de la pierre, du fer et du verre."

Parmi tout ce que j'ai vu, je n'oublierai jamais la mai‐ son de Judit, la villa Dar‐ vas-La-Roche. De l'ex‐ térieur, c'est une façade en mauvais état qui ne paye pas de mine. Il y a même une enseigne lumineuse du club de football local plantée dessus. Mais à l'in‐ térieur, l'harmonie vous submerge comme une évi‐ dence. Les inluences de BARBARA BESSAC l'Art nouveau viennois et scandinave sont partout, dans des couleurs doré et carmin à couper le souffle. L'émotion se lit dans


Î N U N G H I D R E P T ANGELA LUPŞEA , JURIST , DESPRE CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA PRIMULUI ORAŞ DIN ROMÂNIA INCLUS ÎN REŢEAUA ORAŞELOR ART NOUVEAU

pag. 62-67


DE ANVERGURĂ INTERNAŢIONALĂ FUNDAŢIA PENTRU PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE BIHOR SE IMPLICĂ TOT MAI MULT ÎN ACŢIUNILE CARE VIZEAZĂ REABILITAREA CLĂDIRILOR DE PATRIMONIU În acest sens,şi-a propus să găsească soluţii prin care să se reabiliteze faţadele clădirilor monument is‐ toric din Oradea, printrun parteneriat public - pri‐ vat. Prin Comisia de coor‐ donare a Programului de reabilitare a faţadelor clădirilor situate în Ansamblul Urban - Cen‐ trul Istoric Oradea, forma‐ tă din reprezentanţi ai mai multor direcţii, instituţii publice şi organizaţii de specialitate şi coordonată de arh. Adriana Lipoveanu, s-a propus Programul Multianual pentru realizarea lucrărilor de protejare şi intervenţie asupra clădirilor cu val‐ oare cultural arhitecturală situate în Ansamblul Ur‐ ban - Centrul Istoric Oradea. Selectarea cădirilor monu‐ ment istoric a avut la bază studierea şi corelarea pro‐ gramului cu strategia de Primăria Oradea, scară interioară


Angela Lupşea este director executiv al Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Istorice Bihor şi consilier juridic în cadrul Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Bihor. dezvoltare şi promovare turistică a oraşului, cunos‐ cut iind faptul că pentru un vizitator, pietonalul orădean oferă un spectacol al arhitecturii clădirilor, cu precădere cel al stilului Art

Nouveau. Propunerile pentru imobilele din pri‐ ma etapă a programului au avut la bază şi lucrările de reabilitare deja realizate şi care au putut să ofere un exemplu de bună practică.

Patrimoniul arhitectural Art Nouveau al Oradiei este cel mai apreciat, atât la nivel naţional, cât şi in‐ ternaţional, ceea ce a şi adus Oradea în Reţeaua oraşelor Art Nouveau, ca

prim oraş din România. Cred că prin acest patri‐ moniu vom putea dezvolta cel mai bine strategia de promovare turistică. ANGELA LUPŞEA


S E C E S S I O N F I C T I O N DESIGNERUL VESTIMENTAR ANCA MICULIลข EXPUNE O COLECลขIE DE ROCHII INSPIRATE DIN ARTA 1900 LA CASA DARVAS - LA ROCHE

pag. 68-73


PARFUM DE BELLE ÉPOQUE EXPOZIŢIA „RESTITUIRI” A DESIGNERULUI VESTIMENTAR ANCA MICULIŢ REÎNVIE PARFUMUL DE EPOCĂ ŞI RUMOAREA CARE AU ÎNSUFLEŢIT PRIMII ANI DE EXISTENŢĂ AI CASEI DARVAS – LA ROCHE DIN ORADEA.

rochia lungă, victoriană, cu talia accentuată, la silueta modernă, cu talia joasă. Rochia perioadei de tranziție relectă intersecția dintre tradițional și modern, trecerea de la stilul Art Nouveau la simplitatea stilului Art Deco, când elementele clasice se combină cu cele moderne.

Colecţia sa de rochii inspirate din Arta 1900 are o poveste deosebit de frumoasă. Plecată din Arad în Flori‐ da, la Fort Lauderdale, Anca are şansa sa întâlneasca o colecţie inedi‐ tă, de un farmec aparte, la he Wick heatre and Museum din Boca Ra‐ ton, Florida. Aventura vizuală încep‐ uta atunci, în 2011, în America, s-a inalizat cu un doctorat susţinut în martie 2016, la Timişoara. Totul a pornit de la restaurarea unui costum de teatru alat la he Wick heatre: o rochie inspirată din moda edwardiană a anilor 1912, creată de Cecil Beaton în 1956 pentru musical-ul "My Fair Lady" de pe Broadway. Rochia, numită "he Em‐ bassy Ball Gown", a fost purtată de Julie Andrews şi era de o deosebită delicateţe şi preţiozitate. Studierea şi restaurarea acestei rochii autentice a făcut-o pe Anca sa se îndrăgosteasca iremediabil de stilul Belle Époque, dar şi de acea zonă a creaţiei vesti‐ mentare unde teatrul, ilmul, muzeul şi sensibilitatea artistică personală îşi găsesc nota comună. Aşa cum se întâmplă când lucrurile se cheamă, complementar, unele pe altele, cea mai recentă colecţie vesti‐ mentară creată de Anca, inspirată din liniile Artei 1900, însuleţeşte, prin foşnetul şi luturarea voalurilor

de mătase, interioarele recent redec‐ PREMII orate ale casei Darvas - La Roche. he Award of Artistic Designer, 2001, he Art Institute of Fort Lauderdale, De profesie designer vestimentar, cu Florida; Best Collection, Fall, 2001, un doctorat în Arte Vizuale, Anca he Art Institute of Fort Lauderdale, Miculiţ îşi împarte timpul între Florida; Honorable Mention, 2nd An‐ Arad şi Fort Lauderdale, Florida, nual International Student Art Show, unde este evening wear designer. 2001, AIFL, Florida; Horizon Award, Colecția "Restituiri" are ca sursă de Costume World Inc., Deerield Beach, inspirație schimbările din linia veș‐ Florida, 2003 mântului de după 1900, când silue‐ ta feminină cunoaște cea mai dra‐ matică schimbare - trecerea de la


Portofoliu reabilitare: imobil, str. Gen. Magheru, nr. 20, Oradea


G O N E F O R G O O D MULTE BIJUTERII ARHITECTONICE ALE ORADIEI SUNT VICTIME ALE VANDALIZĂRII. DISPAR PIESE-CHEIE ALE UNOR ANSAMBLURI DE FERONERIE, MOZAICURI ŞI PORŢI ÎNTREGI

pag. 76-80


GONE FOR GOOD NIMENI NU ŞTIE UNDE SUNT MULTE DIN BIJUTERIILE ARHITECTONICE ALE ORADIEI. ÎNCEPÂND MAI ALES CU ANII ‘90, ORAŞUL A DEVENIT UN „NO MAN’ S LAND” DIN CARE ORICINE PUTEA RUPE UN VREASC. Adică o feronerie, un vitraliu, ceva corpuri de iluminat rămase ale ni‐ mănui din casa scărilor palatelor Art Nouveau, putea disloca pavimente de epocă, trepte de marmură, putea smulge tapete de o sută de ani şi cam tot ce-i trecea prin minte şi prin pungă. Asta în cazul în care nu vin‐ dea, pur si simplu, in integrum, o farmacie 1900 cu mobilierul ei origi‐ nal cu tot. Nici Casa Darvas - La Roche n-a scăpat vandalizării. Spre exemplu, frumosul grilaj de metal de la intrare, ce relua, asemeni unui ecou , parapetul balconului si cel al terasei dinspre curtea interioară, opere ale arhitecţilor Vágó, nu mai există de mult. Motivul, simetric, era cel al triunghiului divin, pe al cărui ax vertical se înălţa o lalea în al cărei caliciu se ascundea un bulb germi‐ nativ, promisiune a vieţii viitoare. Spirala e leit-motivul întregii com‐ poziţii. E simbol solar omnipotent ce generează viaţă, e spirala coar‐ nelor de berbec, simbol al vitalităţii şi forţei masculine, e mişcare irepre‐ sibilă de creştere a lumii vegetale.

Acest vast şi complex limbaj simbol‐ ic era exprimat printr-o artă de‐ săvârşită a ierului forjat, ale cărui nituri deveneau puncte plastice pe un desen impecabil gândit şi execu‐ tat. E interesant faptul că, dacă ne uitam spre dreapta, la casa Fodor de la nu‐ mărul 7, creaţie a arhitectului Mende Valér, vedem pe lintelul por‐ ţii de intrare acelaşi motiv spiralat. Dar cine să le mai compare, cine să se mai bucure de întâlnirea şi con‐ vergenta unor simboluri străvechi, cine să le mai decripteze, cine să le mai simtă forţa, şi pe cine să mai apere ele, dacă aceşti martori pre‐ ţioşi dispar sub ochii noştri? Dacă n-au fost topite la ier vechi, ele decorează case şi curţi private de aiurea.Dar rupte din context, ele devin doar piese de dioramă, mute, neputincioase, obiecte cărora li s-a luat, prosteşte sau samavolnic, put‐ erea de a perpetua şi de a proteja en‐ ergiile vieţii. Ele devin la fel de neputincioase ca mâna şi mintea celui ce le-a furat din locul pentru care au fost create.


De un sfert de secol, primul prag al Casei Darvas - La Roche este orb, pentru că poarta dantelată de ier forjat a fost, horribile dictu, furată. Restaurarea idelă va reîntregi, măcar din punct de vedere vizual, armonia dintre motivul său, al parapetului de la etaj şi cel al cursivei balconului dinspre curtea interioară. Imaginea face parte din arhiva regretatei cercetatoare Rodica Hârcă.


Fiind mai greu accesibil, parapetul metalic de la balcon a scăpat atenţiei jefuitorilor. Designul său modular deineşte elanul vital al naturii cu precizia metaizică a Secessionului vienez. Puţin mai departe, pe malul stâng al Crişului, un alt parapet reia, sub aceeaşi semnătura Vágó, motivul simbolic al triunghiului, de data aceasta epurat la maximum.


Portofoliu reabilitare: Biserica Pogorarea Duhului Sfant, Roit

Portofoliu reabilitare: imobil, str. Republicii, nr. 75, Oradea


Secession Citiţi SECESSION cu aplicaţia QR de pe telefonul mobil

CREDIT FOTOGRAFII: Szamódy Zsolt (pag. 1, 16, 18-19, 84), Ramona Novicov (pag. 5, 64-66, 80-81), Ille Daniela (pag. 7, 53-54), Sorin Mezea (pag. 10-13), Diana Pop (pag. 16),Claudiu Szabo (pag. 18-23, 25-29), Szmercsanyi Patricia (pag. 24), Claude Mandraut (pag. 33-35),Bogdan Petrila (pag. 38-45, 53), Florin Mihocaş (pag. 46-48), Cristina Berinde (pag. 49-52), Barbara Bessac (pag. 60-61), Marius Patean (pag. 71-73), arhiva Rodica Hârcă (pag. 77) COPERTA 1 şi 4: Casa Darvas - La Roche © Szamódy Zsolt REDACŢIA: Ramona Novicov, Angela Lupşea, Nicolaie Ardelean

Fundaţia de Protejare a Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor, Oradea, Casa Darvas - La Roche, str. Iosif Vulcan nr. 11 tel. 0731.212.284, e-mail: monumente.bihor@gmail.com, www.monumentebihor.ro MATERIALELE DIN ACEASTĂ PUBLICAŢIE NU POT FI PRELUATE FĂRĂ CONSIMŢĂMÂNTUL SCRIS AL AUTORILOR. PUBLICAŢIA NU SE COMERCIALIZEAZĂ / NOT FOR COMMERCIAL PURPOSES

Profile for LOGO TIMES

#01 Secession - martie 2016  

Revista SECESSION apare sub egida Fundatiei de Protejare a Monumentelor Istorice din Judetul Bihor, în colaborare cu Réseau Art Nouveau Net...

#01 Secession - martie 2016  

Revista SECESSION apare sub egida Fundatiei de Protejare a Monumentelor Istorice din Judetul Bihor, în colaborare cu Réseau Art Nouveau Net...

Profile for logopaper
Advertisement