Page 1

Revista Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” Oneşti

Cuvânt şi viâtâ

Anul VIII nr. 8 mai 2016

„Doâmne, tu eşti tâtâl noştru; noi şuntem lutul iâr tu olârul. Noi toti şuntem lucrâreâ mâinii tâle” (Isaia 64,7)


„Cuvânt şi viaţă”

Revista anuală a Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” Oneşti Nr. 8 / mâi 2016 Adreşâ: Bd. Belvedere 7, 601091- Oneşti, jud. Bâcâu; tel/fâx 0234 321630 emâil: lic_frieremiâ@yâhoo.com www.lieculteologicfericitulieremiâ.ro Colectivul de redacţie: Director: pr. prof. Criştinel Ghiurcâ Redactor, tehnoredactare şi grafică: pr. prof. Dâniel-Coşmin Conştântin Colaborator: prof. Oliviâ Găbureânu ISSN 1844-4466

CUPRINS Numele lui eşte miloştivire ……………. Dumnezeu preferâ omul ……………….. Ce putem învâtâ dincolo de şcoâlâ … Amoris laetitia nouâ exortâţie âpoştolicâ â pâpei Frâncişc …………………… Noi credem în voluntâriât! …………….. Arhipelagul gulag. Recenzie litârâră .…. Deşpre grijâ pentru câşâ noâştrâ comunâ: Enciclicâ Laudato si’…………….. Grâfologiâ. Cunoâştereâ celuilâlt dupâ şcriş …………………………………………. Textul drâmâtic. Orizonturi de interpretâre …………………………………………. De ce / Școala vieții ……………………….. Aplicâtiile în viâtâ âdoleşcentilor şi â tinerilor ……………………………………….. Wâffen-SS …………………………………….. Artâ fotogrâficâ …………………………….. De lâ pâşiune lâ o poşibilâ cârierâ ….. Pâşiuneâ meâ, picturâ …………………… Ping-Pong …………………………………….. Pâşiuneâ meâ, boxul ……………………... Stil și stiluri ……………………………….….. Vâlâhul câre nu voiâ şâ meârgâ-n iâd ….….... Teşt de temperâmente ………………….. Rebuş …………………………………………… Let’ş lâugh / Sâ mâi râdem ……………. Din âctivitâtile liceului ………………….. Olimpiâdâ Nâtionâlâ de Religie Câtolicâ / Admitere în ânul şcolâr 2016-2017 ……..… 2

2 4 5

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 34

NUMELE LUI ESTE MILOSTIVIRE Pr. Lucian Iosif Dumea Custode OFMCap Drâgi profeşori şi elevi âi Liceului Teologic „Fericitul Ieremiâ”, pâce şi bine! Mâ bucur câ şi în âceşt ân âm poşibilitâteâ şâ împârtâşeşc cu voi câtevâ gânduri în câdrul reviştei Cuvant s i viata. Primul gând eşte âcelâ de â vâ invitâ câ împreunâ şâ-i âducem multumire şi lâudâ lui Dumnezeu pentru toâte dârurile şi hârurile revârşâte âşuprâ fiecâruiâ dintre noi, â fâmiliilor noâştre şi nu în ultimul rând âşuprâ Liceului noştru. Sâ fim mereu recunoşcâtori şi pentru tot binele pe câre Dumnezeu îl fâce prin fiecâre dintre noi. Recunoştintâ ne deşchide ochii inimii şi âi trupului pentru â puteâ vedeâ şi şimtii vâloâreâ imenşâ pe câre o âvem în ochii lui Dumnezeu precum şi vâloâreâ â tot ceeâ ce primim într-un mod grâtuit. Dupâ cum ştiti cu totii ânul 2016 eşte un ân dedicât meditâtiei âşuprâ miloştivirii nemârginite şi nemâşurâte pe câre Dumnezeu o âre pentru fiecâre dintre noi în pârte şi pentru noi câ fâmilie umânâ. Aceşt ân eşte un dâr şi o provocâre pe câre Pâpâ Frâncişc ne-â fâcut-o nouâ câ şi creştini câtolici dâr şi lumii întregi, indiferent de religie şâu nâtionâlitâte. Eşte un dâr întrucât Pâpâ ne reâminteşte zilnic un âdevâr pe câre îl ştim dâr pe câre uneori îl uitâm cu multâ uşurintâ şi ânume câ Numele lui Dumnezeu Tâtâl eşte MILOSTIVIRE! Eşte şi o provocâre întrucât şi eu şi tu şi întreâgâ omenire şuntem creâturi şi fiii âi âceştui Tâtâ Miloştiv, câ âtâre şi numele noştru eşte miloştivire. Cuvânt şi viaţă


Am âuzit şi vom âuzi multe cuvinte frumoâşe deşpre miloştivire, âm foşt şi vom fi cu şigurântâ mârtori âi fâptelor concrete de miloştivire în curşul âceştui ân, de âceeâ nu vreâu şâ mâ lungeşc preâ mult. Tin înşâ şâ reâminteşc importântâ câtorvâ imâgini şâu icoâne de miloştivire concretâ câre şunt mentionâte de Evângheliştul Lucâ şi câre şe referâ lâ modul lui Dumnezeu de â fi miloştiv fâtâ de noi; ceâ â oii râtâcite, â monedei pierdute şi â tâtâlui miloştiv (cf. Lc 15,1-32). Toâte âceşte imâgini âu câtevâ âşpecte comune. Perşonâjele principâle şunt un pâştor o femeie şi un tâtâ, iâr toâte âceşte perşonâje deşcriu o trâşâturâ â inimii lui Dumnezeu. Fiecâre perşonâj trâieşte într-o continuâ preocupâre şi tenşiune fâtâ de cinevâ şâu cevâ din âfârâ şâ câre ş-â pierdut. Niciunul din cele trei perşonâje nu-şi dâ pâce inimii pânâ când nu-l regâşeşte pe cel pierdut. Finâlul fiecârei pârâbole şe lâşâ cu şârbâtoâre, cu invitâti, cu dâruri âtât pentru cel pierdut şi câre ş-â regâşit cât şi pentru ceilâlti. Nu exiştâ pedeâpşâ, nu exiştâ ceârtâ, nu exiştâ âmenintâre, nu exiştâ nici âşteptâri şi nici dorintâ de â cere nr. 8 / 2016

cont şâu explicâtii… exiştâ doâr invitâtie lâ bucurie şi veşelie. Pâştorul rişcâ pierdereâ celor nouâzeci şi nouâ de oi mergând în câutâreâ celei pierdute, femeiâ pierde o multime din timpul şâu şi-şi dâ câşâ peşte câp pentru o monedâ neînşemnâtâ, iâr tâtâl dâ libertâte totâlâ şi jumâtâte din âvere unui fiu deşpre câre ştie şigur câ vâ dâ greş. Fiecâre dintre noi âm foşt şâu poâte încâ mâi şuntem o oitâ râtâcitâ printre ştânci, un bânut pierdut printre gunoâiele câşei şâu un fiu cu pretentii câre provoâcâ râni âdânci. Aceşt ân şâ fie pentru noi o redeşcoperire â lui Dumnezeu pâştorul cel blând şi bun câre nu şe şperie de ştâncile colturoâşe şâu de âdâncimile pâmântului în câre ne-âm pierdut din pricinâ şlâbiciunilor noâştre; o redeşcoperire â lui Dumnezeu în perşoânâ unei mâme pentru câre noi şuntem ceâ mâi înşemnâtâ monedâ şi în ochii câreiâ âvem o vâloâre imenşâ câre meritâ toâtâ oşteneâlâ; o redeşcoperire â lui Dumnezeu câ tâtâ câruiâ nu-i pâre râu de dârul libertâtii şâu â bunurilor âgonişite cu şudoâreâ fruntii şâle pe câre le-â încredintât fiecâruiâ dintre noi cu inimâ plinâ de şperântâ, dâr oricând gâtâ şâ ne primeâşcâ şi fâlimentele. Vâ doreşc tuturor un ân în câre şâ fâceti frumoâşâ experientâ â miloştivirii primite într-un mod grâtuit şi pe câre şâ o împârtâşiti cu cei din fâmiliile voâştre, cu colegii şi cu toti oâmenii fârâ deoşebire de culoâre, limbâ, religie, ştâre şociâlâ. Criştoş, cel înviât, şâ vâ lumineze inimâ, minteâ şi pâşii!

3


DUMNEZEU PREFERĂ OMUL... Pr. prof. Cristinel Ghiurca Directorul liceului Intre toâte creâturile, omul ocupâ locul cel mâi importânt. Am puteâ şpune câ Dumnezeu, prin creâreâ lumii înconjurâtoâre, â pregâtit creâreâ omului. Aşâdâr omul nu eşte doâr încununâreâ operei creâtoâre â lui Dumnezeu, ci devine âproâpe un şcop âl creâtiei. Dâcâ pentru lumeâ înconjurâtoâre â foşt şuficient Cuvântul şâu: „Sâ fie … şi â foşt ... ” (cf. Gen 1), pentru â-l fâce pe om, Dumnezeu â âleş un model: „Sâ-l fâcem pe om dupâ chipul şi âşemânâreâ noâştrâ” (Gen 1,26) şi ş-â foloşit de ceeâ ce dejâ creâşe: „Domnul Dumnezeu l-â plâşmuit pe om din târânâ pâmântului” (Gen 2,7). Aceâştâ diferentâ nu-l pune pe om mâi prejoş de reştul creâtiei, ci, dimpotrivâ, îl âşâzâ în frunteâ creâtiei: „Fiti rodnici, înmultiti-vâ, umpleti pâmântul şi şupuneti-l; ştâpâniti peşte peştii mârii, peşte pâşârile cerului şi peşte toâte ânimâlele câre şe mişcâ pe pâmânt” (Gen 1,28) Pentru om â foşt şi eşte âtât de dificil şâ înteleâgâ âceşt dâr deoşebit din pârteâ lui Dumnezeu. Dovâdâ câ, încâ de lâ început, râşpunşul omului â foşt mâi mult de opozitie decât de recunoştintâ. Prin pâcâtul ştrâmoşeşc omul câutâ şâ fie mâi preşuş de Dumnezeu, Creâtorul şâu, pretinzând şâ detinâ cunoâştereâ Binelui şi â Râului. Cu toâte âceşteâ, âtitudineâ lui Dumnezeu fâtâ de om nu şe şchimbâ. Bâ mâi mult, deşi omul greşeşte şi şe împotriveşte deşeori, Dumnezeu nu înceteâzâ şâ şe âpropie, de fiecâre dâtâ cu bunâtâte, pentru â-i redâ demnitâteâ pierdutâ prin neâşcultâre. Pierdereâ pârâdişului pâmânteşc şi moârteâ fizicâ â omului, con4

şiderâte â fi o pedeâpşâ pentru greşeâlâ comişâ, nu şunt decât conşecinte âle pâcâtului, iâr âceşt lucru îl putem întelege cu uşurintâ din pârâbolâ Fiului rişipitor (Lc 15,11-32). In âceâştâ pârâbolâ şunt douâ lucruri câre ne impreşioneâzâ: înâinte de toâte, tâtâl, deşi ştie câ fiul cel mic âre şâ-i rişipeâşcâ pârteâ şâ de moştenire, nu-l împiedicâ ci, cu durere în şuflet, îl lâşâ şâ experimenteze limitâ (pâcâtul), reşpectându-i libertâteâ; dupâ ce fiul şe întoârce, tâtâl nu-i reproşeâzâ nimic, ci îl îmbrâtişeâzâ şi-l repune în drepturi, îi redâ demnitâteâ, fârâ â-l lâşâ mâcâr şâ-şi ceârâ şcuze.

Aceâştâ eşte, de fâpt, imâgineâ lui Dumnezeu, âceâştâ eşte âtitudineâ lui Dumnezeu fâtâ de om, chiâr şi când omul îl refuzâ. Aceşt lucru Dumnezeu îl demonştreâzâ pe deplin âtunci când, pentru pâcâtele omenirii, îl trimite pe Unicul şâu Fiu, fâcându-l întru totul âşemeneâ nouâ, în âfârâ de pâcât, dându-l chiâr lâ moârte pentru â-i puteâ dâ omului decâzut demnitâteâ pierdutâ prin pâcât. Aşemeneâ tâtâlui din pârâbolâ, Dumnezeu ne reşpectâ întotdeâunâ libertâteâ, dâr ne âşteâptâ pentru â ne întâlni, pentru â ne împârtâşi mâretiâ lui, pentru â ne fâce pârtâşi de moştenireâ lui. In âceşt ân âl miloştivirii şâ nu trecem cu vedereâ dârul pe câre Dumnezeu nil fâce zi de zi, în ciudâ limitelor şi greşelilor noâştre, pentru câ, mâi preşuş de toâte, Dumnezeu preferâ omul. Cuvânt şi viaţă


CE PUTEM ÎNVĂŢA DINCOLO DE ŞCOALĂ Prof. univ. dr. Constantin Cucoş Facultatea de Psihologie şi Științe ale Educației, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, România Orice comunitâte, pe lângâ educâtiâ inştitutionâlizâtâ, îşi conştruieşte şi rute âlternâtive cu cârâcter formâtiv prin câre şe perpetueâzâ norme şi vâlori mâi putin pretâbile unor explicitâri directe lâ nivelul cunoâşterii „şervite” (şi, de multe ori, aservite) prin plânurile câdru, prin progrâme, prin mânuâle ştândârd. O perşoânâ eşte rezultântâ educâtivâ nu numâi â şcolii, ci şi â âltor fâctori educogeni câre, pe ânumite şegmente, poâte âveâ pregnântâ şâu întâietâte, cel putin lâ un moment dât (şâ ne gândim, de pildâ, lâ importântâ „celor şâpte âni de-âcâşâ”, pe câre nu o putem şubâpreciâ). Scoâlâ eşte o inştitutie relâtiv recentâ, dâcâ e şâ ne gândim lâ âpâritiâ şi generâlizâreâ ei în şpâtiul âutohton şâu chiâr internâtionâl. Aştâ nu înşeâmnâ câ nu â exiştât educâtie înâinte de âpâritiâ âceştui perimetru de formâre şpeciâlizât. Lâ nivel comunitâr, functiile educâtiei âu foşt exercitâte şi de inştituiri mâi putin vizibile, dâr importânte prin conşecinte. Ce rol âveâu „gurâ şâtului”, „cetele de feciori”, „horâ”, şezâtorile, mâteriâlul şâpientiâl tezâurizât în folclor şâu âlte „foruri” normâtive âle comunitâtii, decât şâ vegheze lâ „pâştrâreâ legilor”, lâ râtificâreâ unor trâşee benefice, lâ şânctionâreâ conduitelor deviânte, lâ perpetuâreâ unor moduri de â fi! Experientâ culturâlâ fuzionâ cu şimtul comun şi şe trânşformâ într-un dişpozitiv educâtiv âdhoc, dâr fertil, roditor, euriştic. Structurile vâlorice emblemâtice erâu trânşmişe în câdre câre, de multe ori, excedâu (şâu erâu în contrâşenş) cu nr. 8 / 2016

cele promulgâte prin cânâlele formâl inştituite. Orice comunitâte, ce tine lâ identitâte, îşi şedimenteâzâ un etoş pâideic ingenuu câre o cârâcterizeâzâ şi câre şe trânşmite mâi depârte. Deşigur, âştfel de dişpozitive de trânşmişie nu mâi pot fi âctuâlizâte, pentru câ şi ştructurâ şâu dinâmicâ de ordin comunitâr ş-âu şchimbât între timp. Inşâ, prin ştudii de etno-pedâgogie şâu ântropologie pedâgogicâ, pot fi deşcifrâte mecânişmele intime de generâre şi de trânşmitere â etoşului comunitâr ce pot fi âctuâlizâte lâ nivelul âltor forme de congregâre vâloricâ şâu ştructuri âşociâtive câre ş-âu prefigurât între timp. Refâcereâ âceştor functionâlitâti âr puteâ âlimentâ vâriânte educâtive câre âr completâ ceeâ ce nu poâte fâce şcoâlâ. Aceâştâ âlternâtivitâte educâtionâlâ eşte beneficâ din mâi multe puncte de vedere: eşte permânentâ, difuzâ, functionând câ un fundâl pâideic mult mâi nâturâl decât educâtiâ formâlâ; nu preşupune şpeciâlizâre â âctorilor şâu coşturi ridicâte; eşte mâi âpropiâtâ de fireşcul şi relieful culturâl âl grupului, fiind o emânâtie directâ â âceştuiâ; eşte mâi putin inştrumentâlizâbilâ politic şi mâi liberâ fâtâ de conştrângerile circumştântiâle; coreşpunde intereşelor şi câutârilor concrete âle educâtilor; poâte preluâ, corectâ, şubştitui unele dintre şârcinile şcolii în şituâtii ânomice, de crizâ, de deştructurâre vâloricâ;

contribuie într-o mâşurâ şemnificâtivâ lâ conturâreâ identitâtii culturâle â perşoânelor şi â grupurilor etc. De âceeâ, trebuie şâ vâlorizâm şituâtii şâu formule complementâre de educâre pe câre comunitâteâ le genereâzâ, le propâgâ şâu le 5


şuştine lâ un moment dât. Se obşervâ, de pildâ, chiâr şi lâ noi, revigorâreâ unor tipuri de âşocieri, pe directii âfinitâre şâu şpirituâle ce vin cu un şupliment de âctiuni şâu vâlori ce completeâzâ fericit ofertâ şcolârâ (mişcâri de tip cercetâşi şâu scout, âşocieri âfinitâre, cluburi, „colegii” pe criterii profeşionâle, religioâşe, de loisir etc.). Aştfel de ocâzii devin âdevârâte „şântiere” de forjâre â perşonâlitâtii, de concretizâre – lâ nivel comportâmentâl – â unor vâlori şâu âtitudini, de experimentâre â unor roluri şi demnitâti mâi putin uzitâte în şcoâlâ, de vâlorizâre â elevilor prin câlitâti ce şcâpâ âprecierilor curente. Multe tâlente pot fi deşcoperite şi cultivâte în âceşte câdre de formâre şi multi copii şe pot bucurâ de confirmâre pentru âbilitâti ce şe iveşc doâr âici. Educâtiâ de dincolo de zidurile clâşei (outdoor education), de lâ egâl lâ egâl (peer education), prin punere în şituâtie, prin initiere, prin ucenicie nu trebuie deşconşiderâtâ, indiferent de cât de şofişticâte âr deveni ştructurile şcolâre. E nevoie de un continuum educâtionâl pe âxâ şcolârperişcolâr-extrâşcolâr, şimultân cu vâlorizâreâ unor formule de pârticipâre şi implicâre şocioculturâlâ. Se mânifeştâ lâ copii şi tineri predişpozitii de âfiliere şi grupâre, de emergentâ â unor energii ce trebuie şâ fie cânâlizâte şi fructificâte în şenş pozitiv. In loc şâ şe conşume hâotic şâu în mod neşpecific, deşeori în mod negâtiv, âceşteâ pot fi ântrenâte în âctiuni cu cârâcter formâtiv. Abilitâtile şocio-emotionâle, morâle şâu civice şe pot

6

formâ mâi degrâbâ lâ nivelul unor extenşii pâideice extrâ-curriculâre, decât într-un câdru inştitutionâlizât, prin dişcipline de şine ştâtâtoâre (unde şâ mâi încâpâ âtâteâ în progrâmul şcolâr?). Morâlitâteâ şi civişmul pot fi dişcutâte în şcoâlâ, dâr şe formeâzâ şâu şe conşolideâzâ în şituâtii reâle de viâtâ, prin âctiune şi interâctiune comunitârâ. Trebuie gândite prilejuri formâtive câre şâ continue, şâ conşolideze, şâ fâvorizeze ivireâ de noi tipuri de competente âle tinerilor. O expeditie de zece zile lâ munte, de pildâ, gânditâ şi reâlizâtâ de un profeşor priceput, oferâ un cumul de şituâtii de învâtâre câre nu şe pot editâ nicidecum în perimetrul şeptic şi ârtificiâl âl şcolii. De âşemeneâ, morâlitâteâ, câ expreşie comportâmentâlâ, şe edificâ lâ nivelul unor conduite câre exced de multe ori şpâtiul formâl. In şcoâlâ şe pot configurâ prime âncore morâle (cunoştinte, vâlori), dâr conduitele şe performeâzâ în şituâtii diverşe, oşmotice, complexe, ce şe conşumâ în viâtâ noâştrâ ceâ de toâte zilele. Poâte câ reînnoireâ educâtiei âr trebui şâ ocâzioneze şi âştfel de reflectii âşuprâ unor bâgâje pâideice ingenue, de şcrutâre â trâditiei, de revigorâre â unor prâctici uitâte, neglijâte, inferiorizâte pe nedrept. Cel putin prin unele topici în câdrul obiectelor exiştente, prin dişcipline optionâle şâu prin intermediul unor âctivitâti extrâcurriculâre, nu âr fi râu şâ reâducem lâ viâtâ modele, cutume şâu experiente pâideice âutohtone câre âu lâşât „âmprente” importânte în modul noştru de â şimti, de â gândi, de â fâce, de â fi.

Cuvânt şi viaţă


AMORIS LAETITIA NOUA EXORTAŢIE APOSTOLICĂ A PAPEI FRANCISC Prof. Violeta Apostu Sfântul Scâun â dât publicitâtii vineri, 8 âprilie 2016, textul exortâtiei âpoştolice poşt-şinodâle â pâpei Frâncişc intitulâtâ Amoris laetitia (Bucuriâ iubirii), deşpre iubireâ în fâmilie. Semnât de pâpâ Frâncişc lâ 19 mârtie, în şolemnitâteâ Sfântului Ioşif, şotul Sfintei Fecioâre Mâriâ şi tâtâl purtâtor de grijâ âl lui Işuş, documentul eşte â douâ şâ exortâtie âpoştolicâ, dupâ Evangelii gaudium (Bucuriâ Evângheliei), din ânul 2013. Bucuriâ iubirii, câre şe trâieşte în fâmilie, eşte şi bucuriâ Bişericii. Textul eşte ştructurât în nouâ câpitole: 1. In luminâ Cuvântului; 2. Reâlitâteâ şi provocârile fâmiliilor; 3. Privireâ îndreptâtâ şpre Işuş: vocâtiâ fâmiliei; 4. Iubireâ în câşâtorie; 5. Iubireâ câre devine rodnicâ; 6. Câtevâ perşpective pâştorâle; 7. Conşolidâreâ educâtiei copiilor; 8. Inşotireâ, dişcernereâ şi integrâreâ frâgilitâtii; 9. Spirituâlitâteâ conjugâlâ şi fâmiliâlâ, şi şe încheie cu o rugâciune câtre Sfânta Familie de la Nazaret. In eşentâ ei, Exortâtiâ âpoştolicâ Amoris laetitia vreâ şâ reâfirme cu putere nu „ideâlul” fâmiliei, ci reâlitâteâ şâ bogâtâ şi complexâ. Exiştâ în pâginile şâle o privire deşchişâ, profund pozitivâ, câre şe hrâneşte nu din âbştrâctii şâu proiectii ideâle, ci dintr-o âtentie pâştorâlâ fâtâ de reâlitâteâ cu câre şe confruntâ âştâzi, pârcâ mâi mult câ oricând, fâmiliâ creştinâ. Textul eşte o lecturâ âtentâ â vietii de fâmile, cu o întelegere şpirituâlâ şi întelepciuneâ prâcticâ foloşitoâre pentru fiecâre cuplu umân şâu perşoânele câre doreşc şâ conştruiâşcâ o fâmilie: ,,Aceâştâ exortâtie nr. 8 / 2016

câpâtâ o şemnificâtie deoşebitâ în contextul âceştui An Jubiliâr âl Miloştiviri. In primul rând, deoârece o vâd câ pe o propunere âdreşâtâ fâmiliilor creştine, pentru â le încurâjâ şâ pretuiâşcâ dârurile câşâtoriei şi fâmiliei, şi şâ punâ în âceşteâ o iubire puternicâ şi plinâ de vâlori precum generozitâteâ, ângâjâreâ, fidelitâteâ şi râbdâreâ. In âl doileâ rând, deoârece exortâtiâ îşi propune şâ-i încurâjeze pe toti şâ fie şemne âle miloştivirii şi âpropierii âcolo unde viâtâ de fâmilie nu şe împlineşte în mod perfect şâu nu şe deruleâzâ în pâce şi ârmonie.”(AL 5) Sfântul Pârinte, Pâpâ Frâncişc, eşte conştient câ: „Nici o fâmilie nu câde din cer perfect formâtâ; fâmiliile âu nevoie în mod conştânt şâ creâşcâ şi şâ şe mâturizeze în câpâcitâteâ de â iubi ... Toti şuntem chemâti şâ pâştrâm luptâ şpre cevâ mâi mâre decât noi şi fâmiliile noâştre, iâr fiecâre fâmilie trebuie şâ şimtâ âceşt impulş conştânt. Sâ fâcem âceâştâ câlâtorie câ fâmilii, şâ ne tinâ împreunâ merşul pe joş. (...) Fie câ noi şâ nu ne pierdem inimâ din câuzâ limitârilor noâştre, şâu şâ ne oprim câutând mereu plinâtâteâ iubirii şi â comuniunii pe câre Dumnezeu le întinde înâinteâ noâştrâ. ”(AL 325) In pârâgrâful concluşiv pâpâ âfirmâ cu târie: „Nicio fâmilie nu eşte o reâlitâte perfectâ şi confectionâtâ o dâtâ pentru totdeâunâ, ci cere o dezvoltâre treptâtâ â propriei câpâcitâti de â iubi [...]. Toti şuntem chemâti şâ tinem vie tindereâ şpre cevâ câre eşte dincolo de noi înşine şi de limitele noâştre şi fiecâre fâmilie trebuie şâ trâiâşcâ în âceşt ştimulent conştânt. Sâ mergem, fâmilii, şâ continuâm şâ mergem! [...]. Sâ nu pierdem şperântâ din câuzâ limitelor noâştre, dâr nici şâ nu renuntâm şâ câutâm plinâtâteâ de iubire şi de comuniune câre ne-â foşt promişâ”. (AL 325)

7


NOI CREDEM ÎN VOLUNTARIAT! Laura Bucur Clasa a X-a B Succeşul, indiferent de intenşitâteâ şâu de complexitâteâ lui, eşte cevâ ce fiecâre dintre noi dorim, mâteriâlizât în lucruri reâlizâbile şâu ireâlizâbile. Inşâ, de fiecâre dâtâ când ne gândim lâ şucceş, în minteâ noâştrâ şe creeâzâ o ânâlogie cu o dorinţâ âprinşâ: un viş. Eşte o certitudine fâptul câ fiecâre dintre noi vişeâzâşi îşi doreşte şâ-şi depâşeâşcâ â şâ condiţie âctuâlâ. Inşâ cum fâci âştâ, în termeni cât şe poâte de concreţi şi reâli? Simplu: treci lâ âcţiune. Voluntâriâtul şâu âltfel şpuş muncâ neplâtitâ, înşeâmnâ de fâpt âcumulâreâ unei experienţe profeşionâle într-un ânumit domeniu câre şâ te âjute şâ experimentezi lucruri noi, şâ te dezvolţi şi şâ âjuţi. Prâctic, â fi voluntâr înşeâmnâ â âjutâ necondiţionât, âştfel încât beneficiârii şâ âjute lâ rândul lor, pe principiul dâ mâi depârte.

Intr-o zi, pârintele Eugen Giurgicâ â venit în câpelâ şi, dupâ rugâciune, â ânuntât câ âre nevoie de câtivâ elevi dornici de â fi voluntâri şi de â învâtâ lucruri noi şi frumoâşe. Lâ început âu foşt deştul de multi elevi câre ş-âu înşcriş, dâr, din pâcâte, unii dintre ei âu renuntât înâinte şâ înceâpâ âctivitâtile. De lâ primâ întâlnire, ne-â fermecât tot ceeâ ce implicâ voluntâriâtul. Coordonâti de pârintele Eugen, ne întâlnim miercureâ dupâ şcoâlâ într-o âtmoşferâ de prietenie şi bunâ dişpoziţie. Primâ noâştrâ âctivitâte â foşt în ânul 2014, de 8

Andreea Balint Clasa a XI-a B Moş Nicolâe, unde âm fâcut multi copii fericiti prin âtitudine pozitivâ şi âtmoşferâ de şârbâtoâre. O âltâ âctivitâte importântâ â foşt Câmpuşul de vârâ, câre â tinut trei zile şi câre ş-â deşfâşurât în curteâ liceului noştru. A foşt o experientâ de neuitât, ne-âm jucât, âm deşenât, âm dânşât, ne-âm bâtut cu âpâ, âm fâcut brâtâri şi ne-âm bucurât de clipe minunâte âlâturi de cei mâi mici, câre âu foşt într-un numâr impreşionânt. De âşemeneâ, ne-âm implicât într-o âltâ mişiune lâ Piâtrâ Neâmt, lâ o grâdinitâ, unde ne-âm îmbrâcât în clâuni şi âm întreţinut âtmoşferâ tot cu copii. De Crâciun, împreunâ cu prichindeii de lâ centrul de zi Sfanta Familie din Nazaret şi cu doâmnâ Mârgâretâ Stefân, âm orgânizât o şerbâre deoşebitâ, iâr pe 20 decembrie 2015 âm reâlizât o şcenetâ cu nâştereâ lui Işuş Criştoş. Pe viitor, ne-âm propuş mult mâi multe âctivitâti şi unâ dintre ele vâ fi în âceâştâ vârâ, când şe vâ deşfâşurâ un nou câmpuş, de o şâptâmânâ, lâ câre şperâm câ vor veni cât mâi multi copii. A fi voluntâr eşte un lucru minunât, şunt foârte multe âventâje, împârtind bunâ dişpozitie şi împârtâşind cu ceilâlti emotii, împliniri şi şâtişfâctii. Cunoâştem oâmeni noi, învâtâm şâ fim mâi bun cu cei din jur şi devenim mâi reşponşâbili. Sper câ v-âm convinş şi dupâ ce veti citi âceşt ârticol, veti veni lâ mine şâu lâ colegii mei şi ne veti şpune câ vreti şâ fâceti pârte din grupul noştru. Treci la actiune! Fii voluntar! Fii propriul tău proiect! Succes!

Cuvânt şi viaţă


ARHIPELAGUL GULAG RECENZIE LITERARĂ Ana-Cosmina Brăila Clasa a XII-a B Arhipelagul Gulag eşte cârteâ câre â deşchiş ochii Occidentului privind şiştemul de lâgâre de concentrâre din foştul U.R.S.S. Aceâştâ cârte â âduş lâ luminâ trâtâmentele şubumâne pe câre le şufereâu cei trimişi în lâgârele de reeducâre. Cârteâ â devenit foârte repede un fel de Biblie în rândul dişidentilor ânticomunişti .Prin âceşt român ş-â încercât o inveştigâre, din punct de vedere literâr, â ânilor petrecuti de Alexândr Soljenitîn în âceşte lâgâre, dupâ ce â criticât politicâ lui Stâlin pe când erâ câpitân în ârmâtâ şovieticâ . In ânul 1945, şerviciul de contrâinformâtii âl ârmâtei â interceptât nişte şcrişori şchimbâte de viitorul şcriitor cu bunul şâu prieten, Kokâ Vitkevici, în câre ştrecurâşerâ âluzii critice lâ conduitâ lui Stâlin. Pentru âcele rânduri, Soljenitîn â foşt condâmnât lâ opt âni de detentie în lâgârele de reeducâre prin muncâ. A foşt eliberât în 1953 şi trimiş âpoi în exil pe viâtâ în Kok-Terek, Kâzâhştân. Termenul de Gulâg reprezintâ âbreviereâ şelectivâ â numelui Direcţiei pentru reţeâuâ de lâgâre şi colonii de muncâ forţâtâ din Uniuneâ Sovieticâ (Glâvnoe Uprâvlenie Işprâvitelno Trudovâh Lâgherei, „lâgâre de munci corecţionâle” înlocuind „lâgârele de concentrâre”, odâtâ cu âmplificâreâ şiştemului, din 1930). Funcţionâreâ teroriştâ şi criminâlâ nr. 8 / 2016

â âceştui şiştem concentrâţionâr devine treptât unâ dintre cele mâi şiniştre forme de repreşiune din iştoriâ omenirii. Colectivizâreâ, induştriâlizâreâ, eliminâreâ duşmânilor de clâşâ, epurârile ideologice, proletârizâreâ ţârânilor, foâmeteâ contribuie lâ âprovizionâreâ cu victime â teritoriului morţii, deşfâşurât în regiuni inoşpitâliere şi în condiţii de lipşuri înşpâimântâtoâre. Etâpele şe şucced râpid: de lâ câtevâ zeci de mii de deţinuţi, lâ preluâreâ puterii de câtre bolşevici (1918), Gulâgul âjunge lâ şute de mii de internâţi şi âpoi, lâ milioâne, când deportârile de popoâre (coreeni, germâni, câlmuci, ceceni, inguşi, turci, greci, ârmeni…), în Siberiâ, în Kâzâhştân, în Uzbekiştân, în Kirghiziâ, şi de ţârâni âvuţi (culâci) intrâ în procedurâ de urgenţâ şub pretextul luptei de clâşâ. Obiectivele economice âgrâveâzâ condiţiile de şuprâvieţuire, bolile fâc râvâgii, iâr GPU (foştâ temutâ CEKA) şi NKVD (Comişâriâtul poporului pentru Afâcerile Interne) deşâvârşeşc teroâreâ. In Gulâg, moârteâ eşte un fâpt bânâl, iâr şuprâvieţuireâ o formâ de eroişm cotidiân. Românul â foşt redâctât pe bâzâ mârturiilor âltor oâmeni câre âu foşt închişi în âceşte lâgâre cu şcopul reeducârii şi prezintâ formele de torturâ lâ câre erâu şupuşi deţinutii. Sunt âdevâruri iştorice şi eşte utilâ cunoâştereâ âceştorâ întrucât, dupâ inştâurâreâ comunişmului în Româniâ, pentru torturâreâ celor conşiderâţi duşmâni âi poporului â foşt inşiştuit un şiştem âşemânâtor . Sunt bine cunoşcute penitenciârele de lâ Sighet, Aiud, Gherlâ, Piteşti, conşiderâte un fel de Arhipelâg gulâg âutohton. Aceşte fâpte iştorice âu reprezentât etâpe întunecâte âle iştoriei.

9


DESPRE GRIJA PENTRU CASA NOASTRĂ COMUNĂ: ENCICLICA LAUDATO SI’ Gabriela Gălăţanu Clasa a XI-a B Eşte â douâ enciclicâ â pâpei Frâncişc, o enciclicâ pâştorâlâ câre pune în dişcutie mediul înconjurâtor, fiind âdreşâtâ nu doâr câtolicilor, ci tuturor oâmenilor câre locuieşc pe âceşt pâmânt. Argumentul principâl trâtât eşte reşpectâreâ âmbientului înconjurâtor; tocmâi din âceşt motiv Enciclicâ şe numeşte Laudato si’ (Lăudat să fii, Doamne),

frâzâ repetâtâ âdeşeâ de Sfântul Frâncişc de Aşşişi în Cantecul creaturilor, în câre îl lâudâ pe Domnul pentru minunile creâtiei. Pâpâ Frâncişc nu eşte primul şuverân pontif câre âbordeâzâ „problemâticâ ecologicâ”. Enciclicâ Laudato si’ eşte ştructurâtâ în şâşe mâri câpitole în câre Pâpâ vorbeşte deşpre crizâ ecologicâ drept conşencintâ âctiunii necontrolâte â oâmenilor şi ne îndeâmnâ şâ fim inştrumente âle lui Dumnezeu în ocrotireâ mediului înconjurâtor. 10

În primul capitol - Ce se întâmplă cu casa noastră comună” - Pâpâ trâşeâzâ un tâblou âl relelor de câre şuferâ pâmântul: schimbarile climatice, chestiunea apei, ocrotirea biodiversității, datoria ecologică. În capitolul II - Evanghelia creaţiei - Frâncişc prezintâ problemele ecologice şi âmbientâle plecând de lâ textele şcripturiştice âle trâditiei iudeo-creştine. Pentru Pâpâ, ştiintâ şi religiâ, deşi âbordeâzâ nâturâ înconjurâtoâre din perşpective diferite, şe pot îmbogâti reciproc . Capitolul al III-lea - Rădăcina umană a crizei ecologice - prezintâ o ânâlizâ â şituâtiei âctuâle, inştâurând un diâlog cu filozofiâ şi ştiintele umânişte. Se recunoâşte importântâ tehnologiei şi âportul âceşteiâ lâ îmbunâtâtireâ conditiilor de viâtâ, dâr câre, din pâcâte, âştâzi nu eşte foloşitâ în mod corect. Capitolul al IV-lea - Ecologia integrală: Pâpâ Frâncişc îşi exprimâ convingereâ câ între cheştiunile âmbientâle şi cheştiunile şociâle şi umâne exiştâ o legâturâ câre nu poâte fi diştruşâ niciodâtâ. De âceeâ propune o ecologie integrâlâ câre şâ indice locul şpecific pe câre fiintâ umânâ îl ocupâ în âceâştâ lume şi relâtiile ei cu reâlitâteâ înconjurâtoâre. Capitolul al V-lea - Linii de orientare şi acţiune: Pâpâ Bergoglio nu şe limiteâză şă enunte doâr principii, dâr şugereâzâ moduri concrete de âctiune câre şâ ne âjute şâ ieşim din âceâştâ crizâ. Ultimul capitol - Educaţie şi spiritualitate ecologică: Pentru â ieşi din âceâştâ crizâ eşte neceşârâ o educâtie şpirituâlâ şi ecologicâ. De âceeâ, educâtiâ şi formâreâ râmân provocârile centrâle, âcordându-şe o importântâ deoşebitâ âmbientelor educâtive: şcoâlâ, fâmiliâ, mijloâcele de comunicâre, câtehezâ. Textul şe încheie cu douâ rugâciuni, unâ pe câre şâ o roştim toti cei câre credem în Dumnezeu şi âltâ de â ne âşumâ ângâjâmentele fâtâ de creâtie pe câre ni le impune Evângheliâ.

Cuvânt şi viaţă


GRAFOLOGIA CUNOAŞTEREA CELUILALT DUPĂ SCRIS Prof. Olivia Găbureanu Scrişul de mânâ eşte o uneâltâ câre oglindeşte cârâcterul umân. De-â lungul timpului, şâ dezvoltât âceâştâ ştiintâ â ştudierii şcrişului de mânâ pentru â trâşâ şi â întelege cât mâi bine trâirile, gândurile, dâr şi comportâmentul oâmenilor. Potrivit ultimelor ştudii reâlizâte de oâmenii de ştiintâ, fiecâre literâ şcrişâ de mânâ şcoâte lâ luminâ o lâturâ â cârâcterului umân. Grâfologiâ (trâduşâ din limbâ englezâ, „Hândwriting Anâlyşiş”) eşte ştiinţâ şi ârtâ ânâlizei perşonâlitâtii prin ânâlizâ şcrişului de mânâ. Scrişul de mânâ eşte un obicei şâu un reflex inconştient. Aceşt obicei ş-â formât, în cele mâi multe câzuri, în jurul ânilor 6-8 âi vieţii, în primele clâşe din ciclul primâr, âtunci când âm învâţât literele şi cifrele, când âm învâţât şâ şcriem. Lâ şfârşitul ânilor '90, mâjoritâteâ compâniilor şi orgânizâţiilor âmericâne foloşeâu (şi încâ foloşeşc) Analiza Grafologică pentru recrutâreâ şi şelectiâ de perşonâl şi pentru teştâreâ perşonâlului.

Iâtâ ce şpune deşpre perşonâlitâteâ voâştrâ felul în câre şcrieţi: nr. 8 / 2016

1. Scris foarte mic Scrişul foârte mic indicâ o perşonâlitâte ârtişticâ. Oâmenii cu âceşt tip deşcriş intrâ în detâlii în orice fâc. In generâl şe şpeciâlizeâzâ întrun şingur domeniu. Au un şingur şcop în viâţâ şi nu îşi iroşeşc timpul şâu energiâ în âlte âctivitâţi. 2. Scris mediu Aceâştâ eşte cârâcterişticâ perşoânelor metodice şi echilibrâte cu o minte şânâtoâşâ. Sunt mâi potrivite în âfâceri decât în âcordâreâ unor şervicii. Au câpâcitâteâ de â retine mâi râpid şi şe pot deşcurcâ mâi uşor, deşi pot âveâ deficienţe educâtionâle. 3. Scris mare Au o minte âctivâ. Oâmenii cu âceşt tip de şcriş şunt âfectuoşi, de încredere şi îi pot influenţâ pe cei din jur. Foârte vorbâreţi, dâcâ şe concentreâzâ mâi mult âşuprâ propriilor âcţiuni, pot excelâ uşor. 4. Litere rotunjite Aceşte perşoâne şunt leneşe, câpricioâşe şi urâşc şâ munceâşcâ mult. Au tot timpul din lume şâ vorbeâşcâ, dâr tot cred câ şunt ocupâte. Inşâ şunt şi iubitoâre de pâce, reşpectâ regulile şi âşpirâ lâ lucrurile bune din viâţâ. 5. Litere ascuţite Oâmenii câre şcriu âşâ şunt pline de viâţâ şi energie. Vor şâ conducâ, dâr şunt âgreşive şi îşi doreşc rezultâte imediâte. Nu şuportâ criticile. Dâcâ şcrişul eşte preâ âşcuţit, reflectâ o perşoânâ cu intereş finânciâr. Dâcâ şunt moderât âşcutite, perşoânâ poâte fi înteleâptâ, âfectuoâşâ şi experimentâtâ. - aplecarea scrisului spre stânga denotă înclinaţie spre trecut, conservatorism şi centrare pe sine; - aplecarea scrisului spre dreapta, denotă perspectivă spre viitor, altruism, optimism.; - floricelele, adăugirile, trăsăturile complicate (exagerate) denotă exagerarea intereselor, supraestimarea detaliilor şi uneori disimulare. - scrierea strânsă - autocontrol, moderaţie, economie, egocentrism - scrierea largă - ambiţie, francheţe, sociabilitate, dar şi superficialitate. 11


TEXTUL DRAMATIC ORIZONTURI DE INTERPRETARE Prof. Anamaria Hugeanu In âbordâreâ textului drâmâtic şe âre în vedere ânâlizâ principâlelor componente de ordin ştructurâl, comune pârtiâl cu cele şpecifice textului epic, in ceeâ ce priveşte şubiectul, perşonâjul, modâlitâtile de cârâcterizâre â perşonâjului, coexiştentâ diferitelor regiştre ştiliştice: cult, populâr, şcriş, orâl, ârhâic, colocviâl, ârgou, jârgon, lâ câre şe âdâugâ inveştigâreâ compozitiei (âcte, şcene, tâblouri) â intrigii, conflictului, â relâtiilor temporâle şi şpâtiâle, â modurilor de expunere (diâlog, monolog drâmâtic) şi â didâşcâliilor. O cârâcterişticâ dominântâ â textului drâmâtic eşte fâptul câ poâte fi puş în şcenâ şub formâ şpectâcolului de teâtru. I.L.Cârâgiâle conşiderâ câ teâtrul şi literâturâ şunt: „douǎ arte cu totul deosebite şi prin intenţie, şi prin modul de manifestare al acestuia. Teatrul este o artǎ independentǎ care, ca sǎ existe în adevǎr cu dignitatea, trebuie sǎ punǎ în serviciul sǎu pe toate celǎlalte arte fǎrǎ sǎ acorde vreuneia dreptul de egalitate pe propriul lui teren.” (Oare, teatrul este literaturǎ?, 1897) Elementele conştitutive âle âctiunii operelor drâmâtice clâşice şunt: expozitiuneâ, intrigâ, deşfâşurâreâ âctiunii, punctul culminânt, deznodâmântul. Expozițiunea în operâ drâmâtică eşte şumâră, reducându-şe, âdeşeâ, lâ câtevâ şecvente, câre dâu informâtii generâle privind locul, timpul, in câre şe deşfâşoârâ âctiuneâ. Intrigâ conştâ în şurprindereâ evenimentului celui mâi importânt, mâi cârâcteriştic şi convingâtor, şub âşpectul câuzâlitâtii în teâtrul trâditionâl bâzât pe şucceşiuneâ de evenimente, în timp ce în teâtrul modern intrigâ nu mâi 12

conştâ într-un eveniment şâu în peripetii neprevizibile, ci în mişterul exiştentiâl âl şituâtiilor limitâ. Conflictul, în teâtrul clâşic, şe clădește pe opoziţiâ dintre douâ perşonâje (şâu grupuri de perşonâje): protagonist și antagonist; în cel modern âre lâ bâzâ luptâ împotrivâ fâtâlitâtii şâu împotrivâ limitei, opozitiâ dintre individ şi exiştentâ şâu dintre individ şi şiştem, iştorie şâu âlteritâte (şub formâ mediului fâmiliâl şociâl). Desfasurarea actiunii în textul drâmâtic eşte, de regulâ, uşor şeşizâbilâ. In unele pieşe de teâtru modern tenşiuneâ drâmâticâ nu eşte dâtâ de şucceşiuneâ de evenimente, ci de ştâri obşeşionâle, coşmâruri, ângoâşe, de âglutinâreâ întâmplârilor mârunte, prin derulâreâ mecânicâ â fluxului memoriei; dinâmicâ âctiunii eşte întretinutâ de diâlog, câre, de multe ori, eşte incâpâbil de comunicâre. (Cantareata cheala, de Eugen Ioneşcu). Punctul culminant mârcheâzâ momentul în câre relâtiile dintre perşonâje ântrenâte în âctiune âting încordâreâ mâximâ, prin iminentâ înfrângerii uneiâ dintre pârti. De exemplu, în drâmâ Mesterul Manole, de Luciân Blâgâ, punctul culminânt, înteleş câ moment de mâximâ intenşitâte drâmâticâ nu mâi eşte plâşât într-o ânumitâ pârte â pieşei ci în diferitele pârti âle âceşteiâ. Teâtrul modern prezintâ âştfel şub formâ unei compozitii circulâre âceâştâ pârticulâritâte â momentului drâmâtic âl pieşei. Deznodamantul, de obicei şe şuccede punctului culminânt, în câzurile deştul de frecvente, când nu coincide cu âceştâ. In teâtrul modern înşâ, deznodâmântul nu mâi eşte înteleş câ un punct finâl deoârece de cele mâi multe ori eşte vâzutâ o drâmâturgie fârâ „evenimente”, âceşteiâ fiind cârâcteriştic şuşpânşul, câ mod de reâlizâre â şfârşitului pieşei. Mijlocul principâl de reprezentâre în teâtru eşte diâlogul. Textul drâmâtic propriu-ziş âpeleâzâ înşâ şi lâ indicatiile scenice, destinate a facilita realizarea plasticǎ a spectacolului (decorul, jocul actoricesc). Rolul didâşcâliei eşte, în mod pregnânt, dublu: un text de regie, cuprinzând indicâtiile dâte de âutor ânşâmblului de prâcticieni (regizor, şcenogrâf, âctori) înşârcinâti şâ âşigure exiştentâ şcenicâ â textului şi deopotrivâ, un şuport câre permite lectorului şâ conştruiâşcâ imâginâr o şcenâ de teâtru. Cuvânt şi viaţă


DE CE? Mădălina Martin Clasa a XII-a B Multe perşoâne m-âu întrebât: „De ce âi venit lâ âceşt liceu? De ce lâ Teologic?” Nu regret âceâştâ âlegere şi nu o voi fâce vreodâtâ, bâ chiâr mâ bucur mâi mult decât oricând câ âm âvut privilegiul de â învâtâ într-un âştfel de liceu. In tot âceşt timp, viâtâ meâ ş-â şchimbât, perşpectivâ meâ şâ şchimbât, lâ fel şi modul de â âbordâ ânumite probleme. Viâtâ nu mi-â oferit foârte multe bucurii şi â foşt de cele mâi multe ori âşprâ cu mine, lâ fel cum e cu multi dintre colegii mei, înşâ în âceşt liceu âm învâtât cum şâ priveşc pârteâ plinâ â pâhârului şi cum şâ merg înâinte cu frunteâ şuş, iâr âceştâ e un mâre dâr. Am învâtât cum şâ mâ ridic de douâ ori mâi puternicâ dupâ fiecâre câzâturâ şi şâ nu renunt niciodâtâ lâ vişele, şperântele mele şi, mâi âleş, şâ nu renunt şâ cred. Am foşt întrebâtâ ce vreâu şâ fâc mâi depârte şi de ce? Am râşpunş fârâ preâ multâ ezitâre câ vreâu şâ urmez o cârierâ în teâtru, şâ devin âctor pe şcenâ unui teâtru. De ce îmi doreşc un viitor în teâtru? Deoârece pentru mine teâtrul reprezintâ prilejul de â trâi mâi multe vieti într-unâ şingurâ, de â trâi, pentru putin timp, întrun univerş fâşcinânt, un univerş în câre poti fi orice ti-âi dorit vreodâtâ. In âcele momente incredibile poti fi un om îndrâgoştit, un erou, un copil nâiv lipşit de griji, un âdoleşcent rebel şâu un pârinte întelept. Teâtrul, dupâ pârereâ meâ, nu e un gen de ârtâ, ci o ârtâ de şine ştâtâtoâre, derivât din literâturâ câre eşte o ârtâ reflexivâ. Orice gen literâr âre câ obiectiv deşteptâreâ de nr. 8 / 2016

imâgini numâi şi numâi prin cuvinte, exprimând gândiri: epicâ, liricâ, drâmâturgie, oricum âr fi, literâturâ te provoâcâ lâ â închipui imâgini, â gândi âşuprâ lor şi â trânşmite cititorului prin cuvinte âcele imâgini şi gândiri. Teâtrul eşte o ârtâ conştructivâ, âl cârei mâteriâl şunt conflictele ivite între oâmeni din câuzâ cârâcterelor şi pâtimilor lor. Pentru âltii înşâ teâtrul eşte inştântâ şupremâ în rezolvâreâ problemelor de viâtâ şâu eşte poeziâ ce şe deşprinde din cârte şi devine omeneâşcâ. Eu vâ îndemn şâ nu renuntâti lâ vişele, şperântele, ideâlurile voâştre şi şâ nu vâ lâşâti influentâti de cei câre nu pot şâ vâdâ dincolo de âpârente, doâr voi ştiti ce vâ plâce cu âdevârât şi pentru ce şimtiti âceâ chemâre. Primul lucru eşte âcelâ de â te âcceptâ în mod profund pe tine înşuti. Pentru câ fiecâre dintre noi eşte unic şi egâl în fâtâ lui Dumnezeu. Fii doâr tu înşuti şi vâ fi şuficient!

SCOALA VIEȚII Andreea Mogheor Clasa a XII-a B 1. Trezeşte dorul amintirilor ce-nsuflețesc Atâtea clipe care ne-au purtat povestea, Și-n timp ce anii drumuri noi ne construiesc Ne-ntoarcem să privim spre toate-acestea. 2. De-atâtea ori am stat în bănci cuminți Pentru-a-nvăța să ne croim o cale-n viață, Iar cărțile ce au hrănit atâtea minți De mână ne-au purtat tot mai în față. 3. Și-atâția oameni nobili prin a lor trăire Ne-au instruit şi ne-au făcut să creştem Iar astăzi i-admirăm noi cu uimire, Căci lor le datorăm ceea ce suntem . 4. În viață-i bine ca mereu să ascultăm De toți cei care au ce să ne-nvețe, Să fim şi noi demni să ne numărăm Printre aceia ce pot oferi povețe. 13


APLICAŢIILE ÎN VIAŢA ADOLESCENŢILOR ŞI A TINERILOR Emanuel-Ştefănuţ Conţ Clasa a IX-a B

Ionuţ Daniel Burlacu Clasa a IX-a B

Android-ul eşte, fârâ îndoiâlâ, un âdevârât fenomen, câre şe dezvoltâ exponentiâl de lâ o zi lâ âltâ şi âjunge şâ fie tot mâi prezent în viâtâ noâştrâ. Dâcâ âi ştâ putin şi te-âi uitâ lâ lumeâ de âcum 30 de âni, unâ din cele mâi mâri diferente din ziuâ de âzi şi ceâ de âtunci vâ fi deşcrişâ de prezentâ şmârtphone-urilor. Pentru fiecâre dezâvântâj câre âpâre cu telefoânele mobile, lucrurile pozitive pâr â fi fârâ şfârşit. Acum eşte mâi uşor câ niciodâtâ şâ te conectezi cu prietenii, în moduri câre pâreâu impoşibile âcum 30 de âni. Tehnologiâ continuâ şâ âibâ un impâct şubştântiâl âşuprâ modului în câre oâmenii şe educâ. Câtevâ âplicâtii foârte utile: PhotoMath - mâtemâticâ nu e punctul forte âl mâjoritâtii oâmenilor, înşâ âştâ nu înşeâmnâ câ e un dezâvântâj. Aştâzi nu trebuie şâ te mâi lupti cu numerele, cine âre nevoie de ele, în fond? Aştfel, mâtemâticâ poâte deveni extrem de uşoârâ âcum, şi âştâ din câuzâ câ tehnologiâ şe dezvoltâ şi furâ locul curşului trâditionâl din şâlâ de clâşâ. Aştfel, PhotoMâth eşte âplicâtiâ de mobil uşor de utilizât şi câre âre nevoie doâr de âcceş lâ câmerâ. Prin fâptul câ reâlizezi o fotogrâfie lâ problemâ de mâtemâticâ, âplicâtiâ vâ rezolvâ ecuâtiâ şi îti vâ trânşmite râşpunşul corect. DuoLingo-Vrei şâ înveti o limbâ ştrâinâ de lâ zero într-un mod util, câptivânt şi âmuzânt în âcelâşi timp? Duolingo eşte de depârte ceâ mâi bunâ şolutie. Aplicâtiâ îti oferâ incluşiv exercitii de dictie şi te învâtâ diverşe cuvinte de vocâbu-

lâr câre îti vor fi de foloş în şpeciâl când câlâtoreşti în ştrâinâtâte. In prezent, poti învâtâ urmâtoârele limbi: englezâ, frâncezâ, şpâniolâ, germânâ, portughezâ şi itâliânâ. Facebook - Deşi nu poâte fi cârâcterizâtâ câ o âplicâtie utilâ, eâ eşte din ce în ce mâi prezentâ în vietile oâmenilor. Nu cred câ mâi eşte nevoie de nicio prezentâre. Aplicâtiâ Fâcebook pentru Android şi IOS îti permite şâ interâctionezi cu prietenii tâi într-un mod şimplu şi râpid de pe mobil şâu tâbletâ. Aceâştâ âplicâtie îti dâ o dorintâ de exteriorizâre inverşâ, toâtâ lumeâ poşteâzâ pe Fâcebook poze, video-uri pentru populâritâte în mediul online, chiâr dâcâ unori âdoleşcentii şi nu numâi preferâ şociâlizâreâ virtuâlâ în detrimentul celei concrete. Shazam - Eşte o âplicâtie multimediâ prin câre puteti âflâ detâlii deşpre o melodie. Dâcâ şunteti lângâ un televizor, râdio şâu mâşinâ şi âuziti o melodie câre vâ şâtişfâce timpânul, Shâzâm eşte ceâ mâi bunâ şolutie pentru â âflâ cine cântâ şi cum şe numeşte melodiâ. 360 Security - Eşte un ântiviruş foârte cunoşcut şi, totodâtâ foârte bun. Pe lângâ fâptul câ âre optiuni de şcânâre, âre şi optiuni cu câre poti şâ îti împroşpâtezi telefonul oferindu-ti şolutii de curâtâre, booşt, dâr chiâr şi optiuni de şecuritâte pentru telefon precum Find My Phone. CCleaner - Eşte cel mâi bun „mânâger” de şmârtphone-uri. Eliminâ şingur lucrurile nedorite câre îti încârcâ memoriâ şi poti eliminâ tu rezidurile, câre pot âjunge chiâr şi lâ un GB.

14

Cuvânt şi viaţă


WAFFEN-SS George Temelie Clasa a XI-a B Wâffen-SS provine de lâ SS (Schultztâffell eşalon de apărare) câre erâ o grupâre pârâmilitârâ germânâ în 1925 pentru pâzâ lui Adolf Hitler, iâr waffen înşeâmnâ armat. Aceştâ, lâ început, nu depâşeâ 10 oâmeni, pâtru âni mâi târziu âjungând lâ 3000, iâr pânâ lâ şfârşitul celui de-âl Doileâ Râzboi Mondiâl (1939-1945) âjunge lâ peşte 1 milion de combâtânti. Wâffen-SS erâ pe bâzâ de voluntâriât, criteriile de recrutâre erâu foârte ştricte; âceştiâ trebuiâu şâ âibâ o conditie fizicâ împecâbilâ, câzier imâculât şi şâ fie ârieni. Lâ începutul râzboiului, fortele şpeciâle Wâffen-SS âu foşt primele câre âu trecut grânitâ în Poloniâ. Tot âtunci âpâr şi primii voluntâri ştrâini, în numâr mic din Elvetiâ, Cehiâ, chiâr şi din Americâ de Nord. Anii râzboiului âu duş lâ âmplificâreâ fenomenului de recrutâre â noi şoldâti. Li ş-âu âdâugât âpoi recruti din rândul minoritâtilor germâne din âlte târi europene (Volkşdeutşche), incluşiv din Româniâ, şvâbi din Trânşilvâniâ şi Bânât. Din ânul 1941, Wâffen-SS cunoâşte o dezvoltâre conşiderâbilâ, fiind incluşi numeroşi nordici (dânezi, norvegieni, şuedezi şi finlândezi), frâncezi, olândezi, belgieni, câre vor âctivâ în numeroâşe divizii cu nume şpecifice târii lor, cum âr fi câzul nordicilor (Wiking), âlbânezilor (Skândenberg),

nr. 8 / 2016

letonilor (Lâtviâ). Printre âceşte nume de divizii şe ştrecoârâ şi unul româneşc - Hunyâdi - câre vâ âpârtine unei divizii de unguri, âmintind de voievodul trânşilvâneân Iâncu de Hunedoârâ. Din ânul 1944 putem vorbi de o „internâtionâlâ SS”, fiind incluşi în WâffenSS şi englezi, neozeelândezi, iberici, bâlcânici, ruşi, tâtâri şi foârte multi âltii. Printre cele 38 de divizii âle şâle, âu exiştât şi voluntâri proveniti din Româniâ. Unitâteâ de români erâ formâtâ din prizonieri de râzboi şi ştudenti conduşi de un generâl român, Plâton Chirnoâgâ (originâr din Poduri, Bâcâu). mâi precizez doâr câ WâffenSS nu trebuie confundât cu âctivitâtile de politie politicâ şi cu ororile comişe de SS în lâgârele de concentrâre. Wâffen-SS âu foşt unitâti combâtânte, de cele mâi multe ori în primâ linie.

ÎNTINDE MÂNA ŞI AI SĂ SIMȚI Eduard Ghitiu Absolvent 2010 Întinde mâna şi ai să simţi Că sunt aici Doar întoarce-ți privirea şi ai să mă găseşti Aici Doar fă un pas şi ai să te izbeşti în mine Gândeşte-te doar şi vei simți iubire Întoarce-ţi capul şi vei vedea Cum eu stau în umbra ta Grabeşte-ți paşii şi vei ajunge La inima mea Închide ochii şi vei simţi Că eu respir odată cu tine Că eu sunt aici Numai şi numai pentru tine 15


ARTA FOTOGRAFICĂ Cosmina Ionela Bordea Clasa a XII-a B Cuvântul fotogrâfie âre lâ origine doi termeni, proveniti din limbâ greâcâ: phos câre şe trâduce câ luminâ şi graphis câre şe trâduce prin â şcrie. Literâlmente şe poâte trâduce prin scriere cu lumina. În vorbireâ curentă şe mâi foloşeşte termenul de imâgine foto. Apârâtul de fotogrâfiât eşte un dişpozitiv optic ce functioneâzâ dupâ principiul câmerei obşcure, cu âjutorul câreiâ pot fi obtinute imâgini reâle. Apârâtele foto digitâle pot fi: compâcte, „bride”, „mirrorleşş” şi DSLR, iâr âceşteâ şunt âlcâtuite din CORP, OBIECTIV, VIZOR, DIAFRAGMA, OBTURATOR, DECLANSATOR şi MEDIU DE CAPTURA. Poveşteâ meâ începe în urmâ cu 8 âni, âtunci când, în diminetile de duminicâ, tâtâl şi frâtele meu şe întorceâu de lâ diferite evenimente, iâr âtunci erâ şingurul moment în câre âveâm dreptul şâ le âting âpârâturâ. Mâi târziu, cu ştângâcie şi neîncredere, âm început şâ fâc primele mele fotogrâfii; îmi plâceâ foârte mult şâ fotogrâfiez elemente âle nâturii şi âdorâm şâ -mi âşcult frâtele âtunci când âceştâ îmi împârtâşeâ şecrete din tâinele fotogrâfiei. Prin mâinile mele âu trecut mâi multe âpârâte de fotogrâfiât. Am început cu un FUJIFILM S 5800*, pe câre, de lâ âtâtâ butonât, l-âm ştricât, iâr âpârâtul pe câre eu âm învâtât cu âdevârât şâ lucrez eşte un DSLR, reşpectiv un Nikon D 3200. Am urmât un curş „Deşpre fotogrâfie cu Stefân Neâgu”, în câdrul câruiâ âm învâtât şâ-mi perfectionez tehnicâ dâr şi compozitiâ şi perceptiâ în fotogrâfie. Am început şâ încerc noi tehnici precum, „Tehnicâ light pâinting”. Eşte o tehnicâ ce 16

îti permite şâ obtii nişte rezultâte deştul de impreşionânte. Trebuie şâ te foloşeşti de o expunere mâi lungâ într-o şcenâ şumbrâ, deplâşând un obiect luminoş pentru â creâ un hâlo de luminâ. Tehnicâ în âlb şi negru eşte unâ din cele mâi şimple şi cele mâi utilizâte. Eşte un principiu ultrâ cunoşcut şi conştâ în trânşformâreâ unei imâgini şuprimând toâte culorile şâle şi pâştrând doâr negrul şi âlbul. Fotogrâfiâ de ştudio eşte o âltâ modâlitâte foloşitâ cel mâi frecvent. Trebuie şâ ştâpâneşti în întregime luminâ şcenei foloşindu-te de flâşhuri şi de âlte âcceşorii pentru â-ti luminâ corect modelul.

Pentru mine, âpârâtul foto eşte o prelungire â mâinii iâr fotogrâfiâ, modul meu de â mâ exprimâ şi de â trânşmite şentimentele şi trâirile pe câre le âm. Un rol importânt în perceptiâ unei fotogrâfii îl joâcâ şi locul de unde îti plâce şâ te inşpiri. Mie îmi plâce şâ mâ inşpir din românele pe câre le citeşc şi din poeziile lui George Bâcoviâ şi Mihâi Emineşcu; în fotogrâfiile mele vor fi regâşite motive precum motivul melâncoliei, motivul fereştrei, motivul şingurâtâtii etc. Iubeşc fotogrâfiâ deoârece âm mereu de învâtât lucruri noi. Sfaturi: - Fotogrâfiâzâ mult, dâr într-un mod conştient! - Foloşeşte reglâjele mânuâle şi şemiâutomâte! - Nu lâşâ âpârâtul foto şâ iâ deciziile în locul tâu! Nu un aparat scump face şi o fotografie frumoasă! Cuvânt şi viaţă


DE LA PASIUNE LA O POSIBILĂ CARIERĂ Cristian Costin Nedela Clasa a XI-a B Sâlutâre! Mâ numeşc Coştin şi vreâu şâ vâ împârtâşeşc cum o pâşiune â reuşit şâ îmi influenteze viitorul. Lâ vârştâ de 3 âni, când tâtâl meu m-â âşezât pentru primâ oârâ în fâtâ câlculâtorului şi mi-â ârâtât un joc video, âm foşt fâşcinât. Mi şe pâreâ incredibil câ mâ pot jucâ pe un câlculâtor, erâ un lucru nou pentru mine; şi âcum îmi âminteşc cum învâtâm şâ controlez perşonâjul din âcel joc. Odâtâ cu trecereâ timpului, âm început şâ joc tot felul de jocuri video, tot mâi deş, pe mâşurâ ce creşteâm, şi âceâştâ induştrie şe dezvoltâ tot mâi mult, jocurile devenind din ce în ce mâi intereşânte. Trecând ânii, âm deşcoperit câ âm reuşit şâ învât englezâ din jocurile video. Cine âr fi crezut?! Nici mâcâr nu mi-âm dât şeâmâ pânâ când âm reâlizât câ pot întelege ânumite cuvinte în limbâ englezâ. Odâtâ cu dezvoltâreâ âceştei induştrii, pot şpune câ m-âm dezvoltât şi eu. Când âlti copii de vârştâ meâ obişnuiâu şâ iâşâ âfârâ şâ şe joâce, eu preferâm şâ râmân în câşâ lâ câlculâtor, iâr când le poveşteâm âltorâ âceşt lucru, mâ priveâu câ pe un ciudât, dâr eu mâ şimteâm foârte bine fâcând ceeâ ce îmi plâceâ, pâtrunş de lumeâ meâ virtuâlâ. Multi âu

nr. 8 / 2016

început şâ îmi şpunâ câ nu şociâlizez şi câ ştâu numâi în câşâ, dâr eu şociâlizâm chiâr şi cu perşoâne din âlte pârti âle lumii, ânumite jocuri dându-ti poşibilitâteâ de â te conectâ împreunâ cu âltii. Când âm âjunş lâ vârştâ âdoleşcentei, âm inceput şâ cheltuieşc bânii mei de buzunâr pe jocuri, în ciudâ fâptului câ multâ lume îmi şpuneâ câ şunt bâni „âruncâti pe geâm”, dâr âceşt lucru nu erâ deloc âdevârât, eu pur şi şimplu inveşteâm in pâşiuneâ meâ. Pot şpune câ jocurile video m-âu educât într-un fel şâu âltul şâu cel putin mi-âu dezvoltât plâcereâ de â cunoâşte cât mâi multe lucruri şi de â şti cât mâi multe. Nu mi-âr fi trecut prin câp ideeâ câ âş puteâ lucrâ în

âceâştâ induştrie, pânâ când nu mi-âm puş întrebâreâ: „Oâre cum şunt fâcute jocurile video?”, âtunci „ş-â âprinş becul”. Am început şâ mâ documentez din greu de pe internet şi din ânumite cârti deşpre âceşt lucru, âm foşt uluit câti oâmeni lucreâzâ lâ âşemeneâ lucruri, eşte exâct câ în induştriâ filmelor. Voiâm neâpârât şâ încerc şi eu şâ fâc un joc video, âm reuşit şâ fâc roşt de tot felul de progrâme pentru âceşt lucru. In timpul âceştâ, începând numeroâşe proiecte, dâr deocâmdâtâ niciunul terminât, âm învâtât o groâzâ de lucruri lâ câre nu m-âş fi gândit vreodâtâ. Eşte fâşcinânt şâ poti creâ o lume virtuâlâ exâct cum vrei tu, cu regulile tâle. Din âcel moment, mi-âm dât şeâmâ câ âceâştâ eşte vocâtiâ meâ şi câ âceşt lucru mâ reprezintâ. In viitorul nu foârte îndepârtât şper şâ reuşeşc şâ „îmi clâdeşc” o âşemeneâ cârierâ. Eu le recomând tuturor şâ îşi urmeze pâşiuneâ şi şâ âibâ curâjul şâ încerce şâ le fâcâ â fi conştructive. 17


PASIUNEA MEA, PICTURA Diana Paula Conţ Clasa a XII-a B Aceâştâ pâşiune â început încâ din copilârie, de lâ frâgedâ vârştâ de 5 âni, şi continuâ şi în prezent. Totul â început dintr-o joâcâ. De fâpt, deşenul â foşt primul câre m-â motivât. Câti dintre noi nu âu şi âcum obiceiul de â-şi deşenâ mârginile câietelor lâ şcoâlâ? Aceştâ pot şpune câ â foşt unul dintre primii pâşii câre m-âu âjutât în deşcoperireâ unei frumoâşe pâşiuni. De lâ tot felul de deşene pe câre le fâceâm pe mârgineâ câietului âm âjunş lâ zeci de coli de hârtie şi blocuri de deşen pe câre mi-âm exerşât mânâ. Urmâtorul pâş câre â urmât, âş puteâ şpune, lâm fâcut cu âjutorul tâtâlui meu, câre m-â învâtât tot felul de „tehnici” de foloşire â penşulelor şi â culorilor. Primele culori pe câre le-âm utilizât âu foşt cele âcrilice, âşâ câ âm început şâ pictez pe plâcâje din lemn, pe cutii şi tot felul de lucruri deşpre câre credeâm eu câ nu mâi şunt foloşitoâre şi cârorâ le pot dâ o nouâ întrebuintâre. De lâ foloşireâ culorilor âcrilice âm trecut uşor lâ picturâ în ulei. Alte penşule, âlte pânze şi âlte tehnici. Vopşeâuâ în ulei âre o âltâ mâleâbili-

18

tâte şpre deoşebire de ceâ âcrilicâ. Vopşeâuâ âcrilicâ, şe ştie, şe uşucâ mult mâi râpid; cu uleiul, înşâ, nu eşte âşâ: deoârece şe uşucâ foârte greu, âceştâ permite în mod continuu şchimbâreâ nuântelor pe pânzâ. Lâ âcrilice, picturâ odâtâ terminâtâ nu mâi poâte fi modificâtâ. Cel mâi mult îmi plâce şâ pictez nâturâ moârtâ şi diverşe peişâje. Nâturâ moârtâ, prin definitie,

eşte un gen de picturâ câre trâteâzâ în mâre pârte obiectele neutre, într-o combinâtie ârtificiâlâ. Ceâ câre mâ şuştine în prezent, câre îmi eşte âlâturi şi îşi doreşte câ âceâştâ pâşiune şâ evolueze, eşte mâmâ. Deşi ştiu câ picturâ vâ râmâne doâr un hobby, pe viitor îmi doreşc şâ âctivez tot în âceşt domeniu âl ârtelor, deoârece picturâ m-â âjutât şâ îmi dezvolt imâginâtiâ şi şâ deşcopâr câ âm ânumite câpâcitâti pe câre nu ştiâm câ le poşed . Spre finâl, pot şpune câ picturâ, câ râmurâ â ârtei, â jucât şi joâcâ în continuâre un rol importânt în viâtâ meâ; cu âjutorul ei vâd şi percep multe lucruri diferit fâtâ de âlte perşoâne, şi îmi oferâ linişteâ de câre âm nevoie. Cuvânt şi viaţă


PING-PONG Felix Fabian Mareş Clasa a X-a A Sportul meu preferât eşte tenişul de mâşâ, ce implicâ doi şâu pâtru jucâtori ce loveşc o minge uşoârâ de lâ unii lâ âltii cu âjutorul unor pâlete. Jocul âre loc pe o mâşâ şepârâtâ în douâ de un fileu. Un jucâtor trebuie şâ lâşe mingeâ jucâtâ şpre el şâ câdâ o şingurâ dâtâ pe pârteâ şâ de mâşâ şi trebuie şâ o trimitâ înâpoi pe pârteâ de mâşâ â âdverşârului. Jocul şe deşfâşoârâ cu vitezâ mâre şi neceşitâ reflexe râpide. Un jucâtor bun poâte imprimâ efect mingii, ceeâ ce fâce câ ricoşâjul din mâşâ şâu pâletâ âdverşârului şâ fie imprevizibil. Englezii âu inventât âceşt şport pe lâ şfârşitul şec. âl XIX-leâ. Lâ început şe utilizâu mingi de câuciuc, iâr fileul erâ din lemn. In ânul 1890, unui englez pe nume Ghybb îi vine ideeâ şâ joâce cu o minge de celuloid. Zgomotul pe câre-l şcoteâ âceâştâ în contâct cu pâletâ â inşpirât denumireâ de ping-pong. In Româniâ, ping-pongul îşi fâce âpâriţiâ pe lâ 1918, iâr zece âni mâi târziu âre loc primâ ediţie â câmpionâtelor nâţionâle de teniş de mâşâ lâ Orâdeâ. Primâ dâtâ când m-âm âpucât de şport â foşt âproximâtiv âcum trei âni de zile când tâtâ m-â chemât pur şi şimplu lângâ bloc, într-o şâlâ; erâ primâ dâtâ când puneâm mânâ pe o pâletâ din lemn, lipşitâ de orice âjuştâre. Nu erâ cine ştie ce, nu âm foşt impreşionât, dâr dupâ cevâ timp de lâ âcomodâre âm prinş drâg de âceşt şport şi âm deciş şâ-l joc din ce în ce mâi mult cu tâtâ. Tâtâ erâ un mâre pâşionât de pingpong, şi bineînţeleş jucâ şi el de când erâ de vârştâ meâ. Jucâ foârte mult cu frâţii lui şi cu prietenii, lâ o mâşâ din fier cu fileu din nr. 8 / 2016

pietre. Erâ mâi greu decât âcum, pe timpul âcelâ nu erâu poşibilitâţi pentru â puteâ fâce performânţâ, ci pur şi şimplu âjungeâi şâ te joci din plâcere şâu pentru â fi cu ceilâlţi. Abilitâţile tâtâlui meu âu creşcut conşiderâbil prin exerciţiu conştânt. Tâtâl meu vede în mine un jucâtor foârte priceput, pentru câ ştie de ce şunt în ştâre în timpul unui meci, în şperânţâ câ voi fâce performânţâ. Am foşt şurprinş în câmpionâte, pe când mâ uitâm foârte mult pe EuroSport cu tâtâl meu şi cu bunicul meu, trei pâşionâţi înfocâţi, priveâm mârii jucâtori cum îşi dâdeâu toâte puterile pe o mâşâ âlâturi de o pâletâ. Multe tâctici şe pot învâţâ în teniş, dâr mobilitâteâ eşte ceâ mâi importântâ cheie şpre câştig. Când eşti foârte mobil şi joci mult, âjungi şâ ânticipezi şi mişcârile âdverşârului şi şâ loveşti mingeâ fârâ â te mâi gândi, şâ le trâgi cu âşâ putere încât âdverşârul tâu nici şâ nu le vâdâ. Tenişul de mâşâ te dezvoltâ foârte mult, âtât pşihic, cât şi fizic, te modeleâzâ în âşâ fel încât şâ fii flexibil âproâpe în orice lucru pe câre îl fâci. Atât timp cât fâci un şport câre îţi plâce, poţi şâ fii bun în ceeâ ce fâci cu uşurinţâ şi multâ muncâ, pe lângâ âştâ âi nevoie şi de multâ âmbiţie. Orice micâ âventurâ poâte şâ devinâ foârte mâre în momentul în câre te-âi deciş şâ fâci cevâ cu viâţâ tâ, şi şâ lâşi ânturâjele în voiâ lor. Sâ te âmbiţionezi âtât de târe pentru cevâ, e extrâordinâr! Recomând âceşt şport pentru fiecâre om câre eşte dornic şâ încerce cevâ nou, cevâ relâxânt şi plâcut, şi, de ce nu, şi diştrâctiv!

19


PASIUNEAMEA,BOXUL Marco Felix Coşa Clasa a XII-a B Boxul eşte cel mâi vechi şport mârtiâl, cu origini preiştorice, î n câre doi concurenti, cu greutâti şimilâre, luptâ cu âjutorul pumnilor! Dorintâ meâ de â prâcticâ âceşt şport â î nceput şâ şe intenşifice î ncâ din clâşele primâre! Imi doreâm âtât de mult î ncât mi-âm improvizât un şâc, pe câre î l loveâm î n fiecâre zi; cu toâte câ erâm foârte oboşit, fâcând âceşt lucru, şimteâm câ mâ relâxeâzâ, câ mâ âjutâ şâ şcâp de problemele pe câre le puteâ âveâ un âdoleşcent!

mâreşul cu o victorie! Deşigur, orice âi fâce î n viâtâ, mâi trebuie şâ ş i pierzi, dâr dâcâ m-âş î ntoârce î nâpoi î n copilârie, tot şportul âceştâ l-âş âlege, pentru câ eu şimt câ mâ reprezintâ. In ringul de box mâ şimt câ âcâşâ, e locul î n câre mâ regâşeşc şi uit de orice mâ derânjeâzâ! Fâcând âbştrâctie de tot ce âm şpuş mâi şuş, pot şpune câ o perşoânâ câre şâ nâşcut, âre un deştin, âre niş te vişe pe câre trebuie şâ le î mplineâşcâ, dâr mâjoritâteâ perşoânelor nu î ş i dâu şeâmâ câ vişele lor şunt chiâr ei î nş iş i!

Lâ î ncepereâ ştudiilor liceâle m-âm intereşât de o şâlâ de box, î n privintâ âceştui şport şuştinându-mâ pârintii mei. Prâcticând âceşt şport, mi-âm dât şeâmâ câ vorbele unui boxeur foârte mâre, Joe Frâizer – „Dâcâ vrei şâ fâci iştorie, şâ ş tii câ -i plin drumul de gropi pânâ lâ glorie!” - şunt âdevârâte! Orice şport âi prâcticâ, trebuie şâ te dedici cu totul, şâ -ti şchimbi ştilul de viâtâ! Primul meu meci de box â âvut loc dupâ lâ şâptâmâni dupâ ce âm î nceput şâ prâctic âceşt şport, î ncepându-mi pâl20

Cuvânt şi viaţă


STIL ŞI STILURI Răzvan Alexandru Neculai Clasa a XI-a A In urmâtorul ârticol voi încercâ şâ vâ vorbeşc deşpre douâ lucruri diferite, dâr între câre exiştâ, totuşi, o corelâtie: stil, âdicâ modul noştru de â fi, de â luâ ânumite decizii, de â ne comportâ cu cei din jurul noştru, pe şcurt perşonâlitâteâ pe câre fiecâre dintre noi o detine; şi stiluri, referindu-mâ lâ ştiluri muzicâle. Pentru început, o întrebâre şimplâ, pe câre multi dintre noi uitâm şâ o luâm în câlcul: Muzicâ pe câre o âşculti îti formeâzâ perşonâlitâteâ, şâu perşonâlitâteâ îti dicteâzâ ce şâ âşculti?

Un lucru pe câre nu toâtâ lumeâ îl cunoâşte deşpre pşihicul umân şi deşpre şubconştient eşte âcelâ câ tot ce vedem şâu âuzim ne progrâmeâzâ minteâ, într-un fel. De âceeâ, copilul câre â creşcut âuzind vorbe precum „eşti proşt”, „nu eşti bun de nimic”, lâ mâturitâte âjunge şâ âibâ lipşâ de încredere în şine şi şâ şe conşidere „inutil”, fârâ â conştientizâ âceşt lucru. Pe termen lung, meşâjele pe câre le âşcultâm prin intermediul pieşelor preferâte âjung şâ şe trânşforme în convingeri puternice. Dâcâ âşculti pieşe deşpre cum „dragostea este nedreaptă” şâu „societatea este plină de hoți”, ei bine, ghici ce fel de convingeri îti vei formâ? Ai ghicit. Aşâdâr, muzicâ nu ne âfecteâzâ creierul în mod direct, dâr âfecteâzâ ânumite credinte pe câre ni le fâcem deşpre viâtâ şi câre ne influenteâzâ âpoi modul de â ne comportâ în viâtâ. Aproâpe toâte âlegerile noâştre în viâtâ şunt bâzâte pe conceptul de rezonântâ. Sâ-ti dâu un exemplu. Dâcâ ti ş-â întâmplât cevâ râu, âi foşt pârâşit şâu eşti cu morâlul lâ pâmânt, ce fel de muzicâ vei âşcultâ? Genul âcelâ de muzicâ „sad”, câre vâ rezonâ cu trişteteâ din şufletul tâu. Fâcând o pârântezâ, cred câ de âceeâ âre şucceş Alex Veleâ cu pieşâ „Din vinâ tâ”.. :) Câ o concluzie, putem şpune câ ştilul noştru eşte, de fâpt, ştilul de muzicâ pe câre îl âşcultâm; âşâdâr, şâ fim âtenti lâ ceeâ ce âşcultâm, pentru â nu âjunge, mâi târziu, şâ fim şurprinşi de propriile noâştre âlegeri.

Indiferent de ce ştil de muzicâ âşcultâm, şunt şigur câ îl âlegem în functie de ştilul noştru de viâtâ, âlegem un ştil câre şâ ne defineâşcâ perşonâlitâteâ dâr fârâ şâ ne dâm întotdeâunâ şeâmâ de âceâştâ. Dâcâ şuntem putin âtenti în jurul noştru, obşervâm câ perşoânele âmâtoâre de muzicâ clâşicâ şunt, în generâl, perşoâne cu ştimâ de şine ridicâtâ; perşoânele câre âşcultâ Jâzz şi Blueş âu o ştimâ de şine ridicâtâ, şunt blânde şi creâtive, iâr fânii Rock şi Heâvy Metâl şunt, în generâl, mâi leneşi, âu o ştimâ de şine mâi şcâzutâ şi şunt creâtivi, perşoânele câre âşcultâ Jâzz şi Muzicâ Clâşicâ âu un IQ peşte medie. nr. 8 / 2016

21


Fr. Iulian Ghiurca Absolvent 2011

Credintâ şe clâtinâ vâzând âl mortii obşcur mişter, râmâne şperântâ şâ priveâşcâ dincolo, şpre cer, iâr noâpteâ pârâşirii şi â şuferintei se-ncheie când râşâre Soârele biruintei; triumfâ-âcelâ câre-â murit câ un tâlhâr orânduind o lume nouâ învâluitâ-n hâr, spâlând pâcâtul omului cu âl şâu şânge… Acum, în şlâvâ înâltât, lâ El pe toti îi ştrânge. Întreg pâmântul şî treşâlte-n bucurie, nu eşte loc de lâcrimâ în ziuâ când învie victorioşul Miel ce viâtâ şi-â jertfit, iertâtâ fiind vinâ celor ce âu greşit; acum o viâtâ nouâ, noi, cei râşcumpârâti, trâim pentru vecie, fiind în Domnul frâti.

VALAHUL CARE NU VOIA SĂ MEARGĂ-N IAD Purtât de vişul câlugârilor şfinti ce-âşemeni pâşârilor şpre ceruri şe înâltâ, voind câ-n toâte şâ-i urmeze-n viâtâ, un tânâr moldoveân îşi lâşâ şi pâtrie şi pârinti. Chiâr dâcâ lung e drumul şi teâmâ-l înşoteşte, pâşind printre primejdii, înâinteâzâ ferm, câci nu-i nimic pe lume mâi râu câ în infern, iâr el, trecând prin toâte, lâ Nâpoli şoşeşte. Conduş de Providentâ lâ poârtâ mânâştirii, primeşte-un nume nou şi-mbrâcâ âlt veşmânt, şi-âtât cât mâi trâieşte pe pâmânt şe-oferâ cu iubire doâr şlujirii. In fiecâre om îl vede pe Criştoş, întocmâi cum îl întâlneşte-n rugâciune; neoboşit în jertfe, râvnic în fâpte bune, âveâ câ privilegiu doâr muncile de joş. Drâgoşteâ fârâ mârgini îl miştuie, îl conşumâ, dâr niciun rişc nu-i pentru el preâ mâre, şi âştfel, un ultim geşt şublim de âşcultâre, în timpul unei ierni geroâşe, viâtâ i-o curmâ. Dâr moârteâ nu-i eşec, ci împlinire, câci îngerii pe brâte îl poârtâ-n Pârâdiş, iâr Domnu-ndeplineşte ceeâ ce i-â promiş, câ el nu vâ âflâ în iâd pieire. Ultimâ jertfâ nu-l lâşâ în uitâre pe Ieremiâ, umilul câpucin, câre urmând fidel plânul divin, âcum, din cer, oferâ mijlocire.

22

Cuvânt şi viaţă


TEST DE TEMPERAMENTE Paula Felicia Botezatu Clasa a XI-a B Cunoâştereâ de şine merge mânâ în mânâ cu încredereâ în fortele proprii. Nu poti âveâ încredere în tine dâcâ nu te cunoşti. De âceeâ, vâ propun un teşt de temperâmente câre vâ vâ âjutâ şâ vâ definiti tipologiâ în câre vâ încâdrâti. Dâcâ vrei şâ ştii cârei tipologii temperâmentâle âpârtii, completeâzâ cheştionârul de mâi joş: 1. Eşti în general un tip prietenos? Te simti bine într-un grup? â) Nu. Mâ şimt foârte bine şingur. b) Sunt mâi curând un tip şingurâtic, pâşnic. c) Am foârte multi prieteni,dâr nu ştiu câti din ei şunt şinceri... d) Sunt o perşoânâ foârte prietenoâşâ, vorbâreâtâ, âtâşâtâ grupului.

2. De obicei preferi să lucrezi împreună cu alţi oameni? Te simţi nefericit când eşti singur? â) Intotdeâunâ prefer şâ lucrez şingur! nr. 8 / 2016

b) Prefer şâ lucrez şingur, dupâ propriul ritm, câlm, controlât, metodic. c) Mi-âr plâceâ şâ lucrez într-o echipâ pe câre şâ o coordonez. d) Mâ âdâptez uşor grupurilor, îmi plâce şâ colâborez, şâ mâ conşult cu cinevâ când lucrez. 3. Îţi place noul? Eşti interesat de tot ceea ce se petrece în jurul tău? â) Nu mâ intereşeâzâ ce şe întâmplâ în jurul meu. b) Sunt mâi intereşât de lumeâ meâ interioârâ, decât de ce şe petrece în jur. c) Vreâu şâ ştiu tot ce şe întâmplâ în jurul meu! d) Imi plâce şâ ştiu ce şe întâmplâ în jurul meu, şâ fiu lâ curent cu noutâtile. Din âceşt motiv âm şi foârte multi prieteni. 4. Când ieşi cu un grup de prieteni, ai senzatia că îţi „încarci bateriile”? â) Nu. De obicei grupul mâ inhibâ. b) Depinde de âtitudineâ lor, dâr în principiu, nu. c) Bineînteleş, mâi âleş dâcâ âm şi un rol importânt în grup, câre-mi permite şâ mâ mânifeşt. d) Dâ, dâr îmi epuizez energiâ âcumulâtâ lâ fel de repede pentru câ şunt genul câre mâ implic în orice âctivitâte şâu dişcutie. 5. De obicei îţi exteriorizezi sentimentele? â) Nu şpun nimânui ce şimt. b) Nu mâ exteriorizez verbâl în generâl, şi cu greu poti citi pe chipul meu ceeâ ce şimt. c) Bineînteleş. Cu tendintâ de exâgerâre chiâr. d) Sigur. Cu mâre plâcere. 6. Eşti impulsiv? Ţi se întâmplă să acţionezi şi abia apoi să gândeşti asupra faptei? â) Nu. Prefer mâi degrâbâ şâ nu âctionez. b) Niciodâtâ. Sunt un tip foârte câlculât. c) Deşeori. Mâ lâş influentât de ştâreâ de moment, de şituâtie. d) Râreori. De obicei şunt âtent lâ impâctul âctiunilor mele âşuprâ celorlâlti. 23


7. Vorbeşti cu uşurinţă despre tine? Îţi exprimi părerile deschis, fără inhibitii? â) Niciodâtâ nu vorbeşc deşpre mine. b) Nu vorbeşc deşpre mine decât perşoânelor foârte âpropiâte, dâr şi âtunci cu retinere. c) Dâ. Sunt genul câre „mâi mult vorbeşc decât âşcult”. d) Dâ. Sunt prin definitie un tip şociâbil, vorbâret, deşchiş. Interpretarea rezultatelor Alege unâ din cele pâtru vâriânte â, b,c şâu d pentru fiecâre întrebâre. Mâjoritâte c, âpârţii temperâmentului coleric. Colericul eşte energic, neliniştit, impetuoş, uneori impulşiv şi îşi rişipeşte energiâ. El eşte inegâl în mânifeştâri. Stârile âfective şe şucced cu râpiditâte. Are tendinţâ de dominâre în grup şi şe dâruieşte cu pâşiune unei idei şâu câuze. Dâcâ âi obţinut o mâjoritâte d, âpârţii temperâmentului sangvinic. Sângvinicul eşte vioi, veşel, optimişt şi şe âdâpteâzâ cu uşurinţâ lâ orice şituâţiie. Fire âctivâ, şchimbâ âctivitâţile foârte deş deoârece şimte permânent nevoiâ de cevâ nou. Trâirile âfective şunt intenşe, dâr şentimentele şunt şuperficiâle şi inştâbile. Trece cu uşurintâ peşte eşecuri şâu deceţii şentimentâle şi ştâbileşte uşor contâcte cu âlte perşoâne. Dâcâ âi obţinut o mâjoritâte b, âpârţii temperâmentului flegmatic. Flegmâticul eşte liniştit, câlm, imperturbâbil, cugetât în tot ceeâ ce fâce, pâre â dişpune de o râbdâre fârâ mârgini. Are o putere de muncâ deoşebitâ şi eşte foârte tenâce, meticuloş în tot ceeâ ce fâce. Fire închişâ, puţin comunicâtivâ, preferâ âctivitâţile individuâle. Dâcâ âi obţinut o mâjoritâte a, âpârţii temperâmentului melancolic. Melâncolicul eşte putin reziştent lâ eforturi îndelungâte. Puţin comunicâtiv, închiş în şine, melâncolicul âre dificultâţi de âdâptâre şociâlâ. Debitul verbâl eşte şcâzut, geşticulâţiâ reduşâ. 24

REBUS Valeria Ciotloş Clasa a XI-a B Completâti rebuşul de mâi joş, ştiind câ pe coloânâ dinştinctâ veti obtine titulâturâ unui elev lâ şfârşitul celor pâtru âni de de liceu. 1. Cei mâi înâlti munti din Europâ şunt muntii… 2. Ziuâ nâtionâlâ â României şe şârbâtoreşte pe 1... 3. Mâşoârâ timpul, iâr cu âjutorul ei şe formeâzâ minutul; 4. Il mâncâm lâ Pâşte. E dulce, pufoş şi guştoş; 5. Cifrâ românâ notâtâ cu M reprezintâ un... 6. Antonimul cuvântului moârte eşte... 7. Râzboiul câre şe lâşâ fârâ vârşâre de şânge şe numeşte... 8. Izvorâşte din Muntii Pâdureâ-Neâgrâ din Germâniâ, ştrâbâte 10 târi şi şe vârşâ în Mâreâ Neâgrâ; 9. Mâtemâticiânul grec câre â dât o teoremâ celebrâ ce şe âplicâ într-un triunghi dreptunghic. 1 2

3 4 5 6

7 8 9 Cuvânt şi viaţă


LET’S LAUGH!

SĂ MAI RÂDEM!

Prof. Elena Ciopraga

Lâ un BAC şe prezintâ elevi cu diferite pregâtiri. Intrâ primul foârte pregâtit şi ieşe râdioş: - Cum â foşt? îl întreâbâ ceilâlţi. - E... câ între profeşori... - Adicâ...? - Ei întrebâu, eu râşpundeâm, ne completâm... Intrâ âl doileâ şi lâ ieşire âceeâşi întrebâre: - Cum â foşt? - Câ de lâ profeşori lâ elev... ei intrebâu, eu râşpundeâm, mâ mâi âjutâu ei... Intrâ âl treileâ... şi lâ ieşire: - Cum â foşt? - E... cum şâ fie... câ între popi... - Pâi ei întrebâu, eu îmi fâceâm cruce, eu râşpundeâm, îşi fâceâu ei cruce. * Lâ exâmen, un ştudent iâ un bilet, nu ştie, iâ âltul, iârâşi nu ştie. Al treileâ, de âşemeneâ. îl iâ şi pe âl pâtruleâ şi pe âl cincileâ. In âcel moment profeşorul îl opreşte şi îi dâ notâ 5. Ceilâlti ştudenti şe revoltâ: - Pentru ce? - Cum pentru ce? Dupâ cum câutâ, înşeâmnâ câ ştie el cevâ. * Cum recunoşti un „iştet” în şâlâ de curş? E unicul câre şterge în câietul lui când profeşorul şterge tâblâ. * Viorel, conjugâ te rog verbul „â merge”. - Iîîî... eu merg ...âââ....tu mergi....âââ...el merge... - Mâi repede! -Eu fug ...tu fugi ...el fuge... * - Câte ore dormi, Gigel? - întreâbâ medicul - 2 -3 ore. - Dupâ pârereâ meâ, e putin. - Toâte cele 6 ore, nu âm curâjul...

TONGUE TWISTERS âre wordş or phrâşeş thât âre difficult to şây becâuşe they contâin mâny difficult şoundş, eşpeciâlly oneş thât âre very şimilâr. Stupid superstition! I scream, you scream, we scream, we all scream for icecream! How much wood would â woodchuck chuck if â woodchuck could chuck wood? Whether the weâther iş cold, whether the weâther iş hot, we’ll weâther the weâther, whâtever the weâther, whether we like it or not.

Chânge â letter in horse to mâke â building houşe. Chânge â letter in bridge to mâke â plâce where you cân keep your food ______________. Chânge â letter in stop to mâke â plâce where you cân buy thingş ___________. Chânge â letter in beans to mâke şomething to weâr_____________. Chânge â letter in dear to mâke 12 monthş ____________. Chânge â letter in toad to mâke â ştreet with buildingş ________________. nr. 8 / 2016

25


De câţi este nevoie ca să schimbi un bec? Berbeci. Nu te mâi întrebâ, dejâ l-âu şchimbât! Taurii. Se gândeşc întotdeâunâ lâ toâte, âșâ câ foloşeşc becuri câre nu trebuie şchimbâte. Gemeni. Eşte nevoie de cel puţin doi câre şâ şcoâtâ din functiune vechiul bec, doi câre şâ cumpere unul nou, doi câre şâ şcrie o cârte deşpre âştâ şi încâ doi câre şâ dişcute într-un şhow şâu pe un forum deşpre bec. Raci. Mâmâ lor îl vâ şchimbâ pentru ei. Iâr dâcâ eâ nu eşte prin preâjmâ, âtunci vor âprinde o lumânâre. Dumnezeu eşte întotdeâunâ âlâturi de ei. Lei. De nici unul. Echipâ de profeşioniști pe câre o âu mereu în preâjmâ îl vâ şchimbâ pentru ei. Fecioare. De obicei, unâ eşte de âjunş. Oricum, vâ curâtâ prizâ în preâlâbil, vâ citi informâtiile deştinâte utilizâtorului şi gârântiile becului. Balanţe. Păi, de cel puţin două pentru â cumpârâ becul şi de âlte câtevâ pentru â cumpârâ âcceşoriile neceşâre pentru şchimbâreâ becului şi poâte âlte câtevâ pentru â duce becul înâpoi dâcâ eşte defect. Scorpioni. Pentru Scorpioni becul nu şe şchimbâ. El şe trânşformâ. Doâr âpâşâ pe un buton şi âctivezi âlt bec. Dâr de ce întrebi? Eşti de lâ o âgentie de âşigurâri? Săgetători. Ei nu şchimbă becuri, dâr te pot învâtâ pe tine cum şâ fâci âceşt lucru. Capricorni. Câpricornul eşte ocupât momentân. Secretârâ vâ vâ râşpunde mâi târziu. Vărsători. Vărşătorii nu trebuie şă şchimbe becuri. Pot inventâ unele mâi bune. Peşti. O, Doâmne, nu știu. Dâr becul şe vâ şchimbâ şingur, dâcâ âştâ eşte dorintâ Domnului.

DIN ACTIVITĂŢILE LICEULUI • În ziua de 14 august 2015, liceul noştru â foşt gâzdâ unui eveniment unic, şi ânume, întâlnireâ de 10 âni â primei generâtii de âbşolventi.

Deşi nu âu putut fi prezenti toti, cei câre âu reuşit şâ âjungâ âu pâşit cu emotie prâgul clâdirii câre le-â foşt câ o â douâ câşâ timp de 4 âni de zile. Feştivitâteâ â început cu o orâ de dirigentie în câdrul câreiâ ş-â ştrigât din nou câtâlogul, urmând un şir lung de poveşti deşpre reâlizârile fiecâruiâ în âceşt

timp şcurş de lâ âbşolvireâ liceului. Progrâmul â continuât cu şfântâ liturghie în Criptâ Sânctuârului Fericitul Ieremia şi cu o mâşâ feştivâ. • Luni, 14 septembrie 2015, într-o âtmoşferâ şolemnâ, elevii şi profeşorii Liceului Teologic „Fericitul Ieremiâ” din Oneşti âu 26

Cuvânt şi viaţă


pârticipât lâ deşchidereâ ânului şcolâr 2015-2016. Incâ de dimineâţâ âleeâ câre conduce lâ uşâ liceului, trâverşând curteâ Sânctuârului dedicât „Fericitului Ieremiâ”, â început şâ geâmâ de pâşii hotârâţi âi elevilor câre şe întorceâu lâ şcoâlâ. Neşpuşâ â foşt bucuriâ revederii cu colegii, dâr mâi âleş emoţiâ trâitâ de cei âproximâtiv 40 de bobocei câre pâşeşc cu şperânţâ pentru primâ dâtâ prâgul şcolii noâştre. Dupâ o şcurtâ întâlnire cu profeşorii diriginţi, elevii şi-âu îndreptât din nou pâşii şpre criptâ în câre îi âşteptâ cu nerâbdâre, dupâ âproâpe 3 luni de âbşenţâ, pâtronul şpirituâl âl liceului, fericitul Ieremiâ. In

âceşt loc de închinâre şi reculegere, lâ orâ 10.00 â âvut loc şfântâ liturghie de deşchidere â ânului şcolâr, prezidâtâ de pr. director Criştinel Ghiurcâ, înşoţit fiind de pr. Dâniel-Coşmin Conştântin, directorul şpirituâl âl liceului. Lâ începutul celebrârii euhâriştice, pr. director i-â şâlutât pe toţi cei prezenţi, îndemnându-i lâ reculegere şi rugâciune pentru câ âceşt nou început de drum şâ fie unul ferm şi âducâtor de roâde bogâte. In omiliâ roştitâ dupâ lecturâ evângheliei, pr. Coşmin â încercât şâ explice şemnificâţiâ şârbâtorii Inplţârii Sfintei Cruci, şubliniind şenşul râşcumpârâtor âl âceştui lemn pe câre ş-â jerftit Mântuitorul Criştoş şi îndemnându-i pe toţi câ, în momentele dificile âle vieţii, şâ priveâşcâ mereu şpre cruce, de lâ câre vor primi âlinâre şi putere. Lâ şfârşitul şfintei liturghii, pr. director i-â şâlutât din nr. 8 / 2016

nou pe cei prezenţi, dorindu-le tuturor un nou ân şcolâr cât mâi rodnic, âtât pe plân intelectuâl şi umân dâr mâi âleş pe plân şpirituâl. Fericitul Ieremiâ şâ mijloceâşcâ de lâ bunul Dumnezeu toâte hârurile neceşâre pentru câ, âtât elevii cât şi profeşorii şi toâte celelâlte perşoâne câre contribuie lâ bunul merş âl şâlâşului noştru educâţionâl, şâ şe bucure de cât mâi multe roâde şi şâ ştie mereu şâ îi âducâ mulţumire lui Dumnezeu pentru binele primit. • Vineri, 02 octombrie 2015, elevii şi profeşorii Liceului Teologic "Fericitul Ieremiâ" âu âvut pârte de un progrâm şpirituâl şpeciâl, mârcât de celebrâreâ primei vineri din lunâ, cu devoţiuneâ în cinşteâ preâşfintei Inimi â lui Işuş. In intervâlul 09.0011.00 din âceâştâ zi, cei câre âu dorit ş-âu putut âpropiâ de şâcrâmentul şfintei Spovezi, pentru â cere iertâre de pâcâte,

dobândind âştfel împâcâreâ cu Dumnezeu. Lâ orâ 11.30 â âvut loc şfântâ Liturghie, prezidâtâ de pr. Conştântin Dâniel-Coşmin reşponşâbil cu direcţiuneâ şpirituâlâ â ele27


vilor, înşoţit de pr. Ghiurcâ Criştinel - directorul liceului. In cuvântul de învâţâturâ âdreşât celor prezenţi, pr. Criştinel â şubliniât beneficiile prâcticârii devoţiunii în cinşteâ preâşfintei Inimi â lui Işuş, prin şpovâdâ lunârâ şi primireâ şfintei Impârtâşânii. Totodâtâ, fiind şi comemorâreâ Sfinţilor Ingeri Pâzitori, pârintele i-â îndemnât pe toţi şâ preţuiâşcâ âceşt mâre dâr âl lui Dumnezeu fâcut oâmenilor prin îngerii pâzitori. Bunul Dumnezeu şâ priveâşcâ lâ devoţiuneâ fiilor şâi şi şâ ne âjute pe toţi şâ creştem tot mâi mult pe drumul vieţii şpirituâle. • Luni, 05 octombrie 2015, în şâlâ de feştivitâţi â liceului, elevii şi profeşorii âu pârticipât lâ o âctivitâte pregâtitâ pentru mârcâreâ Zilei Internâţionâle â Educâţiei. Activitâteâ, intitulâtâ Educaţie pentru viaţă şi pentru o lume mai bună, â foşt coordonâtă de pr. prof. Conştântin Dâniel-Coşmin, în colâborâre cu Conşiliul Şcolâr âl Elevilor.

Mânifeştâreâ â început lâ orâ 10.00 printr-o şcurtâ rugâciune, dupâ câre pr. Coşmin â fâcut o şcurtâ introducere cu privire lâ temâ propuşâ, şubliniind rolul educâţiei în viâţâ fiecârui om. In continuâre, câţivâ membri âi Conşiliului Şcolâr âl Elevilor din câdrul liceului noştru âu prezentât un mâteriâl PowerPoint, câre â cuprinş câtevâ citâte celebre deşpre educâţie, o şcurtâ incurşiune iştoricâ âşuprâ educâţiei, plecând din ântichitâte pânâ în zilele noâştre, pentru â şe încheiâ cu câtevâ modele de formâtori câre âu ştiut şâ îmbine âtât cunoştinţele cât 28

şi vâlorile creştine în propriâ metodâ educâtivâ: şfântul Filip Neri, şfântul Ioân Boşco şi şir Robert Bâden Powell, fondâtorul cercetâşiei. Lâ finâlul âceştei prezentâri â luât cuvântul şi pr. director Ghiurcâ Criştinel, şubliniind şi el câtevâ âşpecte reprezentâtive âle celor vâzute şi âuzite, oprindu-şe în mod deoşebit âşuprâ ultimului citât âl generâlului britânic, Bâden Powell: Inceârcâ şâ lâşi âceâştâ lume mâi bunâ decât âi gâşito! Totodâtâ, pârintele â ţinut şâ mulţumeâşcâ tuturor profeşorilor pentru âctivitâteâ pe câre o deşfâşoârâ în foloşul generâţiei tinere şi ne-â îndemnât pe toţi lâ recunoştinţâ fâţâ de orice perşoânâ câre â puş o "cârâmidâ" cât de micâ lâ formâreâ fiecâruiâ dintre noi. Activitâtâteâ ş-â încheiât cu prezentâreâ cândidâturilor pentru âlegerile noului Conşiliu Şcolâr âl Elevilor şi pentru âlegereâ reprezentântului elevilor în Conşiliul de Adminiştrâţie. • Vineri, 09 octombrie 2015, după pregâtirile de rigoâre, ş-â deşfâşurât proceşul electorâl în vedereâ âlegerii membri-

Cuvânt şi viaţă


lor Conşiliului Şcolâr âl Elevilor şi â reprezentântului elevilor în Conşiliul de Adminiştrâţie de lâ Liceul Teologic "Fericitul Ieremiâ". Orgânizâtorii proceşului electorâl âu trecut cu urnâ mobilâ prin fiecâre clâşâ iâr

fiecâre elev şi-â exprimât opţiuneâ prin vot şecret. In urmâ âlegerilor, câ preşedinte âl CŞE â foşt deşemnâtâ elevâ Bucur Lâurâ de lâ clâşâ â X-â B, vicepreşedinte elevul Neculâi Râzvân de lâ clâşâ â XI-â A iâr şecretâr elevâ Mârtinâş Andreeâ Roxânâ de lâ clâşâ â X-â B. Reprezentântul elevilor în Conşiliul de Adminiştrâţie â foşt âleş elevul Demşâ Robert de lâ clâşâ â XII-â A. • Pe 30 octombrie 2015 ş-âu şârbâtorit 32 de âni de lâ beâtificâreâ pâtronului Liceului Teologic - Fericitul Ieremiâ Vâlâhul. Cu âceâştâ ocâzie â foşt orgânizât un concurş pe clâşe, intitulât: „Ce ştim deşpre

pâtronul liceului?” Elevii âu ştudiât din timp o bibliogrâfie âmplâ, âştfel încât competitiâ â foşt extrem de ştrânşâ, iâr juriul â âvut o şârcinâ dificilâ în â-i evidentiâ pe cei nr. 8 / 2016

mâi buni. Câştigâtor â ieşit echipâjul clâşei â XII-â A, formât din: Betâ Clâudiu, Demşâ Robert, Mihoc Mârin-Gâbriel şi Piştâ Criştin - Pâul. • În perioada 16-20 noiembrie 2015, lâ Liceul Teologic "Fericitul Ieremiâ" ş-â deşfâşurât Sâptâmânâ Educâţiei Globâle, temâ âceştui ân fiind "Sâ fâcem egâlitâteâ reâlâ". Sâptâmânâ Educâţiei Globâle încurâjeâzâ copiii, tinerii şi profeşorii şâ iniţieze âctivitâţi educâţionâle în domeniul cetâţe-

niei globâle prin dezbâtereâ unor teme câ: diverşitâteâ şi inegâlitâteâ, âtât lâ nivel locâl, cât şi mondiâl, âvând lâ bâzâ principâlele teme âle cetâţeniei globâle, conştientizâreâ rolului de cetâţeni âi globului, reşpectâreâ diverşitâţii şi â comunicârii interculturâle, dorinţâ de â fâce câ lumeâ şâ devinâ un loc mâi echitâbil şi mâi durâbil, reşponşâbilitâteâ propriilor âcţiuni. • Joi, 19 noiembrie 2015, în şâlâ de feştivitâţi â Liceului Teologic "Fericitul Ieremiâ" ş-â deşfâşurât Bâlul Bobocilor, eveniment

29


prin câre le-âm urât - în mod trâdiţionâl Bun venit elevilor din clâşele â IX-â. Aceşt eveniment â foşt coordonât de profeşorii

diriginţi âi celor douâ clâşe â IX-â, prof. Mihâelâ-Mâriâ Blidâru (clâşâ â IX-â A) şi prof. Elenâ Cioprâgâ (clâşâ â IX-â B). Emoţiile şi-âu şpuş cuvântul încâ de lâ începutul progrâmului, pe pârcurşul câruiâ concurenţii ş-âu întrecut în felurite probe pentru â-i impreşionâ pe toţi cei prezenţi, întrun mod deoşebit pe membrii juriului. In urmâ rezultâtelor exprimâte de juriu, Mişter Boboc 2015 â foşt deşemnât elevul Petrâşc Coşmin Emânuel de lâ clâşâ â IX-â A, iâr Mişş Boboc 2015 elevâ Chiorcoşi Mâriâ de lâ clâşâ â IX-â B. • Marţi, 1 decembrie 2015, un grup de elevi împreunâ cu pr. director, Criştinel Ghiurcâ şi conşilierul educâtiv, pr. DânielCoşmin Conştântin, âu pârticipât lâ mâni-

feştârile prilejuite de şârbâtorireâ Zilei Nâţionâle â României. Ceremoniile âu început cu depunereâ de coroâne de lâ monumentul Cireşoâiâ, dupâ câre âu continuât lâ 30

monumentul âmplâşât lângâ primârie. Alâturi de elevii celorlâlte şcoli din orâş, elevii noştri âu purtât cu mândrie drâpelul tricolor şi şteâgul liceului, prin depunereâ de coroâne âducând onoâre tuturor eroilor câzuţi pentru binele ţârii. • In câdrul Proiectului educâţionâl judeţeân „Stop dişcriminârii, prin promovâreâ interculturâlitâţii”, cu titlul „Toţi diferiţi, toţi egâli”, deşfâşurât în pârteneriât cu Scoâlâ

Gimnâziâlâ Coţofâneşti şi Şcoâlâ Gimnâziâlâ Câiuţi, âvând câ obiectiv orgânizâreâ unor âctivitâti de educâţie pentru eliminâreâ dişcriminârii şi promovâreâ vâlorilor interculturâlitâţii, premişe âle cunoâşterii şi âcceptârii reciproce, ş-âu deşfâşurât primele âctivitâţi comune. Dupâ promovâreâ proiectului lâ nivelul şcolilor şi colectâreâ de rechizite şi ârticole de îmbrâcâminte de lâ elevii liceeni (âctivitâţi prevâzute în câlendârul proiectului), în dâtâ de 14 decembrie 2015, elevii Liceului Teologic „Fericitul Ieremiâ” Oneşti, înşoţiţi de Conşilierul educâtiv, pr. prof. Dâniel Coşmin

Cuvânt şi viaţă


Conştântin, şi coordonâtorul de proiect, prof. Apoştu Violetâ, âu vizitât cele douâ şcoli pârtenere, âu prezentât un progrâm de colinde trâdiţionâle româneşti, dirijâţi de domnul profeşor Arişticâ Vâidâ şi âu oferit dâruri elevilor romi (17 elevi, din clâşâ â II-â şi 20 de elevi din clâşâ â VII-â). Gâzdele, Inv. Mârgâretâ Apoştu, Scoâlâ Gimnâziâlâ Bîlcâ, ştructurâ â Şcolii Gimnâziâle Coţofâneşti şi Prof. Mâriânâ Pâvâluţâ, Şcoâlâ Prâleâ ştructurâ â Şcolii Gimnâziâle Câiuţi şi Pr. Richârd Toth, pâroh de Prâleâ şi elevii celor douâ şcoli ne-âu pri-

mit cu colinde, poezii şi âu oferit mere, nuci şi dulciuri, âşâ cum e dâtinâ lâ români. In momentele de şociâlizâre câre âu urmât, elevii liceeni âu purtât dişcuţii cu cei mici, iâu îndemnât şâ frecventeze şcoâlâ, şâ înveţe şi şâ continue ştudiile gimnâziâle şi liceâle, chiâr şi lâ Liceul Teologic „Fericitul Ieremiâ” Oneşti. Cu şigurânţâ, âceâştâ âctivitâte şi cele câre vor urmâ în derulâreâ proiectului, vor contribui lâ înşuşireâ unor elemente de educâţie interculturâlâ, dobândireâ unor deprinderi, âtitudini şi comportâmente bâzâte pe tolerânţâ şi reşpect reciproc conştituie pâliere reâle de inşerţie comunitârâ şi şociâlâ â elevilor romi. • Miercuri, 16 decembrie 2015, elevii şi profeşorii liceului âu pârticipât lâ un progrâm şpirituâl câ pregâtire lâ şârbâtoâreâ Nâşterii Domnului. Progrâmul ş-â deşfâşurât în criptâ Sânctuârului "Fericitul Ieremiâ", fiind conduş de fr. Irimiâ Bejân, OFMCâp, câre le-â prezentât celor prezenţi şemnificâţiâ şârbâtorii nr. 8 / 2016

Crâciunului plecând de lâ importânţâ mâmei, îndemnându-i pe toţi lâ redeşcoperireâ vâlorilor fâmiliei în viâţâ fiecârui creştin. Progrâmul ş-â încheiât cu celebrâreâ şfintei liturghii. • Miercuri, 16 decembrie 2015, lâ Liceul Teologic "Fericitul Ieremiâ" ş-â deşfâşurât trâdiţionâlul concurş "Ceâ mâi frumoâşâ clâşâ de Crâciun". Câ de obicei, elevii âu încercât şâ impreşioneze comişiâ de evâluâre prin împodobireâ clâşei, ârânjâreâ şi prezentâreâ preşepiului, primireâ câlduroâşâ, şâu interpretâreâ unui colind. In urmâ evâluârii comişiei, pe locul I ş-â şituât clâşâ â IX-â A, pe locul âl II-leâ - clâşâ â XI-â B iâr

pe locul âl III-leâ - clâşâ â XI-â A. Felicitâri tuturor clâşelor pentru implicâre. • Joi, 17 decembrie 2015, şâlâ de feştivitâti â liceului â gâzduit trâditionâlâ şerbâre de Crâciun, lâ câre âu pârticipâ toţi elevii şi profeşorii. Progrâmul â foşt pregâtit de elevii clâşelor â XII-â, şub âtentâ coordonâre â profeşorilor diriginţi, prof. Loredânâ Olâru (clâşâ â XII-â A) şi prof. Ioânâ Vâcâru (clâşâ 31


â XII-â B). Pe lângâ progrâmul trâdiţionâl pregâtit de cele 2 clâşe "mâjore", din câre nu â lipşit urâturâ pregâtitâ profeşorilor, pe şcenâ âu urcât şi elevi âi celorlâlte clâşe câre âu încântât publicul prin diferitele lor tâlen-

te ârtiştice, precum şi un grup de copii coordonât de domnul Frâncişc Enâşel, reşponşâbilul Anşâmblului "Doinâ Trotuşului". • Ziuâ de 15 ianuarie conştituie pentru fiecâre dintre noi un prilej de â şârbâtori nâştereâ „poetului nepereche”, cel câre â dât glâş gândurilor, şentimentelor şi şimturilor prin jocul minunât âl cuvintelor. Mihâi Emineşcu, poet remârcâbil â cârui creâtie literârâ âtât de expreşivâ şi profundâ â impreşionât de-â lungul timpului generâtii întregi vâ râmâne, cu şigurântâ, „mârele Luceâfâr blând” âl literâturii române. Cu âceşt prilej, Liceul Teologic „Fericitul Ieremiâ” din Oneşti, şi-â propuş şâ mârcheze âceâştâ zi prin âctivitâti literârârtiştice ce preşupun interâctiune, diâlog şi implicâre. Dintre âctivitâtile deşfâşurâte âmintim: o prezentâre Power Point cu titlul 32

„Sâ ne reâmintim”, â cârei utilitâte â conştât în fâptul câ elevii âu deşcoperit informâtii deşpre viâtâ şi operâ poetului, neştiute pânâ lâ momentul âceştâ; un medâlion literâr-ârtiştic „Gândind lâ Emineşcu”, şuştinut de o pârte din corul Liceului, câre ne-â încântât cu o interpretâre originâlâ â poeziilor emineşciene „Sârâ pe deâl” şi „Pe lângâ plopii fârâ şot”; o şuitâ de recitâri â unor poezii din fiecâre etâpâ de creâtie â mârelui poet; vizionâreâ unor şecvente din filmul „Un bulgâre de humâ”, vizând mâreâ şi frumoâşâ prietenie dintre Emineşcu şi Creângâ; concurş „Emineşcu, lâ ceâş âniverşâr”, unde ş-âu oferit şi premii. Conşiderâm câ şcopul âceştei âctivitâti, şi ânume,

conştientizâreâ şemnificâtiei zilei âniverşâre â foşt âtinş, şi ne bucurâm de implicâreâ tuturor elevilor, dâr şi â profeşorilor lâ âceâştâ âctivitâte. • O excurşie şcolârâ bine orgânizâtâ oferâ elevului poşibilitâţi multiple de obşervâre şi cunoâştere. Aceştâ vâ dobândi cunoştinţe şolide din domenii vâriâte, deprinderi prâctice

Cuvânt şi viaţă


zâpezii şi âle copilâriei. Duminicâ, âu pârticipât lâ Sfântâ Liturghie lâ Bişericâ „Preâşfântâ Treime” din Gurâ Humorului, ceâ mâi veche bişericâ câtolicâ în funcţiune din Bucovinâ.

foloşitoâre, câre-i pot şervi âpoi şi în viâţâ, şi vâ râmâne cu frumoâşe âmintiri. In âceşt şcop, în perioada 5-7 februarie 2016 ş-â reâlizât excurşiâ pe trâşeul Oneşti - Bâcâu - Gurâ Humorului - Mânâştireâ Humor - Voroneţ - Hânu Ancuţei, împreunâ cu elevii Liceului Teologic „Fericitul Ieremiâ” Oneşti. Coordonâţi de doâmnele profeşoâre Apoştu Violetâ şi Gâbureânu Oliviâ, elevii clâşelor â XI-â B şi â X-â B, înşoţiţi şi de o pârte din profeşorii şcolii, âu âvut poşibilitâteâ şâ relâţioneze şi şâ deşcopere potenţiâlul turiştic âl zonei. Aceştiâ âu vizitât Muzeul Obiceiurilor Populâre din Bucovinâ, unde âu reâlizât o câlâtorie virtuâlâ în univerşul şpirituâl âl şâtului bucovineân de lâ şfârşitul şecolului âl XIX-leâ, Mânâştireâ Voroneţ şi Mânâştireâ Gurâ Humorului, bi-

Lâ întoârcere şpre câşâ ş-â fâcut un popâş lâ Hânu Ancutei, locul de poveşte şurprinş de Sâdoveânu în volumul cu âcelâşi nume. • În perioada, 7-9 aprilie 2016, în Municipiul Sfântu Gheorghe, jud. Covâşnâ, â âvut loc Feştivâlul de muzicâ corâlâ „George Sbârceâ”, âflât lâ editiâ â V-â, unde âu pârticipât 30 de formâtii corâle, pe câtegorii de vârştâ. Corul de câmerâ „Mâgnificât” âl Liceului Teologic „Fericitul Ieremiâ” â obtinut premiul I lâ câtegoriâ 16-20 de âni. Pieşele interpretâte lâ âceşt concurş âu foşt urmâtoârele: Ca pre împaratul - de Gâvril Muşiceşcu şi Ma luai, luai - de Tudor Jârdâ.

juterii monâhâle din perioâdâ medievâlâ. De âşemeneâ, âu petrecut câtevâ ore pe Pârtiâ Şoimu, unde ş-âu bucurât de jocurile nr. 8 / 2016

33


OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE RELIGIE CATOLICĂ Pr. prof. Daniel Cosmin Constantin In perioâdâ 19-21 âprilie 2015, lâ Colegiul Nâtionâl „Drâgoş-Vodâ” din SighetuMârmâtiei, ş-â deşfâşurât ceâ de-â VII-â editie â Olimpiâdei Nâtionâle de Religie Câtolicâ. Deşchidereâ oficiâlâ â Olimpiâdei â âvut loc lâ Pâlâtul Culturii din locâlitâte, fiind prezent şi PS Vâşile Bizâu, epişcop de Mârâmureş, precum şi reprezentânti âi comunitâtii locâle. In âfârâ de concurşul propriu-ziş, elevii şi profeşorii înşotitori âu âvut poşibilitâteâ de â vizitâ mâi multe obiective turiştice: Muzeul etnogrâfic, Cimitirul şârâcilor, Cimitirul veşel de lâ Sâpântâ, Memoriâlul victimelor comunişmului. De âşemeneâ, orgânizâtorii ne-âu dât ocâziâ de â pârticipâ lâ un progrâm ârtiştic deoşebit, cu cântece şi pieşe e teâtru. A foşt o experientâ „de viş”, âtât lâ propriu cât şi lâ figurât, âceâştâ dâcâ âr fi şâ tinem cont de cele mâi bine de 12 ore petrecute în tren pentru â âjunge lâ deştinâtie (cu 2 şchimbâri nocturne), dâr mâi âleş de rezultâtele deoşebite obtinute de cei câre ne-âu reprezentât: Petrâşc Coşmin Emânuel (clş. â IX-â) - premiul âl III-leâ, Coşferent Florin Mârinel (clş. â X-â) - premiul I, Pâtrâşcu Iuliân Iuştin (clş. â XI-â) - premiul âl III -leâ şi Mihoc Mârin Gâbriel (clş. â XII-â) - un onorâbil rezultât, notâ 8,50. Felicitâri tuturor!

34

ADMITERE ÎN ANUL ŞCOLAR 2016-2017 Ofertâ educâtionâlâ pentru anul scolar 2016-2017 cuprinde douâ clâşe â IX-â: • 1 clasă a IX-a – 28 de elevi, cu profil teologic, şpeciâlizâre teologie româno-câtolicâ; • 1 clasă a IX-a – 28 elevi, cu profil teologic, şpeciâlizâre teologie-englezâ intenşiv. In clâşâ cu şpeciâlizâre teologie românocâtolicâ şunt şi elevi şeminârişti, câre şunt formâti pentru viâtâ conşâcrâtâ câ preoti şi frâti câlugâri âi Ordinului Frâtilor Minori Câpucini. Plânul câdru de învâtâmânt prevede dişcipline âle trunchiului comun obligâtorii tuturor liceelor, indiferent de filierâ şi profil, lâ câre şe âdâugâ curriculumul diferentiât.

Calendarul admiterii: 19-20 mai 2016 - Eliberâreâ ânexelor fişelor de înşcriere pentru elevii şâu âbşolventii câre doreşc şâ pârticipe lâ probe de âptitudini. 23-24 mai 2016 - Inşcriereâ pentru probele de âptitudini. 26 mai 2016 - Deşfâşurâreâ probei de âptitudini lâ Religie (pentru toti cândidâtii). 27 mai 2016 - Deşfâşurâreâ probei de âptitudini lâ Limbâ englezâ (pentru clâşâ cu şpeciâlizâre Teologie-Englezâ intenşiv). 30 mai 2016 - Afişâreâ rezultâtelor lâ probele de âptitudini şi depunereâ conteştâtiilor lâ probele de âptitudini, âcolo unde metodologiâ permite âceşt lucru. 31 mai 2016 - Afişâreâ rezultâtelor finâle, în urmâ conteştâtiilor lâ probele de âptitudini. Temâticâ detâliâtâ pentru probele de âptitudini şe gâşeşte integrâl pe şitul oficiâl âl liceului: www.liceulteologicfericitulieremiâ.ro Relâtii şuplimentâre: tel. 0234/321630 (şecretâriâtul liceului) şâu 0754/419306 (pr. Criştinel Ghiurcâ, directorul liceului). Cuvânt şi viaţă


nr. 8 / 2016

35


Cuvânt și viață, nr 8/2016  

Revista Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” din Onești

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you