Issuu on Google+

cum să citim

simbolurile


cum să citim

simbolurile Introducere în semnificaţia simbolurilor în artă

Clare Gibson


Clare Gibson How to Read SymbolS o.P. 53; C.P. 212, sector 4, 210 High street

bucureşti, românia

lewes, east sussex bn7 2ns, UK

tel./fax 031 425 16 19

Copyright © 2009 ivy Press limited DireCTor De CreaŢie Peter

bridgewater

DireCTor arTisTiC Michael Whitehead DesiGn JC

e-mail: comenzi@litera.ro ne puteţi vizita la

lanaway

ilUsTraŢii John

Fowler

CerCeTare iConoGraFiCă Katie

Greenwood

editor: Vidraşcu şi fiii

Toate drepturile rezervate. nici o parte

redactori: Florenţa simion, ilieş Câmpeanu

a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă, stocată

Corector: Cristiana Miu

sau transmisă în orice formă sau prin orice

Copertă: Vladimir Zmeev

mijloc, electronic, mecanic, de fotocopiere,

Tehnoredactare şi prepress: Marin Popa

prin înregistrare sau altfel fără consimţământul anterior al editorilor.

Descrierea CiP a bibliotecii naţionale a româniei

Clare Gibson

Gibson, Clare

Cum Să Citim SimboluRile

Cum să citim simbolurile/

Copyright © editura litera 2010

Clare Gibson; trad. s.C. Graal soft srl –

pentru versiunea în limba română

bucureşti, litera internaţional, 2010

Toate drepturile rezervate

isbn 978-973-675-716-7

Traducere din limba engleză s.C. Graal soft srl

929.6 Tipărită în india


Cuprins

Introducere

6

Simboluri şi simbolism

8

Gramatica simbolurilor

20

SIMBOLURILE

48

Africa

50

Cele două Americi

72

Asia

96

Europa

162

Oceania

236

Glosar

246

Resurse

250

Indice

252

Mulţumiri

256


INTRO Cu toţii putem aprecia calităţile senzuale şi estetice ale artei şi cu toţii am experimentat puterea sa de a fermeca, de a încânta şi de a mişca, precum şi puterea sa de a deprima, de a şoca şi de a dezgusta. Însă, dacă nu privim dincolo de imaginea de suprafaţă a operei de artă şi dacă nu înţelegem ceea ce vedem, nu observăm decât o mică parte a imaginii. Aceasta deoarece arta comunică mai ales prin intermediul simbolismului, iar un simbol este ceva ce reprezintă cu totul altceva.

Dacă selectăm indiciile şi elaborăm o conexiune între referinţele simbolice pe care artiştii le-au intercalat în picturile şi artefactele lor, ochii noştri se vor deschide către un domeniu bogat în aluzie şi semnificaţie ascunsă. Deoarece capacitatea de a mânui puterea veche de când lumea a simbolismului permite atât artistului, cât şi privitorului operei de artă să călătorească mult dincolo de limitele imaginii creatoare şi a convenţiilor culturale, pentru a pătrunde adânc în psyche-ul uman. Imaginile simbolice din această carte au fost aranjate tematic, precum şi geografic, simbolurile sacre fiind urmate de simboluri ale identităţii şi de sisteme de simboluri (şi, în unele situaţii, şi de simboluri alegorice). De reţinut este şi faptul că unele simboluri transcend însă aceste limite şi ar putea fi plasate, în consecinţă, în mai multe categorii – o mărturie a complexităţii conştiinţei şi culturii umane. 6 INTRO D UCERE


dUCere Unele simboluri necesită puţine explicaţii – de exemplu, culorile sau calităţile reprezentate de anumite păsări sau animale fantastice –, pentru că noi răspundem la acestea la nivel instinctual. Într-adevăr, lucrările de pionierat ale psihanaliştilor Sigmund Freud şi Carl Gustav Jung au arătat că mintea umană este ferm îndreptată către gândirea şi comunicarea simbolică şi că limbajul simbolurilor, şi mai ales cel al arhetipurilor, transcende timpul şi spaţiul. Din acest motiv, multe dintre lucrările de artă din această carte şi detaliile simbolice prezentate alături de ele demonstrează că simbolismul este un limbaj străvechi şi universal.

Mamă şi copil

Reprezentarea Fecioarei cu Pruncul vine dintr-o tradiţie străveche de venerare a fertilităţii şi naşterii, care presupunea ilustrarea mamei cu copilul. Aşadar, pe lângă o expresie profundă a milei creştine, este şi o imagine arhetipală.

Pe măsură ce credinţe, civilizaţii, societăţi şi culturi diferite au determinat dezvoltarea lumii, fiecare şi-a dezvoltat propriul vocabular simbolic prin care să ilustreze şi să exprime concepte sacre, aspecte ale identităţii individuale şi colective şi teorii şi idei abstracte. Şi, pentru sublinierea gramaticii simbolurilor şi a simbolismului, prin trimiterea la o gamă largă de lucrări de artă deosebite din fiecare epocă şi de pe fiecare continent, această carte oferă o descriere fascinantă a faptului că, aşa cum sublinia Oscar Wilde, „Tot ce este artă este atât suprafaţă, cât şi simbol“. INTRO D UCERE

7


Introducere simboluri şi simbolism Vezi şi Pătrat, pag. 141 Yggdrasil, pag. 177

„Omul, cu predilecţia sa pentru crearea de simboluri, transformă în mod inconştient obiectele sau formele în simboluri… atât în religie, cât şi în arta vizuală“, scria Aniela Jaffé în Omul şi simbolurile sale (1964), observaţie confirmată de arta preistorică din Epoca Pietrei prezentă pe toate continentele. Ele nu sunt doar imagini străvechi cu forme familiare, cum ar fi animale sau amprente, căci ştim că toate culturile ulterioare le-au asociat o semnificaţie simbolică. Aşadar, umanitatea a transformat probabil dintotdeauna în simboluri tot ceea ce a înconjurat-o, simbolurile magice devenind simboluri sacre, simboluri ale identităţii şi sisteme simbolice, în toate tradiţiile din întreaga lume.

Copacul vieţii

O imagine din Bestiarul Ashmole – un manuscris anluminat englezesc din secolul XIII – prezintă două creaturi fantastice care vânează turturele aşezate pe ramurile copacului vieţii. Arbori ca acesta sunt reprezentări universale ale existenţei cosmice şi ale ciclului etern al vieţii şi al morţii. 8 simboluri şi simbolism


Copac

Vrăjitoare

Dacă foioasele, care îşi schimbă anual frunzele, semnifică ciclul vieţii, plantele perene simbolizează imortalitatea. Unele culturi şi-au imaginat un arbore cosmic (cum ar fi arborele Yggdrasil din tradiţia scandinavă). Arborii genealogici reprezintă continuitatea, fie a sângelui, fie a unui concept sacru sau ezoteric.

După Jung, inconştientul colectiv al umanităţii se asociază cu simboluri arhetipale, care nu variază în funcţie de istorie sau geografie. Printre acestea se numără vrăjitoarea, portretizată de obicei ca o femeie în vârstă, rea la suflet şi care stăpâneşte magia neagră, de care se foloseşte în scopuri malefice, fiind ajutată de o rudă din Infern.

Corabie

Pătrat

Un exemplu de vizualizare simbolică este reprezentarea cursului vieţii ca o călătorie. În picturile alegorice, corabia poate simboliza adăpostul sufletului – corpul – sau vehiculul în care sunt străbătute apele vieţii. Corabia poate reprezenta şi Biserica creştină.

În artă, formele au adesea semnificaţie alegorică şi simbolică. Datorită solidităţii şi stabilităţii sale, pătratul reprezintă Pământul şi materia. Având patru colţuri, pătratul mai poate trimite la diverse cvartete, cum ar fi punctele cardinale, anotimpurile sau elementele.

simboluri şi simbolism

9


Cosmosul simboluri şi simbolism şi lumea naturală Vezi şi Ra, pag. 55 Kachina soare, pag. 77

Supravieţuirea cotidiană reprezenta principala preocupare a primilor oameni, de aceea scenele de vânătoare sunt atât de frecvente în Epoca Pietrei. Şi trecerea umanităţii de la vânători-culegători nomazi la agricultori sedentari a fost reflectată în reprezentările artistice. Atât lumina solară, cât şi apa erau vitale pentru cultivarea cu succes a recoltelor, însă nimeni nu garanta o cantitate optimă de soare şi de ploaie în fiecare an. Dorinţa de a înţelege şi controla forţele naturii a determinat omenirea să le considere fiinţe sau fenomene divine şi a dat naştere reprezentărilor simbolice din primele exemple de artă sacră. Faţa Soarelui

Portretizări stilistice ale discului solar cu faţă umană reflectă credinţa străveche că Soarele este un zeu care călătoreşte într-un car solar. Acest chip senin a fost modelat în relief pentru o roată din Egipteanul, o caleaşcă italiană de ceremonie construită în 1817.

10 s i m b o l u r i ş i s i m b o l i s m


Cerb

Caretă solară

Cerbul, antilopa, bivolul, bizonul şi alte animale vânate – speciile pot diferi, în funcţie de răspândirea lor într-o zonă sau alta – reprezentau hrana în Paleolitic. Apariţia lor simbolizează „magia vânătorii“ ori speranţa că picturile respective pot deveni realitate cu ajutorul magiei.

Pe măsură ce gândirea simbolică s-a dezvoltat, Soarele a fost imaginat ca o fiinţă străbătând zilnic cerul într-un vehicul. La vechii egipteni, acesta era o barcă solară, iar alte culturi şi-au imaginat un car mic tras de un cal, mânat, de exemplu, de zeul hindus Surya.

Apă

Porumb şi grâu

Precipitaţiile regulate sau inundaţiile sunt de cea mai mare importanţă pentru fertilitatea pământului. Cei care trăiau la malul mării depindeau de aceasta pentru a supravieţui, iar reprezentarea stilizată a valurilor, prezente în culturile mediteraneene, simbolizează, în consecinţă, fertilitatea.

Recoltele sunt reprezentate adesea în arta populaţiilor de agricultori. Ca simboluri ale vieţii, porumbul şi grâul – înfăţişate sub forma unui spic sau a unui snop şi ca atribute ale zeităţilor agriculturii – sunt prezente în arta din Egipt, Grecia şi Roma antică.

simboluri şi simbolism

11


Cosmologii zeităţi simboluri şi şisimbolism Vezi şi Zeus/Iupiter, pag. 165 Trimurti hindusă, pag. 104–105

Asocierile făcute la începutul omenirii între stele, planete, fenomene naturale, viaţă de pământ şi divinităţi au devenit cosmologii elaborate, mitologii foarte complexe şi panteoane. În America de Nord, fiinţele divine erau portretizate ca zeităţi creatoare sau ca eroi culturali, în timp ce arta aborigenă din Australia ilustrează viziuni complexe ale creatorilor din Timpul Visului. Panteonul cu cea mai mare influenţă istorică a fost poate cel grecoroman, deşi zeităţile hinduse sunt venerate şi astăzi. Şi, în pofida diferenţelor (adesea datorate sincretismului, vezi pag. 249), asemănarea fun­ damentală între simbo­lurile şi atributele zeităţilor cu aceleaşi funcţii din mitologii diferite este adesea izbitoare.

Tron celest

Norii întunecă baza tronului lui Iupiter în pictura artistului francez Jean-Auguste Dominique Ingres, Iupiter şi Thetis (1811). Thetis, mama lui Ahile, este ilustrată implorându-l pe Zeus/Iupiter, zeul cerurilor şi zeitatea supremă greco-romană, să intervină în războiul troian în favoarea fiului ei. 12 s i m b o l u r i ş i s i m b o l i s m


Nori

Păianjen

Când apare în artă, norii pot simboliza pur şi simplu ploaia şi abundenţa. Dar au şi un aer de mister, fiind vizibili, dar şi imateriali; schimbându-se constant, ascunzând ceea ce se află în spatele lor, dar lăsând uneori drum deschis razelor de slavă. Aşadar, ei pot simboliza tronul divin, vehicule sau chiar mijloace de tăinuire.

Capacitatea aparent magică a păianjenului de a ţese o pânză frumoasă din nimic inspiră veneraţie. În consecinţă, anumite culturi au echivalat pânza de păianjen cu universul şi pe păianjen cu creaţia cosmică. Amerindienii navajo vorbesc despre femeia păianjen care le-a învăţat arta ţesutului pe femeile navajo.

Coiot

Coiotul are un statut ambivalent în tradiţia nord-americană. În unele culturi, acest animal joacă un rol în creaţia cosmică, fiind considerat şi un erou cultural, dar altele îl privesc ca pe o fiinţă înşelătoare. Coiotul apare în exclusivitate în arta băştinaşilor americani. Trimurti

Simbolizate adesea în reprezentările artistice prin trei capete lipite, zeităţile hinduse care formează Trimurti (Triada) sunt Brahma (Creatorul), Vishnu (Păstrătorul) şi Shiva (Distrugătorul). Împreună, ele reprezintă principiile universale şi interdependente ale naşterii, vieţii şi morţii. simboluri şi simbolism

13


Simbolism social simboluri şi simbolism şi sisteme simbolice Vezi şi Coroană, pag. 21 Artă corporală, pag. 31

Pe măsură ce societăţile s-au dezvoltat, simbolurile şi arta s-au combinat tot mai mult pentru a reprezenta aspecte ale identităţii sociale. De exemplu, identitatea colectivă a fost semnalată printr-o serie de simboluri reprezentând un anumit trib sau grup. Simboluri reprezentând autoritatea socială supremă erau rezervate conducătorilor. De asemenea, sistemele simbolice au ajuns să fie folosite şi pentru a înregistra şi comunica; astfel au apărut primele sisteme de scriere, cum ar fi hieroglifele egiptene, ce foloseau simboluri pictografice pentru a exprima concepte. În plus, imaginaţia umană a dat naştere unor întregi lumi de creaturi fantas­ tice prin care să simbolizeze apariţii inexplicabile şi noţiuni complexe.

Simboluri ale regalităţii

Sfântul împărat roman Otto II (955–983) este reprezentat primind omagiile trimişilor din numeroase ţări într-o ilustraţie din Evanghelia Împăratului Otto, un manuscris german din secolul XI. Statutul înalt al lui Otto este semnalat prin tron, coroană, sceptru şi globul cu cruce. 14 s i m b o l u r i ş i s i m b o l i s m


Mască africană

Glob cu cruce

Măştile africane permit purtătorilor să asume o altă identitate afirmându-şi, în acelaşi timp, identitatea tribală colectivă. Această mască chokwe, purtată odinioară de căpeteniile de trib, îl reprezintă pe Chihongo, spiritul prosperităţii. Marca de scarificare cruciformă de pe fruntea lui Chihongo se numeşte cingelyengelye şi îl simbolizează pe Nzambi, zeul creator al populaţiei chokwe.

În portrete, conducătorii europeni sunt înfăţişaţi ţinând un glob cu cruce. Forma sa circulară trimite la globul pământesc, iar crucea aflată adesea pe el simbolizează creştinismul. Globul, ce face parte din însemnele monarhilor britanici şi ale sfinţilor împăraţi romani, semnalează suveranitatea globală a regelui, considerat reprezentantul pe pământ al lui Hristos.

Ideogramă hieroglifă

Minotaur

Vechii egipteni au dezvoltat un sistem de scriere complicat bazat pe simboluri ce cuprind în esenţă pictograme, ideograme, fonograme şi elemente de legătură. Ideograma ilustrată mai sus reprezintă două picioare umane şi era folosită ca un determinant ce denota mişcarea.

Minotaurul era fiul unui taur şi al lui Pasifae (soţia regelui Minos din Creta). El sălăşluia în labirintul palatului regal, devorând tineri atenieni, până când a fost omorât de eroul grec Tezeu. Cu cap de taur şi corp de om, Minotaurul simbolizează pasiunile animalice care îl mistuie pe om.

simboluri şi simbolism

15


Simbolismul simboluri şi simbolism inconştientului Vezi şi Shakti, pag. 49 Herakles/Hercule, pag. 173

În secolul XX, lucrările lui Sigmund Freud şi Carl Gustav Jung au condus la o nouă înţelegere a psihologiei umane, cu implicaţii şi asupra interpretării artei. Freud a descoperit că psihicul uman este compus din subconştient (se), eu şi supraeu; subconştientul (se-ul) îşi exprimă nevoile – mai ales cele sexuale – prin simboluri. După Jung, psyche se compune din conştient, din inconştientul personal şi din inconştientul colectiv, iar simbolurile arhetipale – reprezentând experienţe umane universale – sălăşluiesc în cel din urmă. Atât în teoria freudiană, cât şi în cea jungiană, astfel de simboluri îşi găsesc o reprezentare în vise şi în artă.

Figură eroică

Figurina din bronz a unui bărbat atletic care apucă de coarne un cerb trântindu-l la pământ datează din sec. I d.Hr. Descoperită la Pompei, în Italia, această reprezentare a eroului arhetipal îl înfăţişează pe Hercule sau Herakles, a cărui a treia muncă a fost să prindă căprioara din Cerynt.

16 s i m b o l u r i ş i s i m b o l i s m


Lingam şi yoni hinduse

Moloh

În arta hindusă şi tantrică sacră, lingam este un simbol falic străvechi, în timp ce yoni, pe care o poate penetra, simbolizează vulva. Lingam denotă principiul masculin (pe Shiva), iar yoni pe cel feminin (shakti a lui Shiva). Fuziunea lor reprezintă uniunea sexuală.

Fiinţe monstruoase, ameninţătoare apar adesea în coşmaruri, în mituri, în poveşti şi în artă, unde simbolizează frici profunde. Un copil sacrificat lui Moloh, zeu semit menţionat în Vechiul Testament, poate reprezenta teroarea pierderii unui copil.

Erou

Bătrână înţeleaptă

Eroii, cum ar fi eroul greco-roman Herakles/Hercule, sunt figuri arhetipale în literatură, legendă, folclor şi în arta din toată lumea, fiind portretizaţi de obicei ca luptători împotriva răului, având capacităţi extraordinare. Eroul este un aspect pozitiv şi activ al principiului masculin; replica negativă este răufăcătorul.

La fel ca bătrâna din folclorul băştinaşilor americani, bătrâna înţeleaptă arhetipală este înfăţişată de obicei ca o bunică, dar poate apărea şi ca o preoteasă. Ea simbolizează înţelepciunea şi cunoaşterea născute din experienţă, de care se foloseşte pentru a face bine (spre deosebire de vrăjitoare, echivalentul ei negativ). simboluri şi simbolism

17


Simbolismul în artă simboluri şi simbolism Vezi şi Triunghi cu vârful în sus, pag. 141 Triunghi cu vârful în jos, pag. 141 Yin şi yang, pag. 149

Simbolurile nu sunt uşor de observat în artă, însă pot completa mesajul unei picturi dacă sunt recunoscute şi înţelese. De exemplu, numerele – poate în forma unor figuri multiple – şi formele (cu care sunt adesea interconectate) pot avea semnificaţie. Culorile pot fi şi ele simbolice; roşul reprezintă sângele şi, astfel, viaţa sau vărsarea de sânge, galbenul semnifică soarele, aurul sau  fericirea. Fiinţele fantastice pot simboliza mai mult decât doar un personaj mitologic, mai ales în lucră­ rile simboliste sau suprarealiste. În schimb, simbolurile de pe marginea picturilor, care sunt mărci ale artiştilor sau monograme ale creatorilor, nu au, de regulă, o semnificaţie profundă.

Fantezii simboliste

Nimfa cu grifoni, tabloul artistului francez Gustave Moreau (1826–1898), ilustrează modul în care simboliştii îşi trag inspiraţia din mitologie ca sursă de imagini simbolice cu care să exprime adevăruri interioare şi idei. Fiinţe fantastice precum grifonul trimit uneori la fantezii personale. 18 s i m b o l u r i ş i s i m b o l i s m


Triunghi

Lumină şi întuneric

Având trei laturi identice, triunghiul echilateral simbolizează triade ale căror componente sunt la fel de importante: de exemplu, Sfânta Treime a creştinismului sau trecutul, prezentul şi viitorul. În funcţie de locul spre care indică, în sus sau în jos, acesta poate simboliza masculinitatea şi focul sau feminitatea şi apa.

Semnificaţia zonelor luminoase şi întunecate ale unei picturi poate fi legată de simbolismul albului şi al negrului. În concepţia europeană, albul reprezintă concepte pozitive, precum ziua, iluminarea, bunătatea, viaţa şi puritatea, iar negrul denotă noţiuni negative, cum ar fi noaptea, uitarea, răul, moartea şi corupţia.

Grifon

Monogramă

Numeroasele mituri asociate grifonului provin din Egiptul antic şi din Mesopotamia. Înfăţişat ca un paznic vigilent al aurului, are cap, aripi şi gheare de vultur şi corp de leu, dublând simbolismul maiestuos, solar al ambelor creaturi.

Artiştii îşi semnează uneori lucrările prin notaţii stilizate ce pot fi simboluri în sine. De exemplu, artistul şi gravorul german Albrecht Dürer (1471–1528) îşi reprezenta numele printr-o monogramă distinctivă, compusă din iniţialele sale (AD).

simboluri şi simbolism

19


Introducere Gramatica simbolurilor Vezi şi Mamă şi copil, pag. 7 Elefant, pag. 51

Pentru a obţine faimă şi bogăţie, oamenii au reprezentat artistic fiinţe divine sau concepte sacre, cu care au identificat indivizi sau pe care le-au apropiat de alte persoane, pentru a înregistra evenimente şi a recunoaşte şi exprima idei abstracte. Indiferent de scopul ei (care poate fi plăcerea estetică, satisfacerea unor nevoi spirituale, de informaţie sau învăţarea unor teme sacre), arta sacră este aproape întotdeauna simbolică. Multe dintre temele şi simbolurile folosite de artiştii din toate epocile şi continentele sunt foarte asemănătoare, dovadă a înclinaţiei umanităţii către gândirea simbolică.

Creatură fantastică

Airavata poate avea 33 de capete, aşa cum se arată în această ilustraţie dintr-un manuscris thailandez datând de la mijlocul secolului XIX. În timp ce Airavata (sau Erawan) este regele elefanţilor, Indra este văzut în budism drept stăpânul zeilor spaţiilor cereşti (deva).

20 G r a m at i c a s i m b o l u r i l o r


cumsacitim