Issuu on Google+

Arta2.indb 1

28.01.2010 19:25:35


RAFTUL de cULTURA geneRALA Arta2.indb 2

28.01.2010 19:25:35


RAFTUL de cULTURA geneRALA

De la apogeul RenaşteRii până în secolul XViii

Arta2.indb 3

28.01.2010 19:25:35


Cuprins

150 Apogeul Renaşterii

Cuprins

152 Leonardo da Vinci 156 Mona Lisa 158 Michelangelo Buonarroti 162 Crearea lui Adam 164 Rafael 168 Madona Sixtinã 170 Giorgione 172 Tizian 176 Correggio 178 Paolo Veronese 180 Agnolo Bronzino 182 Parmigianino 184 Tintoretto 186 Giambologna 188 Giuseppe Arcimboldo 190 El Greco 192 Rogier van der Weyden 194 Jan van Eyck 196 Hieronymus Bosch 200 Pieter Bruegel cel Bãtrân 202 Albrecht Dürer 206 Tilman Riemenschneider 208 Matthias Grünewald 210 Albrecht Altdorfer 212 Lucas Cranach cel Bãtrân 214 Hans Holbein cel Tânãr

Arta

148

Peter Paul Rubens: Rãpirea fiicelor lui Leucip

Arta2.indb 4

Albrecht Dürer: Autoportret

216 Barocul 218 220 226 230

Cronologie Introducere Caravaggio Giovanni Lorenzo Bernini

28.01.2010 19:25:36


Jacques-Louis David: Napoleon Bonaparte trecând Alpii

Cuprins

Andrea Pozzo Georges de La Tour Nicolas Poussin Claude Lorrain Peter Paul Rubens Rãpirea fiicelor lui Leucip Anthonis van Dyck Frans Hals Rembrandt van Rijn Rondul de noapte Jan Steen Jacob van Ruisdael Jan Davidszoon de Heem Jan Vermeer Diego Velázquez Las Meninas Francisco de Zurbarán Bartolomé Esteban Murillo

149 Arta

232 234 236 240 242 246 248 250 252 256 258 260 262 264 268 272 274 276

278 Secolul XVIII 280 282 286 288 290 294 296 300 302 304 306 308 312 316 320

Arta2.indb 5

Cronologie Introducere Jean Siméon Chardin Giovanni Battista Tiepolo Jean-Honoré Fragonard Antoine Watteau François Boucher William Hogarth Thomas Gainsborough Joshua Reynolds Joseph Wright of Derby Jacques-Louis David Jean-Auguste-Dominique Ingres Francisco de Goya Stampele japoneze

Caspar David Friedrich: Cãlãtorul deasupra unei mãri de ceaþã

28.01.2010 19:25:36


Apogeul Renaşterii 1420–1610

Leonardo da Vinci: Doamna cu hermina, cca 1490, ulei pe lemn, 54,8x 40,3 cm, Muzeul Czartoryski, Cracovia

Arta2.indb 6

28.01.2010 19:25:37


Arta2.indb 7

28.01.2010 19:25:39


Leonardo da Vinci 1452, Anchiano, aproape de Vinci – 1519, Cloux (Franţa)

R e n aş t er ea 1 4 2 0 – 1610

n Unul dintre cei mai importanţi maeştri ai Renaşterii, un adevărat geniu polivalent n În principal, pictor şi desenator, a proiectat şi sculpturi şi lucrări de arhitectură n În afară de artă, era preocupat de ştiinţă şi de tehnologie n A terminat foarte puţine picturi

152

1452 Se naşte în satul Anchiano, lângă Vinci, aproape de Florenţa, ca fiu nelegitim al unui notar 1472 Intră în breasla pictorilor Sf. Luca din Florenţa 1482 Se mută la Milano, unde lucrează pentru Lodovico Sforza 1493 Lucrează la o statuie ecvestră monumentală pentru Francesco Sforza

Arta

1495 Începe Cina cea de Taină 1499 După răsturnarea de la putere a lui Lodovico Sforza, se mută la Florenţa, trecând prin Mantova şi Veneţia 1502 Devine inginerul militar al generalului Cesare Borgia 1503 Pictează fresca Bătălia de la Anghiari din Palazzo Vecchio din Florenţa (nu s-a păstrat) 1508 Se întoarce la Milano 1510 Începe studiul anatomiei umane 1513 Călătoreşte la Roma 1516 Regele francez Francisc I îl invită la castelul Cloux, de lângă Amboise 1519 Moare la castelul Cloux, pe Loara

Arta2.indb 152

Mai mult decât oricare altă personalitate a Renaşterii, Leonardo da Vinci a fost întruchiparea idealului umanist al omului universal. Copil din flori al unui notar, Leonardo a ajuns unul dintre cei mai influenţi artişti ai tuturor timpurilor. Deşi a finisat doar vreo 10 picturi dintre cele care-i aparţin fără umbră de Omul vitruvian, cca 1490, îndoială, a descoperit soluţii peniţă sau creion pe hârtie, pentru toate categoriile de 34,3x24,5 cm, Galeria Academiei, probleme artistice. Generaţii Veneţia întregi de artişti au beneficiat de pe urma inovaţiilor sale. Compoziţiile lui sunt armonioase şi curgătoare, creând o extraordinară impresie de real. Leonardo a creat modulaţii foarte fine ale umbrei şi ale luminii, în special pentru contururi şi peisajele din fundal. Personajele sale exprimă o gamă largă de emoţii subtil diferenţiate. Alte lucrări importante ale lui Leonardo Bunavestire, cca 1472–1477, Galleria Uffizi, Florenţa

Sf. Ieronim, cca 1480, Pinacoteca Vaticană, Roma

Madona cu garoafă, cca 1474, Alte Pinakothek, München

Adoraţia Magilor, cca 1482, Galeria Uffizi, Florenţa

Ginevra de’ Benci, cca 1475–1478, Galeria Naţională de Artă, Washington DC

Fecioara între stânci, cca 1483–1485, Muzeul Luvru, Paris

Madonna Benois, cca 1478–1500, Ermitaj, Sankt Petersburg

Sf. Ioan Botezătorul, cca 1513–1516 (cu repictări ale elevilor), Luvru, Paris

28.01.2010 19:25:40


Se crede că doamna din imagine a fost iubita ducelui Lodovico il Moro, la curtea căruia Leonardo a lucrat mulţi ani ca pictor, sculptor şi inginer. Se spune că ar fi fost o muziciană talentată, că vorbea latina fluent şi că participa deseori la întrunirile filozofice ale cărturarilor. Portretul de faţă dă impresia de realitate nu numai datorită detaliilor extrem de minuţios lucrate, ci şi din cauza femei. În timp ce corpul ei este întors înspre stânga, ea pare să-şi fi răsucit brusc capul spre dreapta, ca şi cum ceva din acea direcţie i-ar fi atras atenţia. Leonardo a evitat profilul rigid sau vederea frontală, caracteristice portretisticii acelei

Leonardo da Vinci

posturii foarte naturale a tinerei

153 Apogeul Renaşterii în Italia

perioade. Hermina, redată foarte naturalist, pare şi mai reală sub mângâierea femeii.

Sfânta Ana, Fecioara şi Pruncul, cca 1501–1512, ulei pe lemn, 168x130 cm, Muzeul Luvru, Paris Ca şi în cazul altor lucrări ale sale, Leonardo a lăsat-o şi pe aceasta neterminată. Sf. Ana îi zâmbeşte blând Fecioarei Maria, fiica ei, care-i stă în poală. Aceasta, la rândul ei, se apleacă uşor neliniştită înspre fiul ei Iisus, care se joacă cu un miel. Scena ne trimite la rolul său de

Arta2.indb 153

Miel crucificat pentru mântuirea omenirii. Leonardo realizează un grup complex de figuri, care par a se afla în mişcare, rămânând, totuşi, strâns înlănţuite. Prin dispunerea piramidală, favorizată de clasici, a conferit picturii seninătate şi armonie. Peisajul, cu munţii dispărând în spatele perdelei de ceaţă albastră, reflectă preocuparea lui Leonardo pentru studiul atent al naturii.

Doamna cu hermina („Cecilia Gallerani“), cca 1490, ulei pe lemn, 53,4×39,3 cm, Muzeul Czartoryski, Cracovia

28.01.2010 19:25:42


R e n aş t er ea 1 4 2 0 – 1610 Arta

154

În crearea acestor figuri el a căutat întotdeauna să atingă frumuseţea ideală. Inovaţiile lui Leonardo nu se limitau numai la pictură. El încerca fără încetare să descopere cum funcţionează totul. Dorindu-şi mereu să ajungă la esenţa lucrurilor, a studiat medicina, optica, anatomia, geologia, cartografia şi biologia. A lăsat în urmă schiţe şi caiete cu mii de pagini, ce fac dovada intuiţiilor sale fundamentale cu privire la fenomenele naturale, devenind părintele ilustraţiei ştiinţifice. Leonardo socotea arta o ştiinţă care, în acest context, necesita o foarte mare atenţie pentru detalii şi care se regăsea reflectată la nivelul întregului cosmos. Studiu anatomic: embrion în uter, cca 1509–1514, cretă neagră, sangvină, peniţă şi cerneală pe hârtie, 30,4x22 cm, Biblioteca Regală, Windsor Leonardo nu se mulţumea să deseneze nuduri, care ajunseseră un loc comun în secolul XV. Pentru a înţelege mai bine cum funcţionează corpul, el a disecat cadavre împreună cu anatomişti de renume. Se pare că plănuia să publice un manual ilustrat de anatomie, pe care însă nu l-a terminat (cum n-a terminat nici tratatele de inginerie sau de artă a picturii). Cap de fată, desen nedatat Leonardo a fost un grafician şi un desenator de geniu. A lăsat nenumărate schiţe şi studii – mai multe decât oricare alt artist renascentist. El considera desenul o metodă de cercetare, parte a unui un proces de înţelegere intelectuală şi experimentare formală. Multe dintre schiţele sale au fost făcute în grabă; altele sunt lucrate

Arta2.indb 154

în cele mai mici amănunte. Majoritatea proiectelor sale artistice, precum pictura Leda şi lebăda, ne sunt cunoscute numai ca desene şi schiţe. Din acest proiect n-au rămas decât studii preliminare şi o copie atribuită elevilor săi. Părul ornamentat ne aminteşte de figurile feminine ale lui Botticelli şi ne dezvăluie afinitatea lui Leonardo pentru liniile curbe.

28.01.2010 19:25:43


Cei 12 discipoli sunt adunaţi în jurul lui Iisus pentru ultima masă de Paşte înaintea crucificării sale. Leonardo prezintă momentul cu cea mai mare încărcătură emoţională, când Hristos spune „Unul dintre voi mă va trăda“.

Arta2.indb 155

lui Hristos. Cina cea de Taină nu mai fusese niciodată prezentată cu un asemenea dramatism. Leonardo a folosit un amestec de tempera şi ulei pe tencuială uscată, o tehnică experimentală ce n-a rezistat în timp. În ciuda numeroaselor tentative de restaurare, s-au păstrat numai fragmente. Lucrarea a inspirat numeroşi artişti, de la Rembrandt până la Warhol.

Leonardo da Vinci

Emoţia apostolilor domină compoziţia. La stânga lui Hristos, Iuda se retrage înspăimântat. Iisus rămâne neclintit în centru, arătând cu mâinile întinse către pâinea şi vinul de pe masă. Leonardo combină diferite reacţii individuale, gesturi şi temperamente într-o compoziţie unitară. Perspectiva geometrică, cu ajutorul căreia este redată camera, concentrează atenţia privitorului asupra figurii

155 Apogeul Renaşterii în Italia

Cina cea de Taină, 1495–1497, pictură al secco, 422x904 cm, biserica Santa Maria delle Grazie, Milano

28.01.2010 19:25:44


R e n aş t er ea 1 4 2 0 – 1610

Mona Lisa

Arta

156

Mona Lisa este unul dintre cele mai celebre portrete din lume şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai misterioase picturi. Nu este cert nici măcar faptul că o reprezintă pe soţia cetăţeanului florentin Francesco del Giocondo, numită Mona Lisa. Magia unică a picturii provine, probabil, din utilizarea tehnicii numite sfumato: o înceţoşare delicată, aproape imperceptibilă, ce se regăseşte în principal la nivelul trăsăturilor feţei, dar şi în elementele de peisaj. Leonardo a reuşit astfel să evite precizia tăioasă şi rigiditatea caracteristice portretisticii anterioare lui. Tonurile se amestecă, iar peisajul se contopeşte cu figura umană, cosmosul cu omul.

Zâmbetul Mona Lisei este unul dintre cele mai celebre din lume. Dar zâmbeşte ea cu adevărat sau nu? Leonardo a obţinut acest efect utilizând o tehnică de mare maestru. A lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echivocă. O umbră fină deasupra colţurilor gurii şi a ochilor întreţine nesiguranţa privitorului.

Arta2.indb 156

Mona Lisa (La Gioconda), cca 1503–1506, ulei pe lemn, 77x53 cm, Muzeul Luvru, Paris Forma Mona Lisei pare simplă, dar ţinuta ei este veridică şi savant calculată prin mijloace geometrice. În timp ce ochii ei privesc direct înspre noi, Leonardo roteşte torsul spre stânga, dând viaţă compoziţiei.

28.01.2010 19:25:46


Apogeul Renaşterii în Italia

157

Arta2.indb 157

28.01.2010 19:25:47

Mona Lisa


Michelangelo Buonarroti 1475, Caprese – 1564, Roma n Unul dintre cei mai iluştri sculptori ai tuturor timpurilor n Personalitate artistică de marcă a Renaşterii şi unul dintre precursorii manierismului n Considerat în primul rând sculptor, este şi autorul unor remarcabile fresce, proiecte arhitecturale şi poeme n A lucrat pentru papi şi pentru familia Medici

R e n aş t er ea 1 4 2 0 – 1610

1475 Se naşte în satul Caprese, din Toscana

Arta

158

1488 Îşi face ucenicia cu pictorul florentin Domenico Ghirlandaio 1490–1492 Este invitat să locuiască la palatul lui Lorenzo de Medici, la Florenţa 1496 Se mută la Roma, unde creează prima sa Pietà 1501 Se întoarce la Florenţa şi începe lucrul la statuia David 1504 Primeşte comanda pentru o frescă imensă a unei bătălii pentru Palazzo Vecchio din Florenţa, pe care n-o va termina

Provenind dintr-o familie din mica nobilime, a deprins de mic meşteşugul picturii de la Domenico Ghirlandaio. Apoi, a învăţat să sculpteze împreună cu elevul lui Donattello, Bertoldo di Giovanni. A studiat modelele sculpturii clasice în galeria familiei Medici şi a avut contacte cu filozofii neoplatonicieni. Toate acestea l-au ajutat să-şi formeze propria concepţie artistică. Considera tipul de frumuseţe ideală ca fiind o reflectare a divinităţii. Arta nu era pentru el o meserie, ci o provocare intelectuală. Michelangelo a fost primul artist care a fost venerat, încă din timpul vieţii, ca un Pietà, 1497–1499, geniu divin. A reuşit să realimarmură, înălţime zeze lucrări de dimensiuni 174 cm, bazilica impresionante. Sf. Petru, Roma

1505 Este chemat la Roma de către papa Iuliu II, pentru a-i proiecta monumentul funerar 1508 Începe frescele plafonului din Capela Sixtină 1520 Lucrează la capela mortuară a familiei Medici din biserica San Lorenzo de la Florenţa 1534 Se mută la Roma şi începe Judecata de Apoi 1546 Preia conducerea lucrărilor la bazilica Sf. Petru şi proiectează domul 1564 Moare la Roma

Arta2.indb 158

28.01.2010 19:25:48


Cu această statuie a lui David, tânărul Michelangelo a creat primul nud masculin monumental de după Antichitate (şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai renumite sculpturi din istoria artei). Michelangelo a reinterpretat figura tânărului păstor biblic,

transformându-l într-un erou puternic, plin de energie şi de curaj. Statuia gigantică fusese proiectată iniţial ca stâlp de susţinere pentru absida catedralei florentine; cu toate acestea, după ce a fost terminată, a fost amplasată în faţa Palazzo Vecchio, ca simbol al comunităţii. Astăzi, în acel loc se găseşte o copie, iar originalul se află la Galeria Academiei.

Alte lucrări importante ale lui Michelangelo Lupta centaurilor cu lapiţii, cca 1490–1492, Casa Buonarroti, Florenţa Bacchus, 1496–1497, Muzeul Naţional Bargello, Florenţa

Victoria, cca 1520–1525, Palazzo Vecchio, Florenţa Capela Medici, 1521–1534, biserica San Lorenzo, Florenţa

159 Apogeul Renaşterii în Italia

Madona din Bruges, 1498–1500, Notre-Dame, Bruges

Moise, cca 1513–1516, San Pietro in Vincoli, Roma

Michelangelo Buonarroti

David, 1501–1504, marmură, înălţime 434 cm, Galeria Academiei, Florenţa

Sclav murind, cca 1505–1516, marmură, înălţime 229 cm, Muzeul Luvru, Paris Această sculptură ar fi trebuit iniţial să facă parte din complexul funerar al papei Iuliu II. Deşi Michelangelo a început lucrarea în 1505, ea n-a fost terminată decât un deceniu mai târziu,

Arta2.indb 159

la o scară redusă faţă de planurile originale. Artistul a făcut cadou sculptura, care n-a mai putut fi folosită acolo unde urma să fie amplasată. Figura masculină nudă, care pare că se trezeşte dintr-un somn adânc sau că se luptă cu moartea, simbolizează sufletul ce se eliberează din înlănţuirea trupului.

28.01.2010 19:25:50


R e n aş t er ea 1 4 2 0 – 1610

A conferit compoziţiilor sale o claritate şi o forţă nemaivăzute până atunci. Idealizarea formei umane a depăşit toate graniţele cunoscute. A făcut din nud subiectul principal al artei sale, prezentându-l frumos şi musculos, dar, în acelaşi timp, încărcat de spiritualitate şi energie interioară. Michelangelo se considera în primul rând sculptor, dar a pictat de asemenea adevărate capodopere. Multe dintre lucrările sale au rămas neterminate, nu doar din cauza cerinţelor papei, ci şi din pricina standardelor pe care şi le impunea sieşi. În lucrările sale târzii, a abandonat armonia ideală şi calmul Renaşterii, prefigurând manierismul. Opera sa a fost o sursă de inspiraţie pentru Rubens, Bernini, Delacroix şi Rodin.

Arta

160

Sfânta Familie (Tondo Doni), cca 1503– 1504, tempera pe lemn, 120 cm diametru, Galeria Uffizi, Floren��a Această compoziţie rotundă este prima pictură cunoscută

Arta2.indb 160

a lui Michelangelo (şi singura sa pictură pe lemn). Michelangelo a tratat această temă biblică tradiţională în forma circulară populară în Florenţa. Nudurile de tineri din fundal au

totuşi ceva insolit. S-ar putea ca Michelangelo să fi vrut să ilustreze legătura dintre lumea spirituală a Antichităţii şi creştinism. Această legătură a constituit un subiect intens dezbătut de filozofii umanişti ai Renaşterii.

28.01.2010 19:25:51


Michelangelo Buonarroti Judecata de Apoi, 1534–1541, frescă, 17x13,3 cm, Capela Sixtină, Vatican

Apogeul Renaşterii în Italia

161

În Judecata de Apoi, Michelangelo a creat pe peretele altarului Capelei Sixtine o mare gigantică de corpuri în mişcare. Oamenii ies din morminte pentru a fi judecaţi de Hristos. Contrar tradiţiei creştine, Iisus este reprezentat fără barbă şi aproape dezbrăcat. Trupul său atletic seamănă mai mult cu acela al lui Apollo sau al lui Hercule. Chinurile damnaţilor din partea dreaptă a imaginii sunt redate de Michelangelo cu mult patos. Mare parte din personaje fuseseră iniţial pictate nud, dar goliciunea le-a fost acoperită mai târziu.

Arta2.indb 161

28.01.2010 19:25:52


R e n aş t er ea 1 4 2 0 – 1610

Crearea lui Adam Această frescă a devenit un simbol al Renaşterii. Dumnezeu-Tatăl pluteşte în aer, purtat de fiinţe celeste. El lasă scânteia spiritului său divin să pătrundă în om. Omul, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, se trezeşte la viaţă. El nu mai este o creatură fără suflet, ci un spirit creator inspirat de cel Atotputernic – o fiinţă care tânjeşte după perfecţiune divină, precum artiştii şi gânditorii Renaşterii.

Arta

162

Frescele de pe plafonul Capelei Sixtine (vedere de ansamblu), 1508–1512, Vatican Crearea lui Adam este parte a unei fresce de plafon gigantice, pe care Michelangelo a terminat-o în patru ani. A pictat scene din Vechiul Testament, de la Creaţie până la povestea lui Noe. Aceste scene sunt flancate de mari figuri de sibile şi profeţi.

Arta2.indb 162

Scânteia divină. Compoziţia este pe cât de simplă, pe atât de ingenioasă, juxtapunând caracterul uman a lui Adam cu puterea divină. Cele două figuri nu se ating; cu toate acestea, aproape că poţi simţi scânteia divină trecând din degetul lui Dumnezeu către degetul lui Adam. Aceasta exprimă conexiunea spirituală dintre Dumnezeu şi om.

28.01.2010 19:25:54


Crearea lui Adam Crearea lui Adam, 1508–1512, 280x570 cm, Vatican

Arta2.indb 163

Apogeul Renaşterii în Italia

163

28.01.2010 19:25:55


Rafael Raffael da Urbino, Raffaello Santi, Raffaello Sanzio cca 1483, Urbino – 1520, Roma

R e n aş t er ea 1 4 2 0 – 1610

n Principalul reprezentat al Renașterii propriu-zise din Florenţa și Roma n În secolele XVIII și XIX, faima sa o depășea pe a lui Leonardo sau Michelangelo n A creat o serie de schiţe arhitecturale și desene importante

Arta

164

cca 1483 Se naște, ca fiu al unui pictor din Urbino, unde primește și primele lecţii de pictură cca 1495 Călătorește la Perugia după moartea părinţilor săi și devine elev al lui Pietro Perugino 1501 Termină prima sa lucrare cunoscută, un altar pentru biserica San Nicola di Tolentino, din Cittá di Castello 1504 Se mută la Florenţa, unde îi cunoaște pe Leonardo și Michelangelo 1508 Papa Iuliu II îl cheamă la Roma, unde se face rapid cunoscut

Nici o fire meditativă ca Michelangelo și nici un cercetător neobosit precum Leonardo, Rafael a fost un bărbat chipeș, cu o fire plăcută și echilibrată. Inteligent și extrem de talentat, a murit tânăr, la apogeul carierei sale. Fiu al unui pictor, Rafael a crescut în atmosfera culturală vie din Urbino și s-a alăturat atelierului pictorului Pietro Perugino, însușindu-și maniera elegantă de-a picta a acestuia. În căutare de noi surse de inspiraţie, a călătorit la Florenţa, unde lucrau atât Leonardo, cât și Michelangelo. Rafael a preluat cu entuziasm noile lor idei: sfumato-ul estompat al lui Leonardo și limbajul sculptural puternic al lui Michelangelo. Odată cu tablourile sale dedicate Fecioarei Maria, tânărul Rafael s-a impus ca un artist de frunte. Lucrări de Rafael

1509 Creează picturi pentru Vatican și conduce un mare atelier, cu mulţi ucenici

Logodna Fecioarei (Sposalizio), 1504, Pinacoteca Brera, Milano Agnolo Doni, cca 1506–1507, Palatul Pitti, Florenţa

1513 Face schiţele unei capele mortuare în Santa Maria del Popolo, pentru un bancher din Roma, Agostino Chigi

Madona cu sticlete, cca 1506–1507, Uffizi, Florenţa Punerea în mormânt, 1507 – 1508, Galeria Borghese, Roma

1514 Preia conducerea lucrărilor de construcţie la Sf. Petru după moartea lui Bramante 1515 Responsabil cu supravegherea și conservarea operelor antice din Roma 1520 Moare la Roma și este îngropat în Pantheon

Arta2.indb 164

Baldassare Castiglione, cca 1514–1515, ulei pe pânză, maruflat pe lemn, 82x67 cm, Muzeul Luvru, Paris

Madonna Alba, 1508, Galeria Naţională de Artă, Washington DC Triumful Galateei, cca 1511–1514, Vila Farnesina, Roma

28.01.2010 19:25:55


arta.delaa