Page 1


Monumente

Castelul Hunyadi

Unde locuia „lumina lumii” Cea mai mare çi mai somptuaså dintre proprietåÆile lui Iancu de Hunedoara, dominå peisajul de pe o stâncå la picioarele cåreia curge pârâul Zlasti. Cel care a pus prima piatrå la temelia Castelului Huniazilor sau al Corvineçtilor este Voicu, tatål lui Ioan de Hunedoara (Johannes de Hunyad), în secolul al XV-lea. IniÆial era o cetate armatå, unde Ion de Hunedoara a construit fortificaÆii cu turnuri. Abia dupå ce a

fost ales Guvernator al Ungariei a adaptat castelul nevoilor de locuit, adåugând acoperiçuri înalte çi divers colorate, cu turnuri çi turnuleÆe, ferestre çi balcoane împodobite cu adevårate dantelårii din pietrå cioplitå. Castelul este reprezentativ pentru arhitectura

DE ÇTIUT Intrarea în castel se face peste un pod de lemn susÆinut pe piloni de piatrå ce traverseazå pârâul Zlasti çi te duce la turnul de poartå, de formå rectangularå, de unde se deschide curtea interioarå a castelului. La etajul întâi al turnului de poartå se aflå camera domniÆelor, transformatå în secolul XVII pentru doamnele castelului.

A T L A S R O 90


Monumente

LEGENDÅ O legendå spune cå într-o zi, Voicu tatål lui Iancu, chemat fiind de rege, a plecat spre Buda cu soÆia çi cu copilul. La întoarcere, oprindu-se så se odihneascå, a lasat copilul så se joace cu un inel primit de la rege. Dar acesta a scåpat inelul în iarbå çi un corb care zbura în apropiere i l-a luat. Iancu a luat arcul, a tras în corb, l-a nimerit çi a recuperat bijuteria. Iancu de Hunedoara a asezat pe stema un corb cu un inel in cioc în amintirea acestei întâmplåri.

90 A T L A S R O

militarå din sud-estul Europei, în secolului XV. Întrunind cele mai dezvoltate elemente de arhitecturå civilå, Palatul Mare este o construcÆie de inspiraÆie francezå, unicå în spaÆiul dominat de regatul maghiar în acea perioadå, el atestå måreÆia unei mari familii, cea a Hunedoreçtilor, capabilå så împrumute modelele arhitecturale ale uneia dintre cele mai strålucite civilizaÆii medievale: FranÆa.

ANCADRAMENTE

Pe baza acestor elemente, istorici de artå, arhitecÆi çi arheologi au datat fazele de construcÆie ale monumentului, Æinând cont de reperele stilistice çi istorice pe care elementele le conÆin. Cele mai vechi ancadramente, de formå semicircularå, cu muchia teçitå spre interior, specifice goticului timpuriu, se pot observa pe laturile de sud çi de est ale monumentului. O alta serie de ancadramente, de facturå goticå târzie se localizeazå la nivelul superior al palatului mare çi al intrårii capelei, unele dintre acestea fiind veritabile opere de arta goticå târzie. Perioada re-

nascentistå aduce cu sine simplificarea acestor elemente, importante fiind ancadramentele de fereastrå de pe faÆada nordicå a palatului administrativ.

BLAZOANE

Marea majoritate a acestor elemente sunt specifice secolului XV çi reprezintå blazonul familiei Corvin în diverse ipostaze (blazon civil, blazon militar, blazonul regatului în vremea Corvinilor), la care se adaugå cel al familiei Szilagyi, familie din care fåcea parte soÆia lui Ioan de Hunedoara. Acestora li se adaugå blazonul familiei de Anjou çi cel al lui Pavel Chinezul, comite de Timiçoara.

CHEI DE BOLTÅ

Cheile de boltå completeazå nervurile de piatrå, dispuse în cruce çi sprijinite pe stâlpi çi console. Se gåsesc doar în marile såli cu destinaÆii civile (Sala Cavalerilor, Sala Dietei), a capelei çi a turnului Capistrano. Temele reprezentative sunt diverse : de la elementele florale, la compoziÆiile geometrice ale blazoanelor nobiliare.


Monumente

FRESCE

Fresca påstratå çi aståzi a fost completatå pânå la începutul secolului XX cu o compoziÆie picturalå, alcåtuitå dintr-o înçiruire de blazoane (blazoanele Corvinilor çi ale prietenilor acestora), la care s-au mai adåugat scene mitologice sau de vânåtoare. Aceastå frescå aparÆine stilistic secolului XV. Sala Dietei: fresca påstratå aparÆine secolului XVII, respectiv modei renascentiste târzii. Ea cuprinde reprezentåri ale unor personaje nobiliare, înalte feÆe bisericeçti, precum çi imagini ale celor mai importante fortificaÆii din Transilvania. Aceastå realizare este completatå de o serie de motive florale, identificate pe intrårile spre galeria Huniazilor.

D

E

T A

L

I

I

PROPRIERARI Castelul Huniazilor (numit çi castelul Corvineçtilor) a fost construit în secolul XIV pe locul unui vechi castru roman. Castelul a fost dåruit de cåtre regele Sigismund I de Luxemburg cneazului Voicu, tatål lui Iancu de Hunedoara. Castelul intrå în posesia acestuia dupå moartea tatålui såu çi suferå un proces de modernizare çi amplificare a fortificaÆiei (1440-1453). Castelul Huniazilor a fost folosit în special ca reçedinÆå nobiliarå, dovadå fiind çi lipsa unor spaÆii suplimentare de apårare. Sålile construite în aceastå perioadå sunt Sala Dietei çi Sala Cavalerilor. Trebuie amintite çi Turnul Capistrano (numit dupå un vestit cålugar), Turnul Buzduganelor çi Bastionul alb.

Castelul intrå ulterior în posesia lui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, care construieçte o nouå aripå în stil renascentist - loggia cu pictura în care sunt ilustrate aspecte din viaÆa nobiliarå, inclusiv legenda corbului. Matei Corvin dåruieçte cetatea lui Ioan Corvin. Urmeazå o perioadå cu o serie de proprietari succesivi care deÆin castelul pentru intervale limitate de timp.

Aripa Matei, aripa nordicå: pictura în frescå dateazå din a doua jumatate a secolului al XVlea çi este singura picturå de acest gen, cu caracter laic, din spaÆiul transilvånean. Înfåtiçeazå legenda stemei familiei Huniazilor, din timpul lui Ioan de Hunedoara. Este compuså din patru scene, dispuse pe peretele cu ferestre al loggiei, deasupra çi între cele trei deschideri semicirculare. Prima scenå, de la dreapta la stânga, prezintå douå figuri umane, una de bårbat (foarte prost conservatå), cu mâna dreapta ridicatå în poziÆie de chemare çi o figurå femininå, o fatå cu un mar în mâna dreapta çi cu o cruce deasupra, care priveçte spre bårbat. Acesta este momentul în care cei doi se cunosc, iar mårul ce-l poartå femeia indicå importanÆa personajului, deoarece mårul este considerat simbol al regatului maghiar. Cea de-a doua scenå înfåÆiçeazå aceleaçi douå personaje, bårbatul Æinând în mâna dreaptå un inel çi mâna stângå pe inimå. Aici silueta femininå este reprezentatå mai maturå, nu mai priveçte cåtre bårbat çi Æine mâna dreaptå ridicatå. Este momentul în care bårbatul îi jurå femeii credinÆå cu mâna pe inima, dându-i în acelaçi timp acesteia un inel cu diamant. Femeia are un gest refuz. Pe cea de-a doua coloanå apare reprezentat un corb cu o bandå în plisc, bandå care purta probabil pe ea o inscripÆie. Pe peretele dinspre loggie al Camerei de aur se aflå o altå frescå cu o serie de blazoane ale unor mari demnitari ai regatului maghiar, picturå distruså în totalitate la finele secolului XIX çi începutul secolului XX, când s-a încercat curåÆarea picturii de pe suportul de caramidå foarte degradat.

A T L A S R O 90


Monumente

7

6

1300-1400 1

Prima fortificaÆie avea o formc elipsoidalå, cu capetele de nord çi sud ascuÆite, marcate de piatra de talie. Zidurile, cu grosimi de pâna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic çi piatrå de râu, direct pe stânca nativå.

1400-1500

4

2

. Ioan de Hunedoara iniÆiazå, dupå 1440, construcÆii de mare amploare. Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Toboçarilor), cu excepÆia turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevåzute cu un parter din zidårie plinå, urmat de douå niveluri.

1600-1700

3

5

90 A T L A S R O

Planul actual al castelului 1. Turnul Toboçarilor 2. Turnul Alb 3. Turnul Pustiu 4. Turnul Capistrano 5. Turnul Neboisa 6. Turnul vechi de poartå 7. Turnul pictat

Principele Gabriel Bethlen, modificå în spiritul vremii, pårÆi din castel, modificåri dictate atât de necesitåÆi civile cât ci militare. Se construieçte pe latura esticå, peste fundaÆii mai vechi, un corp de clådire numit Palatul Mare dinspre oraç.


Zone

Retezat Alpii Transilvaniei

Dacå ai tråit gerurile de Polul Nord çi ai luat-n piept “tencuiala” de omåt pe Muchia Mare din ColÆii Pelegii, te-ntrebi cum o fi pe Himalaya. Dacå nu, nu poÆi decât så-Æi doreçti så le traieçti çi så-i invidiezi un pic pe cei care au fåcut-o. Retezatul are numeroase chemåri pe care ni le adreseazå çi alte masive montane, dar çi unele proprii: nu e sålbatic ca Piatra Craiului, "unde te vråjeçte frumuseÆea sålbaticiei çi te copleçeçte sålbåticia frumuseÆii" (Mihai C.Vornicu), dar unde pândesc tot felul de capcane. Nu are vastitatea spaÆiilor fågåråçene, acea lungime de

zeci de kilometri de talazuri încremenite care cer stoice eforturi pentru a le parcurge. Retezatul este mai "popular", accesibil cu eforturi mai mici, fiind mai "adunat" çi abordabil din mai multe direcÆii. El are – dupå aprecierea multor montaniarzi – premiul de popularitate. Este un parc nu doar la propriu, ci çi la

DE ÇTIUT

Partea cea mai importantå a masivului Retezat este alcåtuitå în principal din roci cristaline çi se numeçte Retezatul Mare. Partea sudicå, Retezatul Mic, are relieful mult mai dezvoltat çi în mase de calcar mai importante. Cele douå pårÆi se unesc în apropierea lacului Bucura.

A T L A S R O 90


Zone

REæINE Zona centralå a parcului naÆional este vizitatå anual de aproximativ 10.000 de turiçti. ReÆineÆi cå în parc existå un regulament ce trebuie respectat, administraÆia parcului, personalul silvic çi custozii parcului având mare grijå de acest lucru. Parcul se viziteazå numai pe potecile marcate, iar camparea este permiså numai lângå cabana Pietrele, cabana Buta, lângå refugiul Salvamont de la lacul Bucura çi în Poiana Pelegii.

90 A T L A S R O

figurat, un parc de "plimbare" pentru familiçti, pentru bunici cu nepoÆi, pentru profesori cu elevii lor. Este înså çi un parc naÆional, declarat ca atare (primul din Æarå!) încå din 1935, la iniÆiativa naturaliçtilor Emil RacoviÆå, Al. Borza, Andrei Popovici-Båznoçanu çi Alexandru Borza. Chemarea Retezatului este în esenÆå diversitatea în armonie: creste domoale sau custuri, våi blande sau sålbatice, cåldåri glaciare în trepte, pânze de grohotisuri ciclopice, contraforturi de granit ce "sprijinå" vârfurile semeÆe, covoare imense, multicolore, Æesute din miriade de flori, ciopoare de capre negre, ciudatele marmote çi lacurile.... mai ales lacurile ! Lacurile glaciare din CarpaÆii Meridionali, pe care ciobanii locului le numesc « ochiuri de mare », par a fi principala atracÆie a

muntelui. În nici un alt masiv din România nu mai gåseçti atâtea la un loc çi, poate nici atât de pline de farmec. Cele mai cunoscute dintre cele peste 80 de lacuri sunt Bucura, Ana, Lia, Viorica, Florica… Cu excepÆia Bucurei, celelate patru nume – de fete – au fost date pentru prima datå în literatura turisticå, de Mihai Haret, celor trei lacuri-surori ale Bucurei : Tåutul PorÆii, Tåutul AgåÆat çi Bucurelul. Nu se çtie înså ce l-a inspirat pe « naç » în alegerea numelor. Lacurile Retezatului aduc masivului, çi României, un numår impresionant de „cel mai”: Cel mai întins lac glaciar (Bucura, cu 8,86 ha) çi alte 5 din primele 10 lacuri glaciare ale României (Zånoaga - 6,5 ha, Tåul Negru 4,4; Gales 3,68 ha; Slavei 3,27 ha; Ana 3,13 ha). Tot în Retezat sunt situate primele 3 ca adâncime max-


Zone

imå (Zånoaga 29 m; Tåul Negru 24,8; Galeçul 20,5). De asemenea, primele douå ca lungime maximå (Bucura - 546 m, Zånoaga - 359 m). Tåul dintre Brazi este considerat de mulÆi ca fiind "cel mai straniu lac de munte din CarpaÆi". Tåul Gemenele çi Tåul Negru se numårå printre cele mai "dorite" lacuri, cåci se aflå în RezervaÆia ÇtiinÆificå a Academiei, unde nu se poate påtrunde decât cu aprobare specialå.

PARCUL NAæIONAL RETEZAT Parcul NaÆional Retezat are o suprafaÆå de 20.000 ha, dar este aflat într-o continuå extindere. Masivul Retezat are un peisaj specific, sålbatic, datorat constituÆiei geologice dar çi reliefului glaciar format in cuaternar. Peisajul original, numårul mare de vârfuri care trec de 2000 m înålÆime, peste 20, circurile

D

E

T A

L I

I

PAPUCUL DOAMNEI Papucul Doamnei sau Cypripedium calceolos este una dintre puÆinele orhidee din CarpaÆi. Ea înfloreçte la sfârçitul lunii mai, începutul lunii iunie çi poate fi descoperitå doar în locuri semiumbrite, sub aluni sau stejari. Are o tulpinå de 15-20 centimetri, perfect ascunså de ierburi, iar floarea galben-grena tråieçte aproximativ douå såptåmâni. Papucul Doamnei se gåseçte în zone greu accesibile çi creçte în pâlcuri mici, de la douå la zece exemplare.

glaciare numeroase, cåldårile de gheÆari, morenele çi lacurile glaciare, care încep tot peste cota de 2000 m, i-au creat o reputaÆie de neegalat. La acestea se adaugå vegetaÆia luxuriantå çi diverså, care se schimbå permanent pe måsurå ce se schimbå çi altitudinea. O suprafaÆå de 1800 ha (zona lacului Gemenele - Tåul Negru Valea Dobrun) este declaratå rezervaÆie stiinÆificå. Aici, turiçtii nu au acces decât cu autorizatie eliberatå de Academia Românå. Accesul turistilor este permis în zona tampon, doar pe anumite trasee.

VEGETAæIE ÇI FAUNÅ Retezatul este renumit prin diversitatea floristicå, aici existând mai bine de o treime din flora României dintre care multe specii ocrotite: macul galben de munte, arginÆica, sângele voinicului, ghintura, crinul galben, papucul doamnei. Pådurea îmbracå pante acoperite cu imense grohotiçuri fosile, iar covorul jnepenilor protejeazå pårÆile superioare ale culmilor. Crestele cele mai înalte sunt cel mai adesea lipsite de vegetaÆie. Datoritå habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau puÆin modificate de intervenÆia umanå, Parcul NaÆional Retezat adaposteçte o faunå deosebit de bogatå, atât în ceea ce priveçte numårul de specii cât çi numårul mare de exemplare al acestor specii. Este reprezentatå de cerbi (pe cale de dispariÆie), cåprioare, mistreÆi cu care ai çanse så te întâlneçti în poienile din apropierea stânelor. Urçii se simt în largul lor în Retezat, râsul îçi are sålaçul tot aici, dar mamiferul caracteristic råmane capra neagrå. Printre cei care populeazå parcul naÆional se numarå çi vulturi (pleçuvi, suri çi bruni), acvile çi cocoçi de munte, çi chiar marmote, prezenÆe uçor nedumeritoare pentru cei care nu se açteaptå så le gåsescå aici. A T L A S R O 90


Zone

160 zile/an .

La peste 2.000 m temperatura medie anualå este sub 0ºC. În ianuarie are valori între -10 çi -6ºC, iar vara, între 6 çi 14ºC. PrecipitaÆiile cele mai abundente, sub formå de ninsoare, cad pe vârfuri. Zåpada pe culmi persistå cca 160 zile/an. Vânturile bat mai ales de la vest.

90 A T L A S R O

11.629,40ha

RezervaÆia çtiinÆificå Gemenele-Tåu Negru (1.629,40 ha), care reprezintå nucleul parcului naÆional; Peçtera cu Corali, cu întinderea ariei protejate la suprafaÆå de 0,50 ha; Peçtera Zeicului, cu întinderea ariei protejate la suprafaÆå de 1 ha.

2.000m .

Peleaga (2509 m), cel mai înalt vârf al masivului, al çaselea vârf din România; Zlata (2142 m), Çesele (2278 m), Judele (2334 m), Bucura (2433 m), Påpuça (2508 m, al çaptelea vârf din România), Vârful Mare (2463 m).

E79

. Poate fi accesat prin Gura Zlata (E79-DN68), Gura Apei (DN68), Râuçor (DJ), Cârnic (E79 - DJ), Stâna din Râu çi Baleia (E79 - DJ - DF), Buta (DN66A), Câmpusel (DF). Cu trenul pânå la staÆiile Sub cetate, Ohaba de sub Piatra, Pui, Lupeni.


Meçteçuguri

Lâna

Strai vechi de când e lumea lume În aproape toate zonele Æårii, femeile Æeseau pânzå çi stofe de toate felurile pentru îmbrcåminte, dar çi covoare, scorÆe sau cergi pentru ornament sau protecÆie. În interiorul caselor Æåråneçti, covoarele erau piesele populare de decor. Cergile, care în unele pårÆi sunt numite straie, sunt Æesåturi groase din lânå, miÆoase, foarte cålduroase çi care Æin o viaÆå. Ele s-au aflat întotdeauna la loc de cinste, în “casa dinainte” a Æåranului ardelean. Straiele au un lung proces de confecÆionare. Mai întai, în iarnå se lucreazå la råzboi, rezultând niste Æesåturi groase. Acestea sunt puse în valtoare çi la coçul de îngroçat. Deci e un proces mai lung çi destul de costisitor. Straiele erau prezente

în orice gospodarie çi constituiau baza oricårei lazi de zestre. Dupå straie vedeai bogaÆia çi îndemanarea Æesåtoarei. Straiul era folosit ca recuzitå de ceremonial în obiceiul tradiÆional al cetei de feciori. Locuitorii din Maramureç, crescåtori de animale prin excelenÆå, mai ales ciobani, au påstrat pânå în zilele noastre vechile metode de prelucrare a fibrelor textile. Lâna începe a se face de prin mai, când ciobanii tund oile din grija lor.

DE ÇTIUT

În Maramureç, în Iza çi Botiza, gåseçti femeile Æesând cu råzboaiele în drum. Sunt convinse cå doar "aratarea" în public, în costume autentice, cu instrumentele de Æesut, cu caierul çi furca la vedere, poate avea un impact important asupra celor ce privesc. De aceea le place så fie våzute când lucrezå.

A T L A S R O 90


Meçteçuguri

Lâna este apoi spålatå, uscatå, cardatå çi påstratå. Când se terminå muncile câmpului, femeile se apucå de treabå: torc lâna cu furca, apoi o Æes çi la sfârçit îndeaså stofa în vâltoare. Fiecare femeie din Maramureç are în caså un råzboi de Æesut, care în timpul iernii stå în bucåtårie. La råzboiul de Æesut se fac cergi (påturi cu mult lânå), påturi, traiste, desagi çi pånurå (stofå groaså, folositå pentru haine groase precum: sumane – haine lungi de iarnå, gube – haine scurte de iarnå – çi pantaloni), feÆele de maså, cearçafurile, çtergarele de rudå. Pentru acestea din urmå se folosçte mai rar lâna, mai des înså bumbacul, måtasea naturalå, inul çi cânepa. În majoritatea cazurilor, påturile çi stofele sunt vopsite cu pigmenÆi industriali, cumpåraÆi din pieÆe, dar traistele çi covoarele sunt deseori colorate dupå vechi reÆete care preparå vopsele naturale vegetale. Se folosesc astfel urzica, pentru culoarea verde, scoarÆa de mesteacån pentru negru, ceapa pentru ocru çi cruçinul pentru maro. Motivele decorative variazå de la o arie la alta. Folosindu-se culori naturale, cel mai adesea se realizeazå un decor cu carouri care alterneazå, fiecare din aceste carouri conÆinând o scenå din naturå sau din viaÆa cotidianå.

REæINE Mecanismul de funcÆionare al vâltorii se bazeazå pe viteza naturalå a apei. Un fir de apå este deviat din vale, printr-un tub metalic, çi ajunge cu vitezå într-o groapå fåcutå special, la doar câÆiva metri de albia râului. Aici, apa intrå într-o cavitate conicå, çi, datoritå vitezei çi formei rotunde a acesteia, în mijloc se formeazå un vârtej care spalå rufele ca-ntr-o maçinå modernå.

D

E

T A

L I I

TRADIæONAL æesåturile decorative ale artei tradiÆionale româneçti sunt reprezentate în principal de covoarele de lânå çi de scoarÆe. Covoarele sunt lucrate la råzboi vertical çi sunt alcåtuite din fire înnodate, iar scoarÆele sunt Æesute în råzboi orizontal çi sunt mai subÆiri. Formele cele mai vechi sunt paretarele (laicerele), asezate pe pereÆi, în dreptul patului

90 A T L A S R O

Deseori, marginea acestor cergi reprezintå stelele de pe cer sau un dans tradiÆional såtesc. æesutul çi torsul sunt obiceiuri la care doar femeile – toate femeile – iau parte, o serie de credinÆe çi tabuuri fiind valabile çi aståzi. În Oltenia, elementele decorative ale cergilor simbolizeazå natura, au pe ele flori stilizate, påsåri çi adesea siluete feminine, în costume tradiÆionale populare. Centre renumite pentru Æesåturi artistice tradiÆionale sunt în Moldova, la Ciocåneçti (covoare), Cârlibaba (Æesåturi de interior) din Bucovina, în zona Transilvaniei la Sâncråieni (Harghita), la Bârgåu (covoare) çi la BistriÆaBârgåului (Æesåturi çi cusåturi cu o cromaticå variatå) din zona BistriÆa-Nåsåud, iar în Muntenia, în zona Argesului, la Lereçti çi

çi laviÆelor, având legaturå çi cu menÆinerea cåldurii în interiorul locuinÆei. La început predominau în principal motivele geometrice (linii drepte, romburi, cruci, linii frânte), pentru ca apoi så aparå o bordurå, care înconjoarå câmpul central, çi motive noi: flori, påsåri, cai, oameni, alcåtuind, în special în scoarÆele olteneçti, o lume de basm. Se simt în decoraÆii influenÆele orientale, ajunse la noi pe diferite cåi, în special prin intermediul curÆilor domneçti.


TradiÆional

Påstråv Argintul viu al

râurilor de munte

Nimic nu egaleazå satisfacÆia de a savura un påstråv bine pregåtit, cu carne albå, moale çi dulce, cu gust inconfundabil, care "nu miroase a peçte"! Påstråvul care creçte în libertate este destul de råspîndit în rîurile din CarpaÆi. Pentru cå este pretenÆios çi are nevoie de ape limpezi çi reci, a cåror temperaturå så nu treacå de 18 grade, påstråvul urcå spre izvoare. Ajunge la dimensiunea optimå çi permiså legal pentru pescuit dupå 2-3 ani de viaÆå. Dimensiunea unui påstråv este de circa 20 cm.Crescut liber, påstråvul este un peçte temåtor, dar vorace. Se hråneçte cu vietåÆile mici care îi trec prin preajmå çi este vînåtor îndemînatic. Îçi pîndeçte prada, ascuns pe dupå vreo piatrå pînå cînd poate acÆiona fårå greç. Se înmulÆeçte toamna, când apele încep så se råceascå.

Fiecare femelå depune cca 20004000 icre pe kilogram corp, puietul apare prin martie.

Delicii cu påstråv

Multe sînt bunåtåÆile care se pot pregåti cu uçurinÆå din nobilul peçtiçor. Orice gospodinå bucovineancå le poate oferi rapid, dacå are tot ce îi trebuie la îndemînå. Turiçtii sau chiar oaspeÆii obiçnuiÆi din familie se dau în vînt dupå ele. De pildå, nimeni nu rezistå peçtiçorului trecut biniçor prin fåinå çi rumenit în unt, servit cu måmåligå fierbinte çi mujdei gros cu busuioc. Desigur cå çi påstråvul se poate pråji în orice gråsime, dar asta ar însemna så

DE ÇTIUT Salmon trutta fario (påstråv de munte) ColoraÆia variazå dupå vârstå, sex, natura çi temperatura apei. La adulÆi spatele este cafeniu-verzui, cu pete rotunjite, negre sau roçii. Laturile corpului sunt gålbui, cu pete tot negre sau roçii, înconjurate de un cerc mai deschis. Dorsala are çi ea pete rotunjite. Pentru reproducere urcå toamna pe râuri, cåtre izvor. Depune icre din octombrie pânå în decembrie. Lungime: 21-37 cm. Greutate: 200-300 g, rar 1500g

A T L A S R O 90


TradiÆional

REæINE Påstråvul indigen (Salmo trutta far) face parte din familia salmonide. Tråieçte în râurile de munte, cu ape reci – sub 18°C – limpezi, bogate în oxigen dizolvat. Îl gåsim chiar çi la 2000m altitudine. Natural, locul de pândå çi vânåtoare se schimbå doar la viituri, când påstråvii sunt purtaÆi de curent, ori toamna, când are loc båtaia çi peçtii cautå locurile ferite, cu apa limpede çi fund nisipos sau cu pietriç fin.

fie "vulgarizatå" reÆeta tradiÆionalå, iar bucovinencele çtiu cå untul cald îi conferå cårnii dulci o savoare specialå... La fel de gustos este påstråvul çi pregåtit cu sos de smîntînå un pic acriçoarå, ori cel oferit cu garniturå de ciuperci ori cu saramurå. Dintre toate preparatele de påstråv înså, cel mai apreciat, prezentat la oricare expoziÆie culinarå çi devenit un fel de emblemå culinarå a zonei este påstråvul afumat, påstrat în "cobzå".

Pentru gurmanzi

Pregåtirea unei cobze de påstråv nu e lucru simplu çi de aceea nu se apucå de aça ceva nici måcar toÆi crescåtorii. E treabå migåloaså, care are secretele ei, pe care nu le împårtåçesc cunoscåtorii çi de care depinde aroma finalå. În prin-

D

E

T A L I

SALMONIDE Din nefericire, în România asiståm la efectele distrugerii genofondului salmonicol: de zeci de ani reproducåtorii se cresc în påstråvårii, sunt hrånÆii cu hranå destinatå peçtelui pentru consum. Forma corporalå s-a modificat, au capul mai mic, corpul låÆit dupå

90 A T L A S R O

cipiu, peçtiçorii bine curåÆaÆi çi zvîntaÆi se afumå biniçor, o anumitå perioadå, în afumåtori speciale, cu fumul provenit de la diferite esenÆe lemnoase. Unii folosesc chiar crengi de arbuçti aromatici sau anumite boabe, pentru a da fumului savoare amåruie sau picantå. Dupå afumare, peçtiçorii, care trebuie så se påtrundå fårå a se arde çi au devenit aurii, se açazå, de regulå cîte çase bucåÆi, între straturi de crenguÆe de brad, care se leagå exterior cu fîçii de coajå de råchitå, în formå de cobzå. Astfel pregåtite, cobzele se pot påstra zile în çir în loc råcoros, în curent de aer, dar preferabil nu în frigidere. Peçtele din interior capåtå un gust cu totul special. Astefel, micul påstråv a ajuns o vedetå ce nu a fost niciodatå refuzatå...

I

creçterea în bazine de atâtea generaÆii, înotåtoarea codalå nu mai e dreaptå, ca så-i asigure propulsia prin undele repezi, ci e uçor scobitå. PuieÆii rezultaÆi din aceçti pårinÆi degeneraÆi nu mai fac faÆå vitezei de curgere din çuvoaie, cantonându-se la marginea linurilor, unde nu au acces nici la puÆina hranå naturalå aduså de çuvoi. Azi sunt în

situaÆia påståvului curcubeu, care nu se mai reproduce natural. Din påcate, nu mai este argintul viu al apelor noastre de munte.

atlas02  

atlas, carmen

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you