Page 1

Serie nouă, Nr. 3 Mai, 2011


C UPRINS Educaţia… încotro? ……………………………………………………………………………... 3 Câmpineni în Europa ……………………………………………………………………………. 4 Concurs judeţean de creaţie a elevilor …………………………………………………………... 9 In memoriam Alexandru Tudor-Miu …………………………………………………………... 10 Lirica actuală …………………………………………………………………………………… 11 Semnificaţia cifrelor magice ……………………………………………………………………. 12 Tinere condeie ………………………………………………………………………………….. 13 Info Energetica …………………………………………………………………………………. 13 Concurs interjudeţean „Ştiinţe şi tehnologii” …………………………………………………... 14 English-My Love ……………………………………………………………………………….. 15 Corul LIRA şi performanţele sale …………………………………………………………….... 16 1 Mai, 9 Mai ……………………………………………………………………………………. 17 Zâmbiţi, vă rog! ………………………………………………………………………………… 18 Înălţarea Domnului ……………………………………………………………………………... 19 Principii creştine ………………………………………………………………………………... 19 Jurnal intercultural ……………………………………………………………………………… 20 Energia verde ………………………………………………………………................................ 22 Harta turistică …………………………………………………………………………….….….. 23 A fi sau a nu fi… poliglot ………………………………………………………………….…… 24 Profii ne învaţă-Stilul tău personal .…………………………………………………….….…… 25 Test – Evaluarea nivelului de inteligenţă emoţională ………………………………….…….…. 26 Fesul negru ……………………………………………………………….……………….…….. 27 Ora de dirigenţie ……………………………………………………………..…………………. 28 De vorbă cu … profesori şi elevi ……………………………………………..………………… 29 Poftiţi la aritmograf ……………………………………………………………..………………. 30 Catedrele se prezintă ……………………………………………………………..……………... 31 Editura ETNOUS, Braşov SC ETNOUS SRL Mob.0040723567034 Tel. 0040368421450 www.etnous.ro www.edituraetnous.eu

ISSN 2069 – 458X


EDUCAŢIA… ÎNCOTRO?

Nocivitatea manelelor prof. Stan Sârbu, director G.S.I. Energetic

Ne întrebăm uneori: ce resorturi neştiute susţin subiectivitatea, de câtă subtilitate şi viclenie este capabilă conştiinţa individuală de acceptă şi, tacit, chiar stimulează aceste manifestări ale subculturii şi infantilismului (ca să nu zicem mai rău) - numite manele?! Mă număr printre cei care au întâlnit fenomenul manelelor în desfăşurarea lui cotidiană, dar şi printre cei care au poposit la nivelul încercărilor teoretice pentru a se face înţeles şi, mai ales, pentru a convinge, privitor la nocivitatea lui. Sunt în postura de educator, şi-mi revine ca sarcină, ce voluntar mi-o asum, aceea de a atrage atenţia asupra opţiunii pentru valori sau nonvalori artistice. Am supus deseori problema discuţiei, chiar analizei, în mediul şcolar şi nu numai, dar dincolo de dialogul (de fapt monolog-pledoarie) încheiat cu acceptări formale ale argumentelor raţionale, cei mai mulţi dintre tineri (prea mulţi şi prea tineri!, dar nu toţi) nu au interiorizat învăţămintele, deşi, acceptarea lor, de complezenţă, se pare, dădea impresia de convingere. Dovada este că, în momente informale, neoficiale, de relaxare, neinterzicerea explicită a manelelor, îi determină pe prea mulţi, explicit sau tacit, să-şi dorească destinderea pe ritmuri… mlădiate din buric. Stăruind pe un discurs raţional asupra acestei rătăciri a spiritului unora, am îndoieli că astfel, prin această formă de adresabilitate publică având drept ţintă un cititor abstract, imaginar, voi avea mai mult succes real în promovarea argumentelor mele. Probabil că lectura va fi dusă la capăt doar de cei ce sunt de acord cu demonstraţia mea şi mai puţin sau deloc de pasionaţii sau amorezaţii casetelor cu “Minunea”. De fapt, nici nu prea ai la cine să te aştepţi, pe această temă, să fie interesat a mai şi citi pentru a-ţi da vreo replică formulabilă coerent! Nu am întâlnit vreodată vreo scriere “pro-manele” care să aparţină vreunei minţi respectabile; cel mult găsim îndemnuri la toleranţă (precum în faţa unei epidemii sociale, ce a contaminat temporar socialul şi, care, cu sau fără medici, se va stinge, iar această rătăcire de opţiune artistică se va vindeca…) Cred că aici, în diferenţa dintre teoretizare şi simţăminte, stă şi dificultatea decelării complete şi eficiente a fenomenului. Pentru ca un număr de doi sau mai mulţi interlocutori, aflaţi în dispută pe o temă dată, să se poată înţelege, aceştia trebuie să subscrie aceloraşi definiri ale termenilor conversaţiei şi să se afle în interiorul aceluiaşi univers de discurs; altfel, asistăm la un dialog al surzilor, pentru că respectivii vorbitori se află în lumi paralele. (Unui astfel de fapt i-am fost martor cu câţiva ani în urmă, surprinzând, în cadrul unei emisiuni la televiziune, un cvasidialog între un distins om de cultură şi vreo trei lăutari de bombă, purtat cu o aroganţă şi suficienţă de sine revoltătoare.) Când, într-o dezbatere, una din părţi utilizează argumente raţionale ce nu pot fi înţelese de cealaltă parte (de ce? cred că din incapacitate), iar celălalt oferă drept contraargumente ale acestui demers puncte de vedere afective, simţăminte confuze, rezultatele sunt previzibil neproductive pentru ambele părţi. Cine este fan manea, dar este şi dispus să urmărească argumentaţia următoare şi vrea să aducă alte justificări pe care noi nu le decriptăm, să se exprime, astfel încât să ne putem referi la acceptabilitatea lor! Noi vom spune, mai departe, că maneaua este o excrescenţă malignă a unor societăţi traumatizate, bolnave. Este ca o damă de consumaţie, vânzătoare de plăceri ieftine. Mulţi acceptă însă relaţia cu femeia de pe centură, deşi sunt conştienţi că, sub superficialul aspect exterior, cel mult nescârbos, se ascunde mizeria, decăderea, detestabilul. Dar aceasta este situaţia reală: există pentru că “accesul” la ea este extrem de facil, adică la o investiţie minimă şi cu puţin efort, se obţine satisfacţie rapidă. Identică e situaţia ascultătorilor de manele!... Va urma


CÂMPINENI ÎN EUROPA

Parteneriat european ROMÂNIA-AUSTRIA-UNGARIA European Partnership Romania-Austria-Hungary

În martie 2011 s-a încheiat proiectul internaţional cu titlul ”CONFLICT CORNER-THE PREVENTION AND RESOLUTION OF CONFLICTS OF TEENAGERS”. În contextul temei proiectului am realizat o prezentare cu titlul “Moduri fundamentale de răspuns la conflict”, susţinută de elevii implicaţi în proiect. În urma prezentării, concluziile au fost:  Neînţelegerile datorate diferenţelor de opinie, dacă le abordezi corect, pot stimula un dialog eficient, pot încuraja creativitatea, un schimb de idei folositor, o viaţă interesantă. TREBUIE SĂ CĂUTĂM UNITATEA ÎN RELAŢIILE NOASTRE, NU UNIFORMITATEA  Când un conflict este rezultatul unor motivaţii, dorinţe şi al unui comportament rău, trebuie să le confruntăm în modul cel mai serios, în dragoste, cea care poate elimina cauzele esenţiale ale conflictului şi poate deschide calea spre o împăcare veritabilă.  În loc să permiteţi unui conflict să vă atace unul împotriva celuilalt, uneori ai putea reuşi să colaboraţi în soluţionarea problemei, alteori ai putea să-i porţi povara duşmanului tău, susţinându-l în nevoile lui; când ceilalţi se leagă de tine, uneori este un semn al frustrării lor  BUNĂTATEA TA îl poate schimba pe oponent şi astfel se va deschide calea împăcării.  Conflictul poate dezvolta caracterul unui om: 1. Înlătură aparenţele, dezvăluie mândria, inima plină de amărăciune şi neiertătoare, limba critică; 2. Ca să te dezvolţi, trebuie să cultivi şi să practici noi atitudini şi obiceiuri în viaţa ta. Ex. Când ceilalţi te provoacă şi te simţi frustrat, aplică DRAGOSTEA şi IERTAREA. Când ei nu reuşesc să acţioneze prompt, dezvoltă-ţi RĂBDAREA. Când eşti tentat să întorci spatele cuiva, exersează-ţi LOIALITATEA  un caracter mai puternic si mai rafinat. Coordonator proiect, prof. Denisa Stoicescu În urma întâlnirii din România (7-10 martie 2011) cu elevi şi profesori din Austria şi Ungaria, elevii din echipa de proiect au scris un feedback despre reuniunea de proiect din România.

Ungureanu Bianca-Maria -10 M1 Experienţa pe care am avut-o cu elevii străini austrieci, respectiv unguri, a fost una foarte importantă şi specială pentru mine. Venirea lor în România a făcut ca legăturile dintre noi toţi să devină mai puternice şi să ne cunoaştem mult mai bine. Toate activităţile pe care le-am făcut cu ei au fost un adevărat succes deoarece ne-am implicat mult şi ne-am organizat excelent. În prima zi când au ajuns, adică luni, i-am primit cum se cuvine, prezentându-le oraşul Câmpina şi misterele lui. I-am întâmpinat cu un program artistic specific românesc. Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

4


Eu am găzduit doi băieţi, Maxi şi Andreas, care au fost foarte de treabă, politicoşi şi foarte deschişi. Marţi ne-am prezentat toţi la şcoală la ora 9 şi astfel, a început turul liceului. Sunt sigură că toţi au fost impresionaţi de activităţile ce aveau loc în diferitele ateliere de pictură, origami, etc. După terminarea prezentării liceului, am avut o pauză de 2 ore, unde am putut face tot ce dorim. După aceea, a avut loc serbarea pentru 8 martie, care a fost foarte frumoasă, iar ei au fost foarte entuziasmaţi despre felul în care ne organizăm activităţile şi serbările. Apoi a urmat prezentarea rochiilor de hârtie, creaţie proprie a doamnei profesoare Niţu Elena. Au fost mai mult decât entuziasmaţi când fetele au prezentat superbele rochii. În acea zi, fiind ziua unui băiat ungur, Adam, am fost toţi la Muntenia, unde i-am sărbătorit ziua de naştere, făcându-i o surpriză: am cumpărat tort şi şampanie. Acolo, fiind o petrecere de „Ziua Femeii” unde aveau „DJ”, i-am învăţat câţiva paşi de dans specific româneşti. Miercuri am plecat în excursie la munte, unde am vizitat Castelul Bran, Casa Groazei de lângă castelul Bran - cred că acest loc a fost cel mai amuzant pentru ei. După ce am luat prânzul la Restaurantul Bran, am mers să vizităm Castelul Peleş. Nimeni nu se aştepta ca acest castel să fie aşa impresionant şi superb, toţi au rămas uimiţi de frumuseţea lui. După terminarea excursiei, am mers la şcoală, unde a avut loc petrecerea de rămas-bun. Aceasta a fost foarte amuzantă pentru toti, deoarece am jucat diferite jocuri interactive, prin care ne-am cunoscut unul pe celălalt şi mai bine. După această zi foarte obositoare, dar frumoasă, toţi am plecat acasă. Joi a fost ultima zi petrecută cu ei. Am vizitat firma Emon, de care au fost impresionaţi şi Biserica de la Slobozia. După aceea, am mers la Castelul Iulia Hasdeu şi Muzeul Nicolae Grigorescu. Am făcut un mic tur al oraşului, le-am arătat Lacul şi am vizitat Primăria Câmpina. Am luat prânzul împreună, apoi i-am condus la şcoală, de unde ne-am luat cu toţii rămas bun, sperând că o să ne mai revedem. A fost un moment destul de trist, plin de melancolie. Mai târziu în acea zi, am mers la gară pentru a ne lua rămas-bun de la unguri, acest moment fiind la fel de trist, deoarece s-au format legături foarte strânse între noi toţi. Grozea Cornelia-10T Ultima întâlnire cu prietenii noştri a fost cea mai frumoasă din punctul meu de vedere: ne-am distrat, am vizitat cele mai frumoase locuri din împrejurimi iar la petrecerea de sfârşit ne-am distrat cu diverse jocuri care ne-a implicat pe toţi, ceea ce a fost cel mai important lucru, pentru că pe asta se baza proiectul. Programele pregătite de profesorii si elevii şcolii noastre au fost de departe cele mai reuşite dintre toate cele văzute. Coman Andrei-10M1 A fost un proiect foarte interesant şi foarte amuzant. După părerea mea, cea de-a treia parte a proiectului, ceea ce s-a desfăşurat în România, a ieşit cel mai bine. În prima zi a fost primirea invitaţilor şi ce mai primire... Au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare de elevi îmbrăcaţi în costume populare, apoi au urmărit o prezentare a oraşului şi a liceului. După aceea, au urmărit un spectacol popular de excepţie. A doua zi a fost un pic mai relaxantă pentru mine. A fost ziua pe care am dedicat-o implicării în tema proiectului. Am început să le prezentăm şcoala cu ajutorul unor ateliere ce au avut loc în diferite locaţii din şcoală. Apoi, am participat la un workshop despre conflicte ce a detensionat atmosfera. După-amiază, a trebuit să intru în rol, pentru că am făcut parte dintr-o scenetă ce prezenta situaţii conflictuale. După ce s-au terminat scenetele, am putut să mai respir un pic deoarece am avut două ore libere. Ne-am întors la şcoală ca să urmărim un spectacol minunat ce a primit multe laude din partea invitaţilor. Punctul culminant al zilei, ce i-a uimit pe cei din Austria şi Ungaria a fost prezentarea rochiilor de hârtie. A fost un moment excepţional. Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

5


A treia zi a fost ziua excursiei. Primul obiectiv a fost Castelul Bran ce i-a fascinat pe elevii străini, deoarece ştiau că este castelul lui Dracula. A urmat Castelul Groazei, ce ne-a speriat de moarte. Ultimul obiectiv a fost Muzeul Peleş. Acesta i-a impresionat prin frumuseţe şi eleganţă. Am avut timp de shopping în Sinaia. Am ajuns înapoi la şcoală şi ne-am pregătit pentru Seara de Bun-Rămas. A fost distractivă, a implicat o multitudine de jocuri. A patra zi a fost ziua în care am vizitat Câmpina. Am început cu Sediul Emon din Slobozia, după care am urcat la Biserică, ca mai apoi să vizităm Castelul Iulia Hasdeu şi Muzeul Nicolae Grigorescu. Ne-am plimbat prin oraş şi le-am arătat diferite locaţii din municipiu. Am ajuns şi la Primărie, iar apoi am avut timp liber până la plecarea austriecilor. Ene Ana Maria-12M1 În România ne-am simţit cu toţii extraordinar: oaspeţii, pentru că au fost fascinaţi, acaparaţi de munca noastră, a tuturor şi noi, gazdele, pentru că am simţit că efortul depus a fost apreciat la adevărata lui valoare. Mi-a făcut plăcere faptul că am reuşit să ne evidenţiem prin munca noastră. I-am făcut să se simtă apreciaţi şi am reuşit să schimbăm radical părerea lor despre români. Profesoara venită din Austria nu înceta să spună că, cea mai mare realizare a proiectului “Conflict Corner” a fost faptul că s-a renunţat la prejudecăţi. Într-una din zilele petrecute aici, povestea că elevii ei nu au vrut să accepte români în gazdă atunci când am avut prima reuniune de proiect, deoarece spuneau că suntem hoţi şi alte cuvinte urâte, adică ceea ce se vehiculează prin presa străină. Dar după, le-a părut rău când au început să ne cunoască şi, mai ales, după ce au venit aici şi au văzut cum suntem. Spuneau că le-a părut rău că nu au fost capabili să se distreze mai mult cu noi, dar speră să mai găsească ocazii să cunoască românii şi să îşi amintească faptul că nu trebuie să judece un neam după 2-3 indivizi. Ceea ce m-a bucurat extraordinar de mult a fost faptul că au ştiut să aprecieze strădania noastră şi nu au manifestat un anumit dispreţ pentru condiţiile pe care şcoala le pune la dispoziţia noastră, asta bineînteles în comparaţie cu şcolile din Austria şi Ungaria. Am învăţat un lucru: poate fi mai bine şi la noi, dar şi ceilalţi au praf sub covor (dacă înţelegeţi ce vreau să spun). Ideea de bază este că nu trebuie să ne simţim, în vreun fel, inferiori faţă de nimeni. Chiar dacă suntem români, am demonstrat că putem schimba şi realiza multe în tot ceea ce cuprinde ţara noastră. Şi un lucru important este faptul că nimeni nu-i perfect, dar putem să ne îndreptăm. S-a văzut că au apreciat tradiţiile noastre şi nu se aşteptau să înveţe atât de multe într-un timp atât de scurt, dar cred că tocmai asta le-a făcut plăcere; în fond, unul din scopurile proiectului a fost punerea în evidenţă a faptului că, indiferent de naţionalitate, putem construi ceva frumos şi bun împreună. Chita Diana-10M1 Am aşteptat cu nerăbdare data de 7 Martie. Ne împrietenisem cu toţii de când am mers în Austria. Ţin minte cum aşteptam să intre pe uşa liceului şi să înceapă distracţia. În prima zi, domnul director a ţinut un mic discurs în cancelarie, după care am vizionat 2 prezentări: una despre liceul nostru şi cealaltă despre Câmpina, mai exact, mistere şi legendă. În încheiere, s-au prezentat dansuri populare, iar oaspeţii noştri au rămas impresionaţi. În cea de-a doua zi am vizitat şcoala împreună cu grupul austriac. A fost distractiv mai ales pentru ei, deoarece s-au implicat în câteva activităţi cum ar fi origami, handbal, etc. Mai târziu, în aceeaşi zi, am lucrat pe partea proiectului, Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

6


în workshop-uri legate de încredere, comunicare, toate acestea cuprinse în diferite jocuri. La masa de prânz ne-am apropiat şi mai mult, toţi vorbeam, râdeam şi ne simţeam bine. Însă ziua nu se încheiase… Am rezolvat conflicte prin anumite scenete concepute de colegii mei, de mine, dar şi de nişte elevi de la clasa 10C. Însă, ceea ce le-a schimbat total părerea despre români şi despre cum suntem noi, de fapt, a fost serbarea de 8 Martie, în special rochiile din hârtie, care au fost superbe. Deşi programul la şcoală se terminase, ziua nu se încheiase pentru noi. Cu prilejul zilei de naştere a lui Adam Schiffer, am mers să-i serbăm ziua la Muntenia. S-au distrat pe cinste, mai ales că acolo era o petrecere de “Ziua Femeii” şi am avut ocazia să-i învăţăm dansuri populare. Miercuri a fost ziua excursiilor. Am mers la castelul Bran şi la casa Groazei unde am râs pe cinste, am mâncat, după care am mers la Peleş. Au rămas foarte impresionaţi de castel. Seara când ne-am întors, am ţinut petrecerea de bun-rămas. Am făcut tot felul de jocuri interactive, am mâncat prăjituri şi toată lumea s-a simţit excelent. Însă, abia în acea seară am realizat că peste câteva ore ei vor pleca. Joi am vizitat firma EMON, Castelul Iulia Hasdeu, muzeul Nicolae Grigorescu şi Consiliul local Câmpina. Am mers pentru ultima oară la restaurant şi am mâncat, am vorbit, ne-am simţit bine, până când a venit rândul austriecilor să plece. Având în gazdă un austriac, ne-am întors fără unguri la şcoală, unde ne-am îmbrăţişat cu toţii şi ne-am luat rămas-bun. Cu greu mi-am abţinut lacrimile. A fost un moment foarte emoţionant pentru toţi. Însă trebuia să ne luăm rămas-bun şi de la unguri. Aşa că, împreună cu nişte colegi, am luat maxi-taxi până la gară, unde am aşteptat cu toţii trenul. Am făcut poze, ne-am îmbrăţişat, după care trenul a plecat. În acel moment, cu toţii am realizat că totul se terminase, lăsând în noi o tristeţe şi o senzaţie de singurătate. Însă nu-mi pare rău că am luat parte la acest proiect. A fost o experienţă uimitoare pe care aş repeta-o oricând cu plăcere. Toţi am rămas prieteni, vorbim pe facebook şi, la vară, vom merge în Budapesta, să ne întâlnim din nou cu noii noştri prieteni. Cernica Cosmin -11T O provocare. O experienţă cu mult sens. Asta pot spune despre povestea proiectului trăit de această dată aici, în România. Ce am învăţat? Probabil că mulţi vor considera asta un lucru mai puţin important, însă, pentru mine, a avut o însemnătate deosebită... am învăţat cum să fiu o gazdă demnă de un “mulţumesc” primit din toată inima. Am încercat să construiesc, pentru cei pe care i-am găzduit, o atmosferă călduroasă, unde să îi fac să se simtă acasă, departe de casă. Cu ce m-am ales din acest proiect? Cu prieteni, ce îi voi păstra toată viaţa în sipetul cu amintiri. Elisabeth Grumet- profesor, Austria The third meeting took place in Romania and it contained a lot of surprises. We were heartily welcomed at the school by the students, the teachers and the headmaster. Denisa had really prepared a lot for us at this meeting and everything was perfectly organised. We were guided through the school and a lot of things were presented to us (including trying out origami ourselves). The students enjoyed the project work activities in the group very much. But the greatest surprise was the celebration of Women’s Day on Tuesday. There was not only a great programme with choir and solo singing, dance performances and an amazing fashion show with clothes made of paper, but what we enjoyed most was the 8th of March dinner with chatting and dancing and a delicious five course Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

7


meal. On this evening we really realized how nice and communicative Romanian people are and we realized how important our project is regarded to be for the whole school. The castle tour on Wednesday was amazing and contained apart from the tours through Bran and Peleş castle also a thrilling experience for the kids at the haunted castle. So it was all a very well balanced programme that contained lots of communicative periods for the students including the games at the farewell evening. Throughout the days of our stay we always had the feeling that we were perfectly taken care of. Chris was a great taxi driver who always picked us up wherever we had to go and also took care of forgotten rucksacks, Christine was very caring and explained everything to us in English and the mastermind behind it all was Denisa who really managed to make these days an unforgettable experience for us. So at the end when we had to say good bye after the city tour through Campina it was really hard for us to leave. The days were so full of interesting sights, new impressions and great experiences that it seemed that we had been there much longer and we would definitely like to come back. Generally, I think this was a project that contributed a lot to a better understanding between the participants of the three countries. It helped the students to overcome prejudices and see former eastern block states from a different perspective. Meeting young people of their own age made them realize that they are European citizens like we are with the same ideas, the same dreams, the same problems. They got an insight into the lives of young people in Hungary and Romania and started friendships across the borders. I think this interpersonal communication is the most important aspect of the project. Klaus-profesor, Austria Dear Romanian friends! Having returned to Austria, I would like to send you many thanks for your warm welcome in Câmpina. Deeply impressed by the friendliness and helpfulness of all the people in Romania I´m going to tell all my friends in Austria about my positive experience. The differences of our countries might be considerable, but the common interests in trade, history and tourism should bring us closer to each other again. The enthusiasm of our students about being warmly received in their host families, about the various subjects your students could take part (music, art and fashion) and about your hospitality is unanimous. You can be proud of your country and people. Besides your cultural treasures, your joy of life shown at Woman´s Day will remain in my memory for ever. Well, at the end a short statement to the students of Energetic Vocational High School. Be thankful and proud of your parents, your headmaster and teachers of your school who made it possible that exchanges like this can take place. My special thanks to Denisa, Christina and Cris, your organisation was perfect you did a wonderful job, thank you so much!! Prof. Stoicescu Denisa

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

8


CONCURS JUDEŢEAN

de creaţie a elevilor „Alexandru Tudor-Miu – Întâlnire cu pasărea Phoenix” 15.11.2010 – 25.02.2011

În anul împlinirii a 110 ani de la naşterea şi 50 de ani de la moartea poetului, ziaristului, autorului de pictopoezie, caligrame, portrete şi de autoportrete, Alexandru Tudor-Miu, s-a desfăşurat Ediţia I a Concursului Judeţean de Creaţie a elevilor „Alexandru Tudor-Miu - Întâlnire cu pasărea Phoenix”. Sub egida acestui eveniment în ziua de 25.02.2011 a avut loc festivitatea de premiere. Juriul concursului a fost alcătuit din: Secţiunea: Creaţie literară - doamna Jenica Tabacu, directorul Muzeului Memorial „Iulia Hasdeu”, Câmpina; - domnul Gherasim Rusu-Togan, membru al Uniunii Scriitorilor; - domnul Florin Dochia, scriitor, directorul Casei de Cultură „Geo Bogza”, Câmpina; Secţiunea: Pictopoezie, caligramă - doamna Lidia Nicolae, pictor, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Bucureşti; - domnul Mihai Boroiu, pictor, membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici, Bucureşti; - domnul Dan Rădulescu, istoric de artă Muzeul Judeţean de Artă, Prahova, „I. Ionescu Quintus”, Ploieşti. Participarea la acest concurs a fost quasi-judeţeană: elevi din Colegiul Naţional „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” Vălenii de Munte, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ Ploieşti, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” Câmpina şi Grupul Şcolar Industrial Energetic Câmpina. Premianţii celor două secţiuni au fost: Secţiunea: Creaţie literară - Premiul I - Grigore C. Cătălina Elena, clasa a X-a, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” Câmpina; - Premiul al II-lea - Stoian M. Ioana Ruxandra, clasa a IX-a, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” Câmpina; - Premiul al III-lea - Groşescu T. Theodora, clasa a IX-a, Grup Şcolar Industrial Energetic Câmpina; - Menţiune - Chiriţă S. Andreea Daniela, clasa a XI-a, Grup Şcolar Industrial Energetic Câmpina; Secţiunea: Compoziţii plastice - Premiul I - Chivu C. Ioana Cristina, clasa a XI-a, Grup Şcolar Industrial Energetic Câmpina; - Premiul al II-lea - Neagoe D. Diana Elena, clasa a X-a, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” Câmpina; - Premiul al III-lea - Petre C. Ioana, clasa a XII-a, Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu”, Vălenii de Munte; - Menţiune Visoschi I. Ioana Isadora, clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte. Mulţumim sponsorilor noştri - Muzeul Memorial „Iulia Hasdeu” şi „Nicolae Grigorescu”, care ne-au asigurat gratuitatea vizitării de către oaspeţii noştri a celor două edificii de cultură şi cadrul festiv pentru decernarea premiilor. În final, ţinem să mulţumim tuturor celor care s-au implicat cu competenţă şi mult suflet pentru a fi posibilă finalizarea acestui proiect educaţional şi cultural. Prof. Elena Petrescu

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

9


IN MEMORIAM ANIVERSAR…

ALEXANDRU TUDOR- MIU (25.02.1901- 25.07.1961)

Dragostea şi respectul pentru valorile culturale este un act de civilizaţie şi de onoare pentru noi toţi. Şi liceul nostru a dat culturii şi literaturii române o astfel de personalitate: Alexandru Tudor-Miu. Cu siguranţă, stimaţi elevi, multora dintre dumneavoastră numele şi, cu atât mai mult, activitatea acestui artist sunt necunoscute. Şi pentru că scriitorii „nu pot, nu ştiu să pretindă, speculând practic ce e al lor, ce li se cuvine, sufletele lor fiind de greieri înstrunaţi în inimi de cetăţi” (aşa cum Alexandru Tudor-Miu afirma, venind în ajutorul scriitorilor contemporani), nouă ne revine sarcina de a CERE să i se reconsidere locul în literatura română, acum când ne aflăm în anul în care sărbătorim 110 ani de la naşterea si 50 ani de la moartea acestuia. Şi cum formarea personalităţilor nu se poate face in abstracto, ci în mediul social, începând cu acest prim articol ne propunem să prezentăm viaţa şi activitatea celui care a fost directorul acestei şcoli (1948-1961), Alexandru Tudor-Miu. Începând cu anii 30 ai veacului trecut, în viaţa culturală a Câmpinei, în fruntea unui grup de tineri avangardişti, se aflau doi poeţi legaţi biografic de aceeaşi lună: la 6 februarie 1908 se năştea Geo Bogza şi la 25 februarie 1901 - Alexandru Tudor-Miu. Primul a avut un drum ascendent, recunoscându-i-se meritele literare prin admiterea la Academie, iar cel de-al doilea, mai puţin cunoscut, elanul poetic, atât de promiţător, urma a se întrerupe la jumătatea drumului - în 25 iulie 1961 (moare la Spitalul din Câmpina, în urma unei operaţii nereuşite), iar pe 27 iulie este înmormântat în oraşul, unde soarta-i jucăuşă când l-a ridicat, când l-a coborât. Născut în satul Brazi, judeţul Prahova, tânărul de mai târziu va fi atras de mirajul petrolului şi, la 19 ani, se angajează ca ajutor de laborant la rafinăria „Steaua Română” din Câmpina. Neregretând, părăseşte acest loc de muncă pentru un altul: învăţător şi director la şcoala din satul Pantazi, comuna Coşlegi şi la cea din satul Radila, între anii 1920-1921. După terminarea stagiului militar, se va stabili în Câmpina, începând cu 1925, lucrând până în 1948 la Societatea „Concordia-Electrica”; în 2 septembrie 1948 ia fiinţă o şcoală profesională de ucenici care purta numele de „Şcoala Electrotehnică” şi din 10.01.1950 va fi numit directorul acesteia, funcţie pe care o va deţine până la sfârşitu-i prematur. Azi, şcoala de altădată este Grupul Şcolar Industral Energetic, Câmpina. Va urma Prof. Elena Petrescu

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

10


LIRICA ACTUALĂ „Poezia este repaosul inteligenţei“ (Titu Maiorescu) Gând neobosit Şi el îmi tot şoptea… Vise de mult uitate, Speranţe aruncate în Iadul neîmplinirii, Viaţă netrăita şi îmbibată în agonie. Tot ce n-am făcut trebuia să revină; Lumea lua un alt curs. Ziua se făcea noapte, iar noaptea amurg. Fiorul părăsirii acestei lumi mă extenua, Simţeam cum trupu-mi rămâne fără puteri. Viaţa se scurgea printre zidurile paradisului blestemat, Care a fost ursit să se dărâme peste încercările gingaşe De a răzbi în lume… Vocea lui murmura neîncetat: Suflă în drumul tău petale de viaţă veşnică, Dăruieşte timpului iubirea de care ai nevoie,

Iar ţie împlineşte-ţi visele nepreţuite Ca un prinos pentru aşteptarea reînvierii tale. Tu! Ai grijă de viaţa ta, nu o irosi cu fapte mizerabile. Nu învenina izvorul bunătăţii cu otrava nepăsării, Fii deschis la nou şi raţional în acţiuni. Nu lăsa viaţa să te conducă, ci condu-o tu pe ea! Cruşitu Iuliana-Florentina, clasa a XII-a T

Sentimente eu de când te cunosc pe tine, Nu-mi vine a crede cât de mult m-ai schimbat tu pe mine M-am maturizat prea devreme, Să mai fiu iar copil am uitat de-o vreme. Înainte mă jucam râzând sub soare Acum stau şi plâng căci să iubesc mă doare.

Mama Este o fiinţă-n lume Ce dă viaţă şi ce creşte, Ea educă şi iubeşte, Recompensă nu primeşteDecât vorbe bune. Nu-i mai scump pe-acest pământ Decât ,,mamă,, să rosteşti; Te iubeşte şi-o iubeşti Fără ea tu greu trăieştiDe la Domnu-i legământ. Mamă, când voi creşte mare Vreau să te mândreşti cu mine, Să devin cum se cuvine Om cinstit pe-această lume Mamă scumpă si iubită, făr-asemănare! Groşescu Theodora, clasa a IX-a T

Vreau să fiu a ta, nu zic că nu, Dar ce implică asta nu ştii nici măcar tu. Dacă mi-ai cere să lupt cu toţi pentru dragostea ta Cere-mi doar şi promit că voi încerca! Dar vreau să fii acolo când voi avea nevoie de tine Asta e tot ce-ţi cer, reţine! Să mă laşi din nou, nu aş mai suporta, Ai plecat odată, dar acum nu te-aş mai lăsa. Poate că am greşit că am ascultat ce spunea lumea, Dar şi a ta a fost vina… Acum spun cu capul sus: ”Cred doar în tine!” Dacă vrei luptă şi tu lângă mine! Andreea Silvana Chiuaru, clasa a IX-a T

Am început

să nu mai fiu

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

11


SEMNIFICAŢIA CIFRELOR MAGICE

ÎN BASMUL „POVESTEA LUI HARAP-ALB” de Ion Creangă

Ion Creangă, socotit la început autor “poporal”, s-a dovedit, în realitate, un artist profund, original, care a creat pornind de la folclor, o operă de netă individualitate, cu elemente caracteristice de neconfundat, rezultat al unei inteligenţe artistice superioare şi al unei înzestrări lingvistice remarcabile. Povestitorul valorifică din creaţia populară, elemente de încifrat miraculos, în încercarea de a surprinde în umbra fenomenelor, esenţa lor profundă, semnificaţia ontologică prin care acestea participă la pulsul viu al realităţii. Iată de ce un aspect care merită comentat pentru a întregi modul cum se reflectă unele practici populare în povestirile lui Ion Creangă, este semnificaţia magică a cifrelor, care, adesea, în credinţa oamenilor simpli, mai ales când este vorba de basme, deţin cheia eficacităţii. Cifra UNU. Destinul lui Harap-Alb a fost determinat de un singur bănuţ cu care a miluit-o pe Sfânta Duminică. Cifra UNU reprezintă unitatea, este cifra Divină, indivizibilă şi absolut necesară, reprezintă tot ce este curat şi pur. În această postură se află şi fata lui Roş-Împărat, care este unică, la fel ca şi Harap-Alb şi pură în acelaşi timp, este însăşi definiţia cifrei UNU. Cifra DOI este expresia perechii, simbolul perpetuării (Harap-Alb şi fata împăratului Roş), simbolul ajutorului fratern (cei doi împăraţi, fraţi; apa vie şi apa moartă) şi totodată, expresia luptei extremelor ( bine-rău; mort-viu; ură-iubire, etc.). Cifra TREI, cifra Trinităţii, legea care guvernează lumea, simbolul perfecţiunii divine. Este cea mai des întâlnită cifră în poveştile lui Ion Creangă, ca de altfel, şi în creaţia populară. Ca şi în basmele populare, metamorfozele spectaculoase se realizează numai dupã trei încercări. Astfel, calul tatălui lui Harap-Alb nu se transformă în cal cu aripi, decât atunci când se apropie a treia oară de jăratec. Personajul dintr-un basm are trei probe de trecut pentru a-şi dovedi că este vrednic pentru obţinerea fetei de împărat sau a obiectului magic, (împãratul îmbracã de trei ori pielea de urs; Harap-Alb este pus la trei încercări de către Spân; Spânul îi iese în cale lui HarapAlb de trei ori). Un simbol al nemărginirii îl reprezintă cifra PATRU (cele patru zări în care se desfăşoară faptele) sau expresia religioasã a mântuirii, a răstignirii. Remarcăm în povestirile lui Creangă, ca şi în creaţia populară, preferinţele pentru numerele impare, investite cu mai multă putere magicã, deoarece, în urma formării perechilor, unul din elementele componente rămâne stingher, aşadar elementul stingher capătă un surplus de forţă mistică. Astfel, cei CINCI uriaşi, când sunt uniţi nu pot fi învinşi, asemenea degetelor de la o mânã care acţioneazã toate deodată şi dacã unul ar lipsi, nu ar mai avea aceeaşi putere. Cifra ŞASE, menţionatã foarte rar, sugereazã, prin caracteristica de număr par, echilibrul forţelor. Reprezintă simbolul numărului de aur ( 1.618); cel de-al şaselea simţ al omului, care se presupune că deţine puteri extrasenzoriale; teorie regăsită şi în basmele populare româneşti. Aşadar, cei CINCI uriaşi (primele cinci elemente: FOC, PĂMÂNT, METAL, APĂ ŞI LEMN din filozofia orientală) se unesc cu Harap-Alb (Cel de al ŞASELEA element: OMUL, care poate focaliza forţele celor cinci elemente, pentru a egaliza puterile mistice ale forţei întunecate). În acest context, Sfânta Duminică reprezintă al ŞAPTELEA element (forţa divinã). În folclorul românesc, numărul şapte reprezintă ciclicitatea (săptămâna care ajută la formarea lunilor şi a anilor). În plan artistic, şapte reprezintă “CELE ŞAPTE ARTE REGALE” (GRAMATICA, RETORICA, LOGICA, ARITMETICA, ASTRONOMIA, MUZICA, GEOMETRIA) fără de care omul nu poate ajunge la o evoluţie spirituală şi profesională completă. Această sumară încercare de a realiza semnificaţia cifrelor magice în basmul lui Ion Creangă, scoate încă o dată în evidenţă geniul artistic incontestabil al marelui nostru povestitor. Alexandru ŢIŢEI, clasa a IX-a M2 Prof. coordonator, Alexandru DUŢU TINERE CONDEIE Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

PARCUL ÎNGERILOR

12


Badea Bogdan, clasa a IX-a D Mă simt obosit după orele de şcoală, aşa că zăbovesc câteva minute în parcul de lângă casa mea. Parcul este plin de copii. În leagăne se dau numai fetiţele, iar băieţii aşteaptă în şir indian, să se dea pe tobogan. O mogâldeaţă de copil încearcă să înalţe un zmeu dar, pentru că nici măcar nu adie vântul, acesta refuză să se ridice de la sol. Într-un colţ al parcului, câţiva copii joacă liniştiţi şotronul. Sunt puţin mai mari decât ceilalţi, aşa că, din partea lor nu aud mare lucru. Zgomotul cel mai mare vine de la grupul de copii care joacă volei. Sar, râd şi se îmbrâncesc, care mai de care să prindă mingea. Mă amuz teribil de fiecare joc în parte, dar privirea mi se îndreaptă către cei mai mici dintre ei, aflaţi la groapa cu nisip. Construiesc şi strică la infinit castele şi prăjituri de nisip. Mă simt fericit în mijlocul copiilor. Aş vrea să pot să fiu un pictor, să pictez toate aceste chipuri de îngeri, dar nu am decât cuvintele. Voi păstra mereu în suflet frumuseţea copilăriei. Profesor îndrumător, Alina Petrescu Scrieţi-ne şi voi povestea voastră, trăită sau, pur şi simplu, imaginată. Trimiteţi-o, apoi, pe adresa revistei, revista.energetica@yahoo.com Cele mai bune povestiri vor fi publicate în numărul următor!!!

INFO ENERGETICA

NOUTĂŢI

Concursul între licee Eleva Dumitraşcu Andreea, clasa a X-a M2, va reprezenta liceul nostru la Concursul interliceal, pe data de 3.06.2011, secţiunea recitare. Sanitarii pricepuţi În data de 6 Mai a avut loc Concursul “Sanitarii pricepuţi”. Acesta s-a desfăşurat la Sala de sport a Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”. Colegii noştri, echipa Energeticului, au obţinut locul 3, îndrumaţi de doamna profesoară de biologie, Manole Cornelia. Grupul a fost alcătuit din: Andrei Ştefania, Aldea Bianca, Irimescu Larisa, Manea Larisa, Stoian Ana-Maria, Tudor Cătălina şi Vrabie Sabina, eleve în clasa a X-a M2. Francofonia 23 martie – Ziua Francofoniei. Cu această ocazie, catedra de limba franceză (prof. Paraschiv Lăcrămioara, Ene Alina, Drăgănoiu Cristina) şi domnul profesor Andrei Dănuţ au coordonat desfăşurarea în şcoală, pe data de 25.03.2011, a unor activităţi specifice: cântece în limba franceză, interpretarea unei scenete (Une mère russe), parada modei şi un concurs pe tema francofoniei. JOKES

Adunate de prof. Alina Petrescu

„When the judge asked me my age, I couldn’t remember at first whether I was twenty-eight or twenty-nine.” “What did you tell him?” “Twenty-one.” EVENIMENT CONCURS INTERJUDEŢEAN Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

13


”Ştiinţe şi tehnologii“ Pe data de 02.04.2011 elevii Branciog Iustin, Brebeanu Florin, Stoian Florin, Nicoară Andreea şi Nicolae Nicoleta, însoţiţi de doamna profesoară Nistorescu Monica, au participat la Concursul interjudeţean ”Ştiinţe şi tehnologii”, care a avut loc la Colegiul Tehnic «Elie Radu» din municipiul Ploieşti. Munca depusă a fost răsplătită prin obţinerea primei menţiuni, ceea i-a ambiţionat să participe şi la următoarele ediţii. În acest număr vă prezentăm primele două lucrări: ”Mâna Bionică” şi ”Ochiul Bionic” care au fost realizate de către elevii Brebeanu Florin şi Nicoară Andreea. Mâna Bionică Persoanele care au suferit o amputaţie a mâinii în urma unor accidente sau unor boli cronice (cum ar fi cancerul osos), pot să revină la activităţile normale cu ajutorul unei proteze de ultimă generaţie, numită de inventatorii ei i-LIMB. A fost creată în laboratorul de cercetare al companiei scoţiene Touch Bionics şi este, până în acest moment, cea mai fidelă imitaţie a mâinii umane. Mâna Bionică se montează uşor. I-LIMB poate fi ataşată braţului fără intervenţie chirurgicală. Pentru ca ea să poată funcţiona, anumite grupe musculare trebuie să fie inervate, motiv pentru care, înainte de a achiziţiona proteza, trebuie efectuat un test care să verifice gradul de funcţionare a muşchilor respectivi. În consecinţă, nu orice persoană cu mâna amputată poate beneficia de această tehnologie performantă.

Ochiul Bionic Ochiul este unul dintre cele mai importante organe de simţ. El asigură legătura între organism şi mediul înconjurător. Lumina pătrunde prin partea din faţă a ochiului printr-o membrană transparentă denumită cornee, înconjurată de o zonă denumită albul ochiului sau sclerotică. În spatele corneei se găseşte irisul. Între cornee şi iris există un lichid numit umoare apoasă. Persoana care a conceput ochiul bionic este doctorul Mark Humayun. Este vorba de o cameră video de mărimea unui bob de mazăre, care este implantată în globul ocular. Camera video este legată la o retină artificială, care transmite imaginile în mişcare de-a lungul nervului optic la creier.

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

14


Dispozitivul Argus este legat la o cameră video inclusă într-o pereche de ochelari, care captează imagini convertite ulterior în semnale electrice, transmise prin tehnologia wireless la un implant situat în spatele retinei. Electrozii din implant decodează semnalul pentru a crea o imagine rudimentară în alb/negru, transmisă de-a lungul nervului optic la creier. Va urma Prof. Monica Nistorescu

English-My Love

Crossword Puzzle

A-B: FLORI, FLORI, FLORI 1. 2. 3.

A 1 2 3

4. 5.

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

narcisă galbenă violetă trandafir ghiocel bujor garoafă margaretă micsandră crin gladiolă nufăr crizantemă muşcată mimoză floarea soarelui liliac lăcrimioară glicină nu-mă-uita iris iasomie

B Aşteptăm dezlegarea pe adresa de e-mail revista.energetica@yahoo.com până la numărul următor!!! Rezolvarea, în numărul următor!

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

15


CORUL LIRA

... ŞI PERFORMANŢELE SALE

Ştim cu toţii că muzica reprezintă arta de a exprima idei şi sentimente cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică. Uneori, ne folosim de muzică pentru a transmite un mesaj celor din jur, pentru a ne relaxa, unii chiar ne regăsim în unele versuri. Ar fi 1001 de lucruri de spus pe tema muzicii, dar acum să ne oprim la unul specific liceului Energetic. Un grup de elevi cu înclinaţie spre muzică, îndrumați de către domnul profesor Andrei Dănuţ, dau suflet corului “Lira”. Acesta ne-a încântat în ultimii ani cu interpretări deosebite, pregătite cu mare atenţie şi seriozitate, care au împodobit zilele de sărbătoare. De Crăciun, de 8 Martie, de zilele liceului Energetic, oriunde, au fost alături de elevi şi de profesori. A devenit deja o tradiţie ca, la fiecare aniversare a liceului, corul să aducă un omagiu școlii cu celebra piesă „Gaudeamus Igitur”, imnul studenţesc scris în secolul al XIII-lea. Aceasta nu poate lipsi din repertoriul elevilor. Însă corul trebuie să își prezinte bogăția repertorială. An de an sunt pregătite piese noi, unele foarte dificile: „Cântecul ciocârliei”, „Anotimpurile”, „Sârba-n căruţă”, „Ana Lugojana”, „Cântec de primăvară” şi multe alte capodopere ale marilor compozitori, cum ar fi W. A. Mozart, Robert Schumann, L. v. Beethoven, dar şi ale compozitorilor români, precum Gheorghe Danga, Ion Vidu, Sofia Matiei. De Crăciun, corul ne bate la uşă şi ne aduce colinda, cu cântece tradiţionale româneşti. Naşterea Domnului este vestită prin intermediul acestor cântece, scrise atât de personalităţi româneşti, cât şi de cele dincolo de graniţă. Un strop de lumină şi de căldură sufletească este binevenit în liceul nostru, iar corul “Lira” nu ratează ocazia de a încălzi sufletele. „După datini colindăm”, „O, ce veste minunată”, „Linu-i lin”, „Fiul Domnului”, dar şi cântecul tradiţional englez „The first noel” şi „Joy to the world” sunt pregătite cu mare atenţie, sub îndrumarea domnului profesor Andrei Dănuţ. Dincolo de porţile liceului, corul îşi face vocea auzită prin întreg oraşul Câmpina şi chiar prin zonele alăturate. Colinda este adusă la bisericile din Băneşti, Urleta, la primăria municipiului Câmpina şi nu au ratat ocazia de a participa la „Festivalul de colinde şi cântece tradiţionale” organizat anual la Ploieşti. Trebuie să arătăm că avem talent şi spirit de învingători, iar din acest motiv pregătirile sunt mult mai intense pentru „Concursul interliceal” organizat anual în Câmpina. La secţiunea „Formaţii corale” liceul Energetic este ocupantul locului I. Acest şir de victorii ţine de 7 ani şi dorim să mărim acest număr. Cea mai mare performanţă a corului a fost atinsă în martie 2011 când, pentru prima dată, s-a interpretat „Oda bucuriei” în limba germană. În prezenţa unui grup de elevi din Austria veniţi să vadă liceul nostru, elevii au avut misiunea de a învăţa să cânte în limba respectivă. Presiunea a fost cu atât mai mare datorită emoţiilor şi datorită faptului că elevii trebuiau să facă impresie bună. Însă, cu multă muncă şi multă răbdare din partea domnului profesor Andrei Dănuţ, vocea corului “Lira” a fost auzită şi de către oameni dincolo de graniţele româneşti. Atât elevii, cât şi profesorii îi mulţumesc domnului profesor pentru că a reuşit să facă liceul nostru cunoscut pentru performanţele pe care corul le-a obţinut de-a lungul anilor. Sperăm să atingem culmi și mai înalte pe viitor. Prof. Dănuţ Andrei şi Chiriacescu Victor, clasa a XI-a A

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

16


1 MAI

Ziua Internaţională a Muncii

În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au mărşăluit 90 de mii de demonstranţi, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. 1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internaţională a Muncii. Există şi excepţii, de exemplu Australia, Elveţia şi Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea ţărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă. În Germania, 1 mai este zi liberă. Se poartă la butonieră o panglică roşie, în amintirea lui 1 mai 1890, unde, în pofida interdicţiei manifestaţiilor, militanţii Internaţionalei au convenit să se întâlnească în parcuri, purtând o astfel de panglică. În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autorităţile organizau manifestaţii uriaşe pe marile bulevarde, coloanele de muncitori în ţinute festive fiind nevoite să scandeze lozinci şi să poarte pancarte uriaşe. După evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi decât la iniţiativa unor reprezentanţi ai unor partide. Ziua Internaţională a Muncii a rămas doar un prilej de ieşit la iarbă verde, la grătar sau la mare pentru majoritatea românilor.

9 MAI – Ziua Europei Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, ziua de 9 Mai a devenit deja o tradiţie pentru noi. Mai mult decât în alte ocazii, ziua de 9 Mai are, în 2003, o încărcătură simbolică aparte, în contextul în care Uniunea Europeană se pregăteşte pentru cea de-a cincea şi cea mai amplă extindere din istoria sa, „Cei 15” din prezent urmând să devină „Cei 25” la 1 mai 2004 şi „Cei 27” în 2007, după ce România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Printr-un efort asumat de Guvernul României, cu sprijinul Delegaţiei Comisiei Europene în România, Ziua Europei va fi din 2003 o sărbătoare a întregii ţări, manifestările fiind organizate în Bucureşti şi în toate reşedinţele de judeţ, precum şi în multe alte localităţi. Adunate de prof. Irina Ichim

MAI - luna florilor Mai este a cincea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. În România, luna mai, popular, se numeşte Florar. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisacile dau randament maxim. Luna mai este considerată o lună a florilor, când zilele însorite de sfârşit de primavară şi ambientul grădinii îţi oferă toate condiţiile pentru a petrece timpul liber în propria oază de relaxare. Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

17


Cele mai populare flori ale lunii mai Laleaua (Tulipa) cuprinde aproximativ 100 de specii de plante cu flori din familia Liliaceae. Sunt originare din sudul Europei, nordul Africii şi Asia, din Anatolia şi Iran (unde floarea este reprezentată pe drapelul naţional) până în China şi Japonia. Luna mai este ultima lună în care ne mai bucurăm de lalelele din grădină. Dacă avem şi altele în ghivece, pentru ca florile să reziste mai mult timp, trebuie să le ferim de soare după înflorire. Crinii sunt răspândiţi în toate regiunile temperate din emisfera nordică şi în zona Mediteranei, în toată Asia, până în îndepărtata Japonie, în India, dar şi pe continentul american, în SUA şi Canada. Sunt peste 100 de specii de crin, răspândiţi în întreaga lume şi clasificaţi după formă şi felul în care florile lor sunt dispuse faţă de axul inflorescenţei. Crinul este o plantă ierboasă, perenă, ornamentală prin florile mari, parfumate, viu şi intens colorate, care apar în vârful unei tulpini lungi, pe care sunt dispuse şi frunzele. Crinii sunt renumiţi atât pentru parfumul lor, dar şi pentru frumuseţea florilor. Ne bucurăm de florile crinilor în lunile mai, iunie şi iulie. Fac parte din familia Lilium. Trandafirul (Rosa) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae, originar din regiunile continentale şi subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de specii de arbuşti, deseori spinoşi. Planta tipică are tulpina spinoasă şi fructul ca măceşele trandafirului sălbatic, „Rosa canina” care creşte sub formă de tufişuri în regiunile aride, cu soluri calcaroase. Trandafirul înfrumuseţează grădinile începând cu luna mai, fiind o plantă foarte apreciată pentru frumuseţea sa. Ca plantă ornamentală, are o deosebită valoare decorativă. Florile trandafirului sunt renumite pentru diversitatea culorilor şi parfumul specific. Magnolia este un gen de plante care aparţine familiei Magnoliaceae. Genul Magnolia este originar din Asia, America de Nord şi America Centrală şi cuprinde circa 77 de specii de arbori sau arbuşti. Pestrea Elena, clasa a X-a T

ZÂMBIŢI, VĂ ROG...

Adunate de Cătălina Tudor, X-M2

 Lupii la oi Doi lupi se duc la furat de oi. Ajung ei la stână, găsesc o gaură în gard pe care să intre... Intră primul lup, dar ciobanul, care îi pândise, îl plezneşte cu bâta peste bot... Iese lupul grăbit, cu labele la bot şi îi zice celuilalt: - Intră tu primul, că pe mine mă bufneşte râsul...  Câţi ani trăieşte şoricelul? - Câţi ani trăieşti tu, şoricelule? - Nu ştiu, vrăbiuţo. Depinde de pisică!  Anunţ la ziar: Am pierdut intenţionat pisica... Caracteristici: roşcovană, cu ochii verzi, zgârie rău. Cine o găseşte, rog s-o hrănească bine fără a o returna!

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

18


ÎNĂLŢAREA DOMNULUI Înălţarea Domnului (numită şi Ispas) se sărbătoreşte întotdeauna joia, la 40 de zile (a şasea săptămână) de la bucuria Învierii Domnului Iisus Hristos. Prin înălţarea Sa la cer, Mântuitorul şi-a încheiat activitatea pământească. Mântuitorul s-a înălţat la cer ridicându-şi mâinile ca semn de ultimă binecuvântare pentru ucenicii săi şi întreaga lume. Chiar dacă Şi-a încheiat activitatea pământească, El îi asigură pe Sfinţii Apostoli că va fi cu ei “până la sfârşitul veacurilor”, adică cu toţi cei care ne-am însemnat prin Taina Sfântului Botez în numele Lui. Înălţarea Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători creştine. În Biserica Ortodoxă Română, această sărbătoare este şi ziua dedicată pomenirii Eroilor neamului. Înălţarea este unul dintre cele 12 mari Praznice Împărăteşti ale bisericii noastre. Această sărbătoare a căpătat o importanţă deosebită atunci când Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a ridicat o biserică (Eleona) pe Muntele Eleonului (sau al Măslinilor), acolo unde Mântuitorul S-a ridicat la cer. În această zi, în anumite zone, se ţin Moşii de Ispas: casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Tot în această zi se fac şi pomeni pentru morţi. Este ultima zi în care se mai pot înroşi ouă. Iordache Mihaela, clasa a X-a M2 PRINCIPII CREŞTINE

Cuvinte Duhovniceşti

“Câtă vreme trăieşte, omul are multă treabă de făcut pentru îmbunătăţirea sufletului lui şi are dreptul să dea examene duhovniceşti. Dacă moare şi nu trece, cade. Reexaminare nu există.” “Dragostea şi smerenia sunt grele pentru diavol şi uşoare pentru om.” “Precum copilul suferă când se depărtează de mama lui, tot aşa şi omul suferă şi chinuieşte când se depărtează de Dumnezeu. Depărtarea omului de Dumnezeu este iad.” “Fără duhovnici buni se golesc bisericile, dar se umplu clinicile de psihiatrie.” (Paisie Aghioritul, părinte-Muntele Athos) Culese de prof. Radu Petrescu “Nu-i cer iertare Lui Dumnezeu. Nu cer iertare nimănui. Mă iert eu însămi. Sper că există un iad şi pentru cei buni ...” (Eugene Gladstone O’Neil) „Partea cea mai nobilă a raţiunii este împotriva furiei mele. Ea îmi spune că este lucru mai preţios să ierţi decât să te răzbuni.” (William Shakespeare) A ierta este, în esenţă, un atribut dumnezeiesc, iertarea omenească apărând, în consecinţă, ca încă o probă a prezenţei suflului divin în făptură. (Nicolae Steinhardt) Iertarea este ÎNDEMNUL LUI DUMNEZEU. (Martin Luther) Dacă ierţi, iartă totul, altfel n-ar mai fi iertare! (Lev Nicolai Tolstoi) Cât timp iubeşti, iartă!!! (François de la Rochefoucauld) Când vom ierta totul, le vom câştiga pe toate. (Ioan Gură De Aur) Nimic nu provoacă iertarea, aşa cum o face dorinţa de răzbunare… (Scott Adams) Iubeşte adevărul, dar iartă greşeala! (François-Marie Arouet de Voltaire) Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

19


JURNAL INTERCULTURAL

Culese de Iordache Mihaela, clasa a X-a M2

Le Louvre Văduva Alexandru, clasa a IX-a M2 sub îndrumarea d-nei prof. Cristina Drăgănoiu

Le Musée du Louvre est le plus grand musée de Paris par sa surface (210 000 m2 dont 60 600 consacrés aux expositions et 1 km de galerie1) et l'un des plus importants du monde. Situé au cœur de la ville, entre la rive droite de la Seine et la rue de Rivoli, dans le Ier arrondissement, le bâtiment est un ancien palais royal, le palais du Louvre. La statue équestre de Louis XIV constitue le point de départ de l'axe historique, mais le palais n'est pas aligné sur cet axe. Le Louvre possède une longue histoire de conservation artistique et historique de la France, depuis les rois capétiens jusqu'à nos jours.Musée universaliste, le Louvre couvre une chronologie et une aire géographique larges, depuis l'Antiquité jusqu'à 1848, de l'Europe occidentale jusqu'à l'Iran, via la Grèce, l'Égypte et le Proche-Orient. Il est constitué de huit départements: Antiquités orientales, Antiquités égyptiennes, Antiquités grecques, étrusques et romaines, Arts de l'Islam, Sculptures, Objets d'art, Peintures, Arts Graphiques et présente 35 000 œuvres dans 60 600 m2 de salles. À Paris, la période postérieure à 1848 pour les arts européens est prise en charge par le musée d'Orsay et le centre Georges-Pompidou, alors que les arts asiatiques sont exposés au musée Guimet. Les arts d'Afrique, d'Amérique et d'Océanie prennent quant à eux place au musée du quai Branly, mais une centaine de chefs-d'œuvre sont exposés au pavillon des Sessions. Les antiquités nationales (musée d'Archéologie nationale) allant des origines de la Préhistoire (Paléolithique) à l'époque mérovingienne (VIIIe siècle) sont exposées au château de SaintGermain-en-Laye. Les oeuvres du Moyen-Âge et de la Renaissance présentées au musée sont complémentaires des collections du Musée national du Moyen Âge (période s'étendant de la Gaule romaine jusqu'au XVIe siècle) et du Musée national de la Renaissance.Les œuvres sont de nature variée: peintures, sculptures, dessins, céramiques, objets archéologiques et objets d'art entre autres. Parmi les pièces les plus célèbres du musée se trouvent le Code d'Hammurabi, la Vénus de Milo, La Joconde de Léonard de Vinci, et La Liberté guidant le peuple d'Eugène Delacroix. Le Louvre est le musée le plus visité au monde, avec 8,5 millions de visiteurs en 2008. À l'origine du Louvre existait un château fort, érigé par le roi Philippe Auguste en 1190, et qui occupait le quart sud-ouest de l'actuelle Cour Carrée. Le plan de la forteresse constituait un quadrilatère d'environ 70 à 80 mètres de côté, entouré de fossés, flanqué de tours et possédant deux entrées, au milieu duquel se trouvait un puissant donjon, la Grosse tour du Louvre. L'une de ses principales missions était la surveillance de la partie aval de la Seine, l'une des voies traditionnelles empruntées lors des invasions et razzias depuis l'époque des Vikings. Avec le transfert des biens de l'Ordre du Temple à l'Ordre de l'Hôpital, le Trésor royal précédemment conservé à la Maison du Temple de Paris est transporté en 1317 au Louvre. Charles V fait du château une résidence royale.Devenue obsolète, la Grosse tour est détruite par François Ier en 1528. En 1546, le roi commence la transformation de la forteresse en résidence luxueuse en faisant abattre la partie ouest de l'enceinte médiévale qu'il fait remplacer par une aile de Style Renaissance érigée par Pierre Lescot. Ces travaux se poursuivent sous le règne d'Henri II et de Charles IX : la partie sud de l'enceinte du «vieux Louvre» est à son tour démolie pour laisser, là aussi, la place à une aile Renaissance.En 1594, Henri IV décide d'unir le palais du Louvre au palais des Tuileries construit par Catherine de Médicis : c'est le «Grand Dessein», dont la première étape est la Grande Galerie qui joint le pavillon de Lesdiguières (en l'honneur de François de Bonne, baron de Champsaur, dernier connétable de France et premier duc de Lesdiguières) au pavillon de La Trémoïlle (en l'honneur d'Henri de La Trémoïlle (1598-1674), mestre de camp de la cavalerie légère de France). La Cour Carrée est édifiée par les architectes Lemercier puis Le Vau, sous le règne de Louis XIII et Louis XIV, quadruplant la taille de l'ancienne cour de la Renaissance (nécessitant donc la démolition du reste de l'enceinte médiévale). La décoration et l'aménagement du palais sont alors dirigés par des peintres comme Poussin, Romanelli et Le Brun. Mais tout ceci est brutalement interrompu lorsque Louis XIV choisit Versailles comme centre du pouvoir et résidence royale en Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

20


1678. Le Louvre reste alors longtemps tel quel. Ce n'est qu'au xviiie siècle que de nouveaux projets, menés notamment par Gabriel et Soufflot, viennent continuer et achever le «Grand Dessein». Un de ces nouveaux projets est celui de transformer le Louvre en musée. Il prend naissance sous Louis XV mais n'aboutira véritablement qu'avec la Révolution.

20 BONNES RAISONS ... POUR LESQUELLES ON A INTÉRÊT À APPRENDRE LE FRANÇAIS 1) C'est une langue parlée par plus de 150 millions de personnes dans le monde. 2) 52 États et gouvernements du monde (c'est-à-dire le quart des pays membres des Nations Unies), sur tous les continents, ont le français en partage . 3) C'est pour cela que le français est une langue très utilisée dans la diplomatie . 4) C'est une langue de grande importance sur le plan culturel, scientifique, artistique, littéraire... 5) C'est l'une des deux langues de travail des Nations Unies . 6) C'est une langue cosmopolite, parlée par des gens de toutes les couleurs et de toutes les origines ethniques. 7) Dans l'Union européenne, c'est une des langues principales, parlée en France, en Belgique et au Luxembourg (et c'est justement dans ces pays que pratiquement toutes les institutions européennes ont leur siège!). 8) En Europe, on parle également le français en Suisse, pays important pour la finance, la diplomatie, le tourisme... 9) Avec le français on peut étudier et faire de la recherche dans un très grand nombre d'universités du monde. 10) Le français est bien installé dans plusieurs pays et régions d'Amérique, notamment au Canada et au Québec, pays parmi les plus riches et développés sur la planète et, tout près des États-Unis. 11) Le français est parlé dans un grand nombre de pays d'Afrique, continent ayant un développement démographique très important. 12) C'est une langue très utile dans le tourisme: on la parle dans des destinations touristiques de grande importance (des Antilles à la France, d'Afrique à la Suisse, de la principauté de Monaco à Tahiti, des Seychelles au Canada...) 13) C'est la langue de la mode et de la cuisine qui viennent de France et qui jouissent d'un très grand prestige international. 14) Paris, Montréal, Genève, et d'autres grandes villes francophones du monde sont des villes dynamiques, cosmopolites, ouvertes sur le monde, ayant une qualité de vie remarquable. 15) C'est une langue d'importance religieuse, parlée non seulement dans le monde du christianisme, mais aussi de l'Islam et de la religion juive; en France se trouve une des plus grandes communautés juives au monde en dehors d'Israël et des États-Unis. 16) La connaissance du français comme seconde langue donne un grand prestige culturel. 17) Apprendre le français comme langue étrangère peut contribuer d'une façon importante à protéger le pluralisme linguistique dans le monde et à éviter la domination exclusive d'une seule langue comme langue internationale; apprendre le français peut contribuer à la démocratie linguistique. 18) Pour ceux qui apprennent d'autres langues, la connaissance du français est fort utile: par exemple, un nombre énorme de mots anglais dérivent du français (mots identiques, par ex. "table, cousin, machine, police", etc; ou modifiés, par ex. "pork, polite, literature, city", etc.). 19) Le français est une des langues étrangères les plus étudiées dans le monde entier. 20) Le français est la quatrième langue utilisée sur Internet. Adunate de prof. Ene Elena, lb. franceză

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

21


ENERGIA VERDE

Ce ştim despre energia verde?

III. Turbinele în ciclu combinat de cogenerare Uniunea Europeană a adoptat, în februarie 2004, un act normativ cunoscut ca “Directiva de promovare a cogenerării, bazată pe acoperirea cererii de căldură”, conform căruia, pentru dezvoltarea durabilă şi îndeplinirea obiectivelor comunităţii în domeniul încălzirii, trebuie asigurate: energie ieftină pentru populaţie, economie de combustibil şi un mediu înconjurător curat. Modalitatea cea mai fiabilă pentru aceasta a fost considerată, în întreaga Europă, producerea combinată de energie electrică şi termică în turbinele cu ciclu combinat, pe gaz natural. Pentru producerea de energie, combustibilul cel mai folosit în centralele în ciclu combinat este gazul natural, deoarece în ultimii ani s-au înregistrat progrese remarcabile în creşterea eficienţei acestor centrale şi importante reduceri de cheltuieli. Experienţa arată că, pentru a produce separat căldură şi electricitate, se consumă cu până la 40% mai mult gaz natural decât pentru a le genera simultan în instalaţiile de turbine în ciclu combinat. În centralele termice convenţionale se aplică o tehnologie veche, testată îndelung, unde procesul de producere a aburului este cel mai important. În cazul acestora, procesul cel mai aplicat până în prezent, prevede o singură încălzire şi un sistem de preîncălzire şi este denumit proces standard, care atinge randamentul maxim în cazul unei temperaturi date. În schimb, centralele în ciclu combinat sunt echipate cu una sau mai multe turbine cu gaze şi cel putin o turbină cu abur, care funcţionează împreună, prin intermediul unui cazan de abur recuperator de căldură. Astfel, se reuşeşte producerea simultană de căldură şi energie electrică de către acelaşi echipament, amândouă fiind destinate consumului. Sistemele de turbine în ciclu combinat devin eficiente economic şi rentabile, iar randamentul lor de exploatare atinge maximul, în măsura în care, pentru energie electrică produsă există şi consum de căldură proporţional cu aceasta. Principala caracteristică a acestui tip de tehnologie de generare este reprezentată de eficienţa energetică sporită şi de economia de combustibil, spre deosebire de producerea separată a formelor de energie, de aici rezultând avantajele remarcabile, atât ecologice, cât şi economice, ale producţiei de energie în ciclu combinat. Randamentul unei astfel de centrale are influenţă directă asupra preţului combustibilului gazos, adică asupra celui mai important element dintre costurile de operare; astfel, un randament mai mare este mai eficient din punct de vedere ecologic. În Germania de exemplu, măsurile luate, pentru a minimiza impactul asupra mediului cu circa 40%, au dus la construcţia de noi centrale în ciclu combinat, în 20% dintre aceste turbine curăţarea fiind asigurată chiar de circulaţia gazului. Pe lângă curăţarea cu gaz, tehnologia disponibilă în cazul turbinelor în ciclu combinat a permis luarea de măsuri de protecţie a mediului atât în ceea ce priveşte degajarea de căldură şi evacuarea apelor reziduale, cât şi poluare fonică, căci turbinele sunt antifonate, iar staţiile de reducere a presiunii aburului sunt prevăzute cu instalaţii de atenuare a nivelului de decibeli. Calculele experţilor energetici confirmă că o creştere a randamentului de la 40% la doar 45% reduce emisiile atmosferice de dioxid de carbon cu mai mult de 11% şi tot cu acelaşi procent scad şi emisiile de particule, de bioxid de sulf şi cele de oxid de azot. Prof. ing. Spînu Tiberiu EVENIMENTE CULTURALE

BUCUREŞTI

1 iunie - Piata Constitutiei, Bucuresti-Concert caritabil "Rock pentru viata" 2 iunie - Stadionul de Rugby, Iolanda Balas Soter - Concert Bob Dylan 5 iunie - Fire Club, Bucuresti, Concert "Timpuri Noi" 11 iunie - Stadionul Iolanda Balas Soter, Concert Eric Clapton si Steve Winwood Culese de prof. Alina Petrescu Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

22


HARTA TURISTICĂ

CETATEA POIENARI Cuibul de vulturi ai vitejilor de demult

Dacă v-aţi propus să traversaţi cel mai spectaculos drum din România-Transfăgărăşanul, atunci nu trebuie să rataţi nici Cetatea Poienari, situată în localitatea Căpăţânenii Pământeni, la doar 4 km distanţă de Barajul Vidraru. Cetatea Poienari este cunoscută sub denumirea de Cetatea lui Vlad Dracul şi atrage anual mii de turişti. Trebuie să ştiţi că nu este însă tocmai uşor să ajungeţi la ruinele vechii cetăţi, deoarece aveţi de urcat 1480 de trepte. Nu trebuie să vă lăsaţi însă descurajaţi, drumul este accesibil, trebuie doar să vă testaţi rezistenţa. Legenda cetăţii spune că Vlad Ţepeş şi-a ales acest loc pentru a se retrage din calea turcilor, şi a construit aceste trepte tocmai pentru ca cetatea să fie greu cucerită. Am putea spune chiar că era de necucerit, pentru că inamicul putea să urce toate cele 1480 de trepte fără succes dacă podul de acces nu ar fi fost deschis din interiorul cetăţii. O altă legendă spune că prin anul 1453 boierii l-au omorât miseleşte pe tatăl şi pe fratele lui Vlad Ţepeş, iar acesta, în semn de răzbunare, i-a silit să ridice cetatea. De asemenea, se spune că aceasta a fost terminată în 3 luni şi, că Vlad Ţepes a urcat până la ea călcând pe spatele boierilor. Însă, odată ce aţi parcurs cei 860 metri veţi putea admira un mirific peisaj prin sălbăticia şi splendoarea sa, un ţinut cu adevărat desprins din basm. Aşadar, priveliştea ce se desfaşoară sub ochii vizitatorilor merită febra musculară pe care o capeţi după ce urci cele 1480 de scări. De sus, poti admira oraşul Curtea de Argeş, Cheile Argeşului, Munţii Făgăraş şi Barajul Vidraru, dacă este senin. Datorită numărului mare de turişti care vizitează acest obiectiv turistic, Consiliul Judeţean Argeş doreşte să instaleze un teleferic pentru cei care vor să evite urcatul celor 1.480 de trepte, iar sus, la cetate, să amenajeze o terasă şi un monitor pe care să se vizioneze filme cu Vlad Ţepeş. Tarife Cetatea Poenari: Taxa vizitare cetate: 2,00 lei – adulţi; 1,00 leu – elevi, studenţi Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

23


Taxa foto: 5,00 lei A FI SAU A NU FI

Prof. Luchian Andreea Bianca … POLIGLOT

Pentru că aprilie este luna Shakespeare, am încercat prin parafrazarea, sau mai bine spus, completarea celebrei replici a lui Hamlet (“To be or not to be? That is the question.”) să vi-l readuc în memorie pe acest scriitor din secolul al XVI-lea, poate cel mai cunoscut la nivel mondial. Scopul meu nu este unul literar, ci o încercare de conştientizare a elevilor care citesc aceste rânduri privind importanţa cunoaşterii unei limbi de circulaţie internaţională. Haideţi să ne întrebăm, fără a pune nicio clipă sub semnul întrebării valoarea incontestabilă a operei lui Shakespeare, câţi dintre noi ar fi avut contact cu piesele lui de teatru sau cu sonetele lui dacă ar fi fost scrise într-o limbă nordică, de exemplu, sau orice altă limbă mai puţin accesibilă? Este adevărat că valoarea unei scrieri literare nu este dată de limba în care este concepută, dar universalizarea ei depinde în mod esenţial de aceasta. Mulţi scriitori au depăşit graniţele ţării lor prin traducerea operelor într-o limbă de largă circulaţie, devenind astfel accesibile la nivel mondial. Concluzia ce reiese din cele discutate mai sus este aceea că, pentru a avea acces la informaţii, la cultură sau la tehnologia modernă este necesară cunoaşterea a cel puţin uneia dintre limbile de circulaţie mondială. Şi cum, în zilele noastre, ca număr de vorbitori, aceste limbi sunt chineza şi engleza, cred că balanţa, cel puţin în şcoala noastră, înclină spre a doua. De ce să învăţ eu engleza? La ce-mi trebuie mie engleza? Eu ştiu engleza din filme şi din cântece – toate acestea sunt replici auzite şi nu numai o dată, de la foşti şi actuali elevi. Şi tuturor le-am spus că o limbă straină înseamnă, în ţară, şansa la un serviciu mai bun, mai bine plătit sau mai bine apreciat. De asemenea, cunoaşterea unei limbi străine te poate ajuta la găsirea unor locuri de muncă în alte ţări a căror limbă este alta decât engleza, dar în care mijlocul de comunicare ales pentru a depăşi barierele de limbaj va fi chiar engleza. Iar celor care învaţă engleza din filme şi cântece le spun că o limbă nu înseamnă doar vocabular (care oricum trebuie în permanenţă îmbogăţit), ci şi structură, adică gramatică, fără de care riscăm să nu ne putem face înţeleşi. Pot fi date multe astfel de exemple, dar un lucru pe care doresc să-l subliniez în mod deosebit este faptul că, în ultima perioadă, accesul la studii universitare în străinătate a devenit mai facil, mulţi tineri luând în considerare această posibilitate. O condiţie esenţială a acceptării la o universitate din străinătate este însă, cunoaşterea limbii engleze, iar acest lucru trebuie dovedit prin obţinerea unor certificate în urma susţinerii unor examene riguros organizate de către instituţii din Marea Britanie. Cele mai cunoscute asemenea certificate sunt CAE (Certificate in Advanced English), IELTS (International English Language Testing System) şi TOEFL (Test of English as a Foreign Language) şi sunt recunoscute de peste 7.500 de universităţi în peste 130 de ţări. Prin perseverenţă, ambiţie si motivaţie, pe parcursul celor 4 ani de liceu, elevii pot ajunge la un nivel avansat de cunoaştere a limbii engleze. Chiar dacă forma de evaluare finală, şi anume examenul de Evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, nu pare a fi un stimul pentru cei mai mulţi, nu trebuie să uitaţi că limba engleză nu se termină o dată cu liceul, ci abia atunci începe cu adevărat, prin punerea în practică, în diverse circumstanţe, (interviuri pentru acceptarea la o universitate străină, interviuri pentru un loc de muncă, vacanţe/concedii petrecute în străinătate, etc.) a cunoştinţelor dobândite pe parcursul şcolii. Şi pentru că cerinţele actuale la nivel european fac ca limba engleză să fie “o condiţie necesară, dar nu suficientă”, cu alte cuvinte, treptat a apărut necesitatea cunoaşterii unei a treia limbi străine în afară de engleză, vă doresc să aveţi o engleză la fel de fluentă la sfârşit de liceu, ca şi limba română, iar a treia limbă străină să le prindă rapid din urmă. Prof. Corina Stoian JOKES Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

Adunate de prof. Alina Petrescu

24


Little William: “When I am a man, I will earn much money, like daddy.” Little Mary: “ When I am married, I will spend much money, like mummy.” PROFII NE ÎNVAŢĂ...

Stilul tău personal

Alegerea vestimentaţiei este, poate, una dintre cele mai creative forme de autoexprimare de care dispunem. Culorile şi formele pe care le purtăm, transmit subliminal cum ne vedem pe noi înşine.Fie că ne place sau nu, în această lume obsedată de imagine, suntem etichetaţi în câteva nanosecunde, de zeci de ori pe zi, în funcţie de ce haine purtăm. Hainele noi ne oferă potenţialul de a ne arăta într-o lumină un pic diferită, de fiecare dată când le îmbrăcăm. O ţinută grozavă ne salvează într-o zi oribilă, este o armură la întâlnirile dure, ne dă curajul să intrăm într-o cameră plină doar cu străini, la petreceri. Întrebarea este: ştim să alegem hainele potrivite pentru noi? Există, însă, o prăpastie imensă între ce citesc femeile în revistele de modă sau ce văd la emisiunile TV despre staruri şi ce trebuie, de fapt, să ştie despre cum să se îmbrace bine. Poţi să ajungi o femeie care ştie să caute în magazine formele şi croielile ideale pentru silueta ei individuală. Poţi să fii fata deşteaptă care ştie să combine noile tendinţe, atent alese, cu piesele clasice. De cele mai multe ori, adevărata clasă nu prea are de-a face cu ce este considerat în vogă într-un sezon. Clasa nu este un apanaj exclusiv al frumuseţii perfecte, ci un proces simplu, treptat, prin care îţi formezi ochiul să repereze cele mai bune siluete şi proporţii, din orice sezon şi orice an. Ca să arăţi grozav în hainele pe care le porţi, nu trebuie să ai o siluetă de fotomodel. Singurul tău ideal în modă, ar trebui să fii tu în cea mai bună formă a ta, adică tu, îmbrăcată pentru trupul tău, aşa cum este el acum - nu după ce slăbeşti 5 Kg, nici după şase luni de gimnastică. Un alt aspect ar fi că, femeia lipsită de un simţ realist despre ce poate face moda pentru ea şi ce nu, îşi aruncă banii pe fereastră, înnebuneşte încercând să obţină toate noutăţile şi adeseori, rămâne cu impresia că nimic din dulap nu „merge”. Stilul individual nu înseamnă ceea ce promovează revistele de modă. Tendinţele de moment pot fi irezistibile, dar trebuie să alegi ceea ce te pune în valoare, ceea ce ţi se potriveşte. Un adevăr universal despre femeile cu mare clasă este că hainele le vin bine - impecabil. Revistele de modă sunt o încântare pentru ochi şi pot fi extrem de distractive, dar misiunea lor nu este să te instruiască. Treaba lor este să prezinte ce e nou şi ce se pregăteşte. Însă, uneori, suntem confuzi şi cumpărăm lucruri complet neindicate pentru formele şi proporţiile noastre. Regula principală în modă este că nu există reguli. Orice femeie trebuie să-şi înţeleagă cât mai clar corpul. Pentru a-şi forma ochiul să aleagă cele mai bune opţiuni, trebuie să cunoşti principiile de bază folosite de designeri în conceperea hainelor pe care le porţi. Care sunt semnele că o haină ţi se potriveşte? Faptul că ţinuta îţi învăluie îndeaproape contururile. Nimic nu strânge şi nu se adună şi nici nu este atât de mare încât să ascundă profilul natural al corpului tău. Fii atentă la următoarele zone: închiderea nasturilor bustul liniile sutienului la subraţ şi la spate răscroiala braţului umerii şi mânecile burta materialul de pe şolduri şi abdomen materialul de pe fese şi pelvis Dacă în oricare dintre aceste locuri ceva te strânge sau este prea larg, ori dacă observi gropiţe sau pliuri adânci, clar vizibile, linia de ansamblu a ţinutei este distrusă. Linia şi modul cum pică hainele sunt elementele cruciale ale stilului tău personal. Prof. Elena Niţu ZÂMBIŢI, VĂ ROG... Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

Adunate de Cătălina Tudor, X-M2

25


Două râme bătrâne stau de poveşti: - Auzi, tu, soro, să trăiesc o viaţă întreagă cu el şi să nu îmi dau seama că e şiret... TEST Evaluarea nivelului de inteligenţă emoţională 1. Ai spart involuntar un vas de valoare. Care a fost primul tău impuls? a. Să ascunzi/să arunci cioburile; b. Să îţi asumi, în faţa părinţilor vina; c. Să-ţi foloseşti micile economii pentru a-l înlocui. 2. Te simţi epuizat după o zi obositoare la şcoală. Gândeşti astfel: a. Profesorii ne agasează cu lucruri inutile; b. Nu reuşesc să-mi dozez efortul; c. Nu voi reuşi niciodată să mă relaxez. 3. Ai un hobby sau un mod special de a-ţi petrece timpul liber? a. Da; b. Nu; c. Câteodată. 4. Eşti o persoană perseverentă? a. Da; b. Nu; c. Câteodată. 5. Poţi vorbi în faţa unui auditoriu sau a unei persoane străine, pentru a-ţi susţine o idee, fără a avea emoţii? a. Da; b. Nu; c. Câteodată. 6. Protestezi dacă te simţi nedreptăţit? a. Da; b. Nu; c. Câteodată, după o autoanaliză profundă. 7. Când apar anumite dificultăţi în desfăşurarea unei activităţi, reacţionezi astfel: a. Imediat, spunând “numai mie mi se poate întâmpla aşa ceva”; b. Reflectezi asupra posibilelor greşeli pe care le-ai făcut; c. Analizezi întreaga activitate proprie cât şi pe cea de relaţionare cu persoana/grupa cu care ai lucrat. 8. Cum faci faţă intimidărilor? a. Protestezi vehement; b. Angajezi o discuţie, încercând să prezinţi argumente logice; c. Răspunzi cu intimidare adversarului, utilizând punctele sale nevralgice. 9. Insuccesele personale: a. Te demobilizează; b. Te provoacă la autoanaliză, să reflectezi asupra calităţilor personale; c. Te determină la o activitate mai susţinută. 10. Eşti un om loial (cinstit)? a. Da; b. Nu; c. Câteodată, în funcţie de împrejurări. Grila de evaluare: 1. a-0p, b-5p, c-3p 2. a-2p, b-5p, c-1p 3. a-5p, b-0p, c-3p 4. a-5p, b-0p, c-3p 5. a-5p, b-0p, c-3p

6. a-5p, b-1p, c-2p 7. a-0p, b-3p, c-5p 8. a-1p, b-5p, c-2p 9. a-0p, b-5p, c-3p 10. a-5p, b-1p, c-2p

Interpretare: 70-80 puncte: nivel de inteligenţă emoţională ce te poate propulsa ca lider. 60-69 puncte: nivel de inteligenţă emoţională care îţi permite să fii un membru al unei echipe cu care te poţi afirma, având şanse reale de reuşită. 40-59 puncte: nivel de inteligenţă emoţională moderat, cu posibilitate de ameliorare. < 40 puncte: nivel de inteligenţă emoţională care să-ţi dea de gândit. Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

26


Material oferit de Ana-Maria Stoian, clasa a X-a M2 FESUL NEGRU Ca la fiecare început de an şcolar, citesc (dacă vreţi, prelucrez) elevilor de pe o foaie de hârtie format A4, scrisă cu litere mărunte, regulile de protecţia muncii. Deşi sunt şi lucruri care prezintă un real interes (cum ar fi pericolul la care se expun elevii iarna în apropierea corpului B) nu pot să nu remarc pe chipul lor plictiseala. Mintea le zboară în altă parte, ca şi mie, de altfel. Mintea, nu inima, ca lui Robert Burns. Îmi zboară la Pietriceaua, nu în Highlands.

Aici am întâlnit un inginer electronist, Goaga Dorin, cunoscut pe atunci (1980) ca un cineast amator de succes. Ştiam că a debutat cu un film de scurt metraj la Festivalul de la Sibiu, în care prezenta reacţiile unui tânăr absolvent repartizat la şcoala din Pietriceaua şi care ia, pentru prima dată, contact cu realităţile satului românesc. L-am întrebat dacă a mai făcut filme, despre ce şi cum reuşeşte (având în vedere situaţia din anii 1970-1980) să le susţină material. Mi-a răspuns că a făcut un film de numai trei minute cu care a luat premiul I la Festivalul Filmului de scurt metraj de la Sibiu. A fost susţinut material de sindicatul întreprinderii bucureştene la care lucra, în schimb a avut o temă impusă şi anume ceva despre Protecţia Muncii. A încercat să facă un film color (lucru greu pe vremea aceea), cu un muncitor care, lucrând la strung, nu-şi pune ochelarii de protecţie şi, inevitabil, îi sare un şpan în ochi. Filmul se numea de fapt „Ochiul”. Nu a reuşit şi, pentru că mai erau doar trei zile până la festival, a improvizat ceva. A făcut un film despre „Prostia omenească”. Ce putea să apară într-un film de numai trei minute? Apăreau cele două femei din binecunoscuta poveste a lui Ion Creangă, copilul şi, bineânţeles, drobul de sare. În filmul nostru, apare şi tovarăşul de la Protecţia Muncii, îmbrăcat la costum, cu geanta diplomat, care vine şi constată realul pericol pe care-l reprezintă pentru copil drobul de sare; scoate din diplomat o fişă pe care o citeşte copilului, îl pune pe acesta să o semneze, dar acesta fiind la o vârstă fragedă, este inocent şi nu poate pune decât degetul. Tovarăşul dă copilului o cască, îşi aşează cu grijă fişa în „diplomat” şi pleacă lăsând lucrurile cum au fost, dar împăcat că s-a acoperit cu hârtii. Şi eu am terminat de citit fişa mea şi îi pun pe elevi să semneze, bucuros că pot să o predau domnului director la termen. Mă întreb, ce o mai fi făcând Goaga Dorin? Auzisem că a intrat în Protecţia Muncii şi îşi aduce aminte de anii tinereţii. Sau poate că nu. Poate că a găsit mijloace eficiente de a capta atenţia elevilor. Ar fi interesant de ştiut! Prof. Lungu Adrian De ce acest articol? Acest articol a fost scris în urmă cu câţiva ani tot pentru o revistă a şcolii, care nu a mai apărut, dar am constatat că el a rămas de actualitate. De ce „Fesul Negru”? Pentru că în acest articol mi-am propus să critic o anumită activitate pe care o facem an de an, dar am considerat că este nepotrivită „Pălăria Neagră”, a lui Edward de Bono şi am preferat varianta balcanică, a unui „Fes Negru”.

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

27


ORA DE DIRIGENTIE

Ce personalitate din mass-media apreciaţi? Dece? Prof. Maria Toma, cu sprijinul elevilor claselor 10A şi 10C

Sunt convinsă că o mare parte dintre voi mă cunoaşteţi; m-aţi văzut la orele de specialitate sau pe culoarele şcolii. Când nu sunteţi cuminţi la oră stiţi prea bine că: „Vă iau de moţ!” sau „Vă dau afară!”. De asemenea, o parte dintre voi au aflat că sunt dirigintă la clasa a-10-a C. Ceea ce nu ştiţi este că sunt preocupată, ca orice diriginte de ce anume doriţi voi să ajungeţi în viaţă, care sunt modelele care consideraţi voi că merită urmate. Curiozitatea m-a făcut să-i întreb pe copiii de la clasele a-10-a A şi a-10-a C care personalitate din mass-media i-a impresionat şi de ce. După ce am citit răspunsurile lor, concluziile au fost următoarele: Nici un elev nu a amintit numele vreunui savant din domeniul fizicii sau chimiei sau medicinei, nici numele vreunui scriitor sau jurnalist de succes, ceea ce conduce la o singură concluzie: fie mass-media nu popularizează nume din aceste domenii, fie, pentru voi, aceste lucruri sunt neinteresante. Din lumea politicii a fost scris un singur nume: Gigi Becali, cu argumentul că a pornit de jos ajungând “om” în viaţă, că este un model de afacerist pentru tineri şi, deşi nu are şcoală, reuşeşte să iasă din orice situaţie critică. Eu nu sunt de acord cu acest mod de gândire! E drept că în societatea contemporană e bine să fii „şmecher”, dar mai contează şi limbajul şi comportamentul faţă de cei din jur. Voi nu credeţi? Au fost elevi care au ales oameni de afaceri de succes americani: Donald Trump şi Bill Gates, foarte bogaţi, fiecare având adevărate imperii financiare. Sau numele creatorului japonez de jocuri pe calculator Seebass (Shingo Takatsuko). Este bine să vă doriţi să le călcaţi pe urme, dar aveţi grijă cum câştigaţi banii! Aţi putea să spuneţi că: „Scopul scuză mijloacele!” dar, eu cred că este bine să acţionaţi în aşa fel, încât dimineaţa, când vă priviţi în oglindă să nu vă fie ruşine. Majoritatea elevilor au ales personalităţi din muzica uşoară românească (hip-hop, rap), apreciind la acestea vocea, talentul, modul de a se îmbrăca, de a se comporta pe scenă, faptul că au succes. Au menţionat că le plac cântăreţii fără fiţe, care cântă „live”, neajutaţi de aparatura electronică, care nu se implică în scandaluri, ale căror melodii au versuri inspirate din viaţa de zi cu zi, fără cuvinte obscene. Cel mai des întâlnite nume au fost: Paula Seling, Andra, Mihai Treistariu, Ştefan Bănică Jr., Dan Bălan, Alex Velea, Bitză, D.J.Andi şi Stella, Grasu XXL, Connect-R, Guess Who. Au fost amintite şi nume ale interpreţilor străini: Keysha, Enrique Iglesias, Doni. Voi ce ziceţi? Sunt şi preferinţele voastre? Unii elevi au optat pentru nume din lumea manelelor şi a muzicii lăutăreşti: Florin Salam, Dan Bursuc, Viorica de la Clejani, impresionaţi fiind, probabil, de ritmul dansant al melodiilor. De versuri totuşi, ce ziceţi? Deşi muzica populară românească este foarte frumoasă, apreciată peste hotare se pare că la vârsta voastră nu prea are căutare, un singur nume fiind amintit şi anume cel al Mariei Dragomiroiu. Chiar nu vă place să dansaţi o horă sau o sârbă la petreceri? Alţi elevi s-au îndreptat spre zona actorilor români sau străini: Mihai Bendeac, Mugur Mihăescu, Diana Dumitrescu, Ana Maria Moldovan, Sandra Bullock, Elisabeth Guttierez, Bruce Willis, Brad Pitt, Adam Sandler, Jeff Lee, Vin Diesel, Jenifer Lopez apreciindu-le talentul. Sunt de acord, şi totuşi… Cred că în viaţă este bine să descoperi şi caracterul care se ascunde în spatele talentului. Se poate uneori aparenţele să înşele! Iar în viaţă nu este ca în film. Greşeşti, plăteşti! Curios lucru, dintre prezentatorii de la televiziune singurul nume dat a fost cel al lui Cabral Ibacka. Să înţeleg că singurul post de televiziune urmărit de voi este Acasă TV? Au apărut şi două nume din sport: boxerul Floyd Mayweather şi fotbalistul Bogdan Stancu pentru talentul şi reuşitele lor. Şi de asemenea manechinul Bianca Drăguşanu, alias „blonda lui Bote”, deşi eu nu cred că s-a remarcat prin altceva în afară de frumuseţe şi bârfe mondene. Iar frumuseţea este trecătoare…

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

28


Concluzionând cele de mai sus, aş putea spune că pentru voi contează mai mult „ambalajul” decât „interiorul” şi tot ce străluceşte este din aur. Sau mă înşel? Aştept să mă opriţi pe coridor şi să-mi spuneţi părerea voastră! Pe data viitoare! DE VORBĂ CU...

Profesori

Întrebări : 1. Cum v-aţi distrat la banchet? 2. Cum vi s-a părut organizarea? 3. V-aţi simţit bine? Răspunsuri: Prof. Pădureţu Alice 1. Excelent 2. În privinţa organizării, aş lăsa pe alţii să răspundă, dar eu cred că nimic nu este desăvârşit. Prof. Raţ Cristina 1. A fost foarte frumos, vremea a fost frumoasă, în ciuda temperaturii scăzute, toată ziua de vineri. Sâmbătă a fost soare, ceea ce a contribuit la buna dispoziţie. 2. Pentru că toate lucrurile au fost gândite cu mult înainte de diriginţii claselor a XII-a şi colaborarea dintre noi a fost extraordinar de bună. Am fost mulţumiţi de rezultatele acestei colaborări, iar cei de la hotel au dat dovadă de corectitudine şi toleranţă. Prof. Petrescu Elena 1. Într-o zi de sărbătoare, cu tineri civilizaţi şi eleganţi, cu toţii ne-am simţit bine. 2. Mai întâi aş dori să mulţumesc absolvenţilor de anul acesta pentru invitaţia făcută nouă, profesorilor, ce i–am avut sub oblănduire patru ani, să mulţumesc părinţilor acestora care au făcut posibilă o astfel de activitate. 3. Distracţia a fost dominanta acestei întruniri, am dansat, ca întotdeauna alături de elevi şi de colegi, în prima parte a serii am fost răsfăţată cu muzică aleasă oferită de orchestra localului. Prof. Lamba Gheorghe 1. Mi-a plăcut, nu am reproşuri. M-am distrat bine. 2. Organizarea a fost foarte bună. În seara banchetului, ne-a încântat, cu acordurile sale, formaţia localului. 3. Elevii au fost civilizaţi, spre deosebire de anii anteriori. S-au purtat în limite normale. S-a creat un moment special atunci când domnul director Sârbu Stan a purtat un dialog cu elevii unei clase. Domnul director punea întrebări, elevii răspundeau, după care elevii erau cei care puneau întrebări, iar domnul director răspundea.

Elevi Întrebări: 1. Cum v-aţi distrat la banchet? 2. Cum vi s-a părut organizarea? 3. Ce v-a plăcut cel mai mult? Răspunsuri: Clasa a XII-a M1 1. A fost un banchet extraordinar. Ne-am plimbat, am fost pe vârful Tâmpa din Braşov şi am făcut multe poze. 2. Bună, dar se putea şi mai bună. Era bun un concurs de miss şi mister. 3. Ne-a impresionat faptul că a nins şi atmosfera a fost deosebită. Clasa a XII-a M2 1. A fost un banchet deosebit, cu oameni deosebiţi. 2. Organizarea, din toate punctele de vedere, a fost bună. 3. Am văzut profesori care erau impresionaţi, o doamnă profesoară chiar a vărsat lacrimi. Clasa a XII-a T Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

29


1.A fost foarte frumos, ne-am simțit minunat. 2.Bună, destul de bună. 3.Atmosfera. Interviu realizat de Grozea Cornelia şi Pestrea Elena, clasa a X-a T POFTIŢI LA…

Aritmograf

Înlocuind cifrele cu litere vei găsi pe coloana (A-B) o piesă de bază a calculatorului personal. Pe orizontală vei descoperi elemente caracteristice calculatorului. A 1 5 9 8 7 10 2 11 8 3 12 13 13 7 4 11 4 12 13 14 10 12 15 15 17 9 18 5 4 6 15 5 11 11 7 4 2 1 6 4 2 1 12 13 11 12 1 5 13 2 11 5 4 1 2 3 4 5 17 5 13 6 2 19 7 15 20 5 21 8 11 2 3 14 5 3 11 7 11 12 11 9 4 12 B 1 – dispozitiv periferic de intrare 2 – unitatea cea mai mică pentru cantitatea de informatie 3 – transformă imaginea în date cunoscute de calculator 4 – dispozitiv asemănător mouse-ului 5 – dispozitiv de ieşire audio 6 – dispozitiv asemănător imprimantei 7 – dispozitiv periferic de ieşire 11 - dispozitiv de intrare folosit la jocuri 12 – se mai numeşte byte 13 – dispozitiv periferic de intrare

1 2 3 4 5 16 2 6 7 8 9 10 11 12 11 12 8 11

Preluare din cartea “Ghid de tehnologia informaţiei”, Editura Crepuscul Aşteptăm rezolvările voastre pe adresa de e-mail revista.energetica@yahoo.com până la numărul următor!!! Dezlegările, în numărul următor!

Dezlegările jocurilor din numărul 2: Chimie: A  B: Chimie 1. Hidrocarbura 2. Alchene 3. Alcani 4. Mangan 5. Iod 6. Molecula

Ora de specialitate: 1. Trăznet 2. Traductor 3. Izolator

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

4. Contor 5. SMD 6. Fuzibilă 7. Diodă 8. Întreruptor 9. Ampermetru 10. Indicator

11. Rotor 12. Conturnare 13. Zener Incursiune prin propria ţară (Chiar crezi că ştii?): 1. c

30


2. b 3. d 4. b Catedrele se prezintă

5. a 6. b

7. c 8. a 9. c 10. b

Concursul Elie Radu - limba engleză Festivalul Şcolar Shakespeare a devenit o tradiţie. Iniţiat anul trecut de profesorii Colegiului Tehnic „Elie Radu” Ploieşti, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Prahova, el are ca scop familiarizarea elevilor cu opera marelui dramaturg şi valorificarea talentului acestora. Anul acesta, festivalul a avut loc pe data de 6.05.2011 la Centrul Militar Ploieşti. Elevi din zece licee industriale din judeţ au concurat în cinci secţiuni artistice: recitare de sonete, quiz-concurs de întrebări şi răspunsuri pe tema Hamlet, interpretarea unui fragment din piesele marelui autor şi desen artistic. Ei au obţinut premii şi menţiuni care sunt cu atât mai valoroase, cu cât ei studiază în şcoli în care limba engleză este predată în una sau două ore săptămânal şi unde nu sunt lecţii de literatură. Elevii şcolii noastre, îndrumaţi de doamnele profesoare Daniela Madussi, Corina Stoian şi Cristina Păunescu, au fost premiaţi după cum urmează: Recitare sonete: Premiul I - POENARU TEODORA, clasa a IX-a T - prof. Daniela Madussi Premiul al II-lea - PESTREA ALICE, clasa a X-a T - prof. Cristina Păunescu Menţiune - CRISTEA ANDREEA, clasa a IX-a T - prof. Daniela Madussi QUIZ: Premiul al II-lea - PESTREA ALICE, clasa a X-a T şi DINU ALEXANDRA, clasa a X-a B - prof. Corina Stoian şi Cristina Păunescu Piese de teatru: Premiul I - Un grup de elevi de la clasele a XI-a A şi T şi a IX-a T - sub îndrumarea doamnei prof. Corina Stoian. Ei au interpretat, în limba engleză, un fragment din comedia ”Îmblânzirea scorpiei”. Desene: Premiul I - DUMITRESCU ANGELA şi ZAVRAGIU CRISTINA, clasa a XI-a T prof. Daniela Madussi Menţiuni: PIROI ALEXANDRA şi COMĂNIŢĂ ANDREEA, clasa a X-a T - prof. Cristina Păunescu Toate aceste premii şi menţiuni sunt un rezultat al muncii catedrei de limba engleză din şcoală, care a încercat să aducă o contribuţie la creşterea renumelui liceului nostru. A consemnat, prof. Daniela Madussi, şef catedră de limba engleză Concurs judeţean de traducere pentru liceele tehnice – limba franceză Premiul I – Matei Maria, XI-T – prof. Paraschiv Lăcrămioara Premiul II – Iordache Mihaela, X-M2 – prof. Ene Elena Premiul II – Groşescu Ştefan, XI-T – prof. Paraschiv Lăcrămioara Menţiune – Stoica Mirela, XI-T – prof. Paraschiv Lăcrămioara A consemnat, prof. Ene Elena Concursul Elie Radu - limba română Rezultate obţinute la Concursul Judeţean de eseuri organizat de Colegiul Tehnic “Elie Radu” din Ploieşti: Premiul I – Crăciun Andreea – IX-T Menţiunea I – Chiuaru Andreea, IX-T Menţiune – Poenaru Teodora, IX-T Menţiune – Baican Anca, IX-T Prof. coordonator, Petrescu Alina Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

31


COORDONATORI: Prof. Ichim Irina Prof. Petrescu Alina COPERTA: Manea Larisa Cismaru Gabriel GRAFICĂ ŞI TEHNOREDACTARE: Prof. Ichim Irina REPORTERI: Grozea Cornelia Pestrea Alexandra REDACTORI: Tudor Cătălina Malea Ioana Andrei Ştefania Popescu Iuliana Mirel Ioana Ciobanu Sebastian Burloiu Vlad

Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

32


Energia – Serie nouă, nr. 3, mai 2011

33

Revista energia nr.3  

Revista Liceul Tehnologic Energetic Campina