Page 1

Poste Italiane Spa - Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L 27/02/2004 n. 46) art. 1, comma 1, DCB Bolzano - Taxe Percue P Tassa pagata - Ordinaria Priesc singul: 1,50 Euro

PLATA DLA UNION GENERELA DI LADINS DLA DOLOMITES 39046 Urtijëi (BZ), Senta tla Cësa di Ladins, streda Rezia 83

Nr. 48/2009 - 12 de dezember 2009

IR Redazion: tel. 0471/797199 Aministrazion: tel. 0471/789294 fax 0471/797384, e-mail: info@lauscdiladins.com www.lauscdiladins.com

Libri

12

aaaaa Calënder 2010 Prejentazion dl Caslënder de Gherdëina 2010 tla Cësa di Ladins a Urtijëi, ai 16 de dezëmber dala 18.00. Duc ie nviei de cuer.

Persones

Festa di sessant’ agn

Comentar de pruma

“La Usc di Ladins” recorda encuei sabeda ai 12 de dezember a Urtijëi tla Cësa di Ladins, da les 15.00 inant, si prums sessant’ agn de vita. Referac, discuscion y sté adum. Y na “edizion speziala” sciche scincunda a duc i abonés y interessés

De minarec

de Iaco Rigo

12

Pepi Huber Cun l cunzert de Santa Zezilia ai 8 de nuvëmber à l dirighënt dla Mujiga da Bula Pepi Huber menà per l ultimo iede la bachëta. N cher’ de secul da dirighënt, 55 ani pra la Mujiga. Ma l sona mo inant, ulache la va debujën.

Jogn

15

L’amur A San Martin él gnü invié ia n referat che â sciöche tema l’amur.

Al Plan

17

Musiga Componënć dl famojo grup “Dire Straits” à sonè sön Piz de Plaies por daurì la sajun dai schi.

Solidarité

20 L troi é sté lonch y sfadious. Ma La Usc po cialé inant.

Pom y lat Tla Val Badia él gnü fat tles scores na aziun concreta por daidé i mituns sciampà da so daćiasa.

Fascia

23

I dons de Sèn Nicolò L dì de Sèn Nicolò l’é stat benedì l pergol e l tabernacol neves per la gejia de Poza luré fora da l’artist de Gherdena Paul Moroder de Doss.

Ciavei

32

Pozamanigoni Cun l unì dla nëif ie fineda via la sajon de jì a ciaval 2009. Cialan de revieres pòssen dì che l ie stat n bon ann per la mutans de Gherdëina che fej garejedes de jì a bastin.

Hockey

33

I jëuni Datrai uelen nce vester mpue’ de fertuna per vëncer. Chëst’ena ti iela jita manco bona ai jëuni dl hockey de Gherdëina.

“I valurs ne toma nia dal cil”

Obama

L’EPL - Ert por i Ladins à onorè le cofondadù dla uniun Franz Vittur tla cornisc dl conzert de Polidora y dla presentaziun dl Calënder Ladin 2010 Cultura - Al é stè na festa che à plajü, chësta stada a San Martin de Tor ai 6 de dezëmber domisdé, organisada dal’EPL por stlü jö l’ann iubilar 2009. Le trio Polidora cun Yoko Noda (soprann), Angela Palfrader (vidora) y Paola Guiotto (tlavier). Dl 1960 êl gnü metü sö

dan al notar l’EPL y al dédaincö unse ćiamò danter nos le dr. Franz Vittur che ê stè ala pert dl grup incër Angel Morlang, Lejio Baldissera, ez.. Por döt le gran contribut y laur che Franz Vittur i à dal mëteman incà dediché al’EPL à le presidënt dla uniun, Iaco Rigo, orü i surandè

La Svizra à metù a votazion la cuestion de lascé fe su o manco minarec. Minarec é ciampanii dla moschea, che cherda a l’orazion y che mostra l sit de na ciasa per l’orazion di moslems. La maioura pert dla Svizra à dit de ester contra la costruzion de minarec. L referendum y l ejit à sciuré su stuep soura dut l mond. Les domandes é truepes: - po pa n stat che se rata democratich (ence de na democrazia direta tant ampla) mete a litazion na cuestion che reverda la manifestazion (y de conseguenza ence en pert la pratica) dla religion per chela che al é garantì la liberté? - po pa n stat mete a litazion de duc na cuestion che reverda me na pitla mendranza? La descriminazion sta indere clera te n pont: - mete a litazion me n simbol che reverda strentementer una na religion, sce dutes les religions vegn tratedes da la costituzion infora a la per. La Svizra n’auda nia pro l’Union Europea, chela che olova (ma n’é nia steda bona) aproé na costituzion che ne tigniva nia cont dles raisc cristianes dl’Europa. É pa sen do chest referendum te n iade la Svizra plu “europeica” o él me bon che chesta Svizra, te n iade deventeda tant “cristiana”, n’auda nia pro nos?

en chësc ann, por l’ann iubilar di 50 agn dl’uniun, na onoranza. Na onoranza é ma n pinsier, n sëgn, n dilan da pert dl’uniun, nia deplü, i festidi, les fadies y le tëmp dè ca ne va nia da recompensè. va inant a plata 6

Sourandeda dl Pest dla pesc a Obama, avisa chisc dis olache la Gran America s’enjinga de mené i renforc de soldas (30.000) tl Afghanistan. Fidel Castro à rejoné de n “Obama zinich”: “ciuldì à pa Obama azeté l pest Nobel tratant che al à tout la dezijion de porté la vera dl Afghanistan enchin al estrem?” Ester n’é l fat che n om politich potënt ciafa n Pest Nobel per la pesc nia n caje de prezedenza, d’autri l’à ciafé, trueps do la gran cariera politica: tla lista dl Nobel dla pesc él Jimmy Carter (2002), Kofi Annan (2001), Arafat (1994), Gorbachev (1990), Walesa (1983). Sun lista él ence Oma Teresa de Calcuta (1979) y Henry Dunant (1901) che ova metù su la Crousc Cuecena. Ciamò na osser vazion interessanta: tratant la vera freida (1948, 1955, 1956) y ti agn dla vera dl Vietnam (1966, 1967, 1972) n’é le Pest per la pesc nia gnu assegné. Forsc fova i conflic internazionai tant stersc va inant a plata 2


Letres y Atualité

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Obama

Utia de Resciesa Utia de Resciesa, y nia Utia dl Crist! Posse mé ti dì a Karl Perathoner de Soplajes che ël à rejon y che ie son al 100% a una cun si lëtra dl’ultima sada tla USC. Plu iedesc éi bele dit te Chemun de Urtijëi che i dëssa tosc la finé cun chësc inuem che ne passenea gordenó.

va inant da la pruma plata

Ma sun Chemun ons n valgun de tei assessëures scialdi plu jëuni che nëus che miena de savëi dut, i ne se lascia nia dì zeche da un plu vedl. É damandà truepa jënt, che à 80 y passa ani, sce i à pa datrai audì rujenan de “Utia dl Crist” sun Resciesa. La resposta fova for NO!

Povester iel mo vel’ auter zitadin de Gherdëina de na cërta età che se nfida a dì si minonga de chësc viers y povester joa chësc a ti giaurì i uedli a vel’ un sun Chemun a Urtijëi. Georg Moroder, cunselier de Chemun de Urtijëi

Le prof. Belardi por le lingaz unifiché Rapresentanć dal Istitut Ladin é stà a Roma por recordè le prof. Walter Belardi, sciöche Marco Forni à scrit tl foliet ladin di 28 de novëmber 2009. Le prof. Belardi ê gran amich di ladins; al à scrit tröp sön le ladin, sües publicaziuns é de gran valüta.

Le cuertl dl liber de Walter Belardi.

Tl articul de Marco Forni ne stàl indere nia che le prof. Belardi sostegnî le ladin unifiché sciöche an po li te süa publicaziun “La questione del ladin dolomitan”, publicada dl 1993 dala Uniun di Maestri y finanziada dala Provinzia. N Istitut che s’arata scientifich ne po mine cöie fora dales ativitês

y publicaziuns de na porsona studiada ma ći che i plej y ignorè l’atra pert. Al foss mefo bun che linguisć competënć y da na vijiun plü leria scriess de te’ articui. Le prof. Belardi à inće dit dla delibera che Balsan à dè fora dl 2003, sön l’adoranza dl badiot y gherdëna impede le ladin unifiché che ara é “Una roba da medioevo”! N comentar tan negatif da pert de n te’ gran studié dl ladin aldiss da i daurì i edli a chës porsones che à orü chësta delibera desgraziada! Lois Trebo, Badia

Minarec „Nosc minarec“ te nosc Lond, y sun nosta Mont de Sëuc! Segur ie l fat de ulëi lascé pro chëla costruzions dla religion islamica, che vën tlamedes „minarec“, na cërta pruvocazion, nce scialdi pesocia, per la gran pert dla jënt te nosc mond uzidentel, ulache nëus son la gran pert plutosc cunservatifs y suvënz nce reazioneres, y perchël ie l referendum tla Cunfederazion Elvetica, o tla Svizra, jit ora coche duc savon, y ne stenton nia a dì y a audì ora che nce ju per l stivel talian y ti Paejes Tudësc, ma dantaldut nce te nosc Südtirol, jissa n tel referendum ora tla medema maniera, y te nosc Lond nsci retlamisà per „Andreas Hofer“ y per l „Cuer de Gejù“ fossa la jënt mo deplù contra na tel architetura simbolica dla religion che à sciche si Die „Allah“, y trueps udëssa nce sciche na pruvocazion estetichambientela y de gran desturb per nosta „Kulturlandschaft“! No pa? Ma, n cont de chësta problematica de pensier y de religion iel povester nce l cajo de messëi y de ulëi n iede ti cialé tl mus a nosta realtà de religion – y zënza fauziteies y ipocrisies – y perchël fóssel nce da udëi ite che nëus cristians de al didancuei son al didancuei scialdi dëibli y plutosc stlec n cont de nosta religion, te chësc nosc mond capitalistich y afaristich y de śires economiches sëura duta la mesures, canche ëi, i arabs y l popul islamich, ne se fej nia tan ert a se cufé ju sun fonz, se autan de viers dla Mecca, n valgun iedesc al’ena o al di, y a tenì cont scialdi avisa de chël che vën cunedì ju de si minarec! ...ntan che l mond uzidentel y nëus lascion tendenzialmënter massa suvënz suné nosta ciampanes a uet! N con’ de chësc nosc defizit de religion y de liam cun Chël Bel Die y cun si „crià“, messons realisticamënter dé pro che l ie na mancianza y na

2

www.lauscdiladins.com

ciarestia totala de prevesc, nëus ne tenion sistematicamënter nia ite nosc cumandamënc dl giajun y dl vënerdi, nëus ne tenion nce tendenzialmënter nia ite i cumandamënc dla moral soziela y sessuela perdicheda dala Dlieja y da Gejù Crist, nosta „prima cumenion“ y nosc „cunfermé“ vën plutosc pratichei sciche n „evënt“, nce spetaculer, cun gran paruda tecnologica de telecameres y de „foto-show“, y da dedò ne vën la mësses per sculeies nia plu tan frecuentedes! Ma pona iel mo chëla piecia situazion materialistica y „anti-cristiana“, che a livel istituzionel de Dlieja y de chël cër’ „entouraje“ de pluania vën mo nce tendenzialmënter lasceda da na pert la rujeneda „indigena“, che fossa la rujeneda arpeda dl popul, te nosc cajo nosc „gherdëina“, y se fajon plu gën biei y lucënc cun la rujenedes fulestieres, bele sciche sce nosc Die ne ntendëssa nia la rujeneda uriginela dla jënt Y te chësta realtà reéla, y da desplajëi y da muië, ma che vën suvënz tenida mpe cun na cërta ustinazion y cun gran ipocrisia dantaldut l fat dla rujeneda - tant da purté pro ala colonisazion fulestiera dl popul ladin te nosta val, iel pona povester chël alarm, la tëma y l trauma, che te nosta „Kulturlandschaft“, nce de nosta campanies, de nosta montes y crëps, unìssel dant o do nce auzà su vel’ „minaret“, bona simbologia per i truep musulmans che nes juda te nosta economia y produzion. Ma ce spavënt chisc bur’ minarec! Chisc nes revinëssa nosc ambient y la belëzes estetiches dla cuntreda. Mei al mond lascé pro chësta cosses dl malan! Ma nëus bon cristians ascundon massa gën nosc cë y nosc uedli tl sablon, ne udan nia tan de “minarec“ che l ie bele mpue’ dloncora, nce sun nosta

montes, y che vën for mo lascei pro cun mania lergia y tres colujion politich-aministrativa, ti la dajan vënta ala spiculazion capitalistica y ai afares, che ie tla prima luegia tla prioriteies te nosc Lond „dal Cuer de Gejù“. Nëus bon cristians de Gherdëina, jon ma sun Mont Sëuc, ora Compac, a ti cialé ai „minarec“ che ie bele iló, y pona se nmaginons mo chëi che n ie tl lëur de ulëi lascé fé, dantaldut „sot a tiera“! „Sot a tiera“ ie sën l bon slogan, pona iel pu unfat! Pona pudëssen bën fé sëura duta la Mont de Sëuc „sot a tiera“, mpue’ sciche a Las Vegas o a New York. Bera Durnwalder, y bera Laimer, y stimà assessëur Mussner, y ambolt Reichhalter de Ciastel y ambolc de Gherdëina, ne ulons’a nia ti cialé ala bela Dlieja nueva y al frabicat di destudafuech sun Mont de Sëuc, y a dut l fabricoz ora Compac, defin deslià y contra natura, che semea feter „Sodoma y Gomorra“! Y pona unissa mo la spiculazion tl raion dl vedl Hotel Mezdì, bën ite dassënn „te na cërta buja“ y la gran pert „sot a tiera“, mpue’ sciche la „doi tores“ nueves tl Stat de New York, y perchël mé ca debota cun la benedescion de colujion, seniëur Sëurastant dl Lond, y dla Dolomites „vendudes“. Perchël ne nes réstel auter che „viva i minarec“ y viva duta chëla strambaries y burtures cunzedudes y lascedes pro, da nosc pudëi politics de Bulsan, nia mel „colusif“! No pa? Oscar Prinoth de J.da Brida, Urtijëi Priesc d’abonament anual: per la Talia: 54,00 euro, foradecá: 125,00 euro. L abonament po gnì paié te vigni redazion de val o ence tres posta c/c nr. 14554398. Nosta banca é la Cassa Reiffeisen de Sëlva IBAN: IT 30X 08238 58680 000302000016 SWIFT: RZSBIT21055

Info abonament: Tel. 0471/789294

che an ne vedova nia l’importanza de n tel pest. Per auter: Obama à pié do l Pest da pert dla comiscion a Oslo con chesta motivazion: “laour straordinar per renforzé la diplomazia internazionala y la

colaborazion anter i popui”. El sciche president USA à enchin sen abù massa puech temp per realisé l’azion che giustificheia l Pest, el dij instes che al ti é gnu dé tres l Pest l’inciaria de realisé n travert. L Pest se speta truep da el. Y la jent se speta truep da el, soura dut l mond, y ence tl Afghanistan.

Economia

Les imprejes en dificolté: poscibelté de nen gnì fora da la crisa Les acordanzes de restruturazion ex art. 182 - bis l.f. de Albert Pizzinini, dotor comerzialist y revisour di conc, tel. 339 7969204, e-mail: pizzinini.albert@ odcecbz.legalmail.it Al imprenditour te dificolté se prejentel plu poscibeltés, una de chestes é les acordanzes de restruturazion. L imprenditour te n stat de crisa po damané l’omologazion de na acordanza de restruturazion di debic stipuleda con i creditours che raprejenteia almanco l 60% di credic. L’acordanza à natura contratuala y vegn conscidreda dal legislatur sciche n istitut a se instes respet al concordat preventif. Tl’acordanza de restruturazion ne végnel vedù dantfora deguna valutazion de amiscibelté da pert dl tribunal, no deguna votazion da pert di creditours, no deguna relazion o ativité con referiment a cie che l profescionist autorisé à atesté da pert dl commissar giudizial. Tl concordat prefentif messa i creditours lité, podan a chesta moda influì sun l prozediment. L acort de restruturazion é n contrat de dert privat che vegn stipulé anter l debitour y un o plu creditours che raprejenteia na percentuala significativa di credic de chisc. Al se perfezioneia con l consens scempl dles perts senza deguna partezipazion dla totalité di creditours. L rajonjiment dla percentuala dl 60% di credic deventa n recuisit per che l acort bele arjont posse gnì omologhé da la autorité giudiziara. Les fases de chest contrat é chela stragiudiziara dl acort anter imprenditour y creditours en merit a la sodesfazion de chisc ultimi, acompagneda da chela giudiziara dla omologazion dl’acordanza. L acort messa gnì fat per scrit, ajache al messa gnì iscrit tl register dles imprejes y gnì omologhé da l’autorité giudiziara. Ajache l legislatur à adoré l

termen generich “creditours”, ne végnel fat deguna destinzion anter creditours privilegés y chirografars. La lege ne dij nia y chest autoriseia a pensé che al sie ence mesun na sudivijion dles classes a seconda dla posizion giuridica y interesc economics omogens sciche ence tratamenc desferenziés anter creditours che apartegn a classes desferentes. L debitour po ofrì ai creditours interessés vigni soluzion per la restruturazion di debic (per ejempl renunzia parziala, deferiment dles scadenzes, garanzies nueves) senza modé la posizion di autri creditours nia aderenc a l’acordanza (l acort vincoleia me i stipulanc). La finalité dl’acordanza é chela dl’atuabelté dl plann che permetessa a l’impreja de gnì fora da la crisa. Al é ence interesc di creditours che l’impreja posse gnì fora da la crisa. Na prozedura falimentara costassa deplù y a la fin pórtela sovenz a n resultat plu sclet en termens de sodesfazion di credic. Per cie che reverda l’atestazion dl profescionist inciarié messa chest dé n giudize soura dutes les poscibeltés conscidredes y messa dé n giudize soura les dezijions y les metodes indichés tl plann atestan che chisc posse fé arjonje a na moda aciumeda i obietifs dla spana de temp temporala individueda y descrita tl plann.

Registreda - LA USC DI LADINS - Plata dla Union Generela di Ladins dla Dolomites Registreda pro l Tribunal de Bulsan, nr.9/72, 8528 - Iscrita al Register Nazional dla Stampa nr.06342. Porteda ite al REA de Bulsan nr.161697. Part. IVA: 00518150214. Ala vegn fora 1 iade a l’edema. Presidenta: Elsa Zardini. Senta: str. Rezia 83, I-39046 Urtijëi (BZ). Redazion: Tel. 0471/797199 - Fax: 0471/797384, Aministrazion: Tel. 0471/789294. Diretour responsabel: Iaco Rigo. Aministradoura: Marion Kostner. Comité de redazion: Iaco Rigo, Lucia Gross, David Lardschneider, Pablo Palfrader, Marco Dibona Moro, Lorenzo Soratroi. Stamparia: Longo AG, str. Kravogl 7, Bulsan. Destribuzion: Gregori Filippo, Predazzo (TN), 0462 516115 Impaginazion y Layout: Veronika Insam sun Apple Macintosh© con software InDesign©, Illustrator©, Photoshop© www.lauscdiladins.com - e-mail: info@lauscdiladins.com I articui sotscric ne mess nia corespone a la minonga dla redazion. Les letres ne dess nia ester plu longes de na plata scrita a mascin; la redazion se tol la rejon de scurté o mané derevers articui. Al vegn tignì ite les leges sun la privacy. Vigni contribut scrit, fotografich y grafich, mené ite a la redazion, po ence gnì publiché sun la plata internet. Ultim termen per dé ju articui é l mertesc enchin la 18.00h. Per Vost reclam sun LA USC DI LADINS podeise cherde su la firma Pentagon nfurmazions sot a www.pentagon.it

Str. Mulin da Coi 31 - 39047 S. Cristina (BZ) Tel. 0471/790052 • Fax 0471/790689 e-mail: info@pentagon.it


Atualité

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Butëighes daviertes Dala Jonta provinziela de Bulsan: la lizënza per butëighes dai Souvenir per pudëi tenì daviert ntan l fin dl’ena ie unida data. Tratatives cun l Guviern talian per l finanziamënt dla Provinzia Aministrazion - La cherta per museums, nfrastrutures sportives o trasport publich “Destination Card” vën nce sustenida dala Provinzia de Bulsan. Chisc ie stai i argumënc de majera mpurtanza che l presidënt Durnwalder à prejentà do la senteda dla Jonta provinzia ai 30 de nuvëmber.

Destination Card Museums, mplanc dal sport, per l tëmp liede o mesuns publics dëssen tl daunì pudëi vijité o se nuzé de ëi te plu raions turistics, cun na cherta sëula. “La ‘Destiation Card’ ie fata do l prinzip dl Superskipass ulache l davani dla chertes vën pona spartì su aldò de tant che i servijes ie unii nuzei,” à spiegà l presidënt dla Provinzia. L priesc dla cherta unirà a se l dé aldò dla cumpëida di servijes che vën pitei, garantian n priesc plu bas permez a ntredes singules. La Jonta provinziela à dat pro de scrì ora n cuncors per n sistem acioche la Destination Card posse nce unì adurveda cun i sistems che ie bele. L cuncors vën scrit ora per n custimënt de 288.000 euro.

Butëighes dai Souvenir La regulamentazion acioche butëighes possa nce tenì daviert de sada y dumënia ie unida mudeda.

I ambolc possa aldò de chësta mudazion dé la lizënza de tenì daviert l fin dl’ena a butëighes che vënd articuli aldò dla lista data pro. Chisc prudoc ie n gran pert souvenir, coche fazulëc, sciarpes, zandli, pec de pel, chertes da scrì, chertes dla stredes, articuli da scrì, ciofs, ciapiei, ombreles, fotos y nsci inant.

Tratatives per l finanziamënt da Roma Bulsan giapova i ani passei la chëuta tlameda IVA sostitutiva scudida sun l Prëner. Cun la regules nueves ne muessa chësta nia plu unì paieda sun l Prëner y nsci iel nce unì a mancë feter 337 milions che univa mandei su da Roma. Manco scioldi dal Stat iel nce unit tres la pert variabla che reverda la scola, la motorisazion y la stredes. La Jonta provinziela de Bulsan, cun l bënsté da pert dla Region, à nciarià l presidënt Durnwalder de marciadé per arjonjer n’acurdanza sun n finanziamënt segur, zënza messëi marciadé uni ann da nuef. La pruposta ie chëla che Bulsan sëurantulëssa mo cumpetënzes nueves y che l Stat manda de reviers l 90% dla chëutes che vën paiedes tla provinzia de Bulsan. “Cun l curì dl custimënt per la cumpetënzes nueves fajons cont de messëi smendrì l bilanz provinziel,” à dit

Durnwalder. Dal’autra pert aspieten a Bulsan dal 2006 incà mo sun 2,2 miliardes de euro. La tratatives fova programedes per n lunesc domesdì a Milan.

Finanziamënt per i judacrëp La Jonta provinziela de Bulsan à dat pro la cunvenzion cun l’assoziazions de judacrëp dl BRD (34 stazions de aiut) y CNSAS (22 stazions de aiut) per n finanziamënt de 1.281.500 euro. La se trata de finanzië nchin al 100% dla spëises ordiners. La cunvenzion nueva jirà n droa cun l prim de jené 2010. “L servisc de judacrëp fej pert dla prutezion zevila y per chësta rejon iel nce drët che i giapà finanzià si materiai, nvestizions y l’atività,” à spiegà Durnwalder.

Ferata naziunela Sun la linia dla ferata che vën da Hamburg vëniel menà ju 22.000 auti al ann cun de ndut feter 50.000 turisć. La ferata taliana Trenitalia uel auzé l custimënt per la ferata tudëscia dl 17 nchin al 31%. Chësc aumënt ne possa i tudësc nia azeté y nsci manacia l trasport de auti per turisć de tumé demez. Per la Jonta provinziela ie chësc servisc mpurtant per la populazion y per l turism, perchël uelen ntervenì pra

La Jonta provinziela de Bulsan.

Trenitalia per abiné na soluzion. Trenitalia à nce tëut demez ferates che da Bulsan furnea diretamënter a Roma. La ferata taliana à śën pità de mëter a jì inò chësta linies sce Bulsan juda a paië pea. “Chësc pudëssa deventé n cajo de prezedënza che uni iede che la se trata de na ferata naziunela tlo da nëus, messons paië pea,” à dit l presidënt Durnwalder. “Trenitalia à l duvier de mëter a jì l trasport sun scines, nce sce l ne sauta nia for ora n gran davani, perchël ne pudons nia azeté de paië pea la ferates naziuneles,” à dit l presidënt.

Cuntribuc per nia comuniteres N cont de paië ora i cuntribuc per l fit de cuatieres a zitadins nia comuniteres, à l presidënt Durnwalder stlarì che i cuntribuc unirà a uni maniera paiei ora, nce sce plu tert. Passa l 34% de duta la dumandes de cuntribuc provinziei per l fit de cuatieres ie unides mandedes ite da zitadins nia

comuniteres. La Provinzia à resservà l 7.8% de chisc cuntribuc, a zitadins che vën da ora dl’Europa nce sce ëi arjonj mé l 4,4% dla populazion. Per l ann 2009 fej chësc ora 10,8 milions de euro. “Davia che per l ann passà iel mo restà da paië ora 2,5 milions de euro, unirà i cuntribuc da chëst ann paiei ora plu tert,” à dit Durnwalder.

Locai per assoziazions estremes Aldò de nrescides dla Jonta provinziela dëssa la ujes stimené aldò de chëles che l Istitut per cuatieres soziei IPES dëssa avëi fità locai a assoziazions de man drëta estrema. Te chisc locai dëssel vester unì njenià ite la bibliotech “CasaItalia”. La Jonta provinziela à nciarià l IPES de ti jì do a chësc cajo y sce l ëssa propi da se traté de n’assoziazion estrema, de desdì riesc l cuntrat. Mplu dëssel tl daunì unì cialà do miec a chiche l ti vën fità i locai soziei, finanziei cun scioldi publics. (usp)

www.lauscdiladins.com

3


Atualité

nr. 48 / 12 de dezember 2009

“N sorvisc ala popolaziun ladina”

Uele de Ulif

Intervista al Presidënt dla Junta provinziala de Südtirol Luis Durnwalder por la festa di 60 agn de “La Usc di Ladins” söl program incö, sabeda ai 12 de dezëmber 2009, domisdé a Urtijëi

Cun l uele de ulif che vën vendù tla butëighes dl mond vëniel sustenì na urganisazion liedia che cëla dl svilup di pitli paures tla Palestina y tla Spersa de Gaza

provinzial él gnü metü sö n post por n jornalist ladin. Chësc à la inćiaria da scrì por ladin comunicać sön i argomënć che reverda diretamënter les valades ladines o che é de gran interes por la popolaziun ladina, y spo de i menè ai media ladins sciöche ai folieć, al radio, ala televijiun, ales plates internet y inće ales plates di comuns. Sön la plata internet dl Ofize stampa pon vigni un lì i comunicać, ti ćiarè ales fotos y ai video, y inće ascutè sö intervistes por ladin. Ara se trata de n post a mez tëmp. Da pert dla Provinzia él zënz’ater meso da amplié chësc sorvisc, sce ara va debojëgn.”

Le presidënt Luis Durnwalder a Auronzo por la festa dles “Dolomites Unesco”. Te chësta ocajiun àl inće spôrt le salüde por ladin.

La Usc di Ladins, le su foliet scrit dldöt por ladin, festejëia 60 agn. Él pa tl interes dla Provinzia che ara vëgnes lita? Luis Durnwalder: “Por l’aministraziun provinziala él sambëgn dër important che la popolaziun vëgnes informada y che la jënt pois ponsè para ativamënter. Tres le foliet po la popolaziun s’informè sön ći che les aministraziuns publiches fej ti comuns y te döt le raiun; a chësta moda po le laûr dles gran lies provinziales y de volontariat ti paîsc gnì sostignì. I sun dla minunga che la crëta à debojëgn de informaziun.” À pa la Usc di Ladins n post particolar danter i media tla provinzia?

“La Usc à de chël vers na posiziun particolara, deache al é le su medium te Südtirol che ciafa n finanziamënt dal fond cultural. Por le mantignimënt dl lingaz ladin, o damì di singui idioms, à le foliet na gran importanza. Al é dërt che la Usc di Ladins ciafes inće aiüć dala Regiun y tres la lege de cornisc statala por le finanziamënt particolar.“ Le foliet arjigna ca sü articui se basan inće sön comunicać de agenzies stampa. Por le lingaz ladin ne n’él degöna agenzia stampa. “Chël é vëi, ti agn passà él plü sovënz gnü baié de n’agenzia stampa che ne n’é spo nia gnüda realisada. Tl Ofize stampa

Luis Durnwalder al Museum Ladin sön Tor.

Cô odëise pa Os les condiziuns de laûr di redadus dla Usc? “La situaziun di locai de redaziun é chësc ann miorada dassënn. La redaziun badiota dla Usc di Ladins à ciafè locai tla sënta nöia dl Istitut Cultural Ladin a San Martin de Tor. Chësta lerch te na posiziun zentrala dla valada y te n frabicat nü messess jì dër bun y ti pité de bunes condiziuns de laûr ai redadus.” 60 agn Usc di Ladins é n tòch de storia. Ći Ves sta pa a cör te n te’ momënt? “I oress tó chësta ocajiun por rengrazié i redadus dla Usc di Ladins por süa manira obietiva de scrì. Scrì sura de majeri argomënć, n pert poester inće intravaià, te articui che sides impò sauris da lì por ladin ne n’é dessegü nia tan saurì. I rengrazi porchël i redadus inće por le sorvisc al lingaz instës. N rengraziamënt particolar ti va a chi di pröms tëmps, a chi che à metü sö y svilupè inant chësc sorvisc ala popolaziun. Ti pröms agn él dantadöt gnü laurè por idealism. I ladins à scomencè dan 60 agn da fà sö val’ che vir ciamò incö, sciöche al vëgn dit: da nia ne vëgn nia. Vigni comunanza, al é anfat tan picera che ara é, mëss tó tles man sües poscibilitês y so dagnì.” Conescëise inće les singoles ediziuns dla Usc? “I à le plajëi da ciafè vigni edema La Usc di Ladins. Inće sce i ne sa nia da la lì me fêjera na bona impresciun y al me pê che ara trates na gran lîta de argomënć.” (dal Ofize stampa provinzial)

Surans RAI TV LADINA PALADINA juebia 17 de dezëmber 2009 dala 20.30: DF Dut Feminin “Surans – cumpanies per na vita” Paladina - N juebia ai 17 de dezëmber mostra la RAI TV LADINA l ultimo program dla lingia DF per l 2009. L se trata de n program dedicà ala surans, ajache degun liam danter ëiles ne n’ie tan sterch y sot sciche chël danter surans. L ie n sentimënt che cunlieia

4

www.lauscdiladins.com

ëiles dal prim di de si vita. Ma co se svilupea pa chësta relazion? Tan’ de nfluënza à pa l vester nasciuda prima, segonda o terza te familia, y co se prejënta pa la relazion plu sterscia danter surans, chëla danter jumblines? La

trasmiscion “Df” zapa chëst iede ite tl mond de sentimënc y esperienzes vivudes danter surans y mostra su la mpurtanza che chisc sentimënc à per l svilup de si vita. Program metù adum da Isolde Moroder.

Uele de ulif y pan da pomodori sëc.

Prudoc- Bele da vedlamënter incà fova l uele de ulif sëni de forza, de pesc y de fertilità. I vedli egizians l cunscidrova sciche na scincunda de si dea Isis. Dlongia la mumies unìvel suplì de gran oles de uele de ulif. La mumia cunesciuda de Tutenkamun ova sun l cë na gherlanda de rames de ulif. Chësc uele tan prijà ie stat giut alalongia nce n mesun de paiamënt. L univa tëut per fé verder la lumes, per spëisa y per medejina. L ie unit a lum n scrit che desmostra che bele un n secul dan G.C. unìvel tëut per curé jacaniedes al magon. Al didancuei iel desmustrà dala medejina che l uele de ulif juda a digerì miec, fej bon al pancreas y schiva l se furmé de sasc ala fiel. L arbassa l valor dl sanch tóch (colesterin) y la prescion. A chësta moda schìven la mort dal bòt al cuer. Chësc uele cuntën vitamina E y monce sustanzes che schiva la trombosa. L fossa ideal a l maië cruf, scebën che l tën nce ora temperatures autes zënza se brujé. Canche n l compra dëssen cialé

che l sibe scrit sun la boza “uele extra vergine”, che uel dì che la ulives ie unides sfrantes a frëit, zënza unì sciaudedes su y che l ne n’ie nia unì njuntà sustanzes chimiches. L se tën drët bën al scur y n dëssa cialé che la boza sibe for stluta, ajache l tol gën su i tofs.

Pan da pomodori sëc N adrova: 200 ml de ega tiebia, 150 ml de brama, 1/2 sciadon de miel, 30 g de cifl, 100 g de pomodori taiei su te de pitli tòc, 350 g de farina ntegrela, 150 g de farina blancia, 2 bostles de ai, 2 sciadons de basilicum, 1 na sciadon de oregan, mesa sciadon de sel da ierbes. N fej: n mescëida ega, brama, miel y l cifl, n njonta la farines, i pomodori, l sel y la sëures, mpastea dut y lascia paussé per 30 menuc. Pona féjen pitli pans da cuejer te ëifl a 200° per 15-20 menuc. Grupa Butëiga dl Mond

Cuntrat de Lisboa Do che l Cuntrat de Lisboa ie unì ratificà defin, ie la mudazion ala strutura dla Comunità Europea ai prim de dezëmber jita n droa. La fazion sarà nce da sentì tla provinzia de Bulsan Europa - “Dantaldut se fajerà sentì la majera cumpetënzes dl parlamënt europeich tl lëur da uni di” à dit l presidënt dla provinzia Luis Durnwalder. La nuvità plu tlera che cumporta l Cuntrat de Lisboa ie la majera cumpetënzes per l parlamënt europeich. La ne se trata nia plu de rujené mé pea, nce a livel de Europa uniràl fat na pruzedura ufiziela per fé na lege. “A chësta maniera ne vën l defizit democratich nia tëut demez, ma mpo smendrì,” à dit Durnwalder, sotrissan che l sëul gremium lità diretamënter dala populazion devënta pert primera per tò dezijions. L presidënt dla provinzia sorissea che te chëla che l parlamënt vën trat ite tla pruzedura de fé na lege, sarà si nflus nce da sentì te cuestions che toca dassënn

l Südtirol. “Son de chëla che dantaldut la politica dl’agricultura dependerà truep da chësta nuviteies,” nsci Durnwalder. L ie da fé cont che cun la ntroduzion dl Cuntrat de Lisboa pirderà i argumënc politics zentrei dla “vedla” Cumenanza Europea “EG” de mpurtanza. Danter chisc iel nce la politica dl’agricultura. Cun l tré ite dl parlamënt uniràl, nsci Durnwalder, nce plu rie a fé Lobby a Bruxelles. Nce sce la dezijions unirà śën spartides su sun plu jënt y nia mé lascedes ala cumiscion, spéren che l ti unirà nce scutà su a de pitla realteies. “Sce la sussidiarietà vën mo trateda cun scerietà, pona muessa la jonta dla regions mo pudëi rujené pea cun n cër’ pëis,” dij Durnwalder. (usp)


Atualité

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Dancà y da na pert Uedli y oredles daverc sun la sozieté ladina d’aldidancuei Sta setemana on nconté Marino Zorz, capostazion del aiut alpin da Fodom

Elementera: cumpetënza tla rujenedes Tla scoles elementeres de Gherdëina vëniel scrit feter tan bën tudësch sciche tla scoles tudësces. I sculeies dl’elementeres dla Val Badia scrij belau tan bën talian sciche tla scoles talianes.” Chësc ie l resultat generel de n’analisa scientifica Scola - L’analisa scientifica n con’ dla cumpetënza dla rujenedes di sculeies ladins ie unida prejenteda ai 9 dezëmber a Bulsan te na publicazion. Cun l cudejel nuef, prejentà tla sënta dla Ntendënza ladina a Bulsan, iel unì publicà i resultac dl’analisa linguistica dla 5° tlasses dla scoles elementeres ladinse. Paredlan cun la cumpetënza de sculeies tudësc y taliani te si rujeneda dl’oma iel unit ora n resultat scialdi positif per l model de nseniamënt ladin cun plu rujenedes. “Chësc documënt scientifich nes fej gran legrëza y nce mpue’ stolc. Scebën che l mostra mé su una na pert dla cumpetënzes di sculeies, nes dàl gran ardimënt per jì inant sun la streda dla scola plurilinguala,” à dit l ntendënt Roland Verra. Doi particulariteies caraterisea la publicazion nueva: tla scola ladina iel per l prim iede unì fat n’evaluazion a livel scientifich universiter y per l prim iede àn ulù udëi la cumpetënza globela de duta la trëi rujenedes tl medemo mumënt.

Cumpetënza tl scrit Rita Fanceschini dl zënter linguistich dl’università de Bulsan à spiegà che l’analisa ie unida fata sun la cumpetënza dla rujenedes scrites, se stizan sun l savëi di sculeies y nia sun i fai. Gessica De Angelis à prejentà i resultac plu

avisa. La majera desferënzies ie n generel tl lessich, tla cumpëida de paroles desferëntes. La cunescënza dla rujeneda depënd nce dal ntëurvia te chël che i mutons crësc su. Tla Val Badia se mostra l cuntat plu sterch cun la rujeneda taliana y te Gherdëina alincontra l majer cuntat cun la rujeneda tudëscia. Tl cudejel vëniel prejentà plu avisa coche l’evaluazion ie unida fata, i resultac a puntin y danter l auter nce cunsëies per l nseniamënt.

Ci elo ste che t’à spent a fè pèrt de chëst’associazion. Bel da pico nsu è très bu la pasción per rampiché. Basta di che de 12 agn son ju da sol su la ponta de Boé. E pò per mia esperienza che chëst m’à porté a avei de cugnësce l teritorio. Po davánt de jì sot la naja, l Luciano “da La Baita”, che nluta l eva capostazion del aiut alpin, l m’à damané de jì ite. Ci vòsto, nlouta no volëva trop. Davò n ann de aprendistat con lori te podëve jì ite.

Nseniamënt de plu rujenedes La publicazion de chësta analisa ie na fundamënta de valor no mé per l nseniamënt tla scola ladina, ma nce per lauré inant a livel scientifich n con’ dl nseniamënt cun plu rujenedes. “L cudejel dl’analisa linguistica ie nce de utl per nosta istituzions de furmazion, ajache l pieta urientamënt tla streda da tò n con’ dl nseniamënt dla rujenedes,” nsci l assessëur per la scola ladina Florian Mussner. Se paredlé cun sculeies de d’autra grupes de rujeneda ie per Rosmarie Mussner y Erica Pedevilla dl Servisc de evaluazion, n pont de referimënt mpurtant.

Analisa nce per la terza tlasses L’analisa sun l savëi dla rujenedes tla scoles ladines ie bele jita inant

La publicazion pieta urientamënt per l nseniamënt de rujenedes y nce per l lëur scientifich.

de n var. N à bele scumencià a analisé l savëi linguistich tla terza tlas dla scoles mesanes. Tl proscimo ann de scola àn pona programà de jì al livel mo plu aut, analisan la cumpetënza tl ejam de maduranza. “Per l cuarto ann se ons tëut dant de publiché duc i resultac dl’analises che mostra su la cumpetënza de rujenedes ala fin di trëi livei de scola,” à cunedì l presidënt dl Cumité per l’evaluazion dla scoles ladines Lois Ellecosta. L cudejel ie nce da giapé tla sënta dl Istitut Pedagogich Ladin a Bulsan. (usp)

Record per Gherdëina y Badia Turism - L ann turistich 2008/09 ie n ann da record. Mo mei ne n’iel stat 5,5 milions de turisć te Südtirol che à durmì de ndut 28 milions de nuetes . L Istitut provinziel de statistica ASTAT à per setëmber y utober 2009, permez al ann passà, cumpedà n aumënt dl 6,1% dla persones unides adalerch y 4,3% deplù de nuetes fitedes via. I majeri aumënc ie unic cumpedei tla doi valedes ladines: Gherdëina y tla Val Badia. L bon instà à per l prim iede

purtà passa 17 milions de nuetes fitedes via. A chësta maniera iel, do 14 ani, unì batù l record dl instà 1995. Tla sajon da d’instà iel te dut Südtirol unì cumpedà n aumënt de 5,3% di turisć unic adalerch y 3,4% deplù nuetes fitedes via. Di 11 raions turistics à i doi cunsorc turistics ladins arjont l majer aumënt. Te Gherdëina ie l aumënt stat de 10,4% pra la persones unides adalerch, arjunjan 6,9% deplù de nuetes fitedes via. Tl’Alta Badia iel

Marino, da contánt elo che t’es ntel aiut alpin e da ncan esto ence capostazion? Co l ann che ven l é 30 agn che son ite. Capostazion nveze l é da set.

unit adalerch 9,4% plu turisć che à fat ora n aumënt dla nuetes fitedes via dl 7,2%. Chësta bela zifres ie nce unides arjontes ajache l ann dant ova la doi valedes ladines abù mpue’ manco jënt permez ala mesaria. A livel de Südtirol iel pra la nazions unì cumpedà n aumënt dl 2,3% pra i turisć de naziunalità taliana. La naziunaliteies fulestieres cun l majer aumënt ie states l Benelux (+9,3%), l’Austria (+5,3%) y la Svizra (+4,4%). (usp)

E ncuoi nveze ? Ci vegnelo damané da fè un che à chësta pasción ? Ma, ntánt vòl pasción, esperienza nte ciámp del alpinism e desmostré de cugnësce polito l teritòrio, che l é fondamental. Davò avei contaté la stazion local del Cnsas, i é en spieghé la prozedura. Se mossa porté nvalgune chèrte, come chëla de “sana costituzion fisica” e pò ven fat n’assicurazion come aspiránt. Da nlouta l pò scomencé a jì fòra coi autri per scomencé a mparé. Na outa al ann, de novembre, ven fat i ejami de amisción, che ades i è deventéi scialdi seletifs. Te mosse savei jì su nen cuarto grado, te ven damané ncin de cartografia e te mosse desmostré de cugnësce l teritòrio. Davò chëst l à da passé ncoran n ann de istruzion mpruma de deventé efetif. Coscita l à ence l temp de capì se chësta ativité l’é del bon per dël. Elo demé la pasción per la mont o ence vèlch de auter che spenc un a fè pèrt de aiut alpin? Chësta l’é la baje. Pò vòl avei daìte chël spirito de volei daidé la jent. Cotánt mpegnatìf elo ester ite nte chëst servisc.

Toca pensé mprumadedut che t’as da podei ester clamé 24 ore su 24 per 365 dis al ann. Pò l é doi periodi del ann. D’aisciuda, cánche se fèsc la preparazion e l’esecitazion per chël che auda prò i ntervenc che suzede da d’isté, che vòl di su jì a trè ju jent da na crëpa e coscita. D’auton nveze se esercitón per n servisc che ven très plu damané e trè plu mportánt che l é chël de l’evacuazion dei lifc. Nte chëste seteman, che de sciòlio i é ite per mèi jugn e otobre novembre, fajón na prova a la setemana. Nos on scialdi debujen de jovegn che vegne ite. Per chëst onse ntenzion de mëte a jì, d’aisciuda via, n’ativitéde informazion, magari n colaborazion co l Cai, per fè cugnësce ci che fajon Magari n cors de crëp, ulàche l joven l à la poscibilité de prové e vedei se i é plèsc chëst’ativité. Chëst perciéche, toca di, nta Fodom l é puocia cultura alpinistica. I inzidenc sa mont i crësc ogni ann, sourdut chi de scempli escursionisć via per n teriòl, sebénché proprio dal aiut alpin vegne i conseis a abadé a le norme de segurëzza plu elementari. Percié, secondo ti, no vegneli scoutèi ? Defati i é calèi i inzidenc da alpinism clasico e i é chersciùsc de trop chi a gauja de escursionisć. Capitol a pèrt chi che va a fonc. Dijësse souradut per via de sotvalutazion del riscio, impreprazion e superficialité. L inzident de st’isté al elicòtero “Falco” del Suem, l à recordé a duc che ence vos sei ntel pericol co jei a cherì jent. Penséto a chëst co te peie via per n intervent ? Zèrto. Ence se toca di che dipende da ulàche t’as da jì. Se te vade demé a recuperé un su nen teriòl o se t’as da jì ju per na crëpa de 6 o 7 ciánt metri de saut. Ma nòst imperatìf l é très chël de avei na segurëzza estrema mpruma de se muove. Pò, zerto che te i é pense. Ma fèsc pèrt de nòst laour.

www.lauscdiladins.com

5


Atualité

nr. 48 / 12 de dezember 2009

1,3 milions per la cultura La Cunsulta provinziela ladina se à ancuntà n mierculdi 25 de nuvëmber per tò tres l’ultima pert dla dumandes de cuntribuc per la cultura ladina da chëst ann. De ndut vëniel judà cun 1.359.458 euro Aministrazion - I scioldi ti va a lies, artisć y istituzions che lëura y mantën la cultura ladina. Per l ann che vën àn bele dat pro priuriteies nueves. Tl ann 2010 uel la Cunsulta provinziela ladina ti dé n majer pëis al’ativiteies permez ai nvestimënc. “Ulon dé n majer pëis a chël che nosta jënt fej per la cultura ladina, chël nes sà plu mpurtant che no l avëi materiel dla lies,” à dit l assessëur Florian Mussner. Ntan chëst ann iel unì sperimentà na forma nueva per smendrì burocrazia per la lies cultureles ladines. Nce n auter ann ti pieta la Provinzia de Bulsan ala lies ladines de dé ju l rëndicont di

cuntribuc (nchin a 3.000 euro) a na maniera plu scëmpla cun manco documënc da mandé ite. Do n tëmp de sperimentazion cun ativiteies cultureles talianes iel per l ann 2011 udù dant de slargë ora chësta forma cun manco burocrazia a duta la formes de cuntribuc culturei. “I cuntribuc ie n aiut al’atività dla jënt tla valedes, perchël ulons nce tl daunì mantenì l prinzip de sussidiarietà ti lascian libertà ala lies n cont de crì ora manifestazions y cuntenuc,” à dit l assessëur Mussner. Do la bona esperienza da chëst ann jirà i cunlauradëures dl Ufize provinziel per la cultura ladina de jené inò ti luesc per pië do de persona la dumandes per cuntribuc culturei.

Chësc servisc drët prijà pieta nce ucajion de stlarì cuestions tecniches diretamënter tla valeda. La dates unirà mo fates a l savëi. La Cunsulta provinziela ladina à chëst ann azetà 149 dumandes per n sustëni provinziel. “Chëst ann pudons dé ora n aiut finanziel te 149 caji y chësc desmostra che te nosta valedes iel jënt che fej truep per mantenì nosta arpejon culturela ladina,” se ncunforta l assessëur ladin. Cun l’ultima ancunteda da chëst ann à la Cunsulta ladina pudù dé l bënsté sun la spartizion de 655.00 euro. De ndut à la Cunsulta, metuda adum da cin’ persones, tëut tres 164 dumandes.

L majer capitul tol ite i cuntribuc per ativiteies dla lies y di artisć cun 445.000 euro. Chësc capitul ie unì spartì su sun 132 lies y 14 artisć. La lies cultureles à unitant nce debujën de nvestimënc per mantenì si guanc, cumpré strumënc o per vel’ pez de mubilia. Te chësc capitul iel chëst ann unì udù dant cuntribuc per 190.000 euro. Chemuns y istituzions giapa chëst ann 20.000 euro per mantenì la cultura ladina. Sëuraprò ala dumandes valutedes dala Cunsulta culturela, sustën l Assessorat provinziel ladin chëst ann l Istitut Culturel Ladin Micurà de Rü cun 403.658 Euro. Chësc ie feter n terzo de duc i scioldi a desposizion.

Per la publicazion dla Usc di Ladins vëniel da pert dla Provinzia de Bulsan dat 52.000 Euro. La publicazion de media te na rujeneda de mendranza ie da stramp ria da finanzië ajache l ne n’ie nia mesun vënder truepa copies. Per chisc caji y per proiec de educazion à l Assessorat ladin judà cun 60.000 euro. Danter i cuntribuc che l Assessorat dà ora diretamënter per la cultura, prinzipalmënter trasmiscions tla televijion y tl radio, deberieda cun opres artistiches, vëniel mo dat ora 188.800 euro. Cumpedan adum duc i capituli sustën la Provinzia de Bulsan chëst ann la cultura ladina cun 1.359.458 euro. (usp)

“I valurs ne toma nia dal cil” L’EPL - Ert por i Ladins à onorè le cofondadù dla uniun Franz Vittur tla cornisc dl conzert de Polidora y dla presentaziun dl Calënder Ladin 2010 va inant da la pruma plata

Por le premié saral dantadöt inće n recort, a tëmps dandaìa, canche al ê d’atres condiziuns por laurè, y canche al gnô adorè vigni porsona, vigni ora de volontariat, vigni ligrëza, por mëte en pé les fondamëntes de nosc monn cultural y d’assoziaziun dla Val Badia y de döta la Ladinia. La festa a San Martin de Tor é gnüda daurida cun le salüt dla moderadëssa Chiara Marcocci d’Al Plan (presidënta dla seziun musiga pro l’EPL), che à inće spo instradè söl repertore che le trio Polidora â imparè ite por chësta domënia d’Advënt: Bach, Mozart, Čajkovskij, Mendelssohn, Shostakovich y Ippolitov Ivanov. Le trio à salpü da plajëi dër, l’unité y l’armonia é stades le dilan por l’iniziativa y les proes. Do la pröma pert él spo gnü tignì l’intermezzo, olache Iaco Rigo à cuntè söl Calënder Ladin nü y à inće invié fora l’artist Davide Brandlechner por dì val’ sön sües pitöres che abelësc chësc iade le Calënder.

Onur a Franz Vittur La presënza de Franz Vittur i à

fat na gran ligrëza a düć i gnüs tl salf dl Istitut Ladin. Iaco Rigo i à passè la parora al iubilar y à perié do so salüt. I reportun l’intervënt de Franz Vittur che al à fat denanco pié do l’onorifiziënza dl’EPL. I aratun che chëstes parores dijes tan tröp sön les porsones y l’iniziativa da laota, por mëte en pé la scora ladina, les uniuns culturales, mëte da jì manifestaziuns y dè fora publicaziuns, che n’é nia ma da odëi na richëza artistich-culturala y leterara o storica, mo dantadöt na espresciun de identité ladina sterscia: “I oress rengrazié Iaco che à tut tla man öna de chës assoziaziuns che é gnüda fata, metüda sö, conzepida, orüda, inventada, somiada - mësson dì, da porsones che à vit dan da döes generaziuns oramai. Laota êl dër rî da jì inant, porćiodì che al manćiâ n pü’ döt, al manćiâ la cosciënza ladina, al manćiâ les porsones che s’ess dè jö cun dötes chëstes ativitês, al manćiâ idees... mo al ê n gran entusiasm, y al ê na gran presënza de volontariat, che laurâ cun na gran ligrëza; chësta ligrëza é stada buna da fà a na moda che la fontana deventass n rü, y é deventada spo

La jënt à aprijé le conzert de livel dl trio Polidora.

6

www.lauscdiladins.com

na gran ega, y chësta gran ega s’à jutè sön tröpes cosses, à portè na valada intiera, à portè inant - cun tröpes mans, à daidé laurè fora conzeć, idees, pinsiers, che va inant inće al dédaincö. Al dédaincö pel che döt sides bun rapresentè, ince sce al é al dedaincö tröc prighi - nia manco co laota, mo an po dì che al é na ativité de cosciënza, dl ester, dl’identité por la popolaziun, y che i ùn garanzies, che i ùn fondamëntes che dà trancuilité por jì inant cun nosta situaziun de ester particolar, dl ester ladin. Laota ênse relativamënter püć, laota ne n’êl nia, al ne n’ê nia scioldi, al n’ê degönes istituziuns ladines. Le pröm ći che ê gnü metü sö ê la scora, dl carantot: ći fadies che al à orü ester, i pröms agn, al à orü ester tan tröp, mo döt vëgn portè inant, al dédaincö, cun la scora ladina, istituziuns culturales, l’université... al é gnü metü sö assoziaziuns. Laota êl porsones che cherdô te ći che ares fajô. Laota che i ân albü baié da mëte sö l’Uniun di Ladins êl de rî tëmps, al ê do la vera, do les opziuns, al ê de gran dificoltês, al ê na gran desfidënza. Impò ésera jüda che chësc som é gnü realté. Al é inće gnü ponsè spo a na uniun de artisć. Por l’EPL oressi recordè öna na porsona, cun sües idees y vijiuns, cun süa orentè sterscia - siur Angel Morlang. La parora “Ert por i Ladins” ê gnüda conzepida da Lejio Baldissera - scritur, avocat, linguist y filosof. Tl’ert odôl l’ert greca, l’ert grana, che stlujô ite l’ert dla scultöra, pitöra, dla parora, dla musiga, y inće dl piniser. Y chësta parora por l’uniun é stada na fortüna, dër garatada. Tl’ert él laite la creaziun, l’idea, la porsona, val’ de ampl y de sot. Chësc ann recordunse - inće n pü’ cun conflitualité sce ai é bëgn en chësc ann o sce ai ne foss nia n ater ann, i 50 agn. Mi complimënć i va a chi che à metü da jì tan tröp por chësc ann de iubileum di 50 agn. A Iaco. Cin’ publicaziun él gnü dè fora. Laota êl rî da dè fora

Chiara Marcocci, Franz Vittur cun l’onoranza dl’EPL y Iaco Rigo.

n liber, mo inće al dédaincö él rî, da fà libri de valüta, da mëte da jì musiga, da manifestè la leteratöra. Complimënć inće ala musiga insnöt! N gran conzert, te n pice salf! Da laota incà s’à mudé dër tröp. I sun tla terza generaziun. Śëgn él istituziuns che fej cultura, al é leges che garantësc, al é scioldi, finanziamënć, porsones che laora ma por chësta ativité, chësta culturala. I sun jüs inant, dantadöt cun l’economia, cun le turism, ilò sunse nos bugn da jì inant plü sigüsc, i ùn inće ilò n florì de ativitês, mo tla cultura s’unse nos ladins veramënter dagnora stentè da crëie te ći che i sun. Y chësc sunse stà bugn nos da mëte a jì plan plan do la secunda vera. I messun ester bugn da crëie a ći che i fajun. Chësc ves aodi! I oressi ti auguré a düć dër tröp coraje da orëi. Al dédaincö vëgnel laurè dorata püch tl ćiamp dl volontariat, inće tl ćiamp dla cultura. Mo orëi jì inant, crëie che al é la poscibilité da tignì sö i valurs, da i realisé, é

important. I messun crëie da tignì en pé valurs, chi che jiss zënza magari a perde. I valurs che é rî da realisé ne toma mai jö dal cil sciöche la plöia; sce nos ne tolun nia tles mans la poscibilité da svilupé chisc valurs, spo vai a perde. Le valur é val’ dër de fin, che chir na dimenjiun dër sota y dër alta. Avisa chisc valurs vëgn o desmentià, o metüs inće en discusciun, deache intratan ne n’àn nia plü tëmp... La porsona che se dà jö cun chisc valurs é na porsona rara, na porsona sön chëra che an messass pordërt tignì dër tröp, che vel dër tröp; chësta porsona messass gnì daidada stè en pe, nia desmentiada o metüda de na pert. Ćiodî che zënza val cun ëra a perde inće sü ideai, sü valurs. Al ô ester tröpa convinziun, orentè, coraje da jì inant! Y chësc i aodi incö a nosta uniun EPL - Ert por i Ladins, a dötes les porsones y uniuns che laora te chësc ćiamp, tan zite y important.”


nr. 48 / 12 de dezember 2009

Coordinazion: Dr. David Lardschneider Redaziun: Cësa di Ladins, str. Rezia 83, 39046 Urtijëi Tel: 0471/797199 - Fax 0471/797384 - e-mail: info@lauscdiladins.com

Gherdëina

S. Zezilia y uneranzes

La USC a Amsterdam

N ucajion dl bel cunzert dla Mujiga de Urtijëi, n unëur de Santa Zezilia, iel nce unì dat ora uneranzes ai musicontri Helmuth Perathoner y Dieter Demetz, y ai doi dirighënc Armin y Egon Lardschneider

On giapà te redazion na blòta fotografia de Christian Rake che viv a Amsterdam, ntan che l se liej la Usc di Ladins. L liam cun l ncësa

Christian Rake che viv a Amsterdam: ce bel a liejer la Usc di Ladins!

La Mujiga de Urtijëi.

Urtijëi Mujiga - L diplom ti ie unì dat a Helmuth Perathoner y a Dieter Demetz per i 25 ani de atività pra la Mujiga. La odla d’arjënt dla Lia dla Mujighes de Südtirol ti iel unì sëurandat a Armin y Egon Lardschneider per i 11 ani da dirighënc. La uneranzes ie unides dates ora n dumënia ai 29 de nuvëmber tla Cësa de Cultura a Urtijëi n ucajion dl cunzert de S. Zezilia dla Mujiga de Urtijëi. Ajache n à chëst ann lecurdà i 200 ani dala vieres de liberazion dl Tirol se à nce la Mujiga mpensà de se taché ite a chësc prejentan per l cunzert de S. Zezilia dut pec de cumponisć dl Tirol. Tla prima pert iel stat da audì pec plu tradiziunei de cumponisć che à fat mujiga su per l 1800 y 1900, ma che ne n’ie ncueicundì nia plu danter nëus. Nsci mé per dì la marcia ”Für’s bürgerliche SchützenCorps“ de J.B. Gänsbacher o l ”Präludium heroicum” de Sepp Thaler. Tla segonda pert ntant sce

àn pudù scuté su pec de cumponisc’ de nosc tëmps, sciche la marcia da cunzert ”Das Ehrenwort” de Matthäus Crepaz che ie nstës pra la Mujiga de Urtijëi, o ”A New Age” de Armin Kofler nasciù tl 1981. Sambën ne pudòvel nia mancë a de

I basc.

teles nce n pez de Giorgio Moroder. Sot ala bachëta di dirighënc Egon y Armin Lardschneider à i musicontri dla Mujiga de Urtijëi lascià scuté su l bel program che i à mparà ite te chisc ultimi mënsc. (usc)

USC - Che la Usc di Ladins vën lieta, nes fej sambën plajëi. Che la vën lieta nce oradecà, dalonc, nes fej n gran plajëi. Y nscila ons abù legrëza a giapé la fotografia dl pitl Christian. Si mami ie Ulrike Insam de Urtijëi. Coche conta si fra Simon: „Ulrike à ancuntà si uem Rogier Rake pra l Lech de Garda y ie pona jita a studië a Amsterdam. Do l stude se ài marida a Urtijëi y ie pona jic a sté a Amsterdam. Śën ài doi mutons: Christian Vinzenz Rake che ie nasciù ai 25 de fauré dl 2008 y la pitla Ella Maria Rake

nasciuda permò, ai 18 de nuvëmber 2009. Ulrike lëura coche pedagoga te doi scoles de Amsterdam. Ëila à giapà da nosc genitores l abunamënt per la USC per dut l ann, ajache per ëila iel scialdi mpurtant a vester ajurneda de chël che l suzed tlo da nëus.“ Bon pona, n bel salut da Gherdëina a Amsterdam, dut l bon y truepa legrëza cun Vosta familia ngrandida da puech, y inant truepa legrëza cun la Usc di Ladins. David Lardschneider

Ulrike cun si uem Rogier y l pitl Christian.

www.lauscdiladins.com

7


GherdĂŤina

8

www.lauscdiladins.com

nr. 48 / 12 de dezember 2009


Gherdëina

nr. 48 / 12 de dezember 2009

L’ert moderna cun Hapkemeyer

Stazion per museré l’ega

Cunferënza cun Andreas Hapkemeyer. L passaje y l mudamënt de stil tl’ert cun si reazions desferëntes pian via dal tëmp dl Impressionism che mët man tl 1870 tla Franzia

A Puntives iel unì njenià na stazion per museré l’autëza dl’ega tl Derjon. La mesurazions vën dates inant ala prutezion zevila. Nchinamò ne òven nia tresora l cuntrol sun l Derjon, l livel dl’ega univa mé muserà uni tant

y nce dl Cubism che senifichea per tudësch scumëncia i artisć a se „Steckenpferd“) a platerné tl destaché dala forma vocabuler. La doi carateristiches tradiziunela dl’ert y a de majera mpurtanza dl Dadaism rumpì l cërtl; chël che ie „nonsens“ y „per cajo“. Tlo iel vën reprejentà ne n’ie per ejëmpl da lecurdé n valgun nia bën definì, ma cun espunënc sciche Hans Arp, Hugo n messaje scialdi tler y Ball, Marcel Duchamp, Kurt tl medemo mumënt Schwitters y nsci inant. Per n pruvocatif per chëi valgun artisć devënta śën l sujet tëmps, per ejëmpl de si opres d’ert si cosses persuneles, Boccioni, Marinetti, plu ntimes, ti dajan l valor de opra Severini y nsci inant. d’ert y che vën denuminà l Suvënz iel nce da udëi muvimënt dl „Ready made“, per slogans dla politica, ejëmpl l cunesciù „Pissoir“ de paroles sing ules , Duchamp o pra vel’un nce l „Objet pustoms o nce mé trouvé“, miec dit i artisć se nuza numeri y dantaldut de refudam o materiai desferënc Andreas Hapkemeyer dl Museion de Bulsan à v ë n i el d at p ë i s che n abina per streda per ti dé vita al’inuv az ion te c- a si opres d’ert. rujenà tla biblioteca dla Lia Mostra d’Ert. Nce chësta relazion ie stata nologica. La viera vën Ert - „Stolpersteine der ududa dai reprejentanc dl Futurism nstrutiva, cun vel’ ma … davia che Moderne. Über Dinge, die Leute sciche n mesun per neté l mond i spetadëures se aspitova che l immer wieder bei moderner und da ideologies nia plu atueles y per reladëur jissa ite sun la pert zentrela zeitgenössischer Kunst stören“. scumencé da nuef. Chësc dla cunferënza, miec dit di rëms Chësc ie l titul per tudësch dla mudamënt mët nce man tla tl’ert cuntemporana de coche la ie cunferënz a cun Andreas leteratura tres l articul „Manifesto śën y coche la jirà inant, giaurian Hapkemeyer dl Museion de Bulsan del Futurismo“ dl scritëur talian na descuscion cun l publich y tla biblioteca dla Lia Mostra d’Ert Filippo Tommaso Marinetti tla respundan ala dumandes: ciuldì n juebia ai 26 de nuvëmber. De zaita franzëusa „Le Figaro“ di 20 plej pa chësta sort d‘ert tan dinrer? gra ala bona cunlaurazion danter de fauré dl 1909, se deslian da duta Ulà ie pa la profesciunalità? Ciuldì la Lia Mostra d’Ert y l Museion de la tradizions da zacan; nce vel’ auter ne n’ie pa i artisć nia boni de se fé Bulsan che va bele inant da n valgun scritëur, sciche per ejëmpl l scritëur ntënder? Ciuldì à pa l’ert mé l fin ani iel unit a s’l dé na cunferënza tudësch Christian Morgenstern, de pruvoché? purteda dant cun savëi dal critich se destaca dala forma tradiziunela Per la Lia Mostra d’Ert, d’ert, dozënt y sëurastant scientifich dla poejia per ti lascé la lerch a Ulrica Perathoner dl Museion de Bulsan Andreas formes plu inuvatives: la parola se Hapkemeyer. L se à abinà na bela romp y devënta cumpëida de nteressei d’ert. L pustoms, sonns. argumënt de chësta cunferënza tenida tla rujeneda tudëscia y Hugo Ball y cumpanieda da chedri a culëures Dadaism fova dantaldut l passaje y l mudamënt de stil tl’ert cun si L muvimënt dl reazions desferëntes pian via dal Dadaism che vën a tëmp dl Impressionism che mët lum tl 1916 tl „Cabaret man tl 1870 tla Franzia cun un de Voltaire“ de Turic/ si majeri espunënc Claude Monet, Zürich se deslieia da ulache chël che univa reprejentà duta la formes sun l’opres d’ert fova daniëura tler tradiziuneles, ma a dl y da ntënder y i artisć se nuzova d e s f e r ë n z i a de tecniches tradiziuneles. Futurism ie i dadaisć cuntreres ala viera. Tlo Monet, Manet, Renoir iel da lecurdé che si fundadëur, l scritëur Tlo iel per ejëmpl da lecurdé n tudësch Hugo Ball, valgun espunënc de chisc tëmps fova ruvà al infal pra l sciche Monet, Manet, Renoir y nsci inuem „Dada“ (parola inant. Al cuntrer, tl tëmp dl franzëusa adurveda tl Futurism, che nasc tl 1910 tla Talia, lingaz di pitli mutons Duchamp: Fountain.

Ruves - “Aldò dl plann per nuzé l’eghes iel udù dant plu stazions per museré l livel dl’ega ti ruves,” spiega l cumandant dla Prutezion zevila dla Provinzia de Bulsan Hanspeter Staffler. Tres na cunlaurazion dla repartizions provinzieles per la prutezion zevila y pruvedimënc per l’eghes iel nce unì fat na stazion a Puntives. I njins nueves mesura tlo tresora l

livel dl’ega de ruf, tan debota che la va, la cuantità y mo d’autra mesurazions de utl per la prutezion zevila. Tl medemo tëmp vën la mesurazions nce valutedes. Tres n sistem de furnadoia iel mesun che i aparac da museré vën dunchei tl ruf. Te na pitla utia de lën vën la mesurazions pona mandedes inant ala zentrela de Bulsan. (usp)

La stazion nueva per museré l livel dl’ega dl ruf de Gherdëina a Puntives.

Ciaut de nuvëmber Tëmp y temperatures ntan l mëns de nuvëmber te Sëlva a 1.595 metri Sëlva - L mëns de nuvëmber 2009 ie stat scialdi plu ciaut che chël dl ann passà cun 1,72 C° de mesana contra i -0,008C° dl 2008. Chël uel dì de +1,64 C° sëura la temperatura dl mëns de nuvëmber dl ann dant. L ie stat l nuvëmber plu ciaut di ultimi vint ani. L di plu frëit éi muserà ai 11 dl mëns cun na mesana de -2,833 C° y na minima for ai 11 de nuvëmber de -6,0 C°dala cinch daduman. L di plu ciaut éi mesurà ai 16 dl mëns cun 4,67C° de mesana y na mascima ai 1. dl mëns de 9,00 C° ntëur mesa la doi domesdì. L mëns à scumencià sun l mez y mez, cun plu dis de bur’ tëmp ndolauter. Danterite n valgun dis de bel tëmp y fina via inò cun bur’ tëmp. L ie stat mé cin’ dis de dut sarëinn. N possa dì che nuvëmber ie stat n mëns sun l burt, da canche scrije su l tëmp: nce sce l ne ie stat degun temporal ntan l mëns de nuvëmber, àl taunà ai 30 dl mëns un n iede, y pona iel stat ot dis

cun bruma daduman. Nuvëmber 2009 ie stat n bur’ mëns, coche dit, sciche n valgun nuvëmbri di ani ’60 y ’70. Sarëinn iel stat cin’ dis, undesc de mez y mez y catordesc dis de bur’ tëmp. 12 dis iel stat da vënt. Pluët àl mesanmënter, cun sies iedesc cun 44 mm de ega. L ie sut ncantëur, la funtanes porta puecia ega per la sajon. Nevët àl sies iedesc nchina ju te paesc, 51 cm de ndut, nevët àl nscila mesanmënter do la rata, ma sëura i doimile metri àl nevët plu suvënz. Nce ju tla Planadura Padana àl pluët drët puech. Ai 30 dl mëns fòvel 1 cm de nëif te n luech da dumbria dala 8 da sëira. Pervia dl ciaut ne n’àn nia pudù fé truepa nëif, i purtoies dai schi ne n’ie nia te de bona cundizions, nce sce l ie tumà bëndebò de nëif, pona mo i prim dis de dezëmber. 9 dis fòvel da scrì su la nverscion termica, cun ciaut alauta y frëit ala bassa.

Te Sëlva ai 1. de dezëmber. www.lauscdiladins.com

9


Gherdëina

nr. 48 / 12 de dezember 2009

S. Cristina: “Zacan n iede 1870-1970” N liber che documentea coche l fova n iede. Cun passa 400 fotografies vëniel descrit 100 ani de storia dl luech amesa la valeda de Gherdëina al raion y ala tradizions.

Idea dl Cunsëi de Furmazion De mëter adum n tel liber fòvel bele plu giut vel’ idea, ma mo mei una plu che n tan’ cuncreta, da pudëi fé mefun. Dan trëi ani pona, se àla man man cuncretisà for deplù de gra al gran lëur dl Cunsëi de Furmazion de S. Cristina cun si cumëmbri Elsa Demetz, Gerda Runggaldier, Heidi Perathoner, Vroni Codin, Alexander Bauer, Hans Peter Runggaldier, Raffael Mahlknecht, Walter Weithaler, cun la cunlaurazion de Deborah Vinatzer, che se à cruzià dla archiviazion digitela de duta la fotos. L ambolt de S. Cristina Bruno Senoner à prejentà n curt coche l ie unit a s’l dé l proiet dl liber y à rengrazià duc chëi che a vel’ maniera a judà pea per l bon garaté dl medemo. La grupa che à laurà pea per l bon garaté dl liber dl Cunsëi de Furmazion de S. Cristina.

Publicazions - N sada ai 28 de nuvëmber 2009 dala 5 domesdì iel stat te Sala de Chemun de S. Cristina la prejentazion dl liber: „Zacan n iede - 1870 - 1970“, n liber de vedla fotografies, storiches, dl luech amesa la valeda de Gherdëina. La

fotografies tol ite n tëmp de cënt ani, te chël che l luech de S. Cristina à abù n gran svilup de de plu viers. L titul S. Cristina: “Zacan n iede 1870-1970” spidlea riesc de cie che conta l liber: na sëuravijion dl svilup de S. Cristina te n tëmp de cënt ani.

Cënt ani de svilup tl ciamp economich, dla cuntreda, dla sozietà, che à cuntribuì a fé deventé l luech de S. Cristina un di plu mpurtanc y cunesciui a livel mundiel, mantenian purmpò si carateristiches particuleres liedes

Tematiches d’uni sort L liber ie partì su te plu capituli. Uniun trata na tematica desferënta che à da n fé cun l luech, la jënt, la vita, l lëur da paur, l ziplé, i seniëures cun l svilup dl turism, i tëmps dures cun fotos dla viera. I tesc’ spiega l mudamënt ti ani y si svilup tl luech. N documënt de gran valor storich y culturel de testemunianza unica nce per l daunì. “Chiche uel capì l prejënt, muessa cunëscer la storia,” nscila pòssen liejer sun la prima plata dl liber, coche salut de ntroduzion. Y l ie propi vëira, mé la storia possa nes judé a capì l ciuldì de truepa ntraunides nce mo ncueicundì. De gra al gran mpëni da pert dl Cunsëi de Furmazion, cun si referënt Alexander Bauer y duc chëi che à laurà pea àn pudù publiché chësc bel liber. Dal pont d’ududa dla nrescides dla storia y dla cultura iel garatà n’opra de gran valor che resta nce per l daunì.

Cuntenut y cualità

La ferata de Gherdëina.

Canche n à cris ora la fotografies ti iel unì cialà dantaldut al cuntenut y ala cualità dla foto. N à nce ulù tò ite l majer numer de aspec dl passà dl Chemun, miec dit dla Pluania. L raion, de chël che n à tenì cont te chësc liber, ie dantaldut la Pluania de S. Cristina, ma sambën nce l chemun cun si sëides aministratives y sëurora, che tol ite l ridl de

Saudeies ntan la viera.

10

www.lauscdiladins.com

Custacia tl chemun de Ciastel y la frazions de Plan da Tieja, nchin Col dala Pelda, Ruacia, Dorives y nchin dan puech nce Ciaslat y Ronch tl Chemun de Sëlva. L test, tl scumenciamënt de uni capitul, descrij n curt la ntraunides plu mpurtantes dla vita de cumenanza dl luech.

Passa 1700 fotografies N liber, coche bele nunzià, de de vedla fotografies che va de reviers de 140 ani. Te chëi ani fòveles zeche de rer. Fé fotos fova te chëi tëmps zeche de modern y de nia cunesciù da truepa jënt. I prim fotografs univa caprò dala ziteies. Cun si njins drët pesoc messovi ti avëi fat na mprescion particulera ala jënt dl post…Mbën, nia n liber cun truep tesć, ma n liber cun truepa fotografies che dëssa plajëi nce a chëi che ne liej nia tan gën. L ie unì abinà adum passa 1700 fotografies che la jënt de S. Cristina ova te vel’ ciauzela a cësa o te albums de vedla fotografies, che documentea te na maniera tlera l viver y la cuntreda da ntlëuta nchina al 1970, l ann di campiunac dl mond de schi alpin te Gherdëina. Pra uni foto iel unì tlupà adum l plu nfurmazions puscibl de si storia y cuntenut. L gran nteres dla jënt à purtà pro che n à pudù publiché l liber. Danter la fotografies n iel nce una che mostra la smueia da Insom dl 1917 che n ie stac boni de abiné ntan la nrescida. De chësta 1700 fotos iel unì cris ora la 412 plu senificatives che mostra su l gran mudamënt tl tëmp. 100 ani de storia che vën a lum y che mostra na documentazion de cater generazions. Ntlëuta, tl 1870 vivova la jënt mo de chël che la tiera ti dajova. Lëur da paur, lëur cun l bestiam, pona l lëur cun la chiena. Permò plu tert pona la nvenzions dla tecnica, sciche l auto, l telefonn, radio y mo auter. L liber à 500 plates, sun uni plata iel na bela fotografia, datrai doves che passenea bën adum. Dessegur n liber garatà, de utl nce per la generazions che vën do, pudan documenté nsci coche fova zacan n iede l bel luech de gran tradizion de S. Cristina, coche à nce sotrissà Alexander Bauer, referënt dl Cunsëi de Furmazion de S. Cristina. L Cor Saslonch à fat da curnisc mujighela cun de bela cianties adatedes al argumënt tratà. Daniela Villotti


Gherdëina

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Uciei te Gherdëina Dal ann 2006 incà vëniel fat, n cunlaurazion cun la grupa per la defendura di uciei y l Museum de Gherdëina, n proiet de 6 ani sun l’avifauna te nosta valeda (Rotdrossel, Turdus iliacus), l flinch da mont (Bergfink, Fringilla monti-fringilla), o l „Trompetengimpel“ che ie l medemo chimpl dl nost, ma l cianta autramënter.

I uciei d’ansciuda I uciei che ruva adalerch d’ansciuda te Gherdëina passa te na gran front lergia. Truepa sortes vën dal sud dl Sahara, coche l pivët di lëns (Baumpieper, Anthus trivialis), l pietros (Braunkehlchen, Saxicola rubetra), o l culblanch (Steinschmätzer, Oenanthe oenanthe). Dal nord dl’Africa o dal sud dla Talia vëniel l sturnel (Star, Sturnus vulgaris), l pivët de pra (Wiesenpieper, Anthus pratensis), la lerjola de ciamp (Feldlerche, Alauda arvensis), l pivët da mont (Bergpieper, Anthus spinoletta). N valguna sortes possa unì dal Delta dl Po o dal Garda su, coche la rondula da crëp (Felsenschwalbe, Ptyonoprogne rupestris), la cassula blancia (Bachstelze, Motacilla alba) y la cassula ghiela (Gebirgsstelze, Motacilla cinerea).

Iacun Prugger ntan l lëur.

Sortes reres

Sun Frea de utober 2009. (Fotos de Marco Obletter)

Uciei - D’ansciuda y d’autonn vëniel pià, anelà y fat usservazions n con’ di uciei te lueges strategiches per la migrazions di uciei che passa tres l raion de Gherdëina, coche sun Mont de Sëuc, sun Jëuf de Frea, sun Resciesa y pra l ruf dl Derjon a Runcadic. Do chisc trëi ani de usservazions pudons bele fé n pitl bilanz dla situazion dl’avifauna te Gherdëina. Nchin śën ons anelà plu de 1.350 uciei y son ruvei a na cumpëida de bën 67 sortes; cumpedan leprò la usservazions

Marco Obletter.

dla grupa per la defendura di uciei n cumpedons bele 141 sortes. De chëstes fej coa tlo da nëus 94 sortes de uciei, ntan che 47 sortes passa tres la valeda de Gherdëina.

I uciei d’inviern D’inviern pòssen usservé tlo da nëus plu o manco 48 sortes de uciei. De chisc n iel n valguna sortes che ruva adalerch dal NordEuropa, coche l coda de sëida (Seidenschwanz, Bombycilla garrulus), l archët cueciun

D’ansciuda y d’autonn, canche l ie l mumënt de migrazion, pàssel nce uciei bëndebò reres, coche l pivët cueciun (Rotkehlpieper, Anthus cervina), l vanel (Kiebitz, Vanellus vanellus), l ”Rotschenkel” (Tringa totanus), l rivarel dl’Elpes (Alpenstrandläufer, Calidris alpina), l “Bruchwasserläufer” (Tringa glareola), l airon dla nuet (Nachtreiher, Nyc ticora x nycticorax), l ”Sumpfrohrsänger” (Acrocephalus palutris), l ”Schilfrohrsänger” (Acrocephalus schoenobaenus), l rë de caia (Wachtelkönig, Crex crex) y l becacin (Bekassine, Gallinago gallinago).

L pëiamosces fosch.

L sboz de ciamp.

L pietfosch.

L pietros.

Mudazions dl tlima I uciei ie n “bio-indicator“ dla mudazion dl tlima, che possa purté tl’avifauna de pitli o de gran mudamënc. Tres nosc anelamënc y nosta usservazions se ntendons de chisc. N ejëmpl ie l airon grisc (Graureiher, Ardea cinerea), che ie da udëi dal 2007 incà te nosta val y che à fat bonamënter tlo coa tl 2009. Tl ruf dl Derjon iel da udëi rariteies coche la ”Krickente” (Anas crecca), l aunesc de merz (Knäkente, Anas querquedula), l aunesc vërt (Stockente, Anas platyrhynchos), l ”Temminckstrandläufer” (Calidris temminckii) y l rivarel (Flußuferläufer, Actitis hypoleucos).

L fuschët dala spines.

L chimpl.

pyrrhula), l pëiamosces fosch (Grauschnäpper, Muscicapa striata), l pietros (Braunkehlchen, Saxicola rubetra), y l ucel de Santa Maria (Gartenrotschwanz , Phoenicurus phoenicurus). Chisc vën, per na gauja o l’autra, for manco y manco, nia mé tlo te nosta val ma nce te duta l’Europa.

la lista di uciei unirà slungeda sëuraprò cun d’autri anelamënc y mo plu usservazions.

Lista cuecena

Proiet nchin tl 2012

Chësc ie dessegur dut positif per nosta valeda de Gherdëina, ma dal’autra pert iel uciei che ie sun la lista cuecena: la rondula da cësa (Rauchschwalbe, Hirundo rustica), l sboz de ciamp (Feldsperling, Passer montanus), l chimpl (Gimpel, Pyrrhula

I uciei che ie unic numinei tlo dessëura ie mé na pitla pert de chëi che ruva adalerch o de chëi che ie sun la lista cuecena. Per avëi na sëuravijion plu avisa sun l’avifauna te Gherdëina jirà chësc proiet mo inant nchin tl 2012. Ti proscims ani puderàl vester che

Resultac te Museum de Gherdëina L anelamënt y la usservazions ie unides fates da Marco Obletter y Iacun Prugger n cunlaurazion cun la grupa per la defendura di uciei y cun l sustëni dl Museum Gherdëina tres n cuntribut dla Cultura ladina. I resultac dla usservazions unirà ala fin prejentei tla sezion naturalistica dl Museum de Gherdëina. Marco Obletter, utober 2009 www.lauscdiladins.com

11


Gherdëina

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Pepi Huber, 25 ani dirighënt sa Bula Cun l cunzert de Santa Zezilia ai 8 de nuvëmber à l dirighënt dla Mujiga da Bula Pepi Huber menà per l ultimo iede la bachëta. N cher’ de secul da dirighënt, 55 ani pra la Mujiga. Ma l sona mo inant, ulache la va debujën damande. “Coche for iela datrai jita bën y datrai manco bën, cun auc y basc, ma dut adum sons cuntënt di ani che é pudù fé pea da dirighënt.” Cun n dirighënt che se n va, n iel sambën n nuef che vën do. O miec - y chësc ie for mo n unicum o almanco zeche de rer te na Mujiga dla Elpes - na nueva che vën do: Patrizia Rifesser de Urtijëi sëurantol da śën inant la Mujiga da Bula coche dirighënta. “Y cie se n dij pa i berbesc nce mpue’ plu de tëmp, sce l vën n’ëila, iló dancà?” ti damandi a Pepi Huber: “Chëi ie duc cuntënc!” Pepi Huber.

Bula - N dumënia ai 8 de nuvëmber: coche da tradizion fòvel l cunzert de Santa Zezilia, sa Bula, Y coche da tradizion, per l 25ejim iede urmei, fova Pepi Huber dancà. L dassova vester per l ultimo iede. Sciche de dì, bera Pepi ova si ultimo cunzert dan jì n pension. Dan jì n pension da dirighënt dla Mujiga da Bula, tlermënter. “Sce i me uel,” dij Pepi, “soni pa bën mo inant n ann o doi, ulache i me adroa: a suné l tlarinet, ma nce l saxofonn, o pra la percuscion, pra l tamburdl o a bater la plates.” Pra la senteda generela dla Mujiga da Bula ai 18 de nuvëmber à Pepi Huber dat ufizialmënter la demiscions. Do 25 ani da dirighënt, per chëi che l à nce giapà la uneranza, l diplom dala Lia dla Mujighes de Südtirol, sëurandat cun paroles de lauda y de rengraziamënt dal presidënt Oskar Welponer. “Mpue’ de nchersciadum iel bën,” respuend Pepi, canche ti l

Passa 50 ani pra la Mujiga Josef - “Peppi” o ala gherdëina “Pepi” - Huber lascia do 25 ani da dirighënt. Sa Bula àl tëut tla man la bachëta tl 1984 . Ma bele dant fova ël pra la Mujiga da Bula, trënt’ani alalongia. “Scumencià a suné éi tl 1954,” conta bera Pepi, che ie perdrët de Urtijëi, ulache l ie nasciù ai 10 de setëmber dl 1939. Si oma fova Maria Stuffer de Nis, l pere Karl Huber de Algund. L pere se n fova jit, l fova pià ora ntan la Opzion, lascian fëna y mut a Urtijëi. Canche Pepi à sies ani mor si oma. Prësc do vëniel tëut su dala familia Delago da Rumanon sa Bula. Plu tert, canche Pepi ova trëdesc ani, àl nce cunesciù si pere, y mo plu tert, su per i ani sessanta, nce si doi surans da n corn. Anita ie bele morta, cun l’autra sor Erika à Pepi mo for cuntat. De reviers ala mujiga: Leo da Rumanon ti ova drucà tla man n

Pepi Huber ie dal 1997 incà dirighënt dl Cor di ëi Raetia.

tlarinet a Pepi, che l ova n 9-10 ani. Da Leo à l pitl Pepi mparà a suné. Y do avëi sunà tla Mujiga à Pepi pona sëurantëut la bachëta propi da bera Leo, tl 1984. Su per i ani sessanta à Pepi Huber nce sunà cin’ ani pra la Mujiga de Urtijëi, ma zënza lascé sa Bula.

Pra la Jimmy Oradechël à Pepi nce sunà Pra la Jimmy. Scumencià àl tl 1964, canche la Jimmy fova bele diesc ani. “Ntlëuta ova Luis da Pilat lascià y pona me ovi damandà a mi,“ conta Pepi, che se lecorda mo bën dla prima Jimmy, canche l ova scumencià: ntlëuta fòvel cun ël leprò Engele Mairhofer de Mariangiul pra la bataria, Graziano Grossrubatscher da Larenzan cun tumbrëta y chitara, Cristl Runggaldier da Ianon bariton y armonica, si fra Walter da Ianon armonica y Pepi cun l tlarinet. Oradechël fova Pepi nce l ciantarin dla grupa. Sunà y ciantà à Pepi per 25 ani alalongia, pra la Jimmy, che à te duc chisc ani baratà ju truep elemënc, “y la fossa massa longia a cumpedé su duc.” Nce tlo, dut adum de biei tëmps, “cun basc y auc”, coche dij Pepi. Sunà àl cun la

Jimmy te dut Südtirol, ma nce tl’Austria y ti Paejes Tudësc y nce ju per la Talia.

Pra l Cor di ëi Raetia Ma coche la ie, pra de tei sciche bera Pepi, zeche va mo for. Y nscila sëurantòlel tl 1997 nce la bachëta dl Cor Raetia de Urtijëi. Johann Moroder dl Mëune, che ova metù su l Cor, ova ntlëuta lascià da dirighënt. Una na furmazion dla Jimmy cun Pepi Huber Y nscila fòvel unì che sona l tlarinet. damandà Pepi Huber. Che ova dit de sci. “L cor ie zeche dal’esperienza de setant’ani de vita, d’auter che na mujiga, ma nce tlo cun si auc y basc. Cun l’esperienza vàl debujën de n gran mpëni da che ti dij che la va de resté for cun pert de duc, la sudesfazions iel i piesc via per fonz. sambën nce tlo, sce la buta, y coche Ma da dedora, iló pòssen se nfidé la ie, l ie for auc y basc.” Cun l Cor a l dì: per la mujiga te nosta valeda, per la mujiga te nosc raion, se Raetia féjel inant, bera Pepi. merìtel de unì cunscidrà, coche un Auc y basc che ie alauta, per si mpëni mujighel y per si vester carateriel, dalaibon Auc y basc, dij bera Pepi Huber, y for bel oml. De gra perchël, bera maridà cun Emma Kornprobst de Pepi, y inant nsci! Lengstein sun Renon, trëi mutons, David Lardschneider Anita, Sibylle y Arnold. Auc y basc,

La Mujiga da Bula.

L Calënder de Gherdëina 2010 ie tlo Feter dut l ann lëura la redazion per l bon garaté dl Calënder. Prejentazion ai 16 de dezëmber dala 18.00. Duc ie nviei de cuer Calënder - Chësc liber, tan aspità y prijà da truepa jënt, de tëmp y jëuna dla valeda, ie na publicazion che fej viver memories de nosc antenac ma mët a lum nce scric mpurtanc da śën, che dëssa resté per for tla storia de nosta valeda y si populazion. Si carateristica ie propi l calënder, che ie uni mëns acumpanià da de bela fotografies cun na descrizion curta. Chëst ann ti iel unì dedicà na lerch ai blasons de fier batù che ie da udëi dan ustaries, hotiei o butëighes dla valeda, cun cuntribuc fotografics y descrizions n curt dla storia de chisc eserzizies. Ma nce tla plates che vën do pòssen abiné articuli scialdi nteressanc. Cun de blòt scric d’uni sort y cun de bela fotografies atueles ma nce storiches

12

www.lauscdiladins.com

mandedes ite dala populazion nstëssa, vëniel trat ca argumënc desferënc, cuntan na cronica nteressanta passeda o atuela dla vita de valeda da uni di. I argumënc ie ntraunides dl sport, de dlieja o cosses suzedudes ntan l ann, ma nce stories da zacan giapa daniëura si lerch. Nce i aniverseres plu mpurtanc vën gën fermei ti lecorc y tla storia tres l Calënder. L Calënder de Gherdëina ie n liber sun chël che la jënt dl luech se ncunforta uni ann, ma mo deplù i ladins che viv dedora dala valeda. Nce chëst ann, sciche uni ann puech dan Nadel, ons inò la legrëza de pudëi fé na blòta prejentazion dla edizion nueva. Feter te uni cësa giapa chësta publicazion te stua o te n auter luech adatà na luegia de

unëur ulache feter uni cumpunënt dla familia puderà l tò ca te uni mumënt. Uni scrit y uni fotografia te chësta publicazion unirà cun l passé di ani n tòch de storia mpurtanta de nosta valeda y jënt. Perchël ti sënt la Union di Ladins de Gherdëina gra a duc chëi che à judà pea, mandan ite articuli o documentazions fotografiches d’uni sort. Propi ajache i scric vën dala populazion nstëssa ie l Calënder tan saurì da liejer, tan da culëur, tan reél y nsci tan daujin ala populazion. N liber per duc n liber dla jënt. Nce chëst ann vëniel stampà 1.200 copies, l priesc ie bele da plu ani incà restà l medemo, chësc per ti unì mo plu ancontra ala jënt. L lëura daniëura truepa jënt per

chësc liber danter chëi che scrij, che possa l „Calënder“ dé inant legrëza cumëda, che cëla do, che mët adum, y fé passé n valguna de blòta ëures che se cruzia dla fotografies y che de bona cumpania. stampa, duc cun l nteres de fé na Egon Vinatzer publicazion bela y saurida da liejer. La prejentazion dl Calënder de Gherdëina 2010 ie n mierculdi ai 16 de dezëmber dala sies da sëira tla biblioteca dla Cësa di Ladins a Urtijëi. L sunerà per abelì la sëira na grupa dla Scola de Mujiga de Gherdëina. Son segures che nce chëst ann L Calënder de Gherdëina 2010.


Gherdëina

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Helios for mo deberieda Un n iede pra i Helios, for pra i Helios: coche uni ann se à nce chëst ann abinà i Helios da ntlëuta per jì n tòch a pe deberieda Lies - Ai 6 de juni domesdì sons furnei a Persenon cun la curiera. Da iló demez sons jic n tòch a pe de viers dl “Kinderdorf ”. Sëurassù pëia via l „Troi dl pelegrinasc europeich”. Se ferman dan uni stazion y lijan dant ora dla zedula che on pudù se tò pea, ons pudù capí n curt cie che i Sanc dl’Europa ulëssa nes dé pea sun l troi de nosta vita. Pra uni stazion iel da udëi reliefs de Sanc de bront da duta l’Europa, sambën cun scrites te d’uni sort de rujenedes. Nce sce l jetova dassënn ne ons nia dat ëuta, ma son jic inant nchin su pra la dlieja de San Zyril. Lascian l’ombreles dan porta sons ite a sosta a cianté n valguna cianties che savan adamënz. Ntant à l vënt pudù se lascé ora l mat pra nosta ombreles. Son jic inant de viers de Pinzagen, sun n blòt troi tres n bosch spës, su de viers de Schnauders. Ancuntà ons propi mé n tatermandl. Dal Glanger ons apustà zeche de bon da cëina y sambën nce de bon vin da bever.

Do chël se l’ons lasceda jì bona. Na chitara y n’armonica fova mé da tò ca. Nsci ons pudù s’la cianté y s’la suné. L ost nstës nes n à ënghe sunà su n valgunes. Do iel unit adalerch l taxi che nes à inò menà a cësa. Da stramp bel nce che Herta à pudù unì pea. Ciantan y sunan fajons mo for pea pra la funzions de dlieja: ai 28 de mei ons ciantà na funzion de mei. Ai 29 de nuvëmber ons ciantà l prim rorate. Sambën che a levé tan abenëura ne ti l’ons nia fata a gusté danora, perchël sons jic duc, do l “Guldnåmt”, a gusté cun na drëta fam. Chëst ann ciantons mo n rorate ai 18 de dezëmber dala ot da sëira te Dlieja a Urtijëi. La legrëza de se abiné a cianté nes dà truep. De gra a Patrizia E. per chël che la se tol for dl’aurela de crì ora cianties nueves. Nsci sperons de se ancunté a cianté y a suné nce tl ann che vën, savan che Franz ie for mo cun nëus… Viktor

Dan dlieja de San Zyril sëura Persenon. Da ma ciancia: Herta, Patrizia S., Patrizia E., Rita, Martina, Melitta, Antonella, Oswald, Arno y Viktor. Nia pudù unì pea ne n’à: Monica y Heidi.

www.lauscdiladins.com

13


nr. 48 / 12 de dezember 2009

I Helios a Bulsan dal vëscul N sada ai 28 de nuvëmber iel unì festejà tla fiera de Bulsan na gran mëssa deberieda cun l Vëscul y cun l acumpaniamënt mujighel dla grupa Helios de Urtijëi

Abruzzo: de gra ala prutezion Mprescion à ai 28 nuvëmber fat l’ancunteda tla fiera a Bulsan. La Provinzia de Bulsan ova nvià duc chëi che ti mënsc passei ie stai tl Abruzzo lauran per la persones tuchedes dal tremot. Mëssa cun l Vëscul Karl Golser

“L ie unit a se l dé na cumenanza”: Florian Mussner cun uemes che à judà tl Abruzzo. I Helios cun l vëscul Sn. Karl Golser.

Lies - La mëssa ie stata na ucajion per rengrazië duc i ulenteres che à judà a S. Elia tla provinzia de L’Aquila do l gran tremot ai 6 de auril de chëst ann. La mëssa per i 800 ulenteres, metuda a jì dala repartizion per la prutezion zevila, ie unida lieta dal Vëscul Seniëur Karl Golser deberieda cun l preve de S. Elia Don Mauro Orrù. La grupa de ciantarins Helios à abù l gran plajëi de pudëi fé pea pra chësta mëssa y dé nscila n pitl cuntribut a duc chëi che à judà tl Abruzzo, dajan ca de ndut 69.453 ëura de lëur sun l post dla desgrazia y à nce abù n gran suzes.

I Helios ntan mëssa.

14

www.lauscdiladins.com

Per i Helios ie chësta stata na bela ucajion per se fé cunëscer nce dedora dala valeda. Pudëi cianté dan a tan n gran publich ie stata na gran sudesfazion y na bela esperienza. La grupa Helios à messù crì cumëmbri nueves, do che l ova lascià n valguna ciantarines y n valgun mujizisć n ucajion dl cunzert di “30 ani Helios”, tenì de mei dl 2007. Al mumënt ie la grupa metuda adum da Ivonne Ponza, che ie la presidënta, Irene Kostner, Karin Obletter, Karl Prinoth y Silke Grossrubatscher tl cunsëi y i cumëmbri Sara Runggaldier, Margit Rifesser, Monika Rier, Romina

Glira, Moriz Kostner, Marco Lechner, David Demetz, Philipp Runggaldier y Bean Holzknecht. Te chësc ann de atività iel danter l auter unì ciantà a Maran pra na mëssa per i jëuni, na mëssa a Lana per festejé l aniverser di maridei, n valguna mësses a Urtijëi, la mëssa di sportifs te S. Cristina y sambën la nozes, che ie deventedes tradizion pra i Helios. Per stlù ju l ann de atività cianterà i Helios mo n cunzert da Nadel ai 20 de dezëmber tla dlieja de Sëlva. L cunzert scumencerà dala 21.00, sëis duc nviei de cuer. Silke Grossrubatscher

Tremot - N tremot ova ai 6 de auril desdrù truepa cëses tla provinzia de L’Aquila, gaujan nce la mort de feter 300 persones. Mo n chël di fòvel da Bulsan muet na scuadra per jì a njenië ca n aiut. „Son njeniei a jì, ajache da de tel desgrazies iel debujën de uni aiut y dla solidarietà de duc,“ à dit l presidënt Durnwalder, sotrissan nce de vester stolz per tan de persones che l se à fat inant, dunfrian si tëmp liede y metan a desposizion si lëur canche l ie d’autri che à debujën. Chësc ie n sëni tler che nce te nosc tëmps ne conta nia mé valores materiei, ma nce valores umans. Tosc do l tremot iel da pert de Südtirol unì sëurantëut l camp a Sant’Elia, na frazion de L’Aquila. Per mez ann à tlo laurà cunlauradëures provinziei (Forestela, Servisc per l’eghes y lëures publics) ma nce destudafuech, Crëusc Blancia y Cuecena, judacrëp, psicologs de emergënza, Grupa radio y dutores de Medicus Comicus, cuordinei dala Repar-tizion provinziela per

la Prutezion zevila. De ndut ie 560 ulenteres y 70 cunlauradëures dependënc dla prutezion zevila cun leprò mo 75 dl Servisc per la stredes stai tl Abruzzo. L ie unì laurà te turni che à durà nchin a doi enes. De ndut iel da pert dl Südtirol unì judà cun 6.981 dis de lëur a persona che fej ora de ndut 89.453 ëura de lëur. „Danter chëi che à judà y la populazion iel unit a se l dé na cumenanza, y nce cun nosc aiut ie L’Aquila inò ressusciteda,“ à dit l assessëur Florian Mussner. Judà iel nce unì cun frabiches : 20 cëses prefrabichedes per 72 persones. Per d’autra cëses iel unì njenià undesc plates ulache la Prutezion zevila de Stat à fat su cëses. „Ajache l fova tan prëscia ons fat chisc lëures cun nosc lauranc provinziei,“ à dit Mussner. La nfrastrutures primeres, la fundamëntes, la roles dal’ega, la canalisazions, la roles per strom y gas ie unides fates dai tecnics dl Servisc provinziel per la stredes. Chisc lauranc à ora de ëura mo laurà inant da ulenteres. (usp)

Cun l vëscul Karl Golser à cunlauradëures y ulenteres festejà na santa mëssa.


nr. 48 / 12 de dezember 2009

Manifestaziuns passades ´ Ciastagnada di Jogn da La Val La sabeda ai 14 de novëmber s’à n valgügn jogn dl paîsc incuntè do mëssa por jì a cëna y stè en compagnia. I sun jüs sön Ćiablun, olache i sun gnüs saludà cun n bun aperitif. Pornanche i s’ùn sentè jö pro mësa, à metü man la bela sëra. De pröm unse ciafè n tris cun spazlan, cajincì y gnoch. Spo nes él gnü portè deplü sorts de ćern cun soni y craut. Ala fin unse sambëgn inće ciafè n cop de ćiastëgnes, nusc y mandarini. La sëra é jüda inant y cun buna löna. I sun ćiamò stà en compagnia n pü’ a se devertì. Le grup di jogn da La Val rengrazia dër bel chi che s’à tut dlaorela da gnì y sambëgn a Felix y Veronica che s’à ospité cun na te’ buna cëna. (Barbara y Jessica dl Grup di Jogn da La Val)

Na sëra sura l’amur Ai 28 de novëmber él gnü tignì te Istitut Ladin a San Martin n referat cun le consulënt de vita Stephan Tratter da Maran. Le titul “Liebesglück, Liebesleid? Partnerwahl, Schicksalswahl?” stà n pü’ deboriada a s’la cuntè y a comentè sciöche al foss dërt da fà, por ciafè chësc AMUR. (Grup Decanal)

Na minunga personala Apresciapüch 30 jogn de vigni eté à tut pert al referat de Stefan Tratter, referënt de 45 agn. Cun parores tleres porvâl da splighé le significat da vire, da rengrazié vigni dé di dis, che vëgn datrai da nos sigü nia tan laldà. Baié y se respetè i fajess cotan damì ales porsones co scioldi y stress. N gran lominus tëgnel sön la fede, Chël Bel Dî che po nes daidé inant gonot, sce an le lascia arsì te nüsc cörs! (anonim)

Esperiënza tl’Australia I jogn da San Ćiascian à metü da jì ai 26 de novëmber na sëra cun la jona Melanie Vittur da San Ćiascian, che nes à cuntè de sü set mëisc y mez tla bela Australia, olache ara é stada danter  le 2007 y le 2008. Por 4 mëisc àra laurè n pü’ Melanie Vittur à cuntè indlunch y fat de vigni sort de laûrs: chelnera, chirì fora soni, de süa esperiënza te na fabrich dal guant tl’Australia. y ćinamai te na fabrich da rôs. Chësta esperiënza àra fat cun na jona da La Ila. Ara à inće albü ocajiun da se rodè jö na gran pert dl’Australia. Sön so tru àra incuntè tröpes porsones. Da sciöche ara nes à cuntè, él gonot stè propi n’aventöra. Les porsones dl post - tröpes de chëstes emigrades - ê dër valëntes y desponüdes da daidé. Cun de beles imajes nes à Melanie condüt fora por chësc monn tan desvalì da nosta Val Badia.

Formaziun de San Micurà Ai 23 de novëmber é siur Tone Fiung gnü a se fà l’ajornamënt por nüsc San Micurasc. Al nes à dè n gröm de impulsc sön co s’astilé te na ćiasa, al nes à dè stories da ti lì dant ai mituns y al nes à splighé inće i compić di agnui che va para. Siur Tone ti dà na gran importanza che al vëgnes laldè i mituns y nia dit ći che ne va nia y ći che i mituns dess fà damì. Sambëgn dess les ćiases inće ester romenades sö, no che an mësses ciumpedè fora por müdli de patüc. Na cossa dër importanta: destodè la televijiun y le radio. An dess spo ince se recordè che al n’é nia la festa di malagn; chi n’à nia da chiri fora por les ćiases y ne dess nia sprigorè sö i plü pici. I rengraziun de cör Siur Tone che é tres dër desponibl da nes dè na man y da nes dè de bogn consëis. (Grup Decanal)

Na bona partezipaziun à albü la sëra de formaziun por chi che va (é jüs) a fà San Micurà.

“Aspeta”. Dessëgn de Elisa Obwegs da San Ćiascian.

Partezipantes y partezipanć al referat sön l’amur.

Che l’ël y la ëra n’é nia medemi savunse düć, mo magari ne savônse nia che i ëi à ion sce an i lalda sö por ći che ai é, o fej, y la ëra ô aldì che an ti ô bun. Le referënt Stefan Tratter, consulënt de vita da Maran, nes à cuntè deplü te chësta sëra dedicada al amur: n tema tres atual y i sperun inće tla vita de vignun. Al é gnü damanè le publich sce valgügn di presënć é inamorà, spo él bëgn na man o l’atra che s’à alzè. I ùn podü aldì n gröm de carateristiches dl ël y dla ëra, y te tröp o magari döt, ti dênse rajun al referënt. Sambëgn ênse düć n pü’ spaui. Al n’ê

nia tan saurì da fà les domandes dan da düć, inće sce i ésson albü tröp che nes interessâ. Stefan à inće dit che vigni raport de copia adora sambëgn Chël Bël Dî por podëi funzionè; le referënt à metü chësc punt sön la basa de vigni bun raport. Le referënt à inće tignì cursc da maridé y al ti savô tres demorvëia, che al gnô bele tratan la preparaziun de chisc cursc invié avocać por splighé ći che al sozed sce an ne se vëgn nia plü tla finada. Chësta cossa nes à zënz’ater fat ponsè do düć nos. Do chësta sëra plajora, sunse ćiamò

Le referënt Stephan Tratter.

Fà stromënc´ cun patüc adorè Liber dl mëis Stromënć pon fà cun de vigni sort de patüc. A San Ćiascian l’àn imparè a na moda dër particolara Ai 2 de dezëmber él gnü tignì te local di jogn a San Ćiascian n curs da fà stromënć, cun le grup “Riciclato Circo Musicale”. Chësc grup da Ancona é conesciü te döta la Talia por la musiga fata cun material riziclé. La partezipaziun n’é nia stada grana, mo impò é la serada garatada. Impröma él gnü splighé en cört les sorts de stromënć che po gnì fates, p.ej. stromënć a fle. Do la pert

teorica éson passà inće ala pratica, olache an à podü se fà n stromënt instësc. Dedô él inće stè da porvè fora i stromënć che ê gnüs fać por odëi sce le sonn stimenâ, fajan n pice “conzert”. I orésson tó l’ocajiun da rengrazié le grup Riciclato Circo Musicale y Silvia por avëi organissé chësc curs. D’isté gnaràl ćiamò metü da jì n secundo curs. (Laura)

I jogn che é gnüs a nes insigné co che an fej stromënć cun patüc che gniss zënza sciurè demez.

Open - das Selbsporträt de André Agassi I presentun chësc mëis le liber de André Agassi. Chël möt demor vëia che vëgn da na familia de imigrà, é deventè le superstar de Centre Court. So pere l’à fat jì a śoghé a tennis . “I Le cuertl dl liber de odiëii le ten- Agassi. nis”, à dit Agassi canche al ê al pröm post dla tlassifica mondiala - y al à lascè. Cun so comeback y so amur por Steffi Graf, él deventè na gran personalité. Al promöi la formaziun scolastica de mituns cun dificoltês y al i dà inant la forza che ël à adorè por rovè tan insö. Chësta é la storia de n śogadù de tennis, che é chersciü sura ël fora. Le liber por todësch é gnü dè fora de novëmber 2009 dala Ćiasa Edituria Droemer Knaur. Al à indöt 592 plates y costa 22,95€. www.lauscdiladins.com

15


nr. 48 / 12 de dezember 2009

Manifestaziuns tl dagnì

Jogn te ´ciasa de palsa

Formaziun de basa

Por le secundo iade é jones y jogn dla Val Badia jüs a ciafè i berbesc dla ćiasa de palsa a San Martin

Ći é pa important por che le grup di jogn funzionëies? Co poi pa fà da ti dè motivaziun ai jogn? Co feji pa da ciafè na soluziun pro i conflić? Ći poi pa döt fà cun n grup de jogn? Sce t’es n/na animadù/ëssa de n grup de jogn o sce t’os le deventè, spo é la formaziun de basa dai 2 ai 5 de jenà 2010 avisa la dërta ocajiun por te. Chilò ciafeste les informaziuns y la formaziun por animé n grup di jogn. Sön le program él: dinamica de grup, comunicaziun, conflić, jüc y i.i.. Implü ciafeste aiüć por le laûr cun i jogn te to paîsc. Le curs vëgn tignì a Nobls/Jenesien, tla ćiasa dla Schira Jonila. Tó pert po düć i volontars y colaboradus dai 16 agn insö, che laora cun i grups di jogn SKJ. Informaziuns plü menüdes ciafeste pro Katrin sot al nr. 0471/970890.

English Chatting Cafe Le Sorvisc ai Jogn, cun la colaboraziun dl Grup di Jogn de Badia, organisëia le „English Chatting Cafe Sprachkaffee“, olache i jogn s’incunta y fej de vigni sort de ativitês, baian por inglesc. Dötes les incuntades sarà condütes da na „native speaker“, Lalena Stull da Los Angeles – California. Al gnarà fat jüć, cujiné, ćiarè film-trailers y fat discusciuns, quiz y. i . i . Ara ne se trata nia de n curs, mo l’obietif é chël da imparè da adorè le lingaz te n ambiënt da stè saurì. La pröma incuntada sarà ai 19 de dezëmber dales 16.00, te local di jogn de Badia. Al dorarà 2 ores y costa 5,00€. Indöt saràl 10 incuntades, mo Le placat dla an ne mëss nia tó pert a dötes. Cin’ manifestaziun. incuntades costa 20,00€ y 10 incuntades 40,00€. Por rajuns de organisaziun él da s’anunzié anter le vëndres ai 18 de dezëmber cun na mail pro: silvialfreider@hotmail.com. Tó pert po sambëgn düć i jogn dla Val Badia. Welcome to the English Chatting Cafe!!!

„Bodypainting“: n curs por animadus/ësses y interessà Che ne les conësc pa nia - les müses plënes de corusc pro les festes di mituns, pro les defilades da carnescè o pro aziuns dla comunité? Müses, brac y iames plëgns de corusc, datrai sciöche l’ergobando, depënć sciöche n T’as la poscibilité da artist o cun n tatoo. Ći corusc imparè da “depënje le che an adora, ći che mëss gnì corp”. ćiarè, ći formes y dessëgns che al é: chësc impàreste te chësta findledema. Al vëgn depënt y porvè fora, sperimentè cun corusc y formes. Vi inće tö tl monn di corusc, lascia odëi tüa creativité y fantasia! Le curs vëgn tignì ai 24 de jenà 2010 dales 10.00 ales 16.00, tl Jungscharhaus a San Lugano. Referënć é Christiane Holzner y Elke Giacomuzzi. Al costa 15,00€ a će.

Por les mëdes y i berbesc dla ćiasa de palsa él na bela ligrëza sce i jogn va a i ciafè.

Do la bela esperiënza fata l’ann passè, sunse indô jüs a ciafè nüsc berbesc y mëdes te ćiasa de palsa, plü avisa en domënia ai 29 de novëmber. Inće sce i ên ma n pice grup, ti unse ćiantè la santa mëssa, dita da siur Pire, nosc assistënt spiritual. Al ê inće rovè adalerch n valgönes porsones che é gnüdes a ciafè süa parontela. Canche düć i berbesc y les mëdes s’à sentè jö te salf di pasć, à Gabriel sonè i orghi da man: val’ melodia conesciüda unse abelì cun nosc ciantè. Al é dessigü stè na esperiënza che nes insëgna der tröp y i orun i aconsié a düć i jogn da gnì cun nos le proscim iade. Dilan a Albina dla ćiasa de palsa che

Mi pinsier Passè le domisdé cun i berbesc m’à

fat na gran ligrëza y i à odü che al basta tan püch por fà contënta na porsona. Le tëmp d’Advënt dess pö ester n tëmp de chît, olache an se tol inće tëmp por les porsones sores y por chi che se sënt susc. Laura

Na ocajiun da rengrazié por le bun laûr che é gnü fat Ai 27 de novëmber é le Grup Decanal rovè adöm a Rina por na bona cëna. Al é indô passè i trëi agn de legislatöra y le consëi nü é gnü lité. Porchël él stè na bona ocajiun da rengrazié düć canć por le laûr che ai à fat , mo inće na bona motivaziun por fà indô inant. Al é stè na bela sëra plajora, plëna de bona löna y ćinamai cun acompagnamënt musical.

Vigni terzo vëndres dl mëis dales 20.00 vëgnel tignì tla capela a Oies na oraziun de Taizé. Le proscim iade sarà ai 18 de dezëmber.

Mësses di jogn d’Advënt Ai 19 de dezëmber dales 19.30 a Badia: al ćianta i Kyrios. Ai 23 de dezëmber dales 19.30 a La Pli: al ćianta i Mosaic. Le medemo dé dales 19.30 a San Ćiascian.

Na fin dl ann alternativa En gaujiun de San Silvester, al 31 de dezëmber, organisëia le grup de Taizé na sëra de meditaziun y reflesciun, a Oies, dales 21.00 inant. Vignun é lëde da gnì y jì canche al ô. Al gnarà ćiantè les ćianties de Taizé, medité le vagnele y fat momënć de chît. I orun inće ponsè do al ann che é stè y chël che gnarà. Amesa ite gnaràl fat momënć de aorela cörta por stè n pü deboriada a s’la ciacolè y a fà n pü de festa. Chi che ô, po se tó para val’ da bëre y da mangé. Düć é dër bel invià da tó pert a chësta fin dl ann “n pü’ atramënter”. I ves aspetun! Jones y jogn dl Grup Decanal pro mësa. www.lauscdiladins.com

ara nes lascia tres gnì y nes fej tres arjigné ca val’ de bun da mangé. Le proscim ann indô! (Grup Decanal)

Cëna dl Grup Decanal a Rina

Oraziun de Taizé

16

Le bel grup de jones y jogn te ćiasa de palsa.

N valgönes jones.


nr. 48 / 12 de dezember 2009

Coordinazion: Pablo Palfrader Redaziun: Ciasa dl Istitut Ladin - 39030 San Martin de Tor Tel: 0474/524042 - Fax y ISDN: 0474/523005 - e-mail: la.usc@rolmail.net

Val Badia

Dire Straits sön Piz de Plaies Incër 800 porsones é rovades adalerch por ascutè sö le famojo grup inglesc, invié adalerch da Al Plan Events por daurì la sajun dai schi Al Plan - La noela che al foss rovè sön Piz de Plaies i Dire Straits â tosc fat la roda. En domënia ai 6 de dezëmber éra stada tan inant. John Illsley, Chris White y Alan Clark, acompagnà da so compagn Marco Caviglia y d’atri sonadus taliagn, à intrategnì le publich cun n conzert danter la nëi, portan dant i tòć danter i plü conesciüs dl grup metü sö dl 1977. Le punt de Sant Ambroje alda danter i plü rić de sciori, sce pistes y implanć é daverć. Por mirit dla nëi tomada l’edema denant y le frëit che à impormetü da tachè ite i canuns, éra stada insciö. Le “Al Plan Events”, comitê d’organisaziun manajé da Willy Kastlunger dal Medo, s’à ponsè da daurì la sajun da d’invern sot al sëgn dla musiga. Insciö él gnü tut sö contat cun i componënć dl grup inglesc “Dire Straits”. Da scialdè sö le publich à ponsè impröma la jona Polly Wood cun so chitarist Steve Picken. I dui musizisć, che ciafa tres plü fle sön la paladina dla musiga ingleja, à albü l’ocajiun da portè dant n valgügn tòć amez la nëi. Tosc dedô ringhinî la melodia de “Walk of Life”, y les mans dl publich s’à alzè tl’aria. John Illsley, Chris White, Alan Clark, Marco Caviglia y compagns ê sön la paladina de Piz de Plaies, danter Al Plan y San Martin. Por bun döes ores à le grup sonè dan da n publich sciazè de chës 800 porsones, y à portè dant titui sciöche Sultans of Swing, So far away, Money for Nothing y cotanć d’atri. La festa alaleria é jüda inant döt le domisdé, te n’atmosfera ligherzina, cun tröpa jonanza de nüsc raiuns y inće da foradecà, sciöche inće i ghesć che à podü se gode bele dan la sajun alta n apuntamënt musical de gran portada.

I Dire Straits te Fanes Willy Kastlunger nes cunta che la proposta da portè i Dire Straits a Al Plan de Mareo, é nasciüda da Felix Mutschlechner dal Pech, che conesciô n sonadù dl grup. Al Plan Events à spo intensifiché i contać, en previjiun da organisé n conzert d’isté, en gaujiun dl secundo “Al Plan Giro Replica”. Gnüda éra atramënter, che le conzert da d’isté é deventè n Ski-Opening da

La banda leria y l’economia La SVP dla Val Badia s’à dè jö cun la banda leria tla Ladinia

I “Dire Straits” sön la paladina de Piz de Plaies.

d’invern, na esperiënza particolara Plan de Corones ne s’la odô nia inće por le grup inglesc, che n’à fora da i tó. Dal momënt che al ćina ćiamò bonamënter nia albü manćiâ Mark Knopfler, minâi che l’ocajiun da sonè sön na paladina al gniss massa püćia jënt. Mo iö po naturala de chësta sort. I dì che chilò unse bindebò de componënć di Dire Straits é rovà publich.” Invié adalerch i Dire te Mareo bele la sabeda, olache ai Straits é stada por le Al Plan Events à podü ciafè na ćerćia de nüsc na pröma esperiënza tl ćiamp dla raiuns, sciöche Willy nes cunta: “I musiga. I ùn ćiamò damanè Willy sun jüs ite por nosta bela val, olache ći programs che le comitê à, dlungia al n’é dales perts nia ater co crëps, la tapa dl Giro dl 2010. Kastlunger: bosc y nëi. Spo sunse jüs da Pederü “Al Plan Events é gnü metü sö sön Fanes cun le iat dala nëi y ai é aposta por portè adalerch evënć, romagnüs afascinà da nüsc raiuns. por cherié movimënt. Cun le turism Do na bona cëna é dui gnüs jö a pè d’aldedaincö arati che al sides y dui cun la liösa. Al ti à salpü da important da fà dagnora valch de spavënt bel.” nü. I fajun de vigni sort y i sun tl Le conzert instës i costa a Al laûr da arjigné ca deplü, danter Plan Events incër 40mile euro, por l’ater por n ater ann d’isté, mo i chi che le comitê é jü a tlocorè pro n’oress nia ćiamò ji ite ti details.” tröpes istituziuns. Colaboraziun é (pablo) gnüda dala AT d’Al Plan y dales sozietês di lifć dl paîsc. Gran assënt dl grup inglesc ê sambëgn le chitarist Mark Knopfler, che s’à despartì dal grup i pröms agn 90. Fóssel stè inće ël, foss le budget stè bonamënter de cotan de milesc d’euro plü alt. Al é bele passè cotan d’ag n dai Skiopenings sön Plan de Corones, olache al ê rovè adalerch Zucchero, Antonello Venditti, Peter Maffay etc. Ćiodì che Al Plan Events à chirì fora Piz de Plaies y nia Plan de Corones, nes dij Willy insciö: “I ùn tut Piz de Plaies deache le Skirama de Willy Kastlunger: contënt de co che ara é jüda.

Politica - Tles ultimes edemes s’à la SVP Val Badia dè jö cotan cun le tema dl coliamënt a internet tla Ladinia. “L’economia ne po nia aspetè ćiamò plü dî ala banda leria sön döt le teritore”, sotrissëia le surastant SVP dla Val Badia Klaus Winkler. “Degun coliamënt o n coliamënt plü pëigher é da aratè n svantaje respet ala concorënza”. L’economia tla Ladinia se damana n coliamënt tres banda leria sön döt le teritore dles valades ladines. “Al momënt é n valgügn comuns curis dër mal, dantadöt Mareo”, dij Winkler. Degun coliamënt o n coliamënt plü pëigher é n svantaje tler respet ala concorënza. La SVP dla Val Badia valutëia l’impëgn dla junta provinziala por arjigné n coliamënt a internet asvelt che cüres döt le teritore, a prisc da sciafié. Dantadöt déss la fibra otica rovè defata inće tles valadess. Chësc vëgn odü dër de bun edl, mo an

s’aspeta che ara vais inant cun slöm. Aladô de Winkler él important che dötes les firmes y les ćiases privates dla Ladinia ais a desposiziun n sorvisc efiziënt de banda leria. (SVP Ladina)

Le surastant SVP dla Val Badia Klaus Winkler.

Strada Longega-Rina Al é gnü scrit fora le secundo lot di laûrs por la strada provinziala danter Longega y Rina. Dorada: 350 dis provinziala danter Longega y Rina. Le surastant Heinrich Huber vëiga te chësc vare na dezijiun importanta por le svilup dl paîsc da Rina y oress rengrazié la junta provinziala y en particolar l’assessur ai laûrs publics Florian Mussner.

Heinrich Huber, surastant dla SVP da Rina.

Rina - Le grup SVP da Rina tol sö cun gran ligrëza la noela che al é gnü dè ia i laûrs dl secundo lot por realisaziun dla strada

Por le surastant de paîsc Heinrich Huber él tler che l’ampliamënt dla strada danter Longega y Rina ćina ala incrujada de “Prestì” sides de gran importanza por döta la popolaziun. Ti ultims agn s’à la SVP da Rina dè cotan da fà de chësc vers. I laûrs metarà man da d’aisciöda y dess dorè chi 350 dis. Le comitê de paîsc s’aspeta inće che an mëtes man cun la proietaziun y l’escriziun de n terzo lot, por che l’ampliamënt dla strada pois gnì portè a bun fin ćiamò te chësta legislatöra. An é sigüsc che l’assessur Florian Mussner metarà so impëgn y sostëgn. (SVP Ladina)

Le publich pro le conzert. www.lauscdiladins.com

17


Val Badia

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Comandant Christian Obojes

Batadù de Kurt y Lois

Sentada generala di Stüdafüch da San Ćiascian. La uniun à lité le consëi nü. Christian Obojes à ciafè la crëta por l’inćiaria da comandant, Daniel Alton sarà so vize

A Rina él gnü stlüt jö le Batadù Ladin 2009. Kurt Taibon y Lois Pedevilla d’Al Plan é stà i mius da cartè

će dla uniun. An é spo passà ales onoranzes di mëmbri che po mostrè sö plü agn d’ativité pro i Stüdafüch da San Ćiascian. L’ombolt Iaco Frenademetz, le presidënt dl raiun de Puster Anton Schraffl y l’ispetur dl raiun Alta Badia Hubert Costner à podü onorè cin’ mëmbri por plü agn d’ativité. Erwin Canins y Ugo Irsara à ciafè l’onoranza por 15 agn, Marco Sorarù y Pire Agreiter por 25 agn y Josef Irsara à podü pié do la onoranza por sü 10 agn da vizecomandant.

Obojes y Alton: comandant y vize Le vizecomandant Daniel Alton, le comandant Christian Obojes, l’ombolt dl Comun de Badia Iaco Frenademetz, le comandant da denant Andy Pertot y le vize da denant Jep Irsara.

San Ćiascian - En sabeda ai 28 de novëmber él rovè adöm tla Ćiasa J.B. Rinna düć i mëmbri di Stüdafüch da San Ćiascian y i ghesć invià adalerch, en gaujiun dla reuniun generala dla uniun. Do le salüt da pert dl comandant Andy Pertot, éson atira passà al’aproaziun dl protocol dla sentada generala dl ann denant. Sciöche terzo punt dla sentada à le scrivan portè dant la relaziun sön les ativitês dla uniun tratan l’ann 2009, acompagnada da deplü retrać proietà sön na tofla lominosa.

odëi che tratan le 2009 é nosta uniun gnüda cherdada vigni cuinto dé, por öna o l’altra ativité. Chësc fat desmostra insciö la gran desponibilité, la gran importanza soziala y le gran impëgn de na uniun de volontariat te na vita de n paîsc. Por fortüna é le paîsc y süa popolaziun inće chësc ann gnüs stravardà da de gragn mesdefüch, desgrazies, calamitês o rogossies. I Stüdafüch da San Ćiascian cumpëda incö 45 mëmbri atifs: dui jogn é gnüs pormez tratan l’ultim ann.

L’ann 2009 é stè n ann rich de ativitês: i stödafüch é gnüs cherdà bëgn 75 iadi: 13 iadi por intervënć de vigni sort, 20 iadi por proes, set iadi en ocajiun de festes de dlijia cun prozesciuns o sopoltöres, 25 iadi por sorvisc desvalis y diesc iadi por sentades di comandanć o dl consëi. Da chësta statistica pon

Onoranzes por stödafüch Inant éra jüda cun la relaziun de cassa: le cassier à cuntè sö plü avisa vigni entrada y vigni spëisa sostegnida tratan l’ann. Chësc denant co passè spo ala relaziun dl comandant Andy Pertot, che à ala fin dè jö süa inćiaria, do 10 agn a

Intervënt sön Ju de Valparola, olache al ê gnü jö na gran lovina.

Inant éra spo jüda cun les lîtes dl comandant, de so vize y dl consëi. Sciöche comandant à Christian Obojes ciafè 30 usc sön 34 litadus. Vizecomandant é gnü Daniel Alton, che à ciafè 31 usc. Tl consëi él rové ite Armin Moling cun 31 usc, Stefan Vittur cun 27 y Andreas Vittur cun 23. Cun plajëi àn podü odëi che düć i lità à tut sö la inćiaria nöia cun gran convinziun y ligrëza. Chësta é sambëgn na beliscima cossa por döta la uniun y na bela figöra dan döt le paîsc. Tla finada à ćiamò i ghesć rovà adalerch saludè y dit val’ parora de rengraziamënt. I ùn podü saludè l’ombolt, le presidënt dl raiun de Puster, l’ispetur di stödafüch dl’Alta Badia, rapresentanć di stödafüch da La Ila, dla Crusc Blanćia Seziun Alta Badia y dla Staziun Forestala. Denant co stlü jö la sentada, à le comandant da denant ćiamò orü rengrazié düć i sostegnidus de nosta uniun y düć i presënć por la desponibilité y la bona colaboraziun. Al à sotrissé l’importanza dl volontariat te nüsc paîsc, che rapresentëia na gran richëza por nos düć. Les parores de contlujiun é stades na aodanza de bun Nadè y bun ann nü a düć i presënć y a sü familiars. Sön invit dl comandant, é düć canć jüs tl Hotel Störes, olache i ùn ciafè na bona cëna por stlü jö en belëza chësc ann de ativité. A düć i volontars i vàl dër n gran dilan por ći che ai à fat te nosta uniun por le bëgn dla popolaziun y a onur de Dî. Al comandant, al vize y al cunsëi nü döt le bun y tröpa ligrëza cun les inćiaries nöies. Alex Rudiferia - scrivan

Rina - Bele da plü agn vëgnel metü da jì a La Val, Corvara y Rina le Batadù Ladin, che an podess definì na sort de turnier da cartè cun trëi apuntamënć. Le pröm é gnü organisé dala Musiga da La Val, ai 21 de novëmber. Le secundo apuntamënt é gnü tignì ai 25 de novëmber a Corvara, organisé dai Stüdafüch da Corvara en Kurt Taibon y Lois Pedevilla é i davagnadus gaujiun dla Segra de Santa dl Batadù Ladin. Tarina. L’ultim apuntamënt é gnü tignì en domënia ai olache al gnô cumpedè adöm i punć 29 de novëmber a Rina, sot arjunć tles trëi cartades. Davagné l’organisaziun di stödafüch dl paîsc. à Kurt Taibon y Lois Pedevilla d’Al En la Segra de Santa Tarina à Plan, secundi é gnüs Alan davagné Enrico Valentini y Gottfried Mutschlechner y Alex Posch da La Dapunt. Secundi é rovà Olga Ila, terzi Enrico Valentini y Martin Kostner y Pia Kostner, terzi Valentini de Badia, cuarti Heinrich Raimund Rubatscher y Fabian Schuen y Richard Miribung da La Huber. Val y cuinti Helmuth Dejaco y Le batadù da Rina é gnü davagné Alexander Comploj, inće da La Val. da Eros Lo Re y Herbert Dalponte. Les trëi uniuns che à organisé i che s’à davagné na bela spënora de batadus rengrazia düć chi che à 400,00€ porom. Secundi é gnüs daidé y i sponsors che à sostegnì Kurt Taibon y Lois Pedevilla, che à l’iniziativa. ciafè 250,00€ porom, terzi Alan Mutschlechner y Alex Posch y Pesć de Santa Tarina cuartes Zita Pezzedi y Tilia Pezzedi. En gaujiun dla Segra de Santa Le pozer i é jü a Rosa Winkler y Huber Teresa y a Richard Costisella Tarina él inće gnü metü da jì na y Richard Ferdigg. lotaria. Chisc é i numeri fortunà: 6927, 2338,6632, 6678, 8339, 2093, Premiaziun dl Batadù 1422, 3692, 3184. Por damanè do i pesć pon cherdè sö le 338/8541778 Ladin o le 335/8335841, ćina al 31 de Do la cartada a Rina él inće gnü dezëmber. I Destüdafüch da Corvara tignì la premiaziun dl Batadù Ladin, oress rengrazié chi che à dè ca pesć.

N ann de laûr va a piz La Uniun dles Porsones vëdues y sores dla Val Badia à stlüt jö l’ativité dl 2009 y à bele fissé n apuntamënt important por l’ann che vëgn Sozial - Cun na santa mëssa tla capela a Lungiarü, dedicada a nosc Sant da Oies, unse stlüt jö nosta ativité por l’ann 2009. Tröpes porsones à tut pert ales incuntades, ai pelegrinaji y inće ai iadi a Abano por fà les cures tl paltan y ozonn. A dötes les porsones che à tut pert y à daidé organisé n gran dilan. N dilan de cör ti va a siur Iaco Willeit che nes à acompagnè y zelebrè cun nos de beles santes mësses. Dilan inće a Franz Vittur dles beles parores por nos, cun so referat a La Ila. Deboriada cun les

rapresentantes de vigni paîsc unse fat le program por l’ann che vëgn. La data plü importanta por l’ann 2010 é por nos l’incuntada a La Val cun siur Tone Fiung, söl program ai 8 de aurì. Iö i aodi a düć n tëmp de Advënt plëgn de lominus, de contentëza y de pêsc. Le tëmp de Advënt dess ester por nos n tëmp por rengrazié y laldè le Signur por döt ći che al nes scinca söl tru de nosta vita: le bel, le burt, les ligrëzes y les crusc. A os düć Bun Nadè, sanité y benedisciun dl Signur por l’ann 2010. (Monica Costa)

Tratan la santa mëssa zelebrada da siur Iaco Willeit, tla capela nöia a Lungiarü.

18

www.lauscdiladins.com


Val Badia

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Siur Alfonjo Frontull: orghelist dl dom Le gran orghe dl dom da Porsenù vëgn sonè da 90 agn incà da orghelisć ladins. Metü man â siur Alfonjo Frontull da La Pli, dal 1929 al 1962, spo ti él jü do le prof. Otto Rubatscher (dal 1962 al 1999 ) da Antermëia y da 10 agn incà vëgn i orghi dl dom sonà dal prof. Franz Comploj da La Val. I recordun l’orghelist siur Alfonjo Frontull

L’orghelist dl dom siur Alfonjo Frontull.

Porsones - Alfonjo é nasciü ai 4 de mà dl 1901 a La Pli de Mareo, te ćiasa dal Mone. So pere Jepele Frontull fajô le mone, le maester te so paîsc nadè; al ê orghelist y dirighënt dla musiga, presidënt dla Uniun de Santa Zezilia. La uma de Alfonjo ê Trinele Frena, fia de Vizenz da Ćianoré. Jepele y Trinele à albü chisc mituns: Carlo, Jan, Alfonjo, Pire, Jepele, Vizenz, Heinrich, Otto, Lena, Rosa, Tela, Lois. Alfonjo â ciafè da so pere le

talënt musical, les raîsc por fà musiga. Do avëi fat la scora a La Pli é pice Alfonjo jü a Porsenù tl Cassianeum a fà la scora di Augustiner da Neustift. Dailò ti él gnü svilupè y formè i talënć spirituai musicai, dailò àl ciafè la pera de ćiantun, la fondamënta por döta süa vita. Do la matura à nosc studënt fat teologia a Porsenù. En le Gran San Pire dl 1925 él gnü consacrè prou dal vësco Johannes Raffl (1921 - 27). Mëssa noela à siur Alfonjo dit a Lungiarü, olache süa familia ê jüda a vire do che so pere ê dl 1923 gnü sforzè dai fascisć da lascè la scora a La Pli. Lena, la fia plü vedla, ê maridada a Lungiarü cun le maester Iaco Clara, che fajô l’ostì.

L’orghelist Frontull N ann é siur Alfonjo stè capolan a Munt Sant André sura Porsenù. Bonamënter â siur Alfonjo bele da studënt jonn y da teologh mostrè gran talënt musical; le dom adorâ n orghelist jonn. Dl 1926 à le vësco menè siur Alfonjo por trëi agn a Vìena a fà la “Musikakademie”. Al abitâ a Klosterneuburg dlungia Vìena; la Curia i paiâ le stüde. Dl 1929 é siur Alfonjo gnü nominé benefiziat dl dom cun l’inćiaria da fà l’orghelist dl dom da Porsenù y

plü tert inće dla dlijia dla ploania de San Michîl. Dirighënt dl cor dl dom é gnü siur Alverà d’Ampëz. Siur Alfonjo à dagnora sonè i orghi dl dom, da vigni gran festa y funziun; laôta n’êl pa tröpes ia por l’ann. Da doman adora êl vigni dé Rorate d’Advënt. Bëgn 33 agn àl fat chësc laûr. Siur Alfonjo insignâ musiga ti seminars, te scores statales, al à istruì cun gran savëi n Ann 1947: a man ciampa siur Alfonjo en gaujiun dla noza de so fre - le maester Jepele gröm de orghelisć Frontull cun Maria Erlacher de Śocherle/Al Plan. jogn, inće ladins; un de chisc é l’orghelist de Badia Alfonjo à n bel dé metü man da gran stima. Dales gran festes podôl Paul Dapunt. Siur Alfonjo gnô odëi scialdi mal, che al à messü jì lascè aldì söl orghe sües cherdè a colaudè orghi fora por en ponsiun. Al é mort ai 23 de jügn improvisaziuns; an conesciô che les cöres. Al gnô gonot invié dales dl 1966 a Porsenù y é sopolì tles n gran maester de musiga sonâ. cöres da jì a sonè i orghi de dlijia arcades dl clerus dl dom, tla cortina Siur Alfonjo Frontull ne ti à nia ma fat gran onù ai ladins, mo döta da na mëssa noela. Dl 1954, por da Porsenù. sü 25 agn da orghelist, ti él gnü Siur Alfonjo é stè n gran la diozeja l’aprijâ dër por süa scinché n cuader de Santa Zezilia, orghelist cun tröpa fantasia, al savô musicalité y so gran impëgn fat da Mons. J.B. Oberkofler. da trà fora dl gran orghe dl dom puntual a vigni funziun tl dom, Inće i scolari dla scora de musiga melodies mai gnüdes scrites. Al â canche al ê da sonè i gragn orghi. da Porsenù podô porvè intan d’ores de gran capazitês musicales, n bun Lois Trebo al’edema sön l’orghe dl dom. Siur umor, so fà ê ligherzin, al godô na

www.lauscdiladins.com

19


Val Badia

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Früć y lat inće por mè? I mituns y i insegnanć dles scores elementares da La Val, Badia, La Ila, San Ćiascian y Corvara à pastlenè y fat de pici marćià por tra ite scioldi por n proiet de solidarité a bëgn di mituns profugs dla Birmania. Insciö dëidi pro che chisc mituns ciafes n früt y n gote de lat al’edema, n’iniziativa sostignida da Pia Pedevilla y Annamaria Fiung por l’assoziaziun “helfen ohne grenzen”

Foto a man ciampa: I früć che i mituns ciafarà sarà bananes, mangos y d’atri früć tropicai y - te val’ ocajiun speziala - n pom che é te chi posć val’ de rer. Foto amez: Chësc möt y düć i atri mituns profugs sarà reconoscënć dl aiüt che ai ciafarà. Foto a man dërta: Tröc geniturs mëna sü mituns a scora dantadöt deache ai ciafa da misdé na marëna, scenò messassi i menè a laurè o a cöie sö refodam.

Chësta assoziaziun à metü impé 40 scores tla cité de Mae Sot, söl confin danter la Tailandia y la Birmania, por daidé i mituns che mëss lascè so daćiasa y s’un sciampè sura le confin ia por se mëte al sigü. Annamaria y Pia é stades d’aisciöda a vijité chëstes scores y à odü le destin cröde de tan de mituns.

Messëi sciampè da ćiasa La Birmania foss pordërt na tera rica por les mineures de peres prezioses, l’estraziun de gas y la coltivaziun agricola. Al é na contrada demorvëia rica de tëmpli y pagodes. La popolaziun de 52 miliuns de abitanć è partida sö te ot grups etnics: dlungia i birmans él ćiamò set mendranzes. Mo chësta tera vëgn governada dal 1962 incà da na ditatöra militara che va cuntra les mendranzes y les porseghitëia. Vigni pice tentatif che chësta jënt fej por mantignì süa cultura y tradiziuns o por defëne sü dërć po costè la vita. Insciö él ćiases y paîsc intiers che vëgn burjà y desdrüć, i ćiamps curis cun mines, i mituns tuć por fà le soldà y i ëi condüć demez a fà laurs sforzà. Tröc s’un sciampa y s’ascogn tla jungla olach’ai ne ciafa apëna val’ da mangé, se taca saurì maraties y ne n’à degöna poscibilité de istruziun y de laûr. Tröc proa da passè ia le confin speran da ciafè tla Tailandia na poscibilité de suravire. Te chësc drama é i mituns

Le cunt por fà na spënora Por realisé chësc proiet por i 3000 mituns sciampà dala Birmania él vignun che po daidé cun spënores sön chësc cunt: «pom y lat por l’ Birmania» Nr. IBAN IT09C 08010 59130 000403421341, pro la Cassa Raiffeisen Val Badia. chi che patësc le plü y che é le plü da menè pićé. Chësta situaziun tragica de tan de jënt ne n’é tla Birmania nia conesciüda y gnanca dër tl’Europa por gauja dla represciun da pert dla ditatöra militara che tëgn döt sot a control. Insciö él rové passa trëi miliuns de profugs tla Tailandia, mo le numer crësc da dé a dé. La Tailandia lascia bëgn arsì chësta jënt, mo al ne ti vëgn dè degun aiüt. Porchël él organisaziuns umanitares sciöche „helfen ohne grenzen“ che s’un tol sura y dëida.

“Daidé zënza confins” L’assoziaziun „helfen ohne grenzen“ (ći che ô dì por ladin “daidé zënza confins”) é gnüda metüda sö dl 2002 te Südtirol da Benno Röggla y dëida i profugs dla Birmania zënza descriminaziun politica o religiosa söl confin danter la Tailandia y la Birmania, tla cité de Mae Sot y tla zona incëria, 500 km a nord de

Te chëstes baraches vir les families profughes. Tröc mituns é orgfanns y dorm ia por tera tles scores.

20

www.lauscdiladins.com

Bangkok. Ara finanziëia caranta scores decà y delà dal confin y ti dà insciö a tröc mituns la poscibilité da studié ch’ai ais n dagnì. Apresciapüch 3000 scolars ciafa inće n bun past al dé, che é gonot la spëisa sora ch’ai ciafa. Implü se dara da fà tl ćiamp sanitar, daidan finanzié n laboratore de proteses de lëgn por i profugs, scialdi mituns, feris dales mines. Vigni spënora por i proieć dl’assoziaziun röia deplëgn, I mituns dles elementares da La Val, Badia, La Ila (söl retrat), San Ćiascian y zënza detraziuns, a bun post. Corvara à pastelnè cun dediziun por daidé mituns manco fortunà co ëi. Por l’aiüt efiziënt che chësta assoziaziun dà, àra ciafè na reconescënza ofiziala. Por informaziuns plü avisa  : www.helfenohnegrenzen. org

Nüsc mituns à albü n cör I scolars y sü maestri dles scores elementares nominades dessura s’à tut dër a cör la situaziun de chisc mituns. Pia Pedevilla à daidé realisé - cun propostes y idees - n gröm de bel patüc (ćiandëres da Gnissant, cogores, ornamënć y chertes da Nadè). Do che i scolars y insegnanć s’à dër porvè, él gnü metü a jì te vigni paisc n marćé. Al ê bel da ćiarè pro cun ći ligrëza che i mituns venô so patüc y ći sodesfaziun ch’ai â da odëi che so laûr ê stè tan d’ütl por tan de mituns manco fortunà co ëi! Porchël se mirita düć chi che à contribuì n dilan de cör por la bela soma de 9.500,00 euro (gnüs trać ite ćina śëgn). Cun chisc scioldi ti gnaral dè ai mituns dles scores söl confin danter la Birmania y la Tailandia n früt y n gote de lat al’edema, por ch’ai ciafes les sostanzes ch’ai adora da crësce sö sagns. Ponsede che n früt y n gote de lat al’edema por n ann intier ne costa nia deplü co 7,00 euro por möt!

Chisc mituns mostra braui laûrs che ai à fat. Cun i laûrs che i mituns à fat por sü marćià él gnü trat ite ćina śëgn la bela soma de plü co 9.500,00 euro.

Chësta é stada la pröma ocajiun por chisc pici da depënje cun corusc y penì! Inće Pia à albü na gran ligrëza da ti ’l insigné.


nr. 48 / 12 de dezember 2009

Val Badia

www.lauscdiladins.com

21


Val Badia

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Sentada generala dla Musiga da San Martin Simon Tavella confermè sciöche presidënt por i proscimi trëi agn. Danter les onoranzes inće chëra de 65 agn por Giovanni Tavella conzert d’aisciöda ai 23 de mà, olache la musiga da San Martin à portè dant n program nü y impegnatif, sot la direziun di dui dirighënć Sepl Pezzei y Stephan Ploner. Te chësta ocajiun él inće gnü fat onoranzes de 15 agn a Simon Tavella, de 25 agn a Reinhold Pescoller y de 65 agn (por le pröm iade tla storia dla uniun) a Giovanni Tavella.

Medaies y musiga di jogn Tratan la ativité dl 2009 él inće stè tröc jogn che à tut pert a ejams de prestaziun. Insciö él stè Franz Moling che à superè l’ejam por la medaia de brom, Tobias Ploner, Sebastian Ploner, Manuela Pezzei y Matthias Clara à superè l’ejam por la medaia de arjënt y Katya Clara à superè l’ejam de teoria por la medaia d’or. A chisc ti é jü n gran complimënt por sües prestaziuns da pert dl verdajogn Stephan Ploner. Dl 2009 él inće stè tröc jogn che à tut pert al proiet dla Musiga di jogn Bassa Val Badia, che à albü n gran suzes. Chësc proiet jarà inant inće tl 2010. Do la relaziun dl’ativité éson passà ala situaziun de cassa y a süa aprovaziun.

Le presidënt reconfermè Simon Tavella.

Lies - En sabeda ai 28.11.2009 à la Musiga da San Martin tignì süa sentada generala. Do le rorate te dlijia, sonè da n valgügn musicontri, éson jüs te Istitut Ladin por tignì la sentada generala, en chësc ann inće cun les lîtes dl presidënt y dl consëi por i proscimi trëi agn. Do le salüt dl presidënt éson passà ala relaziun dl’ativité dl ann passè. La Musiga da San Martin cumpëda al momënt 44 mëmbri atifs, döes margatënteres, trëi portabandira, trëi mëmbri d’onur y la tota. Vintenü mëmbri é da San Martin, 19 da Lungiarü y un n mëmber da Antermëia.

Na onoranza por 65 agn d’ativité Tratan le 2009 s’à i mëmbri incuntè por 51 proes, 24 iadi unse sonè ti trëi paîsc y inće foradecà. L’ativité dl 2009 à metü man ai 7 de forà y s’à stlüt jö ai 28.11.2009 cun la sentada generala. Le conzert plü important dl 2009 é stè le

Le bun tlima te na uniun An é spo jüs inant cun le salüt da pert dl dirighënt Sepl Pezzei, che à sotrissé te sües parores la gran importanza de n bun tlima tla uniun, olache düć se vëgn y se respetëia. “Sce al manćia le bun tlima, spo po la musiga sonè 100 iadi tan bun, che ara ne funzionass impò nia” - à dit le dirighënt. Te

sües parores àl rengrazié vigni musiconter por süa ligrëza y so impëgn, le comitê por so bun laûr y le vizedirighënt Stephan por la buna colaboraziun. Al ti é spo gnü dè la parora al ombolt Pepi Dejaco, al assessur ala cultura Giovanni Mischi y al presidënt dl’Assoziaziun Turistica Gottfried Trebo. Chisc à te sües parores rengrazié la Musiga da San Martin por so impëgn a bëgn dla jënt dl post y di turisć y por le gran sorvisc che la Uniun fej por düć i trëi paîsc.

Les lîtes dl comitê An é spo passà al punt plü important dla sentada: les lites dl presidënt y dl consëi por i proscimi trëi agn. Sciöche presidënt él gnü confermè Simon Tavella. Dl consëi nü fej pert: Simon Tavella (presidënt), Sepl Pezzei (dirighënt), Carlo Castlunger (presidënt d’onur), Stephan Ploner (vizedirighënt y verdajogn), Felix Graffonara, Roman Castlunger, Walter Zingerle, Michael Moling y Karin Clara. A chisc n gran dilan da pert de döta la Musiga por avëi surantut la inćiaria da la manajé ti agn che vëgn. N gran dilan inće ai mëmbri che é stà tratan la ultima legislatöra tl consëi. La Musiga da San Martin oress tó l’ocajiun da rengrazié le Comun da San Martin, l’Ofize Provinzial por la Cultura Ladina y la Cöra por le sostëgn finanziar, y düć i benefaturs che cun val’ laûr o spënora sostëgn nosta ativité. Bel dilan a düć. La sentada generala s’à stlüt jö cun na buna cëna y n valgönes ores de aorela cörta tla ostaria Dasser.

“La Spona” depënj le calënder I assistis dl Salf Protezionè da Pidrô à abelì le calënder 2010 di Stüdafüch de Badia, che gnarà condüt fora por les families Sozial - Bele da tröc agn incà arjigna i Stüdafüch de Badia n calënder por vigni familia de Badia. Vigni ann vëgnel chirì fora n ater tema; p. ej. i tiers te bosch chilò da nos, ciüfs che crësc te nüsc raiuns, i scolars de Badia dessëgna i stödafüch pro so laûr y i.i. Sön proposta dl consëi di stödafüch él gnü damanè la colaboraziun dl salf protezionè “La Spona” da Pidrô por fà i dessëgns dl calënder 2010. Le diretur dla strotöra Konrad Comploi s’à atira metü a desposiziun por organisé i dessëgns che é gnüs arjignà ca cun gran pasciun dai assistis de “La Spona”. Le consëi di Stüdafüch de Badia à spo chirì fora i dessëgns che é inće rovà söl calender nü.

Ai 4 de dezëmber 2009 ti à le comandant Egon Ploner y n surastant de grup surandè a vigni artist d’La Spona n calënder y le liber di Stüdafüch de Badia. I calëndri vëgn condüć fora te dötes les families de Badia, perian do na spënora de bona man. Dala spënora che vëgn ite ti à i Stüdafüch de Badia surandè al salf protezionè n contribut de 500,00€. N bel dilan a chi d’La Spona da Pidrô, ala jënt che dëida cun süa spënora, a düć i sponsors che dëida vigni ann finanzié le calënder nü. I Stüdafüch de Badia salüda La Spona da Pidrô cun le motto: “Na uniun dëida n’atra uniun”. Adalbert Piccolruaz por i Stüdafüch de Badia

Stephan Ploner por la Musiga da San Martin

I Stüdafüch de Badia ti à dè n contribut de 500,00€ a “La Spona”, sciöche rengraziamënt por i bi laûrs che sarà da odëi söl calënder dl ann che vëgn.

Onoranzes en gaujiun dl conzert d’aisciöda.

22

www.lauscdiladins.com


nr. 48 / 12 de dezember 2009

Coordinazion: Lucia Gross Redazion: Ciasa dla Moniaría Sen Jan, 38039 Vich de Fascia Tel. e Fax 0462/764545 - e-mail: lausc@ladinsdefascia.it

Val de Fascia

Sèn Nicolò à portà a Poza pergol e tabernacol neves

Moena da nef zenza auti

Sentadins e foresć à tout pèrt a na sègra amò più rica de segnificac. Apede al Sènt e l’Agnol con si dons, no l’é mencià i Krampus, i conscric e na bela festa te tendon con legreza e solidarietà

Con i 24 de dezember vegn endò metù en doura la limitazions del trafich sperimentèdes chest istà passà

Don Bepi à benedì l pergol e l tabernacol neves, opera de l’artist de Gherdena Paul Moroder de Doss. (foto Ivano Winterle)

24 de oril che vegn. Te la messa grana, viventèda da la cianties, tropes per ladin, del cor de gejia (che per l’ocajion à ence enaudà la neva ciantorìa) e da la sonèda de la Mùsega de Poza, don Bepi à benedì l pergol e l tabernacol neves, e l’à spiegà en curt l segnificat simbolich de la fegures lurèdes tel bron o entaèdes a bas relief tel sas bianch. L tabernacol é fornì con na gran pera preziousa chécena, segn de la prejenza viva del Fi de Die te anter i omegn, e l’é pojà su na colona de sas con entorn i agnoi de bron che vèrda via l’Eucarestìa. L pergol rechiama chi che l’era te la gejies veiores, aldò de la indicazions liturgiches che domana de jir de retorn a la reijes del cristianeisem. L pergol l’é l segn de la Ressurezion, del sepolcher vet de Gejù, per chest da na man l’é entaà la trei sèntes Mirofores, che porta i elesc al sepolcher de Gejù, e da l’autra l’é l’agnol che anunziea che l Crist no l’é mort, ma l vif. Apede l’é l candeier sun na colona de sas con entorn trei agnoi de bron, che i vèrda un envers l’utèr, un envers la jent e un envers l pergol, segn del fech che l Spirit Sènt ge porta a la jent per enlumenèr sia vita e fèr èrder sie cher.

Poza - Chest an, l dì de la sègra, la messa a Poza no é stata dita te la veia gejia dedichèda al Sènt che stèsc sora l paìsc, ma te la gejia parochiala, dedichèda a la Madona de l’Aiut. Ampò, ence chi che é più fidei al sènt preferì dai bec, e più leé a la veia gejia sunsom Meida, i é stac segur contenc de chesta neva. E no demò percheche l lonch fin de setemèna de festes da la Conzeta e la pruma neif vegnuda ju dal ciel à fat ruèr te Fascia n muie de jent, ma soraldut

Dò la bela zelebrazion, che à vedù ence la prejenza de Sèn Nicolò con l’Agnol e di conscric (i Krampus se sà ben i à spetà de fora), l’é stat vèlch sonèda de la Mùsega da Poza e dapò duc en defilèda i à podù se tramudèr te tendon, olache la festa é jita inant con marena, jeghes, loterìa e peisa de la legna per benefizenza, conzert de la Mùsega da Poza, e amò inant con cena e legreza, per fenir via da sera tèrt coi bai e la musega di Alpenboys. (lg)

percheche te la gejia de Poza, per l’ocajion, Sèn Nicolò ge à portà a duc i parochiegn n don dassen prezious: l pergol e l tabernacol neves, luré fora da l’artist de Gherdena Paul Moroder de Doss. N auter bel vèrech inant é stat portà a compiment donca per fèr doventèr semper più bela la gejia de Poza, travers na lingia de intervenc peé via de fora e che jirà inant col nef utèr de sas, a chel che l’é jà dò che l laora Paul Moroder, e che vegnarà benedì ai

Ence chest invern se podarà veder Moena ledia dai auti. Foto dal sit www.poliziamunicipalemoena.it olache se pel troèr ence duta la informazions.

Moena - Enstadì a Moena l’é stat la radunanza publica, l’apuntament da d’uton e d’aisciuda coi sentadins, n strument per cognoscer coche va inant l program metù a jir da l’aministrazion vidèda da Riccardo Franceschetti, ruà oramai a so secont mandat. Argoment zentrèl de chesta radunanza l’é stat l’anunzie che ence per la sajon da d’invern vegn endò metù a jir la zona a trafich limità, la ztl. Defat l’ombolt e sia jonta, col didament del capo di polins Gianluca Ruggiero, à ilustrà che, dò aer valutà a na vida positiva i resultac de la sperimentazion fata chest istà, l’é stat dezidù de se emprevaler amò del medemo endrez per smendrèr l numer di auti che passa fora per paìsc. Donca dai 24 de dezember pe dut invern te la doi piazes, Sotegrava e Ramon, sarà deldut descomanà passèr da mesa les 6 (17,30) enscin mesa les 8 (19,30) da sera. Se sà ben chi che stèsc aló podarà jir ampò. Amò apede l trafich vegnarà limità da les 10 enscin les 12 da doman e da les 5 enscin les 7 da sera e medemo sarà ju per l Vial, enlongia Veisc. Sarà possìbol ciarièr e desćiarièr prodoc e marcianzìes demò anter les 10 da doman e les 3 domesdì. I oraries, mìngol desvalives respet a l’istà, i é stac fac fora conscidran che d’invern i ghesć i se mef da doman per jir sui portoes e i vegn de retorn de domesdì tèrt. Na neva emportanta l’é la instalazion de n sistem de telecameres per controlèr a na vida automatica la entrèda nord del paìsc e poder tegnir ite la speises del personal. Più inant – l’é stat dit - vegnarà logà telecameres ence te etres ciantons del paìsc percheche sie maor control contra la robarìes, fenomen che se à verificà te più ocajions chest uton passà e ence

per ferèr possìboi ac de vandalism. Dal scomenz de dezember l’é stat metù a jir na colaborazion anter i Polins e l Servije gestion strèdes de la Provinzia autonoma de Trent: en cajo de neif, la strèda che da Navalge mena sun Lujia la vegnarà serèda e controlèda dai polins, l trafich vegnarà fat jir per forza fin junsom paìsc e desvià envers Sèn Pelegrin da la gran rodadoa aló da la entrèda sud, olache sarà l personal de la Forestale che l ferarà duc i auti zenza cedenes o gomes da la neif, chest percheche no sozede desche l’invern passà che, canche l fiochèa, de spes i auti no i era più bogn de jir e i ge dajea d’empaz a la circolazion del trafich. Dò aer deschiarì la costion de la viabilità i assessores à ilustrà coche va inant so lurier. Per chel che vèrda i lurieres publics en projet, un di obietives de chesta aministrazion l’era la realisazion del zenter de la protezion zivila. No l’é stat sorì ruèr a una col projet - l’é stat dit percheche ge volea troèr soluzions adatèdes per duc i gropes de volontariat, ma a la fin la é jita: la strutura vegnarà fata sù olache l’é la veia senta di studafech e la ge darà alberch ence al Socors da Mont e a la Crousc Chécena, con n cost pervedù de presciapech 3 milions de euro, scuerc en pèrt da n contribut provinzièl. L’aisciuda che vegn ruarà a compiment ence i lurieres del parch dai jeghes e jun Navalge vegnarà realisà la strutures per l sport, ciampes da tennis, “beach volley” e balon a cinch, che sarà verties per chest istà che vegn. A la radunanza à tout pèrt tropa jent, presciapech 150, l’é stat desvalives intervenc che per la maor pèrt à domanà schiarimenc en cont de la cernudes toutes sù da l’aministrazion. (cri.m)

A la messa de la sègra no l’é mencià desche ogne an i conscric con si bie ciapìe da fiores, e la prejenza del Sènt en persona, ensema con l’Agnol. (foto Ivano Winterle) www.lauscdiladins.com

23


Val de Fascia

nr. 48 / 12 de dezember 2009

I joegn studafech fascegn cresc Da Sènta Bèrbola l’é stat premià n bon grop de volontadives che fèsc servije da n muie de egn. Endèna i prumes arlieves del 1996 é jà doventé istrutores

I arlieves studafech con si istrutores. Andrea Winterle e Mattia Florian l’é l prum e l terzo da man cencia.

En vender ai 4 de dezember duc i gropes di studafech volontadives de Fascia se à binà a Ciampedel per onorèr sia patrona Sènta Bèrbola. Dal piaz de paìsc i é jic n defilèda enscin sun gejia, ló che da sera l’é stat ofizià la Sènta Messa viventèda n muie bel dal cor de gejia de Ciampedel. Te la perdicia don Luigi Trottner à metù al luster l gran servije che fèsc nesc pompieres, che i se met a la leta con cher e dedizion al ben de la comunanza. Desche agnoi i vèrda via la jent e i paìjes, semper vertesc a corer olache l’é de besegn, per l fech o autra desgrazies, e l ge à augurà che Sènta Bèrbola la li deide a esser testamonesc del Segnoredie te la vita e tel portèr inant sie servije, la li vèrde via e la ge stae apede te sie prezious lurier. Don Luigi à envià dapò a onorèr semper la mondura di studafech, ajache tropes i à ence perdù la vita per didèr i etres. N gran develpai ge é stat sport a duc i 155 studafech de noscia val, ai arlieves, ai sorastanc e a Rinaldo Debertol, ispetor del distret fascian dal 1991, per l lurier che l fèsc con cher e fondament a ge stèr dò a duc i gropes, per fèr scì che i tegne adum te chesta gran encèria e per esser semper al pas coi tempes. Paroles de rengraziament é ruèdes en ùltima ence dal capocomun de Ciampedel, Leonardo Bernard, ence

el studafech: a sie grop de paìsc l’aministrazion ge à sport n picol confalon benedì con gran solenità da don Luigi. Dò Messa duc se à tramudà te teater de Ciampedel, olache l’é stat dat fora i recognosciments ai studafech dai 15 ai 35 egn de servije (cfr. box) e dò ogne grop é jit inant con na bona cena e tanta legreza.

Chisc i studafech premié: Con la Fiama de arjent per 35 egn de servije: Ottorino Riz da Ciampedel; Bernardino Zulian da Poza. Col diplom per 20 egn de servije: Oscar Iori da Cianacei; Luca Testor da Cianacei; Paolo Lastei da Poza; Ivan Pezzei da Poza; Fabio Bernard da Vich; Giuseppe Weiss da Vich; Giorgio Holzhauser da Vich. Col diplom per 15 egn de servije: Ivo Rasom da Ciampedel; Devy Brunel da Soraga. De la gran familia di studafech de noscia val fèsc pèrt ence na carantina de arlieves, n grop metù sù del 1996. Enlouta prum referent l’era stat enciarià Andrea Winterle da Pera, pompier del grop de Poza dal 1987.

I arlieves studafech à podù tor pèrt ence a de bela raides foravìa.

Co éla pa stata enlouta che se à volù meter en pe chest grop te Fascia? Andrea Winterle: “L’é stat per voler de l’ispetor Rinaldo Debertol, che ge à fat la proponeta a duc i sorastanc di gropes de noscia val. Duc à azetà sobito con gran gaissa e l’é da dir che l’é stat n gran suzess, dalajà che enlouta se aea scrit ite béleche 60 joenec, dassen na gran bela sodesfazion.” Che ge vegnìel pa ensegnà enlouta a chisc joegn arlieves? “Enlouta no aane sotman n program o materièl didatich, e aon cognù mìngol se enventèr la lezions, che les era n muie più scempies che aldidanché. Me recorde che timpruma ge é ensegnà chel che aee emparà dai studafech più de età che sessaben i saea n muie, donca coche vegnìa durà i aparac e la machines di studafech, slarièr fora la mènies, co se endrezèr per i intervenc, coche l’à da se endrezèr n studafech canche vegn chiamà socors e coscita inant. Ai joenec ge saea n muie bel ence canche ge portèe dant l “Triangol del fech” che met dant trei ensegnamenc de gran valuta: l fech l’à besegn de ossigen, de calor e de dut chel che pel ciapèr fech, zenza chesta trei pèrts, bèsta demò che n mence una, l fech no crepa fora. Chest vegnìa portà dant sessaben te duc i gropes de arlieves de noscia val. Te Fascia l’é 6 gropes de studafech volontadives e te duc l’era n grop de arlieves. Gé ere ence responsabol del grop de Poza e se troaane n’outa en setemèna, de solit la sabeda.” A livel de val che vegnìel porta dant? “Ogne an descheche l’é amò anchecondì vegnìa endrezà l convegn de duc i studafech ensema, ló che i joenec i fajea veder chel che i aea emparà via per dut l’an. Me recorde semper con gran emozion con cotanta de gaissa che i arlieves i ge fajea veder a la jent, soraldut a chi de cèsa, chel che i aea emparà. Dapò aon fat vèlch “campeggio”, bel l’é stat l prum che aane fat belapontin chiò te Fascia, ta Soal, dassen n bel recort.”

L percors de formazion di arlieves é viventà anchecondì da raides e esibizions.

24

www.lauscdiladins.com

Aldidanché per doventèr studafech ge vel jir dò a dut n percors. Enlouta no érel coscita?

“Ei enlouta (gé son ite dal 1987) bastèa se scriver ite, tu cognee aer 18 egn e tu fajea jà pèrt del grop de studafech del paìsc, ence percheche l grop di arlieves no l’era amò, donca tu ere da sobito pompier, ence se al scomenz demò sul papier. Aldidanché enveze timpruma vegnìa tout ite joenec dai 12 ai 18 egn, dapò l’é mudà l statut e se à podù i tor ite jà de 10 egn. A duc ge vegn dat n tesserin de recognosciment e n libret, desche na sort de diarie, olache vegn scrit ite dut l percors de formazion, che va inant enscin ai 18 egn. Dapò se i vel jir inant i cogn fèr na proa a Trent per doventèr studafech efetif, coche se disc.” Andrea t’ès corì chesta encèria de responsabol di joegn arlieves per 12 egn alalongia, che te él pa restà de chesta esperienza? “Aer podù spartir chesta esperienza coi bec l’é stat n muie bel e me à dat na gran sodesfazion. Gé ge é ensegnà n muie, ma ence ic i me à dat n muie de retorn e l più gran paament per me l’é stat veder che tel grop de Poza, de chel che ere apontin ence istrutor, l’é restà ite n muie de arlieves; chest me fèsc dassen l cher n muie content.” E en ùltima Andrea, co éla che del 1987 t’ès volù jir ite tel grop di studafech de Poza? “Mie père enlouta l’era comandant di studafech de Poza e veder te cèsa chela mondura me saea semper coscita n gran bel. Da bez da nascousc da mie père me tirèe ite chel elmo e no ve die che stolz che jie inant e endò te cèsa. Ge jìe semper dò a mie père e posse dassen dir che é rità da el chesta pascion, che sessaben la é cresciuda col temp e che amò anchecondì porte inant con amor, empegn e dedizion.” Aldidanché l referent di joegn arlieves de Fascia l’é Mattia Florian da Poza. Mattia l fèsc pèrt del grop de sie paìsc dal 1996, l’é stat arlief de Andrea Winterle e l’é ence istrutor di arlieves de Poza ensema a Giovanni Zulian e Mirco Cincelli. Con desvaliva encèries ence la sodesfazions é desferentes? Mattia Florian: “Chel che me à

spent a voler fèr pèrt de n grop de studafech l’é stat canche te mie paìsc vedee jir inant e endò pompieres e ogne outa canche ere bez sessaben restèe encantà a veder chela bela mondures, chi elmi … e me pissèe son dassen fortunà a veder dut chest. N muie de bec no à nience l met de poder veder davejin n pompier. Aboncont segur l’é stat ence mie père che me à passà chesta pascion, l’é stat ite tel grop de Poza per 30 egn, e n gran bel me saea canche l me portèa con el te caserma e l me lascèa ence sfrugnèr te sia massarìes. Del 1996 d’istà i à metù fora l bando per i joegn arlieves e no ge é pissà sora doi outes a me scriver ite ensema a etres mie amisc, e coche é arjont i 18 egn é fat dut chel che vegn domanà per doventèr pompier efetif. La formazion sessaben descheche perveit l regolament la é jita inant e da zeche ora m’é dit che me saessa n gran bel ence poder spartir na esperienza coi joegn. E coscita la é stata e la é amò anchecondì, l’é dassen bel stèr coi joenec, i te porta semper gran legreza, e dapò me sà che i é più descedé de canche siane arlieves nos, i é più averc, i tegn più ensema e i me à didà ence a crescer n muie dalajà che i à n auter veder de la robes. Belapontin tel grop di arlieves de Poza, de chel che son responsabol da 4 egn en cà, l’é più che n tous che podesse dassen ge dèr belelà dut te man, da cotant en prescia e sobito che i tol sù duc nesc ensegnamenc da istrutores.” Al scomenz l’era 60 arlieves te Fascia, ades l numer se à smendrà: se èl destudà fosc mìngol chel spirit de volontariat anter i joegn? “L distret de Fascia l’é l soul te dut l Trentin che te ogne paìsc à so picol grop de arlieves e de chest duc i se fèsc gran marevea foradecà e i ne vèrda con gran amirazion. L se à fosc smendrà percheche i bec te noscia val i à n muie de autra oportunitèdes per sie temp ledech; chiò aon n muie de sociazions e tropes che se dèsc ju ence te la musega, tel sport, dachelanvìa doventa senester fèr dut, l’é miec fèr zeche de manco ma delvers e che ogne un fae chel che ge sà più bel. No creise nia deldut che anter i joegn se aesse destudà chel spirit de volontariat, alincontra i à semper


Val de Fascia

nr. 48 / 12 de dezember 2009

na gran gaissa de fèr dut e de più se demò l’é meso.” Ence tel grop di arlieves desche perauter ti studafech gregn l’é femenes e joenetes. Se la fèjeles cà belebon? “Del grop di arlieves de Fascia fèsc pèrt 8 joenetes e cogne dir che les se à fat ite belebon, les à n bel leam coi joegn e les sà spartir polito duta la encèries che vèlch outa les passenea più ai omegn, donca brave dassen.” Aon dit che aldidanché l’é mudà trop te la maniera de ensegnèr: che él pa mudà soraldut? “Fosc chel che più l’é mudà l’é co fèr crescer n arlief. Enlouta l’obietif del grop di arlieves l’era chel che dapò l podesse fèr da “ricambie” e dèr “continuità” ai gropes volontadives de noscia val. No l’é stat sorì per i istrutores de enlouta ensegnèr, ence percheche i aea pech te man. Anchecondì l’é manco senester, da la Federazion aon ciapà ence mìngol de program e podon se endrezèr a fèr ence zeche da desvalif. Apede a la formazion de l’arlief, che la é restèda più o manco valiva, podon jir ence sul teritorie, endrezèr simulazions de socors con l 118, la Crousc Checena, i menacrepes, scontrèdes coi polins, donca la formazion la é più rica e completa per n joen, no demò tel doventèr pompier, ma soraldut per el enstes. Un de nesc obietives l’é che i joegn empère a aer respet per nosc raion, per nosc teritorie, per se enstesc e i etres, e chest l’é dassen de gran valuta. Amò apede n pompier no l cogn esser vertech demò se crepa fora fech, ma ence se sozede vèlch desgrazia sun la strèdes, o se zachei se pert tel bosch, sui impianc portamont, o vegn jù na meta, e nos apede che ge ensegnèr a durèr aparac e mesi di

pompieres, ge meton dant dut chel che ge vel saer per fèr front a chisc intervents. Che él la garejèdes “CTIF” che vegn fat aldidanché? “Chesta sigla vel dir Comitat Tecnich Internazionèl sul Fech”, apede a la Tèlia l’é béleche 50 nazions che fèsc pèrt de chest grop e ogneun à n referent che se cruzia de dut chel che roda dintornvìa a la fegura del studafech. I va più a fon en cont al studie sun la prevenzion e sui intervents e i endreza ence na sort de garejèdes, de manovres che les é desvalives per i joegn, per i più gregn e profescionisć No l’é auter che manovres codifichèdes da n regolament olache na squadra de 8 o 10 persones fèsc n percors duran i èrc da pompier. Sessaben che per i joegn l’é più na sort de jech, e volesse recordèr che del 2013 a Trent vegnarà fat i mondièi de chesta sort de manovres e sarà segur n apuntament olache nos vardaron de tor pèrt.” Sibie a livel de paìsc e ence de val cotanta de outes ve troède? “Col grop de paìsc semper n’outa en setemèna, enveze a livel de val aon scomenzà a endrezèr scomenzadives che se jonta al tradizionèl convegn de ogne an. Aon abù l met de jir a vijitèr l’aeroport de Matarel olache l’é i jolieres di studafech, autra casermes di pompieres te la provinzia. Dapò i ne à envià ence a vèlch manifestazion a fèr esibizions, a la festa “Te anter i Tobié”, ti egn passé sion jic en defilèda ence a la Gran Festa da d’Istà e bel l’é stat ence l leam de fradaa che aon strent ensema al grop di studafech volontadives de Merate te la provinzia de Lecco. Dapò i “campeggi” che vegn endrezà a roda tel Trentin con duc i arlieves de la

provinzia. L’é n’autra bela gran festa per i joegn arlieves, ma ence per i istrutores, n’aon fat ence n bon pec, dassen de bela esperienzes. Nos te duta chesta scomenzadives vardon de mescedèr i joegn arlieves de un e l’auter grop, dachelanvìa i bec i empèra ence a se confrontèr, a se arvejinèr de più e soraldut poder spartir zeche ensema fèsc crescer amò de più i bec.” Programes per l 2010! “Endèna jon inant col program che aon semper fat enscin ades. Se aon troà coi etres responsaboi de val e fossa de gran valuta che da man de la Federazion Provinzièla ne vegne dat più informazions en cont de la formazion di joegn, desche na sort de manuèl. Da pech l’é stat metù su na comiscion che vel meter per strèda n program per unifichèr dut l saer de n arlief, acioche duc i arlieves e di istrutores del Trentin cresce con la medema formazion.” N develpai a Andrea Winterle e a Mattia Florian per se aer metù a la leta con gran cher! Biancarosa Florian (Radio Studio Record)

L nef logo di arlieves studafech de Fascia.

Che bel coi Studafech! I scolees de la scola popolara de Vich à fat i dessegnes che viventea l calandar 2010 di Studafech Vich - “Saede percheche sion chiò anché? Che dì él pa? Anché l’é Sènta Barbola, la sènta che varda via i studafech!” Con cheste parole l comandant di Studafech da Vich Franco Pellegrin, ensema con Adriano Ghetta, l’à saludà en vender passà i bec de la scola popolara da Vich, olache i doi studafech é jic en raprejentanza de dut l grop de volontadives, per ge mosciar dantfora l sboz del calandar 2010,

a chel che i scolees à tout part ensema con soe maestre fajan i dessegnes che viventea le piate di 12 meisc de l’an. “Saede che che ge vel far per esser n studafech? Ge vel didar la jent!” - l’é jit inant Franco Pellegrin – “Se vedede valgugn en dificoltà cognede l didar, per ejempie se l’é na persona de età che l’à provedù e la é piena de bolghe, cognede ge dar na man! Se scomenza coscì,

I scolees à fat acort e i à scutà i studafech con atenzion.

percheche i studafech i deida semper la jent che à debesegn o che la se troa en dificoltà!” L comandant ge à spiegà con parole scempie ma fone colun che l’é l spìrit che mef i studafech a chisc bec, che i é pa stac valenc e i à fat acort scutan con atenzion. Dapò ensema con Adriano l’à tout cà l sboz del calandar, che sarà vertech chisc dis che vegn, e l’à moscià che bela parbuda che i fasc i bie dessegnes che à fat i scolees. I bec à dassen aprijià l resultat con n bel batiman e i é stac contenc de saer che te ogne aula vegnarà metù un de chisc calandares. A la fin Franco e Adriano ge à sport a duc i scolees n portachiaf con su l stempel di studafech en segn de rengraziament. L calandar, olache doi bie retrac di scolees ensema coi Studafech sun Sènt’Uiana fasc da soracuerta al scomenz e a la fin a le piate di meisc coi dessegnes di bec, l vegnarà dat fora desche i autres egn ciasa per ciasa e chi che vel podarà ge sporjer n contribut. Chisc volontadives ne é semper vejin, vardon ence noi de ge star apede!

L cianton dal temp

Cari volontadives, Ence chest an se aon troà a la cena dedichèda a voi, n moment per se scontrèr, na scusa per ve dir develpai, per ve fèr sentir e ve testimonièr noscia recognoscenza. L’an passà é dit che “portède fora n segn de amor”, chest an jonte che voi siede na congiunzion de amor co la comunanza de val, ensema ai familières e ai operatores de noscia A.P.S.P. de Fascia. Descheche ve é jà dit endèna la cena e per responer a la domanes che fajede de spes, l’an 2010 ne vedarà empegné ensema ence te n percors de formazion che ne didarà trop e ne tolarà de mez mìngol de chela paures o dubies che ne vegn vèlch outa te la ores de compagnìa a nesc gesć. Chierion de contentèr voscia domanes de n besegn de formazion per ve sentir a post, ma tel medemo temp de ve sporjer na formazion enteressanta e che vardarà de no esser massa longia e pesoca, ma de ne dèr de bogn strumenc per stèr con nesc gesć. No me stufaré mai de ve portèr l develpai di familières di gesć, di operatores, del consei de aministrazion, ma l develpai più emportant che é l’onor de ve sporjer l’é chel che nesc gesć enstesc me à enciarià de ve dir, ic ogne dì, ogne moment, i ve speta, i é cruzié se mencède, e i é dalbon contenc canche ge siede vejins, canche ne compagnède, canche ne scutède, canche ogne tant ne didède a magnèr, canche ne rejonède, canche scutède nesc

descorsc, canche ne recordède cotant beles che les é noscia crepes... Se domanon se l’é assà ve dir demò develpai, o se podon fèr de più, l’é passà 5 egn e sion cresciui ensema con responsabilità, volassane aer i brac tant gregn da ve strenjer fort per ve fèr sentir cotant che siede emportanc e cotant che ge tegnon a voi... Desche president del consei de aministrazion son stolz de ve rengrazièr, e tel medemo temp ve domane scusa se vèlch no va tel vers giust, ma descheche die semper, cognon se sforzèr ensema de troèr desvaliva posizions per vardèr, ve domane perdon se cognon ve fèr scriver ite vèlch papier burocratich desche la privacy, no cognon desmentièr che enceben che nos ge dajassane gran emportanza a l’aspet sozièl e volassane che noscia azienda abie soraldut chesta empostazion, sion semper na azienda sanitèra, na azienda publica, per chest ve domane ence chest sforz de ne vegnir encontra e azetèr... La regoles e i oblighes che ne vegn metù dant i é tropes, ma ensema con voi i ne fasc manco tema. N gran develpai, cari volontadives, n develpai che vegn dal cher sinzier e semplize, develpai, e che l Segnoredie ne compagne semper. Develpai Sarà segur autra ocajions, ma lasciame ve augurèr n Bon Nadèl a duc! Elio Liberatore

www.lauscdiladins.com

25


Val de Fascia

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Amor e baticher

Radunanza de l’Union di Ladins En vender ai 18 de dezember tel Museo Ladin vegn prejentà l bilanz, l’atività e l nef sit internet de la sociazion, con mingol de musega, aperitif e dapò la cena

La Mizacoles da Ciampedel porta dant sia comedia amò doman te chino Marmolèda de Cianacei Teater - Endèna la seconda vera… che pa? Che él pa sozedù? Se ve l conton, amò no ge cherdassède! Ma na veh, ve l contèr proprio no volassane. Aede amò temp ence doman, domenia ai 13 de dezember, per jir a veder la comedia de La Mizacoles tel chino Marmolèda de Cianacei da les 3 domesdì. Na sproèda, dassen na sproèda! N conzentrà de bon umor, de braùra, de teater comich de chel sciantif. Se sà che canche se à n bon test, e per chest segur ge vel ge dèr l merit de la bona traduzion a la touses del Comprenjorie ladin, l’é belebon sorì fèr grignèr la jent. Ma la fèr grignèr e tel medemo temp esser bogn ence de ge passèr, a na vida sotila ma percacenta, chi messajes atuèi, che te fèsc dir “l’é proprio vera”, che te fèsc pissèr sora a la robes, che te fèsc orir i eies a chel che bolintiera no se volessa veder e béleche nience pa n rejonèr. Emben enlouta vel dir che la comedia à garatà, e enstouta l’à garatà al cent per cent. Loreta Florian, che se à tout sù l grief empegn de la regìa, ensema ai bravi atores (oramai dassen colaudé te pèrts “tremolentes”), é stata bona de caraterisèr al miec ogne personaje, da chel co l’arjent vif ados, a chela più spevia, a chel enamorà, a chela studièda, a chela più spifenta. E che dir de l’infermiera de la Cèsa de Paussa? Ve èla sapù mìngol “certa”? Cert fosc l’é stat l fat de l’aer veduda te na comedia de stamp tradizionèl (e chest segur à domanà coraje da pèrt de la regista) ma se à pa desmostrà na persona co na gran sensibilità, ascorta ai besegnes de si veiac, benvoluda e chierida. E per chi che aessa amò vèlch pregiudizie, n’aer infermieres de coscì bon cher!

Sion béleche rué a la fin de chest 2009 e, inant che vae fora l’an, l’Union di Ladins de Fascia à en program n ùltim apuntament per prejentèr sia atività e ve fèr i augures de bona festes. Per chest la envìa duc i sozi e i enteressé a sia radunanza en vender ai 18 de dezember da mesa les 6 da sera (17.30) aló dal Museo a Sèn Jan. Te chesta ocajion vegnarà portà dant l bilanz de la sociazion, i fruc del lurier fat via per chest an e chel che se l’Union di Ladins se met dant per l davegnir, dut compagnà da mìngol de musega. Vegnarà dapò prejentà l nef sit internet de l’Union di Ladins de Fascia, giusta metù on-line (www. ladinsdefascia.it) n strument pissà per didèr a arvejinèr ence i più joegn e ruèr apede più sorì e en prescia a chi che doura amàncol mìngol la neva tecnologìes. Te chesta ocajion se podarà ence renovèr l tesserament a la Union di Ladins per l’an 2010: i sozi ciaparà n liber o n CD debant e i podarà se emprevaler del rebas del 20% su la

publicazions ladines: na bona ocajion per fèr n regal da Nadèl che tegn aut nosc lengaz. L cost del bolin l’é de 15,00 euro per l capofamilia e de 5,00 euro per chi de cèsa. Amò apede ogne sozio capofamilia, se l’à enteress, pel domanèr l’abonament al boletin del Grop Ladin da Moena “Nosha Jent”, che vegn fora cater outes a l’an. Chi che no à jà renovà l tesserament per l’an 2010 e no pel tor pèrt a la radunanza i podarà paèr ite la quota ence per banca sul cont de l’Union di Ladins a la Cassa Rurala Fascia e Agordin, fil. de Vich, IBAN: IT60K0814035780000002040349 co la causala “tesserament 2010”. A la fin de la radunanza vegnarà sport n aperitif te Museo e dapò per chi che vel sarà la cena aló dal Restorant del Camping Vidor a Poza. Per rejons organisatives se cogn se prenotèr per la cena aló da la senta de l’Union a Sèn Jan (0462/764545) dant da les 6 da sera de mercol ai 16 de dezember. Duc é envié de cher.

Momenc de la comedia de la filodramatica La Mizacoles da Ciampedel.

Ma fosc l’é miec che ve spieghe mìngol de che che rejone. La filodramatica “La Mizacoles” da Ciampedel à portà dant enstadì la comedia da grignèr te trei tempes de Loredana Cont dal tìtol “Amor e baticher”. Piena e rèsa la sala duta trei la outes. N suzess de publich e de critica. Enceben che ogne outa che se va a comedia ta Ciampedel se cognesse se n arloèr n’ora inant, spetèr de fora mes’ora al freit e no l’é pa dit che te ciapes post da te sentèr jù (ve pree fajé zeche!), paa

ogne outa la speisa. E ogne outa se se n adèsc del miorament e del gran lurier che fèsc i atores per se enjignèr delvers. Complizità, sostegn l’un l’auter, interpretazion realistica! Complimenc per la gaissa, l’empegn, la comizità istintiva de valgugn de voetres! Ne aede fat grignèr, goder e béleche, béleche se piscèr te braa... E se l grignot de n pìcol l’é n rai de soreie, voi siede stac dalbon n soreie entriech!! Monica Cigolla

L nef sit de l’Union di Ladins de Fascia.

Chi él pa? Soluzion del retrat su La Usc nr 47 Endèna che speton che zachei ne die chi che l’é la femena del retrat publicà su la Usc nr 46, che nesciugn se à fat inant, ve meton dant n retrat de femenes co la neif che ne era stat portà

1

da Carlotta Deluca de Canucia. Envion desche semper duc nesc letores a se fèr inant per ne dir chi che i cognosc fora sun chest retrat veie, chiaman te redazion a Sèn Jan ence per telefon (0462.764545)

o per mail (lausc@ladinsdefascia. it), e se sà ben ge sporjon ence l’envit a duc i letores a chierir fora

2

32 40 39

38 37

34 36 35

31

33

26

www.lauscdiladins.com

28

26 25

2

3

5

6

8

9

20

10

19

22 21 27

7

1

30 29

41 4

la storia de noscia jent, e podede ence ciapèr en don n liber o n cd de l’Union di Ladins de Fascia.

e ne portèr i retrac veies che i à te majon: a chesta vida ne didède a meter ensema vèlch mizacola de

11

24 12

23 13

14

15

16

17

18


nr. 48 / 12 de dezember 2009

Coordinazion: Lorenzo Soratroi Redazion: Sèlf dei Ladins c/o ex Hotel Dolomiti, 32020 Livinallongo (BL) Tel. e Fax 0436/7451 - e-mail: soratroi.lorenzo@alice.it

Fodom

Don Claudio Sacco lascia n vuot ence Biagiotti ospiteia i GaBLs A Firenze na mostra del grop de jovegn artisć de la provinzia de Belum. Gabriele Grones propón n suo autoretrat scialdi ntel ciámp mujical da Fodom particolar L ava armonizé nvalgune ciancion per l Coro Fodom e na Mëssa ciantada dal coro de Gliejia

Reordánza - La mòrt de don Claudio Sacco, resté sot na levina ntánt che l vigniva ju de Poure de not coi schi da alpinism, no l’à lascé n gran vuot demè nte la paròchia de Mas – Peron, ulàche l eva pleván, ma ence ncin nta Fodom e plu n particolar ntel Coro Fodom. Don Claudio defati l ava armonizé nvalgune ciancion, fodome e taliane, che ncora ncuoi l coro l ciánta nte suoi conzèrc. I fac i é stèi contèi n lonch e n lèrch da giornai e televijion ntei dis passèi. Don Claudio, originar de Dosoledo, n Comelico, l eva cugnisciù per sua gran pasción per la mont e n particolar per l schi da alpinism, ativité che l fajëva cánche ncora no l’eva coscita praticada. No se conta i busc, le cengle, i pareis ulàche no l abe prové de vignì ju con suoi schi. Mièrcoi 4 de dizembre, no l ava volù se lascé sciampé la bela sëra de luna plena e coscita l s’ava tout su i schi per ji a se la giaude da la ponta de Poure.

Lasciada la machina sun Fedare l eva rué sunsom. Ma ntel tourné nju l é resté sot na levina, cuaji de segur molada ju da dël nstëss. Ma degugn s’à ndentenù de ci che l eva suzedù fin la sëra davò cánche, nte sua paròchia, no l é rué a na riunion. Tòst i é pièi via i socorsi, ma à volù n di e mez e le foto de n apascioné, che per cajo dal Giau l ava tout ju i ultimi menuti de vita de don Claudio, mpruma che le scuadre del aiut alpin, con plu de 100 persone mpegnade, i ciape l còrp sot n metro de nei. Grana la comozion nte duta la Provinzia, ulàche l preve l eva cugnisciù e benvolù per le trope cualité che duc i é recugnisciëva. L Coro Fodom l ava podù l aprezè per sue doti de musicist. “Don Claudio l eva n bèrba da mont” recòrda Fabio Roilo, diretor de l Coro Fodom dal 1992 al 1997. “Na persona da la gran serenité, pazifico, co n’oglada ciariada, de puoce parole pensade. A le oute grec ntel rapòr interpersonal, esigent e sinzero. Très n ativitè, ma de n’azion atenta e mesurada come de chi che à da fè na longia strada ërta a na mont difizile e mportánte n cordada con compagn no autertánt alenèi. L ève cugnisciù al mèr. L dirigëva la colonia marina “Cavallino” de la Diòzeji de Belum – Feltre. Mi sonve un dei troc volontari che fajëva servisc ilò. Da le manscion che l

ava ilà no se podëva cugnësce nte dël chël chëla fegura de spirito libero e l estro artistich che òa fama i é deva. Cugniscëve sue impreje coi schi su le Dolomiti e la sua ativité de musicist. L coro de gliejia da La Plié l ciantáva da spëss na sua Mëssa e e l Coro Fodom l ciántava “Montanaro Ladino” che dël ava musiché. Nlouta sonve diretor del Coro Fodom e sonve afasciné souradut da la sua sensibilité musical. N particolar sentive che l spirito de sue compojizion l eva “vero”, l eva da bèrba da mont”. L’é stada coscita che ntel moment plu adaté, m’ève ngrinté a i é damané se l podëva rielaboré na ciántia ladina, “Stëla da mont”. S’onve senté davò taula, l s’ava tout n tòch de chèrta cochemèi, ulàche l ava scarbocé su n pèr de righi de pentagrama, l s’ava cianté la melodia e studié l testo e a la fin l s’ava metù a compone. Nte vint menuti l’elaborazion l’eva njignada. E l Coro Fodom l la ciánta ncora ncuoi. Sebénche siebe passé trop temp da l’ultimo viade che è nconté don Claudio, m’é resté na pedia che no podarà se scancelé de sua fegura. Me rende cont ence de coche sua fegura l’abe, senza volei, nfluenzé mio modo de ester. Me comuof pensé che l é mòrt, nte na bela not de luna plena dedicada a la contemplazion del vero.” (ls)

Èrt - 46 I 09. L é l titol de la mostra giourida nsabeda 28 de novembre a la galeria “Biagiotti Progetto Arte” de Firenze. Protagonisć del evént catòrdesc artisć de la provinzia de Belum, ntra chisc ence l joven fodom Gabriele Grones, che tòl pèrt al proget GaBLs, acronim de “Giovani Artisti Bellunesi”. 46°09’N,12°13’E l é le coordinade geografiche geografiche de Belum e 46 I 09, titol de la mostra, deventa spò na stilizazion grafica de la latitudine de Belum. Curator del evént l é Gianluca d’Incà Levis che l disc: “MgCa(CO3)2, dople carbonat de calcio e magnejio; l’é la formula gresa de la Dolomia, la crëpa sedimentaria che forma le Dolomiti. N teritorio fat de luosc misteriuosc e sconùs, auc bòsć dai chiec potenc e podëoi pareis de crëpa, difizile da arjonje, che sièra l orizont e spenc la ment a nmaginé chël che l é davòvia. Se l é n vèlch davòvia. L é nte chisc luosc che se forma l genere umán del “salitore”. L “salitore” l é n om che sent ntei nièrf, nte la psiche e ntel spitor, l debujen de rué sunsom. L om che va nsu l é l rociator. O l artist. Da chëst ambient l grop de artisć i à porté sue vijion a Firenze. La distánza ntra n lèrch e l auter no

l é mèi stinch. L é très poscibile vijiné ròbe, luosc. Chëst suzede cánche culture diferenti le dezide de se toché, se cialé, vignì a contat. L rapòrt e l scámbio i ven da la volontè de se confronté e da na giourida esploradiva de le nteligenze. Coscita l’é nasciuda la colaborazion ntra la galeria Biagiotti, antena sensibile e l GaBLs, proget che bat.” Biagiotti l’é una de le galerie private plu ative a livel nazional, ntel contest de la jovena èrt contemporanea. L’é na sòrt de incubator de energie che, ntei ultimi agn, l’à daidé a crësce e se afermé troc artisć ntra Italia e Usa. A Firenze Grones l à porté na tëla che ava da jì a n’autra espojizion a Londra, che l’é stada sburlada a plu nnavánt. Se trata de n autoretrat a oio su tëla, fat da 393 retrac de deplù persone, ence fodomi e autri ladin, de plù mesure: 244 retrac de 7x7 cm, 91 retrac de 14x14 cm, 58 retrac de 28x28 cm. Se se ciala damprò a l’opera d’èrt defati, se pò vedei i visc de ogniun. Ma a ié cialé plu da dalonc, se veiga vignì fòra, come nta na magia, l autoretrat del autor. La genialité de l’ert. La mostra la restarà dalvièrta fin al 7 de jené. Deplù nformazion su www.gabls. it (sl)

Oportunité de contribuc per bacagn, artejagn e fitaciaune L Psl ( Plán de Svilup Local ) l vignarà prejentè nlunesc 14 de dizembre a La Plié Referat - Lunesc 14 de dizembre, da le 8 da sëra ntel sèlf del Taulac a La Plié, vignarà tignù n’encontada de informazion per descore dl Plán de Svilup Local. L Psl no l é auter che l’atuazion de Program de Svilup Rural perméz del coscita clamé www.galaltobellunese.com/ SVILUPPO_RURALE.HTML approccio Leader”, che per la pèrt auta de la Provinzia de Belum ven porté nnavánt dal Gal Alto Bellunese, associazion recu-

gnisciuda e formada da nen grop de partner istituzionai e economico soziai. L Psl l raprejenteia l strument de programazion per l’elaborazion e l’atuazion de na strategia ntegrada de svilup teritorial plurienal, basada su l’interazion ntra oeradous e progec che fèsc pèrt de desvalis setori de l’economia del luoch. Le “mesure” de finanziamen pervedude ntel Psl i é ndirizade souradut a bacagn o artejagn, a jovegn che vòl

deventè imprendidous nte chisc setori, a chi che à ativité de fitaciaune o de bed e breakfast, agriturism. I referac i vignarà tignus dal prescident del Gal Alto Bellunese Flaminio Da Deppo, da la colaboratrize Adriana De Lotto e dal ex prescident de la Comunità Montana Agordina Rizieri Ongaro. N’ocajion da no pièrde per se nformé e podei sfruté le concrete oportunité de contribuc che pò vignì dal Psl. (ls)

Fodom su “Marco Polo” L program de Sky l dedicarà na trasmiscion a la val Turism - Le telecamere de “Marco Polo” la trasmisción del canal 414 de la plataforma de Sky i é ruade nchësta di nta Fodom per nvalgune ripreje del nuof program dediché ai paisc da mont che vignarà trasmetù ntel palinsest de mèrz. N apuntament setemanal co le storie da mont ulàche, perméz le parole de le persone che vif l teritòrio, vignarà prejenté aspéc,

come la speisa, i vegli laour, le tradizion, la storia, l sport ma ence le legende dei luosc vijitèi. “I sourastánc de la trasmiscion i à contaté i ufizi de Dolomiti Stars” conta l sourastánt comercial del consòrz, Marco Sartori,” per damané de podei ester suportèi nte la realizazion de doi puntade su Alie e Fodom. Chëst, ben da capì, deventarà na bela vedrina

nternazional per nòste śòne. I argomenc da traté no i é mancèi per dute doi le localité turistiche. Ma l é ste descorëst ence de turism su le Dolomiti patrimòne de l’Unesco, de nei co i maestri de schi e l campion de schi nordich Fulvio Scola che st’ann l raprejentarà Dolomiti Stars n Copa del Mondo e ai juosc olimpizi de Vancouver n Canada. (ls)

L autoretrat de Gabriele Grones a la mostra de Firenze.

“Errata corrige” Per n refujo de stámpa, ntel sottitol del articol “Se n’é ju n om de gran sensibilité”, publiché la setemana passada su la plata da Fodom, l é ste scrit l inom de

Aldo Grones nveze che Aldo Palla. Se scusón per l fal co nuosc letori. La redazion da Fodom

www.lauscdiladins.com

27


Coordinazion: Marco Dibona Moro Redazion: Ciasa de Ra Regoles, 32043 Cortina d’Anpezo Tel: 0436/868615 Fax 0436/876689 - e-mail: ra.ulda@tin.it

Anpezo

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Un laoro fato con amor

El gnee de don Claudio Sacco

Ra comunità de Anpezo ra s’à ciatà daante a ra jeja de San Iaco, par vede i laore fenide. Ra paroles de ra autoritas, de chi che à fato i laore, de ra śente. Ra ciaes de ra jeja a ‘l pioan, a ‘na pizora, a una nona de ‘l paes

Un nosc amigo, un nosc fardel, ciamà da ‘l Signor. El recordo de i diesc ane che ‘l é stà in Anpezo. El despiajé de duta ra diocesi, par un bon pree, par un gran òn

El pioan don Davide Fiocco, aduna co ‘l architeto Gianluca Ghedini, diretor de i laore, con Pietro Dottor, de ra azienda che à fato i restaure, con alcuante de ‘l consilio par i afare de ra parochia de San Iaco.

“Dapò tre ane de duro laoro, fato con amor, son ca par i rende ra jeja a i anpezane. Voron menzonà don Claudio Sacco, seporì da na laina, che l à vito par diesc ane a ra longa intrà de nośoutre. S’ón pensà anche de outra jejes e ón destinà de dà alcuante sode a “Insieme si può”, par fabricà na jeja in Ucraina, e a una de ra nostra parochies pi pizores, che ra no n à un cru inze scarsela” - l à dito don Alberto Ganz, domegna ai 6 de noenbre, dapò mesa granda, su l sagrà, agnó che ra śente de l paes ra spetaa de vede toi via i ultime drape, daante el cantier de ra jeja de San Iaco. “Ei da i tende de no me ingropà – l à dito el pioan don Davide Fiocco – saludo dute, zitadis e autoritas, Max Pachner par ra Rejon Veneto, el capocomun de Anpezo, ra Regoles, dute chi che m’à dià na man. In primis el consilio de ra parochia par i afare de sode. Oramai son deentade amighe: ón fato na zena dute aduna, on ridù, se r’ón goduda. Intrà de lore in menzono un: Gianluca Ghedini Lemo, diretor de i laore, che l à laorà tanto par ra jeja, agnó che l à ciapà i sacramente. Gramarzé a ra maestranzes, a i vorentie, a ra Sovrintendenza e a dute chi che à donà sode. No me sà bel parlà de numere, ve digo solo che 433.000 euro i é ruade da i

private”. Dapò Paolo Ghezze e Renzo Colli i à lieto alcuante de i mesaje de congratulazios ruade: chi de l Papa, tramite el Cardinal Bertone, de l Vescovo de ra diozesi de Belun Feltre monsignor Giuseppe Andrich, de ra pi vecia mogna anpezana Elena Demenego Kaisar e del governator de l Veneto Giancarlo Galan. L architeto Gianluca Ghedini Lemo, diretor de i laore, l à domandà a l pioan ce inaugurazion che se fajarà sto outro an de dezenbre, aśà che, inze i ultime tre ane, ogni dezenbre s à fato na festa par un laoro fenì. “On gran acaro de ese cà – l à dito ‘l architeto Girardini de ra

Sovrintendenza – e de vede che chesto paes el se indereta danoo de ra so radijes. Ignante el cantier de ra jeja, ades chel de l comun, i va inze ra medema direzion: chera de precurà ra identità culturale”. Renzo Colli, de l Consilio de ra parochia par i afare de sode, l à dito un gramarzé ben a don Davide, vera anima de duto el gran laoro che i à abù da fei. “El nosc laoro el me porta a bete man inze i monumente pi biei de zitàs pizores e grandes – l à spiegà Pietro Dottor de ra azienda che r à fato el restauro – ma no se ciata despes una comunità che ra i vó coscita ben a ra so jeja come ca in Anpezo. Canche ra śente r à podù vegnì con nośoutre a vede da pede i laore de inze, su l plafon, in é sta un grun che s à notà: seign che i anpezane i se indereta de ra so jeja. On fato zentenera de fotografies e śirà pi de 60 ores de video su i restaure fate. On destinà de paricià un documentario e de i lo donà a chesta comunità”. Dinultima l à consegnà ra ciaes de ra jeja a l pioan, a una pizora e una nona de l paes, e i à tirà śo l ultimo drapo daante el cantier. I pensaa de molà fora duta ra cianpanes a festa, inze chel momento, ma gouja ra morte de don Claudio Sacco, l à sonà 300 colpe el cianpanon da solo, cemodo che se uśa fei canche more un pree. Simonetta Zangiacomi Iacarede

Ra jeja cemodo che r’é ades, fenì el laoro.

Caro don Claudio Ra so bela musica, el so amor par ra croda, su ra strada par el paradis De tante son chi che, con te, à pasà biei ane, canche te sees capelan in Anpezo. Chi anes, el paes ‘l ea pien de pize che, con te, inparaa a lieśe ra notes e a sonà tastieres, flaute e chitares. Non ea ancora ‘na scora de musica e tu, par nośoutre, te sees r’unica scora. Pede de sonà, se ciantaa a mesa de res undesc e de tante son ruade anche inze ra Schola Cantorum. Chi anes, pede de fei meses e vespin, una ota a ‘l an se fajea anche un conzerto. El corajo che t’as senpre abù co i schie, te ‘l aees anche co ra musica. Ra Creazion de J.Haydn e el Magnificat de J.S.Bach, che i diplomade al conservatorio i no se fida deboto

28

www.lauscdiladins.com

gnanche vardà, tu te sos stà bon de i fei fei a un coro, che dasen el no n’aea mai studià. R’orchestra de Toblach e Sillian ra vegnia a me aconpagnà, e pi tarde adiritura r’orchestra Haydn de Bolzan, te sos stà bon de fei vegnì. Chera musica, coscita bela e outa, ra m’à daerto ‘l animo a un mondo che ra vita intiera à consolà. Par chesto, un gramarzé ben, con duto el cuore, voi te mandà. Ma pede ra musica ‘l ea par te anche tanto sport: croda, balon e schie. Su par ra crodes no n’ea né sas, né crepe che podese te fei festide e te fermà. El to anjelo custode tanta otes el t’à dià, ma

chesto colpo el no n’é śù adora a te salvà. Chel tapeo bianco e fiedo, che su e su t’as zapà, par ruà su ‘l Monte Pore, a vegnì in śo ‘l é deentà una cuerta che t’à brazorà e inze chesto mondo, par senpre, t’à fermà. Chel Paradis che, col bel de ra musica e de ra crodes, tanta otes t’as sfiorà, chesta ota dasen te ‘l as tocià e una strada noa, par te, r’à scomenzà. ‘L é una strada che vardon con festide, ma che me speta dute. E alora sanin dapò, don Claudio, ancora gramarzé ben e a se reede. Ma, ‘sto colpo, senza prescia. Tiziana Ghedina Basilia

I é śude a vede de el par tre dis a ra longa, ignante de ’l ciatà. Se saea che ‘l ea restà là, sote chel gnee de ‘l Pore, intrà chel de Col de Santa Luzia, Fodom e Anpezo. I à lourà de trope, setanta ome alolo da bonora, de outre i s’à śontà de ’l dapò disnà, ma calchedun ‘l ea su beleche da ra sera ignante. De ‘l mercui da dasera, ai 2 de dezenbre, don Claudio Sacco Sonador ‘l é moesc da Belun, dapò aé fenì i consilie de clase, inze ‘l liceo Lollino, agnó che ‘l insegnaa, e ‘l à vorù se fei un śiro co i schie co ra peles, cemodo che el fajea da ‘na vita; ‘l à tolesc ra machina e ‘l é ruà fin deboto su in Jou, a Fedare. Da là, su par ra strada. Poco ignante de meśanote, dares 23.30, ‘l à scrito algo su ‘l libro, su in son de ‘l Pore, con alcuanta notes de una musica, scrita da el. A ciamà i socorse ‘l é stà, da ‘l indoman, don Alfredo Levis, de ra parochia de Sorpirolo, pede a chera de Mas - Peron, agnó che ‘l ea pioan don Claudio. I ome che i é śude a vede de el, i à ciatà ra fates de i schie, che es fenia sote el gnee de ‘na laina. Da ‘l indoman bonora, de ‘l śoiba, i ea de setanta, a vede de el: el socorso in croda de duta ra stazios de ‘l Agordin, de Anpezo, de Sappada. Dapò ‘l é ruà chi de Zoldo, de San Vido, de Piee, in duto ‘l ea diesc cei, de ‘l socorso Cnsas, de ra Finanza, de ra Forestale. Canche ‘l à sapù ce che ‘l ea suzedù, el vescovo de Belun – Feltre monsignor Giuseppe Andrich, ‘l é stà inze ra jeja de San Gottardo, inze ra parochia de Mas -Peron, agnó che ‘l aea da dì mesa, par ra festa de Santa Barbara. Ignante de dì mesa, ‘l à preà co ra śente de ’l paes, par don Claudio. Dapò ‘l é tornà a Belun, a ciatà don Sergio Sacco, fardel de don Claudio, diretor de ‘l Istituto bellunese di ricerche sociali e culturali. Don Claudio Sacco Sonador ‘l ea nasciù in Comelego, a Dosoledo, ai 11 de jenaro de ‘l 1945. Fato pree inze ra jeja de Padola, el 28 de śugno 1970, ‘l é ruà alolo in Anpezo, agnó che ‘l à lourà par ra nostra parochia par diesc ane, da ‘l 1970 fin de ‘l 1979. Inze ‘l nosc paes el s’aea fato conosce e ben voré, par el so laoro co ra śoentù, par el so amor par ra musica, dapò che ‘l aea tolesc par man ra Schola Cantorum e el r’aea fata deentà un coro de bon liel. I lo conoscea dute, chi che i à pascion par ra croda, parcé che i saea bel moe co i schie, se bicià śo par i canai pi strente e pi erte. Se conta che ‘l aea sià un pei de schie, parcé che i doraa pi curte, che el pasaa inze canai coscita strente da no crede. Dute conosce “El canalin del pree”, che el vien śo da ra zima de Tofana, vesc Ra Vales; ancora ancuoi el porta el so gnon, parcé che ‘l ea stà el prin a ‘l fei. De ‘l 1980 ‘l aea lascià duto, par moe in miscion, a Sakassou, in Costa d’Avorio, agnó che ‘l é restà fin d e’l 1986. Tornà inze ra nostra diozesi, ‘l ea stà diretor de ra colonia a ‘l mar de ‘l Cavallino, de cheres de Villa Gregoriana de Auronzo e de ‘l pas Cereda. Da ‘l 1987 fin de

‘l 1999 ‘l é stà diretor de ra Caritas. Pioan a Borgo Piave, de Belun, fin de ‘l 2004, dapò ‘l ea stà mandà a Mas – Peron, a ‘l posto de don Francesco De Luca, che ’l ea ruà pioan in Anpezo; là ‘l à fenì i laore par fei su ra jeja noa, scomenzada propio da don Francesco, che ‘l ea stà un de i śoen de i grupe de ra nostra parochia, canche don Claudio ‘l ea capelan ca da nośoutre. Co ra laurees in leteres e in psicolojia, don Claudio Sacco ‘l ea un varente conpositor de musica da jeja; ‘l ea so ‘l Inno fato par el Sinodo de ra diocesi e r’é soa ‘na Mesa, che i cianta de spes i core de ra parochies de Belun - Feltre. Par ra sepoltura, ra diocesi r’à preà par doi dis a ra longa. Ignante ‘l é stà fato ‘na funzion a Mas peron, inze ra “so“ jeja, domegna ai 6 de dezenbre. De ‘l lunes, ai 7 de dezenbre, ‘l é stà dito mesa, da bonora, inze ra catedrale de San Martin, a Belun, co ‘l vescovo monsignor Giuseppe Andrich e con pi de zento prees, de dute i paes, de duta ra diocesi, e da fora. El duomo de Belun ‘l ea pien de śente, vegnuda da duta ra provinzia e da pi indalonśe. Trope i pianśea, parcé che i sentia de aé pardù algo de gran, algo de bel, co ra morte de don Claudio. Dinultima de ‘l dapò disnà, ‘l é stà ra sepoltura, inze ‘l so paes, a Dosoledo, in Comelego, agnó che ‘l ea nasciù śa sesantazinche ane; ades el pousa là, intrà ra so crodes, pede a i so jenitore, sote el gnee, che i saea tanto bel, che ‘l ea stà ra pascion de duta ra so vita. Par el se podarae ciantà, se podarae preà, cemodo che me insegna Bepi De Marzi, inze ‘l so “Signor de ra zimes”: “Santa Maria, signora de ‘l gnee, cuerśe co ‘l bianco, trendo mantel, el nosc amigo, el nosc fardel”. Marco Dibona Moro


Anpezo

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Un libro e ‘na mostra par recordà Luigi de Zanna Da Venezia a Vienna (1858 – 1918) - disegne e depente cuanto, a i stà drio a ‘l libro, a parecià ra mostra, ‘l é stà Angela Alberti Nito. “Nośoutre vorason che ra vision poetica de ‘l mondo, de Luigi de Zanna, e soralduto de ra so bela tèra d’Anpezo, mostrada coscita polito da chesto artista, ra pode ruà a tocià ra cordes, de inze, de dute chi che i vorarà vede ra mostra o lieśe el libro” – i me disc, chi che i à parecià duto el laoro.

Biografia

Ra natura de ra nostra val ra luje, co ra lun de i depente de un de i nostre pi brae pitore.

Ai 6 de dezenbre ‘l é stà daerto in Ciaśa de ra Regoles ra mostra par recordà Luigi de Zanna, un de i pitore anpezane, intrà Otozento e Noezento. Chel di s’à anche parlà de ‘l libro “Luigi de Zanna. Scritti, disegni e dipinti”, scrito da Roberto Pappacena, par recordà chesto artista, chesto òn. A voré, con forza, chesta mostra e chesto libro, ‘l é stà ra Regoles e el Comun d’Anpezo, par no se desmenteà de chesto parsonajo, masa poco conosciù. Coscita se pó vede un grun de so operes, che es me conta ra so storia, el so viaśo, da i disegne de canche ‘l ea soen, de canche el studiaa a Venezia,

dapò a Vienna, fin a i depente a oio, de i ultime anes. Inze ‘l so libro, el profesor Pappacena el bete duto el so amor par chesto artista, un amor nasciù canche ‘l à ciapà in don, da Claudio Apollonio, doa colezios de disegne, mai vedude ignante, de canche de Zanna ‘l ea studente, de canche el scomenzaa a fei el pitor. Da là inaante, ‘l é vegnù fora un studio de tropa operes, de dutes cheres che s’à ciatà, par fei vede, meo che se podea, chesto artista, fin a ra ultima operes, depentes a oio, pareciades con un grun de studie, fate ignante. A lourà par ra Regoles d’Anpezo, a bete aduna duto

Luigi de Zanna ‘l é nasciù in Anpezo de ‘l 1858 e ‘l é stà studente de ra Scora d’arte, che r’aea scomenzà poco ignante, de ‘l 1846. Par podé el fei śì inaante co i so studie, so pare ’l à domandà a ‘l Comun de Anpezo de i dià ‘na man, coscita ‘l à studià a Venezia, da ‘l 1872 a ‘l 1874, a ra Accademia delle Belle Arti, e dapò, par outre tre ane, a ra Academia de Vienna, agnó che el s’à diplomà de ‘l 1880. De ‘l 1882 i ‘l à betù a lourà a ra Scora d’Arte de Anpezo, agnó che ‘l é deentà profesor de disegno. I prime mesc de ‘l 1883 ‘l é stà mandà danoo a Vienna, a ra Scora Industriale Superiore, par se meorà, su r’arte de ‘l len. Incraota ‘l é deentà Sozio onorario de ra Academia de Vienna. A ra fin de chel an, tornà in Anpezo, ‘l é deentà profesor de disegno

geometrico e ornamentale a ra Scora d’Arte, i à dito de dà alcuanta lezios de disegno a i tośate de ra scora popolares e a garzoi foreste. De ‘l 1886 el s’à maridà con Amabile Colli, e i à abù oto fioi. De ‘l 1887 ‘l é deentà diretor de ra Scora d’Arte e ‘l é stà anche loudaduó in comun, agnó che el s’à fato conosce, par ‘l òn che ‘l ea, duto de un toco. Fora da ’l paes, ‘l à insegnà a ra Scora d’Arte de Mariano del Friuli, un paes agnó che ‘l à lasciaà alcuante depente a fresco; de chi ane, però, se sà poco, gouja che dute i documente i é stade strazade, in tenpo de guera, canche ‘l é stà brujà ‘l archivio. Co ra Prima guera, inze ra so ciasa de Maion ‘l ea i melitare taliane, cemodo che ‘l é suzedù a tropa śente de ‘l paese; da el ‘l ea el comando del Genio e ‘l à pardù trope de i so cuadre, che i s’i à portade via. In Anpezo ‘l ea ra guera e anche el ‘l é stà mandà via, indalonśe; a el i é tocià Firenze, agnó che ‘l é morto ai 28 de maśo de ‘l 1918, poche mesc ignante che fenise ra guera. Su i libre de ra parochia de San Iaco, in Anpezo, ‘l é scrito che ‘l é morto “in esilio”. El no n’aea mai vorù in saé de fei mostres, de se fei conosce. El depenśea inze ra so ciaśa de Maion, inze un gran studio, con ben da lun, che ra pioea śo da un

Un de i disegne de Luigi de Zanna, che se pó vede inze ra mostra voruda da ra Regoles d’Anpezo.

luminal, ma anche defora, da duta ra ores, de di e di note. Se conta che ‘l s’ebe marà, che ‘l ebe ciapà ra ponta, propio a voré stà fora, di note, co ‘l fiedo, par depenśe meo i colore de ‘l gnee, sote ra luna. Pi che see, i piajea ra lun de ‘l soroio fiorì, intrà di e note. I so depente pi biei i me ‘l mostra da solo, nafré spavio, a vardà inze r’onbria, el barlumà de ra lun, el soravive de i colore e de ra lumes, deboto drio a se studà. Duta lumes che se pó ciatà, inze i depente che ‘l é stà betù fora in Ciaśa de ra Regoles, da no se perde. (mdm)

Cortina InCroda co i Scoiattoli El 2009 ‘l é stà recordà i setanta ane de i Scoiattoli de Anpezo: da ‘l 1 de luio inaante, un grun de serades, de festes, de spedizios, finamai un film

I sié de ra spedizion de noenbre, par ruà su in son de ‘l Ama Dablam, in Nepal.

Ra sala Enel de l Alexander Girardi r à 600 poste: mercui a i 2 de dezenbre r ea deboto piena. A tirà fora de ciaśa tanta śente, una sera via par ra setemana i é śude adora i Scoiattoli e el Comun de Anpezo co el penultimo apuntamento de “Cortina InCroda”. Dinprin i à vorù recordà Lino Lacedelli de Mente, mancià a i 20 de noenbre. Andrea Bernardi de ra Filodramatica d’Anpezo l ea Lino apena tornà da l K2: gucia rosa, cordes sun spala, basco su n testa. Scentà sun bancia deboto a l scuro, l aea pede una tośatela in varnaza, so fia Eleonora, che r à lieto una poesia par anpezan, dedicada a Lino. Dapò i à mostrà un video da l

titolo “L’alfabeto rubato”. Da el A a el Z i à zernù de ra paroles che s aese a che fei co ra vita de Lino. Me sovien ra primes: A: Amicizia, B: Baltoro, C: Cortina, D: destino, E: eccezionale e śo indrioman. Par ogni parola i fajea vede toche de intervistes fates a Lino, agnó che el ra doraa o calche fotografia. Par telefono i à parlà co l capocomun de Nicolosi, paes de ra Sicilia, pede l Etna, che l à destinà de i dà el gnon de Lino Lacedelli a ra gara de Copa del Mondo de chi va coi schie co ra peles, che i fajarà là de febraro 2010. Dapò su l palco i à ciamà 4 de i 14 Scoiattoli che de setenbre i à daerto una noa via dedicada a Luigi Ghedina “Bibi” in Marocco, a

Taghia, su l paré sud del Monte Oujdad: Stefano Dimai Cascian, Federico Michielli Buranona, Bruno Sartorelli e Massimo Da Pozzo. L ea anes che i aea chera de śì là a ranpinà, ma l à vorù ese ra festa par i setanta ane de l grupo Scoiattoli a i fei moe dasen. Par el viaśo i s à poià a r’ajenzia “Spazi d’avventura” de Piero Ravà, che chera sera l ea là: “M’ei inventà algo da i contà a ciaśa e da Milan ei fato un scanpon fin in Anpezo. Porta senpre ra spesa se fei ores de machina par ruà ca, par na sera come chesta, co ra luna piena. In Marocco see anche io. Pi che laorà, me r’ei goduda. Ei senpre gran acaro de stà aduna co i Scoiattoli”. Par contà de ra spedizion i à mostrà ra fotografies fates laśò da Giuseppe Ghedina e un video co de ra intervistes. Aduna co i 4 che ei menzonà ignante, l é śù anche Paolo Da Pozzo, Simone Girardi, Enrico Majoni, Samuele Majoni, Marcello Menardi, Davide Gaspari, Marco Alberti, Luigi Majoni, Ruggero Zardini, Alessandro Menardi, dute Scoiattoli, e Monica, so femena de Ruggero. Par ultime à parlà outra si parsones: i tre Scoiattoli Mario Lacedelli de Mente, Renato Sottsass, Luciano Zardini Laresc e i tre amighe Fabio Pavanello, Gianfranco Rezzadore e Giorgio Costantini che, de noenbre, i é śude in Nepal su in son de l Ama Dablam.

Anche par chesta spedizion invenze de se fei contà da lore cemodo che r é śuda i à mostrà un video. El Bob Bar l é el luó agnó che i à fato festa con parentes e amighe, ignante de moe. El braghier de organizà el viaśo el se l à tolesc Giorgio Costantini Titele: “L é da tacà almanco un an ignante a se dà da fei. De ra otes podarae anche ese masa poco un an de parecio”. A toi śo co ra telecamera in Nepal l ea Renato Sottsass: “Aé da me pardonà se no n ei filmà nuia, intanto che se śia in su – l à dito – ma l ea masa fiedo. L ei padì. No n aee drio i ociai da schie: l ea “noma” un 6.000, no cardee che arae abù biśoign. Invenze l ea tanto jonfedo. Par me parà el mus e i oce tirae pi su che podee i beche de ra fanela, no śie propio adora a dorà ra telecamera”. El fiedo el l à padì anche Giorgio Costantini, che el no śia pi adora

a daerśe e sarà i moschetoi. El vorea tornà indrio da solo, lascià śì su con chi outre el sherpa, un che l aea sta 14 colpe su l Everest. Canche el sherpa el s à incorto che Giorgio invenze de se moe ves el canpo base l ea fermo, l é tornà indrio de coren par i dià. L à rinunzià a ruà su in son anche el e insieme i é ruade sane e salve inze ra tendes. Cortina InCroda l é fenì lunes ai 7 de dezenbre, canche l é stà mostrà el film “Rosso 70”, fato da Vinicio Stefanello e Francesco Mansutti, propio par i setanta ane de ra nostra gucia roses. Pi che see, inze i nonanta menute de l film, un’ora e meśa, se scota ra nostra śente, a parlà: da ra so paroles, da i recorde de ci che no n é pi, se pó conosce ra storia de l śì in croda, su ra Dolomites e su ra crodes de l mondo. Simonetta Zangiacomi Iacarede

Pien folà de śente, a scotà e a vede ra storia de ra nostra schirates. www.lauscdiladins.com

29


Sport

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Azion

Debant ala Tour de Ski

Gran garejedes de schi nordich. Cun la cunlaurazion dla Usc iel mesun jì via cun la curiera debant, da Gherdëina y dala Val Badia demez. Debant ie nce la ntreda. De biei pesć da vëncer Schi nordich - Ai 9 y ai 10 de jené iel tla Val de Flëm la bela garejedes de schi nordich. Te chisc doi dis iel doi manifestazions te un n iede: La tour de Ski y la Copa dl Mond de Cumbinazion nordica.

L program N sada ai 9 de jené iel dala 9.30 a Pardac (saut) y dala 17.15 a Tesero (pudejé 10 km) la garejedes de Cumbinazion nordica, dala 12.00 (ëiles 10 km pudejé) y dala 15.30 (ëi 20 km pudejé) la garejedes Tour de Ski, for a Tesero. N dumënia ai 10 de jené iel a Pardac l saut per la Cumbinazion

nordica dala 9.30, dala 12.30 l Tour de Ski: pudejé ëiles 9 km sun la Elp de Cermis, dala 14.15 pudejé ëi 9 km de Cumbinazion nordica sun la Elp de Cermis y dala 10.30 i 10 km pudejé ëi sun la Elp de Cermis. Ntan la Tour de Ski de n dumënia, la final climb, saràl nce la Tour dl Gusto, cun d’uni sort de bona roba da maië. L ann passà ova 20.000 persones cialà pro l final climb. Ma ala fin dla finedes saràl danterite y ala fin de uni manifestazion d’uni sort de animazion, de mujiga y nce n bon bucon, cun cunzerc y la tëurta sëuradimensciunela cun 100 cëiresc coche simbol dla 100ejima garejeda de Copa dl Mond de Flëm

Gran sport da d’inviern tla Val de Flëm.

y cun ntratenimënt per duta la familia cun juesc y spetaculi, pra la gran manifestazion “Fiemme Arena” n sada ai 9 de jené. L’urganisazion mët nce a jì na curiera debant da Südtirol demez. Duc i pasciunei de Gherdëina y Badia y dl rest dl raion de Südtirol possa se nunzië per la curiera debant, tulan su cuntat tres la plates internet www. fiemme2013.com y www.sportsmore.it. La urganisazion fajerà a l savëi da ulà che la curiera pierà via.

Da vëncer n weekend per doi persones Duc i letëures dla Usc di Ladins de Südtirol che se nunzieia tres la plates internet www. fiemme2013.com y www.sportsmore.it dëssa njunté la dizion “La Usc di Ladins”, per pudëi nscila fé pea a na bela lotaria, mé per i letëures de La Usc di Ladins de Südtirol. Da vëncer iel 1 weekend tla Val de Flëm per doi persones per doi nuetes cun durmì y gusté, te sajon bassa. 1 skipass Flëm/Obereggen per un n di cun l Bonn per l Tour dl Gusto. 1 skipass Flëm/Obereggen de un n di. Info: www.fiemme2013. com, www.sports-more.it, tel. 0471 664004.

L Fascia ferma l Valpusterìa Con 9 goi segné te doi bela partides ventes contra l’Alleghe e i prumes en classifica de la Pustra, l Fascia se tegn tacà a la prumes trei

Dennis ence te l’ùltima partida l se conferma l mior portier del campionat.

Hockey Serie A - Les é jites n muie ben la ùltima doi partides per l’Hockey Club Fascia Levoni, che à vent 5 a 1 contra l’Alleghe e 4 a 0 contra l Valpusterìa, prum en classifica. Te la 19^ giornèda de campionat l Fascia, pur amò zenza Dennis e ence zenza Dantone e Power, l

30

www.lauscdiladins.com

conquista zenza fadìa l’Alvise De Toni, passan via tel derby del Fedaa n Alleghe che no l’é mai stat en partida. L prum gol rua demò dò n menut e mez de jech e l porta la firma de Margoni. Bela prestazion del jiador fascian, che didà da Bonello a Alleghe l met a segn doi goi, fajan l bis al scomenz del terzo drittel, semper dò n menut de jech. Dò 6 menuc dal prum gol de Margoni, l Fascia va endò a segn e l se porta sul 2 a 0 con Edwarson; l’Alleghe no é bon verjer endò la gara e l se lascia sciampèr l’ocajion bona ence ti cater power-play. Tel secondo temp la situazion doventa amò miora per l Fascia, che l’arjonc l 4 a 0 con doi goi de Mac Donald. Del gol de Margoni al scomenz del terz drittel aon jà dit, oramai sul 5 a 0 la partida no à più trop da dir, ma dant dal triple son l’é Veggiato a ge dèr a l’Alleghe l gol de la bandiera e ge neèr al bravo Favre la sodestazion del shut-out. Partida amò più bela, l’é stat dit adertura la più bela del campionat, chela che en mèrtesc sera à vedù ruèr ta Dèlba i prumes en classifica da Bornech. Passa demò 34 seconc dal scomenz e Gerome Giudice segna la pruma rei ladina. I pustres

proa a responer, ma ogne tentatif vegn anulà da Dennis, che ruà endò te gabia dò 2 giornèdes de punizion l sporc na prestazion al top. La seconda frazion pea via sobito mèl per i Louves, che i cogn renunzièr a Sirianni enfortunà, e dò pech più che n menut l Fascia va endò a segn ruan sul 2 a 0. Forc del vantac, i ladins tegn te man l jech: al 32° rua l 3 a 0 con Lomanno e 2 menuc dò Edwardson, gran protagonist de la serèda, l segna l 4 a 0, resultat che no mudarà più te dut l terz drittel, enceben che i Louves les proe dutes per passèr ite l mur uzà sù da Dennis, che se conferma l mior portier del campionat. L Fascia en jebia l’à jià sul ciamp forest contra l Valpellice e chesta sera sarà n auter match-clou, ta Dèlba contra l Busan. Classifica dò 20 giornèdes: Valpusteria 40 ponts Asiago 35 ponts Busan 32 ponts Fascia 30 ponts Retenon 29 ponts Pontebba 22 ponts Valpellice 18 ponts Cortina 17 ponts Alleghe 17 ponts

Pröma gara de schialpinism I atleć de Badiasport à arjunt de bogn plazamënć pro le Trofê San Nicolò a Ćianacëi. Pröm post de categoria por Michael Moling Schialpinism - En jöbia ai 3 de dezëmber da sëra à trëi atleć de Badiasport tut pert al 4. Trofeo S. Nicolò a Ćianacëi. Le percurs de chësta competiziun condüjô da Ćianacëi ćina söl Ju de Pordù, cun travert dan le Hotel Pordoi, por n deslivel de 690 m. Indöt àn podü cumpedè plü de 170 partezipanć y ti pröms posć êl ince i atleć de Badiasport. Michael Moling s’à plazè al 11. post cun n tëmp de 37.25, tardì de 2.33 söl pröm tlassifiché: Daniele Cappelletti (34.52). Te süa categoria él rovè sön le scalin plü alt dl podium. Püch dedô é rové al travert Lois Craffonara, cun n tëmp de 38.06 (14. post). Andreas Irsara s’à plazè al 30. post cun le tëmp de 40.32. Pro les ëres ti é la devënta jüda a Nadia Scola (45.24). La proscima competiziun por Michael Moling é la gara de copa dl monn a Pila (Aosta). Por i atri atleć de

L’atlet de schialpinism Michael Moling.

Badiasport él le Skitourensprint ai 18 de dezëmber a San Linert/Badia. (Badiasport)

Bon scomenz per l schi alpinism Al Trofeo San Nicolò secondo post per Martin Riz e “en plein” fascian per la eles con Nadia Scola, Carla Jellici e Ketty Margoni Schi alpinism - Co la bela fiochèdes de november l’é endò ruà ence la “fiora de jir co la pouses” e tel mond del schi alpinism grana l’é la gaissa per na neva sajon rica de apuntamenc de vigni sort, che bina dessema n muie de garejèdes, endrezèdes soraldut tel Nord de la Tèlia, ma che rua enscin L placat de la garejèda. tel Lazio e te l’Abruz per na disciplina che l’é Coscita dai prumes ai ùltimes doventà na realtà del mond del gran batalia per la venta de chesta pruma garejèda co la pouses de schi modern. I apuntamenc é peé via jà la la sajon, e amò n’outa i gregn setemèna passèda a Cianacei, inomes à desmostrà sia olache l’é stat endrezà la 4^ edizion preparazion e sia voa de fèr. Per del Trofeo San Nicolò, garejèda chel che vèrda la venta finèla, de schi alpinism de net endrezèda Daniele Cappelletti del Grop dal Grop di Bogn da Nia e che fèsc Alpins Paracadutisć à abù la pèrt del Tornoi “Dolomiti sotto soramessa per 5 seconc demò sun le Stelle”. Martin Riz di Bogn da Nia e Na garejèda che é pontèda via Alessandro Follador da Falcade. a pe coi schi te man dal piaz de Te la categorìa de la eles amò na Cianacei demez, per dò sora la sia gran bela proa de la brava Nadia de Cianacei al scomenz de la pista Scola del grop Bela Ladinia, con s’i tachèr ite per ruèr fin sun Pordoi l secondo post de Carla Jellici e al aló da l’Hotel Savoia. terzo Ketty Margoni de Na garejèda che à vedù passa Tonaltitude. Sui prumes trei 200 scric ite, n numer record per sciaieres de eles donca trei atletes chesta manifestazion, e che de Fascia, e amò apede de bie desmostra dut l’enteress e la piazamenc arjonc ence da Silvana pascion di atlec che vel se meter Iori e Riccarda Deville. a la proa per veder sia preparazion, N scomenz pien de sodesfazion mesuran l temp respet a l’an dant. donca per l schi alpinism te Fascia, Se se vèrda i tempes, se pel dir con chesta garejèda Trofeo de San che nesciugn più tol pèrt a chesta Nicolò, che la é e jita inant aló da garejèdes demò per l spirit de ruèr l’Hotel Savoia de la familia al travert, ma che duc desmostra Finazzer, co la cena e la premiazion enteress per l resultat, per di miores con momenc de festa e legreza. (dvt) l’agonism e per la proa sportiva.


Sport

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Sajon nueva, atlec nueves, inò de bon resultac Devënta cuntra Toblach Carmen, Maicol y Alexia mescëida pea danter i miëur biatlec talians

La scuadra badiota dl hockey U13 à arjunt na devënta

Biathlon - Ai 5 y 6 de dezëmber iel stat la doi prima garejedes de biathlon de Copa Italia tla Val de Martell. Duc i atlec y trainadëures fova dl bunder, do n instà lonch de preparazion, a ce livel che n fova a se cunfrunté cun la cuncurënza. Mplu iel mo chëst ann pra l SC Gherdëina Raiffeisen cater atlec nueves, che stlupetea cun la carabina 22 y per chisc fova dut nuef y da mparé. Da chisc atlec ne ulòven nia se aspité de massa, ma bele l prim di tla garejeda Sprint ài purtà drët de bon resultac dantaldut a stlupeté. Manuel Mair am Tinkhof ie cun 5 fai ruvà 21ejim. Ntan che Dominik Senoner ie ruvà cun 4 fai al 24ejim post. Na beliscima garejeda à fat Carmen Runggaldier, che cun mé 2 fai ie ruveda cuarta. Pra i plu vedli ie Maicol Demetz cun 3 fai ruvà setimo y Miran Mittermair cun 3 fai 13ejim. La numineda a atleta junior dl ann ti à dat a Alexia Runggaldier, che garejea per le

Hockey - Ai 6 de dezëmber à la scuadra de hockey U13 dl’Alta Badia śoghé na partida cuntra Toblach. Ala fin dl pröm tëmp se stôra söl 2 a 2, cun l’Alta Badia scialdi debla, do mez le secundo tëmp à metü man i mituns ladins da śoghé sciöche ai sa y à stlüt jö cun n 6 a 4. Tl terzo tëmp ài ćiamò fat trëi goi cuntra un n gol dl Toblach. Insciö é le resultat final rovè söl 9 a 5. La formaziun dl’Alta ê metüda

Carmen Runggaldier, à fat scialdi bën pra la garejedes te Martell.

Fiamme Gialle, eles ai piesc; ëila à venciù cun mé un n fal al poligon, scebën che la fova mo mpue dal tisl i dis passei. L segondo di tla garejeda de jì do ”inseguimento”, cunesciova bele

duc mpue si cundizions y ulova a chësta maniera jì mpue plu a si limit, resian povester nce mpue deplù. A chësta maniera à Manuel falà 10 colps tuman de reviers al 29ejim post. Riesc do al 30ejim se plaza Dominik cun 13 fai. Autramënter ti iela jita a Carmen che, pieda via coche cuarta, davania posizion per posizion y cun l miëur stlupeté de si categuria (3 fai sun 20) se davàniela l segondo post danter cuncurëntes nchin de 2 ani plu vedles che ëila. Nce Maicol, pià via cun averseres nchin de 2 ani plu vedli, se davania cun mé 5 fai n grum de posizions ruvan ënghe segondo do na volata drët spetaculera dan l travert. Alexia à sentì la stanchëza dl di dant y de si fiëura y à messù ti lascé l segondo di l scialier plu aut a na jëuna dla Val d’Aosta. Da auzé ora iel a uni moda l bon stlupeté, ulache la à venciù l duél ntern de familia cun mé 2 fai sun 20. (ts)

adöm da Johannes Delmonego, Frederik Pinter, Ermes Costa, Maximilian Pinter, Patrick Ferdigg, Diego Holzmann, Michael Valentin, Alessandro Delmonego, Matteo Hafner, Matthias Castlunger, Aaron Planatscher, Mattia Davare, Andrea Pedevilla, Andrea D’Urso y Max Schrott. Trëi goi é gnüs fać da Mattia Davare, trëi da Andrea D’Urso, un da Aaron Planatscher, un da Max Schrott y un da Ermes Costa.

Tratan la partida dl’Alta cuntra Toblach.

La sajon dl volley à metù man Chëst ann ons na scuadra deplù che se bat ti campiunac defrënc

La scuadra de volley U13, che vën nsenieda ju da Wilma Kostner y Tamara Bauer.

Minivolley - Uni ann ons truepa mutans che scumëncia cun l minivolley, chëst ann per la legrëza

dl club, iel nce vel’ mut che à ulù scumencé cun chësc bel sport, lascian speranzes per l daunì de tré

La scuadra dl’ëiles che fej te prima divijion.

su na scuadra jëuna de mutons. La mutans y i mutons vën alenei da Heinz Senoner y Markus Delago y se abina un n iede al’ena tla palestra de Urtijëi. Ëi desmostra legrëza y ueia de mparé, speron te n bel daunì. Volley U13 - La mutans dla Under 13 vën chëst ann nseniedes ju da Wilma Kostner y Tamara Bauer. Do che chësta mutans à fat pea l ann passà l campiunat de minivolley, féjeles chëst ann l campiunat provinziel Under 13. L vën jugà ntan l ann de scola cun na partida uni ena. La mutans à bele jugà vel’ partida, vencian nce danterite y danterora, ma l ie da stramp rie per chëles che vën dal minivolley a zapé ite te n campiunat provinziel cun regules nueves, a messëi se usé a fé cun n palé plu pesoch, y a n livel bele scialdi aut. Dessegur puderons udëi te vel’ mëns vel’ bel resultat y n bel juech. Volley U14 - La mutans dla Under 13 dal ann passà ie passedes inant tl campiunat provinziel Under 14. La grupa dla mutans ie deventeda n mumënt mëndra che l ann passà, ma chëles che ie restedes ie drët ulentives y possa nce jughé deplù, desmustan cun legrëza n bel juech. Les vën alenedes da Egon Rabanser. Ëiles à scumencià l campiunat ala fin de utober, messan se museré cun scuadres drët stersces y che fej mo n tan de ëura de alenamënt che la nostes. La scuadra de Gherdëina à mpo desmustrà de vester bona de ti tenì permez ala miëura scuadres de Südtirol. Volley Ëi - Nce chëst ann fej i ëi pea l campiunat de tëmp liede dla Val d’Isarch cun sies d’autra scuadres. Chësc campiunat ne n’ie nia tan mpeniatif y l vën jugà uni doi enes na partida. Plu che auter per sté n cumpania, per se devertì y se museré cun d’autra scuadres.

Chësta ie la U14 cun si trainadëur Egon Rabanser.

Nce i ëi à bele fat n valguna partides, scumencian drët bën. Ëi ie al mumënt a cë dla tlassifica. Volley Ëiles - L’ëiles ie l ann passà ruvedes terzes tl campiunat provinziel dla prima divijion, iust nia tan inant da pudëi jì su tla serie D, ajache mé la prima doves fej l var tla categuria plu auta. Chëst’ann ie l travert dessegur inò de finé via l campiunat tla prima posizions o povester de jì su de categuria. Chëst ann iel ruvà leprò doi jugadëures. Una ie la jëuna Stefanie Messner dla scuadra U13 dantaldut per fé esperienza. Ëila à na gran ueia de mparé y se astiela bele drët bën te ciamp. Per gran legrëza de duc ie Irene Dejori inò unida de reviers pra l Volley Gherdëina, do che la à jugà tla serie B cun l Belun. De gra a si tecnica y si esperienza iela dessegur de gran aiut per la scuadra. L ie da stramp da muië che l ie puecia jëunes che vën do. Pervia che les va oradeca a scola o per

d’autra rejons làsceles chësc bel sport. L volley ie dessegur un di plu biei sporc de scuadra per la mutans, n possa l pratiché truep ani, n possa sté n cumpania y fé muvimënt. Speron che la situazion se mude tl daunì y che l Volley Gherdëina ebe inò vel’ jëuna che possa zapé ite tla prima scuadra. Chëst’ena passeda à l’ëiles abù si prima partida de campiunat contra la scuadra de Neugries. Les ti à lascià puec ponc desmustran cun si esperienza y cualità tecnica, menedes da Romina Comploj, de ti vester, vencian per 3 a 0. Chëst ann à l Volley Gherdëina na plata internet per dé plu nfurmazions. Assan legrëza sce zachei nes scrijëssa ite nce datrai vel’ cumentar o critica per pudëi miuré nosta atività. Pudëis unì a nes crì sot a www.volleygroeden. jimdo.com. AVS Volley Gherdëina www.lauscdiladins.com

31


Sport

nr. 48 / 12 de dezember 2009

“Sport no l’é demò veder i resultac ma ence crescer ensema...” Sodesfazion da pèrt del diretif e di alenadores ajache l’é semper più bec te la categorìes Baby e Cuccioli e chest l’é segn che l Ski Team Fascia laora delvers

La radunanza del Ski Team Fascia.

Sport - Curta la radunanza del Ski Team Fascia, stata en sabeda ai 28 de november te l’auditorium de la scola mesènes de Poza, che se à avert co la paroles del president Giorgio Deluca rengrazian e prejentan i conseieres e alenadores che l’era te sala con n develpai particolèr a Alceo Pastore che é semper vejin a chesta sozietà. L president l’à palesà ence soa sodesfazion per l numer de persones che à tout pèrt: “no é mai vedù tanta jent a na radunanza olache no sie da votèr l nef diretif” à dit Deluca, recordan ence che chesta l’é stat na sajon positiva con de bogn resultac. L’é stat recordà i trei atlec che é cresciui tel Ski Team e che ades i é en Copa del Mond, Cristian Deville, Chiara Costazza e Stefano Gross,

zenza desmentièr i etres che à arjont vèlch medaa e piazament emportant te la sajon 2008/2009: Luigi Gandini, Francesca Fanti, Norman Rasom, Andrea Rovisi, Kevin Giuliani, Romina Santuliana, Dario Rasom, Aldo Gross, Edoardo Rizzi, Ettore Costazza, Hilde Kirchler, Isabella Soraruf, Stefania Casari, Filippo Romano, Enrico Povinelli, Veronica Debertol e Nadia Scola. Demò n picol despiajer te chesta radunanza, esser rué secondi te la graduatoria nazionèla per atività di joegn, ajache da vèlch an la sozietà era semper pruma, ence se ruèr secondi su duta la squadres taliènes l’é segur motif de orgolie per la sozietà. Recordon ence che la sozietà la é al 5° post te la graduatoria assoluta tel Schi Alpin che tol ite

ence i gropes militères, 6° te la graduatoria nazionèla generèla che tol ite ence la desvaliva spezialità del Schi Nordich e 2° en graduatoria del Schi Alpin. L’é stat recordà ence i bravi atlec desche Romina Santuliana, che ades la fèsc pèrt de la Nazionèla di Joegn Ratiopharm, e Francesco Romano e Ivo Rasom, che i é jic duc doi te squadres militères. L’é stat recordà che l’é ja peà via i alenamenc per duc i atlec coi desvalives maestres che é semper vidé da Marco Costazza e la desvaliva garejèdes endrezèdes via per l’invern (che aon ja recordà su

La Usc 46). L setor agonistich del Ski Team Fascia per chesta neva sajon tol ite 26 atlec te la sezion Giovani (béleche duc del Ski College), 14 Allievi, 15 Ragazzi, 23 Cuccioli, 18 Baby, 7 tel Snowboard e 5 tel Freestyle. “L’é semper più bec te la categorìes Baby e Cuccioli e chest l’é segn che l Ski Team Fascia laora delvers – à dit Costazza – l’obietif de chesta sociazion sportiva no l’é demò veder i resultac, ma crescer ensema, no l’é demò saer venjer, ma ence viver e se respetèr.” L’é stat aproà a unanimità la quota sozièla che é restèda semper de 40

euro e l bilanz da mé del 2008 a oril del 2009 che se sera su con n passif de 1.679 euro. Endèna la radunanza l’é stat prejentà n projet avert ai joegn dai 11 egn en su per meter su n Fans Club per esser enjigné a la finèla de Copa del Mond de Garmisch, chi che vel saer zeche de più i pel se oujer te ofize del Ski Team a Poza dedant la Pista Aloch. Te chesta ocajion l’é ence stat dat fora la neva mondura, bruna con strisces biences e con su l logo Val de Fascia e i maores sponsor: Familia Coprativa Val de Fascia, Consorzie Eletrich de Poza e Cassa Rurala Val de Fascia e Agordin. A la fin, inant de dèr fora la neva mondures per duc i atlec, l president Deluca à rengrazià i sponsor, duc chi che ge stèsc apede e che deida perché dut carenee e l ge à sport l’envit à se fèr inant a duc chi che fossa desponìboi a dèr na man via per chest invern e a chi che volessa fèr pèrt del diretif, ajache chest’aisciuda che vegn sarà la votazions. A Giorgio Deluca e a chi che lo deida à portèr inant l lurier de endrez del Ski Team Fascia ge sporjon i miores augures de n bon lurier e na sajon rica de sodesfazion.

Semper de più i picoi che tol pèrt a i corsc endrezé dal Ski Team (foto Robert Bernard)

Lorenza Rossi

Cun l unì dla nëif ie fineda via la sajon de jì a ciaval 2009 Cialan de revieres pòssen dì che l ie stat n bon ann per la mutans de Gherdëina che fej garejedes de jì a bastin Raité - Deberieda cun la cater surans Senoner de Pozamanigoni de Sëlva àl scumencià chëst ann diesc mutans cun l’atività agonistica de sauté sëura rëms ora. La prima garejeda de chësta sort àles fat n dumënia ai 19 de lugio sa Pozamanigoni. L tëmp fova scialdi bel y la garejedes à scumencià dala 9 daduman. Tla prima categuria, la BP60 (autëza 60 cm) àl fat pea la alieves de Alexia, Anna Bernardi, Manuela Cipolla, Alessandra Aita, Samantha Passaro y Patrizia Mussner cun l ciaval Ute. Dutes ne à smacà ju nianca no un n rëm. Vera Senoner à fat pea cun Nereo y ne n’à ënghe fat degun fal. Tla categuria B80 àl fat pea la alieves Julia Crepaz y Anna Kostner cun l ciaval Lunis, tramedoves à fat doi

percursc zënza smaché ju degun saut y nsci ieles ruvedes tramedoves al prim post “ex aequo”. Tla categuria B 100 àl fat pea Susan Senoner cun si ciaval Chiribiribin y Vera Senoner cun si pony Pada. Nce tlo ne n’à tramedoves fat degun fal y se à plazà al prim post “ex aequo”. Tla categuria B110 (110 cm) à Vera cun si pony Pada venciù la categuria, Susan ie ruveda terza cun Chivas. Tla categuria C115 (115 cm) se à Julia plazà cun si ciaval Colani al terzo post. Tla categuria C120 (120 cm) ie Alexia cun Paya Bay ruveda segonda, dan si sor Julia cun Colani. La sajon ie jita inant cun garejedes a Sterzing, Dietenheim, Maran, Verona, Bulsan, Toblach y Jenesien. Vera ie jita cun si pony

Alexia cun Paya Bay pra na garejeda a Casale Sul Sile.

32

www.lauscdiladins.com

Pada ala fin de agost a fé le “Poniadi” a Roma, ulache l à fat pea mutans y mutons de duta la Talia. Chëst ann ie Alexia stata bona de purté si alieves a fé vel’ garejeda ncantëur te Südtirol arjunjan for de bon plazamënc. De setëmber àn pona metù a jì a Bulsan i campiunac regiunei de saut a scuadres, ma ala mutans de Pozamanigoni ti àla mpue sciacà. Alexia à per l prim iede purtà trëi scuadres, cun i doi ciavei Ugo y Ute, a fé pea la “Gimcana 50” (n percurs da fé l plu debota che la va cun slalom y cun sauc de 50 cm). L’autra mutans dla scuadres de Trënt ova bele fat pea chësta garejeda a Roma pra le “Poniadi” y fova sambën favorisedes. Ma la pitla Da m.c.: Samantha Passaro, Jamie Lee Pellizaro, Nicoletta Mussner, Anna mutans de Gherdëina à Bernardi, Julia Crepaz, l ciaval Ute, Manuela Cipolla y Alexia Senoner. desmustrà de avëi na drëta Val Gardena Marketing, la Lia “grinta” y do mé cin’ dis de proves ala cater surans. Te 10 dis saràl sa Pozamanigoni dl Turism y l Chemun de Sëlva, dr. cun Alexia ieles jites a Bulsan per desmustré dut si savëi. Manuela la prima senteda generela di bën Florian Mussner, Franco Prinoth Cipolla y Julia Crepaz à venciù y 52 ciavalieres scric ite tl “Circolo y Cordula Weber, La Usc di Ladins, ie nscila deventedes capiunësses FISE Val Gardena”, che ie unì metù la Banca Populera/Volksbank de regiuneles, al segondo post se à su permò de jené dl 2009. Tlo Sëlva, la families Bernardi Hilda y plazà Jamie Lee Pellizzaro y Anna fajeràn na pitla festa y premiazion Bernardi Simon, la firma Tirust, la Bernardi, al cuinto Samantha per se udëi pona inò pra la prima Scola de Schi de Sëlva, Photo garejedes d’ansciuda dl 2010. Passaro y Nicoletta Mussner. Planinschek, la firma De Biasio & Fineda via ie la sajon dla Mahlknecht, Otto Runggaldier y garejedes per Julia, Alexia, Susan L zënter de jì a ciaval Toni Mussner, La Flëura y Pizzeria y Vera cun na ultima cumpetizion Pozamanigoni ulëssa tò l’ucajion L Fudlé y de gra per l gran aiut a a Mantova, Casale Sul Sile y per rengrazië duc chëi che à judà Elisabeth y Arnold, Inge y ala doi Manerbio, ulache la ti à drët butà pea a fé garaté la garejeda da instà: laves Paula y Leni.


Sport

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Stlut ju bën la prima pert dl campiunat Pröma pert stlüta jö Tramedoi scuadres de Gherdëina vënc l’ultima partida dla ”andata”. L Gherdëina I te Sëlva cun l ASKC Burnech 67 I y l Gherdëina II a Verdings contra l ASV Latzfons Chidlé - Do chësta prima pert de campiunat, ulache la scuadres de Gherdëina se à cumpurtà drët bën, puderài śën se goder n struf de paussa per se urté pona inò tl ann nuef y jì inant cun l medemo var. La partides jirà inò inant ai 22 de jené 2010.

Serie B-ost AKC Gherdëina I – ASKV Burnech 67 I 6:2 L’ultima partida dan jì tla pausa da Nadel à l Gherdëina venciù cun 56 chiedli deplù che l Burnech. L se tratova de mantenì l prim post te tlassifica dla serie B-ost. I chidladëures de Gherdëina à scumencià bëndebò bën jan de 59

chiedli danora, valivan ora l cont di jugadëures. Tla segonda liniga à i chidladëures valivà ora i ponc restan mo de 43 chiedli danora. Sun na tela se tratòvela sce i ultimi doi fova boni de mantenì chësc vantaje. Tramedoi à mo fat l pont purtan inò a 56 chiedli de defrënza: 3189 a 3133 per l Gherdëina, vencian nsci per 6 a 2. Do che l ASKC Deutschnofen y l ASKC Pfalzen à perdù, ie l Gherdëina I śën, do mez l campiunat, da sëul al prim post. L miëur dl di ie stat Georg Sommavilla, che à batù ju 564 chiedli. Resultac persunei: Sommavilla Georg 564 Werdaner Viktor 542 Colcuc Engl 542 Schieder Helmut 539 Prinoth Flavio 531 Klotz Josef 510 Prinoth Sigfried 503

Serie D-Nord

Armin Moroder dl Gherdëina II.

ASV Latzfons – AKC Gherdëina II 3:5 Bëndebò valiva iela jita a Verdings danter l Latzfons I y l Gherdëina II. Do la prima lingia de chidladëures, nce sce la ne n’à nia massa butà, fova l Gherdëina danora de 26 chiedli. Do la segonda lingia

Viktor Werdaner dl Gherdëina I.

semiòvela fata cun doi ponc di chidladëures y cun 67 chiedli batui ju deplù che l Latzfons. Ti ultimi colps ie l Latzfons mo stat bon de se tré mpue plu daujin n cont de chiedli batui ju, ma l ne ti à nia bastà per vëncer la partida. Nsci ie l Gherdëina II jit a cësa cun i doi ponc, batan ju 2995 chiedli cun na mesaria de 499,1 contra i 3946 chiedli dl Latzfons, che à fat na mesaria de 491,0 chiedli. L Gherdëina II stluj jù chësta prima pert dl campiunat cun l terzo post. (gs) Resultac persunei: Stuffer Guido 557 Moroder Armin 507 Malsiner Konrad 503 Demetz Thomas 500 Werdaner Viktor 481 Bernardi Rainer 447

Datrai uelen nce vester mpue de fertuna per vëncer Chëst’ena ti iela jita manco bona ai jëuni dl hockey de Gherdëina Hockey/Jëuni - La Under 8 ie stata n dumënia ai 6.12. a Sterzing a fé l turnoi de San Miculau. L à fat pea la scuadres de Sterzing, Dispruch, Leifers, Kaltern, Renon, Toblach, l HC Bulsan y l Gherdëina. Nosc pitli à perdù contra l Renon y l Dispruch. Contra l Kaltern ovi finà via a pèr, ma à pona messù ti la zeder ai penalty, ma venciù ài contra l HC Bulsan per 2:0. I à arjont l sesto post (l ann passà fovi otavi). N à fat na pitla premazion ulache duc à giapà na bedaia y l ie monce unit San Miculau sun dlacia, che ti à dat a duc n pitl sachetl. La copa venciuda possa uniun se tò pea a cësa per valgun dis. Ulessan mo lecurdé che n dumënia ai 20.12. iel n turnoi Under 8 tl stadio Pranives de Sëlva. Unide duc, nëinesc y laves, nonesc, genitori, fredesc y cumpanies a cialé y a fé tifo per chisc pitli campions. La Under 11 à fat na partida n vënderi ai 4.12. a Sterzing, ulache i à perdù per 12:1 cun i tëmps jic ora 6:1, 5:0 y 1:0. N l medemo di ova nce la U13 A na partida y pechël ti manciòvel n valgun jugadëures che ëssa dessegur fat tumé ora l resultat autramënter. Ëi à si proscima partida n juebia ai 17.12. a Burnech. La Under U13 A ie stata n vënderdi ai 4.12. a Kaltern, ulache i à perdù per 4:3 cun i tëmps jic ora 1:1, 2:0, 1:2. Sun dlacia fova i nosc dessegur miëures, i à trat plu che mo n tan de iedesc sun cassa di autri, ma la ne ulova nia buté. N mierculdi ai 9.12. iesi furnei a

Maran a fé si partida, contra i ultimi te tlassifica. Tlo à i mutons de Gherdëina venciù per 1:6 cun i tëmps jic ora 0:2, 0:3 y 1:1. Si proscima partida ai duman dumënia a Leifers. La Under 13 B a jugà n dumënia 6.12. a Bulsan tla Sill contra l EV Bulsan. Chësta partida ài perdù per 12:1. I mutons dl EV Bulsan che fajova tl prim l campiunat a trëi linies, n à n valguni de granc y perchël iel rie fé per nosta scuadra de mutons dl ’99. Chisc granc fajova belau damat cun ëi! Cun chisc ani àl scialdi da ndì sce n ie doi ani plu vedli, bele per la forza fisica. La U13 B jugherà n lunesc n cësa tl stadio de Sëlva, dala 17.45, contra l Toblach. La Under 15 à jugà n lunesc ai 7.12. a Kaltern. La partida ie jita ora 0:0 nce sce i nosc drucova bën tan y à nce purvà a tré te cassa, ma la scipa ne ulova nia jì ite. La U15 à ncuei sada inò na partida y chël ora de cësa contra l Leifers. La Under 17 de Sterzing/

Gherdëina à jugà n merdi ai 8.12. n cësa contra l Eppan. Tl prim tëmp fòvela plu valiva y i averseres de Eppan ti teniva drët permez ai mutons dl Sterzing/Gherdëina. Ma ngali iesi stac boni de se n pië danora de n valgun goi che ti dajova la segurëza dla vënta. Venciù ai ala fin per 7:3. Ëi à si proscima partida duman dumënia sun Renon. La Under 20 à jugà n sada ai 5.12. a Eppan contra la scuadra da iló. Sun banch dl Gherdëina fòvela feter scitra, nsci che n à nchinamei messù fé unì adalerch vel’ jugadëur che se ova fat mel, acioche n posse se prejenté ala partida cun la cumpëida minima de jugadëures damandeda. Sambën che la fova dura, cun puec mandli da baraté ora. A doi menuc dan la fin perdova i jëuni de Gherdëina per 5:3. Sun na tela à l trainadëur tëut ora l verdiaporta. Y la à butà! I ie mo stac boni de fé doi goi, y de ne se n giapé degun cun la cassa ueta, finan via nsci la partida a pèr cun l resultat de 5:5. La U20 arà śën n struf de paussa nchin Nadel.

I jugadëures dla Under 8 scota mo su i ultimi cunsëies de si trainadëur.

Cun chëstes partides va a piz por i chidladus dla Val Badia la pröma pert dl campionat. Le Mareo II po jì tla palsa al pröm post dl tlassamënt Chidlé Val Badia - La pröma pert dl campionat da chidlé é jüda a fin l’edema passada. Por les scuadres di ëi n’é le bilanz nia stlet: le Mareo II é al pröm post tla seria D-Nord y porvarà pro la secunda pert dl campionat, che va inant ala fin de jenà, da se tignì inant a će dla tlassifica, por podëi jì sö tla seria C. Le Mareo I à recuperè na posiziun y é al cuarto post tla seria A2-Ost, tratan che la scuadra da La Ila é al setim post tla seria C-Nord. Ma por la scuadra dles ëres é la seria negativa jüda inant. Les chidladësses é tomades zoruch al ultim post tla seria A feminila. Mo gnanca tratan la palsa danter la pröma y la secunda pert dl campionat ne stà i chidladus nia chić; la maiù pert de ëi tol pert al campionat dl raiun de Puster, che vëgn desfiré chësc ann tles chidlares da Al Plan, St. Johann y Sand in Taufers, cun la finala tla chidlara da Kiens.

Seria A feminila Jenesien - Mareo: 5 - 1 Pro l’ultima partida de chësc ann à les chidladësses dl Mareo messü dlotì na pordüda por 1 a 5 a Jenesien. Do la pröma seria da 120 boć ne ćiarâra fora nia mal: 1 a 1 pro i punć di confrunć direć y les patrones de ćiasa â n vantaje de 27 chidli. Mo spo à les chidladësses da Jenesien śoghé na gran partida y à trat fora n vantaje de 166 chidli, davagnagn inće trami i punć cuntra l’aversra direta. Ares à insciö arjunt na media de 540, cuntra la media de 498,5 dles marores, cun Gerda Complojer che é stada la miù de süa scuadra cun 510 chidli. Tla tlassifica é les marores tomades zoruch al ultim post. Resultać personai: Gerda Compolojer, 510 Gabriella Ties, 500 Valeria Federa, 500 Flora Weiss, 484

Seria A 2-ost Bruneck 67 I - Mareo I: 1 - 7 Cun na media de 554,6 s’l’à le Mareo I fata avarëi por 7 a 1 cuntra la scuadra da Bornech, tla chidlara da San Iöre. Da impröma inant à i maroi albü la partida tles mans y à daimproìa abiné sö punć y chidli de vantaje ti confrunć di patruns de ćiasa: da 55 chidli do la pröma seria da 120 boć é le vantaje aumentè a 58 do la secunda seria, por rovè ala fin dla partida a 118 chidli. Cinch dl Mareo à inće davagné le punt cuntra so aversar diret. Le miù dla partida é stè Lois Ellecosta cun 571 chidli. Tla tlassifica à le Mareo recuperè na posiziun y va tla palsa da Nadè al cuarto post. Resultać personai: Lois Ellecosta, 571 Matteo Ties, 569 Lois Craffonara, 555 Tone Tavella, 554

Pire Rungger é stè le miù dla serada tla partida danter Mareo II y Pfeffersberg.

Tone Call, 550 Martin Ferdigg, 529

Seria C-nord La Ila - Afers: 4 - 4 Cun n pü’ de desfortüna à la scuadra da La Ila messü azetè n pêr por 4 a 4, te ćiasa cuntra la scuadra de Eores. Do les prömes döes series da 120 boć ê le resultat sön 2 a 2 pro i punć du confrunć direć y i badioć â n vantaje de 62 chidli. Inće pro l’ultima seria da 120 boć parôl che i patruns de ćiasa ess la partida tles mans, mo avisa pro i ultimi boć à i ghesć albü plü fortüna y é stà bogn da mëte al sigü trami i punć por püć chidli, fissan insciö le resultat final sön 4 a 4. Cun 3066 chidli à La Ila arjunt na media de 511, tratan che Afers â na media de 503,7. Le miù da La Ila é stè Christian Pedratscher cun 539 chidli. Tla tlassifica romagn i badioć al setim post. Resultać personai: Christian Pedratscher, 539 Erwin Crazzolara, 529 Carlo Valentini, 521 Edi Bernardi, 510 Gianfranco Thaler, 499 Fritz Planinschek, 468

Seria D-nord Mareo II - Pfeffersberg II: 6 - 2 Cun na devënta tlera por 6 a 2 à le Mareo II stlüt jö la pröma pert dl campionat y se tëgn le pröm post tla tlassifica. Cuntra la scuadra da Feldthurns à i maroi da impröma inant mostrè sües forzes y à bele atira trat fora n vantaje de 59 chidli, che é aumentè a 65 do la secunda seria da 120 boć, por rovè ala fin dla partida a 220 chidli. Cater chidladus à inće davagné le punt cuntra so aversar diret. Cun na soma totala de 3082 chidli à chi da La Ila arjunt na media de 513,7, tratan che Pfeffersberg à fat na media de 477. Le miù dla serada é stè Pire Rungger cun 533 chidli. Resultać personai: Pire Rungger, 533 Simon Complojer, 527 Christian Ties, 519 Tone Hochwieser, 515 Lois Agreiter, 506 Claudio Moling, 482 www.lauscdiladins.com

33


Informazions y Manifestazions Referac Pubertà – na età ria... dantaldut per pere y l’oma!

N mierculdi ai 16.12. dala 20.30 tla bibliotech S. Durich. Referat sun ”L bulism te scola”. L rejona psicologs/cunlauradëures dla coop. soziela “Socrates” de Bulsan. Danter i reladëures saràl nce l dutor Stefano Di Carlo. “Co che i parënć po daidé”

Referat dl psichiater dr. Simioni Ivo dl Ospedal da Bornech en lönesc ai 21 de dezëmber dales 20.00 söl tema “Come i parenti possono aiutare i famigliari depressi” (por talian). Organisaziun: la Coop Socrates deboriada cun le grup “I jun deburiada” dla Val Badia.

Iniziatives sportives Escursciuns cun les lies da munt

Les Lies da Munt Val Badia mët da jì en doman domënia ai 13 de dezëmber döes escursciuns schialpinistiches. Öna plü saurida sön Munt de Furćia (Lungiarü). Le deslivel é de 900 metri, por n tëmp da jì de 2 ores y mesa. Infos y prenotaziuns al 333/9642470. Na secunda à n livel de dificoltè mesan y porta i partezipanć sön la Maurerspitze - 2628 (Pflersch), cun n deslivel de 1.400 metri. Le tëmp da jì é de 4 ores. Informaziuns y prenotaziuns al 339/7494356. Dé dl telemark

L’Uniun Sport La Ila inviëia en doman domënia ai 13 de dezëmber dales 9.00 a n dé dl telemark, na incuntada por düć i apascionà de telemark y chi che ô porvè fora chësta disciplina. Istruturs y maestri de telemark sarà söl post por dè val’ consëis. Reunion generela dl’Atletica Gherdëina

Nvion duc i pasciunei de sport, ncuei sada ai 12 de dezëmber dala 17.00, tla gran sala dla cësa de Chemun de S. Cristina, ala senteda generela dl’Atletica Gherdëina Cassa Raiffeisen de Sëlva, ulache l unirà nce fat la veles dl cunsëi nuef. Sun vosc unì se ncunforta l cunsëi dl’Atletica Gherdëina Cassa Raiffeisen de Sëlva. Jites cun la peves te Gherdëina

La scola de alpinism Catores mët a jì jites scëmples y saurides cun la peves per ëiles che scumëncia o ie bele jites datrai cun la peves. N jirà cater iedesc a fé na jita ntëur Gherdëina. N possa crì ora de jì la juebies o la sades. La prima jita unirà fata n juebia ai 7 de jené o la sada ai 9 de jené 2010. Per nfurmazions plu avisa prëibel cherdé su Dieter Demetz, fajan l umer de fonin 333 3085846 o scenó sun la sëira l numer de cësa 0471 798527. Nona edizion dla Val Gardena Ciasp

Ai 24.01.2010 sun Pana a S. Cristina tl zënter de pudejé, dala 10.30. L’Atletica Gherdëina mët inò a jì chësta garejeda y nce la manifestazion sportiva nia cumpetitiva de jì cun la ciaspes, longia 5,5 km, cun pië via y travert tl zënter de pudejé. I urganisadëures mët a desposizion za. 100 pèr de ciaspes bele dala 8 daduman iló tl zënter de pudejé, tres n pitl cuntribut. Se scrì ite pòn tla Lia dl Turism de S. Cristina nchin ai 23 de jené o n l di dla marcia nchin la 10 danmesdì, paian ite 10,00 euro (per mpresté la ciaspes 7 euro). Ulessan nvië duc, sibe mëndri che majeri a fé pea pra chësta marcia o garejeda. Per purvé i dis dant pòn se mpresté ora la ciaspes te n valguna butëighes de Gherdëina. La Val Gardena Ciasp fej nce pert dla Copa Italia (13 garejedes te duta la Talia) y sce n fej pea 8 garejedes te 8 provinzies defrëntes puderàn pië do de biei pesć.

♦ L zënter de pudejé sun Pana

nr. 48 / 12 de dezember 2009

♦ Skitourensprint “Sot les stëres” Terza ediziun dla gara de schialpinism organisada da Badiasport. Apuntamënt por i 18 de dezëmber a San Linert, dlungia la ütia Tamà En vëndres ai 18 de dezëmber organisëia Badiasport por le terzo iade le Skitourensprint “Sot les stëres - jö y sö”, a San Linert/Badia. Le start sarà dales 20.00 dlungia la ütia Tamà (1.515 m). I partezipanć arà da fà n rait ćina jö dala staziun a val dl lift da La Crusc (1.340m), mëte sö les pels y jì indô sö ćina ala ütia Tamà, olache al é le travert. Indöt él da curì n deslivel de 175 m. Tla ütia Tamà gnaràl tignì do la gara la premiziun y na pasta p a r t y. Informaziuns plü menüdes é da ciafè söl sît w w w. badiasport.org . Iscriziuns (5,00€) anter le mercui ai 16 de dezëmber a posta@badiasport. Le sprint de schialpinism vëgn metü da ji por le terzo iade. Chësc ann org o por telefonn ai 18 de dezëmber. al 339/3935143.

Chino Al chino de Cianacei Insnet, sabeda ai 12 de dezember da les 21.15 vegn metù dant l film “Parnassus l’uomo che voleva ingannare il diavolo” con Heath Ledger, Ch. Plummer, Johnny Depp, Jude Law e Colin Farrell, en vender ai 18 e en sabeda ai 19 de dezember da les 17.30 se pel veder en pruma vijion da la Walt Disney l film “La principessa e il ranocchio” e da les 21.15 “Natale a Beverly Hills” con Christian De Sica, S. Ferrilli, M. Hunziker, G.M. Tognazzi e A. Gassmann. Doman, domenia ai 13 de dezember, da les 3 domesdì, la filodramatica “La Mizacoles” porta dant la comedia “Amor e baticher”. Al chino de Pardac

Insnet, sabeda ai 12 e doman domenia ai 13 de dezember da les 21.15 se pel veder l film “Cado dalle nubi” con Checco Zalone, en vender ai 18 e en sabeda ai 19 de dezember da les 21.15 vegn metù dant l film “Io & Marylin” de e con Leonardo Pieraccioni. Al chino de Tieser Anché sabeda ai 12 e en domenia ai 13 de dezember da les 21.15 vegn portà dant l film “Parnassus l’uomo che voleva ingannare il diavolo” En vender ai 18, sabeda ai 19 e domenia ai 20 da les 21.15 se pel veder l film “Natale a Beverly Hills”. Al chino de Ciavaleis

Insnet, sabeda ai 12 e doman domenia ai 13 de dezember se pel veder l film “L’uomo che fissa le capre”, en lunesc ai 14 da les 21.15 vegn metù dant l film Palma d’Oro al Festival di Cannes “Il nastro bianco” regìa de Michael Haneke. En vender ai 18, sabeda ai 19 e domenia ai 20 da les 21.15 se pel veder l film “Io & Marylin”.

Per duta Gherdëina ie l zënter de pudejé sun Pana/S. Cristina n beliscimo raion per pudëi pudejé y passe de biei dis alalergia tla nëif Per chëi dl pudejé y dla cumbinazion nordica a livel agonistich iel plu purtoies da stramp adatei per i alenamënc y la garejedes. L Schi Club Gherdëina Cassa Raiffeisen de Sëlva mët a jì sun Pana ai 20.12. na garejeda naziunela de saut y cumbinazion nordica per la categuries prumozion, ”ragazzi” y aliefs, che vel nce sciche campiunat talian children. Per duc canc che pratichea chësc bel sport drët sann iel a desposizion cin’ purtoies, plu de saurii y plu de riei, che ie nce omologhei per fé garejedes de Copa dl Mond. Duc i purtoies vën batui a puntin uni di. Per mantenì chësc zënter for a puntin vëniel scudì 4,00 euro al di, 15,00 euro per duta n’ena o 40,00 euro per dut l inviern. I mëndri sot a 12 ani va debant. Chësta chertes vel per Pana y Mont de Sëuc y ie da pudëi cumpré te duc i ufizies dla lies per l turism o diretamënter sun Pana, ulache l ie daviert uni di dala 9.00 nchin la 16.30. L ie nce la puscibltà de se mpresté ora sun l post i schi y i ciauzei da pudejé. L zënter de pudejé sun Pana. L zënter fej nce pert dl raion Dolomiti Nordicski, ulache l ie leprò l’Alta Badia-Armentarola, Rasen Antholz, Gsies, Auta Val de Puster-Südtirol, Auta Val de Puster-Osttirol, Comelico, Sappada, Cortina, Auronzo-Misurina, Tauferer Ahrntal, Pelmo Ski Civetta. Per pudëi se nuzé ntan dut l ann de duc chisc raions giàpen da cumpré na chërta che costa 60,00 euro. Per avëi plu nfurmazions www.centrofondo.it.

34

www.lauscdiladins.com

Dotors y Apoteches Dotor

L dutor de servisc dala 8.00 daduman de n sada 12 de dezëmber nchin la 8.00 daduman dl di do ie l dutor Aba Fallaha de Sëlva, tel. 0471/794111 o l 0471 797540. Dala 8 daduman de n dumënia 13 de dezëmber nchin n lunesc 14 de dezëmber dala 8 daduman ie de servisc l dutor Raphael Insam de Urtijëi, tel. 0471/797369 o l 0471/797076. Le dotur en sorvisc tla findledema di 12 y 13 de dezëmber, ti comuns de Mareo y San Martin, é le dotur Ziad Barakat, Al Plan, tel. 334/2484784. Ti comuns de Badia, Corvara y La Val saràl en sorvisc le dotur Guido Caretta, Calfosch/Corvara, tel. 0471/836870 o 337/616080. Apoteches

L’apoteca de servisc che à daviert ora dl orar ordiner da n vënerdi (dala 19.00) ai 11 de dezëmber nchin n vënderdi ai 18 de dezëmber ie chëla de Sëlva, telefonn 0471/795142 o 333/1776615 (orar de giaurida 8.30-12.30/15.00-19.00). L’apoteca en sorvisc tla Val Badia, fora dl orar ordinar, dal vëndres ai 11 de dezëmber al vëndres ai 18 de dezëmber, é chëra da La Ila, tel. 0471/847152.


Informazions y Manifestazions

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Religion y Meditazion

Mostres

Mëssa di Jëuni

Pencil of Paper

La Grupa di Jëuni de Urtijëi mët a jì ncuei sada ai 12.12. dala 18.00 na mëssa di jëuni te dlieja de S. Durich a Urtijëi. La mëssa y la manifestazion per jëuni daldò sun calonia à l medemo argumënt.

Chësc ie l inuem dla mostra che ie al mumënt tla Stadtgalerie a Personen, sota ala gran Lauben 5, y ulache l ie da udëi danter i lëures de artisć de inuem coche Luca Alinari, Marina Burani, M.C. Escher, Rossano Foscato, Giorgioppi, G. Helnwein, Robert Bosisio, José Molina, Claudio Olivotto, Maurizio Olivotto, Alex Pergher y Massimo Rao nce dessënies de Roland Senoner de Santuel de Sëlva. La mostra resta davierta nchin ai 31.12. uni di dala 10.30 - 12.30 y dala 17.00 - 19.00.

Mëssa dl’ëiles

La Grupa uemes y fenans mët a jì n mierculdi ai 15.12. dala 08.30 na Santa Mëssa per l’ëiles te Dlieja de S. Durich. Oraziun de Taizé

Vigni terzo vëndres dl mëis dales 20.00 vëgnel tignì tla capela a Oies na oraziun de Taizé. Le proscim iade sarà ai 18 de dezëmber. Mësses di jogn d’Advënt

Ai 19 de dezëmber dales 19.30 a Badia: al ćianta i Kyrios. Ai 23 de dezëmber dales 19.30 a La Pli: al ćianta i Mosaic. Le medemo dé dales 19.30 a San Ćiascian.

Philipp Messner da La Plates

„Parametrale“ à inuem la mostra persunela tla galaria ”Goethe2“ a Bulsan. I ultimi lëures de Philipp Messner ie iló da udëi nchin ai 23.12. Persunela de Willy Verginer a Vicenza

La galaria Andrea Arte Contemporanea, che ie tl zënter de Vicenza, mët ora scultures y nstalazions dl scultëur Willy Verginer. “A fior di pelle” ie l titul dla mostra de lëures nueves fac te chësc ultimo ann y documentei te n catalogh. La mostra resta davierta nchin ai 23.01.2010, da merdi nchin sada dala 16.30 ala 19.30. Mostra de Christian Holzknecht „stl“

info@lauscdiladins.com ♦ Santa Lizia a

Lungiarü Le paîsc da Lungiarü festejëia le patrozine de Santa Lizia, en doman domënia ai 13 de dezëmber

Santa Lizia, proteturia dla löm dla fede y dla löm di edli.

En doman domënia ai 13 de dezëmber festejëia Lungiarü le patrozine de Santa Lizia. La santa vëgn venerada sciöche proteturia dla löm dla fede y dla löm di edli. Por Lungiarü él na gran solenité y la ploania i dà le bëgngnü a düć i devoć de Santa Lizia. La festa mët man dales 8.30 cun la corona, dedô dales 9.00 vëgnel zelebrè la santa mëssa solëna. Dales 14.00 vëgnel tignì i öspi. Sciöche al é bele usanza, i pîta l’uniun dles ëres do mëssa a düć val’ de ćialt te ćiasa dla scora. Ilò vëgnel inće tignì le marćé de Santa Lizia, organisé  a sostëgn dl cor de dlijia. Le marćé é bele davert la sabeda sëra do la prefestia dales 20.00, spo la domënia do mëssa, ćina ales 12.00, y do öspi ćina ales 16.00. Begngnüs ala festa!

La mostra dal titul ”La linia de stl“ ie da udëi nchin ai 23.12., tl Café Surëdl a Urtijëi. L orar de giaurida dl Café Surëdl ie da lunesc nchin sada dala 10.00 ala 19.00. Mostra de scultures de Leo Ferdinando Demetz a Milan

La galaria ”Bianca Maria Rizzi” de Milan, tla streda Molino delle Armi 3, mët a jì na mostra de scultures de Leo Ferdinando Demetz de Sëlva dal titul ”richiamo all’origine” a cura de Alberto Mattia Martini. La mostra che ie cumpanieda da n catalogh ie davierta nchin ala fin de dezëmber da merdi nchin vënderdi dala 15.00 nchin la 19.30 y la sada dala 10.00 nchin la 13.00 y dala 15.00 nchin la 19.30. “Sëura la montes de viers dla libertà”, mostra sun l alpinism L se trata de na mostra speziela dedicheda a Karl Unterkircher tl Museum Ladin Ciastel de Tor. N possa jì a ti cialé ala mostra nchin ai 31 de utober dal merdi ala sada 10.0018.00, de dumënia 14.00-18.00. Da nuvëmber 2009 nchin de auril 2010 ntan l orar dl museum o nce cherdan su dant.

Temp lede Festa di batotli I jogn da La Val inviëia ala “Festa di batotli”, che vëgn metüda da jì incö sabeda ai 12 de dezëmber dales 20.00, te salf di jogn da La Val. Al sarà na ocajiun por stè deboriada y cherié amizizies nöies. Al sona le grup rock “Special Delivery”. L’entrada é debann. Ancunteda dl mierculdi per seniores

La Grupa uemes y fenans nvieia n mierculdi ai 16.12., dala 14.30, ala ancunteda dl mierculdi ”Mittwochsrunde“ te calonia de Urtijëi. Duc i senires ie nviei de cuer. Festa da Nadel per duta la jënt de tëmp

La Grupa uemes y fenans mët a jì n dumënia ai 20.12., dala 15.00 inant, te Cësa de Cultura a Urtijëi na festa da Nadel per duta la jënt de tëmp. Nadel tla Bibliotech San Durich La bibliotech S. Durich de Urtijëi mët a jì n juebia ai 17.12. n domesdì dal titul ”Nadel tla Bibliotech San Durich“. L domesdì scumëncia dala 15.00. L unirà nce liet dant stories da Nadel per mutons y mutans. Daldò uniràl pità a duc panettone y zeche da bever!

♦ Copa dl Monn cun stëres

♦ Cuncors de

Chësc ann vëgnel pité la poscibilité da odëi les gares de copa dl monn y se gustè deperpo les derzades arjignades dai coghi “Dolomitics”.

dessëni di buteghieres de Gherdëina

Inće la Copa dl Monn de schi, che fej tapa tl’Alta Badia ai 20 y 21 de dezëmber 2009 cun n slalom lerch y n slalom strënt di ëi, pîta na novité culinara liada al proiet “Sciare con gusto” - Jì cui schi cun saù. L’iniziativa, sot al sëgn di produć tradizionai de Südtirol, ô valorisé ćiamò deplü le liam danter schi y gastronomia. La Gran Risa, che vëgn conscidrada dai esperć öna dles pistes plü beles dles Alpes, gnarà acompagnada dal apuntamënt plü da “stëres” de döt le raiun dles Alpes. La sënta nöia dla Copa dl Monn i darà alberch ala “Ćiasa Südtirol” (Haus Südtirol), na spersa dedicada ala ćiasadafüch de livel alt, che gnarà manajada por cunt dl comitê de Copa dl Monn dl’Alta dai “Dolomitics”, i trëi chef da stëres dl’Alta Badia: Norbert Niederkofler (2 stëres) dl St. Hubertus pro le Hotel Rosa Alpina, Claudio Melis dl Restorant La Siriola pro le Hotel Ćiasa Salares y Arturo Spicocchi dla Stüa de Michil pro le Hotel La Perla. Da chësc ann saràl la poscibilité da assistì al evënt sportif sön la terassa dlungia le travert y se gode les delicatësses arjignades cun i produć locai de Südtirol, en colaboraziun cun la EOS, l’ënt dla Ćiamena de Comerz, che fistidiëia dl export di produć südtiroleji. L’ingres, che tol ite n post da se sentè, la marëna y la cherta d’entrada ales gares, costa 105,00€ al dé. Por informaziuns y prenotaziuns: www. skiworldcup.it, tel. 0471/830161.

La terza y ultima estrazion duman dumënia ai 13.12. dala 17.00 sun Plaza de Chemun te Sëlva

L furtenà che à pudù pië do l bonn da 1000 euro pra la estrazion a S. Cristina.

Duc chëi che à fat pea pra l cuncors de dessëni à mo n iede la puscibltà de vëncer l ”Bonn” da 1.000 €. Perchël unide duc duman dumënia te Sëlva sun plaza de chemun (nia plaza Nives) a udëi sce ëis fertuna. Lecurdon che n muessa vester iló per pudëi vëncer l bonn. Te chësta ucajion uniràl nce premià i dessënies di sculeies dla cuarta y cuinta tlasses dla scoles elementeres de Gherdëina, che se à, coche duc i autri, ënghe dat ju cun l argumënt de coche i se nmagina che l Trëi pitli sculeies che ie unic premiei per si biei sarà da Nadel tl ann 2100. dessënies. www.lauscdiladins.com

35


Informazions y Manifestazions ♦ Conzerć d’Advënt dl Pinzimonio Vocale Dui conzerć a Al Plan ai 19 de dezëmber dales 20.00, y a Laiun ai 20 de dezëmber dales 18.00. I conzerć vëgn tignis te dlijia Por stlü jö l’ativité de chësc ann, à le grup “Il Pinzimonio Vocale” ponsè da mëte da jì dui conzerć, le pröm tla dlijia d’Al Plan en sabeda ai 19 de dezëmber dales 20.00, y le secundo tla dlijia de San Pire a Laiun, en domënia ai 20 de dezëmber dales 18.00, olache al sarà da aldì musiga dl renascimënt y dl pröm baroch che fej medité le tëmp d’Advënt y incünda le tëmp dl Nadè. Te chësta ocajiun saràl inće Petra Niederwolfsgruber che sonarà le fablò a bëch, acompagnada al clavicembalo da Renzo Huber. L’ann 2009 é stè n ann dër impegnatif, olache le grup à portè dant cin’ programs desvalis. De jenà àn podü aldì cantates de G.Ph.Telemann, de merz na Motette y corai de J.S.Bach, d’isté n program cun dueć y madrigai de C.Monteverdi, da Gnissant musiga de W.Byrd y por finì podaràn aldì musiga d’ Advënt y da Nadè de deplü auturs. Ala Il Pinzimonio Vocale. fin dl ann oress le grup dì dilan al publich che vëgn ai conzerć y dandadöt a chël plü afezionè. I orésson i dì dilan a chi che dëida finanzié nosta ativité, ala Consulta Ladina, al Istitut Micurà de Rü, ala Cassa Raiffeisen Val Badia, ala Fondaziun dla Cassa dl Sparagn, che s’à daidé finanzié y guanć, al Consëi Cultural de Badia, ala Ploania d’Al Plan y a düć i privać che nes sostëgn.

Avisc Radunanza de l’Union di Ladins de Fascia L’Union di Ladins de Fascia envìa duc i sozi e i enteressé a sia radunanza anuala en vender ai 18 de dezember da mesa les 6 domesdì (17.30) tel Museo Ladin de Fascia a Sèn Jan. Te chesta ocajion l president Silvano Ploner portarà dant l bilanz e l’atività e i programes de la sociazion. Vegnarà ence prejentà l nef sit de l’Union di Ladins de Fascia (www.ladinsdefascia. it) che é stat metù on-line chisc dis. La sera jirà inant con la cena: chi che vel se fermèr cogn se enscinuèr te canzelarìa a Sèn Jan (tel. 0462.764545) dant da en mercol ai 16 de dezember da les 6 da sera. Domandes de sostëgn por les families Le K.V.W. lascia alsavëi che ćina ai 22.12.2009 vëgnel ćiamò tut sö/renovè les domandes de “assegni familiari” dla Provinzia y dla Regiun por l’ann 2010. Al vëgn recordè che inće families cun ma un n möt (sce al é sot 7 agn) po fà la domanda de sostëgn ala regiun. Families cun mituns cun handicap po i damanè inće sce i mituns é sura 18 agn. L’ofize dl K.V.W. a Picolin sarà stlüt dai 23.12.2009 ćina ai 12.01.2010. Reuniun generala dla Lia da Munt La Val En San Stefo ai 26.12.2009 dales 18.00, tëgn la Lia da Munt La Val süa reuniun generala, tl salf dles uniuns. Chësc ann cun na picia manifestaziun en gaujiun di 50 agn dla crusc de Piz dales Diesc. Düć i mëmbri, düć i apascionà dla munt y düć chi che é stà ala pert da mëte sö la crusc - dl 1959 y dl 1989 - y düć chi che à daidé o a val’ moda dè n contribut, é dër bel invià da tó pert. Le program vëiga danfora le salüt y relaziun dl presidënt, spo na mostra de fotografies dla crusc de Piz dales Diesc dl 1959 y dl 1989, por jì inant cun n film cört dla crusc nöia dl ann 1989. Dedô saràl liagnes y craut por düć, cun la cornisc musicala dla Böhmische da La Val. Trasmiscion te Radio Gherdëina sun i rituai te familia N lunesc ai 14.12. dala 11.00 danmesdì iel da scuté su te Radio Gherdëina Dolomites na trasmiscion dal titul “Die Gestaltung von Ritualen in der Familie und ihre Bedeutung”. I referënc ie la dut.a Iris Schwarzmeier y l dut. Otto Delago. Metù a jì dala Grupa uemes y fenans. Prisma: Copa dl Mond Alta Badia Tla trasmiscion Prisma de n mierculdi ai 16.12. dala 11.00 te Radio Gherdëina vëniel rujenà dla Copa dl mond de schi tl’Alta Badia, la nuviteies y l prugram. Te studio iel: Marcello Varallo presidënt dl cumité d’urganisazion y Iaco Frenademez ambolt de Badia. L unirà fat culegamënc al telefonn cun: Andy Varallo c.u., Sergio Tiezza respunsabl dl purtoi, Renato Pizzinini di destudafuech de La Ila, Stefania Nagler coordinadëura. Moderazion y coordinazion de Egon Vinatzer. Libri per l tëmp d’Avënt y da Nadel Nchin ala fin de dezëmber pieta la bibliotech “Tresl Gruber” na gran vela de libri per l tëmp d’Avënt y da Nadel. Sambën saràl nce libri da cujiné per fé de bona sondles da Nadel. Ne arjumëde nia l’ucajion de unì a ve crì ora velch de bel da liejer! Daviert: merdi 15.00-17.00, mierculdi 9.45-11.30, vënderdi 15.00-17.00, sada 19.30-20.00, dumënia 9.45-11.30. Mëisa de libri sun l Avënt y l Nadel Tla biblioteca ”Oswald von Wolkenstein“ te Sëlva iel metù ora na mëisa de libri sun l Avënt y l Nadel, che sarà da udëi nchin ai 31.12. ntan l orar dla biblioteca.

Prejentaziuns Nef CD per l Canticum Novum En sabeda ai 19 de dezember da les 21.00 te gejia de Sèn Vile a Moena, l’Ensemble Canticum Novum l porta dant n conzert e la prejentazion del nef CD de cianties da Nadèl “Seguendo la Stella”.

36

www.lauscdiladins.com

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Musiga Conzert da Nadè

En domënia ai 20 de dezëmber 2009 dales 20.30 gnaral tignì te dlijia de Badia n pice conzert da Nadè. Al sonarà le cuintet de stromënć a fle “Herum “ y al ćiantarà le terzet “Soreghina”. Apuntamenc de La Grenz

Va inant aló da la Baita de Moena i apuntamenc de la sociazion de mùsega e cultura La Grenz. En vender ai 18 de dezember da les 21.30 duc é envié te la senta de strada Saslonch a Moena a scutèr l conzert de musega dal vif de “The Code” Rock e Blues Band con Aldo a la ousc, Vito & Buel a la chitara, Denis al bas e Alex a la baterìa. Maor informazions sul sit www.lagrenz.org Film sun la Mujiga de Urtijëi

Pra la trasmiscion ”Klingendes Land” sun i programs dla RAI de Bulsan, uniràl mustrà n lunesc ai 14.12. dala 21.50 n film documenter dla Mujiga de Urtijëi. Ćiantè d’Advënt a Badia Le Consëi Cultural tl Comun de Badia y le Südtiroler Sängerbund inviëia al Ćiantè d’Advënt, che vëgn tignì en doman domënia ai 13 de dezëmber dales 17.00, te dlijia de Badia. Al ćiantarà le Cor Ëres Al Plan, le Cor de dlijia de Sëlva, le Cor Kèrygma, le Cor Raiëta Urtijëi, le cor Pro Voxis da Corvara, le Cor de dlijia de Badia, al sonarà inće n grup strumental de Sëlva. Paul Demetz portarà dant n valgönes parores de meditaziun.

Sozial Secudì zachei de familia a cësa

L Servisc sozio-saniter de Gherdëina nvieia duc i familieres nteressei ala ancunteda dla grupa de autoaiut de chëi che à zachei te familia da secudì. N se anconta n lunesc ai 14 de dezëmber, dala 16.00 nchin la 18.00, tla sala dla sentedes tl 5. partimënt dla cësa de paussa S. Durich, tla streda Stazion 3 a Urtijëi. Ancunteda de ulenteres y jëuni cun problems psichics

Tëmp.liede: n juebia ai 17 de dezëmber se urtons dala 19.30 tla sala di jëuni Saut sun Plaza Sant Antone a Urtijëi a fé na pitla festa da Nadel. La grupa fej na atività per jëuni danter 18 y 35 ani, che à problems psichics o de sozialisazion, per ti judé a se ntegré tla vita dl luech y danter i jëuni de si età. La scumenciadiva se stiza nce sun l aiut de ulenteres. Ëi vën tl prim sambën nce mpue nseniei ju da jënt cumpetënta dl Servisc Soziel. Per nfurmazions plu avisa pòssen cherdé su Barbara Dorfmann dl Servisc Soziel Gherdëina, tel. 0471 798015. Curs per se njenië ca a parturì

Ntan dut l ann vëniel pità da pert dl Servisc Saniter de Gherdëina chisc cursc. L vën pità nfurmazions sun i aspec fisics y emotifs ntan che n aspieta, ntan l parturì y l tëmp da dedò. L vën pità mesuns per cuntenì l mel dla dueies y per ti jì permez al mel ”normal” dl pert. Dut per judé do a n pert naturel. L ie nce n’ucajion per fé esperienza de muvimënt y de relassamënt y per cunëscer d’autra umans. Per fé pea i cursc iel da se nuté su cherdan su l 0471 797778 o l 0471 794290.

Cursc Curs de schitour por pici y gragn Les Lies da Munt Val Badia mët da jì n curs de schitour por pici y gragn, cun i mënacrëp Simon y Max, olache an impara da valutè i prighi dles lovines, da programè y organisé na tour, les tecniches da jì cun i schi söpert y jöpert a nëi frësca y i.i. Le curs vëgn tignì anter döes finsdledema ai 16 y 17 de jenà y chëra di 23 y 24 de jenà. Por informaziuns plü menüdes pon cherdè sö le 335/6849422. Prevenì les lovines y imparè da adorè l’ARWA Les Lies da Munt Val Badia inviëia a deplü serades che arà sciöche tema la prevenziun dles lovines y imparè da adorè l’ARWA. Al vëgn pité trëi terminns. Le pröm ai 15 de dezëmber dales 20.00, tl salf dla Cassa Raiffeisen a Al Plan (infos al 349/3845283), le secundo ai 17 de dezëmber dales 20.00, tl salf dla Cassa Raiffeisen a La Ila (infos al 347/0408270), le terzo ai 18 de dezëmber dales 20.00, tl salf dles manifestaziuns a La Val (infos al 333/2167305). Curs de paslunch La Scora de Paslunch da San Ćiascian organisëia por la proscima sajun da d’invern n curs de paslunch por mituns dles scores elementares y mesanes, cun i maestri Giorgio, Egon y Maria. I cursc vëgn tignis tl zënter de paslunch a San Ćiascian, vigni vëndres dales 14.00 ales 16.00, por indöt 8 iadi. An mët man le vëndres ai 8 de jenà 2010 dales 14.00. Al vëgn fat trëi grups. Le “grup di bogn” (skating), le “grup di manco bogn” (tecnica tlassica) y le “grup di prinzipianć” (tecnica tlassica). I interessà po se lascè mëte sön la lista, cherdan sö le nr. 0471/849610.

Vosta informazions sun La Usc di Ladins


Congratulazions

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Ai 17 de dezëmber complësc

Scebio Nagler i 85 agn. Döt le bun, tröpa ligrëza, sanité y fortüna Ves aoda la fomena Angela y i mituns cun families.

Ćiara ćiara chê ch’al é chilò:

chël Stefo y süa vijina Rosi

Martina,

che cumplësc i agn! Pur chisc bi agn se augurunse düt l’ bun cun tröpa sanité, furtüna y ligrëza pur vigni dé. Restede inant tan da urëi bun sciöch’ i sêse y no se desmentiede de nos!

tö es śëgn 25 agn cun nos. Por tüa profescionalité y gran dediziun al laûr n giulan de cör. Sepl y Fortunato Verginer

Ösc cumpagns Nina, Tina, Manu y Ricki

Düt l’ bun

ala Monica che cumplësc duman, en S. Lizia, i cincant’ agn dal om Milio dal fre Franzl y dala só Angela cun families

50 agn él bel passè y tres n bel este restè. T’es en iagher snaidich balarin, che va ia ćiamò bel fin. Nos uressun te ringrazié pur döt ći che te as fat pur nos vigni dé y śëgn gnaràra da festejé. Erica, Manuel y Alexander, Pia, Elisabeth y Katrin

A nosc Mathias

ti audunse düt le bun por sü 18 agn che al à cumplì en mertesc ai 8 de dezëmber cun en bel gran festun da Cestun al K1. Cun to pice BMW tosc gnaraste a se tó y tröc iadi se fajaruns’. Sciöche savun da se fà ri, cun tües matades este dër n bun y che te restes tres insciö sperun.

Ferata da Bulsan a Roma Nia plu ndrët da Bulsan a Roma. Uni ann vën i orares naziunei dla ferates mudei la segonda ena de dezëmber, per chësta rejon àn nce tla provinzia de Bulsan messù adaté di orares Ferata - “Chësta mudazion nes desplej, ma la ne se lascia nia astilé ora” nsci l assessëur Widmann te na cunferënza stampa. La majera nuvità reverda la ferata taliana che dal 13 de dezëmber tol demez l culegamënt zënza baraté ferata, danter Bulsan y Roma. Nce sce unirà a mance l culegamënt zënza baraté ferata nchin a Roma, à l assessëur provinziel Thomas Widmann nce prejentà de bona nuviteies. “Avisa te n ann ne saral nia plu debujën de mudé i orars dla ferates de puec menuc. A chisc orars possa pona nce unì adatei i culegamënc dla curieres. Nes on tëut dant na programazion per cin ani, chësc ons nce arjont.” I culegamënc cun la ferata tla provinzia de Bulsan uni mes’ëura ie anjeniei, se ncunforta Widmann. „Tl ann 2004 à la ferates fat 2,8 milion de chilometri, tl 2010 fajons cont cun 5,6 milion de chilometri.” N cont dl tumé demez dla ferata Eurostar y Eurocity danter Bulsan y Roma se sënten lascei sun na pert. “L tò demez de chësc culegamënt ne ie nia drët, ma nëus ne on nia cie fé cun chësc ajache l ie de cumpetënza dl Stat” à dit Widmann. Trenitalia se damanda 1,2 milion de Euro dala Provinzia de Bulsan per mantenì chësc culegamënt che dura passa cin ëura. “Ne paieron a deguna maniera, ajache

chësc servisc ie de cumpetënza dl Stat y ajache l ne ie nia da azeté dal pont de ududa tecnich, canche l fossa mesun ruvé a Roma te cater ëura y mesa” à dit l assessëur provinziel. Do l 13 de dezëmber unirà culegamënc intercity me plu pitei dala ferata dl’Austria (ÖBB) y dala ferata tudëscia (DB), culegamënc che ne azetea nia i abunamënc y la chertes dl servisc provinziel. Un n iede al di furnea na ferata da Minca a Bulsan, da Minca a Bologna y da Minca a Milan. Doi iedesc al di furnea la ferata da Minca a Verona. Trenitalia se à segurà l dërt per la lines da Bulsan y Ancona y Bologna. Chëstes unirà bonamënter furnedes cun i orars che vel dal 3 de auril inant. Trenitalia à truep debic y problems. “O che paion nstësc o che l ne suzed nia, perchël à la Provinzia anjenià ca 21 stazions, nce ajache la jënt aspieta demanco” nsci Widmann. “Cun la SAD y l’autra firmes da tlo ons slungià la cunzescions per 9 ani. L’alternativa fossa stat n cuncors a livel europeich, che fossa stat n pericul per milesc de stieres” à juntà l assessëur ala mubilità. I particuleres di orars da inviern ie nce da pudëi cialé do sota la plata internet www.sii.bz.it, i orars stampei unirà spartii ora plu tert. (usp)

Mirko, Manuel, Simon, Christian, Andreas, Andreas, Carlo, Sophie, Adrian y Hannes

Anga ne savun bëgn nia ći dì, 18 pur “pert” n’aste ai 11.12 cumplì. Te staste mo saurì? Insciö vistì? Inće sce l’tëmp passa snel, este tres ćiamò le plü bel1 Tres arjigné pur na matada, düt l’bun te augüra chi dala griliada.

www.riviera24.it

www.lauscdiladins.com

37


Anunzies

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Vangel dla Domenia

Rengraziamënt Caro nene, t’ês bele arjigné ca pur mëte man la sajun da d’inver. Te fajôs to mister da maester de schi cun gran ligrëza y paziënza y al te savô bel da ester inanter jënt.

Terza domënia d’Advënt, ann C, ai 13 de dezëmber 2009 Dal vagnele do San Lüca, 3, 10-18 Te chël tëmp êl la jënt che damanâ Jan Batista: “Ćî désson pa spo fà?” Al ti à respognü: “Chël che à dui guanć, ti an dais un a chël che nen n’à degun, y chël che à da mangé, fejes inće insciö.” Al gnô inće publicans a se lascè batié y damanâ: “Maester, ći désson pa nos fà?” Al ti à dit: “No ghirede deplü co ch’al n’é scrit dant.” Inće soldas damanâ: “Ćî désson pa nos fà?” Y al ti à dit: “Ne stede a maltratè degügn, ne recatede degügn, acontentésse cun osc paiamënt!” Le popul ê plëgn de aspetanza, y tl chît se damanâ düć, sce Jan ne n’ê nia forsc instës le Messia. Mo Jan ti dê a düć la resposta: “Iö ves batiëii cun ega. Mo al nen vëgn un che é plü sterch co iö, y iö ne sun nia dëgn de ti dejciolè i ćialzà. Ël ves batiarà cun Spirit Sant y cun füch. Al tëgn bele la vëntora tla man por despartì les zëmes dal formënt y condüje le formënt te majun; les zëmes indere borjaral tl füch che ne desverd mai.” Cun chëstes y n gröm de d’atres parores amonîl le popul te süa pordica.

Giovanni Battista Schrott “Giovani d’Martin” *17-08-1930 +01-12-2009 I familiars oress ringrazié i proi y sorvidus, le mone, le Cor de dlijia, chi che à portè, i stüdafüć, i maestri de schi, i vijins che se à daidé, la Crusc Blanćia y l’dutur. N gran giulan a Raimund y Stefan cun sü colaboradus, a chi che à dit dant les corones te ćiasa y te dlijia y a düć chi che é gnüs ales corones y ala supultüra. Giulan a düć chi che à fat spënores a fin de bëgn!

Parora dl Signur. - Lalt a te, Gejù Crist!

La fomena Maria, les mitans y l’müt y düć chi de familia

La gejiola de Barbida Se la sent pöch tirar cà. Nossacan el löch de Barbida l’era frazion de Soraga e, se no se passa massa de fuga co l auto, se entiva a la veder te anter le ciase tel jir su per Fascia a man cencia, e tancheben passà el gros dl paes da Soraga. En or su a la gejiola el rif che vegn ju da chele Barbida el degor de seghit e bele prest el va a se petar te la Vesc. Ades la é mìngol trop sconuda via da le ciase e se tenta a se la desmentear sta belota, ùmola gejiola con so belot e personal ciampanil. Azioche no se la desmentiessane del dut é volù la depenjer con le tere che le la zirconda, jentile tei movimenc di monc macé da tere roane, en su sote Tamion. La gejiola de Barbida la é stata fata su tel 1825, entorn int per chi egn, per cont de la familia Brunel, na cioca antica de naa da Soraga che la ge à lascià a la gejia de

Barbida en bon lascit. La egajon dl 1882 te Fascia e ence a Soraga à petà en toc ciase e tabié. La furia dla Vesc e chela dl rif de Barbida che l vegn ju dal Vaiolon la é ruada ence entorn la gejiola a magnar fora i sedimes dl ciampanil che l’é crodà en fregole sote i ölges spaventè de la jent de la picola frazion de Barbida. La sègra i la tègn ai 8 de dezember, dì de la Conzeta, dalajà che chela gejia la é dedicada a la Madona Emmacolada. Enlaoita te chela dì de sègra vegn dit ence messa solena. Sta gejia se la pol ombrar anter le trentatrei gejie, con apede amò calche capitel e capela de n cert enteress che troon te Fascia; en patrimonie religios, cultural e artistich de gran valuta per na val anterint i monc. Veronica dl Tinoto Gabana

Rengraziamënt “Os, che m’ëis urü tan bun, no ćiarede ala vita ch’i lasc, mo a chëla ch’i mëti man” St. Agostin Ai 17 de novëmber nes à lascè nosc ćer om, tati y nene

Franco Bassot al’eté de 70 agn I oressun rengrazié de cör chi che à tut pert ales corones, Richard y Edith por l’dì y lì dant y düta la jënt che l’à acompagnè l’dé de sopultüra te so ultim iade sön cortina. Giulan ti dijunse a Siur Andreas y a Siur Angel, ai ministranć, al mone, ai ćiantarins, sü cumpagns pur 44 agn, ai destüdafüch, a chi che à portè le confarun, a Nicholas che a portè la crusc y à chi che à fat n sorvisc. Giulan a Raimund y Stefan pur so fistidié, a chi che à fat spënores de ciüf, de ćiandëres o a fin de bëgn. Al ne basta nia da ti dì giulan a Alfons Pezzei da Corvara y a Hans Call d’Al Plan, che nes à tan daidé y sostegnì te chësc ri momënt. Giulan a chi che se recorda de nosc caro Franco tl pinsir y tles oraziuns. I familiars

Recordanza Dut chel che l’é dintorn l’é n record ma te ne l’ès lascià dassen bel!

Giuseppina Bernard ved. Merli 13.12.2008 - 13.12.2009 Recordon con devozion e emozion l prum cedean de to nasciment sun Paradis, cariscima Mama apede a tie om e nosc bon Père Mario. Tia vita e passaje sun chest mond i é stac chiec fora de mesura, perché ti es stata persona ùmola e de gran retegn, ma apede ti es stata n muie lurenta e desponibola, te familia e per la jent. Ti es stata femena, sposa e mère de gran amirazion. Fajan memoria de tia paroles, de tie ejempie, de tie douc amor de mère, de tia fadìes, de la senestra malatìa che la fajea lumenèr to vis de chièra beleza, sion conforté te chest curt moment de spartijon, percheche te sention scialdi apede nos, che te ne deides a jir inant con fe dò tia pedies. Tia gran familia Ge sion recognoscenc a duc chi che volarà la recordèr cristianamenter ensema con nos a Messa Grana en domenia ai 13 de dezember te la gejia del S. Cher a Cianacei. L depent a èga de la gejiola de Barbida fat da la Veronica Zanoner.

38

www.lauscdiladins.com


Inserac

nr. 48 / 12 de dezember 2009

Crì da laour N ël chier da lëur coche vardian o nce a fé de uni sort de stroc. Tel. 339/2150053. (46/09) ••• N ël che à bele truepa esperienza y cunësc la spëisa da tlo coche nce la spëisa taliana y nternaziunela chier da lëur coche cuech. Tel. 348/9159627. (46/09) ••• N ël che à bele esperienza chier da lëur coche chelner o barista, o nce a laure pra n mplant dai schi. Tel. 331/4660105. (46/09) ••• N ël dl Peru chier da lëur te na cësadafuech a lavé ju o a fé de uni sort de stroc. Tel. 389/7940618. (46/09) ••• N ël chier da lëur te na cësadafuech a lavé ju. Tel. 388/1404096. (46/09) ••• N ël chier da lëur da chelner. Tel. 389/7805541. (46/09) ••• N ël chier da lëur coche segondo cuech. Tel. 327/8273030 o 328/2062651. (46/09) ••• N ël y n’ëila che à bele esperienza chier da lëur a rumé su cuatieres. Tel. 380/5186951. (46/09) ••• Na ëra dl post chir a daidé fora te n bar, salf o ater, da sëra inće ma de sabeda y domënia. Tel. 333/3935252. (46/09) ••• N ël dla Talia de 28 ani chier da lëur coche cuech o segondo cuech. Tel. 349/7188365. (46/09) ••• N ël chier da lëur l ie unfat de ce lëur che l se trata. Tel. 334/3924610. (46/09) ••• Na muta de 19 ani che fej la scola profesciunela chier da lëur te n hotel coche estetista da sën inant. Tel. 333/1734996. (46/09) ••• N ël chier da lëur a lavé ju o a fé d’uni sort de stroc. Tel. 380 6872145. (47/09) ••• N’ëila chier da lëur a rumé su majons, lavé ju o a judé te cësadafuech. Tel. 329/1925931. (47/09) ••• N’ëila che sta te Gherdëina chier da lëur a rumé su majons. Tel. 320/6616304. (47/09) ••• N pizzaiolo chier da lëur nce a fé de uni sort de stroc. Tel. 339/4577543. (47/09) N ëila che à bele esperienza chier da lëur a rumé su majons te Gherdëina. Tel. 389/9980895. (47/09) ••• N ël dl Bangladesh chier da lëur. L ie unfat de ce lëur che l se trata. Ël à na laurea de scienze politiche. Tel.

329/7912702. (47/09) ••• N chef de rang chier da lëur per la sajon da d’inviern. Tel. 339/1796936. (47/09) ••• N ël y n’ëila chier da lëur a rumé su cuatieres. Tel. 380/5186951. (47/09) ••• Al vëgn chirì n laûr sciöche vardian o lavataîs. Tel. 340/6260411. (47/09) ••• Na ëra dla Val Badia chir da laûr por 1 – 2 iadi al’edema danmisdé, nia la sabeda. Tel. 333/4394896. (47/09) ••• N ël chir da lëur a fé de uni sort de stroc. Tel. 347/7011441 o 327/2141510. (47/09) ••• N ël chier da lëur te na cësadafuech, coche vardian y ël à nce la pantent B. Tel. 333/8864979. (48/09) ••• N’ëila chier da lëur a rumé su majons. Tel. 328/0594907. (48/09) ••• N ël chier da lëur, l ie unfat de cie lëur che l se trata. Tel. 329/3151872. (48/09) ••• L vën cris da lëur coche segondo cuech. Tel. 345/2562333. (48/09) ••• L vën cris da fé de uni sort de stroc. Tel. 327/3266394. (48/09) ••• N ël che à bele esperienza chier da lëur coche chelner. Ël rejona talian, nglëisc y franzëus. Tel. 388/1637115. (48/09) ••• N pizzaiolo cun truep ani de esperienza chier da lëur. Tel. 329/7023415. (48/09) ••• N cuech dla Talia che à bele truep ani de esperienza chier da lëur. Tel. 328/3845129. (48/09) ••• N’ëila chier da lëur a cialé de jënt de tëmp, la laurëssa nce de nuet. Tel. 328/1767683. (48/09) ••• N cuech che à bele esperienza chier da lëur. Tel. 333/4843241. (48/09) ••• N’ëila chier da lëur te na lavanderia. Tel. 327/8640850. (48/09) ••• N’ëila chier da lëur a cialè de na persona de tëmp. Tel. 327/8640850. (48/09) ••• N ël chier da lëur a lavé ju o a fé zënza d’uni sort de lëures. L à nce esperienza de lëur. Prëibel cherdé su l 335 7008955. (48/09)

Da scinché na picia mascinn da taié sö por privat. La mascinn é gnüda adorada der püch. Tel. 335/7875462. (47/09)

(dal lunch). Tel. 348 8441540 ••• Da vëne na televijiun Panasonic, 32 poresc, 2003, cun digital teren, y televijiun Grundig, 19 poresc, 2006, a n bun rpisc. Tel. 348 8441540 ••• Da vëne na liösa a motor Skidoo MXZ 650 te dër de bones condiziuns, cun asset da gara, revijionada da d’aisciöda de chësc ann. Prisc: 2.000,00 €. Tel. 335/1050208. (48/09) ••• Da vëne a bun prisc 1 schipass da 25 agn insö por la pert de Al Plan (Picolin fina Plan de Corones). tel. 338/1277295. (48/09) •••

Da chirì L vën cris n magasin da cumpré te Gherdëina. Tel. 338/6195389 (47/09) •••

N ël che lëura a Urtijëi chier na majon per la sajon da d’inviern. Tel. 349/6089326. (47/09)

Hotel Carmen ***S a Al Plan chir por la sajun da d’invern 1 estetista/massöra inće ma mez le dé. Prëibel telefonè al 335/1210131.

Tabaccheria a San Ćiascian chir por l’invern na boteghiera inće por mez le dé. Prëibel cherdè sö le 339/1705732.

Hotel La Perla a Corvara chir por la sajun da d’invern 1 jonn/a interessè/ada al monn dl vin a daidé tl service por n per de ores da sëra. Prëibel telefonè al 0471/831000. info@hotel-laperla.it

Bar Sadla a Calfosch chir por la sajun da d’invern 1 porsona a daidé te bar, por döes edemes da Nadè y dedô, de lönesc y mertesc. Prëibel telefonè al 335/1499333

Pizzeria Restaurant Fornella a Corvara chir por la sajun da d’invern 1 chelnera. Prëibel telefonè al 335/6088668 o al 0471/836103.

inserac@ lauscdiladins.com

La sozieté M2 a La Val chir por döt l’ann porsones interessades da laurè tl setur dla ferata. Por informaziuns prëibel cherdè sö le 0471/842008.

Lavandaria Dariz a Badia chir por la sajun da d’invern 1 ëra por n pêr d’ores al dé. Prëibel cherdè su l 0471/839820.

Da scinché ia

Da vende Al vëgn venü na liösa a motor Schi-Doo Skandic 500, motor nü cun revijiuns a 3.000,00 Euro. Por informaziuns tel. 348/7073294. (46/09) ••• Al vëgn venü lëgna, vancëis y liac. Tel. 0471/847296. (46/09) ••• L vën vendù tutes da inviern per nuef mënsc dla “Timberland” y una per 15 mënsc dla CacaoMini da mut. Tel. 329/2617066. (47/09) ••• Da vëne gumi da d’invern “Continental”, 205/60 R15 98H CH90. Tel. 348 8441540 ••• Da vëne na couch a piz, grisc alcantara, te de bunes condiziuns, 220x220 cm

A Badia vëgnel chiri n’ëra a fà i laûrs de ćiasa doi iadi al’edema. La porsona dëssa avëi n auto. Prëibel telefonè al 347/0039724.

Residence Araldina a San Ćiascian chir por la sajun da d’invern na ëra a daidé, puzenè de sabeda y/o inće ia por l’edema. Prëibel telefonè al 0471/840119

Hotel Miramonti a Pedraces/Badia chir por la sajun da d’invern 1 secundo cogo cun esperiënza dal 1. de jenà inant. Prëibel cherdè sö le 0471/839661. info@miramontihotel.it

N garnì a Calfosch chir por atira 1 ćiamenëssa por cater ores al dé. (al n’é nia la poscibilité de cuatier). Prëibel telefonè al 0471/836105.

Scola de Schi de La Ila chir 1 aiut secreteria por la sajun da d’invern. Por informazions prëibel telefonè al 0471/847258 o al 328/9090126.

Tla zona artejanala da Corvara vëgnel afité ia n local da śëgn inant. Prëibel telefonè al nr. 0471/836283.

L vën fita via n cuatier cun 2 majons a Bulsan sce l ie mesun a jënt da tlo. Prëibel cherdè su l 333/6675437.

Casa Bimbo chir da atira personal por la strotöra a Al Plan por la sajun da d’invern. Por informaziuns telefonè al 347/6710094

N stüde dentistich a Al Plan chir na ëra de 18 – 35 agn sciöche assistënta. Al vëgn damanè na bona conoscënza dl ladin, talian y todësch. Prëibel telefonè al 0474/501877 o al 331/8019317.

L Chemun de Sëlva chier a tëmp determinà 1 assistënt/a aministratif/va, 6. cualifica funzionela cun diplom de maduranza 1 assistënt/a aministratif/va, 7. cualifica funzionela cun diplom de stude universiter de almanco 2 ani. N muessa avëi l atestat de cunescënza dla rujenedes talian, tudësch y ladin. Per nfurmazions plu avisa pòssen cherdé su l ufize personal dl chemun, tel. 0471/772141 o 0471/772142.

Cronist por San Ćiascian Por la cronica de val Sas dla Crusc - paisc da San Ćiascian vëgnel chirì n cronist na cronista. 347 8348857, 0474 523110 (Werner Pescosta) I cumprun lignan vedl de vigni sort (tafladöres, brëies de func, lëgns scadrà...) Rustikalholz Promberger Tel. 340/8107918.

Residence Sas Vanna a La Ila chir por la sajun da d’invern 1 ëra a puzenè apartamënć les sabedes. Prëibel telefonè al 0471/847066 o al 335/6757430.

Sport Posch a Calfosch chir da atira 1 boteghier/a por la sajun da d’invern. Prëibel telefonè al 0471/830217 o al 335/5457372.

Ütia Punta Trieste a Corvara chir por la sajun da d’invern 1 secundo cogo. Prëibel telefonè al 0471/836643.

Hotel Savoy ***S a La Ila chir por la sajun da d’invern 1 tornanta por ćiamenes y por lavè jö. Prëibel telefonè al 0471/847088.

Residence Salvan a Corvara chir por la sajun da d’invern 1 ëra por 4 ores al dé. Prëibel telefonè al 0471/836015.

A Corvara vëgnel chirì por la sajun da d’invern 1 möta da mituns. Prëibel telefonè al 335/386514.

Hotel Monte Paraccia a Al Plan chir por atira n pröm cogo. Prëibel telefonè al 0474/501018. info@paraccia.com

Le Sorvisc ai Jogn Val Badia chir da atira n/na colaboradù/dëssa a tëmp plëgn cun le titul de maturité y ligrëza da laurè cun jogn y mituns.

Lagació Mountain Residence a San Ćiascian chir por la sajun da d’invern na porsona a daidé fora a ores (inće pensionist). Prëibel telefonè al 0471/849503. info@lagacio.com

Appartements Antares a Calfosch chir na ëra por romenè sö les sabedes. Prëibel telefonè al 335/6470231.

Esperiënzes o formaziun tl ćiamp dla pedagogia é dër bëgnodüdes. Al vëgn ćiamò damanè: - cualitês da manajè y da condüje n laûr autonom - capazité por le laûr te grup - desponibilité al contat y ala formaziun - desponibilité da laurè inće datrai da sëra - vëia da se dè jö cun mituns y jogn motivaziun religiosa - patent B y n auto Les domandes por curì le post po gnì dades jö te ofize dl Sorvisc ai Jogn a Picolin ćina ala jöbia al 31 de dezëmber 2009. Por informaziuns pon cherdè sö le 335/5400890 (Alex) o diretamënter te Sorvisc ai Jogn 0474/523070.

www.lauscdiladins.com

39


La Usc di Ladins  

Nr. 48/2009 - 12 de dezember 2009

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you