Issuu on Google+

NOUA PARADIGMA ECONOMICA La Bucuresti Business Days 4 categorii de oameni de afaceri, leaderi in domeniile lor, au incercat pe parcursul a 4 conferinte sa ne impartaseasca viziunea despre modul in care afacerile si implicit comportamentul oamenilor de afaceri a fost afectat de criza financiara si de vremurile tulburi pe care le traversam

Concluziile invitatilor la Bucuresti Business Days 2011 despre modul in carecriza financiara a modificat modul de conduce afacerile


“Antreprenorii se fac, nu se nasc” spune Marius Ghenea, completand cu mentiunea ca cele mai multe atribute antreprenoriale se dezvolta in timp. Totusi, “nu toti oamenii sunt facuti antreprenori” ne avertizeaza Radu Georgescu, in timp ce Florentin Banu puncteaza ca “antreprenorii sunt Marius Ghenea

acele profile care ies din masa”.

3 pasi pentru orice antreprenor • (1) sa se intrebe daca omenirea are nevoie de businessul lui, (2) sa se intrebe care sunt nevoile clientilor sai, (3) sa verifice ipotezele Vlad Stan

Multi antreprenori beneficiaza de ajutor din partea familiei, iar participantii au fost de acord cu faptul ca acesta poate fi un element cheie in dezvoltarea unei afaceri.

Un antreprenor are privilegiul de a face ce vrea cu viata lui considera Florentin Banu. Vlad Stan completeaza cu faptul ca un antreprenor face lucruri care ii plac, isi aduce contributia pentru dezvoltarea unui

Florentin Banu

lucru si face profit.

Cu totii suntem antreprenori, intr-o forma sau alta, daca ne raportam la multiplele forme de antreprenoriat prezentate de Marius Ghenea: de business, social, politic, cultural, artistic, de cunoastere, intreprenoriat,

Despre Bani • “La inceput, orice este peste zero, este foarte bine” Florentin Banu • “Nu exista fun in nicio companie, daca nu exista profit” Florentin Banu • “Cash flowul este foarte important, acesta fiind un lucru pe care antreprenorii il invata in mod dureros” Marius Ghenea • ”Singurul obiectiv al companiei este sa faca profit” Radu Georgescu

netprenoriat. Vlad Stan

Totusi, conform lui Vlad Stan, multi oameni aleg sa nu isi dezvolte aceasta latura, iar principalele motive din cauza carora oamenii se indeparteaza de antreprenoriat sunt: (1) comoditatea (2) considera ca nu merita sa fie antreprenor (3) se gandesc ca pur si simplu nu se poate si (4) se gandesc ca ei personal nu pot. Mai presus de orice altceva, aceste bariere emotionale trebuie infruntate de orice om care isi doreste propria lui afacere.


Radu Georgescu (Gecad) crede ca antreprenorii trebuie sa aiba energia si determinarea de a incepe si duce la capat ceea ce viseaza. Desi recunoaste ca ratarea se afla si in ADN-ul fiecarui antreprenor, oricine trebuie sa viseze si sa planifice pentru afaceri de miliarde – sa nu se limiteze. Un alt sfat pentru antreprenori este acela de a sti cand sa vanda compania –

Radu Georgescu

inainte de a ajunge la varful de potential.

Adrian Florea (Trend Consult) a identificat cateva idei de care trebuie sa tina cont un antreprenor: 

Ideea geniala nu e suficienta pentru succesul unei afaceri. Verificati

Adrian Florea

ipoteza venita din viziunea nascuta din idee 

Cei 4 inamici: Comoditatea, "nu merit", "nu se poate", "eu nu pot"

Distrati-va! Nu veti face fata presiunilor implicate de antreprenoriat daca ceea ce faceti nu va face placere. Fara profit nu exista FUN, deci nu se poate respecta ideea de dinainte

Daca piata romaneasca nu este potrivita, piata romanilor de afara merita si ea luata in calcul

Pentru a trece de la firma de familie (sau cu atmosfera de familie) catre nivelul urmator (corporatie) este nevoie de knowledge, munca si stres. Atrageti ca investitor un partener cunoscut pentru a da credibilitate proiectului, mai ales cand aveti nevoie de corporatisti in echipa

Spiritul antreprenorial se pierde prin educatie. Cautati mereu sa va dezvoltati abilitatile si cunostintele fara a va pierde spiritul si curajul

Asteapta-te sa dai in gropi, sa cazi, dar de fiecare data ridica-te si reinventeaza-te!

Din

pacate,

mediul

antreprenorial

din

Romania este unul distorsionat. Conform spuselor lui Mihai Marcu (Medlife), liniile false

de

antreprenoriat

precum eludarea

taxelor, afacerile cu statul, afacerile cu terenuri, Mihai Marcu

au dominat mediul de afaceri romanesc,

Despre Domeniu • “Sectorul este foarte important pentru ca odata ce ai intrat in el, nu mai poti sa il schimbi, in timp ce managementul poate fi imbunatatit” Cornel Marian • “Exista sectoare in Romania care au fost distruse de o competitie nasanatoasa, la nivel de pret. Fondurile de investitii se feresc de asa ceva” Cornel Marian


contribuind la lipsa unor modele adevarate de antreprenoriat. La toate acestea, se adauga si lipsa de solidaritate dintre antreprenorii romani, un element care ar putea impulsiona dezvoltarea mediului antreprenorial din Romania. In ceea ce priveste oportunitatile de afaceri, Cornel Marian (Oresa Ventures) ne spune ca “nu oricine trece clasa”, asa cum se intampla in 2008. Totusi, in Romania exista oportunitati si exista bani, estimarile aratand ca disponibilul fondurilor de investitii pentru Romania este de peste 1 miliard de euro. In Romania, acei “multiples” de evaluare a companiilor au Daniel Visoiu

scazut considerabil din 2008, iar acum se situeaza la 3-4

Cornel Marian

EBITDA, conform lui Dan Visoiu (Biris-Goran). Mediul de afaceri din Romania a devenit mai predictibil si mai transparent. Radu Enescu (PWC) ne povesteste din experienta sa ca in Romania multi antreprenori nu sunt suficient de experimentati: au asteptari nealiniate cu realitatile pietei, vor sa primeasca toti banii odata si prefera solutiile simple de finantare.

Radu Enescu

De-a lungul timpului, Valeriu Nistor (Soar Management) a remarcat in randul antreprenorilor atasamentul emotional fata de un produs anume la care au lucrat cateodata ani de zile. Desi au ocazia sau nevoia de a se desparti de acel produs, antreprenorii aleg sa nu o faca datorita acestui atasament. Maximizarea potentialului unei afaceri consta in conceperea acesteia ca si cand ar fi in pregatiri pentru a fi vanduta.

Pentru Cristian Onetiu (Life Care) prezentul pe care il traim este rezultatul intentiei noastre din trecut si a institutiilor create pentru a sustine aceasta intentie si propune ca noua paradigma sa includa conceptele de management organic si sustenabilitate.

Bucuresti Business Days 29-30 noiembrie 2011


Mukul Pal

Exista putine certitudini pe care le putem avea pentru perioada urmatoare. Daca inainte de criza, bugetele puteau fi planificate pentru trei sau cinci ani, astazi exista o vizibilitate restransa la un maxim de trei luni in viitor. Mukul Pal (Orpheus Capital) a prezentat teoria ciclurilor economice din perspectiva sirului Benner-Fibonacci. Conform acestei teorii care modeleaza ciclurile economice perioada urmatorilor 2-3 ani ar trebui sa fie caracterizata de revenire economica.

Privind in viitor, Andreea Rosca (Excel Communications) considera ca Europa va continua sa creasca foarte incet si sa fie trasa in jos de datoriile publice si de nevoia de a-si revedea toate principiile legate de asistenta social. In plus, una din marile provocari va fi ca firmele romanesti sa gaseasca resursele de a-si finanta cresterea sau nevoile din fiecare zi si sa ramana si profitabile, in acelasi timp. Andreea Rosca

Vremea in care firmele faceau planuri pe cinci ani e demult apusa. Sa poti prevedea pentru sase luni in viitor va deveni un privilegiu.

Florian Libocor (BRD) sustine ca exista posibilitatea ca in 2012, banii existenti in piata sa fie mai putini si sa asistam astfel la cresterea dobanzilor de creditare. Aceasta ipoteza este sustinuta atat de tendintele de crestere inregistrate de CDS-urile din regiune, cat si de efectele monetare create de fenomenul repatrierilor de capital efectuate de companiile de origine americana (prezentate de Dan Bucsa de la Unicredit Tiriac Bank). In afara Poloniei si Turciei, tarile din centrul si estul Europei Florian Libocor

vor fi in continuare lipsite de investitii straine directe importante.

In acelasi timp insa, tarile din zona sunt atractive pentru investitorii de portofoliu. Pe termen lung, specialistii intrevad costuri marite pentru finantarea din surse bancare. Coroborat cu scaderea investitiilor straine directe, acest lucru va responsabiliza deciziile de finantare – atat pe partea de oferta cat si pe cea de cerere. In plus, cresterea nivelului de absorbtie a fondurilor europene va deveni o prioritate.

Dan Bucsa


Initiativa Rowmania dezvoltata de Ivan Patzaichin si Teodor Frolu isi propune Dan Bucsa sa sustina comunitatile din Delta Dunarii si sa construiasca un ecosistem de afaceri care sa imbine mestesugul romanesc, turismul ecologic si domeniul modei. Canotca, un nou tip de barca cu vasle, este punctul de pornire intr-o aventura Ivan Patzaichin si Teodor Frolu

sociala si comerciala.

ARCA – Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica, isi propune sa castige competitia “Google Lunar X Prize” si sa lanseze in cosmos prima racheta romaneasca capabila sa transporte un cosmonaut. Finantarea acestor proiecte provine exclusiv din surse private, iar Dumitru Popescu reuseste sa inspire audienta prin

Dumitru Popescu

dedicarea cu care crede in aceasta initiativa.

Cornel Marian

Cornel Marian (Oresa Ventures) considera ca principalul atu pe care il ofera Romania fondurilor de investitii este posibilitatea de a achizitiona companii lideri de piata la preturi mai reduse decat in restul tarilor din zona noastra. In acelasi timp insa, piata romaneasca ofera astazi mai putine oportunitati de afaceri cu grad scazut de complexitate iar fondurile de investitii, desi au in jur de 1 miliard de euro la dispozitie, sunt interesate de companii de talie mare. Pentru anii urmatori, ratele de crestere ale afacerilor sunt prognozate sa fie mai mici, implicarea guvernelor in economie sa creasca, iar creditele sa fie mai scumpe.

Daniel Visoiu (Biris Goran) a oferit sfaturi pentru antreprenorii care doresc sa negocieze vanzarea companiilor lor:  Angajarea unor consultanti cu experienta economiseste bani si timp  Se recomanda folosirea uneltelor de tip MOU, letter of intent sau term sheets  Se recomanda folosirea unor structuri offshore care asigura aplicabilitatea unor drepturi precum tag-along, drag-along, buy-me/buy-you etc Daniel Visoiu

 Se recomanda folosirea “vendor due diligence” pentru o vanzare mai rapida  Vanzarile de tip licitatie pot crea mai multa valoare pentru antreprenor


In ceea ce priveste evolutia anului 2012, parerile top Doina Costache

managerilor romani converg in aceeasi directie, cea a optimismului prudent. Felix Daniliuc (Raiffeisen Leasing) ne spune ca: 2012 nu se arata atat de tensionat pe cat percepem noi. Am asteptari pozitive pentru perioada urmatoare. Violeta Ciurel (Axa) inclina spre un optimism prudent, mentionand ca in aceasta perioada companiile de asigurari vor apela la schimbari de

Felix Daniliuc Violeta Ciurel

strategie, influentate de atitudinea fata de risc, modificarea comportamentului

consumatorului

si

schimbarile

in

reglementari. Despre anul viitor, Doina Costache (Google) ne spune: Nu stiu ce o sa fie in 2012, dar stiu ca vom avea parte de mai multa tehnologie si cei care vor sti sa profite vor fi cu adevarat castigatorii pe viitor.

Felix Daniliuc (Raiffeisen Leasing) are doua sfaturi pentru cei ce cauta oportunitati Bogdan Balaci

in 2012: (1) sa nu astepte ca oportunitatile sa vina din piata, ci sa le creeze, si (2) sa se uite cu mai mare atentie la mediul intern si sa isi eficientizeze fluxurile interne. Un element de success in IT care poate fi preluat si de alte industrii este investitia in resursa umana, Bogdan Balaci (IBM) atragand atentia ca economia bazata pe cunoastere va duce la evolutia societatii romanesti in totalitatea ei. In ceea ce priveste oportunitatile, Doina Costache (Google) ne-a oferit cateva exemple despre cum tehnologia ne poate ajuta sa ne indeplinim scopurile de business: de la faptul ca oricine isi poate face reclama prin youtube (chiar si un liber profesionist din India), pana la proiecte precum monitorizarea cautarilor pe internet, jocuri interactive, sau proiecte derulate in comun cu clientii.

Violeta Ciurel (Axa) a vorbit despre leadership-ul in perioada de criza si despre impactul psihologic al crizei: Ceea ce vad, nu doar in Romania, ci si in alte tari, este impact psihologic: teama mai mult decat realitate. Recomand ca in aceasta perioada sa fie utilizate mai mult elementele “soft�, de inteligenta emotionala din leadership. Conform studiilor prezentate de Violeta Ciurel, in perioada de criza liderul de success are nevoie in primul rand de o foarte buna capacitate de comunicare.

Violeta Ciurel


Cand vorbim despre fiscalitate intervine factorul extern, si anume factorul politic, vorbim deci despre politici fiscale ne averizeaza Gabriel Biris (Biris-Goran). Propunerile lui Gabriel Biris pentru imbunatatirea situatiei mediului de afaceri sunt: largirea bazei de impozitare (si nu a impozitelor), promovarea legislatiei pentru stimularea amplasarii holdingurilor, grija pentru capitalul autohton – Capitalul este un animal sperios, el nu sta sa se bata, ne spune el. Gabriel Biris are si un sfat pentru statul roman, caruia ii recomanda sa isi schimbe abordarea fata de contribuabil: Avem nevoie de prevederi care sa faca fiscalitatea Gabriel Biris

rezonabila, care sa fie usor de aplicat, usor de inteles, sa nu implice costuri administrative foarte mari.

Bogdan Balaci (IBM) remarca si un lucru pozitiv intamplat in ultima perioada: Mihai Iordache

maturizarea accelerata a pietei romanesti: Se observa clar ca deciziile se iau mult mai judicios decat inainte. Acest lucru este pregnant in sectorul privat, dar incepe sa apara si in sectorul public. Ca reprezentat al industriei finanaciare, conectat direct la evolutia economiei, Felix Daniliuc (Raiffeisen Leasing) ne-a vorbit despre doua schimbari importante, cu caracter pozitiv, pe care le-a remarcat in piata: (1) repozitionarea institutiilor financiare, acestea mutandu-se de la vanzarea de produse inspre oferirea de solutii si (2) reintoarcerea companiilor la activitatile de baza. Acest din urma factor este mentionat si de Bogdan Balaci care analizeaza principalele tendinte din punct de vedere tehnologic: (1) business intelligence, (2) cloud computing – virtualizare, tendinta valabila atat pentru clientii mari, cat si pentru cei mici, (3) externalizarea anumitor servicii, intrucat companiile incearca sa se concentreze pe activitatea lor de baza. Doina Costache (Google) a tinut partea tehnologiei, sustinand prin statistici si exemple modul in care tehnologia ne influenteaza evolutia: In doar 7 ani, stocarea informatiei a trecut de la 75% in format fizic (carti, benzi video, audio) in anul 2000 la 94% in format electronic in anul 2007. Mai mult decat atat, in India mai multi oameni au

Constantin Stan

acces la internet mobil decat la latrina, iar in Africa mai multi oameni au access la telefonul mobil decat la apa potabila.


Pe viitor, Bogdan Balaci considera ca pentru a supravietui, companiile vor incepe sa investeasca din nou. In aceasta arie, schimbarea este mutarea de la o finantare simpla, la o finantare mai complexa. Companiile cauta investitori mai degraba decat finantatori pentru ca au nevoie de know how – situatie care se intampla chiar si in sectorul public. Florin Campeanu (Rentrop si Straton) – lumea se schimba si trebuie sa evoluam, sa ne adaptam. Constantin Stan (Ascendis) - Eficientizare inseamna a produce si mai ales a vinde mai Florin Campeanu

mult, utilizand aceleasi resurse, sau chiar utilizand mai putine resurse, simpla taiere de costuri nu aduce succes in business. Mai mult, reducerea de costuri, facuta arbitrar, poate duce chiar la faliment. Mihai Iordache (Microsoft) – la nivel de Europa conform unor statistici al UE avem cele mai putine IMM-uri la mia de locuitori. 2/3 din cifra de afaceri a companiilor din Romania sunt acoperite de IMM-uri, de cele 400.000 de IMM-uri, a caror numar din pacate nu creste an de an, 25% dispar, 25% apar noi firme. Trebuie sa ne straduim cu totii sa devenim mai relevanti sis a sprijinim acest segment care poate schimba viitorul Romaniei.

Cristian Secosan (Siemens) ne-a aratat care sunt tendintele globale care vor influenta in mod inerent evolutia afacerilor in viitor: 

Urbanizarea

Schimbarea climaterica

Cresterea demografica

Un alt aspect care este de luat in seama sunt provocarile la care vor fi supuse aglomeratiile urbane: 

Traficul si transportul

Securitatea si siguranta cetateanului

Consumul tot mai mare de energie

Resursele naturale limitate si in scadere

Protectia mediului si sanatatea cetateanului

Cristian Secosan


Participand la Business Days Bucuresti am vazut, mai evident ca in trecut, diferenta de metalitate dintre manageri, analisti si antreprenori. Daca antreprenorii sunt obisnuiti cu lupta pentru supravietuire si cu limitari de toate felurile, ei par sa fi ramas optimistii de serviciu. Daca astazi economia merge prost, ei se gandesc cu obstinatie la viitorul exit care va fi banos. Daca in jur se vorbeste despre probleme, ei cauta solutii. In tabara de peste drum, managerii si analistii par sa ramana inganduratii zilei de astazi. Pentru ei, economia va continua sa fie plina de capcane pe care nimeni nu le va putea ocoli. S-a spus in conferinta ca un antreprenor prins in alt rol se rateaza ca om si este o asertiune corecta. In conditiile de astazi insa, simtim cu totii nevoia de a ne dezvolta spre personalitati duale: lucizi si instruiti precum managerii de top de la conferinta, dar optimisti si energici precum antreprenorii nostri.

Traim in vremuri tulburi, suntem afectati de efectele macroeconomice ale crizei financiare si de schimbarile economice care au loc la nivel global. Nu mai este un secret pentru nimeni ca am intrat si traim deja noua paradigma economica. Acest lucru ne determina sa ne schimbam comportamentul pe piata, sa adoptam noi aptitudini si sa dezvoltam noi abilitati, printre care cele mai importante sunt: 

Acceptarea schimbarii ca o constanta in viata noastra

Dezvoltarea capacitatii de adaptare si imbunatatirea vitezei de reactie la probleme si oportunitati

Laszlo Pacso

Dezvoltarea flexibilitatii si cresterea gradului de empatie

Acceptarea spiritului asociativ ca o componenta esentiala a succesului pe termen lung


Noua paradigma economica. Concluziile invitatilor la Bucuresti Business Days