Page 1

Coord. Luminița Tomuța

Poeziile elevilor participanți la concursul de creație lirică din cadrul Proiectului educațional regional ”Carte frumoasă, cinste cui te citește !”

Timișoara 2018

ISBN 978-973-0-28404-1


1

Culegere realizată în cadrul Proiectului educațional regional ”Carte frumoasă, cinste cui te citește !”

Din vârful peniței - Poeziile elevilor participanți la concursul de creație lirică din cadrul Proiectului educațional regional ”Carte frumoasă, cinste cui te citește !”/ Timișoara 2018/ Tomuța Luminița ISBN 978-973-0-28404-1 Luminița Tomuța (coord.)

Consultant de specialitate: prof. Gica Dumitru Design și tehnoredactare: Luminița Tomuța Corectura: Luminița Tomuța și Adriana Calinin


2

Inspectoratul Școlar Județean Timiș Casa Corpului Didactic Timiș Școala Gimnazială Nr. 7 ”Sfânta Maria” Timișoara Asociația ”Împreună pentru copii” Organizatori: Inspector școlar general, prof. Aura Codruța Danielescu Inspector școlar, prof. Ladislau Domolki Director CCD, prof. Cristian Vlad Director Șc. Gim. Nr. 7 ”Sfânta Maria”, prof. Gica Dumitru Dir. adjunct, prof. Loredana Palfalvi Coordonator proiect, prof. Luminița Tomuța Echipa de proiect: prof. Cristina Sas, prof. Adriana Calinin, prof. Orieta Popa, prof. Otilia Breban, prof. Luminița Gheorghiță, prof. Ana Matei Îndrumători / coautori (ordine alfabetică): Mihaiela Alexa, Mihaela Banc, Alina-Maria Barbu, Anemaria Bârlovan, Alunda Lia Blidar, Otilia Breban, Adriana Calinin, Adriana Ciubotaru, Miodrag Ciuruşchin, Adriana Cotos, Valentina-Irina Covercă, Emilia Cracană, Carmen-Mihaela Deciov, Haricleea Diugan, Gica Dumitru, Diana Durbacă, Dana Gligor, Cătălina Ivan, Aurica Marc, Marieta Mihăiescu, Carmen Nicoară, Neta Novac, Georgeta Novacovici, Corina Oltean, Dorina Paicu, Georgiana Panaitescu-Liess, Lucica Pleș, Adriana Popa, Orieta Popa, Gabriela Pușcașu, Cristina Sas, Tania Sârbu, Mihaela Scheibling, Liliana Tamaș, Daniela Tănasă, Luminița Tomuța, Maria Tripa, Anişoara Ursache, Iuliana Voinea, Tudor Voinea, Emilia Vușcan

ISBN 978-973-0-28404-1


CUPRINS

Descriere (1) Credite (2) Cuprins (3-5) Introducere (6-7) • Motto (6) • Culoarea speranței (7)

I. A fost odată ... (8-25) • Punguța cu doi bani (9) • Ghicitoare (9) • Sarea-n bucate (10) • O dragoste ... Sărată (10) • Sarea (11) • A iubi (11) • Cum mă iubești? (12) • Albă-ca-Zăpada (13) • Ura (13) • Problema piticilor (13) • Poveste (13) • Cei șapte prieteni (14) • Bucuria neașteptată (14) • Răutatea (14) • Înșelăciunea (14) • Mărul (15) • Piticii (15) • Visul meu (15) • Portret (15) • Poveste cu final fericit (16) • Cine-i mai frumoasă? (16) • Frumusețe albă (17) • Povestea Albei-ca-Zăpada (17) • Să mă prezint ... (17) • Necazuri (18)

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

A fost odată (18) Cea albă cum e laptele (18) Iubită Albă-ca-Zăpada (18) Maștera (18) Vizita (19) În căsuța piticilor (19) Poveste de demult (19) Prințesa cea albă (19) Albă-ca-Zăpada (20) Prințesa și piticii (20) Oglinda (20) Poveste pe scurt (21) În pădure (21) Cu cei șapte prieteni (21) Nu e alta (21) Într-un ținut îndepărtat (22) Alb sau albă cum e zăpada? (22) Poveste (22) Albă-ca-Zăpada (23) Prințesa și prințul (24) Cea mai frumoasă (24) Prințesa piticilor (25) La bal (25) Cadouri (25) Iertarea (25)

3


CUPRINS

4

II. Frământări necuvântate (26-44) • Poveste din Deltă (27) • De-a delta Dunării (27) • Peisaj din Deltă (27) • Pisicile războinice (28) • Motanul isteț (28) • Fricosul (29) • Iepurașul cel fricos (29) • Doi fricoși (29) • Urechiatul cel voinic (29) • Țup (30) • Umbra (30) • Iepuraș coconaș (30) • Luna și iepurașul (30) • Iepurașul (31) • Curaj (31) • Iepurele și umbra lui (31) • Rilă (31) • Un fricos (31) • Pe imaș (32) • Frica (32) • Iarnă albă (32) • Întâlnirea cu o umbră (33) • Ca-n poveste (33) • Ce învățăm? (33) • Iepuraș drăgălaș (34) • Unde-i prietenul? (34) • Ghicitoarea mea (34)

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Iepurilă (34) Circarul (35) Fram, ursul polar (35) Dorul lui Fram (36) Acasă (36) Fram cel jucăuș (36) Fram, ursulețul (37) La Polul Nord (37) Acrostih (38) Un urs (38) Ursul alb (38) Ursulețul din poveste (38) Călătoria (39) Saltimbancul (39) Ursul talentat (39) La circărie (39) În arenă (40) La circ (40) Circul (40) Aventurile unui urs (41) Fram și oamenii (41) Ursul Fram (42) Colț-Alb (42) Fram (42) Un urs polar (43) Fericitul Colț-Alb (43) Povestea lui Colț-Alb (44)


CUPRINS

III. Zi de zi ... (45-65) • Frânturi de copilărie (46) • Culorile copilăriei (46) • A fost odată pe uliță (47) • Fiind băiet (47) • Ulița (47) • Ulița cu copii (47) • Ulița de altădată (48) • La bunici (48) • Ulița copilăriei (48) • Teritoriul veseliei (48) • Altădată (49) • Un lung drum (49) • Fericire (49) • O carte din trecut (50)) • Unde zboară păsările? (51) • Bunicul (51) • Să vină copiii la mine! (52) • Cearta (52) • Bunicul și nepoții (52) • Bunicul și stelele (52) • Întâlnire ... (53) • Singur pe lume (53)

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

5

Inimă de copil (53) Heidi (54) În umbra munților (54) Fetița munților (54) Heidi și prietenii (54) Prietenii (55) Curajoasa (55) Amintiri din copilărie (56) Amintirile (56) Dumbrava minunată (57) Dorothy(57) Să ne cunoaștem (57) D-l Goe (58) O cucoană franțuzită (59) De vorbă cu ... Păcală (60) Sătenii păcăliți (60) Cele cinci pâini (61) Poezia-poveste (61) Judecata dreaptă (62) Trei drumeți și cinci pâini (63) Cinci bănuți (64) Doi călători (65) Pâinile (65)

Anexe (66-73) • • • • • • •

Invitație (66) Regulament (67) Observații (68) Condiții de participare (69) Fișa de înscriere (70) Acord de parteneriat (71) Școlile partenere (72)


6 Motto:

Carte înțeleaptă Și frumoasă, În tine-am întâlnit O lume prețioasă. M-ai îndemnat Șoapta să ți-o ascult, Să cresc Și să devin mai cult. În lume Tu m-ai îndrumat, În multe încercări M-ai ajutat, Sfaturi bune Tu mi-ai dat Și cum e viața M-ai învățat.

Cartea Elev Samuel Horvath Îndrumător, prof. Gica Dumitru


7

Din vârful peniței

Culoarea speranței Când voi greși, sper să mă ierți, Uită, te rog, să mă cerți! Ridică-mă atunci când voi cădea, Ca să învăț ce-i dragostea. Umple-mi ghiozdanul cu bunătate, Blândețe și fapte curate, Echipează-mă cu înțelepciune, Un pic de politețe și gânduri bune, Lumea să înțeleagă că eu Am nevoie de ocrotire mereu.

Prof. Luminița Tomuța

Proiectul educațional regional ”Carte frumoasă, cinste cui te citește ! ”


8

Frânturi din basmele citite Și în versuri tălmăcite.


9 Punguța cu doi bani Elev Luca Durbacă Îndrumător, prof. Georgeta Novacovici Cocoșul împintenat De moș a fost alungat, Fiindcă ouă nu făcea Și de folos nu îi era! În drumul lui a găsit O punguță cu doi bani, Dar un vizitiu i-a luat-o Așa cum boierul i-a poruncit. Cocoșul nu s-a lăsat Și la geam a tot strigat: “- Cucurigu, boieri mari, Dați punguța cu doi bani!” Și atunci a fost a fost luat, În fântână aruncat, Apoi în cuptor băgat! A mai fost în visterie Unde erau bani…o mie! În ograda cu-animale A fost apoi aruncat, Boierul crezând că acolo Va fi în picioare călcat. Însă el … s-a înșelat! Animalele l-au urmat Pe cocoșu-mpintenat Și la moșneag au plecat. Moșneagul când l-a văzut, De bucurie n-a mai putut! Și-am încălecat pe-o șa Și v-am spus povestea-așa!

Ghicitoare Elevă Briana Făget Îndrumător, prof. Otilia Breban Se înfoaie, se zbârlește, Iar apoi tot bombănește. Parcă eu sunt vinovat Că mărgelele ți-a spart.


10 Sarea-n bucate Elevă Natalia Covaci Îndrumător, prof. Anemaria Bârlovan Odată, un împărat trăia Văduv el era Și trei fete avea. Intr-o zi, pe fata mare o întreba: - Cum mă iubești tu, fata mea? - Cum te iubesc eu pe tine? Iaca, te iubesc ca mierea! - Să ajungi mare ca mine! Și-o întreba pe mijlocie: - Dar tu, cum mă iubești pe mine? - Ca zaharul din bucătarie! - Să primești multă iubire! Și-o întreba pe cea mai mică: - Dar tu, cum mă iubești , fiică? - Te iubesc precum sarea în bucate, tatică! - Pleacă de-aici, fiica mică! Fata a plecat de la palat Cu o haina de bumbac S-a oprit într-un sat ... Sătulă de pribegie, a ajuns la un palat. Fata a slujit la acel palat Și la multe a ajutat, Cu bucurie a curățat, La toate treburile a participat . Prințul fu într-un război Și lovit ajunse acasă, Fata îi dădu bandaje moi Și îi puse supa pe masă. Prințul s-a îndrăgostit Și-o nuntă mare s-a pornit. Tatăl fetii a venit, Sarmale dulci și o lecție a primit.

O dragoste ... sărată Elevă Bianca Corlan Îndrumător, prof. Marieta Mihăescu Se spune c-au fost odată, Într-o ţară minunată, Trei fete de împărat Ce trăiau într-un palat. Împăratul, tatăl lor, Făcând semne fetelor, Ele au venit îndată S-asculte porunca dată. Cea mai mare, întrebată Cum îl iubeşte pe tată, Vine-n faţă şi-i grăieşte: - Ca mierea care-ndulceşte! Mijlocia o imită Răspunzând tare grăbită: - Ca zahărul care-i bun În merinde când îl pun. Cea mai mică dintre fete Îi răspunde pe-ndelete: - Eu ca sarea în bucate, Căci fără ea nu se poate!


11 Sarea Elevă Antonia Bandici Îndrumător, prof. Corina Oltean A fost odată un împărat Și el fetele și le-a întrebat Cum îl iubesc. Primele două l-au bucurat, Cu iubire de miere și de zahăr L-au dezmierdat. Cea mică l-a supărat Pentru că, pe împărat, Iubirea ca sarea nu l-a încântat. Pe fată el a alungat-o Și lumea ea a colindat-o La alt palat au angajat-o. Cu hărnicie a lucrat, Pe prinț cu drag l-a bandajat Și pe toți i-a încântat. Cu nuntă cei doi s-au unit, Pe împăratul-tată l-au poftit, Iar fata pentru el a gătit. Apoi, cei doi s-au împăcat, Iar fata, tatăl și-a iertat, Cu toții mult s-au bucurat.

A iubi Elevă Irina Arion Îndrumător, prof. Corina Oltean Împăratul, pe cele trei fete le-a chemat, Și cum îl iubesc le-a întrebat. Cele mai mari l-au lingușit, Ca mierea și ca zahărul l-au iubit. Împăratul s-a înfuriat, Una din fete și-a alungat, Zicând: ”Ca sarea în bucate, A iubi chiar nu se poate!” Fata a plâns și a oftat, Haine sărace și-a luat, De acasă a plecat, Multă vreme a umblat. S-a oprit la alt palat, La chelăreasă a intrat, A lucrat ziua întreagă Și împăretesei i-a fost dragă. Când fiul ei din război Rănit a venit, Fata cu dragoste L-a îngrijit. La nuntă l-au chemat Pe tatăl ei, împărat. El a înțeles că a găti Fără sare, nu se poate.


12

Cum mă iubești? Elevă Daniela Rîșteiu Îndrumător, prof. Carmen-Mihaela Deciov O poveste am citit Și tare m-am înveselit, Despre un împărat ce avea Trei fete mari pe care le iubea.

Curățenie ea făcea Și pe toți îi asculta, Iar regina o iubea Ca pe nora sa.

Într-o zi, pe când stăteau la masă, Împăratul dorind să vadă Care-l iubește mai tare, Le-a pus câte o întrebare.

Într-un război Prințul s-a accidentat, Iar mezina lângă el a vegheat Și l-a ajutat.

Cele două fete mari s-au gândit Și-un răspuns repede au găsit, Dar mezina socotea Și continuu se gândea.

Prințul, după ce și-a revenit, Cu fata-ndată el s-a căsătorit. Au avut o nuntă ca-n poveste Și toți au venit să se distreze.

Zahăr, miere aveau toate, Numai sarea în bucate Nu a fost pe săturate, Pentru gusturile împăratului.

Acesta a izgonit-o de acasă Fără să mai creadă Că mezina îl iubea Mai mult decât el socotea. Biata fată a plecat Până ce de un alt castel a dat Și acolo s-a rugat să fie O biată slujitoare în gospodărie.

Mica prințesă s-a asigurat Ca un singur invitat Să aibă mâncăruri nesărate, Pentru a înțelege întâmplările toate.

Invitații s-au distrat Și s-au pus toți pe mâncat, Numai împăratul nu avea O poftă prea mare de a mânca. Mireasa a recunoscut Că mâncarea a făcut Special pentru dumnealui Pentru a-și înțelege vina lui.


13 Albă-ca-Zăpada Elevă Cristina-Teodora Plaesu Îndrumător, înv. Iuliana Voinea Albă-ca-Zăpada Era harnică și frumoasă, Avea ochii negri Ca mura zemoasă, Pielea albă Ca zăpada pufoasă Și părul negru Ca lemnul de abanos. Pe cei șapte pitici, Ea îi îngrijea, Mâncare le facea, Ca o mamă îi iubea. Mama vitregă și rea, Pe Albă-ca-Zăpada nu o plăcea, Să o omoare încercă, Dar prințul o salvă. Ei s-au căsătorit, Fericiți mult au trait! La castel au locuit Și povestea ... s-a sfârșit!

Ura Elevă Bianca Şerban Îndrumător, prof. Marieta Mihăiescu Împărăteasa Cea rea Pe Albă-ca-Zăpada O ura Pentru că fata Era foarte frumoasă Şi de oglindă Fusese aleasă.

Problema piticilor Elevă Maria Borlovan Îndrumător, prof. Marieta Mihăiescu Piticii de la mină Se-ntorc cu voie bună, Desaga le e plină Și cântă împreună. Ajung târziu acasă, Iar burta le e goală. Aleargă toţi la masă Şi-ndată se-nfioară... Bucatele lor toate Erau împrăştiate Şi farfurii murdare! Ce să fi fost oare? Piticii urcă scara Şi-ajung în dormitor; O fată prea frumoasă Dormea în patul lor!

Poveste Elev Albert Bruznican Îndrumător, prof. Marieta Mihăiescu Albă ca Zăpada este o poveste Cu prinţi, pitici şi prinţese, Dar şi cu o vrăjitoare rea Ce pe toți îi înspăimânta. Prințul se luptă și răul îl dezumflă, Prințesa fusese salvată, binele triumfă. Povestea se încheie cu o nuntă mare. Palatul şi supușii cu mic și mare Au îmbrăcat haine de sărbătoare, Iar piticii sunt invitaţii de onoare.


14 Cei șapte prieteni Elev Patrick Tîrdea Îndrumător, prof. Mihaela Banc Eu sunt Albă ca Zăpada Şi am şapte prieteni mici, Mici, mici, dar voinici. Ei sunt cei şapte pitici. Toată ziua voinicii pitici Sapă după diamante mici, Iar seara se întorc cântând acasă Şi se pun veseli la a lor masă. A doua zi, vrăjitoarea rea la ei a venit, Cu mărul cel roşu otrăvit. Albă ca Zăpada o bucată a înghiţit, Şi pe loc ea a murit. Piticii plâng şi o jelesc, De lângă ea nu se dezlipesc. Însă un prinţ a venit, i-a dat un pupic Şi Albă ca Zăpada şi-a revenit.

Răutatea Elev Dragoş Mocan Îndrumător, prof. Mihaela Banc Orbită de gelozie, O regină foarte rea A alungat-o în pădure Pe prinţesa ce-o ura. Piticii au îndrăgit-o Când în casă au găsit-o, Dar mărul a otrăvit-o Şi pe loc a adormit-o.

Sunt Albă-ca-Zăpada Elevă Roxana Prodea Îndrumător, prof. Mihaela Banc Albă ca Zăpada sunt, Şapte prieteni am la număr. Sunt piticii mei dragi. Toată ziua ei muncesc, Iar seara se veselesc.

Bucuria neașteptată Elev Raul Sinatovici Îndrumător, prof. Mihaela Banc Tristă, Albă ca Zăpada Prin pădure a umblat Şi de casa piticilor a dat. La-nceput ei s-au supărat Că din mâncare a mâncat Şi patul l-a şifonat. Dar mai târziu s-au bucurat, De întristare au scăpat, Căci ajutor mare Dumnezeu le-a dat.

Înșelăciunea Elevă Damira Jurj Îndrumător, prof. Mihaela Banc A fost odată ca niciodată, Într-o ţară îndepărtată, O preafrumoasă fată. Cu păr negru şi lucios, Cu pielea albă ca zăpada, Cu buzele roşii ca pomada. - Urâta vrăjitoare nu e mama mea! Frumoasă ar vrea să fie doar ea, Cu mărul otrăvit, ea m-a păcălit!


15 Mărul

Visul meu

Elev Denis Gherghel Îndrumător, prof. Mihaela Banc

Elev Lukas Krall Îndrumător, prof. Mihaela Banc

Albă ca Zăpada n-a scăpat Când c-un măr s-a înecat. Piticii s-au înfuriat, De vrăjitoare au scăpat. Iar un prinţ fermecător, Sărutând-o, a înviat-o.

Albă ca Zăpada mă numesc Şi în pădurea deasă trăiesc. Prieteni îmi sunt Cei şapte pitici mici, Dar harnici şi voinici. Când prinţul meu mă va găsi, Fericiţi împreună vom trăi.

Piticii Elev Vladimir Britcari Îndrumător, prof. Mihaela Banc Şapte pitici are ea, Să o apere de mama cea rea. Când i-a dat mărul otrăvit, Pe loc a adormit. Piticii cu drag au vegheat-o Şi doar prinţului au dat-o. Prinţul cu al său sărut Vraja cea rea a rupt. Albă ca Zăpada mireasa lui să-i fie, În pace şi armonie pe vecie. Petrecere mare au dat Şi-mpreună cu piticii s-au bucurat.

Portret Elev Luca Pescariu Îndrumător, prof. Mihaela Banc A fost odată O fată frumoasă, Ochii ei luceau cu dor, Mirosul ei era atrăgător. Frumoasă ca balada, Era chiar ea, Albă-ca-Zăpada!


16 Poveste cu final fericit Elev Alexandru Horvath Îndrumător, prof. Mihaela Banc Povestea noastră spune aşa: A fost odată un împărat Ce văduv era. O fată frumoasă avea, De frumoasă ce era, Albă-ca-Zăpada se numea. Împăratul s-a însurat, O mamă vitregă a luat, O mamă vitregă rea, Care pe fetiță o invidia. Când întreba: - Cine este frumoasă? Oglinda îi răspundea: - Tu eşti, împărăteasa mea! Dar mai frumoasă ca tine, E Albă ca Zăpada. Pe loc s-a înfuriat Şi un vânător a chemat. Aşa i-a ordonat: Să o ducă în pădure Şi să scape de ea. Vânătorul milos, Un mistreţ a împuşcat Şi inima i-a luat. La o căsuţă ea a ajuns, Care era a unor pitici voinici. Ea a rămas la ei Până mama vitregă a găsit-o Şi cu un măr a otrăvit-o. Piticii într-un sicriu au aşezat-o, Iar un prinţ fermecător a salvat-o.

Cine-i mai frumoasă? Elev Rafael Birou Îndrumător, prof. Mihaela Banc A fost odată o regină frumoasă, Dar nespus de mândră şi trufaşă. N-ar fi îngăduit în frumuseţe S-o întreacă alta, Era mama vitregă a Albei-ca-Zăpada. Albă ca Zăpada, pe zi ce trecea, Tot mai frumoasă se făcea. Orbită de gelozie, un vânător chemă Ca inima Albei-ca-Zăpada să i-o aducă. Cuprins de milă, vânătorul se îndurase Şi în pădurea cea nesfârşită o lăsase. O căsuţă micuţă şi drăguţă ea găsi, Era căsuţa celor şapte pitici, Şapte pitici mici, dar voinici. Şi în ea se odihni. Într-o zi regina pe oglindă o întrebă: - Oglindă, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din ţară? - Frumoasă eşti, crăiasă, Ca ziua luminoasă, Dar Albă-ca-Zăpada E mult, mult mai frumoasă! Cum Albă-ca-Zăpada în viaţă era, Într-o babă cocoşată, Regina s-a transformat. Mărul otrăvit i l-a dăruit, Iar Albă-ca-Zăpada a adormit. Pe podea, fără suflare, piticii o găsiră Şi o raclă din cristal îi construiră. Într-o poieniţă o aşezară Şi un prinţ frumos avea să apară. Deschise el sicriul şi o sărută, Vraja se rupse şi fata se ridică. Urmă o nuntă ca-n poveşti Şi împreună trăiră până la adânci bătrâneţi


17 Frumusețe albă Elevă Briana Mihai Îndrumător, prof. Tania Sârbu ”- Zăpada-i albă ca și mine Și m-am născut prin rugăciune, Din dorința mamei mele De a veni și eu pe lume. Păru-i negru, faţa albă, Iar în obraji sunt îmbujorată. Crăiasa cea înfumurată, Nu mă privea ca pe o fată!” Dar pe când fata creștea, Tot mai frumoasă era! Iar oglinjoara ce grăia, Pe împărăteasă Niciodată nu o mințea! Vânătorul bun și îngăduitor A lăsat-o în voia animalelor. Gasind casa piticilor A rămas în casa lor. ”- De blesteme n-am scăpat. Măr, pieptene, cingătoare, Toate ar fi vrut să mă omoare.” Crăiasa înfumurată, Ar fi vrut să o vadă moartă! Odată s-a întâmplat Ca un fecior de împărat, Să treacă și să o vadă. Pe fata cea minunată! Fata albă și frumoasă Deveni împărăteasă! De crăiasă a scăpat Și prinţul cel minunat, Zile frumoase i-a dat!

Povestea Albei-ca-Zăpada Elevă Sofia Elena Spetcu Îndrumător, prof. Tania Sârbu Trăia în lumea asta mare, o vrăjitoare. Ea era cea mai frumoasă, Dar și foarte veninoasă. Invidia ei s-a revărsat Pe o fată de împărat. Fetița, drăgălașă tare, Fără-n lume asemănare, A fugit, viața să-și salveze. Ea a nimerit într-o Căsuță cu pitici mulți. Acolo a făcut curat, Din mâncare a gustat, Și-n pătuțuri s-a culcat. Piticii când au intrat, De îndată au exclamat: - Cineva ne-a vizitat ! - Cine oare ... cine? În căsuță a intrat, vede orișicine: E o fată minunată, Dulce și nevinovată! - Cine e fata frumoasă, Și cum a intrat în casă? - Eu sunt Albă ca Zăpada Și aş vrea sa fiți cu mine, În basmul meu, să învingem răul Și vrăjile din lume, Doar pace și iubire să fie mereu.

Să mă prezint ... Elev Robert Iliescu Îndrumător, prof. Tania Sârbu Eu, Alba ca Zăpada mă numesc Şi-alături de voi piticii, vreau să trăiesc, Mi-e drag să cos, să împletesc Să spăl, să mătur, să gătesc.


18 Necazuri Elev Eduard Adam Îndrumător, prof. Sârbu Tania Într-un castel impresionant, Dintr-un ținut îndepărtat Trăia frumoasa Albă ca Zăpada Prințesa cu pielea albă ca neaua. Până-ntr-o zi, când din senin Maștera cu inima plină de venin Decise s-o alunge din castel Și-o dă pe mâna unui vânător fidel. Dar inima prințesei, cea plină de lumină O îmblânzi pe-a celui ce voia s-o ucidă. Și-așa, ajunsă-n codru-ntunecat Găsi în drumul ei un mic palat Cu paturi, perne, furculițe mici Parcă făcut pentru niște pitici. 7 la număr erau ei și-au luat-o-n casa lor Ca să le fie alături, ea era prietena tuturor. Dar într-o zi, regina cea rea a apărut din nou Căci îi pusese frumoasei iarăși gând rău. Amăgită cu un măr otrăvit, Prințesa căzu într-un somn vrăjit Din care-o trezi prințul cel viteaz Și tot regatul fu salvat de necaz.

A fost odată Elev Cătălin Gogoaşe Îndrumător, prof. Tania Sârbu Era odată o vrăjitoare rea. Pe Alba ca Zăpada, ea nu o plăcea, Dar piticii aveau grijă de ea, Căci un prinţ pe cal o căuta.

Cea albă cum e laptele Elev Chris Matei Îndrumător, prof. Tania Sârbu Mama, tata, ne citesc La alegere, poveşti Cea mai tare mi-a plăcut O poveste cu o fată Albă ca spuma de lapte, Otrăvită cu un măr. Salvată de un prinţ călare Ce era la vânătoare.

Iubită Albă-ca-Zăpada Elev Denis Matei Îndrumător, prof. Sârbu Tania În familie citim Poveşti de Frații Grimm. Şi cea cu “Albă ca Zăpada”! Iubită de toată ceata, De 7 pitici voinici. Otrăvită cu un măr Salvată de un fecior.

Maștera Elevă Carina Butoiu-Darlea Îndrumător, prof. Tania Sârbu Frumoasă ca ea nimeni nu era, Alba ca Zăpada se numea. Maștera gând rău îi pune Şi încearcă a o răpune. În pădure prinţesa fuge, În casa piticilor ea ajunge. Mama vitregă o păcăleşte, Dar prinţul o găseşte Din somn adânc el o trezeşte.


19 Vizita Elevă Alina Năstase Îndrumător, prof. Tania Sârbu Cineva ne-a vizitat Și-n căsuţă a intrat: E o fată minunată, E albă ca o zăpadă. Fata din poveste Cu a ei frumuseţe, Pe toţi ne-a încântat Şi ne-a bucurat.

În căsuța piticilor

Prințesa cea albă Elevă Ioana Teaha Andrei Îndrumător, prof. Tania Sârbu Alba ca Zăpada este O prinţesă din poveste. Şapte pitici a întâlnit Şi, pe loc, i-a îndrăgit. Regina cea rea, Încă nu se potolea Şi pe Alba ca Zăpada Moartă o dorea.

Elevă Andrada Iliescu Îndrumător, prof. Tania Sârbu

Mărul otrăvit I l-a dăruit, Iar fata frumoasă Leşină îndată.

Alba ca Zăpada fuge, În pădurea întunecoasă ajunge. O căsuță de pitici mică zăreşte Și obosită, acolo poposește.

Piticii s-au grăbit, Şi când au zărit Că ea pe jos a căzut, Să plângă au început.

Poveste de demult Elev Octavian Mihalciuc Îndrumător, prof. Tania Sârbu Într-un timp îndepărtat, A fost o fată de-mpărat, Cu părul negru ca de abanos Şi chipul alb, tare frumos. Mama ei vitregă, pe înserat, În oglindă se tot privea, Cu frumusețea ei se tot mândrea. De răutatea vitregei ea a fugit La cei șapte pitici a locuit Prin dragoste, răul a biruit Și la palat a viețuit.

Dar când toţi se văitau, Pe cine zăreau? Prinţul cel îndrăgostit De-ndată a sosit. El se aplecă Pe obraz o sărută, Ea, deodată tresări Şi-ntr-o clipă se trezi. Ce alai, ce bucurie! Oare, ce urma să fie? O nuntă mare, ca-n poveşti, Cum alta nu mai găseşti!


20 Prințesa și piticii Elev Mario Malanca Îndrumător, prof. Tania Sârbu A fost o dată o împărăteasă Înfumurată şi pizmașă, Oglinda fermecată îi spunea Că-i cea mai frumoasă, din ţara sa. Vremea trecea Peste împărăteasa cea rea, Iar Albă-ca-Zăpada devenea Mult mai frumoasa decât ea. Pe vânător l-a chemat Și o poruncă aspră i-a dat: Să o sacrifice pe fata sa, Degrabă, inima să-i ia. În poiana luminată, o lumnă se-arăta, La căsuţa minunată, poposi ea, speriată. La piticii muncitori, Săritori s-o găzduiască, Ea, prinţesa cea frumoasă. Va sta la ei în casă. Albă-ca-Zăpada

Oglinda Elev Caius Gașpar Îndrumător, prof. Alunda Lia Blidar “Albă- ca-Zăpada”, nume frumos ca ea, Multe a pătimit, dacă mama i-a murit. Mama vitrega cea rea, vroia sa scape de ea, Ca oglinda fermecată, frumoasă pe ea sa o vadă.

Elev Teodor Ionici-Rădoi Îndrumător, prof. Tania Sârbu

Am să-ţi pun o întrebare Eu, acum la miez de seară: - Spune-mi, oglinda oglinjoară, Cine e mai frumoasa din țară? Dar vânătorul plătit, visul nu i-a împlinit. - Să nu-ți fie cu supărare, crăiasă, Lăsată în pădure, la pitici găsește găzduire. Cea care e mult mai arătoasă, La casa lor deghizată, regina vine să o otrăvească. Stă chiar în a ta casă, Cu un măr o ispitește, iar moartea o nimerește. E Albă-ca-Zăpada cea frumoasă. Are părul negru și piele albicioasă, În sicriu de cleștar pusă, de pitici plânsă, Bună la suflet și credincioasă. Un prinț rătăcit, de frumoasă e uimit. Mai frumoasă decât ea, alta nu mai e Cu dragoste o învie și devine a lui soție. În toată împărăția ta, Iar regina cea rea, își primește pedeapsa. Oricât ai căuta.


21 Poveste pe scurt

Cu cei șapte prieteni

Elevă Andreea Drăgan Îndrumător, prof. Tania Sârbu

Elevă Maya Bota Îndrumător, prof. Tania Sârbu

Când piticii la mină plecau, Pe Albă-ca-Zăpada, singură o lăsau. Prinţul puternic a sărutat-o Şi din pat, frumos, a ridicat-o.

Era odată o împărăteasă Care îşi dorea mult Să aibă o fată frumoasă, Cu părul negru de abanos Cu obrajii albi, Îmbujorați frumos. Cum fata în lume a venit, Împărăteasa a murit.

În pădure Elev Cristian Haida Îndrumător, prof. Tania Sârbu În pădurea fermecată, Lângă tufa de urzici, În ciupercile-casută, Locuiesc şapte pitici.

După un an de jelit, Împăratul s-a căsătorit Cu o mândră împărăteasă Care voia să o omoare Pe Albă-ca-Zăpada cea frumoasă. Dar ea de la palat a fugit, Cu cei șapte pitici s-a împrietenit. Ei au salvat-o de împărăteasa Care doar răul i l-a dorit, Iar apoi un prinț a venit.

În casuţa lor cea mică, Stau aceşti frumoşi pitici, Şi cu ei mai locuieşte O prinţesă din poveste. Era frumoasă ca o stea, Cum alta în lume nu era. Dar într-o zi, o vrăjitoare, A vrut să o omoare.

Elev David Ristea Îndrumător, prof. Tania Sârbu

Într-un final n-a reuşit, Nici cu mărul otrăvit, Nici chiar cu cingătoatea, Frumuseţea să îi ia.

Albă-ca-Zăpada, Alta ca tine nu este, Gingaşă şi frumoasă, Liniștită și miloasă!

Nu e alta


22 Într-un ținut îndepărtat Elevă Daria Ahmadi Îndrumător, prof. Tania Sârbu Într-un ţinut îndepărtat Împărăteasa tot întreba: - Oglinjoară din perete, oglinjoară, Cine-i cea mai frumoasă din ţară? Timpul încet trecea Și Albă-ca-Zăpada, tot mai frumoasă era. De ciudă şi de spaimă Ea dădu poruncă: - Vânătorule, îți spun drept, În pădure să-i iei inima din piept! Dar vânătorul a cruțat-o Și-n pădure a lăsat-o. Alergând pierdută, Zări în departare O casă de salvare. Aşa îi întâlni pe cei șapte pitici. În tot acest timp, Împărăteasa rea, descoperi Că Albă-ca-Zăpada nu muri. Preschimbată în bătrână, Trei trucuri îi pregăti Şi, până la urmă, ea muri. Frumos, o puseră Pe-un pat de cleştar, Dar într-o zi, prinţul o zări Şi datorită lui, ea îşi reveni. Făcură nuntă mare Cum n-a fost alta sub soare.

Alb sau albă cum e zăpada? Elevă Andreea Buzgă Kira Îndrumător, prof. Tania Sârbu Totul e confuz, Nu e alb ca şi zăpada E mai bine zis aşa: E un gând ciudat Şi circulă nevinovat Despre o fată oarecare, Iubitoare, înfloritoare. E suflet de om curat, Prin pădure alungat. Fiind un suflet bun, curat, De îndată a căutat, Suflet cald şi luminat. Şi îndată a găsit O căsuţă mititică, Pentru oameni potrivită. Pentru oameni mici şi mari, Mai sfioşi sau mofturoşi, Dar, desigur, şi voioşi. Ce-i mai bine şi mai bine? Să apară un prinţ frumos, Să poata fi împreună, Pentru o viaţa şi mai bună.

Poveste Elevă Alesia Lațo Îndrumător, prof. Alunda Lia Blidar Albă-ca-Zăpada, frumoasă și bună, Nu a avut noroc de o mamă bună. Ci de o vrăjitoare rea care a alungat-o Din castel în codru și a otrăvit-o. Dar piticii șapte și un prinț minunat, De otravă au scăpat-o în mod fermecat. Prințul mai apoi, a pregătit el, Nuntă ca în basme la al său castel. Albă-ca-Zăpada de vrajă a scăpat, Fericirea lor nu s-a terminat.


23 Albă-ca-Zăpada Elevă Savin Isabela Îndrumător, prof. Alunda Lia Blidar De când eram copilaş, Mama îmi spunea poveşti. De la cele cu îngeraşi, Până la cele lumeşti.

,,- Oglindă, oglinjoară, Spune, cine-i mai frumoasă?” Aşa se întreba trufaşă Mama cea răutăcioasă.

Dar cu drag îmi aduc aminte, De un basm nemuritor, Ce mămica îl povestea, Frumos şi fermecător:

Toate bune şi frumoase Până ce într-o zi însorită, Vrăjitoarea furioasă O otrăvi pe fetiţă.

„- Faţa-i albă ca zăpada Şi părul de abanos” Aşa spunea basmul mamei, Iară eu visam frumos.

Mare le-a fost suferinţa Celor şapte moşi pitici, Neputând trezi fetiţa, Ce zăcea pe păturici.

Prea frumoasă şi gingaşă, Fiind Albă- ca- Zăpada, În pădurea întunecată, Alungată a fost sărmana.

Însă prinţul cel voinic, A dezlegat acest mister, Iar Albă- ca- Zăpada I-a dăruit un inel.

Iar cei şapte pitici, Omuleţi mici, dar voinici, Au primit-o în a lor casă Pe micuţa împărăteasă.

Nuntă mare au făcut Şi fericiţi au trăit, Iar vrăjitoarea rea De necaz a împietrit.


24 Prințesa și prințul Elevă Sara Ionele Îndrumător, prof. Alunda Lia Blidar A fost odata ca-n povești, A fost ca niciodată, Într-o pădure fermecată, O prea frumoasă fată. Mama vitregă o creștea Și la muncă o punea, Ea oglinda întreba Și oglinda îi răspundea: ,,- Tu ești cea mai frumoasă! Dar Albă- ca- Zăpada Este mult mai frumoasă Decât tine, regina mea!” Prințesa cânta așa frumos Că a atras un prinț curios, El pe loc s-a îndragostit Și la fântână a venit. Prințul a strigat Și prințesa s-a speriat. Când regina a aflat Pe vânător l-a chemat

Cea mai frumoasă Elevă Evelina-Alexandra Coman Îndrumător, prof. Gabriela Pușcașu

Albă-ca-Zăpada e cea mai frumoasă! Așa spune oglinda către împărăteasă. Piticii cei drăguți tare o iubeau! Și în căsuța din pădure fericiți trăiau. Până a venit un prinț minunat Și o prințesă de soție și-a luat.

. Vânatorul cel milos, Porunca nu a respectat Iar pe fată a cruțat, Ea în padure a plecat Și o casuță a aflat. În căsuță a adormit. Când piticii au sosit, Pe Albă-ca-Zăpada au găsit Și ea îndată s-a trezit. Piticii în mină lucrau Și cristale spărgeau, Prințesa plăcintă cu mere făcea Iar vrăjitoarea pe drum era. A mers cu mărul la păcălit Și fata a adormit, Dar când piticii au sosit, Fata nu s-a mai trezit. Prințul iubirea si-a regăsit Când pe Alba ca Zapada a zărit, Când pe fată a sărutat De îndată, ea a înviat.


25 Prințesa piticilor Elevă Rebeca-Elena Ionescu Îndrumător, prof. Gabriela Pușcașu A fost odată o prințesă, Pe nume Albă-ca-Zăpada. Avea un zâmbet ca o floare Și-un chip senin, ca mândrul soare. Oglinda spuse într-o zi Că-i mai frumoasă decât regina. De atunci, ea se trezi Într-o pădure, ca străina. Ajunse tot gonind așa, la o căsuță de pitici. Era prințesa lor aici, Iar ei, piticii ei voinici. Regina însă a găsit-o Și-un măr otrăvitor i-a dat. Ea a mușcat din el cu poftă Și viața ei s-a terminat. Dar craiul cel frumos veni, Să o salveze pe crăiasă. Și fericiți ei au trăit, Fiind pe veci a lui mireasă.

La bal Elevă Ștefania Bolojan Îndrumător, prof. Mihaela Scheibling

Sunt Sofia, prințesa încântătoare Îmbujorată ca o floare. Mi-am îmbrăcat rochița Și în păr mi-am pus fundița. Am la trăsură înhămat un cal Și mă pregătesc să merg la bal.

Cadouri Elevă Alexandra Chis Îndrumător, prof. Liliana Tamaș Piticii au adus în casa noastră Un brăduț din munte, I-au pus beteală, lumânări Și globulețe multe, multe.

În vârf i-au pus și o steluță Ca o prințesă de draguță. Albă-ca-Zăpada cu șorțulet, Face un tortuleț. Lăngă ușă-i Azorică, Mănâncă o gustărică, Așteptându-i pe pitici Să aducă mere mici.

Iertarea Elevă Laura Ion Îndrumător, prof. Luminița Tomuța Crăiasa din castelul ca de gheață, Unde nimeni nu pătrunde, Răutatea de pe față În inimă ea și-o ascunde. Decât să își ceară iertare Pentru faptele sale greșite, Mai bine aruncă o ocară mare Peste cei fără apărare. Decât să se recunoască vinovată, Mai bine își revarsă inima otrăvită Peste orice inimă curată Căci de multă mândrie e orbită.


26

Lumea frământărilor necuvântate, Cu suflete curate.


27 Poveste din Deltă

De-a Delta Dunării

Elev Raul Berinde Îndrumător, prof. Orieta Popa

Elevă Amalia Seghedi Îndrumător, prof. Diana Durbacă

Delta noastră-i foarte mare, Are multe viețuitoare rare. Ele s-au adunat în aceste locuri Pline de vrajă, ca să facă plajă. Aici găsim mulți pelicani, lișițe și comorani, Toate păsările de pe pământ Ce străbat mările zburând. Că sa își arate penele, Unele le vopsesc cu verdeață de alge, Din fluviul Gange, Altele cu untura de crocodil, Din fluviul Nil, Sau cu boia din Africa. Unele își lustruiesc penele cu pluș, Iar altele își fac ciocul cu ruj. Rațele știu de mici să înoate Și nu v-aș spune ceva nou: Ele învață să înoate încă din ou, Căci în fiecare găoace Cartea de citire zace. Când ele învață totul, Sparg coaja cu ciocul. În Deltă apa e dulce De la cercul de suprafață rotund, Până la ierburile de la fund. Apa pe care plutește plaurul, E scumpă ca aurul. Aici mai există o șmecherie, Căci din stuf se face hârtie. Trestia se leagănă peste mâl Ca niște coli de hârtie sul. De ești scriitor fericit, Cu o trestie de asta te-ai procopsit. Când vedem un cârd de bâtlani pescari Cu ciocurile aspre, Bătute de vânturi mari, Dacă le dăm niște guvizi, Ei or să ne fie ghizi.

Delta Dunării după cum se știe, E-ntr-o zonă de câmpie, E pământul românesc Cel mai tânăr, mi-amintesc. E o frumusețe de nedescris, De parc-ai fi în Paradis! Poți vedea aici, pe rând, Toate păsările de pe pământ, Care-și lustruiesc penele de pluș Și-și dau ciocurile cu ruj. În apa Deltei se-ntâlnesc Pești mulți ce-n bancuri se-nvârtesc, Și, ca smaraldul, verzi brotaci Ce-și scot limba după fluturi și gândaci. Și, pentru că avea de toate, Delta-ți dă foi și pentru carte. În trestie și stuf – Și nu e șmecherie! – Stau cuminți să fie scoase, Topurile de hârtie. Această zonă extraordinară, E minunat s-o vizitezi în vară! Să vezi cum soarele răsare-n depărtare Și cum se varsă Dunărea în mare!

Peisaj din Deltă Elevă Amalia Tudorache Îndrumător, prof. Orieta Popa Delta Dunarii din câte știu, Este un lac cenușiu, Unde pelicanul stă nemișcat, Așteptând un fotograf. Aici stau păsările toate, În tufișuri adunate, Nu e nicio vrajă, Ele stau la plajă.


28 Pisicile războinice Elev Patrick Neamțu Îndrumător, prof. Mihaiela Alexa Roșcovan e un pisoi Drăgălaș și chiar de soi, Cu al său prieten Pată, Nu se ceartă niciodată. Iată, Roșcovanul zise: - Eu merg unde mi-e mai bine! În pădurea-ntunecată, Viața-mi va fi răsfățată. Așa că el a plecat În codrul cel întunecat. Stea-Albastră l-a ales Și din stradă l-a cules. Gheară-de-Tigru cel trădător, L-a urât de la-nceput. Când ceruse ajutor, Doar doi prieteni a avut. Blană-Cenușie și Labă-Neagră Sunt prieteni pe viața-ntreagă. Când trădarea o aflară, Pe Roșcovan îl ajutară.

Motanul isteț Elevă Cleopatra Breahnă Îndrumător, prof. Alina-Maria Barbu Motan sunt și multe am pătimit, Din poveste am venit, Pe căpcăunul cel rău l-am nimicit Până ce pe stapân l-am mulțumit. Sunt cu cizme frumoase încălțat Și prin lumea largă am umblat, Șoareci nu am mai mâncat Acum trăiesc într-un palat.


29 Fricosul Elevă Bianca Jurca Îndrumător, înv. Dana Gligor A lui Gîrleanu fricos Ești un iepure frumos. De tine am auzit Când lectura am citit. De umbră te-ai speriat Când ai ieșit la jucat. De teamă tare-ai fugit, În tufă te-ai ghemuit. Prietenul meu vreau să fii Ca să ieșim pe câmpii, Să ne jucăm împreună Și noaptea sub clar de lună.

Iepurașul cel fricos Elevă Elena Matei Îndrumător, înv. Aurica Marc Iepuraș, fricosule, Ți-s urâte vulpile? Gârleanu așa zicea, Că fugeai de umbra ta, Crezând că este vulpea rea. Uită-te și tu pe cer, Ca să vezi prin ce mister Luna din nori a ieșit, Pe tine te-a păcălit. Și când umbra ți-ai văzut, Într-o fugă te-ai ținut, Până lângă un tufiș, Să te-ascunzi în lăstăriș. Ieși de-acolo, iepuraș, Nu te-ascunde ca un laș! Vulpii-nvață să-i ții piept, Că ești iepuraș deștept!

Doi fricoși Elevă Ștefania Boldaș Îndrumător, înv. Dana Gligor Iepurașule, fricosule, Ce bine l-ai inspirat Pe Gârleanu, de-a creat Pentru noi poveștile. Să știi că-mi place de tine, Că te-ai potrivi cu mine: Amândoi suntem fricoși, Dar din fire prietenoși. Ne place să ne jucăm, Cu prietenii să alergăm Toată ziua până-n seară, Să colindăm pe afară.

Urechiatul cel voinic Elevă Andreea Tomuș Îndrumător, înv. Aurica Marc Urechiatule voinic, De joacă te-arăți dornic, Dar luna s-a arătat, Spaima-n tine a băgat. Te-a făcut tare să fugi, În tufiș să te ascunzi. Cu inima ticăind, În tufă ai stat, pândind. Deși n-ai văzut nimic, Credeai că-i un inamic. La joacă ai renunțat, Ai lăsat pe altădat`. Eu spun că ești prea fricos Dar, pe-atât ești de frumos. Hai și prietenii ți-i cheamă, Jucați-vă fără de teamă!


30 Țup Elev Robert Fazekas Îndrumător, prof. Adriana Calinin Este iarnă … Ce minune …! Pomi din zahăr De cristal e câmpul ... Animale fel de fel Se adună-n vale Şi pe deal … De prin coclauri Ies cei mai cuminţi balauri. Iepuraşul a ieşit şi el …Ţup … Minunea să o vadă. - Poate dau de un prieten … A zis el, însufleţit … - De-un prieten, rosti gândul Şi pieri neauzit … - De-o prietenă, mai bine … - De-o prietenă … - Pe mine, Ce mă miră foarte tare … E că luna … Ce lumină! Nu răsare … Dar, când luna răsări, Acolo, lângă o vâlcea, Iepuraşul o zbughi, Urmărit, brrr, de ceva! Imens, negru şi cu coarne Gata, gata să-l răstoarne Ca pe-un bulgăre. Ce zic … căzu singur Speriat, se pare De umbra lui … nu de arătare …

Umbra Elevă Leonora Acasandrii Îndrumător, prof. Adriana Calinin Pe tărâmul de poveste, În seara de iarnă stă ascuns Un iepuraş alb, Poreclit Fricosul. Întotdeauna el se sperie Când îşi vede umbra, Parcă e bau-bau în spate Dar, când acolo, e umbra, măi frate!

Iepuraș coconaș Elevă Daria Domba Îndrumător, prof. Adriana Calinin Cine-i Fricosul? Nici nu m-ar mira să ştiţi. Un iepuraş coconaş, Foarte sperios. El mereu o ia la goană Şi de-i noapte şi de-i zi. El fuge, nici nu ştii … Un prieten de-ar găsi, Cel mai fericit ar fi … În pădure toată ziua, Caută de zor …

Luna și iepurașul Elevă Iulia Brînzan Îndrumător, prof. Adriana Calinin Iepuraşul cel fricos Prin pădure a fugit, De luna mare a dat Şi de umbre s-a speriat.


31 Iepurașul

Rilă

Elev Ștefan Marco Îndrumător, înv. Georgiana Panaitescu-Liess

Elev Luca Ștefan Vintilă Îndrumător, înv. Cătălina Ivan Printre tufe și lăstari Se văd două urechi mari Și un ghemotoc de blană. Uite-l, a fugit în goană!

Seara se ivi Peste dealuri și câmpii, Zăpada s-a lăsat Peste întinsul țării. Iepurașul drăgălaș Din adăpost a ieșit, Iar pe albul imaș, Umbra și-a zărit. Speriat de umbra lui Fuge-n stuhăria iazului.

Este Rilă, urechi lungi, Fuge, nu poți să-l ajungi, Că îi așa de frică Și de umbra lui cea mică.

Curaj Elev Daniel Vasiliu Îndrumător, prof. Anişoara Ursache

Ieri, iepurașul fricos, Cu blană albă și pufos, Era tare mânios Pe vulpoiul curajos. Astăzi, el s-a schimbat. Cu mult curaj s-a înarmat, Pe vulpoi l-a înfruntat Și, iată, a câștigat!

Un fricos Elevă Sarah Vișoiu Îndrumător, înv. Georgiana Panaitescu-Liess

Iepurele și umbra lui Elev Dominic Matei Rădoi Îndrumător, înv. Cătălina Ivan Jucăuș și mustăcios, Iepurele curajos A ieșit la o plimbare Noaptea, prin pădurea mare. Dar, deodată a zărit Un monstru nemaiîntâlnit, Cu coarne mari și fioros: Umbra micului fricos.

Era odată un fricos Tare frumos! Păcat că se speria Chiar și de umbra sa. Când lumini s-aprind, Fuge-ntr-una, dorind Să găsească în drum Un prieten bun. Iepurașul năzdravan, Văzându-și umbra mică, Fuge ca un bolovan Rostogolindu-se de frică.


32 Pe imaș Elevă Miruna Maria Doloiu Îndrumător, prof. Anişoara Ursache Iepurașul cel poznaș, Sare vesel pe imaș. Ieșit din ascunzătoarea lui hazlie, Acum aleargă vesel pe câmpie. Însă, dintr-o dată s-a oprit Iepurașul obosit, Că de spaimă a împietrit Când o arătare a zărit. Grozava arătare nu era Decât umilă umbra sa, Dar iepurașul neștiind, Cu ochii închiși s-a ghemuit.

Iarnă albă Elevă Alexia Păduraru Îndrumător, prof. Daniela Tănasă Iarnă albă de poveste, Noapte lucie la ferestre, Câmp de zahăr, iaz de oglindă, Uriașul policandru stă să se aprindă, În lumini de felinare, Peste umbre de viețuitoare. În pustiu sunt îmbătate Cu-acest farmec, toate, toate. Lupul nemișcat pândește, În hățisuri poposește. Veverița deșucheată, Hoinărea-n pădurea-ntreagă, O, ce lume fermecată. Ispitind și ascultând, A iesit tiptil-tiptil Iepurașul cel zglobiu. Iar când și-a văzut venind Umbra sa lucie, A sărit de bucurie: ”- Poate-mi găsesc un amic”, Vorbea el în gândul lui.

Frica Elev Liviu Popescu Îndrumător, prof. Adriana Cotos O noapte frumoasă era, Câmpul de cristal strălucea, Iazul de oglindă sclipea, Copacul de zahăr părea. Iepurașul urecheat De umbra lui s-a speriat. El repede a fugit, În tufe s-a ghemuit.

Mergând așa cu gândul Pe marginea unei vâlcele, Iepurașul se opri Și brusc încremeni: În spate i se ridica, Umbra albă ca o ceață, Este luna cea de gheață. Iepurașul îngrozit, O aratare a zărit. O zbughi de spaima-n stuff Ascunzându-se în puf.


33 Intâlnirea cu o umbră

Ca-n poveste

Elevă Carina Făget Îndrumător, prof. Luminița Tomuța

Elevă Ana Patraucean Îndrumător, prof. Adriana Cotos

Luna se ridică în coasta curmăturii, De după un nor ca de vată. Din întunericul pădurii, Sfios, un iepuraș se arată.

Într-o noapte ca-n poveste, Lupul pe labe poposește, Vulpea, lângă vizuină, privește, Veverița hoinărește.

Face doi pași, se oprește, Cercetează locul cu sfială, În jur atent privește Plin de frică și de-ndoială.

Iepurașul se gândește Poate un prieten întâlnește. Când umbra își zărește, Speriat se ghemuiește.

Când se-ntoarce, se-nspăimântă Că o arătare neagră îl urmează, Dă din coarne și salută, Cu insistență se holbează. Iepurașul se ferește, Dă să fugă ca să scape, Arătarea-l urmărește Și nimic nu-ndrugă. Stând sub a lunii rază, Speriat de arătarea sumbră Iepurașul înțelege Că cea care-l urmează Este chiar a lui umbră.

Ce învățăm? Elevă Cătălina Rujescu Îndrumător, prof. Luminița Tomuța Ce învățăm de la stele? Că putem străluci în noapte. Ce învățăm de la iepuraș? Să nu ne temem de șoapte. Ce învățăm de la lună? Că singurătatea nu e bună. Ce învătăm de la umbră? Că nu e o arătare sumbră. Din orice lucru, cât de mic Putem învăța ceva Și dacă suntem atenți un pic, Viața ni se poate schimba.


34 Iepuraș drăgălaș

Ghicitoarea mea

Elev Christiano Țaponia Kmeth Îndrumător, prof. Neta Novac

Elev Nicolas Muscalu Îndrumător, prof. Otilia Breban

Din grădina casei mele Dintr-o tufă de lalele, A ieșit un iepuraș Sărea sprinten, drăgălaș. Când noaptea s-a lăsat, Spre pădure a plecat; Luna pe cer s-a ivit Rilă în fugă-a pornit. Înapoi tot alerga De umbra sa se speria. La noi iarăși a sosit Cu bine noi l-am primit.

Ghemotoc de blană albă, Se ascunde după o nalbă Și privește pe furiș Spre o creangă de măcriș. Ar mânca-o, dar se teme, Ar lăsa-o, n-are vreme. Spune-mi de îndată, știi Despre cine, oare o fi?

Iepurilă Elev Andrei Cristea Îndrumător, prof. Liliana Tamaș

Unde-i prietenul? Elevă Anamaria Bara Îndrumător, prof. Neta Novac Iepurilă-i supărat Un prieten a căutat. În zadar a tot umblat Pe nimeni nu a aflat. Cât ține ziua întreagă El într-una se tot joacă Nu obosește deloc Fiindcă este sprinten foc. Dar când vine noaptea mare Iarăși pleacă pe cărare Prietenul să îl găsească Cu el să călătorească.

Iepurilă cel fricos A pornit ușor, pe jos, Prin zăpada cea pufoasă, Albă și mătăsoasă. Totul părea misterios, Însă el deveni curajos Și cu multă veselie Căuta prietenie. Când luna a ieșit Și pe cer a strălucit, Pe zăpada moale S-a văzut o arătare. Curajul, iar i-a dispărut Și-a fugit cât a putut, Până la iaz nu s-a oprit, De umbra lui izgonit.


35 Circarul Elevă Petra Bărbos Îndrumător, prof. Mihaiela Alexa Să vă spun, dragi copii, Fram făcea scamatorii, Era un urs polar venit din depărtare Să caute afirmare. La un moment dat, I s-a făcut dor de-un loc îndepărtat, Iar directorul circului L-a trimis în largul oceanului.

Fram, ursul polar Primele săptămâni l-au bucurat, Dar apoi şi-a amintit, Cât era de fericit, La circul ce l-a adoptat. S-a împrietenit c-un pui de urs, Iar la despărţire A fost foarte întristat, Deoarece erau legaţi de-o amintire. Doi oameni a-ntâlnit. El i-a ajutat, i-a salvat Apoi s-a întors La circul ce l-a consacrat.

Elevă Raluca Rusu Îndrumător, prof. Mihaiela Alexa La Circul Struţki Fram lucra Şi foarte tare se distra. Când i-a fost dor, El a fost dus, pe un vapor Ca la Polul Nord să revină Cu inima de jale plină. Pe întinderea pustie, După hrană a pornit, Iar când a venit o vijelie, S-a adăpostit. Fram, foarte-ngrijorat, Pe doi oameni a salvat Iar ei au recunoscut Că un prieten şi-au făcut. Într-un final fericit, Fram a ajuns la circ, Acrobat şi cântăreţ, Un actor de mare preţ.


36 Dorul lui Fram Elevă Daria Gheorghescu Îndrumător, prof. Mihaiela Alexa A fost odată un urs Care a fost dus Când era pui, Din lumea lui. Ajuns în Europa La un circ, El a fost pus Să facă scamatorii Pentru copii. A fost numit Fram, Ursul polar. Copiii-l adorau Şi când îl vedeau, Îl aplaudau. Atunci când crescu, Nu îi mai plăcu Să facă scamatorii Pentru copii. Văzând așa ceva, Directorul fu bun Şi îl trimise înapoi În lumea lui. În primele săptămâni fu fericit Că acolo a-ntâlnit Cu un pui de urs. După ce s-au despărţit, El a devenit foarte plictisit. Într-o zi, prin vuiet ascultă, Descoperi doi oameni îngheţaţi Pe care îi salvă. Apoi el se întoarse În minunata lume a circului, Căci spectacolul devenise viața lui.

Acasă Elevă Raluca Hodoșan Îndrumător, prof. Mihaiela Alexa La un circ îndepărtat Ursul Fram s-a alăturat, El știa să facă multe Să danseze și să cânte. Într-o zi a fost lăsat La un pol îndepărtat. Singur și ne-ajutorat, Hrană el și-a căutat.

La un moment dat S-a întors în sat. Liniștit a stat Și nu a mai plecat.

Fram cel jucăuș Elev Alin Albu Îndrumător, înv. Tudor Voinea A fost odată, Dar nu o să mai fie, Un urs tare jucăuș Care umplea circul De veselie. Ajuns la bătrânețe, Nu-și mai amintește trucuri Și e retrimis de oameni În vechile ținuturi. Trăind o viață grea, Nu se mai poate descurca, S-ar întoarce la circ din nou Să fie al copiilor erou.


37 Fram, ursulețul

La Polul Nord

Elevă Ștefania Tănasă Îndrumător, prof. Daniela Tănasă

Elev Daniel Cosma Îndrumător, prof. Haricleea Diugan

E frig, e ger și-i minunat, Acolo totu-i înghețat, La Polul Nord, cel mult visat! În ținutul friguros, Un braconier cam nemilos, O ursoaică a împușcat, Și puiul l-a îndepărtat. A fost puțin cam speriat. Pe mări și-oceane-a colindat, Cu dor nespus de țara sa, De frați, surori de casa sa. Fricosul Fram, polarul urs, Apoi, pe el, la circ l-au dus. Și lumea îl aplauda Căci giumbuslucuri el făcea. Nutrea în el un dor nespus: La Polul Nord să fi ajuns. El n-a uitat tărâmul său, Tristețea îl apăsa mereu. Bunul dresor a observat, Și a rămas îngândurat. Pe data el l-a ajutat Grăbind a sa plecare, Spre țara cu răcoare. Ajuns din nou în țara sa, Fram, ursul, fericit era. Și acolo a trăit , Până la al său sfârșit.

Mi-aduc aminte când Fram ursul polar Stătea la circ Pe podium, dar, A întârziat! Un dresor a spus Că trebuie dus La Polul Nord, Că trebuie să fie lăsat De unde a fost luat. Acolo s-a născut Şi a crescut, Apoi mult a călătorit u barca Şi s-a luptat Cu un alt urs polar, Pentru a hotărî Al cui este copilul. Fram se ducea La vânătoare de foci Şi îl hrănea bucuros Pe prietenul lui, Dar se gândea În sinea sa Cum era la circ...


38 Acrostih

Ursul alb

Elev Rareș Ursu Îndrumător, prof. Orieta Popa

Elev Vasile Crișan Îndrumător, prof. Orieta Popa

Fram frumosul, minunatul, Răsfăţatul nostru urs, A venit acum cu circul, Multe acrobaţii a adus. Ursul cel frumos şi alb Râsete a provocat Si pe noi ne-a răsfăţat, Unde-am pomenit aşa ? La circul unde FRAM venea ! Prin arena se plimba Oooo....! Ce minunat era ! Laude el culegea. Acum fericit era, Răsete el împărțea.

Un urs Elevă Amalia Tudorache Îndrumător, prof. Orieta Popa Fram, urs alb și polar Numai la circ îl găseai. Oamenii se bucurau Când pe Fram ei îl vedeau. Valvă-n circ s-a facut: Fram era cam ostenit. Ursului i s-a făcut dor De ghețurile de la Pol. Cu toții au trecut pe la el, L-au dezmierdat puțintel Cu fructe parfumate Și alte daruri minunate.

Fram era un urs polar, Vesel, dar cam solitar. Făcea multe scamatorii Bucurându-i pe copii. Cariera-n circ sfârşi Chiar atunci, ȋn acea zi Când nimeni nu mai credea Că Fram nu va mai juca. A venit şi timpul ȋnsă, Să se-ntoarcă iar la pol Căci acolo-i viaţa lor, Viaţa grea a urşilor. Termometru-i mult sub zero Şi afară-i ger cumplit, De frig ȋnsă lui nu-i pasă Că a ajuns din nou acasă. Sigur, anul care vine Tot la pol ȋl va găsi Şi cu siguranţă bine Din nou ȋl va găzdui.

Ursulețul din poveste Elev Vlad Crăciun Îndrumător, prof. Orieta Popa Ursulețul din poveste, frumos și jucăuș, Parcă e făcut din pluș. Suflet nobil și hoinar, El ajută un marinar, C-a învățat umblând prin lume, Să facă doar fapte bune. El ne-ajută să visăm, Lumea să o colindăm. Dar unde poate fi mai bine, Decât acolo, unde-s prietenii cu tine?


39 Călătoria

Ursul talentat

Elev Cosmin-Ionel Gyorgy Îndrumător, prof. Orieta Popa

Elevă Larisa Marodi Îndrumător, prof. Orieta Popa

Fram un urs polar micuț, A învățat, de când a fost adus Dintr-un pol îndepărtat, Pe un vapor aglomerat, Că oamenii, nu sunt toți buni, Dar că unii fac minuni. La circ, el când sa trezit A căutat și a cerșit Multa atenție și iubire Că așa-i statea in fire, Dar a fost dezamagit: Oamenii, doar l-au privit. Atunci, când a îmbătrânit, Oamenii au decis să îl ducă înapoi La polul îndepărtat Cu vaporul ,,aglomerat,,.

Un urs alb, talentat Cu uimire a dansat. Fram mereu s-a străduit Să fie bine primit. Dar într-o zi, el a plecat Într-un ținut îndepărtat. Un prieten a găsit Și a fost foarte fericit. Împreună ei au stat S-au jucat și au dansat, Dar Fram s-a întristat, Pe copii nu i-a uitat. El s-a întors la circ Bucuros și fericit Pe copii i-a înveselit Și visul i s-a împlinit.

La circarie Elev Mario Tozser Îndrumător, prof. Orieta Popa

Saltimbancul Elev Carlos Gabriel Mihai Massong Îndrumător, prof. Orieta Popa

Un urs cum nu mai fusese Fram Saltimbancul se numise. De el lumea se bucura Când îl vedea cum dansa. Pe scenă când este invitat, El e mereu aplaudat.

Fram a fost luat de mic De către Lars, marinarul de nimic, Acesta fără milă l-a vândut Unui proprietar de circ avut. Cu timpul ce-a trecut Acrobațiile și le-a pierdut. Ca să fie împăcat S-a reîntors în ținutul înghețat. De oameni el nu a uitat, Pe Otto si Egon i-a salvat. Apoi, plin de bucurie Se întoarce la ”circărie”.


40 În arena Elevă Maya Papp Îndrumător, prof. Orieta Popa Intră ursul in arenă Suplu ca o balenă În paşi de dans, Ca şi cum ar şti un vals. Mare, alb și pufos, El e tare frumos. Însă nimeni nu ştia, Cu adevărat, ce va urma: Ursul cel mult iubit Nu și-a mai dorit Decât să fie fericit. Se întoarse în lumea lui În țara întunericului, În țara de gheață, Acoperită de ceață.

La circ Elev Luca Deac Îndrumător, prof. Orieta Popa De mâine vine circul iar Cu tot cu Fram, ursul polar Și va fi plin de lume pe aici: Părinți, copii, mătuși, bunici. În fiecare an e așteptat Micuțul Fram cel minunat. În fiecare an cu trucuri noi Mereu poznaș, mereu vioi. Eu îl aștept cu sufletul la gură, Ca pe o mare aventură Dorind în taină chiar Să am și eu un ursuleț polar.

Circul Elev Răzvan Vivsenco Îndrumător, prof. Orieta Popa La Polul Nord , demult s-a dus, Un vapor, după pui de urs . Un ursuleţ ei au găsit Era mic şi necăjit. Fram, era un urs frumos, Drăguț şi foarte prietenos. La circ el stătea Şi lumea înveselea. Dintr-o dată deveni, Supărat pe toți oamenii. Zace-n cuşcă necăjit, Să se întoarcă de unde a venit. Directorul s-a hotarât, Fram, să nu mai fie posomorât , Să-l trimită înapoi, În ținutul său cu sloi. Acolo, paiață deveni, Alungându-şi semenii. Doar un prieten şi-a făcut, Pe care l-a ajutat mult. La Pol i-a fost tare greu, Căci la circ se gândea mereu. Avea să vină înapoi, Chiar într-o zi de joi. Doi vânatori a găsit, Pe care i-a încălzit. Ei l-au adus înapoi, Din ținutul său de sloi.


41 Aventurile unui urș Elevă Iasmina Mitroescu Îndrumător, prof. Orieta Popa

Fram era un urs polar, Fără mamă și hoinar. La circul Struțchi s-a angajat Că era bun acrobat. Circul nevoie de el nu mai are Și l-au trimis în ghețurile polare. Singur cu greu trăiește acolo Colindând insula de colo-colo. Pe insula când furtuna se ivi, Cu un pui de urs se împreteni. Pe un sloi de gheață ei plutesc Și de-ale lor tot povestesc. Sloiul de gheață se crapă, Ursuleții cad în apă. Fram singur din nou rămâne, Călătorind curios prin lume. După un timp în golf ajunge De vânători el nu mai fuge, Ci între oameni el revine Ei îl primesc cum se cuvine!

Fram și oamenii Elevă Ariana Larisa Ivanescu Îndrumător, prof. Orieta Popa

Fram când era mic, vânătorii au venit, De mama lui l-au despărțit. Oamenii pe el l-au luat Pe zece sticle de rom l-au dat. La circul Strutki era adorat De toți era aplaudat. Știa sa facă tumbe, În două labe să umble. El crescând tot mai mare De ţinuturile sale, i se făcu dor tare. Oamenii încercau să-l înveselească, Dar nimic nu părea sa-l potolească. Atunci ei bani mulți au strâns Și ca să nu-l mai vadă plâns, L-au dus acolo unde s-a născut În locul unde povestea a început. Iar acolo l-a cunoscut pe Zgăibărici Pe un pui de urs zburlit ca un arici, L-a ajutat ca hrană să-și găsească Și astfel să supraviețuiască. Cei doi prieteni s-au despărțit, Căci Fram la drum a pornit Către ținutul oamenilor De care îi era așa de dor. Astfel, ursul călător Scapă de viscolul năucitor Între oameni revine, Și-acum dansează chiar mai bine!


42 Ursul Fram

Colţ-Alb

Elev Irinel Eremia Îndrumător, prof. Valentina-Irina Covercă

Elev Samuel Chirita Îndrumător, prof. Adriana Ciubotaru

Era un urs pe nume Fram Care lucra la circ. Era puternic și voinic, Vesel și fericit! Într-o zi, s-a întristat, De geruri dor i s-a făcut, De aurora boreală Și de tot ce era la Polul Nord. Ajuns printre ghețari, Un prieten bun el și-a făcut, Dar când exploratorii s-au ivit, Fram în barcă s-a suit, Din nou la circ el a venit. Dorul de gheață, aplauzele i l-au topit, Iar ursul Fram e acum cel mai fericit!

Despre un lup magnific Pe nume Colţ-Alb, Cu nişte colţi extrem de dalbi, Cu toţii zicem în cor Că face parte din popor! Cine zice că-i credincios, Nu e un om mincinos, Fie ploaie, fie ninsoare, Are multă onoare. O să vă povestesc eu, lasă, Victorios el rezistă şi fără casă. În slujba stăpînului său El poate sări și peste un hău.

Fram Elevă Emilia-Teodora Oproiu Îndrumător, prof. Valentina-Irina Covercă Fram, un urs cum n-o să mai fie, Un acrobat ce circul tot umplea de bucurie, Era bolnav de-o veche boală, Numită “dorul de mamă”. La Polul Nord a fost trimis. La început, totul i s-a părut frumos, Apoi ursul se întristă, Pentru că singur începea să se simtă.

Nu-și mai găsea locul Și-ar vrea ca mai înainte, La oameni să se-ntoarcă. Dar unde să îi afle? Ei sunt pe alte țărmuri, În țări îndepărtate!


43 Un urs polar Elev Vlad Lazar Îndrumător, înv. . Tudor Voinea Fram un urs polar E vândut unui marinar. Marinarul cel voinic Îl duce pe Fram la circ. Fram multe a-nvățat Și de oameni a fost aplaudat. Când el totul a uitat, Circul l-a abandonat. Pe insula cea pustie Zgâibărici avea sa-i fie Un prieten mititel, Sprinten ca și el. Prietenia s-a terminat Când zgâibărici l-a imitat. Un sloi de gheata l-a purtat Către un golf îndepărtat.

Fericitul Colț-Alb Elev Robert Dumitriu Îndrumător, prof. Emilia Cracană Henry și Bill singuri au rămas În Wild-ul îndepărtat și vrășmaș. Câini au murit, lupii au venit Iar Bill, și el, a pierit. Doar, Henry, a scăpat Cu ajutorul unor oameni dintr-un sat, Iar câinii au rămas În gerul cel vrăjmaș. O luptă a urmat. Lupul mai bătrân a câștigat, Iar lupoaica a avut Cinci pui cenușii Și foarte hazlii. Patru dintre ei au murit, Unul singur a supraviețuit, Numit de un indian Colț-Alb. Colț-Alb a fost vândut Unui om foarte rău, Iar când un bulldog l-a atacat, De un om bun a fost salvat. Unul dintre ei pe Colț-Alb l-a luat Ca animal loial. Acesta viața i-a salvat Pentru că l-a avertizat.


44 Povestea lui Colț-Alb Elev Rareș-Iustin Socea Îndrumător, prof. Emilia Cracană Henry, tu pe Bill prieten l-ai avut Partener în wild-ul necunoscut. Voi de la sanie câini ați pierdut, Iar în scurt timp, și Bill a fost ademenit. Cu haita de lupi el s-a luptat, Dintre toți câinii, doar pe el a fost salvat. Un grup de oameni, l-au eliberat, Iar haita înfometată în pădure a plecat. Haita s-a descurcat, cu lupii a vânat, Foamea pentru ceva timp a dispărut, Dar până la urma ei s-au despărțit Și în singurătate au pierit. Au rămas doar patru lupi, Lupoaica, Bătrânul, Înaintașul și Tânărul. Lupii, în afară de lupoaică, s-au luptat, Iar cel mai bătrân a câștigat.

Cei doi au hoinărit Până ce o vizuină au găsit. Acolo, lupoaica cinci pui a făcut Dar patru dintre ei au murit.

Colț-Alb, de un indian a fost găsit Care l-a domesticit, Dar când alți câini l-au atacat, Cu vitejie el s-a apărat. În cele din urmă a fost vândut, Iar stăpânul nou, crunt l-a bătut. În arenă a fost aruncat Și cu alți câini el s-a luptat. Un om iubitor de animale, L-a îmblânzit și l-a dus pe-o altă cale: Devenind un câine de casă, A primit o educație aleasă.


45

Viața e ca o poveste, Plânsul și râsul le împletește.


46 Frânturi de copilărie Elevă Bianca Craioveanu Îndrumător, prof. Luminița Tomuța În vacanță mergea la bunici Într-o căsuță cu ferestre mici. Când pe afară se juca, Pe toți prientenii îi strângea. Intr-o zi caniculară, Au mers cu toții la moară Să privească în tădere Cum bobul de grâu piere, Zdrobit sub pietrele de mină, Transformat în făină fină. Apoi la brutărie au plecat Să vadă cum se face păinea-n sat, Să vadă maiaua cum crește Când în lighene dospește. Au luat o pâine coaptă bine. De poftă nu au mai putut-o ține Și au mâncat-o pe nerăsuflate,

Culorile copilăriei Elevă Carina Făget Îndrumător, prof. Luminița Tomuța Roșu e macul vacanței, Oranj este casa ta, Galben este soarele speranței, Verde este iarba din curtea mea, Albastru e cerul de peruzea. Indigo e cerneala cu care m-am pătat, Violet sunt florile ce le-am desenat Când fără grijă m-am jucat, De dimineață până la-nserat.


47 A fost odată pe uliță Elev Lucas Hamad Chețan Îndrumător, prof. Gica Dumitru A fost odată un sătuc, Cu o uliță frumoasă. E ulița copilăriei Cu propria mea casă. Copilăria mea și-a lor, Vecini, băieți și fete, S-a petrecut în acel decor, Cu vesele siluete. Adult acum îmi amintesc Iureșul de-altă dată. Pe uliți uitată acum Tristețea se arată. Florile stau îngândurate, Petrecerile sunt uitate, Ulița e tristă toată, Lumea a uitat de joacă.

Fiind baiet Elev Maria Andreea Bulata Îndrumător, prof. Gica Dumitru Fiind băiet pe uliţă păşeam Şi mă-ntâlneam cu prietenii mei, Cu vrăbii şi cu fluturi ne jucam Ce tare dragi îmi sunt ei! Mi-e dor de uliţa mea dragă Ce mă-nsoţea în drumul meu, Ce-mi dăruia din bucuria ei întreagă Şi-mi umplea sufletul mereu! Tovarăşul meu drag la bine şi la greu, Te-am părăsit şi am plecat, Dar în adâncul sufletului meu Eu niciodată nu te-am uitat !

Ulița Elev Cosmin Irimiaș Îndrumător, prof. Gica Dumitru ”Ulița Copilăriei” este frumoasă, O carte bună de citit acasă. O scurtă poveste Despre ce a fost și nu mai este. Dinu și Ioana, Sonia și Ștefănel Au trăit multe întâmplări interesante, Drăguțe și impresionante Umblând pe acel drumușel Ionel Teodoreanu a scris O operă de vis. Dragostea în aer plutește, Prietenia nu se risipește.

Ulița cu copii Elev Ștefan Stoian Îndrumător, prof. Gica Dumitru Ulița copilăriei, Carte sfântă de poveste, Pagini rupte, prăfuite Ieri a fost, azi nu mai este ...

Ulița copilăriei Inundată-n mai, de soare Și de Paște cu copiii, Îmbrăcați în sărbătoare ... Ulița copilăriei, Drum ales de străbătut, Fă-mă, Doamne, copilandru Și trimite-mă-n trecut ...


48 Ulița de altădată

Ulița copilăriei

Elev Ștefan Claudiu Îndrumător, prof. Vușcan Emilia

Elev Andrei Bogdan Pop Îndrumător, prof. Gica Dumitru

Ionel Teodoreanu a scris Ulița Copilariei în vis, Cu hulubi și cu bunici, Nu mai vrei să pleci de aici. Are zarzări înfloriți Și copii îndrăgostiți, Cu păpuși și cu fetițe Cu parfumuri pe rochițe. Vorbele se-aștern cu spor Pe foile de hârtie, Și se-ntreabă cu mult dor Unde ești, copilărie ? Ai plecat de multe toamne, De mult nu te-am mai văzut, Fă-mă iar copil, o, Doamne! Și aruncă-mă-n trecut.

La bunici Elevă Alexia Damaschin Îndrumător, prof. Gica Dumitru O cărăruie strâmtă Cu pomi și flori la margini Te duce șerpuită Spre ulița tăcută. Acolo când sosești, Bunicii-ai să-i găsești În prag zâmbind, Pe nepoți primind Cu povești bătrâne Din vremuri străbune. După ce dulciuri primesc, La joacă ei gonesc Și pân' seara târziu, Sub cerul fumuriu, Se joacă fericiți, În suflet împliniți.

Cu ochii mari, Copilul, Privea mirat în zare La Ulița cea mare, Mergând în depărtare. Și într-o zi, cu teamă, Trecu al porții prag, Iar Ulița, voioasă, L-a-mbrățișat cu drag! Apoi, cei doi tovarăși S-au însoțit la joc Și multă bucurie Se strânse la un loc! Dar într-o zi, Feciorul, Plecă spre alte zări, Chemat de mari neliniști Și dor de depărtări. Ulița, sărmana, Rămase cum era, Mai mică și mai tristă, Cum nimeni n-o știa!

Teritoriul veseliei Elev Iraul uga Îndrumător, prof. Gica Dumitru Pe ulița cea frumoasă Toți copiii ne jucam, Uitam să plecăm acasă, Tare bine ne simțeam. N-o să uităm niciodată, Teritoriul veseliei, Va rămâne alintată: Ulița copilăriei.


49 Altădată

Fericire

Elevă Francesca Tocaciu Îndrumător, prof. Gica Dumitru

Elevă Ines Biondi Îndrumător, prof. Gica Dumitru

Revăd ulița copilăriei, Cu parfumul ei frumos, Cu copii, cu joc și soare, Cu miros de liliac, Cum a fost într-un alt veac.

În miez de zi, ulița privea, Săraca singură stătea, Se uita la alte ulițe Cu copii ce se jucau Și bunicii ce-i admirau. De mult vreme, Pe ea nimeni nu pășise, Dar o ușă se deschise. Dintr-odată a văzut Că mulți copii au apărut. Ei se jucau cu veselie, Câinii lătrau cu nebunie, Greierii cântau, Hulubii albi zburau, Bătrânii pe bănci sporovăiau. Totul pulsa de viață și fericire, De vorbe spuse cu iubire: Copiii își construiau amintiri, Bătrânii aveau lacrimi în priviri Că-și aminteau de copilăria lor De care le era așa de dor, Iar ulița era așa de mulțumită, Că nu fusese părăsită.

Un băiat deja flăcău, Aștepta, la rândul său, Să plece la război, Să-și apere țara de rău Și nici nu privi înapoi! Ulița copilăriei de altădată, Înfundată-n mai de soare, Să se-ntoarcă îl așteaptă, Vestind o mare sărbătoare! Băiatul nu mai venise înapoi, Nu se-ntoarse din război! A plecat să se întâlnească Și cu strămoșii să vorbească.

Un lung drum Elevă Casiana Savin și Denisa Afloarei Îndrumător, prof. Gica Dumitru De când ne-am născut și până ce viața s-a sfârșit, Pe ulița zi de zi noi am pășit: Prima zi din viață, primul drum spre școală, Ne îndruma să mergem cu pas grăbit. Fiecare vară, împreună ne găsea, Dar la maturitate, ceva ne despărțea: Nu prea mai aveam timp să stăm Și împreună să ne jucăm. Un lung drum în viață urma să vină, Departe de ea într-o țară străină.


50 O carte din trecut Elev Cristian Ciobanu Îndrumător, prof. Gica Dumitru Stă umilă și tăcută, La o margine de târg, E firavă și pustiită, Numai pietre și pământ. Este ulița pe care M-am născut și am crescut, Unde-am hoinărit în voie Și am învățat să zburd. Primăvara era blândă, Toamna în culori era, Iar bunicul cu iubire De natură mă-nvăța. Să iubesc și o furnică O pasăre sau un pom, Să ascult cum dorm Albinele în căsuța lor mică, Glasul lor să-l înțeleg, Ce e bine să aleg. Am crescut și veni vremea Ulița s-o părăsesc Și să plec spre țări străine Studiile să-mi urmez. Veni și războiul crud Care curmă vieți prea iute: Pe prietenul meu drag, L-am pierdut pe câmp de lupte. Scumpul meu bunic se duse De prea multă supărare Și ai mei cei dragi cu toții Au plecat în lumea mare. Ulicioara mea cea dragă Să o caut am trecut, Dar mâhnit n-am mai găsit-o, Se pierduse în ... trecut.

Întrebări Elev Aissa Nișca Îndrumător, prof. Luminița Tomuța

Sunt singur, Mă plimb, Desigur. Trec prin parc, Sunt grăbit Și am un arc. E de jucărie, Nu vă temeți, Țintesc o farfurie. Săgeata a pornit, Farfuria s-a spart Și eu am fugit. Ați văzut? În praful drumului Cioburile au căzut. Ulița s-a speriat Și de emoție A lăcrimat. Stau în drum Nu sunt singur, Ce să fac acum? Cineva mă zărește Și-mi spune Că mă pedepsește. Eu îmi cer iertare Și acasă alerg În grabă mare.


51 Unde zboară păsările? Elev Andrei Filimon-Benea Îndrumător, prof. Carmen Nicoară Așezat pe prispa casei, Nins de flori dulci de salcâm, Un bunic, senin veghează La poarta ce dă în drum. Se deschise dintr-odată. Oare de-o pală de vânt? Și din drum i se arată Doi copii cu chip râzând. Cu obrajii arși de soare, Amândoi ei îl cuprind Și-l întreabă cu candoare Câte-n stele și în vânt. Tată-moșule știi oare, Unde zboară păsările cântând? Vom putea și noi vreodată Să le însoțim în cârd? Cu ochii blânzi, plini de lacrimi, El se joacă cu cei doi Ce-și împart în dreaptă parte Mustața și obrajii moi.

Bunicul Elevă Maya Șipoș Îndrumător, prof. Georgeta Novacovici Bunicul din poveste Doi nepoței avea Iar când veneau la el, Mult se mai bucura. Fetița și băiețelul, Într-o zi, au început Să se certe foarte tare Pe "jumătate” de bunic. De mustață ei l-au tras, I-au dat bobârnace-n nas; Fața bunicului au înroșit Când cu palma l-au lovit. În final, s-au împăcat. Pe bunic l-au sărutat … Acesta a lăcrimat Și pe nepoți i-a iertat.


52 Să vină copiii la mine! Elev David Tocaci Îndrumător, prof. Carmen Nicoară Un bătrân cu plete albe Stă pe prispă gânditor. Deodată, cine-apare? Un băiat și o fetiță, Dragii moșului nepoți. Atâta dragoste răzbate Din ochii lui blânzi și sublimi! Din râs și joc ei nu-ncetează, Iar la final, moșul o binecuvântare are, Cu multă dragoste spunând: „- Lăsați-i la mine pe copii să vie!”

Bunicul și nepoții Elev Ian Mudra Îndrumător, prof. Carmen Nicoară Bunicul este bun și bland, Nepoții lui îl iubesc mult, Este cel mai bun Bunic de pe pământ. Într-o zi, bunicul stă pe bancă Și își așteaptă nepoții să sosească. „- Bunicule, bunicule! ” – se aude nepoțica. „- Bunicule, bunicule! ” – se aude nepoțelul. Bunicul îi îmbrățișează Și pe genunchi el îi așează. Copiii vor să afle una-alta, Cum să își împartă barba Și obrajii, și mustața Bunicului iubitor care râde binevoitor.

Bunicul și stelele

Cearta Elevă Martina Șulan Îndrumător, prof. Carmen Nicoară Într-o zi de primăvară, Un bunic stătea pe-afară. Stând așa și așteptând, Doi nepoți veneau râzând. Fiecare își dorea, O parte din bunic să-și ia. Cearta se aprinse cu extaz, Pentru mustață, barbă și obraz. Când obrajii bunicului se înroșiră, Abia atunci copiii se potoliră.

Elevă Mara Cristescu Îndrumător, prof. Carmen Nicoară În grădina cea umbroasă, Lângă salcia pletoasă, Stă bunicul cu nepoții Și scrutează cerul nopții. Mii de stele lucitoare Clipocesc în depărtare, Parcă râd și șușotesc, Cerul nopții-l împânzesc. Bunicul le pune nume, Știe stelele anume, Copiii ascultă uimiți De constelații vrăjiți.


53 Întâlnire... Elevă Ionela Lostun Îndrumător, prof. Dorina Paicu Știi, azi am întâlnire Cu prințul acela Care căuta tot timpul Fericirea ... Și eu l-am întrebat în care inimă ar putea exista Tot dorul acela Și puterea, și dragostea, Și sacrificiul... Nu mi-a răspuns, Poate nu găsise, de fapt, Nimic important de spus, Sau poate căuta, Departe de lumea Încrâncenată, Picătura aceea de liniște Și de frumos Care devenise doar o licărire În frânturi de inimi. ”- Nu, nu mai cred c Că fericirea există...” A spus Prințul Fericit, Iar eu am știut imediat Că totul era doar o mască.

Singur pe lume Elevă Daria Trancă Îndrumător, prof. Mihaiela Alexa Singur precum o cruce pe culme, Singur ca spinul sub brumă. Singur ca o casă pustie, Singur ca floarea-n câmpie. Singur ca umbra-n pământ, Singur ca aripa-n vânt.

Inimă de copil Elev Radu Mocan Îndrumător, prof. Maria Tripa În Italia trăia O familie minunată, Care casa își mută, De serviciu obligată. Cel mai tare afectat Era micul lor băiat, El, Enrico, se numea Și emoții mari avea. În clasa a III-a mergea, Pe nimeni nu cunoștea, Iar de fostu-învățător I s-a făcut tare dor. El bine s-a integrat, De colegi s-a atașat, Inspirându-l pe fiecare Cu frumoasa lui purtare.


54 Heidi Elevă Maya Ardelean Lăzărescu Îndrumător, prof. Cristina Sas Heidi era o fetiţă frumoasă Şi foarte politicoasă, Un prieten bun avea, Cu el frumos ea se purta. Într-o zi ea a plecat Şi bunicul s-a-ntristat, Dar cu Clara se împrieteni, Ce-o-nvăţase a citi. Ea totuşi s-a întors Şi bunicul a fost bucuros. Clara, la munte a sosit Şi pe loc s-a îsănătoşit.

Fetiţa munţilor Elevă Bicanca Covaci Îndrumător, prof. Cristina Sas Heidi era o fetiţă, Cuminte şi ascultătoare Cu o inimă foarte mare. Cu bunicul ei locuia, Căci la munte, Tare îi plăcea, Când cu căpriţele La păscut ieşea. Ea pe toţi îi ajuta Când la ananghie îi vedea, De aceea Peter şi Clara O adorau.

Heidi şi prietenii În umbra munților Elevă Ariana Delcea Îndrumător, prof. Cristina Sas O fetiţă trăia pe muntele Alm Numele ei Heidi era. Un prieten avea, Peter se numea. Iubitoare era, De munte, de capre, vulturi şi flori. Bunicul o îndrăgea Şi grijă de ea avea, Dar într-o zi, Tristeţea se ivi Când Heidi, la şcoală o porni. Fetiţa plângea, ea acasă voia. După un timp se reîntorse, Pe muntele ei drag ajunse Şi fericirea în inimă-i pătrunse..

Elev Remus Rus Îndrumător, prof. Cristina Sas Heidi este o fetiţă orfană Care stă cu bunicul la cabană. Ea este prietenoasă, Este bună şi frumoasă. Cu munţii s-a împrietenit Şi cu caprele ea a fugit. Peter este prietenul ei Tare supărat după plecarea ei. Ea la o familie bogată a plecat Şi bunicul a rămas cam întristat. Acolo era o guvernantă rea Care pe Heidi nu o suporta. Clara este prietenoasă, Pe Heidi o învaţă să citească, Fetiţa i-a fost recunoscătoare Şi-a ajutat-o să meargă-n picioare.


55 Prietenii Elevă Rebeca Mierluţ Îndrumător, prof. Cristina Sas Heidi e o fetiţă de oraş, Iar bunicul, un ţărănaş. Dete e o domnişoară, Care a venit la ţară. Peter e un păstor, El păzește caprele bunicilor. Florile sunt gustoase, Pentru capre, sănătoase. Heidi a plecat, Pe bunic l-a supărat, Fetiţa n-a fost fericită, De plecarea ei pripită. Clara a fost bucuroasă, De fetiţa cea frumoasă, S-au împrietenit îndat’ Şi-mpreună s-au jucat. Heidi şi Clara ș-au dorit, Ca vara să vină negreșit Şi să urce sus pe munte, Să culeagă flori mărunte. Tatăl Clarei a venit Şi lui Dumnezeu i-a mulţumit, Căci fata era sănătoasă Şi era mereu voioasă.

Curajoasa Elevă Beatrice Miholca Îndrumător, prof. Cristina Sas Heidi era o fetiţă curajoasă Și foarte frumoasă. Ea nu era mofturoasă, Ci, mai degrabă, haioasă. Natura mult ei îi plăcea Şi prin munţi ea hoinărea. Cu Peter s-a împrietenit Şi-n aventură au pornit. Heidi merse la oraş, Într-o familie de bogătaşi, Aici, cu Clara s-a împrietenit Şi de nedespărţit au devenit. Înapoi ea şi-a dorit Să ajungă, la bunic, Pe munte când a sosit , Lumea-ntreagă-a fericit.


56 Amintirile Elevi Andrei Zaharia și Alexandra Iancu Îndrumător, prof. Gica Dumitru Amintiti, amintiri mereu se-adună Și viața toată ne-o ăncunună. Amintirile nu vor muri În vise și cărți vor trăi: Primii pași, primele gânduri, Primele descoperiri, Ziua când am scris primele rânduri, Sau cănd am cules primele nefericiri.

Amintiri din copilărie Elevă Estera Rusanda Îndrumător, prof. Carmen-Mihaela Deciov A fost odată un băiat Pe care Nică îl chema, Cu satu-ntreg el se certa Căci mereu prostii făcea. Puteai să-i spui de popa și de Calul Bălan, Lui Nică nu avea să-i pese, Căci el era un năzdrăvan Și tot fura cireșe. Zi de zi era trezit De-o pupăză din tei, Așa că la târg a pornit Să o vândă cu doi lei. Văzând că nu i-a mers tocmeala, Acasă a fugit, Că urma să înceapă școala Și avea mult de citit. Pe Smărănduca popii o plăcea Și-așa s-a pus pe învățat, Iar pentru a fi plăcut de ea, Acum e cel mai bun băiat.

Cineva ne va veghea Oricum, oricând, oriunde De mână ne va prinde Să învățăm ce-i dragostea. Și prin viață noi vom trece Învățând ce înseamnă a ierta, Prima tristețe ne va trece, Apoi din nou ne vom bucura.


57 Dumbrava minunată Elevă Raluca Hodoșan Îndrumător, prof. Mihaiela Alexa Lizuca și Patrocle au plecat Într-o călătorie de neuitat. Prin pădure au trecut Și multe lucruri au văzut. Pe Sora-Soarelui au vizitat-o, Pe Sfânta Miercuri au ajutat-o, Prichindeii observat-o Și pe Zâna Închipuirii au desenat-o.

Dorothy Elev Vlad Marinov Îndrumător, prof. Mihaiela Alexa Dorothy și Toto Drum lung au făcut, Iar împreună au reușit Să găsească un om vestit. Visele și-au împlinit, Curaj, minte și iubire au gasit. Când soarele pe cer a răsărit, Drumul spre casă l-au găsit.

De dimineață au pornit, La bunici ei s-au oprit. Acolo erau multe livezi Și bucurie-n tot ce vezi.

Să ne cunoaștem Elev Vlad Câmpean Îndrumător, prof. Mihaiela Alexa - Dorothy eu mă numesc Să mă-ntorc în Kansas îmi doresc. - Eu sunt doar o Sperietoare cuminte, Sunt din paie și n-am minte. - Eu sunt un Om-de-Tinichea, Să am o inimă tare aș vrea. - Eu sunt Leul cel Fricos, Aș vrea să fiu mai curajos.


58 D-l Goe Elevă Daria Țecu Îndrumător, prof. Carmen-Mihaela Deciov Tanti Mița, mamițica și mam’mare Au scos băiatul la plimbare Ca să nu rămână repetent, Goe cel nu prea inocent. Îmbrăcat în ”mariner”, Era țanțoș ca un boier. Cu bărbații vroia să stea Că făcea doar ce voia. Capul pe geam Goe-l scotea, Iar vântul puternic bătea. Pălăria a zburat, Iar băiețelul s-a și panicat. Fără bilet el a rămas Și-a pus cucoanele-n impas. Mamița îl scutură pe puișor Care se lovi ușor. Mam’mare sare să-l pupe, De dragul lui, toată se rupe! Îi oferă ”ciucalată”, Numai ca să fie adorată. Goe nimic n-a învățat, În compartiment s-a încuiat. Trenul s-a oprit Și cu greu a mai pornit. Făptașul nu a fost găsit. Călătoria s-a sfârșit, Toți cu bine au ieșit. Trăsura îi aștepta Spre bulevard se îndrepta!


59

O cucoană franţuzită Elev Tudor Matei Îndrumător, prof. Miodrag Ciuruşchin Era la Iaşi odată O cucoană franţuzită, Mândră şi ferchezuită, De petreceri pregătită. Se credea frumuseţe neîntrecută Când de monsieur Charles era curtată. Cucoana Chiriţa era o mamă devotată, De peţitorii fetelor căutată. Pentru educaţia lui Guliţă e preocupată, Şi de vorba franţuzită, Chiriţa e încântată. De averea peţitorilor este interesată, Să-şi vadă fiecare fată bine măritată. Ca să adune o avere nemăsurată, Soţul ei ispravnic, are o viaţă zbuciumată. Bietul curcan aduce, neîncetat, plată De la orişice persoană împricinată. Bani, averi, baluri, vorbe franţuzeşti, Ca la cucoana Chiriţa niciunde nu găseşti. La ţară sau la oraş, Chiriţa devine al realităţii portret, Dăruit cititorului de către iubitul poet.


60 De vorbă cu … Păcală

Sătenii păcăliţi

Elevă Alexandra Medeleanu Îndrumător, prof. Adriana Ciubotaru

Elev Bogdan Ghiţulescu Îndrumător, prof. Adriana Popa

Într-o bună zi, pe-un şes, Cam sătul de-atâta mers, Sta la umbră-ngândurat Păcală … de la noi din sat. - Ce-ai pătit, prieten drag, Vaca iar s-a măritat, Uşa a căzut pe jos Sau Tândală e nervos? - N-am nimic, din câte ştiu, Stau aşa ... uite norul fistichiu Îmi facu un semn o stea şi vorbeam încet cu ea Când ai venit dumneata. - Ce spunea această stea? - Să m-ascund de dumneata!

Într-o bună zi cu soare, Lângă plopii de aramă Stau proptiţi de-o buturugă, Un băiat numit Păcală Și altul numit Tândală. Împreună un pic au stat, Dar Tândală supărat, A luat-o către est, Şi Păcală către vest. Oamenilor dintr-un sat O minciună le-a inventat: Că-ntr-o curte mică tare A găsit din întâmplare, Un ou cât un bou de mare. Sătenii nu l-au crezut, Iar pentru a lui minciună Hotărâră-n mare grabă Să-l strângă pe Tândală de gât. Ce să vezi.... Ca din pământ, apăru în sat Păcală Care ca să-şi salveze ortacul Începu să strige tare C-a văzut în depărtare Un răţoi cât o şură de mare. Cu minciuna-i gogonată, Păcală-şi salvă amicul. Dar povestea aceasta oare, Merită a fi urmată?


61 Cele cinci pâni Elevă Miruna Toader Îndrumător, prof. Adriana Calinin Doi oameni cunoscuţi Poposesc lâng-o fântână, La umbra unei răchiţi, Ca să-şi tragă sufletul. Scot din traistă de mâncare, Unul trei pâni Şi altul două, Fiecare câte are. Şi pe neaşteptate, Un al treilea dă bineţe Şi se roagă de mâncare, Că la dânsul nimic n-are. Pe loc cei doi îl poftiră. Toţi trei împreună, Cu pâne se omeniră Şi cu apă rece din fântână. După ce se săturară Şi ospăţul terminară, Mulţumi pentru bucate, Cu cinci lei ai săi din pungă. Pentru binele făcut, Înainte de plecare, Îi dete din întâmplare, Celui cu trei pâni. Ţine frate partea ta: Doi lei ce ţi se cuvin. Cum aşa? Corect ar fi, Jumătate-jumătate. Omul, cel cu două pâni, Nu se mulţumi, Şi de-ndată se porni, La judecată se opri. Judecată dreaptă le făcu: Omul nemulţumit, Rămase şi mai păgubit, Cu un leu în loc de doi, el s-a trezit!

Poezia-poveste Elevă Daria Domba Îndrumător, prof. Adriana Calinin Doi prieteni calatori Au plecat la drum în zori. După atâta cale lungă, Foamea pare să-i ajunga. Sub o salcie pletaoasă Își întind ei mare masă Ca să mănânce fiecare Pâinea pe care o are. Un străin flămând și el, Se apropie îndată, Iar prietenii decid Pâinea cu el să o împartă. Bunătatea răsplătită, Fu acum motiv de ceartă, Căci cei doi habar nu au, Cei cinci lei cum să-i împartă. Și cum nu s-au înțeles, La judecător au mers Să le facă el dreptate. Iata cum banii îi împarte: Celui cu pâini mai puține, Partea mică îi revine, După pâinea împărțită Și la străin dăruită. Cel de-al doilea a primit Partea ce a daruit. Judecata i-a priit, Pleacă acasă mulțumit.


62 Judecata dreaptă Elevă Sara Orbulov Îndrumător, prof. Lucica Pleș

Într-o zi, lâng-o fântână, Doi amici au poposit, Rupți de foame, din desagă Ei cinci pâini au împărțit. Două pâini avea Ionel, Trei pâini scoase și Costel, Iar în zare, cine-apare? Daniel c-o foame mare. - Dați-mi și mie un boț de pâine, Rogu-vă, cinstiți meseni! C-am o foame apăsătoare, Tot pe drumuri sunt de ieri. Și cu milă creștinească, Frățește pâine-au împărțit, Iar pe urmă, drept răsplată, Cinci lei, Costel a primit. - Două pâini avuși cumetre, Uite-aicea, ia doi lei, Ca să-ți fie drept răsplată Și să faci ce vrei cu ei. - Ba să-mi fie cu iertare, Dar eu doi jumate vreau, Partea ce mi se cuvine, Ție nu vreau să ți-o dau. Neputând să se-nțeleagă, Ei degrabă au pornit, Adevărul să îl spună Unui judecător cinstit. Ascultând pe fiecare, Judele a constatat Că din cinșpe părți de pâine, Câte cinci ei au mâncat. Astfel că nemulțumitul, Doar o parte a cedat, Patru părți i-a dat amicul Și dreptatea și-au aflat. Rușinat, Ionel atunci, Lui Costel un leu i-a dat. Mulțumiți de judecată, La drum ei iar au plecat.


63 Trei drumeți și cinci pâini Elevă Daria Drăgan Îndrumător, prof. Lucica Pleș Doi amici mergând agale Cu traistele pe spinare, S-au oprit sub o răchită Să se-odihnească o clipită. Că se cunoșteau, am zis, Hotărâră, drept urmare, Să mănânce împreună Ce-adusese fiecare. - Trei paini am aici, fârtate! - Și eu, două, ce ospăț! Și-apoi, pe neașteptate, Iată-apare un drumeț. Oameni cu credinta mare, Îl poftiră fiecare S-ospăteze împreună Pâine proaspătă și bună. Mulțumind frumos, străinul, Își văzu de-a lui cărare, Nu-nainte să plătească Fapta binefăcătoare. - Luați aici cinci lei, fârtați, Să fiți binecuvântați C-ați ajutat un creștin, Să beți un pahar cu vin! Dar se întâmplă ceva Și se iscă pe loc gâlceava. Când să-nceapă împărțeala, Iaca-ncepe și cârteala.

Zice cel cu două pâini: - Mie nu îmi prea convine Că tu ai mai mult ca mine! Asta nu e împărțeală, Nu-mi iese la socoteala! - Cum să-mi dai numai doi lei? Și de ce să iei tu trei? Să-i împărțim pe jumăte, Că așa e corect, frate! Ca să se împace-odată, Merseră la judecată. Judele, om luminat, De îndat-a judecat. I-a-ntrebat, a socotit Câte bucăți au avut, Câte au fost de mâncat, Câte au avut de dat ... Pan'la urmă, cu mirare, ”Păgubitul” zăpăcit, Cu un leu în buzunare, În loc de doi, s-a trezit. - Să-i dai înapoi un leu Și să-ți vezi de drum, creștine! Nu-ți place cum judec eu? Să te duci la Dumnezeu!

De-ar fi toți legiuitorii Tot atât de drepți și buni, N-ar mai merge-n judecată Cei ca cel cu două pâini!


64 Cinci bănuți Elevă Daria Coacă Îndrumător, prof. Adriana Calinin Doi oameni călătoreau odată, vara, Și aveau cu ei cinci pâini pentru drum, Unul două, altul trei. Ora mesei a sosit și la răchită s-au oprit. Un străin veni de îndată când masa fu gata, Iar ei, pe loc îl poftiră și cu pâine îl serviră. Drept mulțumire, cinci lei ei primiră Și îi împărțiră. Împărțirea nefiind dreaptă, Poposiră la judecată. Ei cu răbdare au așteptat Și judecătorul cu înțelepciune a deliberat. Adevărul matematic a reieșit, Deși, unuia nu i-a convenit.


65 Doi călători Elevă Iulia Brinzan Îndrumător, prof. Adriana Calinin Doi cunoscuți mergând pe drum, Au poposit la umbra unui alun. Ca foamea să-și potolească, Scoaseră pâinea din traistă: Unul dintre ei trei pâini avea, Iar celălalt, cu două se lauda. Un al treilea s-a ivit Și de foame era lihnit. La masă ei l-au invitat Și tot ce-au avut au mâncat, Iar când s-au săturat, Cel de-al treilea a plecat. Înainte le-a multumit Ca foamea și-a potolit, Cu cinci lei i-a rasplatit Și de drum el și-a văzut. Cel cu trei pâini, banii a oprit, Cum să-i împartă s-a gândit. Trei lei el a luat, Iar celuilalt doi lei i-a dat. Acesta nu s-a mulțumit Cu banii pe care i-a primit. Pe prieten l-a chemat să meargă La un judecător ca dreptate să le facă. Judecătorul i-a primit. După ce ei au povestit, Acesta, pâinea-n trei a împărțit Și din cinci pâini, Cincisprezece bucăți au ieșit. El le-a arătat Că cinci părți fiecare a mâncat, Iar din banii ce-au primit, Cel cu două pâini, Cu un leu avea să fie răsplătit.

Pâinile Elevă Leonora Acasandrii Îndrumător, prof. Adriana Calinin Doi păstori mereu grăbiţi Se opriră liniştiţi Sub o răchită Lângă-o fântână. Un călător şi el grăbit, Îi ajunse ostenit Din urmă. Ceru o pâine. Cei doi păstori generoși Îi dădură o pâine Şi cu apă de fântână, Mâncară tot, pofticioși. La sfârşitul mesei, Fapta le-o răsplăti: Doi lei la unul Şi trei lei la altul. Nemulţumit, păstorul cu doi lei, Merse cu prietenul său La un judecător Să ceară ajutor. Dacă judecată au vrut, Judecată au primit! Păstorul nemulţumit Cedă un leu dezamăgit. În loc cu doi lei în buzunar, Se trezi cu un leuţ. Primul păstor în mod neașteptat, Primi mai mult decât a dat.


66 Invitație: Și în loc de Încheiere, Vă spunem ”La revedere”, Cu bine Să ne întâlnim, Să ne bucurăm De roadele Pe care Le adunăm. Poezii Să frunzărim, Să le prindem Într-o carte, De ea să avem Toți parte. Cu drag Vă invităm La concursul Ce-l organizăm !

Prof. Luminița Tomuța


ANEXE

67

Regulament: Secţiunea Denumirea activităţii

A.

B.

C. D.

E. F.

Descrierea activităţii

Modalităţi de Indicaţii evaluare Sport ca la carte - Individual/grup:  Jurnale, carticele,  Se pot organiza concurs sportiv organizează concursuri ziare care să orice fel de sportive şi apoi prezintă- prezinte imagini competiţii le într-un jurnal şi informaţii sportive referitoare la numele echipelor, componenţa, valori şi rezultate  Afişe de mărime  Vor fi incluse Şcoala mea e altfel - Individual/grup: concurs de afişe realizează afişe cu cele A3 toate mai reuşite activităţi elementele derulate în cadrul specifice unui programului „Şcoala afiş Altfel” Poveste de iarnă - Individual: compune o  Eseuri, poveşti,  Materialele concurs de eseuri poveste sau povesteşte o povestiri trebuie să întâmplare adevărată, respecte tema legată de anotimpul dată iarna  Expoziţie cu cele  Nu se acceptă Cartea, prietena mea Individual/grup: - concurs de ilustraţii confecţionează cărticele mai reuşite pagini xeroxate pentru cărţi prin diferite modalităţi cărticele realizate sau fotografii de expresie care să prin diferite decupate din ilustreze poveşti citite, tehnici - desen, alte cărţi la alegere pictură, colaj Din vârful peniţei - Individual: compune o  Culegere de  Verifică concurs de poezie poezie care să ilustreze poezie tematica lectura citită poeziilor* Aventurile copilăriei - Individual: realizează  Expoziţie de  Vor fi ilustrate expoziţie de machete machete într-o manieră machete lecturile citite cât mai originală, care să ilustreze lectura citită

*Propunerile de lectură pentru secţiunea E (2018-2019): Pentru secţiunea „Din vârful peniţei”, temele de reflecţie sunt după cum urmează: „Bunica” de Barbu Șt. Delavrancea (cls. I), „Ciuboțelele ogarului” de Călin Gruia (cls. a II-a), „Domnu’ Trandafir” de Mihail Sadoveanu (cls. a III-a), „Păcală în satul lui” de Ioan Slavici (cls. a IV-a), „Legenda rândunicăi” de Vasile Alecsandri (cls. a V-a), „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă (cls. a VI-a), „Pașa Hassan” de George Coșbuc (cls. a VII-a), „Am zărit lumina” de Marin Sorescu (cls. a VIII-a).


ANEXE

68

Observații:

Termene:

Adresele de expediere a lucrărilor şi a fişelor de înscriere

Modalităţi de înscriere

     

Înscrierea participanţilor: termen limită 30 aprilie 2019; Expedierea lucrărilor: termen limită 30 aprilie 2019 (data poştei); Faza regionala: 1-4 mai 2019 Organizarea expoziţiei-bilanţ: 6-31 mai 2019; Trimiterea diplomelor: iunie-iulie 2019. Prin poşta: TOMUŢA LUMINIŢA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7 „SFÂNTA MARIA“ STR. ION IONESCU DE LA BRAD NR. 2 LOC. TIMIŞOARA, JUD. TIMIŞ COD 300255 cu menţiunea PENTRU CONCURSUL „Carte frumoasă, cinste cui te citeşte !”  Prin mail: popluminita@yahoo.com - la subiect va fi mentionat Concursul “Carte frumoasa, cinste cui te citeste ! “  Într-un plic se vor pune: - fişa de înscriere (anexată mai jos); - acordul de parteneriat completat în 3 exemplare originale, ştampilat şi semnat de directorul şcolii, specificându-se numele cadrului didactic participant pe acord; - lucrările copiilor (desene, poezii, esee); - un plic autoadresat + timbru de 3 lei.  La adresa de mail popluminita@yahoo.com vor fi trimise următoarele date în format word, cu diacritice, după modelul anexat: - fişa de înscriere; - poeziile, eseurile, poveştile copiilor;  Documentul Word cu litere TNR, mărimea 12, va avea urmatoarea denumire: Elev, Sectiunea. - Exemplu: Diaconescu Ion, Sectiunea G. În interior, documentul va conţine următoarele date: numele şi prenumele elevului, activitatea şi secţiunea, clasa, şcoala, localitatea, judeţul, numele şi prenumele cadrului didactic îndrumător.


ANEXE

69

Condiții de participare:   

Lucrările trimise nu se restituie. Nu se percepe taxă de participare. Nu este obligatorie participarea la toate secţiunile. Un cadru didactic poate participa cu un număr maxim de 2 lucrări pe secţiune. Jurizarea se va realiza pe secţiuni, pe fiecare nivel de clasă, de către cadrele didactice implicate în proiect, impreună cu alţi specialişti. Se vor acorda premiile I, II, III, menţiuni pentru cele mai reuşite creaţii şi diplome de participare pentru toţi elevii implicaţi. Cadrul didactic îndrumător va primi diplomă de participare. Valori urmărite: - Respectarea temei concursului; - Amprenta copilului sub îndrumarea cadrului didactic; - Originalitatea şi acurateţea lucrărilor; - Mesajul transmis prin lucrările copiilor; - Comunicarea prin diverse limbaje de expresie; - Realizarea estetică a lucrărilor. Compoziţiile plastice vor fi realizate în tehnică de lucru la alegere, încadrându-se în tema anunţată. Pe faţa lucrării, în colţul din dreapta jos, se vor scrie, pe etichetă, cu majuscule, următoarele: numele şi prenumele elevului, activitatea şi secţiunea, clasa, şcoala, localitatea, judeţul, numele şi prenumele cadrului didactic îndrumător. Numele şi prenumele elevului: Activitatea nr. Secţiunea Clasa: Şcoala: Localitatea: Judeţul: Îndrumător:

Diplomele vor fi trimise în plicul autoadresat împreună cu un exemplar original al acordului de parteneriat până la data de 31 iunie 2018.

PERSOANE DE CONTACT: Prof. Tomuţa Luminiţa – Tel. 073 028 3714


ANEXE

70

Fișa de înscriere: Proiectul Regional „CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE CITEŞTE !“

DATE PERSONALE Numele şi prenumele cadrului didactic Specialitatea Unitatea de învăţământ/ localitatea/judeţul Adresa unde se vor trimite plicurile cu diplomele: stradă, număr, localitate, judeţ, cod Telefon cadru didactic Adresa e-mail cadru didactic

DATE DESPRE ELEVI* Secţiunea

Numele şi prenumele

Clasa

A. Sport ca la carte - concurs sportiv B. Şcoala mea e altfel - concurs de afişe C. Poveste de iarnă - concurs de eseuri D. Cartea, prietena mea concurs de ilustraţii E. Din vârful peniţei - concurs de poezie F Aventurile copilăriei expoziţie de machete

*La fiecare secţiune se poate participa cu maxim două lucrări Data,

Cadru didactic,

Tipul lucrării


ANEXE

71

ACORD DE PARTENERIAT Încheiat astăzi, ..................................... 1. Părţile contractante: A) ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7 „SFÂNTA MARIA” TIMIŞOARA, Str. Ion Ionescu de la Brad, Nr. 2, Judeţul TIMIŞ, reprezentată prin Director prof. GICA DUMITRU, prof. TOMUŢA LUMINIŢA, în calitate de Aplicant B) ŞCOALA .......................................................................................................................................... reprezentată prin Director …………………………….…………………… şi înv./inst./prof. ……………………………………………………………………………………… în calitate de Partener.

2. Obiectul contractului: Obiectul prezentului acord de parteneriat îl reprezintă colaborarea dintre aplicant şi partener în vederea organizării şi desfăşurării de activităţi extraşcolare în instituţia aplicant prin Proiectul Regional „CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE CITEŞTE !“ – ediţia ................ 3. Grup ţintă: şcolarii claselor I – VIII din ţară.

4. Obligaţiile părţilor: A) Aplicantul se obligă: - să informeze şcolile despre organizarea concursului; - să organizeze expoziţia cu lucrările elevilor; - să respecte termenele de desfăşurare a concursului; - să emită şi să distribuie diplomele şcolarilor premianţi; - să distribuie diplomele de participare elevilor şi cadrelor didactice îndrumătoare. B) Partenerul se obligă să respecte următoarele condiţii: - să mediatizeze concursul în şcoală; - să pregătească elevii pentru activitate; - să selecteze lucrările elevilor participanţi la concurs; - să respecte regulamentul de desfăşurare a concursului; - să evite orice situaţie generatoare de risc ce poate afecta în mod negativ imaginea concursului.

5. Durata acordului: Acordul s-a încheiat în 3 (trei) exemplare şi intră în vigoare la data semnării acestuia. Este valabil pe perioada anului şcolar 2018 – 2019.

6. Clauze finale ale acordului: Proiectul Regional „CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE CITEŞTE!“ face parte din categoria activităţilor extraşcolare şi urmăreşte stabilirea de relaţii de colaborare între instituţiile de învăţământ din regiune. Aplicant, Şcoala Gimnazială Nr. 7 „Sf. Maria“ Timişoara Director, profesor Gica Dumitru

Partener,


ANEXE Școlile partenere: • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Școala Gimnazială Nr. 7 „Sfânta Maria” Timișoara, Jud. Timiș Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” Timișoara, Jud. Timiș Școala Gimnazială Nr. 16 „Take Ionescu” Timișoara, Jud. Timiș Școala Gimnazială Nr. 24 Timișoara, Jud. Timiș Scoala Gimnazială Teremia Mare Jud. Timiș Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița, Jud. Caraș-Severin Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Cluj-Napoca, Jud. Cluj Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba-Iulia, Jud. Alba Școala Gimnazială Cîmpeni Jud. Alba Școala Gimnazială Drăguțești Structura Urechești, Jud. Gorj Școala Gimnazială „Ing. Gh. Pănculescu” Vălenii de Munte, Jud. Prahova Școala Gimnazială Nr. 81 Sector 3, București Școala Gimnazială „Ioan Grigore Teodorescu” Ruseni - Borlești, jud. Neamț Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Vaslui, Jud. Vaslui Școala Gimnazială „Miron Costin” Bacău, Jud. Bacău Școala Gimnazială „Dimitrie Onciul” Straja, Jud. Suceava Școala Gimnazială „Miron Costin” Galați, Jud. Galați Școala Gimnazială „A. Ghencea” Sacele, Jud. Constanța

72


”Din vârful peniței” – Coord. Prof. Luminița Tomuța ISBN 978-973-0-28404-1

Din vârful peniței  

Poeziile elevilor participanți la concursul de creație lirică din cadrul Proiectului educațional regional ”Carte frumoasă, cinste cui te c...

Din vârful peniței  

Poeziile elevilor participanți la concursul de creație lirică din cadrul Proiectului educațional regional ”Carte frumoasă, cinste cui te c...

Advertisement