Issuu on Google+

1947-2008

Steaua si suporterii ei


Iar când vine vorba de Steaua, imediat mã gândesc la suporterii ei. Nu existã bucurie mai mare pentru un fotbalist decât sã vadã cã a fost apreciat pentru munca pe care a depus-o la clubul sãu. ªi pentru cã stelistii sunt foarte pãtimaºi aprecierile sunt pe mãsurã... iar aici aº vrea sã citez dintr-un slogan pe care, de obicei, suporterii îl adresau jucãtorilor: "MÂNDRU DE VOI, MÂNDRU CÃ SUNT STELIST"!!!

George Ogãraru


1947-2008

Steaua si suporterii ei Analiza dintr-o perspectivã istoricã a unui club de fotbal trebuie sã înceapã cu identificarea suporterilor pe care îi reprezintã. De obicei e vorba de comunitãþi locale (oraºe sau cartiere) ºi de simboluri ale acestora: universitãþi, bãnci, uzine textile, ateliere feroviare. Unde ar trebui sã cãutãm, atunci, suporterul stelist? Conform sondajelor ºi declaraþiilor de fidelitate , putem da peste el oriunde: de la Constanþa pânã la Arad, de la Giurgiu pânã la Baia-Mare ºi de la Craiova pânã la Chiºinãu. Steaua a fost încã din faza de proiect un cadou pentru românul care a apreciat curajul, onoarea ºi spiritul de luptã. În anii grei ai dictaturii, a reprezentat o razã de speranþã pentru toþi cei care ºtiau cã ne pot lua multe, dar nu ne pot lua onoarea ºi Armata. Chiar ºi având un superior incompetent sau corupt moral, soldatul de rând nu ºi-a trãdat þara, pentru cã nu se putea trãda pe sine însuºi.

Soldaþii au format primul "11" al roº-albaºtrilor. Ei au ridicat, cãrând pãmântul cu raniþa, Templul din Ghencea. Azi, Steaua nu mai e doar a lor. E a copiilor lor, a nepoþilor lor ºi a tuturor celor care care iubesc clubul pe care ei l-au construit. Într-o zi de varã din 1947, Ministrul Mihail Lascãr a înfiinþat o legendã. Dupã trei ani, antisovietismul de care "nu se vindecase" a provocat înlãturarea sa din orice funcþie. Nu mai e de mult printre noi, dar spiritul Stelei e purtat mai departe în milioane de inimi.

www.aiss.ro

3


Prima echipa a Stelei

4


1947-1960

Începuturile si prima echipa de aur Deznodãmântul rãzboiului a adus o reorganizare pe toate planurile în România. Microbiºtii, privaþi de cluburile burgheze pe care le urmãriserã în perioada interbelicã, au privit cu stupoare transformarea sportului. Originile Stelei aveau sã îºi punã amprenta asupra primilor susþinãtori ai sãi. Cadre militare, de la generali pânã la simpli soldaþi, precum ºi rude sau apropiaþi ai acestora, au cãpãtat rapid simpatie pentru clubul Armatei.

Lucrurile s-au schimbat radical în anii 50, atunci când Casa Centralã a Armatei începea sã îºi fãcã un nume important atât în România, cât ºi peste hotare. Voinescu, Alecsandrescu, Constantin, Apolzan, Zavoda sau Petschovschi umpleau tribunele în orice colþ al þãrii cu iubitori ai fotbalului atraºi de magia echipei de aur a CCA. Primele titluri ºi cupe au fost completate de turneul din Anglia, survenit dupã victoria de la Bucureºti cu Luton Town. În plinã perioadã de izolare a þãrii noastre, Europa afla pentru prima oarã de Steaua.

www.aiss.ro

5


Gheorghe Tataru

6


1960-1980

"Evul mediu"

Declinul apãrut începând cu anii 1960 cauzeazã ºi o stagnare în rândul susþinãtorilor, care fie trãiau din amintirea monºtrilor sacri ai deceniului anterior, fie erau hipnotizaþi de driblingurile lui Marcel Rãducanu, Liþã Dumitru sau Puiu Iordãnescu. Deschiderea Stadionului Ghencea în 1974 a determinat începerea standardizãrii zonelor de suporteri steliºti bucureºteni în cartierele adiacente arenei, aceºtia ajungând ulterior sã fie majoritari în zone precum Militari, Drumul Taberei, Ghencea, Berceni, Rahova, 13 Septembrie, Tineretului sau Titan.

Este o perioadã în care rivalitatea cu Dinamo devine din ce în ce mai însemnatã, ambele echipe reuºind, dupã mulþi ani sã depãºeascã recordul numãrului de campionate câºtigate, deþinut dinainte de Rãzboi de Venus. Cuplajele atrag încã de dimineaþa zeci de mii de fani care vin la stadion cu ore înainte de fluierul final. Timpul trece mai repede cu o partidã de table, ºi tribuna devine un fel de poianã a lui Iocan.

Interesantã e amiciþia pasagerã dintre steliºti ºi rapidiºti, una de neimaginat în zilele noastre. Fusese alimentatã de dispreþul comun pentru echipele Securitãþii, dar a încetat odatã ce Steaua ºi-a început ascensiunea spre culmile gloriei.

www.aiss.ro

7


“Suntem finalisti”

8


1980-1990

Magica Steaua

Succesul suprem continental al unei echipe ce avea sã rãmânã în fruntea Europei pânã la sfârºitul deceniului a adus o explozie de bucurie în þarã. Aeroportul Otopeni a fãcut cu greu faþã mulþimii care a þinut sã-i aºtepte pe campioni. Într-o perioadã marcatã de lipsuri, cozi ºi tristeþe, Steaua a fost pentru mulþi unul dintre puþinele moduri de a suporta realitatea rece ºi gri din jur. Cei cinci ani au însemnat a doua echipã de aur a Stelei, o echipã ce umplea din nou tribunele tuturor stadioanelor din þarã prin jocul exuberant, rapid ºi totodatã eficient. Dupã ani de aºteptare, reflectoarele se îndreptau din nou asupra noastrã, ºi fiecare puºti învãþa sã joace fotbal gândindu-se la Lãcãtuº ºi Hagi.

Sfârºitul anilor 80 au generat ºi rivalitãþi care existã pânã în ziua de azi. Oltenii s-au considerat nedreptãþiþi când toatã lumea a uitat cã ei deschiseserã drumul spre Europa, rapidiºtii au cãutat explicaþii legate de noroc ºi putere pentru succesul roº-albastru, iar dinamoviºtii s-au simþit frustraþi de pierderea definitivã a primului loc în clasamentul palmaresurilor. Dar în Ghencea nu era timp de astfel de certuri, cãci prestaþia din teren a "viteziºtilor" spunea totul.

www.aiss.ro

9


Torte in peluza Nord

10


1990-2001 Germenii ultra Revoluþia din decembrie 1989 a adus României, înainte de toate, dreptul la liberã exprimare. Atmosfera anaerobã miºcãrii ultra dinainte de 1989 a dispãrut, astfel cã, încetul cu încetul au început sã aparã primele steaguri, primele bannere, primele torþe ºi, în cele din urmã, primele grupãri. Armata Ultra' a fost prima brigadã specificã fenomenului din Bucureºti, înfiinþatã oficial pe data de 4 decembrie 1995.

Defunctã din 2001 din cauza extinderii sale necontrolate, Armata Ultra' are meritul de a fi promovat valorile ultra îmbrãþiºate de grupãrile existente astãzi ºi de a fi „strãmoºii” acestei miºcãri. De asemenea, seria de ºase campionate consecutive câºtigate de „militari” în anii 1990 a sporit tot mai mult distanþa dintre numãrul suporterilor lor ºi cei ai altor echipe.

www.aiss.ro

11


Coregrafie in Liga Campionilor

12


2001-2007

Steaua noului mileniu La începutul anilor 2000, atmosfera pe Ghencea continuã sã rãmânã deosebit de însufleþitã, chiar dacã echipa noastrã întrerupsese ºirul trofeelor, reuºind pânã în 2003 sã mai cucereascã un singur titlu. La nivel de peluzã însã, suporterii Stelei continuã sã þinã steagul sus, iar peluza Nord se aflã într-o ascensiune formidabilã, devenind în scurt timp cea mai spectaculoasã din Romania ºi reuºind coregrafii ºi prestaþii neegalate nici pânã în ziua de azi. Pe lângã peluzã cântã ºi tribunele, atât datoritã respectului de care se bucurã liderii peluzei în faþa tuturor suporterilor, dar ºi datoritã felului în care lumea încã înþelegea sã-ºi susþinã echipa. Totuºi în 2004, în urma diferitelor conflicte de idei si mentalitãþi, in Ghencea s-a nascut Peluza Sud. Astfel, grupãri organizate de suporteri s-au mutat la peluza a II a a stadionului ºi de acolo au continuat sã-ºi susþinã echipa într-un mod diferit. Apariþia Peluzei Sud avea sã marcheze intrarea într-o nouã etapã a suporterilor din Ghencea, concomitent cu „liniºtirea” tot mai accentuatã a celor de la tribunã.

www.aiss.ro

13


14


2006-2008

Aparitia Aiss

Deºi se vorbeºte mai mereu despre suporterii steliºti cã sunt cei mai numeroºi ºi cei mai devotaþi echipei, aceºtia au o formã de organizare juridicã la nivel naþional abia de la începutul anului 2007. Asociaþia Independentã a Suporterilor Steliºti a apãrut din dorinþa fireascã de a avea o formã clarã de organizare a suporterilor care sã ajute la apãrarea intereselor acestora ºi la promovarea valorilor perene Steliste. Deºi pornitã la drum doar de catre câþiva fondatori, AISS adunã în momentul de faþã sute de membri cotizanþi din toatã România, dar ºi din afara graniþelor þãrii.

www.aiss.ro

15


Hagi si Balint la sarbatoarea suporterilor

16


1947-2007 6o de ani de glorie Cea mai importantã datã din istoria unui club e ziua în care s-a înfiinþat. Momentele de glorie ale Stelei nu ar fi fost posibile dacã pe 7 iunie 1947 nu ar fi luat naºtere clubul Armatei Române. Din acest motiv, nu am vrut sa lãsãm aniversarea de 60 de ani sã treacã neobservatã, aºa cã, alãturi de grupurile de suporteri din peluzele Nord si Sud ale stadionului, dar ºi împreunã cu restul fanilor steliºti, am organizat o searã de neuitat la Casa de Culturã a Studenþilor Bucureºti. Cei aproape 1000 de participanþi au urmãrit proiecþii video cu reperele esenþiale din istoria Stelei si a suporterilor sãi, ºi s-au întâlnit cu legende ca Gheorghe Hagi, Gavrilã Balint, Ilie Dumitrescu sau Mirel Rãdoi. Sãrbãtoarea unui club organizatã de cãtre suporterii sãi a fost o premierã în România, iar evenimentul organizat de cãtre AISS s-a bucurat de un real succes.

www.aiss.ro

17


Praga 2007 - Prima coregrafie externa

18


19.09.2007

Deplasare la Praga Echipa noastrã are nevoie de aportul fanilor atât în meciurile de acasã cât ºi în cele din deplasare. În acelaºi timp, foarte mulþi îºi doresc sã vadã Steaua în Europa, dar sunt descurajaþi de costurile mari si de problemele legate de transport. Închirierea de cãtre AISS a douã autocare a ajutat 100 de steliºti sã-ºi încurajeze favoriþii în Liga Campionilor, la Praga. Numãrul mare de cereri, care a depãºit aºteptarile noastre, ne-a fãcut sã considerãm evenimentul un succes deplin. În acelaºi timp, cu sprijinul nostru financiar ºi logistic, galeria Stelei se poate lãuda cu prima coregrafie externã a unei galerii din România, prezentându-se în Cehia aºa cum ne-am dori sã o poatã face mereu în afara þãrii.

www.aiss.ro

19


O mare de steaguri

20


24.11.2007 O mare de steaguri Rivalitatea dintre suporterii granzilor din Capitalã este de notorietate ºi fiecare derby aduce dorinþa de a învinge atât pe gazon cât ºi în tribune. “Marea de steaguri” a fost, cu siguranþã, o loviturã în planul imaginii. Tribuna a doua nu a mai fost niciodatã atât de vie si de coloratã ca la acel meci. 1800 de steaguri roº-albastre au provocat admiraþia tuturor celor care le-au vãzut pe stadion sau din faþa ecranelor. Dar de ce sã ne oprim aici, când arena din Ghencea poate arãta aºa la toate meciurile mari? De asemenea, fiecare steag oferit suporterilor steliºti a fost însoþit de o carte poºtalã cu portretul simbolului nostru, Marius Lãcãtuº. Astfel, le-am oferit celor prezenþi un cadou pe care sã-l pãstreze ºi care sã le aducã aminte de acea zi.

www.aiss.ro

21


Ce beneficii rezulta pentru cei care se înscriu? Trebuie conºtientizat faptul cã scopul principal al AISS este sã sprijine clubul Steaua. În acelaºi timp, va exista întotdeauna satisfacþia lucrului bine fãcut ºi a contribuþiei pe care fiecare dintre noi ºi-a adus-o echipei pe care o susþinem. Fãrã oameni ca noi, momentele frumoase pe care le-am enumerat mai devreme pur ºi simplu n-ar fi avut loc. Totuºi, fiecare membru AISS a primit ceva în schimbul implicãrii sale voluntare: o comunitate strânsã, în cadrul cãreia a gãsit alþi oameni ca el. Dincolo de scopurile personale ºi profesionale ale fiecãruia, ne leagã o pasiune comunã hrãnitã de componenta ei socialã. Cunoscându-ne mai bine ºi chiar împrietenindu-ne, avem puterea de a merge mai departe printrun proiect mai mare decât suma pãrþilor sale. Desigur, pentru fiecare membru existã ºi avantaje concrete, dar ele vor deveni mai evidente pe mãsurã ce vom continua sã creºtem. Reduceri la preþurile materialelor promoþionale, rezervãri de bilete, întâlniri cu membrii onorifici, deplasãri organizate la meciurile echipei favorite, precum ºi multe altele. ªi nu în ultimul rând, posibilitatea de a vedea ideile mult prea mari pentru a putea fi realizate de o singurã persoanã puse în practicã de un grup unit care împãrtãºeºte aceleaºi idealuri.

www.aiss.ro

22


Ce dorim sa realizam în viitor?

În primul rând, dorim sã apãrãm interesele ºi imaginea suporterilor steliºti. În numele suporterilor nu trebuie sã vorbeascã altcineva decât suporterii, singurii care rãmân mereu alãturi de club, iar suporterii Stelei au multe de spus ºi mai multe de fãcut. AISS ºi-a propus de la bun început identificarea, promovarea si apãrarea adevãratelor valori ale clubului Steaua. Deoarece dorim sã avem în jurul nostru adevãrate personalitãþi care au fãcut cinste culorilor roº-albastre, vom încerca cooptarea acestora ca membri onorifici. În acelaºi timp, dorim stabilirea unor relaþii mai bune cu FC Steaua, CSA Steaua precum ºi cu personalitãþi din mass-media, care sã ateste reprezentativitatea AISS pentru suporterii steliºti. În ceea ce priveºte susþinerea activã a echipei, dorim atragerea suporterilor la stadion pentru ca jucãtorii sã se bucure de o încurajare într-un mod cât mai impresionant. În acelaºi timp, ne propunem ca în scurt timp sã realizãm o revistã lunarã care sã reprezinte vocea suporterilor, un post de radio online, precum ºi deschiderea unui magazin cu produse pentru suporterii steliºti.

www.aiss.ro

23



Steaua si suporterii ei