Page 1

Gândirea etnografică ca “arta de a-l descrie pe altul”, ţine poate de natura umana şi a existat probabil de la primul homo sapiens care a vazut un alt homo sapiens necunoscut . Dacă etnografia este o ocupaţie strict a “omului educat”, Michael Harbsmeier se gandea si scria 1 , că foarte puţini istorici, teologi, filozofi au fost în stare, chiar şi în cel mai îndepărtat trecut, să nu se gândească serios la modul în care trăiesc alţii, în alte parti ale lumii Pentru a putea fi transformată în disciplină ştiinţifică(sec XIX), trebuiau create condiţiile necesare. Condiţiile vin din toate direcţiile şi toate domeniile. Trebuie să apară în primul rând conceptul de disciplină ştiinţifica, trebuie sa apara instrumentele necesare, trebuie ca timpul să pregătescă pe toate planurile evenimentul. Thomas Trautman in lucrarea sa istorica “The revolution in ethnological time”, încearcă să găseasca direcţia principală pe care a venit în istorie antropologia. El zice ca nu darwinismul este de vina ci schimbarea modului de a se raporta la timp al europenilor. Dacă pâna atunci, sărmanii europeni înghesuiau toata istoria în cateva mii de ani, şi îşi subordonau disciplinele tradiţiei iudeo-creştine, după descoperirea fosilelor de oameni şi dinozauri, a fost acceptat că istoria pamantului şi cea umană este mult mai veche decât se credea. Timpul pierdut trebuia umplut şi s-a umplut cu evoluţionismul social. Cred că nu trebuie cautat un motiv principal pentru apariţia antropologiei, pentru că nu exista un motiv principal. Nu este de vina Darwin sau dinozaurii pentru schimbarea produsa, ci mai degraba, contextul istoric format prin acumularea altor contexte de la începuturile timpurilor până acum. Darwin, conceptia despre timp, Academia Ştiinţifică a Imperiului Rus, sunt doar parţi din concepte mult mai mari desfăşurate în timp. Luând un moment anume din timp, să zicem cand a vazut prima data Darwin sopârlele din Galapagos, intuiţia creatoare de schimbare din acel moment, e un produs şi al lui Darwin, şi al şopârlei dar şi a structurii rigide a vechii ordini. Daca nu ar fi existat vechea ordine, nu ar mai fi avut Darwin cu ce sa faca comparaţie. Într-o altă istorie a antropologiei., “Origins and institutionalization of ethnography and ethnology in Europe and USA”, Han Vermeulen vede cristalizarea conceptelor de Ethnographie, Ethnologie, Volkerkunde, Volkskunde, ca motivele principale pentru apariţia Antropologiei. Aceste concepte, cu ajutorul eforturilor autorităţilor Ruse, prin Academia Imperiala de Ştiinte din Sank Petersburg de a organiza expediţii în noile teritorii ale imperiului au dus la concretizarea conceptelor şi apariţia metodelor necesare, paşi care au dus la instuţionalizarea noii discipline. Rapiditatea cu care s-au raspândit conceptele, sunt, din punct de vedere lingvistic, date care arată puterea teoriei lui Vermeulen. Ce nu vede Vermeulen este că rapiditatea de care vorbeşte e doar vârful de iceberb. E doar explozia vulcanului, zgomotul şi fumul, calamitate care schimbă geografia (mentală aici). Pentru ca un vulcan să explodeze în primul rând trebuie să crească din scoarţă, pentru asta trebuie îndeplinite toate legile si legea trebuie să urmeze toţi paşii până ce magma să-mpunga, să iasă şi să-mprăştie nori de cenuşă în toata Europa ca oamenii să vadă soarele printr-un cer de alta culoare. Consider esenţiale(nu principale) două condiţii pentru apariţia antropologiei. Prima este pregatirea timpului şi a doua dorinţa umana.


Pregătirea timpului înseamna apariţia momentului contextual propice pentru desfăşurarea în libertate a fenomenului. Cu natura umana ca ferment, cu iluminismul, apariţia statelor nationale, Platon, creştinismul, barbarii, raţionalismul, secularismul, concurenţa dintre naţiuni, politica, statistica şi multe altele, cadrul contextual a fost pregatit. Catalizator pentru apariţia antropologiei a fost dorinta umana. In dorinţa umana, ca în pregatirea timpului avem mai multe direcţii de acţiune. Avem pe de o parte dorinţa de cucerire a Imperiului Ţarist, cea de îmbogaţire a regilor europeni care au trimis nave pe oceane şi alte dorinţe negative, si pe de altă parte, dorinţa sinceră de cunoaştere şi de adevăr a cititorilor primilor etnografii şi toate acestea plus spiritul de aventură a primilor etnografi. Le amestecăm şi obţinem antropologia. Ultimele paragrafe, cele care conţin teoria mea despre motivele pentru care a aparut antropologia nu conţin idei formulate ştiinţifice ci doar speculaţii cu scopul de a demonstra putera minţii umane de a găsi motive, indicii, scuze, de a formula ipoteze, de a răstalmăcii trecutul. Poate că problema cu istoria antropologiei ar trebui rezolvată în alt mod, si anume printr-un tabel cronologic, scurt şi la obiect cu datele în care au apărut primele forme instituţionalizate ale disciplinei. NOTE 1. Michael Harbsmeier, Fieldwork and footnotes. Studies in the History of European Anthropology, (Taylor & Francis e-Library, 2003.)

antropologie clasica es2  

istoria antropologiei