Issuu on Google+

13079

ISNN 1857-3223

Un ziar bun!

Anul XIV, numărul 79 (1288) pREŢ: 6 LEI

Vineri, 25 octombrie 2013

Locotenentul Ciobanu, singur, la fereastra vârstei Preşedintele Asociaţiei veteranilor de război ai Armatei Române din RM, Petru Ciobanu, sărbătoreşte astăzi, alături de camarazii săi, Ziua Armatei Române ANIVERSARE Aflaţi marţi, 29 octombrie, ziua în care JURNAL de Chişinău va împlini 14 ani, cui îi vom acorda Premiul Libertăţii pentru anul 2013

Foto: Nadea Roşcovanu

PAGINA BUNĂ

P3

P.6 politică

11 FLAGRANT Şoltoianu, trimis în knockout de judecători

Summitul de la Vilnius – sub lupa euroscepticismului Cornel Ciurea

Kickboxerul Ion Şoltoianu a fost condamnat de instanţa de fond la 14 ani de închisoare Sărbători creştine

Vineri 25.10.2013

Sf. Mc. Marcian şi Martirie, Valerie şi Hrisaf; Sf. Tavita (Post)

stil Sâmbătă nou

26.10.2013

†) Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir

Duminică 27.10.2013

†) Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte se află în Catedrala Patriarhală; Sf. Mc. Nestor

METEO vineri

http://meteo.md/

25.10.2013 Min.

Max.

9

17

sâmbătă 26.10.2013 Min.

Max.

8

19

duminică 27.10.2013 Min.

Max.

10

18


Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Realitatea

DIRECTOR FONDATOR: Val Butnaru Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md Redacţia: Redactor-şef: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md Redactor-şef adjunct: Ilie Gulca ilie.gulica@jurnal.md Editorialişti: Constantin Cheianu Cornel Ciurea Reporteri: Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Vadim Vasiliu vadim.vasiliu@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Carolina Chirilescu carolina.chirilescu@jurnal.md Editor foto: Nadea Roşcovanu nadejda.roscovanu@jurnal.md Design: Oleg Tataru Manager producţie & abonamente: Veaceslav Dreglea Director Publicitate Virginia Prodan virginia.prodan@jurnal.md telefon 23.46.79 Director Departament Contabilitate Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate), PP (publicitate politică) și BP (bani publici) sunt publicate în regim de publicitate plătită. „Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova. Tiraj TOTAL: 13489 ex. Tipar: Tipografia: Î.M. „EditTiparGrup“ S.R.L., str. Feredeului 4. Comanda nr. 1442

Procedura de vot a fost închisă. Chiar şi aşa inițiativa n-a acumulat numărul necesar de voturi.

EŞEC

Iniţiativa lui Dodon a eşuat Încercare eşuată de a-l demite pe primarul capitalei Dorin Chirtoacă. Iniţiativa socialiştilor susţinută de comunişti de a organiza un referendum de demitere a primarului a fost inclusă ieri pe ordinea de zi a CMC. La iniţiativa consilierilor comunişti, a fost creată Comisia nominală pentru iniţierea referendumului din care au făcut parte trei consilieri comunişti, Igor Lupulciuc, Valeriu Pavlov şi Valeriu Diozu, Elena Hrenova, consilier socialist şi consilierul independent Teo Cârnaţ. Consilierii liberali au solicitat retragerea acestei chestiuni de pe ordinea de zi, deoarece n-a fost prezentat cel puţin un raport din partea autorilor iniţiativei, prin care ar fi argumentată necesitatea organizării referendumului. Primarul Dorin Chirtoacă a declarat că acţiunile socialiştilor şi comuniştilor nu se încadrează în limitele legale din moment ce nu sunt fondate pe argumente solide. „Am o rugăminte să nu dizolvăm Consiliul Municipal Chişinău. Alegătorul a decis în 2011, mandatul va expira în 2015. Vă rog să lăsați

Foto: Nadea Roşcovanu

2

Vineri, 25 octombrie 2013

această campanie și să ne concentrăm pe probleme reale”, a spus el. Procedura de vot a fost închisă. Chiar şi aşa inițiativa n-a acumulat numărul necesar de voturi. Pentru inițierea referendumului au votat 22 de consilieri. Doi consilieri au votat contra. Consilierul Teo Cârnaţ a declarat ulterior că era clar din start că, la etapa actuală, un eventual referendum nu ar fi fost posibil, iar dacă ar fi avut loc, în urma lui ar fi avut de câştigat în primul rând primarul capitalei Dorin Chirtoacă.

„Primarul ştie foarte bine că rezultatele unui eventual referendum n-ar fi fost în defavoarea sa. Trebuia să cumuleze cu cel puţin un vot mai mult decât numărul total de alegători care au votat pentru el. Totodată, la referendum, ar fi trebuit să participe cel puţin 50 la sută din numărul alegătorilor. În schimb, pe parcursul 2013–2014, s-ar fi vorbit mult despre acest referendum, primarul s-ar fi victimizat şi ar fi dat vina pentru eşecuri pe comunişti că l-ar fi încurcat să activeze. Ca rezultat, am fi avut mari

cheltuieli bugetare. Am vrut să fac parte din comisie ca procedura să aibă loc în albia legalităţii şi să fie dusă la bun sfârşit, ca să nu fie în suspans chestiunea cu privire la un eventual referendum”, a spus Cârnaţ. Amintim că socialiștii, în frunte cu Igor Dodon, au adunat semnături de la locuitorii capitalei pentru desfășurarea referendumului de demitere a lui Dorin Chirtoacă. Potrivit lor, au fost colectate 90 de mii de semnături. Cristina Baciu

SCUMPIRI

ANRE: Ultima scumpire a carburanţilor, nejustificată Ultimele scumpiri la benzină, motorină și gazul lichefiat vor fi verificate de Consiliul Concurenței. Anunțul a fost făcut ieri de către directorul ANRE, Victor Parlicov, în cadrul comisi-

ei parlamentare pentru Agricultură, scrie jurnal.md. Instituţia va controla două dintre primele cele mai mari companii importatoare de petrol pentru a stabili dacă nu cumva

acestea au avut o înţelegere de cartel când au scumpit combustibilul. Parlicov afirmă că scumpirile nu ar fi trebuit să aibă loc pentru că preţurile de import pe piaţa

Abonaţi-vă la JURNAL de Chişinău pentru 2014! JURNAL de Chişinău, ediţia de Marţi Indice 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni PM 21692 (pers. fizice) 23,65 lei 70,95 lei 141,90 lei 283,80 lei PM 23692 (pens., invalizi) 21,85 lei 65,55 lei 131,10 lei 262,20 lei JURNAL de Chişinău, ediţia de vineri PM 21472 (pers. fizice) 24,00 lei 72,00 lei 144,00 lei 288,00 lei PM 23472 (pens., invalizi) 22,15 lei 66,45 lei 132,90 lei 265,80 lei JURNAL de Chişinău, ediţia Completă PM 23724 (pers. fizice) 44,00 lei 132,00 lei 264,00 lei 528,00 lei PM 21725 (pers. juridice) 68,00 lei 204,00 lei 408,00 lei 816,00 lei

internaţională au înregistrat reduceri. Chiar și așa, ANRE nu are împuterniciri legale pentru a interzice aceste majorări. „Dacă la sfârşitul anului ei vor depăşi rata de profitabilitate de 10 la sută, îi vom penaliza. Aceasta este intervenţia noastră, e post-factum, nu e în momentul producerii modificării prețurilor”, a explicat Parlicov. Amintim că, în 2011, Consiliul Concurenţei a amendat şapte companii petroliere cu circa 2 milioane de lei pentru înțelegeri de cartel la stabilirea preţurilor. Agenţii economici au contestat în instanţă decizia, iar magistraţii le-au dat câștig de cauză. Acum o săptămână, staţiile PECO au afişat preţuri majorate la benzină, motorină si gazul lichefiat. Astfel, prețul pentru un litru de benzină de tip A 95 a crescut cu 25 de bani, un litru de motorină – cu 60 de bani, iar unul de gaz lichefiat – cu aproape 70 de bani.


Nu are o pensie militară, deşi a prezentat documentele şi, într-un răspuns semnat de preşedintele Băsescu, se spune că va beneficia de aceasta. Mai aşteaptă. Ar putea scrie o carte cu amintirile sale dacă n-ar fi atât de modest. În toţi aceşti ani, a avut o simplă legitimaţie emisă de autorităţile române, în care locotenentul basarabean Petru Ciobanu e trecut SOLDAT.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Vineri, 25 octombrie 2013

Pagina bună

3

oameni buni

Locotenentul Ciobanu, singur, la fereastra vârstei Preşedintele Asociaţiei veteranilor de război ai Armatei Române din RM, Petru Ciobanu, sărbătoreşte astăzi, alături de camarazii săi, Ziua Armatei Române Spirit viu la cei 93 de ani ai săi, Petru Ciobanu este unul din puţinii veterani de război ai Armatei Române rămaşi în viaţă. Amintirile sale se perindă nealterate, prin „fereastra vârstei”, cum îi place să spună, multe din ele îi apar ca şi cum s-ar fi întâmplat mai ieri. Nu îi place să-şi amintească ororile din timpul războiului, ci oamenii pe care i-a ajutat şi chiar i-a salvat.

După ce a absolvit Liceul Agroindustrial din Chişinău, la insistenţa tatălui, Petru Ciobanu s-a înscris la Şcoala de Subofiţeri de Infanterie din Sibiu. Avea 21 de ani când a început războiul. Se afla în unitatea dislocată în preajma or. Sibiu când a fost emis comunicatul prin care Regele Mihai a ordonat Armatei Române să întoarcă armele împotriva Germaniei și să treacă astfel de partea Uniunii Sovietice.

Armate de tot neamul Nemţii aveau 24 de ore la dispoziţie ca să se retragă. „Când a venit ordinul, ne-am apropiat de ofiţerii nemţi care chefuiau într-un cort. Aflând că trebuie să plece şi-au revenit pe loc. Au dat nişte telefoane, s-au convins că nu-i glumă, şi-au strâns în grabă lucrurile şi, în două ore, au şi plecat”, îşi aminteşte veteranul. După expirarea termenului de 24 de ore, regimentul din care făcea parte şi Petru Ciobanu a fost trimis să inspecteze oraşul Sibiu şi împrejurimile unde mai puteau fi nemţi. „Lângă un pod, nu departe de oraş, am auzit vorbă. Am luat poziţii de luptă, dar erau români. Familii întregi cu căruţe fugeau deja din calea nemţilor care au ajuns în Ungaria, s-au aliat cu ungurii şi făceau cale întoarsă. Am decis să ne întoarcem în grabă în unitate. Pe drum ne întâlneam deja cu regimente de ruşi. Într-o localitate de saşi, s-a apropiat de noi un sătean şi ne-a rugat să rămânem la ei în acea zi. Mulţi ruşi se rupeau de regiment şi făceau ravagii prin sate, furau, distrugeau. Oamenii se temeau. Se gândeau că dacă va fi un soldat român, aceia nu vor îndrăzni”, îşi aminteşte Petru Ciobanu. El şi colegul său au acceptat să înnopteze la acea familie. Soţia făcea mâncare, se adunaseră acolo şi câteva fete de liceu. Mai spre miezul nopţii s-au auzit bătăi în poartă. Petru, căruia gazda îi spunea Peti, ştia să lege câteva propoziţii în rusă. A ieşit, a spus că familia găzduieşte soldaţi români. Ruşii au bolmojit ceva, dar au plecat. A doua zi, în drum spre unitate, s-au întâlnit cu mai multe regimente de soldaţi ruşi. Printre ei – mulţi moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului. Mai aproape de Sibiu, s-au întâlnit şi cu un grup de cazaci, specializat în prinderea dezertorilor de război. Dezertorii

erau judecaţi pe loc de aşa-numitul „polevoi sud” (curtea marţială – n.r.) şi împuşcaţi. Dar în ordinul regelui era specificat clar, nu trebuia să existe conflicte între români şi soldaţii ruşi. Le-au verificat actele şi le-au permis să plece. Cu greu au ajuns în regiment. În una din zile, îşi aminteşte, au fost informaţi că într-o pădure din preajma Sibiului se găseşte un grup de spioni care are şi un radist ce le transmite nemţilor informaţia. S-au deplasat la faţa locului. I-au găsit şi i-au înconjurat. Nemţii s-au predat fără nicio împuşcătură. „Plângeau nemţii, era şi un ofiţer printre ei. Pe drum au plâns şi când i-am dat în primire plângeau. Au fost închişi într-o cameră cu uşi cu grilaje la Sibiu”, îşi aminteşte bătrânul.

Foto: Nadea Roşcovanu

Svetlana COROBCEANU

A salvat o familie de la deportări I-a surprins ordinul impus de sovietici, de deportare a populaţiei civile de origine germană din România. Pe fiecare stradă din Sibiu erau zeci de familii de această origine, lor le aparţineau cele mai frumoase case, restaurante şi magazine. „Regimentul nostru a primit ordin de a se ocupa de un lucru nu tocmai plăcut. Pe fiecare stradă a fost numită o persoană care perfecta lista cu familiile celor care urmau a fi ridicaţi. Zilnic, în ajutorul acestora, era trimis câte un grup de soldaţi. Oraşul era păzit încât nicio familie să nu fugă. La ieşirea din oraş era dislocată tehnică militară”, îşi mai aminteşte veteranul. Soldaţii trebuia să verifice ca ordinul să fie respectat întocmai. „Când a venit rândul meu să inspectez una din acele străzi, am intrat într-o curte, unde imediat mi s-a aruncat la gât o fată plângând. Mi-a spus că vor s-o ridice pe ea şi pe tatăl ei. Le-am verificat documentele. Am descoperit că în momentul când a fost emis ordinul, nu-i ajungeau câteva zile până la vârsta de 18 ani. Am mai aflat că şi tatăl ei, care n-a ieşit din casă, e bolnav de tuberculoză. Conform ordinului, cei care sufereau de boli infecţioase nu puteau fi deportaţi. I-am ţinut morală persoanei în civil care perfectase lista că a comis o abatere. Am anunţat comandantul. Peste o săptămână am fost vizitat de fata aceea şi mama ei la unitate. Au venit cu plăcinte şi mi-au mulţumit, au fost scoşi din listă. M-au între-

bat unde sunt deportate rudele lor. Nu ştiam. Chiar nu ştiam.” Din acele zile a mai reţinut un episod. O maşină militară oprită la poarta unei vile mari, din care au ieşit două fete. Ambele aveau câte un acordeon în mână. Aveau ochii roşii de plâns. Erau însoţite de soldaţi, iar în urma lor veneau părinţii care se rupeau şi ei de plâns. Fetele au cântat un marş până la maşina în care au fost urcaţi cu toţii şi duşi în lagăr.

Femeia frumoasă în lagărul de concentrare Familiile ridicate ajungeau întrun lagăr înjghebat la marginea Sibiului. „Mulţi părinţi deznădăjduiţi se apropiau de noi şi ne întrebau dacă nu dorim să ne căsătorim cu fiicele lor, în speranţa că, fiind soţii de soldaţi, acestea nu vor fi deportate. Într-o zi făceam parte din grupul de pază al acestui lagăr. Un soldat s-a apropiat de noi şi ne-a şoptit că în lagăr este o deţinută foarte frumoasă. E gata să-l facă bogat pe oricine o va ajuta să scape de aici. I-am spus că vreau s-o văd. M-a însoţit printre lume. Ea stătea mai într-o parte, aşezată pe bagaje. Nu văzusem o femeie mai frumoasă până atunci. Le-am spus colegilor mei despre planul de a fi

scoasă îmbrăcată în haine militare. Nimeni însă n-a avut îndrăzneala să rişte. Nici eu... Puteam fi împuşcaţi, oraşul mişuna de patrule”, spune nea Petru, cu privirea înceţoşată. Pe timpul războiului a lucrat şi ca însoţitor de vagoane. Ducea hrana pe front. A ajutat şi la transportarea răniţilor.

Aşteptarea unui „soldat” Ziua de 12 mai 1945 este o zi de neuitat pentru el. A fost informat că are permisiunea de a se întoarce la vatră. „În ‚43 am avut ocazia să mă întorc în Basarabia, dar am refuzat, am spus că am jurat sămi apăr patria şi regele, să-mi dau şi viaţa dacă va fi nevoie. În ‚45, se vede că n-am avut argumente destule. Am primit indicaţia să mă apropii de unul din posturile de repatriere. Am lăsat în urmă o Românie mare şi am ajuns acasă, pe locurile în care nu am mai găsit ţara pe care o lăsasem, ci o Rusie mare”, spune cu tristeţe bătrânul. La vatră, în satul Glina Mare de lângă Edineţ, a fost taxat ca fiu al unui duşman al poporului. Tatăl său, fost primar pe timpul administraţiei române, a fost deportat în regiunea Samara, unde a murit în ‚53. Fratele său mai mic a fost

Când a venit rândul meu să inspectez una din acele străzi, am intrat într-o curte, unde imediat mi s-a aruncat la gât o fată plângând. Mi-a spus că vor s-o ridice pe ea şi pe tatăl ei. Le-am verificat documentele. Am descoperit că în momentul când a fost emis ordinul, nu-i ajungeau câteva zile până la vârsta de 18 ani. Am mai aflat că şi tatăl ei, care n-a ieşit din casă, e bolnav de tuberculoză. trimis la scos cărbuni în regiunea Donbas, fratele mai mare – cu un copil de patru ani bolnav de poliomielită în braţe, a fost deportat în Siberia. A trecut peste toate aceste vitregii ale sorţii cu inima strânsă ca un pumn. A absolvit Colegiul Pedagogic din Bălţi. S-a căsătorit cu Polina, o tânără din Corjeuţi. A avut un fiu. 44 de ani a lucrat în calitate de pedagog. Abia acum doi ani, a redevenit cetăţean român. Nu are o pensie militară, deşi a prezentat documentele şi, într-un răspuns semnat de preşedintele Băsescu, se spune că va beneficia de aceasta. Mai aşteaptă. Ar putea scrie o carte cu amintirile sale dacă n-ar fi atât de modest. În toţi aceşti ani, a avut o simplă legitimaţie emisă de autorităţile române, în care locotenentul basarabean Petru Ciobanu e trecut SOLDAT.


4

Vineri, 25 octombrie 2013

Eliberarea Iuliei Timoşenko, încarcerată de peste doi ani, este o condiţiecheie pusă Ucrainei de către Uniunea Europeană.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Actualitate

grațiere

Va fi eliberată Timoşenko înainte de Vilnius? Moscova avertizează Kievul că asocierea la spațiul comunitar va afecta relaţiile comerciale dintre cele două ţări Fostul premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko, ar putea fi eliberată anticipat după ce a acceptat graţierea parţială. Ea a fost condamnată în 2011 la șapte ani de închisoare, autoritățile acuzând-o de „abuz de putere”. Sentința a afectat relațiile dintre Kiev și Uniunea Europeană, care suspectează că la mijloc au fost motive politice, relatează Radio France Internationale. Menţionăm că, într-un interviu exclusiv oferit JURNALULUI, ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serhii Pyrozkov, referindu-se la cazul Timoşenko, a declarat că această chestiune se află pe agenda comună a UE şi Ucrainei. „Există misiunea Cox-Kwasniewski, ce va face public în curând un raport privind activitatea sa în „cazul Timoșenko”. Pat Cox și Aleksandr Kwasniewski s-au adresat președintelui Ianukovici cerând grațierea lui Timoșenko. La rândul ei, Timoșenko a declarat că este de acord să plece în Germania pentru tratament, dar nu a înaintat o cerere de graţiere. Rămâne o problemă juridică – să fie pur și simplu eliberată sau să fie grațiată fără acordul ei”, a declarat diplomatul. Tensiunile provocate în Occident de condamnarea Iuliei Timoșenko au ridicat nenumărate piedici în procesul de apropiere a Ucrainei de Uniunea Europeană. Toți liderii europeni au cerut nu o dată eliberarea fostului premier, acuzând Kievul că e vorba de o răzbunare pentru activitatea politică a Iuliei

Timoșenko, adversar declarat al președintelui Viktor Ianukovici. Acum, fostul premier ucrainian a acceptat una din variantele eliberării ei din închisoare, care a fost examinată de politicieni europeni împreună cu conducerea de la Kiev. E vorba de așa-numita „graţiere parţială”, după cum spune un parlamentar din Rada Supremă. Deocamdată nu există informaţii oficiale referitoare la condiţiile acestui plan, însă un euro-deputat polonez a scris pe blogul său: „Graţierea parţială înseamnă că termenul ei de detenţie se va reduce de la şapte ani la jumătate. Pentru că doamna premier a executat peste jumătate din termen, ea poate fi eliberată anticipat”. Eliberarea Iuliei Timoşenko, încarcerată de peste doi ani, este o condiţie-cheie pusă Ucrainei de către Uniunea Europeană pentru semnarea unui acord de asociere în noiembrie, la Vilnius, în timpul summitului Parteneriatului Estic. Documentul ar fi primul pas către aderarea la spațiul comunitar.

Avertismente occidentale pe bandă rulantă Aflat în vizită la Kiev săptămâna trecută, ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, avertiza Ucraina că ar putea rata „oportunitatea” apropierii de Uniunea Europeană. Westerwelle a reiterat propunerea ca Timoşenko, care suferă de hernie de disc, să fie transferată în Germania pentru a primi îngrijiri medicale. „Este foarte dificil de

o cerere de graţiere a lui Timoșenko. O scrisoare similară a contribuit la graţierea în aprilie a lui Iuri Luţenko, fost ministru de Interne şi un aliat al Iuliei Timoşenko, arestat în 2010 şi condamnat în 2012 la patru ani de închisoare pentru abuz de putere şi deturnare de fonduri. Săptămâna trecută, la finalul unei întrevederi cu comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Fule, Viktor Ianukovici a oferit asigurări că se va găsi o soluţie în ca-

Premierul rus Dmitri Medvedev l-a avertizat în această săptămână pe omologul său Mikola Azarov că şansele Ucrainei de a adera la Uniunea Vamală a fostelor republici sovietice dominată de Moscova vor fi „nule” după semnarea acordului cu UE. imaginat semnarea acordului fără eliberarea Iuliei Timoşenko”, spune și ambasadorul german în Ucraina, Christoph Weil. Cu puţin timp mai înainte, fostul preşedinte polonez, Aleksandr Kwasniewski, şi fostul preşedinte al Parlamentului European, Pat Cox, au semnat şi prezentat Kievului, în numele Parlamentului European,

zul Timoşenko: „Misiunea Cox-Kwasniewski lucrează, desfăşurăm o activitate comună, căutăm o cale şi sper că în timpul apropiat vom hotărî definitiv această problemă”, a declarat președintele ucrainean. Rusia, nemulțumită de reorientarea Ucrainei Pregătirile pentru sum-

mitul de la Vilnius au degradat în mod evident relaţiile între Ucraina şi Rusia, nemulţumită de orientarea proeuropeană a Kievului. Acordul de asociere care ar putea fi semnat prevede crearea unei zone de liberschimb cu Uniunea Europeană. Moscova avertizează însă Kievul că asocierea la spațiul comunitar va afecta relaţiile comerciale dintre cele două ţări, iar mărfurile sale nu vor găsi piaţă de desfacere în Vest. În august, mărfurile ucrainene au fost blocate în vama rusă, la puţin timp după ce autorităţile ruse au interzis importul de ciocolată din Ucraina din

motive oficial sanitare. „În cazul în care Ucraina semnează un acord de asociere, cine va plăti pentru situaţia de neplată care devine inevitabilă?”, a declarat la sfârşitul lunii septembrie consilierul economic al Kremlinului, Serghei Glaziev. Premierul rus Dmitri Medvedev l-a avertizat în această săptămână pe omologul său Mikola Azarov că şansele Ucrainei de a adera la Uniunea Vamală a fostelor republici sovietice dominată de Moscova vor fi „nule” după semnarea acordului cu UE. Vadim Vasiliu, după Radio France International

RATIFICARE

parteneriat

Catherine Ashton şi Iurie Leancă au UE acordă RM discutat despre agenda europeană 30 de milioane de euro a R. Moldova Parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE şi semnarea acestuia pe parcursul mandatului actualei Comisii Europene, dar şi constatarea Comisiei Europene privind îndeplinirea Planului de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni sunt elementele cheie ale dialogului dintre Chişinău şi Bruxelles în perioada următoare, au convenit joi premierul moldovean Iurie Leancă şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton. Părţile au trecut în revistă şi evoluţia în problematica transnis-

treană, potrivit unui comunicat al guvernului de la Chişinău. Oficialii au discutat despre parafarea Acordului de Asociere, dar şi a Acordului de Liber Schimb, fiind abordat subiectul extinderii acestor noi mecanisme pe întreg teritoriul ţării, inclusiv pe malul stâng al râului Nistru. Leancă a accentuat importanţa ca mediul de afaceri şi locuitorii din regiunea transnistreană să beneficieze pe deplin de pe urma intrării în vigoare a acestor acorduri. Partenerii europeni au confirmat extinderea, până la sfârşitul anului 2015, a preferinţelor comerciale autonome pentru companiile

transnistrene, mai relevă serviciul de presă al guvernului. Iurie Leancă a întreprins o vizită la Strasbourg şi Bruxelles, unde a avut mai multe întrevederi cu oficiali europeni în care a discutat despre parcursul european al ţării sale. Potrivit guvernului, oficialii europeni au dat asigurări pentru sprijinul faţă de integrarea europeană a Republicii Moldova. AGERPRES

Uniunea Europeană acordă Republicii Moldova 30 de milioane de euro. Parlamentul a ratificat ieri Acordul de Finanțare privind Programul Cadru de suport al acordurilor curente și viitoare dintre RM și UE. Banii vor fi cheltuiți pentru a susține Moldova în pregătirea, încheierea și implementarea noilor relații contractuale cu UE. Este vorba de Acordul de Asociere, inclusiv Acordul de liber schimb, precum și planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. „Acești bani vor fi utilizați pentru serviciile experților UE. Totodată va exista posibilitatea de a angaja și experți locali”, a declarat viceministrul Justiției, Nicolae

Eșanu. Fracțiunea comunistă s-a declarat împotriva acordului. „Auzim numai demagogie. Avem nevoie de reprezentanți de la Ministerul Finanțelor să ne explice exact pentru că ceea ce am auzit sună aberant”, a spus deputatul PCRM, Grigore Petrenco. „Banii vor veni prin bănci sau cu valiza?”, a întrebat și comunistul Oleg Reidman. „UE asigură plata și va decide și modalitatea în care vor fi făcute plățile în conformitate cu legislația RM”, a explicat viceministrul Justiției. Precizăm că Acordul de Asociere RM-UE urmează să fie parafat luna viitoare la Summitul de la Vilnius. Jurnal.md


Astăzi, judecătorii urmează să examineze demersurile procurorilor de aplicare a arestului în privinţa a 12 vameşi şi poliţişti de frontieră.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Vineri, 25 octombrie 2013

Observator

5

Captură video ProTV

Razii aranjate la frontiera moldo-română Din cei 32 de vameşi şi poliţişti de frontieră reţinuţi la punctul de trecere Leuşeni, nu este niciun şef. „Toţi sunt inspectori”, a declarat pentru JURNAL procurorul Eduard Harujen

Descinderi cu mascaţi la punctul de trecere Leuşeni–Albiţa Deşi se spune că peştele se strică de la cap, cei de la Centrul Naţional Anticorupţie încearcă se demonstreze contrariul. Descinderile de acum trei zile la punctul de trecere Leuşeni-Albiţa s-au soldat cu reţinerea a 32 de inspectori: 19 vameşi şi 13 poliţişti de frontieră. Toţi sunt bănuiţi de corupere pasivă.

Svetlana Panţa Potrivit procurorului Eduard Harujen, care instrumentează cazul, s-au făcut percheziţii în birourile şi casele superiorilor inspectorilor. „Deocamdată nu sunt motive rezonabile pentru reţinerea acestora”, a menţionat Harujen. Acţiunile de investigaţie la punctul de trecere Leuşeni-Albiţa au durat mai bine de şase luni, iar pe 22 octombrie curent, la ora şase dimineaţa, peste 200 de procurori anticorupţie şi ofiţeri CNA au dat buzna la faţa locului imediat după ce un vameş moldovean n-a rezistat ispitei banului şi a luat mită, fără să-şi dea seama că cel care îl corupe este un ofiţer sub acoperire. Au fost efectuate peste 80 de percheziţii în birourile suspecţilor, în automobilele şi domiciliile acestora. Astfel, testul şpăgii l-au picat 32 de inspectori. Potrivit procurorului Eduard Harujen, au fost răscolite şi birourile şefilor, dar n-a fost găsit ceva ce ar putea face dovada implicării acestora în schema frauduloasă care are tentacule şi peste Prut. În aceeaşi dimineaţă, au fost reţinuţi 23 de lucrători vamali de la punctul de trecere Albiţa. Ieri, Direcţia Naţională Anticorupţie din România a venit cu o precizare: „Direcţia Naţională Anticorupţie a extins cercetările şi a început urmărirea penală faţă de alte cinci persoane, astfel încât, în prezent, în acest dosar, sunt învinuite în total 28 de persoane: 24 de lucrători vamali şi patru poliţişti de frontieră. În schimbul sumelor de bani pretinse şi primite, inculpaţii efectuau formal sau nu efectuau

deloc controale vamale ale coletelor care erau expediate prin tranzitarea României, din Italia spre destinatari din Republica Moldova sau dinspre Republica Moldova înspre Italia”, se arată într-un comunicat DNA.

Secretomanie Spre deosebire de procurorii din România, care au făcut publică lista cu numele persoanelor reţinute, în R. Moldova, oamenii legii invocă secretul anchetei şi refuză să numească cel puţin cine sunt avocaţii suspecţilor. Mai mult, nu se ştie nici măcar suma exactă care a fost adunată din birourile

şi domiciliile acestora. Potrivit CNA, este vorba de zeci de mii de euro, în timp ce procurorul care instrumentează cazul ne-a comunicat că în timpul percheziţiilor la punctul de trecere au fost găsite aproximativ 100 de mii de lei, iar în casele bănuiţilor, în diferite ascunzişuri, aproximativ 10 mii de euro. „Acum verificăm proveniența banilor, dacă sunt printre aceştia şi bani marcaţi”, a subliniat Harujen.

Tradiţia de a lua mită Se ştie că de verificarea mărfurilor la punctele de trecere se ocupă doar vameşii. „Ce treabă au poliţiştii de frontieră? Asta e problema. S-a format o tradiţie vicioasă şi persoanele, din neştiinţă, dau mită şi la vameşi, şi la poliţiştii de frontieră doar pentru a scăpa de un control

Moldovenii, mai hapsâni la bani străini

Inventivitatea vameşilor i-a uimit pe procurori. În birourile acestora, pe plafon, au descoperit banii luaţi mită

mai minuţios. Au fost cazuri în care au dat mită şi şoferii de microbuze care nu aveau nimic în transport. Banii se percepeau chipurile pentru o bere sau la ceai”, a menţionat procurorul. Surse din cadrul Poliţiei de Frontieră au declarat pentru JURNAL că, deşi controlul spectaculos pretinde

La descinderile de la punctul de trecere Leuşeni au participat Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Anticorupţie, Direcţia securitate internă a Serviciului Vamal, a Poliţiei de Frontieră, precum şi reprezentanţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MAI al României. Potrivit procurorilor, mita pe care o percepeau frontieriştii moldoveni era mai mare decât cea pe care o pretindeau colegii de peste Prut.

Luptăm cu corupţia de ochii europenilor Lupta cu corupţia în R. Moldova presupune reţinerea plevuştii, în timp ce rechinii rămân neatinşi. Săptămânal, se fac show-uri cu mascaţi de la CNA care merg la reţinerea persoanelor ce au luat mită de o sută, două de euro şi se trece cu vederea actele de corupţie de milioane. „Eu nu sunt procuror, dar dintr-o parte se creează impresia că unor structuri de stat li s-a dat ordinul de a demonstra partenerilor străini că în R. Moldova are loc lupta cu corupţia. Şi aceste structuri luptă cu adevărat, dar la nivelul care nu depăşeşte câteva sute de dolari. Odată şi odată, trebuie să începem cu ceva. Şi dacă e să fim naivi şi chiar romantici, putem spera că, dacă se va începe de jos, se va ajunge cândva şi sus. Însă asta nu se întâmplă de la sine atâta timp cât cetăţenii tolerează ceea ce se întâmplă”, consideră analistul Oazu Nantoi. a fi inopinat, au avut scurgeri de informaţie. „Nu este real ca timp de jumătate de an nimeni să nu ştie nimic. Au căzut în această capcană cei care au trebuit să cadă”, a menţionat sursa noastră, care a solicitat anonimatul. Pe de altă parte, procurorul Harujen explică de ce au fost reţinuţi doar inspectori, „deoarece ofiţerii sub acoperire au dat mită anume acestor persoane”. Destinaţia finală a sumelor urmează să fie stabilită. Cert este că din cei 32 de bănuiţi, 28 au fost puşi de Procuratura Anticorupţie sub învinuire pentru comiterea coruperii pasive. În baza demersurilor depuse

de procurori, judecătorii de instrucţie au eliberat mandate de arestare pe numele a trei persoane (doi vameşi şi un poliţist de frontieră), în privinţa a patru persoane (un vameş şi trei poli��işti de frontieră) a fost aplicat arestul la domiciliu, iar trei vameşi au fost eliberaţi provizoriu sub control judiciar. Astăzi, judecătorii urmează să examineze demersurile procurorilor de aplicare a arestului în privinţa a 12 vameşi şi poliţişti de frontieră. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, poliţiştii de frontieră şi vameşii riscă până la şapte ani de puşcărie.


6

Vineri, 25 octombrie 2013

Aparent, lucrurile merg bine și Vilniusul ne promite o reorientare geopolitică și atingerea unui nivel mai înalt de bunăstare. Ne întrebăm cu o lună înainte de summitul din capitala Lituaniei dacă lucrurile stau așa cum ne sunt prezentate și dacă drumul spre asociere este cu adevărat ireversibil.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Politică

Summitul de la Vilnius – sub lupa euroscepticismului În fiecare zi suntem fie vizitaţi de oficialităţile europene, fie auzim declaraţii de la Bruxelles ce ne vizează. Fule spune că reformele din Republica Moldova pot fi compromise de provocări externe. Părinții Parteneriatului Estic, miniștrii de Externe suedez și polonez, sosesc la Chișinău într-o vizită fulger și ne încurajează în ajun de Vilnius. În cadrul unui interviu, Ambasadorul Cehiei își exprimă certitudinea că Moldova va parafa Acordul de Asociere la Vilnius. În plus, partidele din Coaliția Proeuropeană fac apel la unitatea forțelor democratice prin susținerea vectorului european. Aparent, lucrurile merg bine și Vilniusul ne promite o reorientare geopolitică și atingerea unui nivel mai înalt de bunăstare. Ne întrebăm cu o lună înainte de summitul din capitala Lituaniei dacă lucrurile stau așa cum ne sunt prezentate și dacă drumul spre asociere este cu adevărat ireversibil. Kievul este mai important decât Chișinăul Oricât de mult s-ar vorbi despre „povestea moldovenească de succes”, Vilniusul este important doar în raport cu Ucraina. Experții recunosc că o eventuală ratare a semnării Acordului de Asociere cu Ucraina ar putea să înmormânteze Parteneriatul Estic. Moldova este pentru moment doar un accesoriu într-un joc regional de proporții în care sintagma „Moldova, poveste de succes” a apărut

doar pentru a salva deriva politică a Ucrainei din ultimii ani, care urma să fie ulterior remontată. Acum toate privirile sunt ațintite spre Kiev. Politicienii ucraineni urmează să identifice o formulă așteptată de Suedia și Marea Britanie, prin care Iulia Timoșenko să fie eliberată din detenție. Lucrurile nu sunt deloc simple, deoarece președintele Ucrainei Yanukovici așteaptă adoptarea unei legi în Parlament care să-i permită s-o elibereze pe rivala sa politică. La rândul său, Parlamentul nu se grăbește să creeze un asemenea cadru legal. Din această cauză, Ucraina și Bruxelles-ul se află în suspans. Este clar că Moldova nu poate fi comparată cu Ucraina ca pondere geopolitică. Cu toate acestea, nu putem să nu remarcăm o anumită subestimare a Chișinăului. Se pare că, aflată în pachetul Europei de Est, Moldova este „uitată”. Există încurajări, vin anumite fonduri, dar „succesul” european al Moldovei depinde de oligarhia din Ucraina.

Lupta internă din Moldova nu corespunde întru totul standardelor europene S-a spus de multe ori că integrarea Europeană înseamnă principii și valori. Acest fapt se manifestă, în special, atunci când europenii cer combaterea corupției, neadmiterea „justiției selective”, respectarea Constituției, Codului Electoral și transparenței. Observăm că guvernanții sfidează metodic aceste exigențe. Abia în luna octombrie Ministerul Justiției s-a trezit că trebuie să promoveze reforma din domeniu. Oligarhii din Republica Moldova circulă nestingherit prin țară și trag sforile, bucurânduse de impunitate totală. Parlamentul interzice transmisiunile on-line ale ședințelor Guvernului care se pregătește, la rândul lui, să purceadă la privatizări masive. Intențiile nerealizate încă de a trece la un sistem electoral mixt sau de a interzice moțiunile de cenzură repetate, evocă obsesia majorității parlamentare de a obstrucționa opoziția prin mijloace dubioase. În aceste condiții, europenii sunt prinși pe picior greșit. Fiind preocupat de un succes la Vilnius care i-ar justifica eforturile depuse în ultimii ani, Bruxelles-ul începe să ignore criteriile valorice pe care le-a stabilit anterior. Prevederile acordului nu sunt cunoscu-

Cornel Ciurea te de public, ceea ce face ca să ne întrebăm cu privire la importanța transparenței pentru europeni. Este, de asemenea, jenant să vezi oligarhi care se transformă brusc în eurointegratori din considerente deloc idealiste. În plus, integrarea europeană capătă puternice nuanțe ideologice, devenind o luptă între două tabere clar delimitate – noi și voi. Dacă încerci să pui sub semnul îndoielii anumite evoluții în direcția europeană, riști să intri în tabăra euroasiaticilor și ești imediat taxat de „eurointegratori” cu ochelari de cal, care nu sesizează decât mirozne de trandafir în semnarea Acordului de Asociere. Integrarea Europeană a devenit treptat o obsesie și acest fapt blochează gândirea limpede și reflecția sănătoasă. Toată lumea, inclusiv Bruxelles-ul, alimentează această obsesie. Transnistria – un capitol amânat la nesfârșit În 2012, un studiu al unui centru de analiză slovac argumenta că, „în

pofida pauzei politice dintre UE și Ucraina, Kievul este mult mai indicat pentru semnarea Acordului de Asociere decât Moldova sau Georgia”. Explicația principală se rezuma la existența conflictelor separatiste și imposibilitatea de a controla teritoriul țării. Din păcate, în 2013 situația rămâne asemănătoare. Aparent, Bruxelles-ul a acceptat menținerea unui regim comercial dublu cu Moldova, lăsând valabil pentru Transnistria până în 2015 regimul preferințelor comerciale autonome, ceea ce alimentează supoziția că sunt aplicate standarde duble. Să nu uităm că Chișinăul și-a dorit mereu să aplice niște criterii mai aspre pentru a arăta Tiraspolului că refuzul său de a coopera se va solda cu costuri enorme, economice și politice. În domeniul liberalizării regimului de vize persistă în continuare multe semne de întrebare. Guvernul ne asigură că problema a fost soluționată, Parlamentul a

votat legea privind instituirea punctelor de control al migrației, dar Tiraspolul și mai ales Moscova rămân neînduplecate. În plus, nu cunoaștem ce procedură va fi aplicată în cazul cetățenilor din Transnistria fără pașaport moldovenesc. Înțelegând cât de sensibil este acest subiect, putem exprima îndoieli cu privire la soluționarea amiabilă a acestei probleme. În aceste condiții, procesul de asociere continuă să fie învăluit în ceață, chiar dacă primim asigurări din partea guvernanților că lucrurile merg strună. Cu o lună înainte de summitul de la Vilnius, nu există o certitudine deplină în ceea ce privește Republica Moldova. Chiar dacă Acordul va fi parafat, acest fapt nu ne poate garanta nimic. În primul rând, o parafare a Acordului în lipsa semnării aceluiași acord cu Ucraina nu ne va avantaja deloc. În al doilea rând, parafarea Acordului va pune problema semnării lui în primăvara anului viitor în condițiile în care Rusia va intensifica presiunile asupra Republicii Moldova. Dar și în cazul semnării Acordului, nu știm cum se vor comporta țări ca Cipru, care vor trebui să ratifice acest acord, fiind în același timp dornice să mențină capitalurile rusești. În ajun de Vilnius nu poți să fii decât eurosceptic.

Militarii Armatei Române şi, alături de ei, milioane de români sărbătoresc la 25 octombrie Ziua Armatei, cu încredere şi speranţă în viitor. Cu gândul la misiunile prezente şi viitoare, cei aflaţi la datorie sub faldurile drapelului tricolor, acasă sau în locuri îndepărtate, folosesc răgazul acestei zile de sărbătoare pentru a evoca faptele de arme ale înaintaşilor, într-o zi considerată simbol al eroicelor jertfe de sânge prin care s-au întregit hotarele de apus ale României în cursul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru a celebra acest eveniment, Ambasada României, împreună cu Mitropolia Basarabiei, cu sprijinul autorităţilor locale din satul Micleuşeni şi raionul Străşeni, a organizat ieri o slujbă religioasă şi un ceremonial de depunere

de flori şi coroane la Cimitirul ostaşilor români din localitate. Manifestarea a început cu cuvântul de deschidere al ataşatului român al apărării, colonel Dumitru Neacşu. I.P.S Petru, arhiepiscop al Chişinăului, mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, împreună cu un sobor de preoţi, a oficiat o slujbă religioasă. Au urmat alocuţiunile ambasadorului României, Marius Gabriel Lazurca, ale veteranilor de război şi reprezentanţilor autorităţilor locale. Cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria ostaşilor români şi au depus flori şi coroane la morminte. Astăzi, 25 octombrie 2013, ora 10.00, va avea loc o depunere de flori la mormintele eroilor români din Cimitirul Eroilor din Chişinău, b-dul Decebal nr. 17. Activitatea este organizată de Ambasada României în Republica Moldova şi vor participa ataşatul român al Apărării în Republica Moldova, colonel

FOTO: Vocea basarabiei

Ceremonial de Ziua Armatei Române

Dumitru Neacşu, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Republicii Moldova, ai veteranilor de război ai Armatei Române. Slujba religioasă va fi oficiată de un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei.

Semnificaţia sărbătoririi Zilei Armatei Române se întemeiază pe faptul că în ziua de 25 octombrie 1944 a fost eliberat oraşul Carei, ultima palmă de pământ care, în acel moment, se mai afla sub ocu-

paţie străină. În Cimitirul de onoare din satul Miclăuşeni îşi dorm somnul de veci peste 200 de militari români căzuţi la datorie. Biroul de presă al Ambasadei României


Acum, descinderile se fac, după cum vedem, la vămi, care, conform algoritmului, sunt ale lui Filat. Dar la Metalferos, Moldtelecom și Aeroport, care sunt controlate de Plahotniuc, nu există corupţie?

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Vineri, 25 octombrie 2013

Politică

7

Mascaţii lui Zumbreanu au arestat un câine MAI PE SCURT, cu vreo două săptămâni în urmă la vama Larga au fost arestate cinci persoane – doi vameși, doi foști vameși și un polițist de frontieră. Spuneam atunci că vama Larga nu este una importantă și că marile hoții se fac la alte puncte vamale, în primul rând la Leușeni. Ei uite că băieții de la CNA parcă m-ar fi auzit! Cu două zile în urmă au dat lovitura la vama Leușeni unde au arestat tocmai 32 de persoane, 19 vameși și 13 polițiști de frontieră. Ba chiar și un câine, din cei antrenați pentru depistarea țigărilor de contrabandă pe care, bietul, am înțeles că l-au ținut în celulă câteva ore

împreună cu vameșul care îl supraveghea. Lucrează foc, nu, băieții conduși de Zumbreanu! Pe bune, chiar pare să fie o reușită! 32 de persoane arestate, zeci de mii de euro descoperiți. Și cu toate acestea, nu știu cum parcă nu ai încredere în tot ce vor să ne spună alde Zumbreanu. Au trecut trei zile de la reținerea vameșilor și încă nu le-au fost făcute publice numele, cum s-a procedat în România. Vorba e că operațiunea de

la Leușeni s-a desfășurat în colaborare cu instituții abilitate în România, care au arestat la rândul lor 17 angajați ai vămii Albița, ale căror nume au fost făcute publice chiar a doua zi. Ai noștri tac, nu au rostit nici un nume, nici măcar numele câinelui, cică păzesc secretul anchetei. Mai departe. Cum poți să ai încredere într-un Zumbreanu, cel care este folosit de Plahotniuc pentru a se răzbuna cu Filat? Vă amintiți cum exact în ziua în care Plahotniuc era demis din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului, mascații lui Zumbreanu pătrundeau la Fisc, unde l-au arestat pe

MAI PE SCURT constantin cheianu șeful instituției Vicol, și la guvern, unde l-au arestat pe Banariuc cu cele 40 de mii de euro chipurile de la nuntă. Și? A urmat ceva? Totul a fost mușamalizat. Acum, descinderile se fac, după cum vedem, la vămi, care, conform algoritmului, sunt ale lui Filat. Dar la

Metalferos, Moldtelecom și Aeroport, care sunt controlate de Plahotniuc, nu există corupţie? Totuşi, să știți că există ceva cu adevărat îmbucurător în acest episod de la vama Leușeni. Eu credeam că numai noi, jurnaliștii, știm să formulăm ce se as-

Scandal

JUSTIŢIE

CEDO, incompetentă în cazul Katyn Curtea Europeană a Drepturilor Omului spune că Rusia a eşuat în a explica de ce a păstrat secrete documentele din ancheta privind masacrul de la Katyn din 1940, unde au fost ucişi 20000 de prizonieri de război polonezi. Rusia n-a reuşit să se supună obligaţiilor privind drepturile omului, pentru a furniza dovezi, au decretat judecătorii de la Strasbourg. Totodată, aceştia au spus şi că CEDO nu are autoritate pentru a analiza ancheta de la Moscova. Rusia sovietică a recunoscut masacrul în 1990, până atunci aruncând vina, timp de cinci decenii, asupra naziştilor. Masacrul din pădurea Katyn comis de NKVD a avut loc înainte de semnarea Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Curtea a arătat că nu are competenţe asupra modului în care Rusia a investigat masacrul, pentru că a trecut prea mult timp – 58 de ani – între producerea asasinatului în masă şi intrarea în vigoare a Convenţiei. Examinarea Curţii a venit la solicitarea a 15 rude ale victimelor, care au arătat că autorităţile ruse nu au desfăşurat o anchetă adecvată. Rudele victimelor au spus că Moscova le-a împiedicat să găsească adevărul despre asasinatele din

vestul Rusiei. Judecătorii de la Strasbourg au respins astfel cererea reclamanţilor în acest caz numit „Janowiec vs Rusia”. Moscova a început o anchetă în acest caz în 1990, însă a încheiat-o în 2004, la cererea Procuraturii militare. Documentele legate de această investigaţie au rămas clasificate, iar reclamanţii polonezi acuză faptul că nu au acces la nicio informaţie din dosar. „Trebuie să se accepte cu calm verdictul unei instituţii respectabile”, notează cotidianul polonez „Gazeta Wyborcza” despre decizia CEDO. Familiile victimelor acuză, printre altele, Rusia că le-a tratat cu neglijenţă. „Ruşii au obligaţia morală de a face ceea ce au promis conducătorii lor – Gorbaciov şi Elţin. Ei trebuie să deschidă arhivele şi să reabiliteze victimele. Asta este tot ce cer familiile ofiţerilor masacraţi la Katyn”, explică „Gazeta Wyborcza”. „Echipa actuală de la Kremlin şi majoritatea cetăţenilor de rând se tem să înfrunte onest trecutul recent

al ţării lor”, observă publicaţia. „Ei se consolează edificând mitul, „bunului conducător” Stalin, al cekiştilor care au omorât sute de mii de cetăţeni sovietici pentru a apăra patria, germanilor autori ai masacrelor ofiţerilor polonezi, Armatei roşii care n-a adus lumii decât

bucuria, nimic despre violuri. Aceşti cetăţeni cred că e mai bine să stai între pereţii acestei mitologii, însă adevărul îi aşteaptă afară. Un adevăr teribil”, scrie „Gazeta Wyborcza”. După cronicaeuropeana.ro

cunde în spatele acțiunilor guvernanților noștri. Ieri m-am convins că până și șoferii știu să facă lucrul acesta. Am în vedere șoferii care transportă colete și mărfuri prin vama Leușeni. Și care, fiind întrebați ce părere au despre operațiunea lui Zumbreanu, au spus că nu cred în sinceritatea acestuia și că la vamă s-a luat mită și se va lua în continuare. La un moment dat au dat chiar o definiție exactă a celor întâmplate. Ei au spus că operațiunea este un spectacol, „un show pentru europeni înainte de summitul de la Vilnius”. MAI PE SCURT, nici un jurnalist nu ar fi spus-o mai exact decât acești șoferi.

Scandalul spionajului electronic: şoc şi test pentru europeni Summitul Uniunii Europene se deschide joi, la Bruxelles, sub şocul dezvăluirilor privind presupusa interceptare a convorbirilor telefonice ale cancelarului german Angela Merkel de către americani. Acesta va fi, de asemenea, un test de voinţei europenilor în faţa spionajului intens al Statelor Unite ale Americii, relatează joi AFP într-un amplu comentariu. Guvernul german a anunţat miercuri seara că telefonul mobil al cancelarului german ‚este posibil să fi fost monitorizat de serviciile americane’. Angela Merkel a cerut imediat explicaţii preşedintelui Barack Obama, care i-a dat asigurări că SUA nu au monitorizat şi nu ar monitoriza comunicaţiile. Liderul german a subliniat că, dacă acuzaţia de spionaj se va confirma, ea ar considera fapta ‚total inacceptabilă’ şi aceasta ar constitui ‚o lovitură serioasă pentru încrederea’ dintre cele două ţări prietene. Ambasadorul SUA a fost convocat joi după-amiază la Ministerul german al Afacerilor Externe. Serviciile secrete

americane dăduseră anterior asigurări că informaţiile apărute în presă privind spionajul american, în special în Franţa şi în Mexic, au fost ‚incorecte şi eronate’. Potrivit Le Monde, Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a colectat circa 70 de milioane de înregistrări de date telefonice ale cetăţenilor francezi. Aceste dezvăluiri în lanţ intervin după primele dezvăluiri făcute de fostul consultant CIA Edward Snowden, în primăvara acestui an, cu privire la amplul sistem de supraveghere cibernetică american, care vizează în special instituţiile europene. Cu toate acestea, europenii nu au arătat până acum niciun fel de unitate în acest dosar, notează AFP. Presa germană estima joi că dezvăluirile privind interceptarea convorbirilor Angelei Merkel reprezintă o lovitură pentru cancelar, care a manifestat înţelegere atunci când au început dezvăluirile despre NSA. Chestiunile de spionaj ţin de competenţa fiecărui stat în parte, şi nu de UE, a afirmat o sursă europeană înainte de începerea summitului UE. ‚Nu îmi pot imagina că un Consiliu’ al şefilor de stat şi de guvern ,,s-ar angaja într-o discuţie cu privire la securitatea naţională”, a estimat o altă sursă, în acelaşi context. După AGERPRES


8

Vineri, 25 octombrie 2013

Prima Doamnă a donat bibliotecii gimnaziului 800 de cărți semnate de scriitorii Aurelian Silvestru și Iulian Filip care i-au fost alături în această vizită.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Educaţie

Bibliotecile din RM, sepultura cărţilor sovietice

În timp ce bibliotecile unor instituţii de învăţământ din Capitală au scăpat cărţile în chirilice, bibliotecile din mediul rural sunt cimitire de cărţi sovietice În Republica Moldova, la 24 de ani de la adoptarea alfabetului latin, mai pot fi formaţi oameni noi, sovietici. Şi aceasta pentru că bibliotecile sunt burduşite cu cărţi cu litere chirilice. În timp ce părinţii sunt obligaţi să achite taxe pentru mobilă, perdele şi tot felul de lucruri care nu au nimic în comun cu şcoala, majoritatea bibliotecilor din instituţiile de învăţământ din R. Moldova păstrează pe rafturi literatură sovietică.

Victoria Popa Bibliotecarii din mediul rural semnalează în special o lipsă acută de cărţi pentru elevii claselor primare. În prezent, majoritatea bibliotecilor şcolare se suplinesc cu literatură din donaţii din partea guvernului României, asociaţiilor de părinţi, agenţilor economici, mai puţin, din partea Ministerului Educaţiei RM. Biblioteca Gimnaziului „Mihai Eminescu” din Teleneşti a fost înnoită la început de an şcolar cu două loturi de carte din partea Ministerului Educaţiei al României. „În 2012, am primit drept donaţie 197 de titluri de carte în număr de 778 de exemplare: Colecţia ‚Legende şi mituri a lumii’, ‚Enciclopedia copiilor’, ‚Enciclopedia medicală a familiei’, volume de Dostoevski, Tolstoi, Gogol. În 2013, am primit 64 de titluri de carte în număr de 548 de exemplare ale scriitorilor români Mihai Eminescu, Ion Creangă, Octavian Goga, Anton Pann, B.P. Hasdeu şi din literatura universală vreo 40 de cărţi”, spune bibliotecara Irina Căldare.

Cărţi în chirilice, copleşitoare Potrivit acesteia, autorităţile locale au alocat în 2012 1913 lei în baza cărora au fost achiziţionate 148 de exemplare de carte, în 35 de titluri, majoritatea fiind enciclopedii. Irina Căldare spune că, în 2013, din bugetul instituţiei de învăţământ au fost

alocaţi 4287 de lei pentru abonarea la ediţiile periodice, majoritatea cu tematică pedagogică. În prezent, biblioteca Gimnaziului din Teleneşti are 5100 de exemplare de carte pentru cei 640 de elevi şi multă literatură în grafia chirilică. Biblioteca are nevoie de cărţile lui Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Spiridon Vangheli care lipsesc cu desăvârşire. Mai mult se resimte o lipsă acută de literatură pentru elevii claselor primare. „Avem multă literatură în grafia chirilică, care este consultată foarte rar de elevii claselor mai mari”, mărturiseşte femeia. Alexandru Rusu, bibliotecar în Izbişte, Criuleni, spune că în biblioteca în care lucrează sunt multe cărţi în chirilică. Din fondul total de aproximativ 9000 de volume, doar 2000 sunt în grafie latină. „Copiii nu mai ştiu să citească în chirilică şi nici nu le propun. Scot anual din circuit circa 400 de cărţi. În vreo zece ani, sper să scăpăm de ele. Cele mai solicitate cărţi sunt cele ale autorilor înscrişi în programa şcolară şi detectivele”, spune bibliotecarul. Spre deosebire de alte instituţii de învăţământ din mediul rural, la Liceul Teoretic Măgdăceşti, numărul cărţilor de literatură artistică în grafie latină este în creştere din an în an. „Pe moment, avem 14037 de exemplare de carte. În 2012, am primit mai multe donaţii de carte din partea scriitorului Nicolae Dabija (13 exemplare), Direcţiei

Învăţământ Criuleni (40 exemplare), preşedintelui RM, Nicolae Timofti (87 de exemplare)”, ne spune bibliotecara liceului din Măgdăceşti Ecaterina Lîsenco. Aceasta susţine că, în 2013, a primit o donaţie de 1600 de exemplare de carte de la ziarul „Adevărul”. De la începutul acestui an, liceul s-a abonat la doar zece ediţii periodice. Ecaterina Lîsenco mai spune că fondul bibliotecii nu cuprinde toată literatura din programa şcoală, lipseşte mai mult cea pentru elevii claselor primare. „Elevii claselor gimnaziale vin cu greu la bibliotecă, iar cei mai mari sunt obligaţi de profesori să intre cât mai des în bibliotecă”, menţionează bibliotecara.

Ce trece printre degete Totodată, în bibliotecile şcolilor din capitală nu găseşti cărţi sovietice. În biblioteca Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” literatura în chirilică lipseşte cu desăvârşire. „În primăvara acestui an, am primit literatură artistică de referinţă, ghiduri, enciclopedii, în total, 1915 de cărţi. Peste 188

„Copiii nu mai ştiu să citească în chirilică şi nici nu le propun. Scot anual din circuit circa 400 de cărţi. În vreo zece ani, sper să scăpăm de ele. Cele mai solicitate cărţi sunt cele ale autorilor înscrişi în programa şcolară şi detectivele”, spune Alexandru Rusu. de titluri a donat Guvernul României, prin intermediul Direcţiei Generale Educaţie, Ştiinţă, Tineret şi Sport. Primim în fiecare an un suport modest din partea Asociaţiei de părinţi a liceului în valoare de aproximativ 6000 de lei. Tot părinţii ne abonează la ediţiile periodice. Biblioteca noastră poartă numele unei foste profesoare a liceului Tamara Andriuţă. În fiecare an, fiica fostei profesoare alocă o sumă de bani pentru cărţi. Anul acesta a donat 60 de exemplare şi 3000 de lei. Din partea Ministerului Educaţiei primim

doar ceea ce trece prin degete. De la DGETS am primit 66 de exemplare”, spune bibliotecara liceului Veronica Ciobanu. Din spusele acesteia, biblioteca are toată literatura inclusă în programa şcolară, doar uneori sunt cazuri când numărul de cărţi ale unui autori nu pot acoperi cerinţele elevilor. „De exemplu, avem zece exemplare de carte ale romanului ‚Baltagul’ de Mihail Sadoveanu şi 150 de elevi din clasa VII. Cum să-i împăcăm pe toţi?”, explică angajata liceului.

„O carte pentru bibliotecă” Bibliotecarele liceului român-francez desfăşoară anual proiectul „O carte pentru bibliotecă”, în cadrul căreia elevii pot aduce o carte citită sau nouă la bibliotecă. „Aici găseşti literatură pentru orice copil şi toate dicţionarele de care au nevoie elevii. Avem în prezent 15 mii de exemplare de carte pentru cei 1900 de elevi şi profesori. Din păcate, elevii nu prea citesc”, îşi dă cu părerea Veronica Ciobanu. Prima Doamnă, Margareta Timofti, a vizitat pe 18 octombrie curent Gimnaziul Cotul Morii, raionul Hâncești, localitate afectată de inundații în vara anului 2010. Potrivit unui comunicat al Președinției, cei 178 de elevi care frecventează instituția școlară, inaugurată pe 1 septembrie, au primit în dar din partea Președinției Republicii Moldova două calculatoare, două mese pentru calculator și o imprimantă. Prima Doamnă a donat bibliotecii gimnaziului 800 de cărți semnate de scriitorii Aurelian Silvestru și Iulian Filip care i-au fost alături în această vizită.


Așadar, am trădat, pentru că am fost împotriva alianței cu comuniștii în Consiliul municipal Chișinău, încropită pe față în ședința CMC din 27 iunie.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Vineri, 25 octombrie 2013

Opinii

9

De ce am fost exclus din PL Duminică, 29 septembrie, unele surse de informare în masă au difuzat o știre despre ședința Consiliului Republican al Partidului Liberal, la care s-a votat, împreună cu alte chestiuni, și excluderea din partid a 12 persoane, printre care și subsemnatul. Motivul oficial: încălcarea statutului PL. Tot atunci, s-a renunţat la imnul partidului „O, libertate, sfântă libertate”, deoarece textul a fost scris de reformatorul Ion Hadârcă. Vestea „trăsnet” despre excluderea mea din partid m-a prins la țară. Cum am trăit excluderea? Desigur, nu ca pe o dramă personală, să nu exagerăm, dar, totuși, șapte ani din viață dedicați activității de partid înseamnă ceva. N-am știut nimic despre acea ședință. Cel puțin, puteam fi chemat pentru anumite explicații. Am avut un sentiment amar, ca să nu zic un dezgust total, față de această vânzoleală jalnică, numită bombastic activitate de partid. În ce au transformat capii liberalilor acest partid, odinioară viguros și promițător. Ca să fac o glumă tristă – mai stăteam în sat vreo două-trei zile și mă pomeneam și fără cetățenie. Te pui cu nebunii… Am fost învinuiți de subminare a activității partidului, de trădare (bine că nu de înaltă trădare). Am fost bănuiţi că am fi în relaţii mult prea apropiate cu foştii colegi, în prezent reformatori, că în ultima perioadă am fi făcut jocul reformatorilor. Parcă îl văd pe șeful partidului, ros de bănuieli și îndoieli, măcinat de frământări și reflecții de amploare hamletiană, depistând și vânând reformatorii din partid. Dar să lăsăm lirismul la o parte și să trecem la proza vieții de partid. După cum se știe, problemele în PL au început nu de ieri și nu de azi. Nu mă voi opri pe larg la acest subiect; cauzele scindării în PL au fost pe larg dezbătute în presă. Ce aș mai putea adăuga în acest sens? Am mai spus-o și cu altă ocazie că frământările și nemulțumirile în partid au mocnit de multă vreme. În partid s-a creat o stare de tensiune permanentă alimentată de lipsa unei autentice democrații, de intoleranța liderilor față de alte opinii, de înăbușirea din fașă a oricărei inițiative. Nu s-a reușit a gestiona corect situația, a împăca și a coagula diverse platforme existente. Posibil și din cauza discursului virulent, a lipsei totale de comunicare în interior și de democrație, din cauza aroganței nemărginite a liderilor de partid. Situația reală s-a mușamalizat multă vreme, mimându-se o vitrină nobilă și europeană, în realitate, conținutul fiind găunos și putred. S-a mers pe calea confruntărilor, pierzându-se în disensiuni și intrigi mărunte. Din cauza acestor acțiuni ale liderilor, actualmente, proiec-

tul liberal este în cădere liberă și în stare de putrefacție ideologică. E puțin probabil ca PL să iasă din coma profundă în care se află, să găsească forțe interioare pentru refacere, pentru purificare. Cel puțin, în actuala formulă de conducere, cu actualii lideri, nu cred. Metastazele ideologice și ale afacerilor dubioase au pătruns prea adânc în inima partidului. La următoarele alegeri, vor pleca în neantul politic. Aceasta e soarta tuturor partidelor care au făcut cârdășie cu adversarii lor ideologici. Dar să revenim la cazul excluderii mele din partid. În realitate, în lumina celor întâmplate în ultimele luni, în Consiliul municipal Chișinău (CMC), m-am îndepărtat de ceva vreme de PL. Dacă s-ar fi discutat, s-ar fi știut. Deși, după ce filiala Buiucani a anunțat ieșirea din PL, ezitam să definitivez faptul împlinit, având prieteni și colegi în ambele tabere „beligerante”, astfel încercând să evit o potențială învinuire de trădare, devenită deja un clișeu. Dar alianța liberal-comunistă, creată în ședința CMC din 27 iunie, unde s-au votat multe decizii ilegale, a grăbit lucrurile. Această expulzare a mea și a altor colegi a avut loc de mai mult timp: prin opacitatea activității de partid, prin atmosfera apăsătoare și lipsa de comunicare, prin ostracizarea celor ce au opinii diferite de cele ale conducătorilor, prin încheierea de târguri și alianțe rușinoase cu comuniștii pe la spatele colegilor de partid. E adevărat că ceva e putred în PL; intuiam demult din comportamentul liderilor, din faptele lor, din mesajul criptat, printre rânduri. Așa că foștii colegi de partid mi-au ușurat sarcina, dilema, ca să nu zic existențială. Să parcurgem punctual „rechizitoriul” ce mi se face. Deci, am fost învinuit de subminare a activității partidului, de trădare. Deoarece nu neau chemat măcar o dată să ne întrebe – în general vorbind – ce mai faceți, ce vă doare, pot să mă lansez doar în speculații referitoare la această presupusă trădare. Așadar, am trădat, pentru că am fost împotriva alianței cu comuniștii în Consiliul municipal Chișinău, încropită pe față în ședința CMC din 27 iunie, unde s-a votat o mulțime de decizii ilegale, prin care s-a pus la cale

un jaf deschis al proprietății municipale. Sau pentru că nu am vrut să particip la ședința din 5 septembrie, unde acest jaf a continuat. Sau pentru că încă în ședința CMC din 15.05.2012 am fost împotriva atribuirii la domeniul privat a câtorva zeci de hectare de terenuri gestionate de întreprinderile municipale (RTEC, Parcul de autobuze, ÎMSLuri, ÎMGFL-uri, Liftservice, Lumteh, Asociația de Gospodărire a Spațiilor verzi ș.a.), considerând că acest pas poate avea urmări imprevizibile și pune în pericol zeci de hectare de teren municipal. De exemplu, poate legifera contracte de locațiune și arendă nevotate în Consiliu, adică ilegale, poate provoca pierdere de terenuri prin falimentare deliberată a entităților care gestionează aceste terenuri. Sau poate am trădat, pen-

despre baza normativă învechită și neactualizată de la nivel municipal și multe altele. Am vorbit despre relația dintre Consiliul municipal și Primar, despre necesitatea reintroducerii funcției de Președinte al Consiliului. Am relevat faptul că se dorește a transforma consilierii într-o masă amorfă de nevertebrate mute, care execută fără crâcnire ordinele șefului, chiar și pe cele ilegale. Sunt deficiențe și la capitolul disciplină financiară și administrativă, unde, cu resurse puține, cu o bună organizare a lucrurilor s-ar putea redresa situația. M-am pronunțat împotriva lichidării ziarului „Capitala” și suplimentului său „Monitorul de Chișinău”. Am mai constatat faptul că Primăria nu a devenit deocamdată o autoritate publică în adevăratul sens al cuvântului;

tru că am spus public tot ce s-a întâmplat la ședința CMC de tristă faimă din 27 iunie, într-un articol publicat în timpul.md din 18 iulie („Noua configurație politică din Consiliul municipal Chișinău: alianța liberal-comunistă”) și în JURNAL de Chișinău din 23 august („Vânăta răscoaptă”), unde am criticat nou-formata alianță liberalcomunistă și isprăvile ei, unde am descris diverse modalități, folosite de Primărie, de delapidare a avuției municipale. Am scris despre deciziile ilegale adoptate de această alianță prin care se delapidează proprietatea publică; despre sediul liberalilor din Iorga 15, acaparat și el printr-o decizie ilegală; despre administrarea și gestionarea ineficientă și defectuoasă a patrimoniului municipal; despre lipsa transparenței administrative la nivel municipal; despre activitatea netransparentă și ineficientă a întreprinderilor municipale; despre politica opacă de cadre; despre carențele în organizarea licitațiilor și achizițiilor publice; despre mărirea taxelor locale fără efectuarea unui studiu de impact; despre construcțiile neautorizate;

activează în regim manual, cu smucituri și izbituri. Se atestă o instabilitate instituțională, funcțională și organizatorică. În calitate de consilier, am elaborat două regulamente (Cu privire la licitații și Regulamentul Comisiei pentru privatizarea fondului nelocuibil), pe care le-am remis spre avizare în subdiviziunile executivului, unde s-au și pierdut în hățișurile birocratice de acum vreo jumătate de an. Aș spune în acest sens, parafrazându-l pe Creangă, dacă nu vă plac regulamentele scrise de mine, scrieți altele mai bune. Dar, scrieți-le odată. Argumentul invocat de primar că și ei fură – la nivel central – e subțire și pueril. Noi trebuie să ne onorăm obligațiile acolo unde ne-a plasat destinul și electoratul, fiecare în măsura competențelor legale și a capacităților individuale. Ceea ce nu ajunge la primărie – mai mult tehnicism, instituționalizare și legalitate. Pe lângă toate funcțiile atribuite de lege, Primăria trebuie să devină și un centru de stabilitate, oază de liniște, ordine și calm instituțional. Dacă veți urma această cale a legalității, instituționalizării, a dialogu-

lui, noi vom fi alături de Dvs., dle Primar, și vă vom ajuta în toate inițiativele îndreptate spre dezvoltarea orașului. Deși, sincer vorbind, nu prea cred că vă puteți schimba și depăși condiția. Sigur, nu putem pune în cârca primarului toate problemele urbei, el fiind prea mic pentru a face față tuturor provocărilor ce stau în fața capitalei. Trebuie să constat, cu regret, că primarul nicidecum nu se poate metamorfoza într-un veritabil om de stat, cum i-ar sta bine unui edil de Chișinău. Apare o firească întrebare: cum să-i izgonim din Consiliu și Primărie pe farisei, pe cei care, acoperindu-se cu idei și precepte nobile, delapidează și toacă banii publici, adică ai noștri. Să ne întoarcem la trădare. Trădare față de cine – față de alegători sau poate față de SRL „M. Ghimpu și neamurile”, care mai degrabă activează în regim de întreprindere individuală, numit în mod pretențios partid? Oare nu sunteți voi trădători ai cauzei naționale, cei care ați făcut alianță cu comuniștii în scopul devorării proprietății publice? Alegătorii nu v-au dat mandat să vă înhăitați cu comuniștii. Atunci să ne punem o întrebare retorică: cine sunt realii trădători ai intereselor alegătorilor/naționale? N-ar fi un delict alianța cu comuniștii. Cu cine să încheie alianțe e decizia suverană a fiecărui partid. Important pentru ce scopuri se face alianța. Pentru delapidarea proprietății publice? Și aceasta e calea unui partid declarat prin program anticomunist? Cred că viitorul congres al PL ar trebui să-i excludă din rândurile sale pe cei care au făcut alianță cu comuniștii sau să schimbe programul partidului. Urmând logica păguboasă a liderilor PL-ului, trebuie dați afară și acei membri de partid care nu sunt de acord cu pactul încheiat cu partidul comuniștilor, cu prestația lamentabilă a primarului, cu ilegalitățile comise în CMC și Primărie. Dacă e să fiu formalist, le-aș aduce aminte celor din PL că sancţiunea de excludere din partid se aplică în baza hotărârii aprobate de către Congres pentru membrii Consiliului Republican (p. 3.17 din Statut), subsemnatul fiind unul dintre ei. Dar dacă nu se respectă Programul partidului, ce mai contează statutul? Așa se înțelege în PL democrația de partid, prin excludere din partid – pesemne liderii liberali s-au inspirat din maxima lui Stalin: nu-i omul, nu-i problema. Despre renunțarea la imnul partidului „O, libertate, sfântă libertate”, cu textul

scris de Ion Hadârcă, credem că ar avea relevanță. Să fim serioși, când a existat libertate și democrație de partid în PL? Niciodată. Trebuie să meriți acest imn, de libertate și democrație nici nu miroase în PL. Parcă văd cum la următoarea ședință a CMC-ului primarul ne va propune să ne depunem mandatele de consilieri. Realizez că primarul este dintr-o familie de juriști redutabili, de înaltă probitate morală, de n-ai unde pune probe pe ei. Dar, totuși, îndrăznesc să-i aduc aminte că în R. Moldova în legislație este consacrat mandatul reprezentativ, și nu cel imperativ. Adică, pe înțelesul tuturor, consilierul, odată ales, reprezintă nu partidul, ci întreaga comunitate locală. Și dacă e vorba de pierderea încrederii la populație, aici primarul e campion. În acest context, îi fac primarului o ofertă publică – haideți să mergem împreună la CEC și să ne depunem ambii mandatele. Veți spune că nu este echivalent schimbul? Probabil. Dar nu eu am trădat așteptările alegătorilor care au votat un primar de factură europeană. Aș vrea să facem o mică incursiune în istoria nu prea îndepărtată a mișcării naționale. Iertată să-mi fie lipsa de modestie, dar, prin 1987, activând pe atunci în cadrul Institutului de Fizică Aplicată al AȘM, făceam primul ziar național și patriotic de perete, împreună cu Ion Holban (CNAA), cu regretata Ana Dabija, cu Gheorghe Bostan (directorul Editurii Civitas). Am fost nelipsit de la evenimentele majore ale vremii. Am participat la asaltul MAI din 1989; țin minte cum ne căuta securitatea cu foto-robotul pe la Academie. Dar unde era pe atunci patriotul de serviciu al neamului? Stătea tupilat în vizuină (ca un șobolan de baltă, viclean și șiret) în așteptarea vremurilor mai bune, lucrând în calitate de judecător la Judecătoria sectorului Râșcani al capitalei (să mă ierte rozătoarele și judecătorii, că n-am nimic nici cu unele, nici cu alții). Și aceasta e o mare întrebare, deocamdată fără răspuns: cum puteai activa în calitate de judecător în perioada sovietică, având frate disident? În încheiere, copleșit de sentimentalism liberal, aruncându-mă în valurile patetismului, aș mai spune: adio, scumpi tovarăși de arme. Ce să le mai doresc pe final celor care m-au exclus din partid? Multă sănătate și drum bun împreună cu comuniștii. Dar, aveți mare grijă la drum, să nu vă poticniți. Igor Călin, consilier municipal PP


10

Vineri, 25 octombrie 2013

Acordul de Asociere, implicit Acordul privind Zona de Liber Schimb, are deja efecte asupra cadrului de negocieri privind conflictul transnistrean, chiar dacă nu a fost parafat încă. Mai mult, negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean au fost reluate în 2011 și datorită deschiderii negocierilor RM cu UE privind aceste documente.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Observator Interviu

Presiunile Rusiei în contextul demersului european al RM Într-un Buletin de Politică Externă a Republicii Moldova, Eduard Ţugui, expert de la IDIS „Viitorul”, scrie despre presiunile exercitate de către Federaţia Rusă asupra Republicii Moldova în contextul demersului său proeuropean. Expertul scrie că Rusia recurge la toate instrumentele disponibile pentru a obstrucţiona parcursul european asumat de către unele state ex-sovietice, în timp ce Uniunea Europeană acordă asistenţă diplomatică şi susţinere fără precedent pentru a face sustenabile parcursul European şi dezvoltarea statelor care vor sta la Vilnius cu Acordurile de asociere pe masă. Eduard Ţugui vorbeşte despre modul în care Federaţia Rusă a menţinut fostele state unionale sub influenţa sa încă de la destrămarea Uniunii Sovietice. „Rusia a alimentat o serie de conflicte în fostele republici unionale, însoţite de dislocarea de trupe militare ruseşti, şi le-a impus acestora semnarea acordului de constituire a CSI”. Expertul scrie că Federaţia Rusă a reacţionat „nervos” la iniţiativa UE de a crea în 2009 Parteneriatul Estic. În martie 2012, Rusia ameninţă Armenia, Ucraina şi Republica Moldova că se vor confrunta cu dificultăţi în comerţul cu Uniunea Vamală dacă nu vor deveni parte a acestui proiect. În continuare, Rusia dublează preţul gazelor naturale livrate Armeniei şi demonstrează disponibilitate de a livra armament Azerbaidjanului. Preşedintele armean,

Serj Sarkisian, cedează şi declară că Armenia intenţionează să se alăture Uniunii Vamale. Urmează războiul comercial împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova. În ceea ce priveşte Republica Moldova, Rusia îşi valorifică metodele de presiune cunoscute: secesionismul transnistrean, autonomismul găgăuz, sectorul energetic, relaţiile comerciale, dar şi problema migranţilor. În acest context, este de remarcat ieşirea aşa-zisului preşedinte al rmn, Evgheni Şevciuk, care a declarat că după semnarea de către RM şi Ucraina a Acordului de Asociere la UE, Tiraspolul va cere recunoaştere internaţională. Putem menţiona şi tentativa eşuată a viceprimministrului Valeriu Lazăr de a semna un nou contract de livrare a gazelor naturale cu Federaţia Rusă, dar şi embargoul vinurilor moldoveneşti. „Înţelegem că rugăciunile Patriarhului Kiril nu au ajuns la autorităţile de la Moscova, pentru că la o zi după ce Sanctitatea Sa declara la Chişinău că se va ruga pentru viitorul RM, la 10 septembrie 2012 Rosspotrebnadzor importul de vinuri din RM”, notează expertul. Eduard Ţugui concluzionează că printre priorităţile pe care RM trebuie să le negocieze cu UE trebuie să se regăsească: garantarea perspectivei europene pentru RM la Vilnius; liberalizarea pieţei europene pentru vinurile moldoveneşti; liberalizarea pieţei muncii pentru cetăţenii RM, cooperarea cu UE în domeniile securităţii militare şi energetice; monitorizarea de către UE a clasei politice din RM.

Pagină pregătită de Vadim Vasiliu

Interviu

„Dacă Moscova este nemulţumită, înseamnă că mergem pe drumul cel bun”

Interviu cu doctorul în politologie Eduard Ţugui, expert politic, IDIS „Viitorul” ritatea energetică și integrarea europeană a Republicii Moldova. Dacă va reuși să-și diversifice sursele de energie, RM va putea să neutralizeze unul dintre instrumentele de presiune ale Rusiei. De altfel, nu întâmplător Rusia reacționează bolnăvicios la orice proiecte energetice alternative ale RM sau ale UE.

- Să admitem că am reuşi să parafăm, apoi să semnăm Acordul de Asociere cu UE. Credeţi că, în acest caz, vor înceta presiunile din partea Federaţiei Ruse sau aceste provocări pot lua o altă înfăţişare? Presiunile Rusiei vor înceta probabil până la Vilnius, deocamdată Moscova doar ne-a reamintit despre instrumentele pe care le are la dispoziție. După Vilnius, pe termen mediu și lung, vor urma cu siguranță alte forme de presiune. În fond, noi deja cunoaștem instrumentele, dar intensitatea și formula exactă a acestor presiuni va depinde mult de ce va însemna perioada postVilnius pentru Republica Moldova, implicit de cum vor fi implementate reformele conexe procesului de integrare europeană sau de rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare. Acțiunile Rusiei au devenit din această perspectivă un indicator al parcursului european al Republicii Moldova, dacă Moscova este nemulțumită înseamnă că mergem pe drumul cel bun, acțiuni care se vor

atenua semnificativ doar când viitorul european al Moldovei va fi ireversibil. Altfel, câtă vreme mai există o doză de incertitudine asupra viitorului Moldovei, Rusia va specula această „păcăleala euroasiatică”. - Cât de important pentru Republica Moldova este să obţină o mai mică dependenţă energetica faţă de Federa-

- Este Transnistria cel mai mare instrument de presiune al Federaţiei Ruse? Acordul de asociere şi cel de Liber Schimb vor avea un efect practic asupra rezolvării diferendului transnistrean? Cu siguranță că regimul neconstituțional de la Tiraspol și militarii ruși din estul RM sunt principalul instrument de presiune a Rusiei, dovadă că instrumentul a fost creat odată cu independența statului nostru și a fost utilizat în toți acești ani pentru

Eduard Ţugui concluzionează că printre priorităţile pe care RM trebuie să le negocieze cu UE trebuie să se regăsească: garantarea perspectivei europene pentru RM la Vilnius; liberalizarea pieţei europene pentru vinurile moldoveneşti; liberalizarea pieţei muncii pentru cetăţenii RM, cooperarea cu UE în domeniile securităţii militare şi energetice; monitorizarea de către UE a clasei politice din RM. ţia Rusă în demersul ei european? Există o relaţie între dependenţa energetică şi integrarea europeană? Evident că există o relație cauzală între secu-

ancorarea în CSI, pentru introducerea anumitor articole în Constituție (cum sunt Art. 11 sau Art. 13) sau pentru condiționarea relațiilor cu statele vecine. Acordul de Asociere,

implicit Acordul privind Zona de Liber Schimb, are deja efecte asupra cadrului de negocieri privind conflictul transnistrean, chiar dacă nu a fost parafat încă. Mai mult, negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean au fost reluate în toamna lui 2011 și datorită deschiderii negocierilor RM cu UE privind aceste documente. Deocamdată însă, aceste documente, nefiind semnate, nu au condus la rezultatele scontate, dar efectele pozitive sperăm să apară în timp. Depinde de felul în care autoritățile de la Chișinău vor gestiona dosarul transnistrean în noul context, când vom fi conectați, prin aceste acorduri, la cea mai mare economie a lumii. O zonă de liber schimb cu UE sau un regim liberalizat de vize trebuie să conducă la rezultate pozitive, mai ales dacă și Ucraina va participa la această zonă de liberă circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor cu UE. Dar repet, aceasta reprezintă (doar) un nou context internațional mai favorabil, nu o garanție implicită a reintegrării țării. De aici încolo, intervine capacitatea clasei politice și a întregii societăți moldovenești de a identifica soluții. - Demisia recentă a lui Ghenadi Onişcenko, şeful Rosspotrebnadzor, ar trebui sa ne insufle o doză de optimism sau, de fapt, acesta nu a fost un factor de decizie a priori? Nu cred că trebuie să constituie un motiv de bucurie această mișcare de cadre de la Moscova. Cred că mai puțin contează cine execută. Dacă se vor articula alte relații comerciale cu Rusia, nu cred că se vor datora noii conduceri a Rosspotrebnadzor, de altfel, îmi amintesc despre un optimism exagerat la Chișinău legat de schimbarea administrației de la Tiraspol, care s-a dovedit a fi nefondat.


Trecutul criminal al lui Stratulat a fost studiat minuţios şi de avocatul lui Şoltoianu. Acesta şi-a dorit cu tot dinadinsul să demonstreze în şedinţele de judecată că victima a fost un „killer profesionist”.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Vineri, 25 octombrie 2013

Flagrant

11

Şoltoianu, trimis în knockout de judecători Absolut relaxat şi cu chipiul pe-o ureche, Şoltoianu a fost adus în faţa magistraţilor. De această dată nu s-a dat în spectacol, aşa cum deprindea să o facă, ci a ascultat cu ochii în pământ verdictul judecătorilor. Kickboxerul acuzat de omor, şantaj şi deţinere ilegală de arme a fost condamnat la toate capetele de acuzare la 14 ani de privaţiune de libertate.

este acea persoană care i-ar dori moartea fostului său ginere. Oamenii legii nu exclud faptul că moartea lui Stratulat ar fi legată de o reglare de conturi. E ştiut că fostul poliţist a intrat în 2006 în posesia a

toarcă a fost nevoit să cedeze o parte din acţiunile pe care le deţinea. Nu rămâne neobservat nici faptul că, atunci când se ridica pe piedestal, Ion Şoltoianu era îmbrăcat în haine sport cu inscripția „Elat Mixfight Club”. „Elat sponsoriza sportivii lui Şoltianu”, a menţionat avocatul lui Şoltoianu, Petru Ursu. Potrivit unor surse, acest lucru l-ar fi supărat foarte mult pe acţionarul Ion Stratulat. Astfel, la urechile lui Şoltoianu a ajuns informaţia că fostul poliţist ar fi pus la cale asasinarea sportivului. De asemenea, persoane din cercul de apropiaţi ai lui Stratulat susţin că acesta ar fi fost informat că Şoltoianu i-ar fi dorit moartea. „Cineva îi orienta intenţionat unul împotriva altuia. Ştim cine este această persoană”, a menţionat o sursă din cadrul Inspectoratului General de Poliţie.

Foto: Svetlana Panţa

Kickboxerul Ion Şoltoianu a fost condamnat de instanţa de fond la 14 ani de închisoare

„Defunctul l-a omorât”

Credinciosul din puşcărie Decembrie 2011. Sfinţirea Penitenciarului 13 din Chişinău. Deţinutul Ion Şoltoianu împarte lumânări angajaţilor puşcăriei. „Ştiţi ce mi-a venit acum în minte? Voi ruga un preot ca să vină o dată pe lună la echipa mea de sportivi să-i educe spiritual. Când ai credinţă în suflet, ai un ţel şi câştigi în ring. Poate voi face şi o biserică, lângă ELAT”, glumeşte sportivul. Şoltoianu se consideră un om credincios, nu are frică de nimeni în afară de Dumnezeu.

Svetlana Panţa „Vreau să lupt până la 60 de ani”, a declarat Ion Şoltoianu după ce a câştigat medalia de aur la Campionatul Mondial de kick-boxing desfăşurat în Ucraina în mai 2011. În septembrie acelaşi an, sportivul a schimbat ringul de luptă pe o celulă din puşcărie după ce, la o terasă din capitală, în plină zi, l-a împuşcat mortal pe fostul poliţist Ion Stratulat. Atunci oamenii legii au declarat că este vorba de o reglare de conturi, iar avocatul sportivului a menţionat că clientul său a tras în legitimă apărare, versiune pe care o susţine şi astăzi. O confirmare în acest sens ar fi că şi victima avea în acea zi asupra sa armă. „Dacă n-ar fi fost împuşcat Şoltoianu, acesta ar fi fost omorât de Stratulat”, a menţionat avocatul Petru Ursu. Surse din anturajul lui Şoltoianu susţin că la urechi-

le acestuia a ajuns informaţia conform căreia Stratulat ar fi planificat asasinarea sportivului. La rândul său, socrul lui Stratulat, generalul Nicolae Alexei, a declarat pentru presă că Şoltoianu i-ar fi omorât ginerele la comanda cuiva. Fără a indica însă cine

25% din acţiunile „Elat RentService”. Aici apare întrebarea cum a devenit Stratulat acţionar într-o societate de tip închis. Se vehiculează că unul dintre acţionari i-ar fi datorat lui Stratulat o sumă impunătoare de bani şi din cauza că nu ar fi fost în stare să o în-

Se pare că nici victima nu era cheie de biserică. Ion Stratulat este bănuit „postmortem” în dosarul asasinării omului de afaceri Igor Basarab. Reiterăm, cadavrul directorului companiei vinicole „Basarab-Vin”, Igor Basarab (Pantea), a fost găsit de un trecător la ora 10 dimineaţa pe 21 ianuarie 2010 în parcul de pe strada Miron Costin din sectorul Râşcani, lângă Memorialul soldaţilor căzuţi în Afganistan. Atunci, soţia omului de faceri a declarat pentru JURNAL: „Toţi ştiu cine a împuşcat, dar preferă să tacă”. Tăcerea a durat până în ziua în care a fost omorât Stratulat. Şeful Inspectoratului General de Poliţie, Ion Bodrug, a confirmat pentru JURNAL că fostul poliţist ar putea fi cel care l-a împuşcat pe Basarab.

Inculpatul Ion Şoltoianu şi avocatul său

Asul avocatului, zero pentru judecători Trecutul criminal al lui Stratulat a fost studiat minuţios şi de avocatul lui Şoltoianu. Acesta şi-a dorit cu tot dinadinsul să demonstreze în şedinţele de judecată că victima a fost un „killer profesionist” şi prezenta pericol pentru viaţa clientului său. Însă n-a fost să fie. Pentru că l-a omorât pe Stratulat, Şoltoianu a fost condamnat de prima instanţă la 11 ani de închisoare şi s-a decis că acesta trebuie să achite familiei victimei un prejudiciu material şi moral în valoare de 140 de mii de lei.

„Vanea era băiat bun. Campion! Dar am auzit că a omorât pe cineva”, ne spun două locuitoare din Ineşti, Teleneşti, localitatea de baştină a sportivului, unde, în numele acestuia, a fost numită o stradă, şi unde Şoltoianu şi-a ridicat o podoabă de casă cu Guguţă la poartă

Mai mult, la domiciliul sportivului, oamenii legii au descoperit mai multe arme deţinute ilegal, fapt pentru care sportivul a mai încasat doi ani de închisoare. Capetele de acuzare nu se opresc aici. Pe lângă omor şi păstrare ilegală de arme, Şoltoianu a fost condamnat la zece ani pentru că, împreună cu un fost agent SIS, a şantajat un om de afaceri din Chişinău, ca acesta să cedeze o parte din acţiunile pe care le deţinea la o firmă. Magistraţii au anunţat verdictul final pe toate capetele de acuzare – 14 ani după gratii. După ce şi-a auzit sentinţa, Şoltoianu n-a mai avut ce să spună şi s-a lăsat condus de gardieni spre închisoarea în care va sta ani buni, dacă bineînţeles instanţa superioară va menţine decizia de condamnare. Avocaţii sportivului au spus că o vor contesta la Curtea de Apel. De menţionat că atât Stratulat, cât şi Şoltoianu au fost cercetaţi anterior pentru omor. Acum 11 ani, Şoltoianu a împuşcat în cap o autoritate criminală, însă instanţa de judecată a decis că sportivul a acţionat în legitimă apărare. Iar Stratulat, în timp ce era poliţist, a omorât un suspect cu un glonte tras în ceafă. Ambii ucigaşi au scăpat basma curată.


12

Vineri, 25 octombrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Modele

Regele trăieşte într-un perpetuu prezent. Regele nu a fost niciodată plecat. Deşi a trăit jumătate de veac în marea fiartă de furtunile exilului, nu a devenit nici pentru un singur moment un Saturn care să-şi devoreze propriii copii.

De Ziua Regelui În fiecare an, pe 25 octombrie, când ne aniversăm Regele, ne înflorim sufletele cu iubire şi speranţă Născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiu al regelui Carol al II-lea şi al reginei Elena, nepot al regelui Ferdinand, Mihai I a fost rege al României în perioada 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947. Mare Voievod de Alba Iulia, a devenit prima oară rege după moartea lui Ferdinand, bunicul său, şi după ce Carol al II-lea a renunţat la tron, în decembrie 1925. Aceasta a fost o domnie sub o regenţă formată din prinţul Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie. Peste trei ani, Carol al II-lea a revenit la tron, dar zece ani mai târziu, în urma abdicării sale forţate, Mihai I a reluat pentru a doua oară Coroana, în conjunctura istorică a unui regim progerman, al mareşalului Ion Antonescu. Mersul istoric al evenimentelor a consolidat ulterior puterea guvernelor prosovietice care au fost acceptate de Rege, la presiunea ocupantului sovietic. Majestatea Sa, însă, a rămas un oponent al acestora, deşi a trebuit să suporte permanentele constrângeri din partea sovieticilor, britanicilor, americanilor. În cele din urmă, a fost forţat să abdice, la 30 decembrie 1947, exilându-se apoi, mai întâi în Marea Britanie, şi pe urmă la Versoix, în Elveţia. După actul represiv şi neconstituţional al abdicării, comuniştii au anunţat abolirea monarhiei şi instaurarea unei republici populare. Adevărul este că Regele Mihai I al României a fost silit să abdice şi în acelaşi timp să părăsească ţara. Nici până astăzi nu există temeiul legal al detronării Majestăţii Sale.

NIHIL SINE DEO! În 1948, s-a căsătorit cu prinţesa Ana de BourbonParma, care a devenit Regina Ana a României şi alături de care a trăit în exil, împărtăşind bucuriile şi uneori asperităţile vieţii, departe de ţara natală. Au împreună cinci fiice, dintre care Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României este desemnată moştenitoare a Tronului. În perioada exilului, Majestatea Sa Regele a patronat Comitetul Naţional Român, un grup al românilor din Diaspora care avea ca ţel apărarea intereselor românilor în Occident. A profesat în tot acest timp ca pilot comercial pentru o companie de echipament

aerian. 65 de ani fără poporul său. 65 de ani fără Regele său. Dublul sacrificiu al exilului, al Regelui faţă de propriul său popor, şi al poporului faţă de Regele său, au întărit, au conservat şi au salvat esenţa spirituală a acestei comuniuni. Prin graţie divină. NIHIL SINE DEO! Nimic nu a reuşit să şteargă din sufletul neamului deviza Casei Regale a României: nici tancurile sovietice, nici comunismul, nici republica de după 1989. După evenimentele din decembrie 1989 a încercat să vină în ţară, însă a fost returnat de la aeroport de către puterea postdecembristă de atunci. Revenind în anul 1992, pentru a sărbători Paştele acasă, s-a bucurat de o mare popularitate şi simpatie. Cu toate acestea i s-a interzis accesul în România, pentru încă cinci ani. Abia în 1997, Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României i s-a reactivat cetăţenia română şi i s-a permis revenirea şi stabilirea în ţară. În prezent, locuieşte la Castelul Săvârşin în Arad, la Palatul Elisabeta din Bucureşti şi la Aubonne în Elveţia. Majestatea Sa Regele Mihai I al României este ultimul conducător de stat în viaţă, din timpul celui deal Doilea Război Mondial. Pentru România şi pentru români este însuşi sufletul românismului, al onoarei şi al dragostei de patrie şi neam! Este model de demnitate şi dârzenie, unul dintre marii oameni ai gliei acesteia, la efigia căreia,

Ceea ce este statornic în ce îl defineşte ca personalitate umană pe Rege este atitudinea Sa emoţională, căldura sufletească, eleganţa, generozitatea iar ceea ce îl fixează ca mare personalitate istorică este demnitatea, onoarea, patriotismul, drept vocaţii desăvârşite pentru un mare bărbat de Stat.

mai devreme sau mai târziu, poporul român le aşează numele şi gloria!

Însuşi sufletul românismului, al onoarei şi al dragostei de patrie şi neam Majestatea Sa Regele Mihai este, în egală măsu-

Majestatea Sa Regina Ana şi Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare mărturisesc azi că România nu a lipsit niciodată din memoria Regelui, că Majestatea Sa Regele nu s-a aşezat niciodată la masă, în timpul exilului, fără să povestească ceva despre ţară, că ţara Majestăţii Sale şi poporul Său au existat dintotdeauna în imaginea Familiei Regale a României, prin tabloul păstrat viu şi înfăţişat zilnic de către Rege.

ră o personalitate mondială respectată şi omagiată în cancelariile lumii de pe toate continentele şi dintotdeauna. „Anul trecut” (2012), scrie jurnalista Marilena Rotaru, „la 8 noiembrie, la Londra, sub patronajul Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost omagiat ca nici un alt rege din afara graniţelor Marii Britanii. În prezenţa aristocraţiei londoneze, în capela personală a Reginei Elisabeta şi a Ordinului Victorian, blazonul Regelui Mihai (stema României Regale) a fost amplasat alături de blazonul Reginei Marii Britanii. Suprem gest de recunoaştere şi preţuire!”. Este de neînţeles şi de necrezut că un om ca Majestatea Sa, Regele Mihai I, care a petrecut o viaţă în exil, alături de Majestatea Sa, Regina Ana a României, şi Alteţele Lor Regale Principesele, fără să ponegrească vreodată România

şi fără să piardă nici o clipă speranţa într-o Românie Restaurată poate să fie atacat şi întâmpinat, după atâţia ani de exil, cu încă o nedreptate, în propria ţară! Cu atât mai nedrept, cu cât Familia Regală a României a trăit cu demnitate departe de ţară, fără a fi jefuit bogăţia ei, aşa cum se fac uneori acuzaţii, din neştiinţă şi deopotrivă din ură, din partea unora, şi fără să spună o singură dată, un singur cuvânt rău despre poporul român sau despre România! Ziua de 25 octombrie 2011 a devenit un reper de comparaţie pentru cum a fost, dar în primul rând pentru cum ar trebui să pulseze de acum înainte, viaţa parlamentară românească. „Momentul istoric de acum doi ani al discursului Majestăţii Sale Regelui Mihai în Parlamentul României”, spune ziarista Marilena Rotaru, „a readus speranţa în sufletele românilor, a renăscut bucuria de reîntoarcere la normalitatea distrusă mai bine de o jumătate de secol. Mai presus de cuvinte, s-a înţeles că avem valori, modele, că putem fi puternici prin noi înşine, prin ceea ce oferim: valori umane, spirituale şi materiale. Românii s-au simţit pentru o clipă o naţiune demnă, parte a întregului european. Datorită Regelui!” Imaginile conducătorilor, suprapuse pe imaginile ţărilor sunt adevăruri pe care istoria universală nu le ignoră, deoarece orice realitate a ei se îndreaptă, fie direct, fie în substrat, la conducătorii statelor. Fiecare popor, de pe oricare meridian şi din oricare timp istoric se depăşeşte pe sine în unele dintre cumpenele propriei istorii, adeseori prin tipul comportamentului conducătorilor, prin valoarea faptelor lor decizionale, deziderate preponderente în care consistă imaginea unui stat naţional, într-o perioadă dată.

Reper de comparaţie În cazul istoriei României, personalitatea Majestăţii Sale Regele Mihai I nu poate fi proiectată în definiţii subiective. Adevărul obiectiv despre Majestatea Sa nu se mărgineşte la istoria trecută, ci interferă cu istoria prezentă şi se proiectează în viitor. Majestatea Sa Regele este o istorie vie din care ipotezele dispar, de vreme ce putem să întrebăm pe făptuitorul ei, de vreme ce îl putem privi, asculta, îi putem surprinde privirea, îi putem primi strângerea mâinii. Regele trăieşte într-un perpetuu prezent. Regele nu a fost niciodată plecat. Deşi a trăit jumătate de veac în marea fiartă de furtunile exilului, nu a devenit nici pentru un singur moment un Saturn care să-şi devoreze propriii copii. Niciodată, Majestatea Sa nu şi-a vorbit de rău poporul şi ţara. Majestatea Sa Regele Mihai este un simbol al continuităţii transcendentale şi eterne a tradiţiilor monarhice ale României, o verigă de aur a Familiei Regale a României, o strajă a civilizaţiei şi binelui material şi spiritual al naţiunii române de mâine, un încheietor de pace între oameni care pun puterea înălţării deasupra urii, efemerului şi fricii. Pentru toate acestea, Majestatea Sa Regele Mihai I al României trebuie să fie nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace. Pentru toate acestea, intelectualii României, Academia Română, instituţiile culturale, artiştii, vârfurile din toate domeniile trebuie să exprime criterii de îndreptare a prejudiciilor şi omisiunilor istorice, să se însumeze într-o forţă elitară, aşezată în fruntea naţiunii pentru călăuzirea ei spre ieşirea la lumină! (Aurel V. ZGHERAN)


Cel mai original duet, „Nașul și Finul” – Vasile Iovu și Igor Podgoreanu – a încântat auzul admiratorilor.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Vineri, 25 octombrie 2013

Tradiţii

13

Sezonul „Folclor” Notiţe subiective CU Valentina BUTNARU Noua stagiune „Folclor” a venit cu o avalanșă de melodii vechi, răscolitoare, oferite de dinastiile de muzicieni înrudite cu formația dirijată de Maestrul Petre Neamțu. Pe mulți dintre ei i-am cunoscut, i-am ascultat și î-am admirat și în alte rânduri, dar de astă dată ne-au oferit mult mai multe piese din tezaurul nostru uitat și mult mai mult spectacol. Noutatea și originalitatea programului se datorează și actului de curaj al dirijorului Petre Neamțu. Autor al concepțiilor și regizor al spectacolelor „Folclor”ului, Petre Neamțu are grijă ca orice reprezentație să aibă un alt mesaj. De fiecare dată, alături de nume consacrate, aduce în scenă și nume noi, mai cu seamă tineri și copii, asumânduși toate riscurile și oferind auditoriului spectacole de înaltă ținută și de o emotivitate aparte. Experimentele lui Petre Neamțu dau roade frumoase, pentru că Domnia sa concepe totul cu mult rafinament, gândinduse cu drag la spectatorul său fidel. Despre publicul care vine la formația „Folclor” am vorbit și în alte rânduri: este unul educat cu grijă, foarte fidel și receptiv la străduințele artiștilor din scenă. Cel mai original duet, „Nașul și Finul” – Vasile Iovu și Igor Podgoreanu – a încântat auzul admiratorilor cu cele două naiuri (de fapt, trei!), oferind piese de înaltă ținută, în stilul lui Vasile Iovu. Evident, publicul a reacționat pe măsură, răsfățându-și favoriții cu aplauze îndelungate. Osoencele, cele cinci fete mândre care de mai bine de douăzeci de ani ne alină tristețea cu folclor autentic, ținut la index decenii întregi; Osoencele, care au readus în casele noastre doina, balada, cântecul de leagăn, bocetul și colindul, au fost și cele care ne-au reamintit de tradiția di-

nastiilor de muzicanți. De astă dată, au venit nu doar cu melodii de o frumusețe aparte, dar și cu un port deosebit (ce mai broboade purtau toate cinci!) de la care nu-ți puteai lua ochii... Iustina Scarlat (cu melodia „Ghiță-Gheorghe”) și Cristina Scarlat (cu romanțele „Dragoste, buruiană rea”, „Am strâns toamnă după toamnă”) au fost secundate, acum, de micuța Sofia, fiica de cinci ani a Cristinei, care a demonstrat că este un copil talentat, interpretând impecabil cântecul popular „Zi-i, bade, cu fluieru”. Surorile Silvia Goncear și Raisa Bârnaz, împreună cu nepotul lor, Călin Corai (vioară, „Folclor”), și cu Silviu Palitu, fiul Silviei (voce) au prezentat un program plin de surprize. Silvia Goncear, cu „Trandafirii tăi”, a fost susținută de publicul dornic de romanțe, iar profesoara Raisa Bârnaz a impresionat cu o doină de rupt inimile („Maică, măiculița mea/Când erai cu mine grea/De ce n-ai băut ceva/ Să mă pierzi pe undeva/Să mă pierzi într-o grădină/ Să răsară o gheorghină...”). Duetul mamă-fiu (Silvia Goncear-Silviu Palitu) s-a dovedit pe cât de proaspăt, pe atât de promițător... Dinastia Valuță a fost cea mai numeroasă: compozito-

rul Ilie Valuță, cu fiicele sale, Diana și Veronica, soțul Veronicăi, Sergiu Bantaș și fiul lor, Sandu. După ce am admirat în atâtea rânduri superbul duet tată-fiică, Ilie Văluță cu Diana, astă dată, am fost fascinați de un altul: Diana și Sandu („Hai să ne-ntâlnim sâmbătă seară”). Piesa de încheiere, interpretată de toată familia, după un text al lui Dumitru Matcovschi („Casa noastră a îmbătrânit/S-au șters brâiele de ploi/Să-i dăm prispele cu lut/Și să-i tragem brâie noi”), a fost fredonată de tot publicul, arătând semne clare că poate deveni un șlagăr.

Surorile Elena Țurcanu și Eugenia Tudose au impresionat printr-un port de toată frumusețea. Doina cutremurătoare interpretată de profesoara Eugenia Tudose („Omul în viață cât trăiește...”) și duioasa melodie „Când eram pe Ialomița” au confirmat nu doar talentul protagonistei, dar și sensibilitatea ei pentru valorile autentice. Frații Elena, Ștefan și Ion jr. Negură (cobză, nai și flaut) au îndreptățit apartenența lor la un neam de o înaltă cultură muzicală, onorând numele distinsului Ion Negură, părintele lor. Fascinanta

Autor al concepțiilor și regizor al spectacolelor „Folclor”-ului, Petre Neamțu are grijă ca orice reprezentație să aibă un alt mesaj. De fiecare dată, alături de nume consacrate, aduce în scenă și nume noi, mai cu seamă tineri și copii, asumându-și toate riscurile și oferind auditoriului spectacole de înaltă ținută și de o emotivitate aparte. melodie „M-a pus maica la țesut”, interpretată la nai de Ștefan, i-a readus pe mulți din sală cu gândul la tinerețea lor sau a

părinților lor, dispăruți demult în negură... Încântător, clarinetul lui Sergiu Băluțel (clasa Semion Duja) a încurajat vioara juniorului, Iulian Băluțel, care a oferit o probă de indiscutabilă virtuozitate... Timp de două ore exact, atât cât durează un concert regizat și dirijat de Petre Neamțu, spectatorul a admirat și a apreciat costume, repertoriu, ținută scenică, tradiții... O adevărată paradă a portului nostru popular: cămăşi şi ii, brâuri și chimire, cizme și opinci, năframe și broboade cu frânghii, cercei și mărgele... Toate astea n-ar fi fost posibile fără geniul lui Petre Neamțu de a descoperi și încuraja tinere talente, de a promova dinastii, asumându-și povara de misionar ales, un adevărat slujitor al artei și al neamului nostru românesc. Cu „Folclor”, poți ieși din tristețe, din depresie sau din boală. Poți trăi cu sufletul luminat. Sau poți muri împăcat cu tine... Cu drag, Valentina BUTNARU


14

Vineri, 25 octombrie 2013

Opinii totul este text

Povara păstoritului În contextul eforturilor Rusiei de a ne împiedica accederea în UE, eforturi susţinute de „revoltele” stradale ale comuniştilor şi ale legiunilor creştin-homofobe, vizita lui Ion Druţă la Chişinău poate fi privită – într-o teorie conspiraţionistă – ca parte a jocului. Discursul maestrului rostit în sala azurie a Academiei creează imaginea încă a unui emisar al Kremlinului, după preafericitul Kiril, militărosul Rogozin şi vulpoiul Dughin. Dacă adăugăm aici mişcările parcă special proaste din interiorul alianţei de guvernare, cu nişte privatizări dubioase (tot cu participarea ruşilor!), am putea „deduce” un adevărat complot anti-Vilnius. Eu însă cred că-i doar o uimitoare coincidenţă. Fraza-cheie a tezelor druţiene este apocaliptică: „Moldova de azi este un câmp de luptă în urma unui şir lung de bătălii pierdute”. Am şi eu o atitudine critică faţă de guvernare, dar mă întreb: după o criză mondială de proporţii, care o fi fiind statul ce prosperă azi? Avansează doar ţările din fostul „lagăr socialist” care au acces în UE. Noi mai avem a ne lupta până ne vom construi un sistem economic, politic şi judiciar pe potriva exigenţelor europene. Am pierdut nişte bătălii, dar cam pe toate – în confruntările cu imperiul în destrămare, cu unii dintre ai noştri şi cu noi înşine. Ne-au cam tras ţeapa generalii, apostolii, patriarhii. O altă teză (veche, dar cu grave accente dramatice) este cea despre moldovenii care au emigrat, temporar sau definitiv. Da, exodul nu e cea mai fericită perspectivă. Dar e alegerea liberă a acestor oameni. E cu totul altceva decât deportarea lor forţată (vă mai amintiţi?). Şi cum poţi să reproşezi cuiva ceva, fiind tu însuţi unul dintre cei plecaţi? A treia „teză” e un citat amplu: „Cine este la cârma acestei ţări în care s-a distrus familia, ecologia, iar cultura este la pământ? Este un corp întreg pe care eu l-aş numi viţelul de aur. Şi viţelul de aur conduce această ţară şi aceasta este marea noastră nenorocire”. Văd aici o sciziune a percepţiei: arunci acuzaţii grave guvernării tocmai când reprezentantul ei îţi raportează editarea a două volume din operele tale complete şi promite tipărirea următoarelor două. Beneficiezi tu însuţi, într-un tratament special (la limita legalităţii), de serviciile acestei guvernări, editându-ţi opera din banii contribuabilului, în afara vreunui proiect câştigat prin

Ruperea rândurilor

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Dimitrie Cantemir istoricul (340 de ani de la naştere) La solicitarea Academiei din Berlin, în 1716, Dimitrie Cantemir scrie „Descriptio Moldaviae”. În 1717 începe să redacteze „Historia Moldo-Vlahica”, reluată mai târziu sub titlul „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”. Ediţia critică şi traducerea din latină a „Historiei” de către Dan Sluşanschi, inclusă în Operele Complete, vol. IX, Tom I, Buc., 1983, a fost un mare eveniment.

D. Cantemir ca reper în evoluţia istoriografiei române cu Mircea V. Ciobanu

concurs deschis, după cum ar fi fost normal. Rupi, din blestematul viţel biblic, un şold pentru tine. Druţă este unul dintre marile noastre talente. Dar oricărei opinii ale domniei sale i se poate opune alta, care o poate pune pe prima sub semnul întrebării. Toiagul păstoriei făcea din cioban un model etic (în subsidiar, baciul de pe vârful dealului era chiar autorul, care păstorea neamul din turnul său de fildeş). Dar un alt mare înstrăinat, Paul Goma, crede altceva. Invocând cazul unor păstori din Ardeal care i-au denunţat familia refugiată autorităţilor, Goma, fără să-i acuze, conchide: ciobanii sunt nişte oameni ai sălbătăciei, trăind departe de civilizaţie. Ei nu pot fi învinuiţi de insuficienţă etică sau culturală. Dar nici nu pot fi luaţi drept reper. Despre discursurile „mesianice” ale lui Druţă (tot mai obosite de povara păstoritului, tot mai puţin originale) se discută mult. Concomitent, tot mai puţin fascinează opera maestrului. Dar artistul Druţă este o valoare perenă, spre deosebire de mesajele sale efemere, colorate electoral, marcate puternic de context. Eroii lui Ion Druţă, fie conformişti, împăciuitori sau nişte învinşi, cum afirmă unii critici, sunt entităţi definitive. Ele nu pot fi bune sau rele, decât în sensul reuşitei artistice (nu poţi să-i reproşezi lui Gogol sau Caragiale că nu au personaje pozitive). Dar când scriitorul însuşi ia o poziţie politică (şi are tot dreptul să o facă), el devine unul dintre cei mulţi. Nu mai este arbitru, cum i s-ar fi cuvenit unui aristocrat al spiritului, ci unul dintre jucători. Şi atunci orice neisprăvit poate să-şi dea cu părerea despre câtă dreptate are. Inclusiv, subsemnatul.

Istoria lui N. Choniates se încheia cu anul 1222, Cantemir reţinând exclamaţia lui finală: „Cele făptuite de sciţi şi vlahi în acele năvăliri, acele lucruri erau de aşa fel, cum nu s-au mai văzut, nici nu s-au mai auzit vreodată, nici nu i-au dat cuiva prin minte”. D. Drăghicescu le-a cunoscut şi le-a interpretat acum un secol, în cartea sa „Din psihologia poporului român”.

Într-o lucrare despre vârstele cercetării istorice, Alexandru Zub căuta repere şi impulsuri paradigmatice în evoluţia istoriografiei române şi le găsea, chiar în primele capitole, în „canoanele” cantemiriene. La tot pasul vezi că apreciază valoarea izvoarelor. D. Cantemir discerne pe istoricii mediocri de autorii „de încredere istorică”. Citează din lucrările istoricilor mai cu vechime şi greutate, celebri prin autoritatea lor: dintre unguri pe Bonfinius, dintre germani pe Leunclavius, dintre polonezi pe Dlugosz, dintre greci pe Choniates. Pe Grigore Ureche îl considera „cel mai cu temei dintre istoricii moldovenilor”. Nu suferă când cineva „dă la iveală mărturii din capul său iscate” şi îi critică pe autorii de „basne” când enumeră cele cinci feluri de păreri despre obârşia românilor. Canonul cantemirian reţinut de Zub (nu şi de Cioran) este legat de situaţia când nu se depistează însemnări ale istoricilor despre o anumită perioadă. Cantemir n-a găsit nimic scris de istorici despre Dacia în perioada 679-780. A formulat deci următorul principiu: „Tăcerea nici nu stabileşte, nici nu exclude un fapt. Istorisirea şi stabileşte şi exclude acelaşi fapt.”. După Zub, putem completa: Adevărul de constatare este al metodei restitutive, al erudiţiei. Adevărul de discernământ ţine de adecvarea cronotopică. „Historia” lui Cantemir este o primă sinteză istorică despre români, o plonjare în altă unitate spaţio-temporală (cronotip), o extindere a orizontului istoriografic.

Războaiele lui Isac Anghelios cu vlahii Cartea a treia a „Historiei”, cea mai incitantă, este despre românii (numiţi de străini „vlahi”), care au trăit

în Dacia şi la sud de Dunăre pe timpul împăratului Isac Anghelios. Valahii din sudul Dunării s-au răsculat pe faţă în 1186, conduşi de principii lor, fraţii Petru şi Asan. Cantemir scrie despre ei opt capitole, precizând: „Acestea sunt cele pe care le-am aflat de la Choniates despre neamul vlahilor şi despre faptele lui”. Constata că vlahii din acele timpuri erau destul de „neciopliţi şi căzuţi în adâncă barbarie de vreme ce nu au avut niciun scriitor al lucrurilor înfăptuite de ei” şi că Nicetas Choniates, istoric cinstit, a mărturisit adevărul că romeilor „nu le-a surâs niciodată vreo izbândă” în faţa vlahilor, deşi a scris „nu fără mare durere în inimă şi nu fără ruşine pentru împărăţie”. Cum îi vedea istoricul grec pe Asăneşti? Ca pe nişte „oameni smintiţi”, care „se zbăteau aiurind şi strigau

Oameni şi cărţi

cu nina negru

cu glas tare, ca şi cum ar fi fost inspiraţi de o zeitate”. Cantemir lămureşte că era vorba de rugăciunile făcute în biserică de unii vlahi mai zeloşi, care asigurau pe toată lumea că însuşi Sf. Dimitrie, martirul de la Tesalonic, li s-a arătat ca să-i înveţe cum să scape de jugul sub care se aflau. Fugăriţi de romei după ciocniri violente, ei se aruncă peste Istru (Dunăre), la cei ce ţineau de neamul lor. Se întorc întăriţi „cu oşti ale sciţilor” şi, la 1190, nu departe de Adrianopole, împăratul se bate iar cu vlahii şi cumanii, care treceau pro-

vinciile romeilor prin foc şi sabie. Cum luptau vlahii şi cumanii? Ca moldovenii, despre care Cantemir scrie că erau „mari meşteri în arta trasului cu arcul şi cu suliţa: un moldovean poate ţine piept în luptă la trei tătari”. Dar iată un episod din al doilea război cu vlahii: „au făcut faţă fără teamă călărimii romeilor, luptând după datina lor străbună. Căci când se apropiau aruncau săgeţi şi se încăierau cu suliţele. Iar puţin mai apoi, schimbându-şi năvala în fugă şi aţâţând-i pe duşmani la urmărire, întorşi dintr-o dată, ca nişte vulturi, luptau din faţă şi mai aprig. Tot făcând mereu aşa, cum ajunseseră să fie ei deasupra, lăsând acele învârtejiri, au tras săbiile şi, scoţând un chiot înspăimântător, s-au năpustit mai iute ca spusa asupra romeilor şi i-au secerat deopotrivă, fie că luptau, fie că fugeau”. Romeii deprinşi „să stea cu fetele la tors”, luptau mai moale, şi Choniates recunoaşte că era să fie batjocoriţi de „neamurile acelea vrednice de dispreţ”, dacă împăratul nu revenea cu oameni pricepuţi la război. Dar „când împăratul venea în ajutorul părţii vătămate, vlahii dădeau buzna întracolo de unde el tocmai plecase”. De aceea Asăneştii cereau lui Dumnezeu domnie îndelungată pentru familia Anghelilor: „Aceşti oameni spurcaţi preziceau că atât cât vor stăpâni Anghelii, domnia vlahilor va dobândi o mare ridicare, iar din ei vor ieşi principi şi din coapsele lor stăpânitori”.

Ioan Caloianul, „Io” din faţa voievozilor români

Dimitrie Cantemir

După retragerea „tătaro-mungalilor”, letopiseţele moldovenilor şi muntenilor scriu pe larg istoria românilor. De reţinut că D. Cantemir punea la temelia clădirii măreţe a istoriei principatelor pe principii Asăneşti, stăpâni peste ambele maluri ale Dunării. După el, la 1274, domnia lui Ioan se desparte în cele două principate: Moldova şi Muntenia. Urmează şi o explicaţie: iată de ce, de acum înainte, „principii amânduror Valahii se numesc şi în spus şi în scris „Ioan” sau „Io”, pus înainte de numele lor.

Pe la 1200, „în Tracia şi Mysia erau trei principi domnitori: Ştefan al bulgarilor, Ioan al sârbilor şi Ioan al vlahilor, fratele lui Asan şi Petru, numit de bulgari Caloianul”, scrie Cantemir. Acel Ioan al vlahilor trece de partea romeilor şi se luptă după 1204 cu latinii care ocupaseră Constantinopolul. La Adrianopole apar iarăşi acei „bărbaţi ca şi înaripaţi din pricina armelor lor uşoare”. Deşi îi urmăresc aprig, oamenii împăratului Balduin nu izbândesc nimic. În 1205, este prins chiar Balduin şi închis la Târnova, iar Adrianopole eliberat de asediul latinilor. Ioan se îndreaptă apoi spre Tesalonic, să-şi însuşească oraşele smulse grecilor de către latini.


În singurul lor CD înregistrat cu muzica lui Brahms, muzica rigorilor stilului clasic, putem asculta cum cele două piane pătrund discret în esenţa ei ca să extragă melancolia, exploziile ei camuflate, umbrele nostalgiei.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Vineri, 25 octombrie 2013

Eveniment

15

Un „Strugure de chihlimbar” între belaruşi şi americani Marca Republicii Moldova în materie de artă pianistică a impulsionat organizarea la Chişinău a trei ediţii ale Festivalului internaţional de piano duo Un duet al „Maeştrilor în Artă” şi, tot ei, cadre didactice în grad de profesori la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice care câştigă, în 2004, Premiul special „Adolf şi Mihail Gotlib”.

Când într-o ţară părăsită mai sunt – încă – artişti care au rămas cu noi, iar într-o lume relativă, calitatea şi strălucirea lor e un etalon al veridicităţii ca şi sunetul pianului marca Steinway, când asemenea artişti ne invită într-o sală de spectacol, ne simţim privilegiaţi şi ne bucurăm sincer pentru ei şi pentru noi. Piano duo Anatolie Lapicus - Iurie Mahovici, aceşti pianişti care au adus sonul lor original în viaţa concertistică de la noi au fost, împreună cu colegii lor din SUA şi Belarus, protagoniştii aniversari ai Festivalului duetelor de pian „Strugure de chihlimbar”, ediţia a III-a. Un maraton pianistic implicând masiv de data aceasta prezenţa corurilor, cu trei concerte susţinute la Filarmonica Naţională şi o extindere, în final, în stânga Nistrului, la Tiraspol.

Piano duo Anatolie Lapicus – Iurie Mahovici la 20 de ani Dar înainte de a gusta din acest „Strugure de chihlimbar”, să amintim mai întâi că debutul, în 1993, al spectacolului celor două piane, fuziunea celor două claviaturi şi lansarea lor într-o altă dimensiune artistică au adus, cu siguranţă, o tuşă nouă în peisajul nostru muzical. Frapa, la un prim demers, sinceritatea excesivă, cu linii melodice pline de pasiune, avalanşa de sunete bizare, mereu declanşând coliziuni surprinzătoare ale unei muzici moderne – Vission de l’Amen de Messiaen. „Viziune” profetică la acea oră care aducea revelaţia ideii de duo, unul stabil în sălile noastre de concert, şi, pe parcurs, un repertoriu axat pe epoci componistice şi stiluri muzicale, cu memorabilele lor tuşeuri de bis pline de strălucire concertistică întâmpinate cu ropote de aplauze ale unui Allegro brilliante de Mendelssohn sau Rondo de Chopin. Ei au făcut din Rahmaninov la patru mâini un privilegiat al scenei marilor furtuni, al dramaticului eşuând în lirism, al pianului-clopot ori al tandreţii sfâşietoare aduse la paroxism. Schubert, Schumann sau acelaşi Chopin? Adevărate mărturisiri confidenţiale, eleganţă şi discreţie cu care înveşmântează magnificele melodii pline de mister şi poezie. În singurul lor CD înregistrat cu muzica lui Brahms, muzica rigorilor stilului clasic, putem asculta cum cele două piane pătrund discret în esenţa ei ca să extragă melancolia, exploziile ei camuflate, umbrele nostalgiei. În timp ce muzica franceză din repertoriul lor, de la Bizet, Faure şi până la muzica secolului XX, la Debussy, Ravel, Messiaen şi Poulenc, acest panoramic de stiluri şi profiluri componistice este, poate, mesajul cel mai concludent relativ la demersul celor două piane în materie de expresie, sonoritate, modul de a construi dialogul şi unitatea celor două piane. Ambii născuţi în 1962, Anatolie Lapicus la Rezina, Iurie Mahovici la Leova, cei doi pianişti, instruiţi la rigorile şcolii de pian de la Chişinău şi cea rusă de la Moscova şi Sankt Petersburg, ajung să fie un duo performant, angajaţi pe post de solişti ai Filarmonicii Naţionale,

cu prezenţă stabilă pe scenele de concert de la noi alternând cu turnee în spaţiul ex-sovietic (deosebit de frecvente au fost „siberiadele” lor din anii ’90), apoi şi în cel european, în România, Franţa, Cehia, Germania. Un duet al „Maeştrilor în Artă” şi, tot ei, cadre didactice în grad de profesori la Academia

Anatolie Lapicus – Iurie Mahovici

va – Borovikov au fost spectaculoşi fără să epateze, probele lor de exactitate şi coerenţă de ansamblu au avut funcţii eminamente artistice ca să aducă, de data aceasta în Balul iluzoriu de Poulenc, o tentă

Natalia Gromova – Valeri Borovikov

de Muzică, Teatru şi Arte Plastice care câştigă, în 2004, Premiul special „Adolf şi Mihail Gotlib” „pentru păstrarea celor mai bune tradiţii ale întemeietorilor genului de interpretare la două piane, fraţii Gotlib”, la fel şi „pentru artistismul strălucitor şi o înaltă cultură a ansamblului”. Aceasta este marca Republicii Moldova în materie de artă pianistică, calitate care a impulsionat şi favorizat organizarea la Chişinău a trei ediţii, inclusiv din această toamnă, ale Festivalului internaţional de piano duo „Strugure de chihlimbar”.

Printre Cântece de dragoste şi Balul iluzoriu Belaruşii Natalia Gromova – Valeri Borovikov, prieteni mai vechi prezenţi şi la prima ediţie de festival, acum în intenţia „sebea pokazat i na drughih posmotret’” (ca să folosesc titlul unei piese de Gavrilin interpretată de ei la festival) au adus în scenă muzica rusă de Sviridov şi acelaşi Gavrilin. Ah-uh, ce atmosferă generoasă de câmpie extinsă până după orizont, galopul ei agresiv (Vremea, vpered!) e gata să te doboare şi să te înghită, dar, pe moment, te adoarme cu o fiţă ghiduşă, cu umor şi sarcasm, cu o pastilă plină de nostalgie. Gromo-

firească de miraj şi discreţie. La fel şi de amicală considerare pentru colegii lor moldoveni, autorii transcripţiei pentru două piane din repertoriul francez. Americanii Edward şi AnnaLuiza Turgeon, prieteni mai noi pe podiumul Filarmonicii şi al festivalului nostru, un cuplu de artişti cu un palmares impresionant, laureaţi ai unor concursuri internaţionale şi concertişti itineranţi pe cele mai mari scene ale lumii, ne-au făcut surpriza de a veni la noi pentru o competiţie de piano duo. (Şi totuşi... ce viraj imprevizibil ca să accepţi să vii tocmai în Moldova!) Iată-i într-un repertoriu european (Liszt, Brahms) flancat de muzica latinoamericană (Guastavino), în care am putut admira, înainte de toate, expresia sunetului, acea calitate care se află în legătură directă cu sentimentul, cu pasiunile, cu fantezia şi bogăţia de culori care le exprimă. Şi, nu în ultimul rând, cu emoţia pe care o declanşează. Soţ şi soţie, el sobru şi riguros, ea muzicalitatea şi artistismul desăvârşit, aceşti pianişti au adus spectatorului nostru, frustrat de absenţa îndelungată a marilor artişti, nu numai mostre pianistice de circulaţie internaţională. Atunci când sunetele capătă calităţi expresive, vorbesc şi comunică, ele se construiesc în fraze, al căror

sens devine limpede şi perceptibil. Urmărindu-i în brahmsienele Cântece de dragoste, un pian la patru mâini însoţit de Corul Naţional de Cameră dirijat de Ilona Stepan, nu poţi să nu-ţi aminteşti (chiar dacă, pe moment, ai fost bruiat de cântul fals al soliştilor din cor) şi asculţi vrăjit expresia pasiunii celibatarului Brahms îndrăgostit de Clara Schumann, vibraţia fiecărei fraze din cântecele sale şi nu înţelegi ce-i cu barba legendară a marelui compozitor, imagine care a făcut din el un presupus bătrân. Între (bela)ruşi şi americani, moldovenii, alias Anatolie Lapicus şi Iurie Mahovici şi-au împins demersul în extreme, pendulând, însoţiţi de cor, între luminosul şi solemnul Rossini (Petite Messe Solennelle) şi, de cealaltă parte, drama suicidului unei femei abandonate transpusă pe Vocea umană de Poulenc (solistă soprana Lilia Şolomei). Triumful vieţii sau culmile disperării?

Edward şi Anna-Luiza Turgeon

Şi pentru că răspunsul e incert şi într-o febrilă căutare, ne vom abandona şi noi împreună cu artiştii, Capela corală „Doina” însoţiţi de piano duo belarus, muzicii lui Carl Orff din Cantata Carmina Burana, o muzică pe cât de controversată pe atât de populară, cu un limbaj muzical „de o înfiorătoare vulgaritate” (Antoine Golea), dar reluată scenic pentru priza ei la public – un melanj de haos, de ritmică tenace, de percuţie în exces alternând cu vocile solistice de tenor, soprano şi bariton angajate în exhibiţii vocale insolite. Un final de festival difuz, ca şi cel în deplasare la Tiraspol, încheiat cu drama de Poulenc a femeii părăsite, vociferându-şi, împreună cu cele două piane, disperarea lor adusă la extaz. Difuz ca şi această toamnă ce devastează violent podoabe de frunziş şi lasă dezgolit frământul nostru în căutarea unor vremuri şi şanse mai bune. Rodica Iuncu


16

Vineri, 25 octombrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Poveşti adevărate horoscop săptămânal Berbec Nu vă vedeţi capul de treabă. Organizaţi-vă cât mai eficient! Aveţi ocazia să puneţi bazele unei afaceri. Ca sa nu aveţi probleme, vă recomandăm să apelaţi la persoane cu experienţă. Pe plan sentimental, puteţi să fiţi optimist. Taur Sunteţi inventiv şi aveţi o imaginaţie debordantă. Vă sfătuim să vă valorificaţi aceste atuuri în carieră şi afaceri. Ţineţi cont de sfaturile unui prieten! Relaţiile sentimentale pot fi excelente. Totul este să nu-i faceţi persoanei iubite reproşuri nemeritate. Gemeni Sunt şanse să primiţi o sumă mare de bani sau să vi propună o colaborare. S-ar putea ca o vizită la prieteni să nu decurgă întocmai cum aţi dori. Vă sfătuim să nu-i reproşaţi partenerului de viaţă că a insistat să mergeţi în vizită. Nu luaţi decizii în grabă! Rac Aveţi tendinţa să fiţi excesiv de critic la serviciu. Vă ambiţionaţi să rezolvaţi o problemă complexă şi vă deranjează lipsa de interes a celorlalţi. Vă regăsiţi calmul şi buna dispoziţie. Sunt şanse să vă simţiţi foarte bine printre prieteni. Vă sfătuim să vă gândiţi şi la relaxare, nu numai la muncă. Leu Sunteţi nevoit să luaţi o decizie dificilă: acceptaţi sau nu un loc de muncă mai bine plătit, dar cu un program prelungit? Nu vă grăbiţi să daţi un răspuns! Vă sfătuim să nu luaţi în serios o ceartă cu partenerul de viaţă. Mâine nici nu veţi mai şti de la ce a început. Ascultaţi sfaturile unui prieten cu experienţă! Fecioară Aveţi de făcut mai multe drumuri scurte. E posibil să aveţi o discuţie aprinsă cu partenerul de viaţă, pentru că aţi cheltuit prea mult. Faceţi tot posibilul să evitaţi o ceartă! Sunt şanse să vă îmbunătăţi situaţia financiară. Nu este exclus să intraţi în posesia unei moşteniri. Balanţă S-ar putea să primiţi o veste proastă, care vă afectează viaţa sentimentală şi vă pune serios pe gânduri. Vă sfătuim să fiţi prudent şi să nu faceţi promisiuni pe care nu puteţi să le respectaţi. Evitaţi cearta cu o persoană mai în vârstă, din cauza banilor! Scorpion La serviciu reuşiţi să vă afirmaţi aproape fără niciun efort. Sunteţi plin de energie şi merită să valorificaţi momentul ca să terminaţi tot v-aţi propus. S-ar putea să aveţi o discuţie cu un prieten pornind de la o datorie mai veche, pe care nu a reuşit să vi-o înapoieze. Vă sfătuim să evitaţi speculaţiile, pentru că riscaţi să ieşiţi în pierdere. Săgetător Aflaţi că trebuie să plecaţi urgent într-o delegaţie. Această schimbare de program nemulţumeşte întreaga familie, pentru că aveaţi alte planuri. Sar putea să fiţi indispus din cauza unui conflict cu o rudă mai în vârstă. Vă sfătuim să vă păstraţi calmul. Capricorn Se pare că aveţi probleme financiare. Din cauza lor, este posibil să nu vă simţiţi prea bine într-un grup de prieteni. Evitaţi discuţiile în contradictoriu! Vă recomandăm să vă ascultaţi intuiţia şi să ţineţi cont de sfaturile unei femei mai în vârstă. Vărsător Pentru că refuzaţi să mergeţi într-o vizită la rude, relaţiile cu partenerul de viaţă s-ar putea să devină încordate. Se pare că nu aveţi succes nici în afaceri. Vă sfătuim să evitaţi speculaţiile financiare. Limitaţi-vă la activităţi de rutină şi menajaţi-vă sănătatea! Peşti Vă indispun schimbările de la locul de muncă. Vă sfătuim să vă stăpâniţi nervozitatea, pentru că riscaţi să vă complicaţi situaţia. Nu ridicaţi tonul la o persoană mai tânără din familie! În general, este recomandabil să evitaţi discuţiile aprinse, pentru că pot degenera în ceartă.

Atât de mult dorea să-şi întemeieze un cămin cu el, încât a mers din nou la clarvăzătoare să afle dacă va fi bărbatul ei pentru o viaţă.

destine

Să-ţi ghiceşti nu este bine Ce va fi cu tine mâine Ce se întâmplă cu cei care sunt curioşi să-şi afle viitorul Ioana e o fire romantică. Romantismul ei merge mână în mână cu sinceritatea. La 31 de ani, spune că cel mai sincer om cu ea rămâne tata, marea dragoste a vieţii sale. Domnişoară distinsă, politicoasă şi delicată, cu serviciu bun la bancă, dar nu-şi poate găsi sufletul-pereche. Soarta a pus-o la grele încercări. „Fiecare pai e cu umbra lui, dar când Dumnezeu nu vrea, nu se întâmplă nimic”, îi tot repetă mama. Pe când avea 25 de ani, Ioana a dorit să afle ce o să i se întâmple în viitor şi a mers la o clarvăzătoare. Tocmai cunoscuse un băiat şi voia să ştie dacă relaţia va fi de durată. Avuse mai mulţi adoratori, însă, după o lună, o lună şi ceva de cunoştinţă, idila se termina. S-a dus, cum vă spuneam, la clarvăzătoare. După ce i-a făcut o socoteală cu anul şi ziua de naştere, i-a spus că băiatul frumos şi deştept cu care se întâlneşte o să se îmbolnăvească de o boală de sânge din care îşi va trage sfârşitul. „Nu-i adevărat! Amicul meu e puternic ca un voinic din poveste”, i-a reproşat Ioana şi a ieşit puşcă din casa clarvăzătoarei. Voinic şi frumos era cu adevărat băiatul, era gata să-i pună Ioanei lumea la picioare. Fetei îi plăcea să se plimbe cu el, să-i asculte vorbele. La ziua lui de naştere, Cristi, căci aşa îl chema, a invitat mai mulţi prieteni la restaurant. Veselie, voie bună, ca la petrecere. În toiul distracţiei, Cristi a invitat-o pe Ioana la dans. Sub legănarea uşoară a valsului, flăcăul o conducea tandru, iar ea era atât de gingaşă şi fermecătoare. Amândoi păreau două raze de soare pe ringul de dans. Ochii lui o sorbeau cu admiraţie şi ea îi răspundea cu privirile însufleţite. Când valsul s-a încheiat, i-a sărutat ceremonios mâna frumoasei dansatoare, iar prietenii fascinaţi au rostit într-un glas: „Să fiţi fericiţi, dragii noştri!”. Cine o fi ştiut că acesta va fi ultimul vals al lui Cristi. Peste câteva săptămâni, s-a îmbolnăvit grav şi chipul lui plin de viaţă de curând a început să se ofilească. În glasul lui tremura o durere nemăsurată, iar paloarea feţei îi lăsa pe cei din jur să înţeleagă că moartea e aproape. N-a avut scăpare, s-a stins ca o lumânare la numai 27 de ani. „A avut dreptate clarvăzătoarea, însă eu nu credeam”, şi-a zis Ioana, acoperită de marea durere.

Din nou la ghicitoare şi o altă nenorocire După ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat, Ioana n-a ştiut decât cimitirul şi serviciul

Lume, soro, lume

foarte romantic – la lumina lunii, pe malul mării... Se pregăteau de ceremonia religioasă. Aveau în minte un model din copilărie – să meargă la biserică călare pe cal. Mirele plecase să se antreneze pe un cal alb pe care urma s-o ducă pe mireasă la cununie. Dar antrenamentul s-a dovedit a fi fatal. Calul care nu părea să fie unul nărăvaş, a luat-o în goana mare şi, la o cotitură, l-a trântit pe Liviu la pământ. Degeaba a sosit ambulanţa, era prea târziu, Liviu murise...

În lupta cu necazurile, o ajută tata

distruge tenul, te urâţeşte”. După discuţii îndelungi, tot tata i-a spus că a făcut o mare greşeală mergând la ghicitoare: „Ai fost obsedată de gândul ce ţi l-a transmis clarvăzătoarea. Te-a urmărit această obsesie şi de aceea s-au şi întâmplat nenorocirile. Până la urmă, Dumnezeu o să te scutească de necazuri”. La fel i-a spus şi preotul. Nu i-a fost uşor să treacă peste necazurile ce păreau să o acopere. Zice că a avut mare noroc că l-a avut pe tata aproape atunci când i-a fost cel mai greu. Anume el a ajutat-o să iasă deasupra grelelor încercări.

vreo jumătate de an. Apoi soarta i-a scos în cale un alt băiat, pe Liviu. Sufletului şi inimii nu-i poţi porunci. S-a îndrăgostit, păstrându-l pe Cristi în amintire. A luat lucrurile foarte simplu şi foarte frumos, re-

Lovită de o nouă mare durere, Ioana a început a se întreba: „De ce, Doamne, mă pedepseşti atât de aspru? De ce mi se întâmplă anume mie toate astea? Nu am făcut nimănui niciun rău, am întins mereu mâna celui din preajmă. De ce atunci îmi trimiţi atâtea necazuri?”. Şi a luat drumul

În copilărie, Ioana n-a fost răsfăţată. A crescut întro familie modestă, purtând hainele surorii mai mari şi însuşind din toată atmosfera familiei lecţia omeniei şi bunei cuviinţe. La şcoală a fost

venea din ce în ce mai mult la viaţă. Aprecia la noul venit în viaţa ei respectul, bunulsimţ şi buna creştere. Atât de mult dorea să-şi întemeieze un cămin cu el, încât a mers din nou la clarvăzătoare să afle dacă va fi bărbatul ei pentru o viaţă. „Te scalzi într-o dragoste mare acum, dar omul acesta pe care îl iubeşti o să fie nenorocirea ta”, i-a spus ghicitoarea. Dar Ioana nu voia să mai ştie de vreo nenorocire. Şi-a zis că o fi greşit clarvăzătoarea, încerca să alunge mereu acest gând de care începuse să fie deja obsedată. Îl iubea nebuneşte pe Liviu şi el o iubea. Propunerea în căsătorie a venit peste câteva luni. Iubitul a ales un loc special şi a cerut-o în căsătorie

bisericii. „Niciodată să nu cereţi socoteală lui Dumnezeu, căci e păcat”, i-a spus preotul. Ioana a început să postească. Ţinea câte trei zile pe săptămână post negru – lunea, miercurea şi vinerea. Bea numai apă în aceste zile, iar uneori chiar nici apă nu bea. Îşi făcea toate rugăciunile recomandate de preot şi cele pe care le făcea ea întotdeauna. Era foarte iritată. Vorbele şi poveţele mamei şi ale surorii o plictiseau. Ajunsese până la aceea că îşi astupa urechile atunci când acestea îi vorbeau. Numai pe tata îl asculta. Tata îi ştergea lacrimile şi o încuraja. Tata a ajutat-o să lase fumatul. I-a spus doar atât: „E un obicei prost şi un mare păcat. Îţi

o elevă bună, a fost înconjurată de prieteni la facultate. E apreciată şi iubită de colegi la serviciu, pentru că e un om deschis, un om care nu-i judecă pe alţii. Se îmbracă frumos, cu mult gust. Îşi doreşte o familie extrem de frumoasă, cu cel puţin doi copii. Atât doar că sufletulpereche se mai lasă aşteptat. Sunt aproape trei ani de când în viaţa ei n-a mai apărut niciun bărbat. Crede că Dumnezeu îi va trimite sufletul-pereche şi e convinsă că toate încercările la care a supus-o până acum au fost ca s-o întărească în credinţă şi să o facă să înţeleagă că nu e bine să-ţi ghiceşti viitorul pe la tot felul de clarvăzători şi ghicitori. Crede şi aşteaptă.

cu Nina Neculce

Îşi doreşte o familie frumoasă


Vă atenţionăm că redacţia JURNALULUI de Chişinău nu poartă răspundere pentru conţinutul anunţurilor apărute la rubrica PUBLICITATE. Cititorii care apelează la serviciile acestor „vraci” îşi asumă întreaga responsabilitate.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Vineri, 25 octombrie 2013

Divertis

Jumătatea ta

sudoku dificil

SIMPLU

Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni de la un telefon fix la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min., primele 30 sec. gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei. Nu a fost niciodată mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche. Caut o noră Băiatul meu are 33 de ani. Este o fire modestă, are serviciu, e cumsecade şi liniştit. Accept o tânără femeie care poate fi şi orfană şi poate avea şi un copil, dar să fie de treabă, fără vicii, gospodină. Tânăra să dorească să treacă cu traiul în capitală. (1436)

integramĂ

publicitate Stimaţi credincioşi! În exclusivitate pentru cititori o minune dumnezeiască a sosit din nou în ţară, Maica Sofia, la cererea mai multor persoane care se află în suferinţă şi în prag de disperare. Maica Sofia deţinătoarea puterilor supranaturale şi atestată de cele mai mari Mănăstiri şi binecuvântată de Mântuitorul Nostru cu har divin pentru a ajuta oamenii care sunt în suferinţă şi ale pragul disperării. Ea vă poate ajuta pe datele de naştere şi ale numelui de botez şi prin telefon, prin rugăciunile făcute de dânsa. Iată câteva din cazurile rezolvate: Ion din Chişinău: Domnul fie lăudat, am apelat şi cu credinţă la maica Sofia şi prin rugăciunile ei m-a scăpat de o boală pe care medicii nu-i găseau leacul, mii de mulţumiri şi putere de muncă. Maria din Orhei: Cu lacrimi în ochi transmit mii de mulţumiri de recunoştinţă maicii Sofia că a dezlegat cununia fiului meu prin rugăciunile ştiute numai de ea. Apelaţi cu credinţă, iar cazul dumneavoastră va fi rezolvat indiferent de problema pe care o aveţi, vă poate deschide cartea de luni până luni, pe datele personale, maica Sofia mai poate vindeca epilepsia, alcoolismul, impotenţa, face de spor şi câştig, împreunează persoanele care se iubesc, alungă răul din casele oamenilor. Tel: 0040744.238.849; 0040749.976.842. Măicuţa Felicia, clarvăzătoarea cu credinţă în Dumnezeu, se află acum în Chişinău şi face rugăciuni împreună cu 40 de măicuţe. Dacă aveţi nemulţumiri în legătură cu soarta sau căsnicia Dvs., nu vă mai înţelegeţi cu copiii, vă simţiţi bolnavi sau nefericiţi, nu reuşiţi să vă căsătoriţi sau nu vă găsiţi rostul în viaţă, apelaţi cu încredere la măicuţa Felicia. Mulţumiri: Maria: „Mii de mulţumiri măicuţei Felicia pentru că mi-a reîntors soţul acasă după o perioadă lungă de despărţire”. Nicolae: ,,Mulţumesc măicuţei Felicia pentru că i-a dezlegat cununia fiului meu şi l-a vindecat de alcoolism”. Anita: ,,Mii şi mii de mulţumiri măicuţei Felicia pentru că mi-a adus iubire şi înţelegere în familie. V-o recomand cu încredere”. Sunaţi cu încredere: 0040728799350.

publicitate O femeie cu puteri miraculoase pe nume Maria face minuni în Moldova şi Ucraina. Doamna Maria nu este ghicitoare sau vrăjitoare, este o clarvăzătoare care prezice viitorul oamenilor şi ajută de la mii de km distanţă chiar şi prin telefon. Îndepărtează blestemele, farmecele, ajută oamenii cu cununii legate, îi împreunează pe cei care se iubesc. Contactaţi-o la nr. de 0040743755162.

tel.

Oamenii din R. Moldova şi din Ucraina care îi aduc mulţumiri pen-

tru minunile pe care le-a făcut: „Sunt Vasile. Aduc mulţumiri doamnei Maria, deoarece m-a împreunat cu soţia după o despărţire de doi ani, acum suntem o familie fericită”; „Sunt Natalia, mii de mulţumiri doamnei Maria pentru că m-a ajutat foarte mult, aveam vârsta de 36 de ani şi nu reuşeam să îmi găsesc perechea potrivită. Auzind de minunile doamnei Maria, am apelat doar prin telefon, i-am dat datele de naştere şi zodia şi, în foarte scurt timp, mi-am găsit perechea potrivită”.

afiș Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

25.10 „Zgomote din culise” de Michael Frayn, ora 18.00. 27.10 „Zgomote din culise” de Michael Frayn, ora 18.00.

Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă”

26.10 „Motanul Leopold” de A. Hait, ora 11.00. 27.10 „Comoara tâlharului” de Iu. Filip, ora 11.00.

Teatrul Naţional de Operă şi Balet

25.10 Concert în două părţi cu pian. „Arii şi duete de dragoste”, ora 18.00. 27.10 Balet în două acte „Gi-

17

selle”, ora 18.00. Teatrul „Eugene Ionesco” 25-27.10 „Chirița în provincie” de V. Alecsandri, ora 18.30.

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”

26.10 „A venit primăvara!” de G. Oster, ora 11.00. 27.10 „Vârcolacii au furat luna” de E. Plugaru, ora 11.00.

Sala cu Orgă

25.10 Ardor Fuerte. Orchestra de chitariști din Kiev, Ucraina, ora 18.00. 26.10 In memoriam pentru profesorul Vladimir AXIONOV, ora 16.00.

Am nevoie de blândeţe şi frumuseţe Vreau să-mi găsesc o doamnă, domnişoară pentru căsătorie, cu vârsta cuprinsă între 25-30 de ani, blândă, frumoasă, subţirică. O accept cu copil sau fără copil. Sunt un bărbat de 36 de ani, 175 cm, 70 kg. De dorit ca femeia să fie gospodină, sinceră în toate. Rog seriozitate. (1437) Trăiesc singură la ţară Văduvă de 60 de ani, de la sat, bună gospodină, doreşte să facă cunoştinţă cu un bărbat de 56-65 de ani. Să fie un bun gospodar. De dorit să treacă cu traiul la mine. (1438) Pentru dragoste Sunt un bărbat de 35 de ani, 158 cm, 60 kg, de la ţară. N-am fost căsătorit. Am casă şi masă. Aş dori să cunosc o femeie cu vârsta cuprinsă între 28 şi 35 de ani, să nu fie grasă. Poate avea şi un copil. (1439) Caut jumătatea mea Bărbat de 55 de ani, care locuieşte singur, este în căutarea unei femei cu vârsta cuprinsă între 52 şi 56 de ani, cu înălţimea 160-165 cm, să aibă apartament sau casă, să fie gospodină. (1440) Caut fericirea Un tânăr de 32 de ani, bun la inimă şi gospodar, ochi căprui, 180 cm, caută o femeie de 24-34 de ani pentru o relaţie serioasă.

De dorit ca femeia să fie bună la inimă, gospodină, cu locuinţă. (1441) Am casă, masă La cei 36 de ani ai mei, nu am fost căsătorit. Am 60 kg, 158 cm şi locuiesc în raionul Teleneşti. Aş vrea să întemeiez o familie cu o femeie de 32-37 de ani, care poate avea şi un copil. De dorit ca femeia să fie subţirică şi să dorească să treacă cu traiul la mine. (1442) În căutarea ursitei Bărbat de 42 de ani îşi caută ursita. Detalii la numărul de telefon lăsat la adresa redacţiei. (1443) Bărbat de 49 de ani Locuiesc singur şi independent, nefumător, angajat în muncă, nu fac abuz de alcool, gospodar. Vreau să fac cunoştinţă cu o femeie liberă, fără obligaţii, până la vârsta de 46 de ani, gospodină. Poate avea şi un copil şi ar putea trece cu traiul la mine. (1444) Bărbat de 52 de ani Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale cu care şi-ar dori să întemeieze o familie. Bărbatul are studii superioare, fără vicii, e asigurat material, fără obligaţii. Rog seriozitate. (1445) Bărbat de la ţară îşi caută jumătatea Am 35 de ani. Caut o femeie cu vârsta de 28-33 de ani, gospodină, de dorit fără copii. (1446) Femeie de la sudul Moldovei Am 45 de ani, locuiesc singură, 170 cm. Vreau să întâlnesc un bărbat până la vârsta de 50 de ani, cu care aş forma o relaţie frumoasă şi de lungă durată. Mai multe detalii la numărul de telefon lăsat la adresa redacţiei. (1447)

anunț


18

Vineri, 25 octombrie 2013

Compozitorul Ghenadie Ciobanu a declarat pentru JURNAL de Chișinău că datorită sprijinului Institutului Cultural Român a fost materializat un vis al său de a prezenta la Filarmonica Națională muzica lui Dimitrie Cantemir.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Cultură

teatru

„Cine poate multe, poate şi puţine” – iată replica mea preferată din „Godot” Interviu cu Ștefan Bouroșu, actor la Teatrul „Eugene Ionesco” – Spune-mi te rog, dragă Ștefan Bouroșu, cum ai descoperit actoria? Născut la Strășeni, unde ai văzut teatru pentru prima dată? Prima dată am contactat cu teatrul la Școala de Arte din Strășeni, la secția teatru și arta vorbirii. Doamna Claudia Nestor de la Școala de Arte mi-a fost un mentor pentru mult timp și rămâne un om foarte important în viața mea. – Ce înseamnă scena pentru tine? Cât de greu sau ușor e să urci pe o scenă? Pentru mine perioada repetițiilor este ca o escaladare a munților, dar e prea frumos spus. După premieră lucrurile devin mai puțin romantice. – Ai studiat arta dramatică la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Cine dintre profesori te-a marcat? Fiecare dintre profesori te influențează în diferite moduri, mă bucur că am studiat în clasa doamnei Nelly Cozaru, ne-au ținut cursuri interesante și Mihai Fusu, Silvia Berov, Luminița Țâcu, ei ne-au direcționat pe drumul foarte încurcat al actoriei. – Ce șanse de realizare profesională au tinerii artiști în Republica Moldova? Puține. Totul depinde de

entuziasm. Când dispare acesta, poți pleca din meserie. – Ce crezi despre șomajul în breasla actorilor? Problema nu e șomajul, problema este unde accepți să lucrezi și unde – nu. – Unde visai să fii angajat după absolvirea AMTAP? Nu am avut așa vise. – Ce reguli trebuie să respecți în trupa Teatrului „Eugene Ionesco” (TEI)? Cele mai simple: punctualitate, responsabilitate, nimic deosebit. – Cum suporți concurența între colegii actori? Din fericire, nu am simțit încă această concurență, deoarece lucrez, deocamdată, doar cu foștii mei colegi de la AMTAP. – Ai văzut spectacolul-legendă „Așteptându-l pe Godot” de Beckett, cu Petru Vutcărău, Mihai Fusu, Andrei Sochircă în rolurile principale? Am văzut doar înregistrarea video a acelui spectacol de la TVR, din 1997. – Spectacolul „Improvizându-l pe Godot” montat de curând la TEI îți oferă mai multe răspunsuri decât întrebări? Ce lucruri despre arta actorului s-au lim-

pezit în mintea ta? Nu cred că „Improvizându-l pe Godot” îmi oferă răspunsuri sau întrebări. Pentru mine a fost mai mult o provocare, o probă de rezistență. – Ce ai avut de învățat de la Petru Vutcărău în perioada montării acestui spectacol? Crezi că ți-a transmis ca pe o ștafetă rolul lui Estragon? Cel mai prețios lucru pe care l-am învățat de la Petru Vutcărău a fost forța și capacitatea de concentrare în fața unei încercări majore. Domnul Petru a încercat să-mi insufle încredere în propriile puteri, el m-a ajutat să cred că voi reuși să fac acest rol. – Se zice că cea mai bună improvizație este cea îndelung repetată, cizelată. Cum sunt improvizațiile tale în „Godot...”? Îți vin fulgerător sau totuși le pregătești din timp? Majoritatea momentelor de improvizație sunt stabilite din timp, avem niște repere pe care le stabilim împreună cu colegii, deoarece fiecare improvizație reușită se face doar în echipă. – Te doare musculatura după spectacol? Sigur, acest spectacol în primul rând te stoarce fizic. – Dar consumul spiritual nu-ți dă dureri de cap? Mai puțin decât cel fizic,

Ștefan Bouroșu (Estragon, „Improvizându-l pe Godot”): „Nu ar trebui să așteptăm, ci să acţionăm”

ca să fiu sincer. – Cum reușești să obții efectul de lejeritate, degajare pe scenă? Prin multe repetiții și datorită încrederii în forțele proprii. – Ce replici din „Improvizându-l pe Godot” au început să te obsedeze? Replica mea preferată este „Cine poate multe, poate și puține”, deoarece încă nu am înțeles-o pe deplin.

E cam straniu să discutăm despre copaci… Dar dacă stau să ma gândesc, cred că prefer castanul, îmi plac florile lui și aroma. Nu cred că aș putea vorbi cu copacii, e ceva prea abstract în chestia asta. Pentru mine ca actor, Copacul din „Improvizândul pe Godot” nu e mai mult decât recuzită, dar pentru personajele din spectacol acesta devine important, poate chiar cel mai important lucru pe care îl au ei.

– Ce copaci îți plac cel mai mult? Ai vreun copac cu care vorbești? Copacul din spectacolul „Improvizându-l pe Godot” îți este prieten sau adversar?

– Ai un gen de sport preferat? O carte îndrăgită? Nu sunt un amator al sporturilor. Dintre cărți, fără îndoială, cel mai îndrăgit e romanul „Un veac de singu-

rătate” de Marquez. Îmi mai place mult și o carte de Pier Vittorio Tondelli, dar nu spun care anume. – Ai vrea să apari pe prima copertă a unei reviste cu vedete? Nu. Sunt alți oameni pentru așa ceva. – Cine este Godot pentru tine? UE, SUA, vreun sponsor, vreun sfânt? Pentru mine – nimeni. Godot este nimicul pe care îl așteptăm toți. Mesajul este că noi nu ar trebui să așteptăm, ci să acționăm. Îţi mulțumesc pentru interviu. A dialogat Irina Nechit

ANIVERSARE

Muzica lui Dimitrie Cantemir la Filarmonica Naţională Cea de 340-a aniversare a lui Dimitrie Cantemir va fi marcată pe 26 octombrie printr-un concert omagial, organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, Compania publică „Teleradio-Moldova” și Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”. Concertul va fi susținut de Orchestra Simfonică Națională a Companiei publice „Teleradio-Moldova”, dirijor – Gheorghe Mustea. Programul concertului include 10 Perșevuri de Dimitrie Cantemir, aranjamentele pentru orchestră fiind semnate de Oleg Palymschi, Zlata Tkaci, Ghenadie Ciobanu, Gheorghe Mustea, Anastasia Lazarencu, Vladimir Beleaev. Vor mai fi interpretate cinci cântece populare românești din secolele

XVII-XVIII. Acestea au fost preluate din colecția „Cinci veacuri din istoria cântecului popular românesc (15401995)” de Harry Brauner și Alexandru Mica. În cadrul concertului vor mai răsuna un memorial muzical intitulat „Cântări orientale” de Ghenadie Ciobanu, dedicat lui Dimitrie Cantemir, și un „Dans oriental” de Gheorghe Mustea. Compozitorul Ghenadie Ciobanu a declarat pentru JURNAL de Chișinău că datorită sprijinului Institutului Cultural Român a fost materializat un vis al său de a prezenta la Filarmonica Națională muzica lui Dimitrie Cantemir și de a-l omagia pe marele savant, om de cultură și demnitar. „Dimitrie Cantemir a avut un talent muzical splendid, el a cântat la mai multe instrumente precum tambura, ney, pro-

babil și la clavecin, a compus și o serie de lucrări originale bazate pe moduri muzicale turcești, însă având o individualitate pronunțată, o poetică și un rafinament aparte. Dimitrie Cantemir a inventat o notație a sa pentru lucrările muzicale, alcătuită din ieroglife și cifre”, menționează Ghenadie Ciobanu, amintind că piesele lui Cantemir au fost publicate la Chișinău în anexele la o culegere de studii de Victor Ghilaș. Perșevurile lui Cantemir au fost transcrise în notație muzicală contemporană de Teodor Burada. Concertul omagial consacrat lui Dimitrie Cantemir va avea loc sâmbătă, 26 octombrie 2013, ora 18.00, în Sala Mare a Filarmonicii Naționale din Chișinău. Irina Nechit


Eroul meciului a fost Fernando care Golgheterul campionatului, dupăTorres, 11 etape, aeste marcat o dublă şi a participat la al treilea Henrique Luvannor (Sheriff Tiraspol) gol, autorgoluri, Edenurmat Hazard. după trei cu zece de Astfel, Viorel Frunză (Veris etape, Chelsea este liderul grupei cu şase– Chişinău) şi Miloş Krkotic (Dacia Chişinău) puncte la activ. opt goluri.

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, numărul NUMĂRUL 79 77 (1288) (1286)

Vineri, VINERI, 25 18 octombrie OCTOMBRIE 2013

Sport

ENIGME COMENTARIU

DIVIZIA NAȚIONALĂ

Derbiul Moldovei Punctul gâfâit al Stelei

19

Piţurcăoglu

În acest weekend, începe returul Diviziei Naţionale la fotbal

Returul Diviziei Naţionale la fotbal ia startul în acest sfârşit de săptămână. Pentru ziua de sâmbătă au fost programate Echipa de la patru meciuri, Bucureşti a reuşit iar celelalte două să obţină primul meciuri vor fi punct grupele jucateîn duminică. Ligii Campionilor Dintre aceste din acestpoate sezon. partide fi Golul egalizator remarcat meciul acare fostva marcat în avea loc ultimele minute pe stadionul ale meciului şi îi „Zimbru” din mai ţine pe stelişti capitală, supraîn cursaşipentru numit „Derbiul primăvara Moldovei”europeană. În alte partide ale grupelor, Diego Gherman Barcelona şi Mis-au despărţit Dupălan o pauză de două la egalitate, Realdin săptămâni, intervenită Madrid a învins-o motivul meciurilor naţiTorionalei pe în Juventus preliminariile no, iar echipa lui Campionatului Mondial, Mircea Lucescu echipele îşi vor continua umilită în lupta îna fost Divizia NaţionaGermania. lă. Reveniţi de la selecţionate, jucătorii au început Diego Ghermanşi pregătiantrenamentele rile alături de echipele lor, După meciurile ce a pierdutdin primele pentru etadouă din grupe, echipa a meciuri 12-a din campionat. pa lui Laurenţiu Reghecampf Sâmbătă, amatorii fotbalualui obţinut primulvor punct din uracautohton putea tuala ligii şi păstrează mări ediţie patrua partide care au şanse pentru în primădiverse mizea juca din punct de vară în Liga Europa. din Steaua a vedere al situaţiei claobţinut cu greu acest punct, sament. egalând în minutul 88 parFC Costuleni vaal juca tidei prin brazilianul Leandro Tatu. În celălalt meci al grupei E, Chelsea Londra a învins cu uşurinţă formaţia Schalke 04, pe terenul acesteia, cu scorul de 3-0. Eroul meciului a fost FerDupăcare ce s-au nando Torres, a marcat o echipele dublă şi astabilit participat la al treicalificate şi lea gol, autor Edendirect Hazard. cele care vor juca Astfel, după trei etape, Chelbarajul pentru sea este liderul grupei cu şase Mondialul din puncte la activ. Cu tot atâtea Brazilia de anul viitor, putem face un top al celor mai importanţi fotbalişti care au rămas pe dinafară, fiindcă naţionalele lor nu au prins bilet la turneul final decât cel mult în tribune.

partidă şi, într-un moment, conducea cu scorul de 2-0. Un avantaj pentru Zimbru poate fi faptul că Sheriff are în cap şi meciul de săptămâna viitoare din cadrul grupelor Ligii Europa contra englezilor de la Tottenham. Duminică vor fi jucate celelalte două meciuri din această etapă. La Orhei, Speranţa Crihana-Veche va întâlni Milsami Orhei, care, în ultima vreme, se află într-o situaţie grea. Iar la Tiraspol, FC Tiraspol va întâlni Dacia Chişinău. Acest meci prezintă un interes sporit, deoarece aceste echipe, pe moment, se află în topul clasamentului, având practic acelaşi număr de puncte. După 11 etape, liderul campionatului este actuala campioană, Sheriff Tiraspol, care a acumulat 28 de puncte, fiind urmată de FC Dacia şi FC Veris cu câte 22 de puncte fiecare. cu şase puncte şi 1. CSKA MosClasament: Sheriff – cova cu trei puncte. 28 p.; 2. Dacia – 22 p; 3. Veris În p.; grupa G, Zenit – 22 4. Tiraspol – 21Sankt p.; 5. Petersburg şi p.; FC6.Porto luptă Zimbru – 19 Costuleni pentru locul doi, având patru – 19; p.; 7. Milsami – 15 p.; şi, respectiv, Cea 8. Rapid – 14trei p.; puncte. 9. Dinamomai s-a creat Autodificilă – 8 p.;situaţie 10. Speranţa – în grupa F, cea mai echilibrată 8 p.; 11. Olimpia – 5 p.; 12. grupă. După Academia – 4trei p. etape, doar Olimpique Marseille încă n-a Golgheterul campionaobţinut niciun11 punct, celelalte tului, după etape, este trei formaţii, Arsenal Londra, Henrique Luvannor (Sheriff Napoli şi Borussia Dortmund Tiraspol) cu zece goluri, urau câte şase puncte matacumulat de Viorel Frunză (Veris şi luptă pentru locul întâi. Chişinău) şi Miloş Krkotic În ultima grupă însăgoluri. totul (Dacia Chişinău) – opt merge cum era planificat. Barcelona este lider cuRIO şapte puncte, fiind urmată de AC Milan cu cinci puncte, după ce au terminat primul meci direct cu scorul de 1-1. În lupta pentru locul trei, care asigură participarea în Liga Europa, câştigă deocamdată Celtic Glasgow, după ce a învins cu scorul de 2-1 olandezii de la Ajax Amsterdam, acumulând primele trei puncte. De remarcat faptul că în a treia etapă din grupe au fost înscrise multe goluri, media fiind de aproximativ trei goluri pe meci. Golgheterul competiţiei este Cristiano Ronaldo cu şapte reuşite, fiind urmat de Zlatan Ibrahica portughezul movici cu şase goluriRonaldo, marcate francezul Ribery, şi Lionel Messi, careuruguaa reuşit yanul Forlan sau suedezul să introducă mingea în poarta Ibrahimovici. adversarilor de patru ori.

Ce echipe au pe moment şanse să acceadă în primăvara europeană

contra echipei Rapid Ghidighici, Veris Chişinău o va găzdui pe Olimpia Bălţi, iar puncte, Schalke Tiraspol ocupă locul Dinamo-Auto va doi, fiind urmată de Basel întâlni, la Ternovca,FCAcadeşi Steaua cu patru şi, respecmia Chişinău. În timp ce FC tiv, un punct.şi FC Veris vor Costuleni juca pentru a-şi întări poziSituaţia din grupe ţiile din prima parte după a clatrei etape samentului, FC Academia, Olimpia şi Dinamo-Auto Grupa A este condusă de luptă pentru a scăpa de reManchester United, fiind urtrogradare. mată Bayer Unde meci care,Leverkusen. de asemeElevii luiavea David au înnea, va locMoyes sâmbătă şi vins pe Old Trafford bascii de merită o atenţie deosebită la Real este cel Sociedad, ce va avea acumulând loc pe Staşapte puncte, Ledionul Zimbruiar dinBayer Chişinău, verkusen a făcut praf echipa cu începere de la ora 17:00, lui Mircea Lucescu. Nemţii au învins cu un scor categoric formaţia Şahtior Doneţk şi se află la un punct de United. La rândul său, Şahtior ocupă locul 3, cu 4 puncte, iar Real Sociedad n-a obţinut încă ninu sepunct. vor putea retrage cu ciun În grupa B, Real o ultimăareprezenţă la un turMadrid un rezultat de sută neu final sunt la sută după ce Robbie a reuşitKeane să în(6 goluri pentru Irlanda de vingă pe teren propriu campiNord, locul 5 în grupa Ruoana Italiei, Juventus Torino. siei calificate şi a Portugaliei Cristiano Ronaldo şi-a trecut care merge la baraj) şi Petr Cech, portarulFOTBAL Cehiei, care a terminat pe 3, în spatele Italiei şi Danemarcei – care nu va merge însă la Mondial pentru că e cea mai slabă echipă de pe locul 2. Arda Turan rămâne acasă chiar din grupa României, după ce Olanda a învins Turcia în ultimul meci şi a trimis naţionala noastră la baraj. Otomanii au terminat pe locul 4, şi în spatele Ungariei. Marek Hamsik, vedeta două selecţionate lui Cele Napoli, va vedea turneul s-au mai întâlnit acum la televizor după până ce Slovacia de şapte ori, de fiecare dată a terminat pe 3, în spatele în meciuri amicale. ReaBosniei şi Greciei. mintim că peKolarov lângă meciul Alexander (Serbia naţionalei pe 15 A, şi a terminat noastre, pe 3 în grupa 19 noiembrie, se şivor dispuîn spatele Belgiei Croaţiei), ta barajele Campionatului danezul Eriksen, austriacul Mondial Brazilia în care Alaba (în din spatele Germaniei şi vor juca: Ucraina – Franţa, Suediei), muntenegreanul JoGrecia – România, vetici (locul 3 în grupaIslanda Angliei – Portugalia – Suşi Croaţia Ucrainei)şinu vor merge nici edia. ei în Brazilia.

unde Zimbru va juca derbiul republicii contra campioanei, Sheriff Tiraspol. în cont dubla, iar pentru italieniAvantajul a marcat Fernando galben-Llorente. verzilor Celălalt meci dintre Galatasaray şi FC În cele 62 Copenhaga de partide s-a diîncheiat cu victoria anterior, turcilor, recte disputate scor 3-1, cele au treiobţinut goluri au galben-verzii 12 fost marcate în prima repriză. victorii şi au fost învinşi de Real punc34 deeste ori.lider De cu 16nouă ori aceste te, pe locul doi se aflălaGalaechipe au terminat egatasaray cu patru puncte,şiJulitate, cum au făcut-o în ventus acumulat acuma meciula din primapână etapă doar douăediţii puncte, iar FC Coactualei de campionat, penhaga mulţumeşte cu un care s-a seîncheiat cu scorul singur punct. de 2–2. De menţionat faptul Saint-Germain face că Paris Zimbru a dominat în acea spectacol în grupa C. Francezii au acumulat nouă puncte după victoria categorică contra celor de la Anderlecht, scor de 5-0. În acest meci, Zlatan Ibrahimovici şi-a trecut de patru ori numele pe tabela de marcaj, fiind pe moment unul dintre golgheterii ligii, având şase goluri marcate. Lupta pentru locul doi în grupă se desfăşoară între Benfica Lisabona şi Olympiakos Pireau, care au acumulat câte patru puncte. Câte nouă puncte de asemenea au acumulat Bayern Munchen (grupa D) şi Atletico Madrid (grupa G) după Gareth Bale ce Bayern s-a distrat pe teren propriu cu Viktoria Plzen, afara iar acestor nume imscorÎn 5-0, madrilenii au portante, ar putea turînvins în deplasarerata Austria neul, înBayern funcţieMunchen de rezultateViena. este le de la de baraj, şi alte staruri urmată Manchester City

10 staruri care ratează Mondialul brazilian

Amical cu Lituania

Cel mai scump jucător al lumii, Gareth Bale, deschide lista întocmită de argentienii de la Ovacion. Ţara Galilor a Naţionala fotbal grupă a Reterminat pe de 5 într-o publicii Moldova va juca din care s-a calificat direct un amical cu selecţionata Belgia, iar Croaţia a prins Lituaniei, barajul. transmite site-ul oficial al Federaţiei MoldoPolonia lui Robert Leveneşti de Fotbal. FMF wandowski a terminat şipefe-4 deraţia dedin profil dins-a Lituania în grupa care califiau ajuns la înţelegerea a cat Anglia, iar Ucraina de joaorganiza meci amical.7 că barajul.acest Lewa a marcat Partida va avea pe 18sănogoluri, dar nu aloc reuşit fie iembrie pe stadionul principrezent la turneul final. palDoi al Complexului Sportiv jucători cu mare exZimbru din Chişinău. perienţă internaţională care

Multe nu s-au schimbat din vremurile lui Dimitrie Cantemir. În Descriptio Moldaviae, parcă ar fi făcut o radiografie exactă a stării de fapt de la echipa naţională a României, a intuit perfect năravurile fotbaliştilor. Piţurcă reuşeşte să-l copieze şi să transforme o manea într-o muzică elevată. Stă parcă scris în gena când am stat (pentru a câta noastră neseriozitatea (ce oară?) într-un om – Marica, exemplu mai bun ca Mutu şi un portar – Tătăruşanu. Cu toate aceste vitregii să existe?) ori lenea (vezi sprinturile cu spatele făcute ale sorţii, altă caracteristică de Motanul Încălţat Stancu). a noastră, taciturnul Piţurcă Trufia şi semeţia iar stau în iese pe locul doi şi se duce la rândul întâi între caracte- baraj dintr-o grupă în care risticile fotbalistului român. avea de la început locul trei Cine are o maşină mai mare asigurat, după Turcia. Să ca a lui? Despre gâlceava nu-l mai convoci pe Mutu amintită de Cantemir în pentru că are gura mare, Descriptio Moldaviae, ce să să-i arăţi uşa lui Tamaş, mai vorbim? Dacă nu prin pierdut în aburii alcoolului, asta trăieşte fotbalul româ- să perseverezi cu Stancu – nesc, atunci prin ce? Nici mână moartă, să-l ignori meteahna beţiei şi aplecarea pe Sânmărtean în cea mai către hedonism nu a pier- bună formă a lui, pentru că Aşa spune Mike dut-o fotbalistul român. Tyson Şi nu vrei să se spună că-ţi face argumente găsim cu duiu- cineva echipa, să-l reiventezi despre Evander Holyfield, pe Goian, ce este? Încăpăţâmul în tabloide - Tamaş, fost naremuşcat catârească ori jucător de naţională, are mai l-a adversarul pe care destudiu? Piţurcă, din turnul înalt multe chefuri la activ şi echicare s-a cocoţat, stă şi pe schimbate meciuri ureche îndecât timpul unuiîn meci studiază. Ca şi Cantemirojucate în ultima perioadă. trăgeau şi îmi Fostul glu,mă care a reuşit să blocau scoată Chiar şicampion despre al cel greimai nii el stăteadin în colţ, lor în cartea ce e maiiarfrumos mubun mărturiseşte meci al naţionalei din drumul, Tot încercam sa „Undisputed Truth” a răvăşit. zica otomană, el vrea să ca aceste preliminarii, celcăcu la el.românească Aveam 50 desăoavrut să-l omoare pe Holyfimaneaua se Ungaria, de acasă, a scris ajung căţăraţi pe mine mă eld, în meciul lor din 1997, audă la filarmonica dinşiRio. Cantemir: "Ţăranii trec ra- meni cu ei”, cu spune fostul pentru l-a băteam Deocamdată, o arie de reori decălaadversarul vorbe la lui arme, lovit capul.gura „Toatăsemeaţă lumea boxer. selecţie restrânsă drastic în însă cu astupă În august 2013, puteri Mike a văzut clar loviturile cap. comparaţie cu marile potrivnicului cu de ciomaa fost gata să amoaEra foarte eram un ale fotbalului, Piţurcă reugul, cu bâtafurios, şi cu pumnii". E Tyson cauza drogurilor şi a soldat indisciplinat şi mi-am şit din performanţa de a califica adevărat însă că doar gura a ră vreau să pierdut calmul. Atunci l-am naţionala la„Acum un baraj, în care fost de potrivnica Ungarie în alcoolului. trăiesc viaţadrept treaz.carne Nu muşcat ureche”, povesteş- îmi suntem văzuţi această de grupă. să Dacă mor! Sunt alcoolic, te Iron de tun. va reuşi însă Ne Mike. supărăm când vine vreau vreau să mor! jucători Uneori să-i nu ducă pe lăutarii cineva şi ne spune că aici, dar lucruri rele şi vreau să fiu să-ltotul fac e fac români în Brazilia, atunci nu la „Îmi Porţiledoream Orientului, Sper ca toţi cei Piţi căropraf” dar uităm iertat. se va mai vorbi despre ca luat cu uşurinţă, le-am săeficace mă ierte, fiind doargreşit cel mai anmeciul de la Bucureşti cu ra cănaţionalei, eu îmi doresc săCândimediat Tyson adupă fost descatrenor al ci drept Turcia, izbân- pentru schimb viaţa”, a adăugat lificat pentruîmpotriva cea de-a "duşdoua mi cel mai talentat. da "istorică" muşcătură, încă voia să-l americanul. manilor" maghiari. Sau chiar atace Holyfield. „OameAdrian Ţone (mediafax.ro) ultimapepartidă, cu Estonia,

„Am vrut să-l omor”

CARTE

„FUNIA ÎMPLETITĂ ÎN TREI”

38

Un thriller incitant, o lectură fascinantă de la prima până la ultima pagină

lei carte + ziar

de Petru Bogatu

O fostă republică sovietică de la poarta estică a UE, sfâșiată de ciocnirea a două proiecte geostrategice ale Europei. O societate hărţuită de tentaţiile revanșarde ale fostei metropole. O parabolă politică de factură poliţistă, cu o intrigă irezistibilă și extrem de complexă despre luptele necruţătoare ce se dau pe frontul invizibil al noului război rece.

Cartea poate fi găsită la redacţia JURNAL de Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab 63, et. 3. Tel. 022 23 76 45

Cu 38 de lei, cartea și ziarul pot fi cumpărate doar în faţa Casei Presei, strada Pușkin 22.


luni, 28 octobrie LUNI, OCTOBRIE 2013 TVR 2, 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 42 n Mica secţie de  orăşel poliţie dintr-un orășel pregăteşte toscan se pregătește pentru sosirea unor noi angajaţi. Nimic neobişnuit, dacă neobișnuit, printre boboci nu s-ar şi o femeie. număra și

Moldova 1, 19.40 MOLDOVA Povestea

jurnal tv, JURNAL TV, 20.30 Film: „Greu de pensionat” n Greu de pensio nat este o comedie explozivă, plină de şi suspans. acţiune și Filmul prezintă povestea unui fost spion de top, cu ceva probleme de adapobişnuită tare la viaţa obișnuită de pensioner.

jurnal TV tv JURNAL 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea! 06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea! 07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea! 08.55 Earth TV 09.00 Т/с Доктор Хаус 09.45 Teleshopping 09.55 Earth TV 10.00 Х/ф День сурка 11.45 Păpuşe Păpuşefiii 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Т/с Американская семейка 13.55 Earth TV 14.00 Т/с Говорящая с призраками 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00 Т/с Сплетница 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Т/с Мыслить как преступник 20.30 Х/ф РЭД 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 Т/с Клан Сопрано 00.00 Т/с Части тела 00.30 Х/ф Ураган

prime PRIME 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Жди меня 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Т/с Сын отца народов 00.15 Primele stiri (rus) 00.30 Вечерний Ургант 01.00 Новости 01.10 Познер 02.05 Prima Ora 03.55 Жди меня

tvr 1 TVR 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Duminica în familie 12.00 Călător pe viaţă 12.30 In grădina Danei 13.00 Germana… la 1 14.00 Telejurnal SportMeteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Maghiara de pe unu 16.50 Vreau să fiu u sănătos! 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 27 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 28 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Întrebări şi răspunderi 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 Dosar România 22.00 Dispăruţi fără urmă 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Maşini, teste şi verdicte 00.00 Nocturne 01.00 Exclusiv în România 01.50 Întrebări şi răspunderi 02.40 Vreau să fiu u sănătos! 03.05 Oameni care au schimbat Lumea 03.10 Sport

acasă ACASĂ 06.45 Doctorul casei 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Iubiri vinovate 14.30 Doctorul casei Suflet 15.30 Serial: Su et de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Telenovelă: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 Casa Ibacka 00.00 Telenovelă: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Casa Ibacka 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Doamne de poveste Suflet 06.00 Serial: Su et de gheata

tvr 2 TVR 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Privire în viitor 08.00 Câinii campioni, FranţaGermania, 2008 09.00 România frumoasă 10.10 În curtea bunicilor 12.00 Pescar hoinar 12.30 Natură şi sănătate 13.00 Concertele Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Identităţi 15.00 Academicienii 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 42 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Expediţie pe Spitzbergen 20.10 Teatru 21.40 Documentarul în dezbatere la Astra Film 22.00 Ora de ştiri 23.10 Filmul de artă 00.55 Concertele Festivalului George Enescu 01.45 Expediţie pe Spitzbergen 02.40 România frumoasă 03.30 Academicienii 04.20 Pescar hoinar 04.50 Cap compas 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

sts STS 06.00 Одна за всех 06.30 Утро 09.00 Улетное видео по-русски 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Кто, если не я? 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Дом 00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

moldova 1 MOLDOVA 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45 Europa în concert. Jools Holland & His R&B Orchestra. 11.00 Festivalul Internaţional de cântec şi poezie Dumitru Matcovschi. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Ştiinţă şi inovare. 13.10 Festivalul Ethno Jazz. Formaţia Trigon. 14.20, 3.15 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.05 Desene animate. Andersen povestitorul. 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Aniversări. Vitalie Carauş la 50 de ani. 23.00 Cultura azi. 23.45 Film. CRIMINI (Italia).

plus 2 PLUS 7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 Reporter 11:10 O dată-n viaţă 13:00 Reporter 13:10 Romania turistica 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 Reporter 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 O dată-n viaţă 19:00 Reporter 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 Reporter (R) 0:00 Emisiune divertisment 1:25 Reporter (R) 1:50 Întrebări şi răspunderi 2:40 Vreau să fiu u sănătos! 3:05 Tezaur folcloric 3:10 Sport 3:25 Telejurnal 4:15 Emisiune divertisment 4:40 Reporter (R) 5:05 Emisiune divertisment 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

pro TV tv PRO 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Apropo tv 12.00 Promotor 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4604 15.00 Masterchef - Proba celebrităţii 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 21.00 În Profunzime 22.30 Ştirile 23.05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep. 10 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 În Profunzime 04.45 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

aici TV tv AICI 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADĂ 7.00 Consumăm în Moldova (R) 7.20 Retrospectiva săptămânii (R) 7.22 Meteo 7.24 Povestea zilei 7.26 Între DEX și STRADĂ 7.30 Fără scenă (R) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12.58 Între DEX și STRADĂ 13.00 Consumăm în Moldova (R) 13.20 Retrospectiva săptămânii (R) 13.22 Meteo 13.24 Povestea zilei 13.26 Între DEX și STRADĂ 13.30 Fără scenă (R) 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19.28 Între DEX și STRADĂ 19.30 AICI Știri 19.50 Rata de schimb 19.52 Meteo 19.54 Povestea zilei 19.56 Între DEX și STRADĂ 20.00 Eu am dreptul 20.25-22.55 Program al posturilor locale 22.55 Povestea zilei 22.58 Între DEX și STRADĂ 23.00 AICI Știri (R) 23.20 Rata de schimb 23.22 Meteo 23.24 Povestea zilei

tv7-ntv TV7�NTV 05.00 Х/ф Сильная 06.30 Первая передача 07.00 НТВ утром 08.30 Луч света 09.00 Сегодня 09.20 Кулинарный поединок 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.30 Дело врачей 14.30 Поедем, поедим! 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.35 Говорим и показываем 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.10 Сotidian (rom) 01.40 Прокурорская проверка 02.35 Суд присяжных 03.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

tnt TNT 06.00 Школа ремонта 07.00 Перезагрузка 08.00 Два с половиной повара. Открытая кухня 08.30 Istorii urbane 09.10 Дом-2. Lite 10.30 Битва экстрасенсов 11.30 Д/ф Игры с судьбой 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Реальные пацаны 15.00 Т/с Студия 17 15.30 Т/с Счастливы вместе 18.00 Istorii urbane 18.30 Т/с Интерны 19.00 Т/с Студия 17 19.30 Т/с Универ. Новая общага 20.00 Х/ф Роковая красотка 22.10 Дом 2. Город любви 23.10 Istorii urbane 00.50 Дом 2. После заката 00.15 Т/с Счастливы вместе 01.05 Битва экстрасенсов 01.55 Istorii urbane 02.25 Почувствуй нашу музыку! 03.25 Istorii urbane 03.55 Д/ф Игры с судьбой 04.45 Comedy Woman 05.35 Т/с Женская лига


jurnal tv 22:30

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Luni — Joi

Vineri, 25 octombrie 2013

Programe TV

Cei 4400

21

marţi, 29 octombrie 2013 TV7, 20.30 Segodnea v Moldove

Jurnal TV, 20.30 Film: „Cădere liberă” n Los Angeles. O dimineaţă însorită. Nimic nu prevesteşte drama pe care urmează să o trăiască pe parcursul unei zile infernale.

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea! 06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea! 07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea! 08.55 Earth TV 09.00 Т/с Доктор Хаус 09.45 Documentar Civilization-is the west history? 10.30 Teleshopping 10.45 Ora de ras 11.45 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Т/с Американская семейка 13.55 Earth TV 14.00 Т/с Говорящая с призраками 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 15.58 Earth TV 16.00 Т/с Сплетница 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Т/с Мыслить как преступник 20.30 Х/ф С меня хватит 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV

prime

Moldova 1, 23.30 Film: „SĂRUTUL” n O proaspătă promovată editoare literară descoperă un manuscris neterminat, dar care are potenţial de best seller, în biroul predecesorului său. Mişcată de povestea pasională de dragoste şi făcând paralele cu propria-i viaţă, ea pleacă într-o călătorie.

05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Т/с Сын отца народов 00.15 Primele stiri (rus) 00.30 Вечерний Ургант 01.00 Новости 01.10 Свобода и справедливость 02.05 Prima Ora 03.55 Давай поженимся!

tvr 1 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Preţuieşte viaţa! 12.00 Călător pe viaţă 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 EURO polis 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Maghiara de pe unu 16.50 Beneficiar România 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 29 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 30 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Interes general 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.10 Între bine şi rău 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Rapid - 90 de ani de istorie prin performanţă 01.00 Dispăruţi fără urmă 01.25 Interes general 02.15 Între bine şi rău 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 33

acasă 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Telenovelă: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Telenovelă: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 Dincolo de poveştiri 00.00 Telenovelă: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Dincolo de poveştiri 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet de gheata

tvr 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Privire în viitor 08.00 Expediţie pe Spitzbergen 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 42 11.00 Teatru 12.30 Coreea: spirit şi culoare, ep. 49 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor 15.00 Memorialul Durerii 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 43 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Pescarii din Mauritania 20.10 Destine ca-n filme 21.30 Sport Plus Magazin sportiv 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House sez. VI, ep. 13 23.50 Serial: Trei regate, ep. 63 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.35 Pescarii din Mauritania 02.30 România frumoasă 03.20 Serial: Trei regate, ep. 63 04.10 Poate nu ştiai 04.20 Memorialul Durerii 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.05 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Portrete în timp. Steliana Grama. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Medalion muzical. 14.20, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.05 Documentar. Descoperă Europa ta. 15.35 Documentar. Sarea incaşilor. 16.30 Unda Bugiacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 Festivalul Internaţional Regina Vioară. Selecţiuni. 23.30 Film. SĂRUTUL (SUA). 1.15 Tezaur. 4.30 Europa în concert. Trupa Morcheeba (Marea Britanie). 5.15 Legendele muzicii. 5.30 Vector European.

sts 06.00 Одна за всех 06.30 Утро 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Кто, если не я? 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Водопад ангела 00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

2 plus 7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 Reporter 11:10 O dată-n viaţă 13:00 Reporter 13:10 Romania turistica 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 Reporter 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 Reporter 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 Reporter (R) 0:00 Emisiune divertisment 1:00 Reporter (R) 1:25 Interes general 2:15 Între bine şi rău 3:25 Telejurnal 4:15 Emisiune divertisment 4:35 Reporter (R) 5:00 Emisiune divertisment 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

pro tv 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Crimă cu ecou 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4605 15.00 Film: De pază de Crăciun Un câine pus pe treabă 17.00 Ştirile 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 19.00 Ştirile 20.45 Masterchef - Proba celebrităţii 22.30 Ştirile 23.00 Promotor 23.30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep. 11 00.30 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.00 O seară perfectă 02.00 Fabricat în Moldova 03.45 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (R) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 Eu am dreptul (R) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (R) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Eu am dreptul (R) 13.55 – 19.25 program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADA 20:00 Generația Contra 20:25-22:55 program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 AICI Știri (R) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Квартирный вопрос 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.30 Дело врачей 14.30 Чудо техники 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.35 Говорим и показываем 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.00 Сotidian (rom) 01.30 Прокурорская проверка 02.25 Суд присяжных 03.15 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

tnt 06.00 Школа ремонта 07.00 Перезагрузка 08.00 Два с половиной повара 08.30 Istorii urbane 09.10 Дом-2. Lite 10.30 Битва экстрасенсов 11.30 Д/ф Как вычислить вампира. И обезвредить 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Студия 17 15.00 Т/с Универ. Новая общага 15.30 Т/с Реальные пацаны 18.00 Istorii urbane 18.30 Т/с Интерны 19.00 Т/с Универ. Новая общага 20.00 Х/ф Черный ящик 22.00 Дом 2. Город любви 23.00 Istorii urbane 23.40 Дом 2. После заката 00.10 Т/с Счастливы вместе 01.00 Битва экстрасенсов 01.50 Istorii urbane 02.20 Почувствуй нашу музыку! 03.20 Istorii urbane 03.50 Х/ф Роковая красотка 05.30 Т/с Женская лига

miercuri, 30 octombrie 2013 Jurnal TV, 20.30 Film: „Chelneriţa” n Bella este o chel-

neriţă care se apropie vertiginos de 35 de ani şi numai acest gând e suficient ca s-o înspăimânte de moarte. Ea a renunţat la o carieră pe Wall Street, preferând să servească la mese într-o cafenea din Manhattan.

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea! 06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea! 07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea! 08.55 Earth TV 09.00 Т/с Доктор Хаус 09.45 Documentar Civilization-is the west history? 10.30 Teleshopping 10.45 Paparazzi 11.30 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Т/с Американская семейка 13.55 Earth TV 14.00 Т/с Говорящая с призраками 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00 Т/с Сплетница 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Т/с Мыслить как преступник 20.30 Х/ф Официантка 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 Т/с Клан Сопрано 00.00 Т/с Части тела

prime

Moldova 1, 9.45 Serial: O LUME DISPĂRUTĂ (Canada)

TVR 1, 21.00 Film: „În afara legii” n Este un gangster-

movie în care binecunoscutul regizor John Hillcoat oferă publicului o felie din tumultuoasa istorie a fărădelegilor din America.

05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Т/с Сын отца народов 00.15 Primele stiri (rus) 00.30 Вечерний Ургант 01.00 Новости 01.10 Политика 02.05 Prima Ora 03.55 Давай поженимся!

tvr 1 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 De la A la infinit 12.00 Călător pe viaţă 12.30 Vreau să fiu sănătos! 13.00 Opre Roma - Ora romilor 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Convieţuiri 16.50 Europa mea 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 31 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 32 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 La vârf 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 Film: În afara legii 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Film: Memorie finală 01.10 Garantat 100% 02.00 La vârf 02.50 Parteneri de week-end 03.15 Oameni care au schimbat Lumea 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 35

acasă 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Telenovelă: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Telenovelă: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 Friendzone 00.00 Telenovelă: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Friendzone 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet de gheata

tvr 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Privire în viitor 08.00 Pescarii din Mauritania 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 43 11.10 Destine ca-n filme 12.30 Coreea: spirit şi culoare, ep. 50. Ult 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Identităţi 15.00 D’ale lu’ Mitică 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 44 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Eritreea, măgăruşul cărăuş 20.10 8 într-o barcă 21.30 Drumul succesului 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 14 23.50 Serial: Trei regate, ep. 64 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.40 Eritreea, măgăruşul cărăuş 02.35 România frumoasă 03.25 Serial: Trei regate, ep. 64 04.15 Muzica DP 2 04.25 D’ale lu’ Mitică 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

sts 06.00 Одна за всех 06.30 Утро 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Кто, если не я? 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Четвертый вид 00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Documentar. Shift - viaţa în era digitală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. Arts 21. 14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. Drumeţii. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

2 plus 7:00 Telejurnal 9:00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 Reporter 11:10 Preţuieşte viaţa! 13:00 Reporter 13:10 Romania turistica 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 Reporter 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 Reporter 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 Reporter (R) 0:00 Emisiune divertisment 0:50 Reporter (R) 1:10 Garantat 100% 2:00 La vârf 2:50 Parteneri de week-end 3:25 Telejurnal 4:15 Emisiune divertisment 4:40 Reporter (R) 5:00 Emisiune divertisment 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

pro tv 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: De pază de Crăciun Un câine pus pe treabă 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4606 15.00 Film: Mama l-a pupat pe Moş Crăciun 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Fotbal Cupa României: Steaua - ACS Timişoara 22.30 Ştirile 23.00 Tanti Florica, ep. 5 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (R) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 Generația Contra (R) 7.55 – 12.55 program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (R) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Generația Contra (R) 13.55 – 19.25 program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADA 20:00 Eu am dreptul 20:25-22:55 program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 AICI Știri (R) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Очная ставка 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Главная дорога 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.00 Сotidian (rom) 01.30 Прокурорская проверка 02.25 Суд присяжных 03.15 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

tnt 06.00 Школа ремонта 07.00 Перезагрузка 08.00 Два с половиной повара 08.30 Istorii urbane 09.10 Дом-2. Lite 10.30 Битва экстрасенсов 11.30 Д/ф Кто тебе поможет? 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 18.00 Istorii urbane 18.30 Т/с Интерны 19.00 Т/с Универ. Новая общага 20.00 Х/ф Вымышленные герои 22.15 Дом 2. Город любви 23.15 Istorii urbane 23.50 Дом 2. После заката 00.20 Т/с Счастливы вместе 01.10 Битва экстрасенсов 02.00 Istorii urbane 02.30 Почувствуй нашу музыку! 03.30 Istorii urbane 04.00 Х/ф Черный ящик 05.25 Т/с Женская лига


22

Vineri, 25 octombrie 2013

jurnal tv

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

19:50

Programe TV

Luni — Joi

Minţi criminale

joi, 31 octombrie 2013 Pro TV, 15.00 Film: „Dragoste la a doua vedere” n Cum poţi găsi dragostea adevărată, când stai în New York, tocmai ai pus capăt unei legături dezastruoase şi când ești pe punctul de a nu mai crede în nimeni, şi cu atât mai puţin în tine însuţi?

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea! 06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea! 07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea! 08.55 Earth TV 09.00 Т/с Доктор Хаус 09.45 Documentar Civilization-is the west history? 10.30 Teleshopping 10.45 Asfalt de Moldova Revenire Acasă 11.30 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Т/с Американская семейка 13.55 Earth TV 14.00 Т/с Говорящая с призраками 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 15.58 Earth TV 16.00 Т/с Сплетница 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Т/с Мыслить как преступник 20.30 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.30 Jurnalul serii

prime

Jurnal TV, 20.30 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru

TVR 2, 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 15

05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Т/с Сын отца народов 00.15 Primele stiri (rus) 00.30 Вечерний Ургант 01.10 Новости 01.20 На ночь глядя 02.05 Prima Ora 03.55 Давай поженимся!

tvr 1

tvr 2

06.00 Telejurnal matinal Meteo 09.00 Tezaur folcloric 10.00 Parteneri de week-end 10.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 1 11.00 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 2 11.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 3 12.00 Călător pe viaţă 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 De joi până joi 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Akzente 16.50 Lozul cel mare 17.45 Dispăruţi fără urmă 18.15 Maşini, teste şi verdicte 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Ora de business 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 O dată-n viaţă. Partea I 22.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a 23.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a 00.00 Legenda vişinie 00.35 Dosar România 01.30 Europa mea 01.55 Ora de business 02.45 In grădina Danei

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Privire în viitor 08.00 Eritreea, măgăruşul cărăuş 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 44 11.10 8 într-o barcă 12.30 Privire în viitor 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Ferma 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 45 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Prin deşertul Gobi pe cămilă 20.10 În ţara minunilor 21.30 Lumea azi 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 15 23.50 Zon@ IT 00.25 Serial: Trei regate, ep. 65 01.20 Concertele Festivalului George Enescu 02.10 Prin deşertul Gobi pe cămilă 03.05 România frumoasă 03.55 Serial: Trei regate, ep. 65 04.45 Poate nu ştiai 04.55 Zon@ IT 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

acasă 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Telenovelă: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Telenovelă: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 Serial: Friendzone 00.00 Telenovelă: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Serial: Friendzone 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet de gheata

moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. Global 3000. 14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto 5 din 35. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. 23.10 Etno Jazz Festival. Joscho Stephan Trio (Germania). 0.10 Ştiri pozitive. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 1.00 Gagauz ogea. 5.30 Ştiinţă şi inovare.

sts 06.00 Одна за всех 06.30 Утро 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Кто, если не я? 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Индиго 00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

pro tv 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr si neliniştit 11.00 Film: Mama l-a pupat pe Moş Crăciun 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4607 15.00 Film: Dragoste la a doua vedere 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Fotbal Cupa României: Rapid - ACS Petrolul 22.30 Ştirile 23.00 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep. 13, sez. 2 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 Tanti Florica 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

2 plus 7:00 Telejurnal 9:00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 Reporter 11:10 Preţuieşte viaţa! 13:00 Reporter 13:10 Maşini, teste şi verdicte 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 Reporter 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 Reporter 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 Reporter (R) 23:55 Emisiune divertisment 1:30 Reporter (R) 1:55 Ora de business 2:45 In grădina Danei 3:10 Sport 3:25 Telejurnal 4:15 Emisiune divertisment 4:40 Reporter (R) 5:05 Emisiune divertisment 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

tv7-ntv 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Дачный ответ 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.30 Дело врачей 14.30 Спасатели 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.00 Сotidian (rom) 01.30 Прокурорская проверка 02.25 Суд присяжных 03.15 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (R) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 Eu am dreptul (R) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (R) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Eu am dreptul (R) 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADA 20:00 Documentar 20:25-22:55 Program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 AICI Știri (R) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tnt 06.00 Школа ремонта 07.00 Перезагрузка 08.00 Два с половиной повара 08.30 Istorii urbane 09.10 Дом-2. Lite 10.30 Битва экстрасенсов 11.30 Д/ф Не в своем уме 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 15.30 Т/с САШАТАНЯ 18.00 Istorii urbane 18.30 Т/с Интерны 19.00 Т/с Универ. Новая общага 20.00 Х/ф Предел контроля 22.40 Дом 2. Город любви 00.40 Istorii urbane 01.20 Дом 2. После заката 01.45 Битва экстрасенсов 02.35 Istorii urbane 03.05 Почувствуй нашу музыку! 04.05 Х/ф Вымышленные герои

Vineri, 1 noiembrie 2013 Jurnal TV, 20.30 Serial: „Jocurile foamei” n Într-un viitor pos-

tapocaliptic, peste ruinele unui continent cunoscut odată ca America de Nord se întinde naţiunea Panem.

TVr 1, 21.10 Film: „Angelica şi regele”

Moldova 1, 23.05 Serial: SIMULATORII (Argentina).

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea! 06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea! 07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea! 08.55 Earth TV 09.00 Т/с Доктор Хаус 09.45 Documentar Civilization-is the west history? 10.30 Teleshopping 10.45 Patrula Jurnal TV 11.45 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Т/с Американская семейка 13.55 Earth TV 14.00 Т/с Говорящая с призраками 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00 Т/с Сплетница 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Прямой Разговор 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Т/с Менталист 20.30 Х/ф Голодные игры 22.55 Earth TV 23.00 Х/ф Комната страха 00.30 Прямой Разговор 02.00 Х/ф Военный ныряльщик 04.00 Х/ф Комната страха

prime 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.05 Человек и закон 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Поле чудес 21.00 Primele stiri (rom) 21.10 Время 21.40 Moldova are Talent 23.25 Вышка 01.25 Primele stiri (rus) 01.40 Вечерний Ургант 02.25 Х/ф Нью-Йоркское такси 03.55 Х/ф Незамужняя женщина

tvr 1

tvr 2

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 O dată-n viaţă. Partea I 10.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a 11.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a 12.00 Europa mea 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 Legenda vişinie 13.30 M. A. I. aproape de tine 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Oameni ca noi 16.00 Parlamentul României 16.50 Finanţe şi afaceri. Un talkshow care 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 33 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 34 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Calea europeană 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.10 Film: Angelica şi regele 23.10 Film: Târâtă în Iad 01.10 Film: Ultima şansă 03.45 Pe scurt despre orice 03.50 Finanţe şi afaceri 04.15 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 39

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Planeta însetată, Germania, 2003 08.00 Prin deşertul Gobi pe cămilă 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 45 11.10 În Ţara minunilor 12.30 Planeta însetată, Germania, 2003 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Rezistenţa prin cultură 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 46 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Satele plutitoare din Golful Halong 20.10 Film: Adevăruri ascunse 21.50 Muzica DP 2 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 16 23.50 Motomagia 00.25 Serial: Trei regate, ep. 66 01.20 Concertele Enescu 02.10 Satele plutitoare din Golful Halong 03.05 România frumoasă 03.55 Serial: Trei regate, ep. 66 04.45 Poate nu ştiai 04.55 Motomagia

acasă

sts

06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Telenovelă: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00.00 O seară perfectă 01.00 Doamne de poveste 02.00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 03.30 Serial: Iubiri vinovate 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet de gheata

06.00 Одна за всех 06.30 Утро 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Уральские пельмени 20.00 6 кадров 21.00 Х/ф Вавилон 23.30 Улетное видео по-русски 00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Petalo romano. 6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30, 0.10 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Stela Mitriuc, interpretă de muzică uşoară. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. Drumeţii. 15.30 Retro Hit. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. SIMULATORII (Argentina). 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

2 plus 7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 „Reporter” buletin informational 11:10 Preţuieşte viaţa! 13:00 „Reporter” buletin informational 13:10 Ora de business 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:25 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informational 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Ora de business 19:00 „Reporter” buletin informational 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informational (R) 0:00 Emisiune divertisment 0:40 „Reporter” buletin informational (R) 1:00 O dată-n viaţă 3:30 Tezaur folcloric 3:50 Finanţe şi afaceri 4:15 Emisiune divertisment 4:35 „Reporter” buletin informational

pro tv 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Dragoste la a doua vedere 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4608 15.00 Film: Cursa sub soare 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Dansez pentru tine 01.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.30 O seară perfectă 02.30 Fabricat în Moldova 03.30 În Profunzime 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (R) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 Documentar 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (R) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Documentar 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADA 20:00 În grădina dorului 20:25-22:55 Program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 AICI Știri (R) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Ты не поверишь! 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.30 Дело врачей 14.30 Медицинские тайны 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Следствие вели... 22.00 Reporter in misiune 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня 23.30 Т/с Карпов 01.10 Сotidian (rom) 01.40 Прокурорская проверка 02.35 Суд присяжных 03.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.20 Обзор. Чрезвычайное происшествие

tnt 06.00 Школа ремонта 07.00 Перезагрузка 08.00 Два с половиной повара 08.30 Istorii urbane 09.10 Дом-2. Lite 10.30 Битва экстрасенсов 11.30 Д/ф Слепая любовь 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 15.30 Х/ф Универ 18.00 Istorii urbane 18.30 Т/с Интерны 20.00 Comedy Woman 21.00 Комеди Клаб 22.00 Comedy Баттл. Без границ 23.00 ХБ Комедийная 23.40 Дом 2. Город любви 00.40 Istorii urbane 01.10 Дом 2. После заката 01.35 Х/ф Предел контроля 03.45 Istorii urbane 04.15 Почувствуй нашу музыку! 05.15 Istorii urbane


jurnal tv

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

15.00

Vineri, 25 octombrie 2013

23

Programe TV

Sâmbătă — Duminică

White Collar

sâmbătă, 2 noiembrie 2013 2 Plus, 19:25 Emisiunea: 100 De Moldoveni Au Zis

Jurnal TV, 22.00 Film: „Capcana” n Un tată disperat

încearcă să-şi salveze fiul adolescent de la o condamnare nedreaptă la închisoare infiltrânduse într-un cartel de droguri extrem de periculos.

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Desene animate Tom and Jerry: The Movie 07.55 Earth TV 08.00 Deşteptarea de week-end 08.55 Earth TV 09.00 Deşteptarea de week-end 09.55 Earth TV 10.00 Teleshopping 10.15 Desene animate Valiant 11.50 Mai pe scurt 11.55 Earth TV 12.00 Х/ф Феномен 13.55 Earth TV 14.00 Top Gear 14.55 Earth TV 15.00 Т/с Чак 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Х/ф Играй, как Бекхэм 17.55 Earth TV 18.00 Patrula Jurnal TV 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Х/ф Еще одна из рода Болейн 21.30 Păpuşefii 21.55 Earth TV 22.00 Х/ф Стукач 00.00 Х/ф Короли улиц 02.00 Х/ф Еще одна из рода Болейн 04.00 Х/ф Стукач 05.55 Earth TV

prime

TVR 1, 23.10 Film: „Deschide ochii” n Cesar este un bărbat frumos, cu multe aventuri sentimentale. Dar, când o întâlneşte pe Sofia, se îndrăgosteşte cu adevărat. El este însă victima unui accident, provocat de fosta iubită. Va mai fi el iubit de cineva?

06.00 Новости 06.10 Гении и злодеи 06.40 Х/ф Два Федора 08.20 Играй, гармонь любимая! 09.00 Умницы и умники 09.45 Слово пастыря 10.00 Новости 10.15 Moldova are Talent 12.00 Новости 12.20 Идеальный ремонт 13.10 Teleshopping 13.25 Т/с Вепрь 15.15 Ледниковый период 18.00 Новости 18.15 Куб 19.15 Угадай мелодию 19.45 Минута славы. Дорога на Олимп! 21.00 Primele stiri (rom) 21.25 Время 21.50 Сегодня вечером 23.35 Успеть до полуночи 00.10 Что? Где? Когда? 01.20 Х/ф Воздушные приключения 03.25 Х/ф Привет от Чарлитрубача 04.40 Х/ф Третий тайм

tvr 1 06.00 Oameni care au schimbat Lumea 06.10 Exclusiv în România 06.55 Zestrea românilor 07.30 Dosar România 08.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 1 09.00 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 2 09.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 3 10.00 Beneficiar România 10.35 37°C. Partea I 11.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 11.30 37°C Partea a II-a 12.15 Călătoriile statuilor Marele premiu al festivalului SIMFEST 2013 12.45 Oameni care au schimbat Lumea 13.00 Ora regelui 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Parteneri de week-end 15.00 De la A la infinit 18.00 Exclusiv în România 18.50 Teleenciclopedia 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.00 Fotbal Liga 2 la TVR 23.10 Film: Deschide ochii 01.10 Profesioniştii... 02.00 37°C. Partea I 02.45 37°C. Partea a II-a 03.20 Viaţa satului. Partea I 04.35 Viaţa satului. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

tvr 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Ferma 08.30 Magazin UEFA Champions League 09.00 Motomagia 09.30 Zon@ IT 10.10 Film: Zborul navigatorului 11.45 Muzica DP 2 12.00 Cap compas Egipt 12.30 5 minute de istorie 13.00 Popasuri folclorice 14.10 Film: Căpitanul Jack 15.55 Poate nu ştiai 16.00 Memorialul Durerii 17.00 Master Class Mariana Nicolesco. Prima parte 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 18.30 Lumea azi 19.00 Case vegetale în Paraguay 20.10 Film: Anotimpul victoriei 22.10 Film: Rătăcitoarea: o nouă luptă 00.20 Serial: Trei regate, ep. 67 01.15 Film: Anotimpul victoriei 03.00 Lumea azi 03.30 Poate nu ştiai 03.40 Serial: Trei regate, ep. 67 04.30 Memorialul Durerii 05.20 Mesager 06.00 Satele plutitoare din Golful Halong

acasă 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Iubiri vinovate 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Cantec de iarna 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 Serial: Diamantul nopţii 18.45 Serial: Maricruz 19.30 Serial: Iubiri vinovate 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00.00 O seară perfectă 01.00 Doamne de poveste 02.00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri adevărate 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Cantec de iarna

moldova 1 6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. Shift - viaţa în era digitală. 6.30 Din fondul TV Moldova 1. Evocare. B.P. Haşdeu. 7.30 Film-copiilor. CUV#NTUL REGELUI. 9.00 Desene animate. Andersen povestitorul. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.40 Clopotniţa. Spectacol al Teatrului Vasile Alecsandri din Bălţi. 15.45 Profil de savant. 16.00 Documentar. Euroboxx. 16.30 Documentar. Drumeţii. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Film. CRIMINI (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Aniversări.

sts 06.00 Истории в деталях 06.30 Коллекция идей 07.30 М/ф Губка Боб квадратные штаны 08.00 М/ф Аватар 08.30 Люди и традиции 09.00 Съешьте это немедленно! 09.30 Сладкие истории 10.00 Свадебное платье 10.30 Главные люди 11.00 Живые истории 12.00 Д/ф Никогда не изменял 13.00 Fitnessstar 13.30 6 кадров 14.00 Анекдоты 15.00 Дорожные войны 16.00 Улетное видео по-русски 17.00 Уральские пельмени 18.00 6 кадров 18.30 Наше время 19.00 Семейное кино 21.00 Х/ф Ирония любви 23.00 6 кадров 23.30 Улетное видео по-русски 00.00 С.У.П 00.55 Музыка

pro tv 07.00 Ştirile

05.05 Т/с Бездна

10.00 Teleshopping

06.30 Смотр

10.15 Ce se întâmplă, doctore?

07.00 Сегодня

10.35 I like IT

07.30 Сегодня в Молдове

11.00 Promotor

08.00 Reporter in misiune 08.30 Сotidian (rom)

11.30 În Profunzime

09.00 Сегодня

13.00 Ştirile

09.20 Главная дорога

13.30 Teleshopping 13.45 Serial: Căutătorii de mistere, ep. 3, an 1 14.30 Dansez pentru tine 19.00 Ştirile 20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu 20.45 Vocea României 22.45 Film: Feţe în mulţime 00.45 O seară perfectă

10.00 Кулинарный поединок 11.00 Квартирный вопрос 12.00 Сегодня 12.25 Я худею 13.20 ДНК 14.15 Т/с Шеф 19.00 Сегодня 19.25 Т/с Шеф 22.25 Х/ф Страшные лейтенанты

01.45 Promotor

00.00 Х/ф По праву

02.15 Film: Feţe în mulţime

01.40 Х/ф Я - ангина!

04.00 Fabricat în Moldova

02.25 Т/с Я - ангина!

06.15 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

04.45 Т/с Бездна

2 plus 7:00 Emisiune divertisment 8:00 100 De Moldoveni Au Zis 9:00 Teleshopping 9:15 Serial 11:55 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 13:45 Teleshopping 14:00 Telejurnal 14:30 Emisiune divertisment 14:55 Teleshopping 15:10 37°C* 17:00 Tema saptamanii 18:00 Serial 19:00 Reporter 19:25 100 De Moldoveni Au Zis 20:30 Serial 0:00 Emisiune divertisment 0:40 Tezaur folcloric 1:10 Profesioniştii 2:00 37°C 2:45 Andonevralgicul de sâmbătă 2:55 37°C 3:20 Viaţa satului 4:35 Viaţa satului 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Teleenciclopedia

tv7-ntv

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (R) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 In grădina dorului (R) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (R) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 In grădina dorului (R) 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 Trasee 19:50 Meteo 19:54 Retrospectiva săptămânii 20:00 Regăsiri 20:25-22:55 Program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 Trasee (R) 23:20 Meteo 23:24 Retrospectiva săptămânii 23:30 Regăsiri (R) 23.55 – 6.55 Program al posturilor locale

tnt 06.00 Битва экстрасенсов 06.50 Comedy Woman 07.45 Т/с Счастливы вместе 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.00 AI Show Talk show 11.00 Два с половиной повара 11.30 Про декор 12.00 Школа ремонта 13.00 Дурнушек.net 13.30 Битва экстрасенсов 15.00 Comedy Woman 16.00 Комеди Клаб в Юрмале 17.00 Comedy Баттл. Без границ 18.00 STAND UP 19.00 Т/с Реальные пацаны 20.00 Х/ф Ларри Краун 22.00 Страна в Shope 22.30 Наша Russia 23.00 Дом 2. Город любви 00.00 Istorii urbane 00.35 Дом 2. После заката 01.00 Т/с Счастливы вместе 01.50 Istorii urbane 02.20 Почувствуй нашу музыку! 03.20 Istorii urbane 03.50 Комеди Клаб 04.40 Comedy Woman 05.30 Т/с Женская лига.Лучшее

duminică, 3 noiembrie 2013 Pro TV, 20.45 Film: „Jaf contra cronometru” n Filmul urmăreşte

aventurile lui Will Montgomery, un maestru al hoţiilor, condamnat la opt ani de închisoare, după ce fusese tras pe sfoară într-un jaf care nu decursese conform planului.

Moldova 1, 19.00 MESAGER

Jurnal TV, 22.15 Film: „Ostatici” n Este o dramă,

serial de televiziune american, care va fi difuzat pe CBS , ca parte a sezonului 2013-14 televiziune american

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Desene animate Aventurile tigrisorului 07.55 Earth TV 08.00 Deşteptarea de week-end 08.55 Earth TV 09.00 Deşteptarea de week-end 09.55 Earth TV 10.00 Teleshopping 10.15 Asfalt de Moldova Revenirea acasă 10.55 Earth TV 11.00 Documentar Marile intimplari ale naturii 11.55 Earth TV 12.00 Х/ф Она - мужчина 13.55 Earth TV 14.00 Top Gear 14.55 Earth TV 15.00 Т/с Чак 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Concert Robbie Williams live at the royal albert hall 2008 17.55 Earth TV 18.00 Paparazzi 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Х/ф Хорошо быть тихоней 21.15 Ora de ras 22.15 Х/ф Заложник 00.15 Top Gear 01.00 Х/ф Зеркала 03.00 Х/ф Хорошо быть тихоней 04.30 Х/ф Заложник 05.55 Earth TV

prime 06.00 Новости 06.10 Зинаида Кириенко. Зла не помню, обид не держу 07.05 Х/ф Мачеха 08.30 Армейский магазин 09.00 Здоровье 10.00 Новости 10.15 Teleshopping 10.30 Непутевые заметки 10.45 Пока все дома 11.30 Фазенда 12.00 Новости 12.20 Кино в цвете. Весна на Заречной улице 14.05 Х/ф Похороните меня за плинтусом 16.10 Ролан Быков. Я вас, дураков, не брошу… 17.10 Золотой граммофон. Лучшее за 15 лет 19.00 Replica 20.00 100 de moldoveni au zis 21.00 Sinteza saptamanii (rom) 21.40 Время 22.05 Повтори! Пародийное шоу 00.30 Х/ф День, когда Земля остановилась 02.20 Х/ф Секретные материалы 04.10 Sinteza saptamanii (rom) 04.40 Х/ф Переходный возраст

tvr 1 06.00 Teleenciclopedia 06.55 Zestrea românilor 07.30 Universul credinţei. Prima parte 08.20 Simbolica 08.30 Universul credinţei. Partea a II-a 09.30 Pro patria 10.00 In grădina Danei 10.35 Viaţa satului 11.50 Minutul de agricultură 12.00 Viaţa satului 13.00 Ultima ediţie 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Filmele de la Cannes la Bucureşti 15.00 Tezaur folcloric 16.00 Duminica în familie 19.00 Lozul cel mare 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.45 Preţuieşte viaţa! 23.45 Garantat 100% 00.45 Duminica în familie 03.20 Parteneri de week-end 03.45 Universul credinţei. Prima parte 04.30 Simbolica 04.35 Universul credinţei. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

tvr 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Cap compas 08.00 Popasuri folclorice 09.00 Ferma 10.10 În curtea bunicilor 12.00 Serial: Pistruiatul, ep. 4 12.45 Poate nu ştiai 13.00 Pescar hoinar 13.30 Natură şi sănătate 14.10 Film 16.00 Rezistenţa prin cultură Prizonier în România 17.00 D’ale lu’ Mitică 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 18.30 Sport Plus. Magazin sportiv 19.00 Academicienii 20.10 Film 22.20 Serial: Lumini şi umbre, ep. 5 23.20 8 într-o barcă 00.45 Film 04.40 Pescar hoinar 05.10 Muzica DP 2 05.20 Mesager 06.00 Case vegetale în Paraguay

acasă 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 Dincolo de poveştiri 13.45 Serial: Iubiri vinovate 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Cantec de iarna 16.30 Doctorul casei 17.30 Serial: Diamantul nopţii 18.30 Serial: Maricruz 19.30 Serial: Iubiri vinovate 21.30 Bingo Romania 22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00.00 O seară perfectă 01.00 Bingo Romania 02.00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 03.30 Serial: Iubiri vinovate 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Cantec de iarna

sts 06.00 6 кадров 06.30 Городское путешествие 07.30 М/ф Губка Боб квадратные штаны 08.00 М/ф Аватар 08.30 Красота без жертв 09.30 Наше время 10.00 Fitnessstar 10.30 Женская форма. Красота требует! 11.30 Д/ф Никогда не изменял 12.30 Дорожные войны 13.00 Улетное видео по-русски 14.00 Золотое наследие 17.00 Семейное кино 19.00 Даешь молодежь 20.00 Одна за всех 21.00 Х/ф Один прекрасный день 23.00 6 кадров 23.30 Улетное видео по-русски 00.00 С.У.П 00.55 Музыка

moldova 1 6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Desene animate. Andersen povestitorul. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Aniversări. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. Monumente de arhitecură. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Documentar. Drumeţii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. Fericirea e în farfurie. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film-copiilor. CUVÂNTUL REGELUI. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria Milioane pentru Moldova. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Prin muzică în Europa. 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Serial. SIMULATORII. 1.05 Erudit-cafe. Concurs. 1.50 Clopotniţa. Spectacol.

2 plus 7:00 Reporter (R) 7:25 Жди меня 8:20 Preţuieşte viaţa! 9:15 Teleshopping 9:30 Preţuieşte viaţa! 10:25 Preţuieşte viaţa! 11:20 37°C 12:50 Serial 13:45 Teleshopping 14:00 Telejurnal 14:30 Teleshopping 14:45 Serial 18:35 Tezaur folcloric 19:00 Reporter 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 21:00 Moldova Are Talent 23:00 DA sau NU 0:15 Tezaur folcloric 0:45 Duminica în familie 3:20 Parteneri de week-end 3:45 Universul credinţei 4:30 Simbolica 4:35 Universul credinţei 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

pro tv

tv7-ntv

07.00 Ştirile

05.30 Т/с Бездна

10.00 Teleshopping

07.00 Сегодня

10.15 După 20 de ani

07.25 Их нравы Норвегия.

11.00 Film: Toate pânzele sus III: Întâlnire în Atlantic 13.00 Ştirile

Польша. Израиль 08.00 Спасатели 08.30 Готовим с Алексеем Зиминым

13.05 Teleshopping

09.00 Сегодня

13.20 Apropo Tv 14.00 Serial: Merlin, ep. 8, an 4

09.20 Первая передача 09.55 Чудо техники

15.00 Vocea României

10.25 Поедем, поедим!

18.00 România, te iubesc!

11.00 Дачный ответ

19.00 Ştirile

12.00 Сегодня

20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

12.25 Х/ф Врача вызывали?

20.45 Film: Jaf contra cronometru 22.30 Film: Îngropat de viu 00.30 Apropo Tv 01.30 O seară perfectă 02.30 Ce se întâmplă, doctore? 03.00 Film: Îngropat de viu 04.30 Fabricat în Moldova

14.10 Т/с Шеф 19.00 Сегодня 19.25 Т/с Шеф 22.05 Х/ф Найди меня 23.40 Х/ф Прятки 01.15 Х/ф Кома 02.00 Т/с Кома 04.15 Т/с Бездна

06.15 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 Trasee (R) 7:20 Meteo 7:24 Retrospectiva săptămânii 7:30 Regăsiri (R) 7.55 – 12.55 program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 Trasee (R) 13:20 Retrospectiva săptămânii (R) 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Regăsiri (R) 13.55 – 19.25 program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 Consumăm în Moldova 19:50 Meteo 19:54 Retrospectiva săptămânii 20:00 Fără scenă 20:25-22:55 program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 Consumăm în Moldova (R) 23:20 Meteo 23:24 Retrospectiva săptămânii 23:30 Fără scenă (R) 23.55 – 6.55 program al posturilor locale

tnt 06.00 Комеди Клаб в Юрмале 06.50 Comedy Woman 07.45 Т/с Счастливы вместе 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.00 Два с половиной повара. Открытая кухня 10.30 Фитнес 11.00 Школа ремонта 12.00 Д/ф Почему парни любят стерв? 13.00 Перезагрузка 14.00 Т/с Деффчонки 17.30 Комеди Клаб. Лучшее 18.30 ТНТ. MIX 19.00 AI Show Talk show 20.00 Битва экстрасенсов 21.30 STAND UP 22.30 Наша Russia 23.00 Дом 2. Город любви 00.00 Istorii urbane 00.40 Дом 2. После заката 01.10 Х/ф Ларри Краун 02.45 Istorii urbane 03.15 Почувствуй нашу музыку! 04.15 Istorii urbane 04.45 Д/ф Почему парни любят стерв? 05.35 Про декор


24

Vineri, 25 octombrie 2013

Zigzag

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 79 (1288)

Amor, secolul XXI Cu bani destui în buzunare, La fata, hoaţa între hoaţe, Nu-i cade moşul la picioare, Că sare ea la el în braţe!... Gheorghe bâlici

AFIȘ

DEZVĂLUIRI

Joan Collins: Primul ei soţ a încercat să o vândă unui şeic

Actriţa şi scriitoarea Joan Collins, celebră pentru rolul Alexis Carrington din serialul „Dinastia”, a dezvăluit într-un nou volum de memorii că primul ei soţ, actorul Maxwell Reed, a încercat să o vândă unui şeic arab, pentru o noapte, scrie mediafax.ro. În cel mai recent volum de memorii, „Passion for Life”, Joan Collins povesteşte că primul ei mariaj a fost

un dezastru şi că s-a refugiat la Hollywood după ce a aflat că soţul ei de atunci, actorul irlandez Maxwell

Reed, acceptase propunerea indecentă a unui bogat şeic arab de a-i permite acestuia să petreacă o noapte cu actriţa, pentru suma de 200.000 de dolari, informează contactmusic.com. Mariajul cu Maxwell Reed avea să se destrame după cinci ani, în 1956. Joan Collins, în vârstă de 80 de ani, a mai fost căsătorită de patru ori, în prezent fiind măritată cu Percy Gibson, cu 32 de ani mai tânăr decât ea. Cariera actriţei britanice Joan Collins, în teatru, film şi televiziune, se întinde pe şase decenii. Cel mai celebru rol al lui Joan Collins este cel din serialul american „Dinastia/ Dynasty”, difuzat în prime time de postul de televiziune ABC între anii 1981 şi 1989. Serialul „Dinastia” a reprezentat soluţia găsită de postul ABC pentru a concura cu serialul „Dallas”, difuzat în aceeaşi perioadă şi în acelaşi interval orar de postul CBS şi care era la acea oră lider de audienţă. Pentru rolul din acest serial, Joan Collins a fost nominalizată de şase ori la premiile Globul de Aur, câştigând acest trofeu în 1983. Tot în 1983, ea a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame. În 1988, ea a păşit pe urmele surorii sale, Jackie Collins, şi şi-a publicat primul roman, „Prime Time”, care a devenit un bestseller. Collins a scris mai multe cărţi, inclusiv autobiografia sa şi volume cu sfaturi de înfrumuseţare.

BIG BANC

Mămico, vaca zice muuu sau nuuu? Eh, depinde de bou… *** Petrecere mare într-un bloc. Bătaie în uşă:

– Deschideti, poliţia! – Noi am chemat prostituatele, nu pe voi! – Pe noi ne-au chemat vecinii voştri! – Atunci mergeţi la ei!...


jurnal-de-chisinau-25-oct-2013