Issuu on Google+


2 | Eveniment Învingem împreună cu Mircea Geoană! Apel către alegătorii români din Republica Moldova După turul întâi al alegerilor prezidenţiale, situaţia politică din România a scos în evidenţă câteva aspecte deosebit de importante pe care basarabenii ar trebui să le cunoască, să le înţeleagă şi să acţioneze în cunoştinţă de cauză pe data de 6 decembrie. Urmare a rezultatului alegerilor prezidenţiale din turul întâi, candidaţii Traian Băsescu şi Mircea Geoană au acumulat aproximativ acelaşi număr de voturi şi se vor confrunta în turul al doilea. În turul doi de scrutin, toate forţele politice din România s-au coagulat pentru a-l susţine pe diplomatul de carieră, actualul preşedinte al Senatului României, domnul Mircea Geoană. Această unitate la nivel naţional poate pune capăt unei lungi perioade conflictuale în politica românească. Astfel, există toate premisele pentru ca alegerile din 6 decembrie să fie câştigate de către Mircea Geoană. Este o realitate de netăgăduit. Alegătorii români din Republica Moldova nu-şi pot permite să se lase depăşiţi de această realitate. Sincronizarea opţiunilor electorale de ambele maluri ale Prutului este absolut necesară atât pentru imaginea basarabenilor în România, cât, mai ales, pentru coerenţa şi consistenţa viitoarelor proiecte comune. Ştiu că Mircea Geoană doreşte ca relaţia dintre cele două state să fie mai puţin personalizată, să aibă un caracter continuu şi constructiv, indiferent de culoarea politică a puterii de la Chişinău sau Bucureşti. Pentru viitorul preşedinte al României, Mircea Geoană, redobândirea cetăţeniei române de către basarabeni, asistarea şi sprijinirea efectivă a parcursului european al Republicii Moldova vor fi chestiuni de onoare, de conştiinţă şi de demnitate naţională. Mircea Geoană a contribuit direct şi efectiv la sprijinirea basarabenilor, dar are destulă educaţie şi bun-simţ ca să nu facă speculă electorală din acest sprijin. Vă mărturisesc sincer că în eforturile mele de a aduce înbunătăţiri Legii Cetăţeniei, cel mai prompt şi mai eficient sprijin a venit din partea preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, şi a Partidului Social Democrat, condus de domnia sa. Am reuşit astfel să îmbunătăţesc radical procedura de redobândire a cetăţeniei române. Avem de realizat în perspectivă proiecte europene importante pentru toţi cetăţenii României şi ai Republicii Moldova. Şi cu toţii ne dorim ca aceste proiecte să aibă un conţinut real. De aceea, Vă chem să ne sincronizăm opţiunea electorală pentru Mircea Geoană. Să dăm României o altă perspectivă de dezvoltare, fără războaie între palate, iar relaţiilor noastre cu Bucureştiul – o altă dinamică. Vă chem să fiţi alături de candidatul câştigător. Învingem împreună cu Mircea Geoană! Al Dumneavoatră deputat în Parlamentul României, Tudor Panţîru

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

Un ghimpe pentru comunisti , Dacă şeful statului nu va fi ales luni, 7 decembrie, modificarea Constituţiei ar putea fi a doua şansă pentru Marian Lupu Au mai rămas doar trei zile până la cea de-a doua încercare de alegere a preşedintelui, cu toate acestea, liderul PD, Marian Lupu, tot el candidat la funcţia de şef al statului, susţine că nu este încă sigur că va fi votat de cei cel puţin opt deputaţi comunişti, voturile cărora sunt necesare pentru ca preşedintele republicii să poată fi ales. În pofida acestei incertitudini, preşedintele interimar al statului, Mihai Ghimpu, este convins că alegerile anticipate pot fi evitate. Pentru aceasta este nevoie doar să fie modificat actualul mecanism de alegere a şefului statului prevăzut de Constituţie. În acest scop, Ghimpu a semnat la 1 decembrie un decret de creare a unei comisii speciale pentru reformarea Legii Supreme. n Mariana RAŢĂ Cu trei zile înainte de organizarea alegerilor repetate pentru funcţia de şef al statului, singurul candidat pentru această funcţie, Marian Lupu, nu se grăbeşte să spună dacă a reuşit să convingă cel puţin opt deputaţi comunişti să-l voteze. Deşi anterior, preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a lăsat să se înţeleagă că 20 de deputaţi PCRM ar fi dispuşi să-şi dea votul în favoarea lui Lupu, miercuri, în cadrul emisiunii ”Chestiunea Zilei” de la Jurnal TV, Marian Lupu a declarat că a auzit despre anumite evoluţii în cadrul PCRM, dar nu poate spune sigur că are deja asigurate aceste voturi. ”Există o logică în procesele politice. Haideţi să lăsăm această logică să fie dusă la bun sfârşit”, a precizat candidatul la preşedinţie.

O ultimă încercare! Deşi ne îndeamnă să lăsăm procesele politice să-şi urmeze logica, Lupu vrea să mai încerce o dată să discute cu Vladimir Voronin. ”Mi-aş dori să mai avem o discuţie până la sfârşitul acestei săptămâni. Încă nu am stabilit o întrevedere cu domnul Voronin şi nici nu sunt sigur că ea va avea loc. Totuşi, aş vrea să cunosc o opinie

oficială sau neoficială a PCRM referitor la cele 12 puncte din oferta noastră. Evident, suntem deschişi şi pentru alte oferte, dar deocamdată cu excepţia unei coaliţii de centru-stânga, comuniştii nu au înaintat alte propuneri pentru a vota şeful statului”, afirmă Marian Lupu. Dacă de votul comuniştilor nu este sigur, pe sprijinul celor 53 de deputaţi ai AIE Lupu se bizuie cu toată încrederea. ”Nu am temeri că nu voi fi susţinut de deputaţi ai AIE. Dacă s-ar face aşa ceva, ar fi o lovitură împotriva AIE”, a spus Lupu, evitând să precizeze dacă în cazul în care cineva dintre deputaţii AIE nu ar vota pentru el ar putea crea o coaliţie cu PCRM.

pentru şeful statului, iar dacă va fi doar candidatura lui Lupu, atunci înseamnă vot pentru Lupu”, a mai spus Ţurcan. Victor Stepaniuc, care la fel este împotriva alegerilor anticipate, susţine că încă nu a decis ce va face pe 7 decembrie. Iar Igor Dodon crede că trădători în PCRM nu sunt şi cei 48 de deputaţi ai PCRM vor vota la fel, fie pentru, fie împotrivă.

Ţurcan îl va vota pe Lupu?

Anticipatele pot fi evitate

Ziua de luni va clarifica în mare parte aceste lucruri. Deocamdată, deputatul comunist Vadim Mişin susţine că el nu va vota pentru Marian Lupu, iar PCRM se pregăteşte de anticipate. Comunistul Vladimir Ţurcan, despre care presa scrie că l-ar putea vota pe Lupu, a declarat ieri pentru JURNAL că el nu pledează pentru anticipate deoarece acestea sunt periculoase pentru stat în condiţiile actuale de criză. ”Îmi voi spune această părere şi în cadrul plenarei PCRM care va avea loc la sfârşitul săptămânii. Asta înseamnă vot

Oricum, chiar dacă luni nu se alege preşedintele republicii, AIE mai are o soluţie. Şeful interimar al statului, Mihai Ghimpu, a semnat pe 1 decembrie un decret de creare a unei Comisii pentru reformă constituţională. Membri ai acestei comisii sunt atât deputaţi din cadrul alianţei de guvernământ, cât şi experţi în drept constituţional şi reprezentanţi ai societăţii civile. Deocamdată nu se ştie în ce va consta această reformă, decizia urmând a fi luată unanim de către membrii comisiei, dar în acest moment se discută despre două solu-

Foto: Elena GROZAVU

ţii – fie modificarea Constituţiei actuale la capitolul care ţine de modalitatea alegerii şefului statului, fie adoptarea unei Constituţii noi. Ambele variante pot permite evitarea anticipatelor. Iar aici părerile sunt împărţite. Mihai Ghimpu optează pentru o nouă lege supremă votată în cadrul unui referendum naţional, iar Marian Lupu afirmă că la această etapă ar fi mai bine să se facă doar nişte modificări constituţionale. ”Pentru adoptarea unei Constituţii noi e nevoie de mai mult timp. Eu susţin ideea unei noi legi supreme, dar optez pentru ca această reformă să se facă în două etape. Acum avem nevoie de nişte modificări pentru a ieşi din blocaj, iar ulterior, după ce şeful statului va fi ales, pot începe lucrările pentru pregătirea unei noi Constituţii”, a mai spus Lupu. Ideea modificării Constituţiei este susţinută şi de deputatul comunist Vladimir Ţurcan. Acesta afirmă că ar vota pentru schimbarea mecanismului de alegere a şefului statului. Deşi şi la acest capitol există mai multe păreri, majoritatea politicienilor consideră că şeful statului ar trebui ales prin votul direct al poporului. Ghimpu consideră însă că la etapa actuală preşedintele trebuie ales de Parlament. Or, a existat o înţelegere în cadrul AIE. Au fost împărţite principalele funcţii în stat. Ceilalţi trei membri ai AIE şi-au ocupat deja fotoliile stabilite, fiind votaţi de întreaga alianţă, acum e rândul să fie susţinută şi candidatura lui Lupu. ”Trebuie să schimbăm mecanismul de la 3/5 la 50 +1. Adoptăm o nouă Constituţie prin referendum în care stabilim că şeful statului se alege direct de popor şi apoi adoptăm o hotărâre de punere în aplicare a Constituţiei în care stabilim că articolul care se referă la modalitatea alegerii şefului statului intră în vigoare peste 3-4 ani, iar acum şeful statului se alege cu 50 +1 vot”, a explicat Ghimpu.

Eşti discriminată? Semnalează abuzurile la Linia Fierbinte 08003 Discriminarea ca formă de marginalizare de orice fel şi în orice situaţie este, din păcate, un fenomen încă prezent în societate, fiind atât de firesc încât e considerat normal. Femeile sunt defavorizate în faţa bărbaţilor pe piaţa muncii, în viaţa socială, precum şi

la nivel politic şi cultural – se arată într-un studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS), o analiză care face parte din proiectul dedicat dezvoltării rolului femeii. Discriminarea femeilor pe piaţa muncii nu este pe placul Uniunii Europene, care pune la bătaie două milioane şi jumătate de euro pentru ca acestea să nu mai fie nedreptăţite. Potrivit respectivei analize, femeile bugetare sunt plătite mai prost decât bărbaţii, chiar dacă muncesc la fel şi au aceeaşi pregătire. Mai exact, au salarii mai mici decât bărbaţii pe posturi similare, în compa raţ ie cu femeile angajate în sectorul privat. Diferenţa salarială dintre femei şi bărbaţi este de 7%, cu preponderenţă în in-

dustria prelucrătoare, asigurări şi comerţ. Studiul mai relevă faptul că numărul femeilor care reuşesc să pună pe picioare propria afacere este de patru ori mai mic decât cel al bărbaţilor. În curând, vor fi deschise în ţară opt centre, în care femeile care vor să devină antreprenori vor fi consiliate gratis de specialişti. S-a remarcat o „discrepanţă frapantă” şi în ceea ce priveşte implicarea femeilor în politică şi promovarea lor în funcţii de conducere centrale şi la nivelul administraţiei locale. O altă formă de discriminare asupra femeilor, potrivit Daily Mail, este „problema” maternităţii. Chiar dacă ar putea părea că femeile care aleg cariera în defavoarea maternităţii sunt avantajate la serviciu, lucrurile nu stau deloc aşa. Adesea, acestea nu sunt angajate sau li se refuză ascensiunea în ierarhia unei companii tocmai pentru faptul că sunt percepute „reci şi ciudate”. Cu alte cuvinte, dacă te afli în câmpul muncii şi ai trecut de o anumită vârstă fără să ai copii, nu vei fi privită cu ochi buni. Statisticile arată că mai bine de un sfert dintre femeile cu studii superioare nu au copii la vârsta de 40 de ani. Cei care te-ar putea promova

refuză să o facă pe motiv că te percep ca pe o fiinţă lipsită de umanitate. Acesta este rezultatul unui studiu de sase ani, realizat de Dr. Caroline Gatrell, de la Lancaster University Management School. Totuşi, nici femeile care împletesc maternitatea cu cariera nu sunt privite cu ochi buni. Un studiu realizat la comanda BBC a scos la iveală faptul că două treimi dintre femeile care muncesc procedează în acest fel mai degrabă din necesitate decât pentru că aşa îşi doresc ele. Problema discriminării există, însă situaţia este înrăutăţită tocmai de victime. Astfel, femeile preferă să tacă şi să nu semnaleze niciun fel de abuz în momentul în care se simt şi sunt discriminate. Teama de a nu fi concediate, de a nu mai fi plătite, de a avea probleme mai târziu în carieră şi viaţă personală sau de a fi privite altfel le condamnă la tăcere. Mai mult, femeile nu au încredere în aplicarea legii. Aşa că, în momentul în care eşti supusă unui tratament discriminatoriu pentru simplul fapt că eşti femeie, nu sta pe gânduri şi nu face compromisuri. Adresează-te la linia fierbinte 08003 – 8003 sau accesează siteul www.nediscriminare.md.


www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

Publicitate | 3


4 | Privirea

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

Doar cu Orange bucuria sărbătorilor durează tot anul Abonament - dublu convorbiri gratuite tot anul

Foto: GRIFOR

1 Decembrie la Chişinău ”Uniţi de un tricolor, uniţi de un destin”, au scandat cei prezenţi de 1 Decembrie în centrul Chişinăului Ziua Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia a fost sărbătorită în Republica Moldova în mare parte de generaţia tânără. Participanţii au depus flori de dimineaţă la monumentul ”Ştefan cel Mare”, au jucat Hora Unirii în Piaţa Principatelor, au organizat marşul ”Fraţii vor fi fraţi” din scuarul Universităţii Pedagogice ”Ion Creangă”, până în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi au încheiat seara cu un concert de muzică uşoară, la care au fost prezenţi interpreţi autohtoni şi din România.

”Prin noi trăieşte visul românesc” De dimineaţă, oficialităţi şi oameni simpli au venit la monumentul ”Ştefan cel Mare” din Grădina Publică din centrul capitalei. Aceştia i-au felicitat pe toţi cei care simt româneşte şi le-au urat tuturor românilor bunăstare şi pace, speranţă în ziua de mâine şi să nu uite că suntem români, iar sângele apă nu se face. Un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei au cântat ”Mulţi ani trăiască!”. ”E ziua românilor, iar noi suntem români şi am venit să depun un buchet de flori în memoria strămoşilor noştri”, a spus Mihai Ghimpu, care încă de la învestitura sa a declarat că este român. ”Multă bucurie, prosperitate, libertate şi împlinirea tuturor dorinţelor”, le-a urat participanţilor la festivitate însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României la Chişinău, Alexandru Mureşan. Printre cei prezenţi au fost tineri de pe ambele maluri ale Prutului, care, îmbrăcaţi în straie naţionale, cu căciuli de cârlan pe cap şi opinci în picioare, susţineau că actul Unirii se poate înfăptui. ”Prin noi trăieşte visul românesc şi e în puterile noastre să-l realizăm”, susţine Mihai Moraru.

”Fraţii vor fi fraţi” Manifestările au continuat cu ”Hora Unirii”, care s-a încins în Piaţa Principatelor din Chişinău. Protejaţi de tricoloruri pe care le ridicau până la cer, ca să arate lumii că e o sărbătoare mare, scandând lozinci proromâneşti, circa 200 de tineri au readus atmosfera de acum 91 de ani în capitala Republicii Moldova. ”Ideea românismului este una sfântă, pentru care stăbuneii noştri au luptat din răsputeri şi nu trebuie să uităm ceea ce au făcut ei”, suţine Vlad Ţurcan din Făleşti. După ce au dansat până au rupt opincile, tinerii au pornit în marşul ”Fraţii vor fi fraţi” spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde cu, 20 de ani în urmă, s-a votat întoarcerea valorilor româneşti pe pământul basarabean. Peste 150 de tineri, majoritatea studenţi basarabeni aflaţi la studii în România, au străbătut drumul din scuarul Universităţii ”Ion Creangă” până în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Ideea aparţine grupului de iniţiativă „Spirit românesc”, marşul fiind autorizat de primăria capitalei. Angela Grămadă, doctorandă la Universitatea din Ploieşti, ne spune că au venit în mod organizat pentru a sărbători întrun mod mai deosebit Ziua Naţională a românilor. „Marşul e un moment de coeziune naţională în care colegii noştri de la Bucureşti vor să-şi demonstreze susţinerea pentru Chişinău şi R. Moldova. Suntem 39 de studenţi din Ploieşti şi am venit, deoarece basarabenii au nevoie de susţinere spirituală”, a susţinut Grămadă.

”Cereţi-vă drepturile” La eveniment au fost prezenţi studenţi din Bucureşti, Iaşi, Ploieşti. Unii au venit singuri, ca să fie alături de cei din Moldova. ”Am venit din proprie iniţiativă, pentru ca să fiu alături de fraţii noştri de aici, ca să le aducem mesajul că nu i-am uitat.”, spune Alex Caraghiaur, student la Suceava. Seara s-a încheiat cu un concert la care au fost prezenţi muzicieni din R. Moldova şi din România. Marina LIŢA

De sărbători, noii clienţi care se vor conecta la Abonament Clasic sau Intensiv până pe 31 ianuarie 2010, se vor bucura de o ofertă de Crăciun specială şi vor putea să împărtăşească cu familia şi prietenii toate momentele frumoase. Timp de 1 an, ei vor primi lunar un numar dublu de minute pentru convorbiri gratuite în reţea. Iar cu Abonament Start, la conectare sau la transfer de la PrePay, timp de 1 an, clienţii vor primi gratuit 3 ore în fiecare lună pentru apeluri spre toţi clienţii Orange seara, de la 20.00 până la 08.00, şi tot weekend-ul.

Prepay - weekend-uri gratuite timp de un an Noii clienţi PrePay, îşi vor putea petrece mai plăcut weekend-urile. La conectare, fiecare va beneficia lunar de 100 de minute de convorbiri gratuite în reţea, timp de un an.

Internet Acum – cel mai potrivit cadou de sărbători

apeluri video gratuite Tot de sărbători, clienţii Orange îi vor putea surprinde plăcut pe cei dragi cu urări video. Tot de ce au nevoie e un telefon compatibil cu tehnologia 3G+, pentru ca apelurile video în reţea sunt gratuite.

PrePay Aşadar, cu opţiunile PrePay Străinătate 1 şi Străinatate 2, apelurile internaţionale sunt la jumătate de preţ. Acestea pot fi utlizate zilnic de la 8 seara până la 8 dimineaţa timp de 15 zile din momentul activării.

MMS la preţ de SMS În acelaşi timp, clienţii Orange au posibilitatea să le expedieze prietenilor şi familiei imagini originale, deoarece mesajele MMS expediate spre numerele mobile din Moldova sunt la preţ de SMS şi costă doar 60 de bani.

Abonament Pentru clienţii Abonament a fost redusă semnificativ atât plata lunară pentru opţiunile Internaţionale1 zona sau 2 zone, cât tariful pe minut al apelurilor, care acum este cu 50% mai mic.

Şi mai multe cadouri pentru toţi clienţii Abonament - minute Adiţionale la jumătate de preţ Acum clienţii Abonament dispun de şi mai multe posibilităţi de comunicare. Orange lansează 3 opţiuni lunare noi Minute Adiţionale în reţea, care în perioada promoţiei pot fi activate la jumătate de preţ. În plus, şi opţiunile Minute Adiţionale pe 10 zile sunt disponibile cu 50% reducere.

Un dar util şi plăcut de sărbători pentru cei dragi ar putea fi un abonament Internet Acum. Iar pe lângă acest cadou, Orange le va dărui o opţiune Dublu Trafic gratuit. telefon 3G cu Internet mobil gratuit De asemenea, la achiziţionarea unui telefon 3G, toţi clienţii Abonament se vor bucura de numeroase surprize. Astfel, ei se bucura suplimentar de: - 50 MB trafic Internet mobil gratuit in fiecare luna, timp de 6 luni; - apeluri video gratuite până la 30 iunie 2010; - pachet PrePay. În plus, comunicarea devine şi mai accesibilă. La Abonament, noul model Nokia 2730c, este disponibil cu o reducere semnificativă de 1000 de lei şi costă doar 1299 de lei. Iar la PrePay, pentru numai 399 de lei, clienţii vor primi un telefon Nokia 1208, pachet PrePay şi... cadou special – noul album Dan Bălan Pentru toţi cei care se vor conecta în perioada sărbătorilor de iarnă la PrePay, Abonament Internet Acum sau vor achiziţiona un telefon 3G, Orange a pregătit un cadou special - un CD exclusiv cu cele mai tari hituri semnate Dan Balan.

De sărbători - mai aproape de cei dragi 50% reducere pentru apelurile în străinătate De sărbători, toţi clienţii Orange vor putea comunica mai uşor cu persoanele dragi aflate peste hotare. Până pe 31 ianuarie, cu opţiunile PrePay şi Abonament pentru apeluri internaţionale, ei vor putea suna peste hotare cu 50% reducere.

PrePay - sună încă o lună gratis Clienţii PrePay, de sărbători vor avea posibilitatea să păstreze legătura cu familia şi prietenii chiar şi atunci când sunt în perioada inactivă a creditului PrePay. Timp de 2 luni opţiunea Încă o lună, care oferă posibilitatea de a continua de a efectua apeluri este gratuită. Descoperiţi lumea cu Orange Travel De asemenea, în cazul în care vor merge în vacanţă peste hotare, clienţii PrePay vor putea menţine mai uşor legătura cu cei dragi cu ajutorul Permisului de Vacanţă de la Orange. Opţiunea, care costa doar 80 de lei, include 10 minute pentru apeluri şi 5 SMS. Opţiunea Permis de Vacanţă este disponibilă în oricare dintre următoarele ţări: Belgia, Bulgaria, Franţa, Italia, Polonia, România, Rusia, Spania, Turcia şi Ucraina.

C l i n i c a

„SANCOS” Laureat al Premiului de Stat - Medic de familie - Chirurg - Ginecolog - Oculist - ORL - Oncolog - Mamolog - Urolog - Cosmetolog

- Dermato-cosmetolog - Neurolog - Cardiolog - Endocrinolog - Gastroenterolog - Triholog - Traumatolog - Psiholog - Acupuncturist

- Fizioterapeut - Stomatolog - Podolog - Ultrasonografie - Sala de proceduri - Laborator: toate tipurile de analize clinice, biochimice, imunologice

La fel: tot complexul serviciilor cosmetologice, operaţii estetice şi de întinerire, SPA-capsula, LPG-programe anticelulită, ozonoterapie,hidrocolonoterapie, fotoepilare, tatuaj, pirsing, masaj, solaru,şeiping. Programe ant-age pentru bărbaţi! şi altele. Bd. Moscova,16

tel.44-12-53, 49-74-10, 32-31-75

www.sancos.md


Scrutin | 5

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

Acord decisiv între PSD şi PNL

˘ sustinut Mircea Geoana, , în cursa prezidentiala ˘ , de Crin Antonescu Mircea Geoană, preşedintele Partidului Social Democrat, şi Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, au semnat „Acordul pentru Ieşirea României din criză”, documentul care certifică susţinerea liberalilor pentru candidatul PSD în turul doi al alegerilor prezidenţiale şi care reprezintă un pas decisiv pentru formarea viitorului guvern. Atât PSD, cât şi PNL s-au angajat să-l susţină pe independentul Klaus Iohannis pentru funcţia de premier al Guvernului României şi să pregătească măsurile de ieşire din criză pe care Executivul le va lua imediat după data de 6 decembrie.

Acordul, o garanţie a stabilităţii Parafarea acordului pentru ieşirea României din criză reprezintă o garanţie că, după data de 6 decembrie, România va putea pune capăt crizei politice în care a fost blocată timp de mai bine de două luni. Aceasta este de altfel şi miza acordului semnat de Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Cei doi au declarat că asigurarea stabilităţii şi a bunei guvernări reprezintă priorităţi imediate pentru România. Doar aşa există şansa depăşirii cu succes a crizei economice şi

a găsirii celor mai bune soluţii pentru economie, pentru locuri de muncă şi agricultură. La semnarea oficială a acordului Mircea Geoană i-a mulţumit partenerului său politic, Crin Antonescu, şi Partidului Naţional Liberal. „Acest gest mă obligă şi mă onorează. Aş vrea ca, după atâţia ani de viaţă politică învolburată în România, să vă spun, domnule Antonescu, că sunt absolut hotărât ca acest acord să depăşească cadrul unei simple înţelegeri politice. Aici semnăm o declaraţie de principii pentru ţară, semnăm un parteneriat între oameni care cred în valorile

democraţiei, care cred în valorile solidarităţii sociale şi ale dinamismului economic”, a declarat Mircea Geoană. De asemenea, liderul PSD a arătat că acordul reprezintă un pas înainte pentru schimbarea modului în care partidele şi liderii din România înţeleg modernizarea politicii autohtone. „Împreună cu Crin Antonescu, suntem garanţii unui alt mod de a face politică în România”, a declarat Mircea Geoană. Pe lângă PNL, mai multe formaţiuni parlamentare, organizaţii sindicale şi lideri locali şi-au declarat deschis susţinerea pentru candidatura lui Mircea Geoană. Primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu (PNŢCD), a declarat că îl susţine pe candidatul PSD în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. De asemenea, principalele alianţe sindicale din România, organizaţii patronale şi chiar reprezentanţii minorităţilor naţionale şi-au exprimat susţinerea pentru ca Mircea Geoană să devină preşedintele României.

Crin Antonescu:

„Exclud orice colaborare cu Traian Băsescu” Crin Antonescu, liderul PNL, a declarat că nu va colabora niciodată cu Traian Băsescu, cel care reprezintă „răul absolut” în politica românească. „Exclud orice colaborare cu Traian Băsescu. Băsescu nu este un candidat de dreapta. Este un candidat populist, un om care va abuza de orice”, a declarat liderul PNL. Crin Antonescu a arătat că actualul preşedinte „a patronat cu nesimţire timp de cinci ani cel mai corupt sistem de extorcare a fondurilor publice”, amintind de afacerile dubioase derulate de mai mulţi dintre apropiaţii lui Traian Băsescu, începând cu Elena Udrea, Radu Berceanu, Adriean Videanu şi Monica Iacob Ridzi.

Crin Antonescu a accentuat faptul că interesul naţional îl reprezintă îndepărtarea lui Traian Băsescu şi alegerea unui preşedinte care să asigure echilibrul între puterile statului. Liderul PNL a declarat că „primul lucru pe care îl avem de făcut pentru a construi altceva este înlăturarea lui Traian Băsescu. Am semnat acest acord cu toată convingerea că este un gest benefic pentru România, nu este doar unul menit să acorde sprijinul unui candidat. Sprijinul nostru este ferm şi va căpăta toate formele pentru Mircea Geoană. Este un interes naţional ca România să aibă un alt preşedinte, unul dispus să se comporte democratic”.

Întâlnire la nivel înalt, în 2010 Candidatul social-democrat la preşedinţia României, domnul Mircea Geoană, a declarat miercuri că, în cazul în care va câştiga alegerile de duminică, va iniţia o întâlnire a prim-ministrului român pe care intenţionează să-l desemneze, domnul Klaus Joha-

nnis, cu omologul său moldovean, domnul Vlad Filat. Această întălnire ar urma să aibă loc la Iaşi la începutul anului viitor, iar domnul Geoană s-a angajat că va relua tradiţia şedinţelor comune de guvern pentru a relansa relaţia dintre România şi Republi-

ca Moldova. În opinia domnului Geoană, România trebuie să fie aliatul cel mai de nădejde al Moldovei în Europa, iar politica externă a Bucureştiului va face o prioritate din sprijinul eforturilor de integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova.


6 | Politică

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

Veriga slaba a AIE ˘ nebuni

Gazeta de perete a casei de Urechean:

Data viitoare voi promite şi mai mult Ieri, reporterul gazetei de perete a casei de nebuni ”Patriotul vesel” i-a luat un interviu lui Serafim Urechean, cu ocazia vizitei sale la ospiciul nostru. Reporterul ”PV”: Dle Urechean, aţi promis în campania electorală să majoraţi salariile până la 500 de euro.... U: Da, am promis, ei şi ce? Eu întotdeauna promit şi mă ţin de promisiuni. Dar în ce situaţie am spus eu că voi majora salariile? - Dacă veţi veni la putere. - Şi am venit? - Eu vă întreb pe Dvs., nu aţi venit la putere? - Crezi mata că am venit la putere? - Nu aţi venit? - Eu întreb: crezi că am venit la putere? - Dvs. credeţi că nu aţi venit? - Mata în general ştii cine sunt eu? Nu eu am venit la putere, fraţilor, alianţa a venit la putere. Dacă veneam la putere, eram preşedinte ori prim-ministru. - Bine. Şi dvs. nu faceţi parte din alianţă? - Fac parte, cum să nu fac, dar din fericire eu am cele mai puţine voturi în alianţă. - De ce nu puneţi problema majorării salariilor? - Fraţilor, când am promis 500 de euro, am reieşit din promisiunea comuniştilor că PIB-ul va creşte, dar mata ştii ce s-a întâmplat cu PIB-ul? - Dvs. nu vedeaţi atunci că PIB-ul nu creşte? - De unde să văd dacă statistica dădea că n-avem criză. - Înseamnă că comuniştii au reuşit să vă amăgească? Aşa-i? - Comuniştii să mă amăgească pe mine? Mata îţi dai seama ce vorbeşti? Nu au reuşit ei să mă amăgească pe mine, mata trebuie să ştii că eu sunt şahist. Eu pot să mă las amăgit ca să creadă ei că m-au amăgit, dar să mă amăgească cineva pe mine cu adevărat, asta-i practic imposibil. - Înseamnă că v-aţi lăsat amăgit? - Da, m-am lăsat amăgit ca ei să creadă că m-au amăgit pe mine. Dar asta este, după cum vă spuneam, imposibil. - Dar rezultatul e acelaşi! Nu-i totuna dacă te laşi amăgit ori eşti amăgit, dacă rezultatul e acelaşi? - Nu, categoric nu-i totuna. Fiindcă acum eu pot să dau vina pe dânşii, dar dacă aş fi fost amăgit cu adevărat, eu n-aş fi ştiut ce să vă spun. - Şi de ce nu spuneţi? - Cum nu spun, dar ce fac eu acum? Spun şi spun bine! Ţine minte: totul o să fie bine! - Şi atunci unde-s 500 de euro? - Iară o iei de la început?! Tu cu cine ai votat? - Am votat cu PCRM. - Atunci du-te la comunişti! Ei ţi-au promis data trecută 300 de dolari salariu, ţi i-au dat? - Nu. - Şi de ce ai votat cu dânşii a doua oară? - Să ne apărăm Patria! - Şi de ce nu te-ai dus la Voronin să apăraţi împreună patria, dar ai venit la mine să ceri bani? Să-ţi deie ei mai întâi 300, apoi să ceri de la mine 500! Data viitoare, să votezi cu mine, fiindcă am să promit un salariu şi mai mare! Pentru conformitate, al vostru Ion Buraga

Alb şi negru

cu Nicolae NEGRU Luni, am fost martorii unei ”spălări de rufe” la televizor de către vicepreşedinţii partidelor membre ale Alianţei pentru Integrarea Europeană. Pretextul: propunerile cu care liderul PD, Marian Lupu, vrea să-şi asigure voturile deputaţilor comunişti. De fapt, s-a căutat nod în ”papura” lidertului PD. Pretenţiile formulate faţă de cele 12 puncte nu au fost susţinute de argumente clare, ci de ”impresii” şi interpretări. E adevărat, privite de pe poziţia unui alegător PL sau PLDM, unele din cele 12 puncte ar putea să suscite nişte întrebări, dar, după ce liderii AIE le-au acceptat, discuţia în contradictoriu pe marginea acestora era, pur şi simplu, inutilă, dăunând imaginii Alianţei, creând impresia unei certe pe o chestiune minoră în fond, în contextul problemelor care îi stau în faţă, prioritatea rămânând debarcarea definitivă a comuniştilor de la putere şi eliminarea partidului comunist de pe scena politică. Da, este amendabilă referirea lui Lupu la manualul de istorie, nu e treaba unui eventual preşedinte să se amestece în procesul de învăţământ şi să facă promisiuni în acest sens. Dar dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu credem că era cazul să dramatizăm, să facem din ţânţar armăsar, să ne alarmăm peste măsură, să privim propunerile sale altfel decât ca pe o opinie, la care are dreptul oricine, inclusiv un candidat la preşedinţia RM. Oricum, chiar dacă va fi ales preşedinte, el nu se va putea implica în procesul educativ decât în modul stabilit de lege. Poziţia şi posibilităţile lui Lupu nu sunt comparabile cu cele ale lui Voronin. Nici măcar în cadrul propriului partid, opinia domnului Lupu nu este împărtăşită în unanimita-

te. La fel, e tangentă cu imaginarul interpretarea referirii la iredentism ca un atac la adresa românismului, atâta timp cât lucrurile nu sunt spuse cu claritate. Fiecare e în drept să caute sensuri după plac, inclusiv să considere punctul respectiv drept un avertisment împotriva iredentismului găgăuz, de exemplu. Era atât de necesar ca dl Alexandru Tănase, ministru al Justiţiei, vicereşedinte al PLDM, să abandoneze rolul de politician rezonabil, realist, pe care l-a jucat cu talent până acum, şi să se transforme în comentator politic, repetând de fapt ceea ce scrisese Constantin Tănase, tatăl său, în numărul de vinerea trecută? De ce era nevoie de această metamorfoză? Să nu mai conteze unitatea alianţei şi imaginea ei în societate? În fierbinţeala polemicii, dl Alexandru Tănase a încercat să-l provoace şi pe Dorin Chirtoacă, vicepredintele PL, care încerca să menţină discuţia pe linia unui echilibru, a unei tonalităţi normale, manifestându-se ca un politician care vorbeşte ceea ce se cuvine, nu ceea ce ştie. Dincolo de interpretări şi discuţii contradictorii, care sunt fireşti, deranjează faptul că unii membri ai Alianţei au început să se comporte de parcă PCRM nu ar mai exista, de parcă sondajele nu ar demonstra că electoratul comunist este încă numeros şi solidar. În spatele atacului asupra lui Lupu, se întrezăreşte o rivalitate iresponsabilă, nestăpânită, reflexivă, ce se declanşează între liderii AIE. Se vede că pofta puterii vine mâncând, ca la Voronin. Şi declanşatorul acestei

lupte pare să fie anturajul dlui Filat, nemulţumit de modul în care s-au repartizat scaunele în alianţă, invidios pe rolul care i-a revenit lui Mihai Ghimpu. Această nemulţumire a străbătut şi în presă, inclusiv în ”Timpul”. După poziţia lui Alexandru Tănase putem să deducem că PLDM nu mai consideră o prioritate alegerea preşedintelui. El a încercat chiar să diminueze consecinţele negative pentru RM ale unui eventual eşec la 7 decembrie, dând asigurări fără nicio acoperire. Apreciem şi noi calităţile administrative ale guvernului Filat, neam şi pronunţat în acest sens, dar, cu certitidune, nealegerea preşedintelui aruncă guvernul în provizorat şi schimbă radical atitudinea FMI şi a UE. Se poate vorbi cu certitudine despre o suspendare a intenţiilor de reluare a negocierilor privind libera circulaţie, despre o reducere sau chiar anulare a asistenţei financiare, ca să nu mai vorbim despre investiţiile străine, în cazul în care vina pentru alegerile anticipate va cădea asupra AIE. Liderii PLDM se joacă cu focul. Se pare că ei nu au tras învăţăminte din istoria cu ADR. Atunci, aroganţa dlui Ion Sturza a ”lucrat” în avantajul forţelor care au vrut să distrugă ADR. L-am auzit pe Filat prezentând înfrângerea comuniştilor ca pe o consecinţă a promisiunilor sale făcute electoratului de către PDLM, ca o materializare a sloganului ”R. Moldova fără comunişti”. Fără a nega meritul PLDM, nu putem să uităm ziua de 5 aprilie, când Filat nu arăta deloc ca un învingător, ba dimpotrivă. Trebuie să recunoaştem că fără ieşirea lui Marian Lupu din PCRM, Voronin era şi acum la putere. Spunem lucrul acesta nu pentru că am

considera că Lupu trebuie răsplătit pentru aceasta cu postul de preşedinte, ci pentru ca unii lideri AIE să nu se îngâmfeze prea tare, să nu li se urce la cap laudele şi să nu piardă simţul realităţii. Mai ales că, după o tăcere asurzitoare timp de opt ani, începe să-şi facă din nou loc cu coatele o categorie de indivizi ”hiperdemocraţi”, ”anticomunişti radicali”, ”unionişti” nerăbdători care se agită de mama focului, care te taxează imediat ce te observă mai puţin agitat decât ei. Filat nu trebuie să cedeze presiunii lor provocatoare. Principiul ”totul sau nimic” pe care încep să-l ”profeseze” unii politicieni este periculos. Graba strică treaba. Unitatea AIE trebuie păstrată. Şi Voronin cu tovarăşii săi, simţind unde este veriga slabă a AIE, au început să-i cânte osanale lui Filat, alimentându-i ”poftele de mărire”. Schimbarea de macaz a lui Iurie Roşca e de fapt o diversiune. Să fie sincer ziarul ”Flux” care scrie acum despre calităţile ”excepţionale” ale premierului Filat, după ce ultimii doi ani a asociat numele lui cu crima organizată şi privatizarea frauduloasă, cu influenţa Rusiei şi a ”oligarhilor” etc. Să fim înţeleşi just, nu alegerile anticipate ne provoacă temeri. Într-un anumit sens, ele ar putea fi benefice, reducând ponderea PCRM. Dar aceasta numai în cazul dacă partidele AIE vor face front comun împotriva PCRM, dacă unii lideri nu se vor grăbi să ajungă înaintea tuturor pe scaunul lui Voronin. Să ne imaginăm însă unde ajungem dacă războiul electoral se declanşează nu între AIE şi PCRM, ci între componentele AIE. Anume spre asta par să împingă lucrurile unii din PLDM şi presa care îi susţine.


Politică | 7

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

Bogat şi sărac

cu Petru BOGATU

De ce creşte Lupu? Pentru cine nu ştie, până şi cele mai credibile sondaje de opinie nu numai că spun multe lucruri relevante, ci şi ascund, cu voie sau fără voie, altele nu mai puţin interesante. Ultima investigaţie sociologică, realizată de CBS AXA în parteneriat cu IDIS „Viitorul”, nu este o excepţie.

Sondajul e pe bune Sondajele sunt ca telenovelele. Ţi se arată trăiri şi stări omeneşti pe care nu ai cum să le vezi sau să le simţi. Îţi satisfac o curiozitate pe care în mod normal nu poate să ţi-o oblojească nimeni. Şi, în plus, îţi înfierbântă uneori imaginaţia. Şi cea logică, dar şi cea lirică. Iată de ce pentru unii, sondajele sunt stricate, mincinoase, parşive şi mizerabile. Pentru alţii însă, dimpotrivă, sunt admirabile, credibile, lămuritoare şi convingătoare. Asta în funcţie de modul în care te prezinţi tu sau favoriţii tăi în statisticile oferite de cercetarea sociologică. Cum noi nu suntem partizani, vom arunca o privire nepărtinitoare asupra ultimei testări a electoratului. Şi vom preciza din capul locului că nu avem niciun motiv să punem la îndoială corectitudinea ei ştiinţifică. În condiţiile în care rezultatele investigaţiei nu au fost redactate în prealabil de Mark Tkaciuk, cum se obişnuia să se facă altădată, sub guvernarea PCRM, pornim de la ideea că sondajul e pe bune. Asta însă în niciun caz nu ne privează de drepul de a fi, dacă nu sceptici, cel puţin circumspecţi. În condiiţiile în care nimic nu-i perfect pe lume, o abordare critică se impune. Date fiind aceste explicaţii, vom căuta în cele ce urmează să scoatem în evidenţă nişte adevăruri care, nefiind spuse pe nume, doar se întrezăresc din rezultatele sondajului. Pentru a nu distorsiona realitatea, acestea trebuie decodificate, întrucât, în asemenea situaţii, vorba cercetătorului italian Alberto Papuzzi, a nu comenta înseamnă a dezinforma.

Ce spune şi ce nu spune sondajul de opinie? În primul rând, sondajul spune că raportul de forţe între AIE şi PCRM a rămas aproximativ acelaşi ca în ziua alegerilor anticipate din 29 iulie. Atâta doar că, dacă un nou scrutin ar avea loc mâine, coaliţia democratică ar fi reprezentată în Legislativ nu de patru, ci de trei partide. Ce nu ni se spune însă explicit este faptul că pentru prima oară cele patru partide democratice devansează comuniştii, în intenţiile de vot, cu peste 5 la sută. Altminteri zicând, cu un procentaj care depăşeşte clar marja de eroare. Niciodată încă până acum un sondaj de opinie nu a arătat un decalaj atât de accentuat între AIE şi PCRM. De unde şi impresia că formaţiunile democratice, luate laolaltă, îşi consolidează superioritatea faţă de comunişti. În al doilea rând, potrivit sondajului, Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, urcă pe locul întâi în topul încrederii pe care populaţia o manifestă faţă de actorii politici, devansându-l pe Vladimir Voronin. Pe locul al treilea e Vlad Filat care îl întrece pe Dorin Chirtoacă. Ni se spune că ratingul liderului PD şi cel al primului-ministru creşte, iar cel al fostului preşedinte şi al primarului Chişinăului, din contra, descreşte. Nu ne sunt, totuşi, dezvăluite cauzele care conduc astăzi la ascensiunea unora şi la căderea altora. Din punctul nostru de vedere, creşterea

spectaculoasă a lui Marian Lupu se datorează suspansului generat de chinurile nesfârşite legate de alegerea preşedintelui. De patru luni de zile toată lumea este cu ochii pe el, încercând să ghicească dacă va reuşi sau nu să obţină mandatul de şef al statului. Fără a neglija carisma şi capacitatea liderului PD de a se impune în faţa electoratului, vom constata că Voronin şi compania se prezintă astăzi ca nişte fraieri care, fără să vrea, umflă ratingul lui Marian Lupu. În ceea ce priveşte scăderea popularităţii lui Dorin Chirtoacă, nu cred că a fost tare afectat de protestele pensionarilor, după cum presupun unii. Se pare că primarul Chişinăului este la ora actuală eclipsat de liderul PD-lui şi cel al PLDM-lui care sunt împinşi de conjunctura politică în prim-plan.

Victorie muncită pentru Filat Explicaţia creşterii graduale a credibilităţii lui Vlad Filat stă în munca sa de premier care începe să se dovedească pe cât de istovitoare, pe atât de rodnică. Din acest punct de vedere, ascensiunea sa este eminamente muncită. În fine, sondajul spune, că, în eventualitatea unui referendum pentru modificarea Constituţiei, 74 la sută din totalul electoratlui ar opta pentru alegerea preşedintelui prin vot direct. Să nu fie cu supărare, dar la mijloc e o mostră de manipulare prin exploatarea inconştienţei şi naivităţii politice a alegătorilor. Aşa a fost câştigat, bunăoară, dincolo de Prut referendumul cu privire la înlocuirea parlamentului bicameral cu unul unicameral. Una peste alta, relevanţa şi credibilitatea sondajelor creşte direct proporţional cu numărul instituţiilor care le efectuează. E nevoie de concurenţă. Faptul că IDIS "Viitorul" a intrat în terenul testărilor electorale, alăturându-se astfel IPP-lui, este şi salutar, şi promiţător.

A fi sau a nu fi? Se impune elaborarea şi adoptarea unei constituţii bazată pe principii temeinice, care să reziste în faţa timpului n Valentin Dolganiuc ex-deputat, ex-viceprim-ministru A fost nevoie de cincisprezece ani pentru a înţelege că legea supremă a Republicii Moldova este o barieră în calea unui sistem democratic. Cred că este incorect să dăm vina pe un document nevinovat, care enunţă principiile de funcţionare a unui stat. Vina o poartă cei care au elaborat şi adoptat aceste principii. Pentru a înţelege mai profund de ce am ajuns într-o asemenea situaţie, este nevoie să revenim la istoricul actualei constituţii. Totul a început în anul 1993, când a fost creată o comisie pentru elaborarea proiectului noii constituţii. Ea nu şi-a dus la bun sfârşit activitatea, deoarece au urmat alegerile parlamentare anticipate, iar componenţa ei a fost modificată radical. Majoritatea era deţinută de reprezentanţii partidului democrat agrar şi partidului socialist, pe care, în ultimă instanţă, îi regăsim în rândurile actualului partid al Comuniştilor. Greşeala numărul unu a fost lipsa unui concept care trebuia să stea la baza principiilor constituţionale. A doua a fost dorinţa de a împărţi puterea între Parlament şi Preşedenţie. Să nu uităm că atât Petru Lucinschi, cât şi Mircea Snegur făceau parte din partidul de guvernământ.

Republică parlamentară sau semiprezidenţială Dorinţa de a împăca capra cu varza a dus la îmbrăţişarea sistemului politic semiprezidenţial. Şi, imediat, a început bătălia pentru supremaţia puterii în stat. Atât Parlamentul, cât şi preşedintele sunt aleşi prin sufragiu direct. În aceste condiţii, se află pe picior de egalitate. Atât o instituţie, cât şi cealaltă consideră că trebuie să ia decizii supreme, să dirijeze executivul, să aibă dreptul la ultima decizie. Ne amintim ce se întâmpla în acele timpuri, când preşedintele demitea prin decret un ministru,

iar acesta refuza să plece. Sau situaţia de după alegerile parlamentare din anul 1998. S-a creat o majoritate parlamentară, care urma să decidă asupra ocupării posturilor-cheie, pentru a-şi asuma responsabilitatea guvernării. Dar n-a fost să fie. Lucinschi, care nu participase în niciun fel la acele alegeri, vine cu candidatura d-lui Ciubuc, persoană din afara majorităţii parlamentare, şi o impune pentru a fi votată. Componenta cea mai nedreptăţită a fost Convenţia Democrată din Moldova. Dumitru Diacov a venit cu un ultimatum, cu toate că avea mai puţine voturi. El a declarat că, dacă nu i se oferă funcţia de preşedinte al Parlamentului, face alianţă cu Voronin. A devenit preşedinte. Funcţia de prim-ministru revenea CDM-ului, dar n-a mai fost să fie.

Imperfecţiunea sistemului semiprezidenţial Am descris aceste detalii pentru a arăta imperfecţiunea sistemului semiprezidenţial. Nu mai puţine bătăi de cap au ţările cu un astfel de sistem. În primul rând, vecinii noştri, dar şi Franţa. Dacă va continua practica tristă de a adopta norme constituţionale în funcţie de situaţii sau persoane, viitorul ne este pecetluit. În anul 2000, s-au făcut unele modificări în legea supremă. Constituţia s-a transformat într-o struţocămilă şi mai mare. Pe hârtie avem un sistem politic parlamentar, dar de facto este un surogat. Şi mai rău, a apărut o normă care nu rezistă niciunei critici: modul de alegere a preşedintelui republicii cu 61 de voturi. În aceste condiţii, se impune elaborarea şi adoptarea unei constituţii bazată pe principii temeinice, care să reziste în faţa timpului. Iată unele dintre ele: - sistemul politic este parlamentar; - preşedintele republicii este ales de către Parlament cu 51 de voturi; - prim-ministrul reprezintă statul; - preşedintele propune Parlamen-

tului, la funcţia de prim-ministru, candidatura desemnată de majoritatea parlamentară; - cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, sunt independente şi se supun legii; - limba oficială este limba română. În ultimă instanţă, nu este cazul să inventăm bicicleta moldovenească. Există o cale şi mai simplă. Se ia textul unei constituţii parlamentare, se traduce şi se propune spre adoptare. P.S. Falsul despre limba moldovenească şi alte enormităţi m-a determinat să votez împotriva actualei constituţii. Da. Am votat împotrivă şi n-am părăsit sala de şedinţe a Parlamentului, precum s-a afirmat într-un articol de săptămâna trecută. Am stat în picioare şi am luptat până la ultima. Timpul a demonstrat că majoritatea parlamentară a greşit lamentabil. P.P.S. Pentru a ne da seama că în Republica Moldova deciziile se iau în funcţie de conjunctură sau de persoane, vreau să amintesc un caz emblematic, care este ridicol, iar greşeala ar trebui reparată, pentru a nu mai fi arătaţi cu degetul. În anul 1999, după ce a demisionat dl Ciubuc (n-a fost decizia Guvernului, ci personală a domniei sale, sau impusă de cel care l-a avansat), votul pentru a numi un nou Guvern era la limită. A fost interpelată Curtea Constituţională, pentru a se pronunţa cât reprezintă 50% plus un vot. Răspunsul îl cunoaştem – 52 de voturi. De ce a fost acest răspuns? Pentru că ADR-ul avea 51 de voturi, iar al 52-lea era votul lui Ilie Ilaşcu. Lucinschi intrase într-un conflict total cu Diacov şi dorea dizolvarea Parlamentului. Planul lui a fost dat peste cap, deoarece în şedinţa Parlamentului a fost adusă o scrisoare de la Ilaşcu din închisoare, prin care se pronuţa „pro”. O întrebare pentru Curtea Constituţională. Onorată instanţă, Să modelăm o situaţie. La alegerile parlamentare participă două partide. Unul dintre ele acumulează 51 de mandate, iar celălalt – 50. Care dintre ele deţine majoritatea? Sau niciunul, poate? Cred că ceva e putred în Basarabia!


8 | Publicitate

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

Fundaţia Orange Moldova a donat 1 milion de euro Centrului de Radiologie şi Imagistică Atenţie! S-a deschis Centrul de Radiologie şi Imagistică al Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie din Chişinău. Acesta a fost dotat graţie suportului financiar oferit de Fundaţia Orange Moldova. Desfăşurarea acţiunii a fost realizată în cadrul proiectului ”Dezvoltarea Parteneriatului Public – Privat”, îndeplinită de Agenţiile Organizaţiei Naţiunile Unite, în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova. Prezent la eveniment, premierul Vlad Filat a ţinut să mulţumească Companiei Orange pentru fapta lor grandioasă, şi anume, achiziţionarea Tomografului ”Light Speed VCT SELECT”, de care ducea lipsă de mulţi ani R. Moldova.

Un nou pas spre o medicină performantă De asemenea, premierul le-a mulţumit medicilor pentru activitatea pe care aceştia o prestează. „Este foarte important ca investigarea şi diagnosticarea cetăţenilor Republicii Moldova să fie făcută corect şi rapid. Avem specialişti foarte buni, iar acest aparat este un nou pas spre o medicină performantă, pe care o merităm cu toţii”, a declarat premierul Vlad Filat. Ludmila Climoc, Directorul General al Companiei Orange Moldova, s-a arătat extrem de bucuroasă, dar şi mândră de faptul că a reuşit să doteze Centrul de Radiologie şi Imagistică al Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie cu un aparat extrem de performant aşa cum este Tomograful ”Light Speed VCT SELECT”.

Posibilitatea de a efectua un diagnostic performant ”Vreau să subliniez încă o dată profesionalismul de care

a dat dovadă întreaga echipă care a lucrat la proiectul Fundaţia Orange. Dar şi profesionalismul celor care lucrează la Centrul de Radiologie şi Imagistică al Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie. Fundaţia Orange a donat mai mult de 1 milion de euro pentru a dota Centrul cu cel mai avansat echipament. În acest fel, noul Centru va oferi posibilitatea de a efectua un diagnostic performant şi va contribui la îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală pentru toţi”, conchide Directorul General al Companiei Orange Moldova. Vladimir Hotineanu, ministrul Sănătăţii, a salutat ideea deschiderii Centrului de Radiologie şi Imagistică, iar Companiei Orange i-a mulţumit pentru donaţia făcută. De asemenea, ministrul Sănătăţii a ţinut să spună că gestul Companiei Orange este unul demn de urmat şi pentru celelalte companii din Moldova, care activează în sectorul privat. Oaspetele de onoare, Kaarina Immonen, Coordonator Rezident al Organizaţiei Naţiunilor Unite în Moldova, a menţionat că ONU recunoaşte rolul critic al sectorului privat, şi anume acordarea

suportului pentru atingerea obiectivelor stabilite în domeniile educaţiei, sănătăţii, reducerii sărăciei etc. ”Parteneriatul cu Orange Moldova pentru dezvoltarea sectorului sănătăţii este unul binevenit, care sperăm că va contribui la îmbunătăţirea sistemului de asistenţă medicală în ţară şi la însănătoşirea multor pacienţi cu boli neurologice”, declară Kaarina Immonen. Proiectul ”Dezvoltarea Parteneriatului Public – Privat” a fost realizat în baza unui memorandum semnat cu Agenţiile ONU, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei.

Se va face investigarea a 100 de persoane timp de 24 de ore ”Light Speed VCT SELECT” este unul din cele mai performante aparate medicale din Moldova. Cu ajutorul acestuia se poate face investigarea a 100 de persoane timp de 24 de ore. Graţie acestui centru, în Moldova vor putea fi făcute diferite investigaţii, dar şi studii medicale. ”Crearea acestui centru este un vis şi o speranţă a noastră la care am visat de foarte mulţi ani şi care astăzi devine realitate. Speranţa colectivului a fost realizată graţie Fundaţiei Orange. Acum vom putea rezolva cele mai grave probleme de sănătate, vom putea oferi o speranţă pacienţilor noştri”, ne spun mulţumiţi medicii care activează la Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie. ”Light Speed VCT SELECT” deţine o mulţime de programe care permit vizu-

alizarea unor organe importante, de asemenea se pot face multiple intervenţii chirurgicale. În afară de aceasta, poate fi studiată şi măduva spinării, dar şi rădăcinile acesteia.

Se va discuta live ”Acum o să putem avea o

discuţie live cu colegii care se vor afla în teritoriu, să vedem pacientul, să studiem situaţia sa, ca mai apoi să putem lua decizii importante pentru viaţa sa. De asemenea, vom putea colabora şi cu colegii de peste hotare”, ne spun satisfăcuţi angajaţii institutului. Ţinem să precizăm că în

cadrul centrului îşi pot face investigaţii persoanele care suferă de boli oncologice, cardiovasculare, se efectuează navigarea în neurochirurgie, intervenţiile chirurgicale sub ghidajul computerului tomograf etc.

Lena NEGRU

Regional Office for Cross Border Cooperation Iaşi is currently looking for candidates to fill the following job positions for Joint Technical Secretariat (JTS) of the Joint Operational Programme Romania – Ukraine – Republic of Moldova 2007 – 2013:

n 1 Implementing/Monitoring Officer n 1 Information and Publicity Officer Candidates are requested to send to Regional Office for Cross Border Cooperation Iaşi an application folder containing the following documents: - letter of intention and CV in European format (in English language), - photocopies of the relevant university diplomas and professional experience, - identity document (copy) - legal certificate showing not having a criminal record. * Where these official documents are in other language than Romanian/Moldovan, an authorized English translation is requested. The deadline for submission of the application folder is on December 11, 2009 at 16:00 hours (Romanian time). The selection will take place on December 14, 2009 at 09.00 hours (Romanian time), at the headquarters of Regional Office for Cross Border Cooperation Iasi. The selection will have the following sections: written test according to the bibliography, English language test, computer operating skills test, interview. The bibliography and additional information can be found at the headquarters of the Regional Office for Cross Border Cooperation Iaşi or on the web sites www.brctiasi.ro, www. ro-ua-md.net For further information, please contact Mr. Nicolae Iorga, HR responsible, phone: 0040 232 270646 Email: nicolae.iorga@brctiasi.ro Address: 171A, Sarariei Street, Iasi - Romania

Programme funded by the EUROPEAN UNION


Observator | 9

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

Împotriva alegerilor anticipate şi pentru alegerea în mod direct a preşedintelui ţării – aceasta este poziţia exprimată de majoritatea cetăţenilor R. Moldova în cadrul sondajului realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-Axa” în parteneriat cu IDIS „Viitorul”.

Cine trebuie să Popularitatea aleagă preşedintele lui Filat şi Lupu Trei pătrimi din res- a crescut pondenţi consideră că criza politică din ţară poate fi depăşită dacă preşedintele R. Molodva va fi ales prin votul direct al cetăţenilor, lucru care este posibil doar printr-o eventuală modificare a Constituţiei. „La 5 iunie 2000, cetăţenii R. Moldova au fost lipsiţi de un drept fundamental de a alege în mod direct preşedintele ţării. Trecerea de la republică parlamentară la republică prezidenţială este prima modificare ce trebuie făcută în Constituţie”, consideră preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere.

În cazul în care Constituţia va fi totuşi modificată, conform rezultatelor sondajului, preşedinte va fi numit Marian Lupu, Voronin fiind dat jos de pe poziţia de lider în „competiţia” pentru obţinerea încrederii populaţiei. Popularitatea lui Filat şi Lupu a crescut, iar cea a lui Voronin şi Chirtoacă e în descreştere. Primarul de Chişinău parcă a fost un clarvăzător când a declarat ceva timp în urmă că decizia sa de a majora tarifele la apă şi transport public este una „nepopulară”, rezultatele sondajului au confirmat presupunerile lui Chirtoacă.

Voronin, detronat ¸ în topul popularitătii

Potrivit ultimului sondaj CBS-AXA, Marian Lupu îl devansează pe fostul preşedinte Vladimir Voronin Care este personalitatea politica în care aveţi cea mai mare încredere?

Cine ar fi principalul responsabil pentru provocarea alegerilor anticipate?

Moldovenii preferă UE

mărul cetăţenilor R. Moldova care preferă să locuiască în Uniunea Europeană. Sondajul a fost efectuat în perioada 2-11 noiembrie 2009,

În care „uniune” ar dori să trăiască cetăţenii R. Moldova? O parte din persoanele

chestionate se vede integrată într-o URSS reînnoită. Totuşi adepţii socialismului sunt în minoritate. De patru ori mai mare, adică 32 %, este nu-

pe un eşantion de 1085 persoane din 67 de localităţi, cu o marjă de eroare de +/- 3%. Svetlana Panţa


10 | Flagrant

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

Vladimir VORONIN

Anatol POPUŞOI

Igor DODON

Vânatoare ˘ de mistreti ,

Fostul preşedinte al Agenţiei „Moldsilva”, Anatol Popuşoi, deputat PCRM, a transferat ilegal mii de hectare de pădure către firma ”Biotex – Com”, unul din principalii acţionari ai băncii FinComBanc, unde Oleg Voronin este preşedinte al Consiliului de Administrare.

După întoarcerea de la staţiunea cehă Karlovy Vary, ex-preşedintele Vladimir Voronin a organizat săptămâna trecută o vânătoare pe cinste la pădurea de pe teritoriul satelor Geamăna şi Puhoi, r. Anenii Noi. Aici, acum câţiva ani, au fost date în arendă 1266 ha de pădure de către Agenţia pentru Silvicultură ”Moldsilva” firmei ”Biotex-Com”, fondatorul căreia este Oleg Voronin, fiul liderului comunist Vladimir Voronin. Imediat după aceasta, pădurea a fost îngrădită cu gard de plasă metalică, accesul localnicilor pe acest teritoriu fiind interzis, iar animalele fiind izolate până şi de sursa de apă la care se adăpau, iazul din preajma pădurii. Săptămâna trecută, Procuratura Generală a informat că investighează cazul transmiterii ilegale în arendă de către Agenţia „Moldsilva” a încă circa 700 de ha din loturile de pădure Ţiganca şi Rotunda, aparţinând ocolului silvic Ivancea, Orhei, aceleiaşi firme ”Biotex-Com” SRL. Acest contract de arendă a fost încheiat la 10 martie 2008, iar imediat după aceasta, ca şi în cazul pădurii de la Geamăna, au început lucrări de îngrădire cu plasă metalică a pădurii. Pământul a fost dat în arendă pe o durată de 49 de ani. Plata de arendă constituia 315 de lei pentru un hectar, sau 219 mii lei anual.

„BIOTEX Com” este acţionară la banca FinComBank Firma „BIOTEX-Com Srl”, implicată în acest scandal, îşi are sediul pe str. Mesager 5/2 din Chişinău, dar activează pe strada V. Alecsandri 79. În sediul din Alecsandri şi-au

concursul şi acordul organelor administraţiei publice locale. ”Pensiunea este frumoasă, nu ştiu pe cât de legal însă este. Toate documentele au fost perfectate de conducerea gospodăriei silvice Orhei şi „Biotex-com”, ne spune Viorel Petic, pădurarul de aici. Valeriu Scutelnic, directorul gospodăriei silvice Orhei, ne spune că a semnat documentele deoarece aşa i s-a cerut, refuzând însă să dea detalii.

Feuda lui Popuşoi

Cabana vânătorilor din pădurea de la Geamăna. Foto: Svetlana COROBCEANU găsit adăpost firmele „Moldconstruct Market” şi “Transline”, despre care presa a scris că sunt afaceri înfiinţate de către fiul preşedintelui Voronin, Oleg. Acesta deţine un apartament şi mai multe spaţii de birouri la aceeaşi adresă. „Moldconstruct Market”, unde Oleg Voronin este economist, „Transline” şi „BIOTEX Com” este acţionară la banca FinComBank, unde juniorul Voronin este preşedinte al Consiliului de Administraţie. Coincidenţă sau nu, în 1988, Oleg Voronin a fost fondatorul unei întreprinderi cu o denumire similară ”Biotex”. Cooperativa se ocupa de creşterea plantelor nonvirotice, de programarea bazei de date şi comercializarea calculatoarelor şi programelor de calculator. În opinia unor analişti financiari, Oleg Voronin se plasează în topul oamenilor cu cele mai mari averi din Republica Moldova. Potrivit locuitorilor s. Geamăna, după ce a fost îngrădită pădurea, animalele se înghesuiau lângă gardul de plasă, din cauza că le-a fost îngrădit accesul la iazul din care se adăpau. ”Animalele mureau de sete. În special iarna, se aud

împuşcături. Aici vin doar Voronin şi cu prietenii săi la vânătoare”, ne spune un locuitor al s. Geamăna, Tudor Baroncea. Secretara Consiliului local, Eugenia Danilov, ne informează că nimeni de la Agenţia „Moldsilva” nu s-a consultat cu atorităţile locale privind arenda pădurii. ”Oamenii sunt nemulţumiţi. Mai înainte, păşteau vitele ori mergeau la strâns ciuperci. Acum însă nimeni nu se apropie, căci au pus pază”, ne spune aceasta. La casa pădurarului ne întâmpină soţia acestuia, Larisa Bulgari. La poartă se găsesc stive de plasă, pe alocuri gardul urmează a fi reparat, ne explică femeia. ”Gardul nu este o problemă pentru animale, mistreţii pot trece cu uşurinţă pe sub el”, îşi dă cu părerea ea. Întrebată despre scopul îngrădirii acestei păduri, femeia ridică din umeri, după care se oferă să ne arate drumul spre alte case ale pădurarilor care păzesc acest teritoriu, poate îi vom găsi la faţa locului.

”Ţarul” la vânătoare Unul din angajaţii ”Moldsilva” care a solicitat să-i păstrăm anonimatul ne infor-

mează că ultima vânătoare la pădurea Geamăna a avut loc duminică, 29 noiembrie. Următoarea vânătoare este preconizată pentru cea de-a doua jumătate a lunii decembrie. Duminică, din suita lui Voronin au făcut parte 11 persoane, printre care fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, ex-ministrul Tehnologiilor Informaţionale, Vladimir Molojen, şi deputatul comunist Igor Dodon. Potrivit sursei noastre, au fost angajaţi 20 de gonaşi din satele Geamăna şi Puhoi plătiţi cu câte 100 de lei. Opt mistreţi au ajuns trofeu de vânătoare. Festinul a avut loc la căsuţa de bârne a administratorului ”Biotex Com”, Sergiu Plămădeală, amplasată la câţiva zeci de metri în pădure. Solicitată de JURNAL, contabila gospodăriei silvice Anenii Noi ne spune că pentru ziua de duminică gospodăria silvică nu a eliberat niciun tichet care ar fi autorizat vreun vânat. În cazul dat, ar fi fost nevoie de prezentarea a opt licenţe. Solicitat de JURNAL, deputatul PCRM Igor Dodon a confirmat că a participat duminică la o vânătoare. ”Duminică, am fost la vânătoare, dar nu am vânat niciun

mistreţ, din păcate. N-ar fi corect însă să vă spun cu cine şi unde am fost”, a mai spus el înainte de a închide telefonul. Spre deosebire de pădurea Geamăna, în loturile de pădure arendate la Orhei, „Biotex Com” a construit fără acordul Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva” şi în lipsa unui certificat de urbanism şi a autorizaţiei de construcţie, mai multe edificii: o clădire de piatră cu dimensiunile 10×20 metri, o casă de bârne cu un nivel, o fermă pentru fazani, un heleşteu, reţele inginereşti. Procurorii au constatat că respectivul contract de arendă a fost încheiat cu încălcarea legislaţiei, motiv pentru care Procuratura Generală a solicitat Curţii de Apel Economice rezilierea contractului. Atribuirea terenurilor din fondul forestier se efectuează de către organele silvice de stat şi autorităţile administraţiei publice locale. În acest caz, consiliul local urma să decidă darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor publice. În cazul dat, transmiterea în arendă s-a efectuat fără

Deputatul comunist Anatol Popuşoi a fost numit director „Moldsilva” în 2002, iar la 18 decembrie 2008 preşedintele Voronin i-a înmânat „Ordinul Republicii”. Conform situaţiei de la 1 ianuarie 2008, suprafaţa terenurilor fondului forestier constituie 409 mii ha, 12,1 % din teritoriul ţării. În perioada 2007-2008, AS „Moldsilva” a încheiat 142 de contracte de dare în arendă a terenurilor din fondul forestier în scopul gospodăririi cinegetice, cu suprafaţa de aproximativ 14 mii ha şi de recreere cu suprafaţa de 780 ha, printre care: ÎS „Chişinău” a încheiat 95 contracte de arendare a suprafeţei totale de 610,35 ha în valoare de 801911 lei, ÎS „Iargara” - 6 contracte, 2035 ha, 611212 lei, ÎS „Străşeni” – 13 contracte, 118,72 ha, 153878 lei etc. SA „Moldsilva” a încasat plata pentru arendă a terenurilor din fondul forestier de la 103 persoane fizice şi juridice în valoare de 3743387 de lei, în 2007 - 459704 de lei şi în 2008 - 3282682 de lei. Nu s-a calculat şi încasat plata pentru arendă de la 39 de persoane în valoare totală de 1124294 lei, care a fost trecută la „prejudiciu cauzat statului”. Procurorii consideră că darea în arendă a porţiunilor de pădure Ţiganca şi Rotunda s-a efectuat în mod netransparent, fără organizarea şi efectuarea licitaţiilor publice, fapt care contravine legii. Mai mult, la cererea de solicitare a dreptului de arendă nu a fost anexată informaţia privind scopurile arendării acestuia. Svetlana Corobceanu


Publicitate | 11

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

Târg de informare despre piata muncii , destinat moldovenilor din Germania Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în colaborare cu Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă din Germania şi Centrul Internaţional pentru Migraţie a organizat pe 21 noiembrie a.c., o campanie de informare a cetăţenilor moldoveni, care trăiesc şi muncesc temporar în această ţară. Scopul acestei campanii de informare a fost de îmbunătăţire a relaţiilor cu cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare, de a comunica direct şi de a-i informa despre situaţia curentă de pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova. Aceştia au fost informaţi de asemenea, cu privire la tendinţele de dezvoltare ale pieţei muncii, politicile şi programele de dezvoltare în domeniu şi despre posibilităţile de reintegrare a celor aflaţi în străinătate.

În prezent, pe teritoriul Germaniei se află înregistraţi 12 000 de moldoveni dintre care un număr de 1300 de cetăţeni sunt şomeri şi deşi piaţa muncii din Republica Moldova a fost afectată de asemenea de criza economică mondială, pentru multe companii care activează pe plan local, rămâne prioritară cererea de forţă de muncă calificată. Interesaţi să atragă personal cu experienţă de lucru acumulată de cetăţenii noştri în

Germania, au fost 8 angajatori din Republica Moldova, companii, care, alături de reprezentanţii ANOFM, au avut posibilitatea să-şi prezinte oferta de locuri vacante în mod direct, cetăţenilor moldoveni invitaţi să participe la eveniment. Prezenţi în cadrul târgului au fost cca. 60 de cetăţeni moldoveni. Campania de informare este realizată şi cu sprijinul Ambasadei Germaniei în Moldova, Societăţii Moldovenilor din Germania, Institutului Leipzig în Moldova. Companiile invitate să participe la târgul de informare au fost: Hellenic Coca Cola, Orange Moldova, IDS Consulting, Artima, Roedl & Partner, Business & Finance Consulting, InterPool şi Draxlmeier.

Acţiunea a avut loc la Berlin, fiind susţinută de proiectul Uniunii Europene „Consolidarea capacităţii Moldovei de gestionare a pieţei muncii şi de reîntoarcere a migranţilor”, program implementat în cadrul „Parteneriatului pentru Mobilitate dintre UE şi Moldova” de către Serviciul Public Suedez pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Ion Holban, director general interimar, Agenţia Naţională pentru Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) Întâlnirea noastră este concepută ca o campanie de informare despre locurile de muncă care sunt actualmente pe piaţa forţei de muncă din ţară, un târg al locurilor de muncă pentru cetăţenii moldoveni, dat fiind faptul că mulţi concetăţeni de ai noştri, aflaţi în afara hotarelor ţării, în urma crizei economice mondiale sunt afectaţi de şomaj. Sper că această manifestare va oferi atât companiilor prezente, cât şi Dvs., în egală măsură, posibilitatea unui schimb de informaţii ce ţin de principalele oportunităţi şi avantaje oferite, cât şi răspunsuri la problemele apărute. Ţin să menţionez că această campanie de informare iniţiată astăzi este prima de acest gen organizată în afara hotarelor ţării şi mizăm foarte mult pe disponibilitatea de colaborare a diasporei pentru a stabili, menţine şi consolida relaţia cu cetăţenii noştri aflaţi în diferite ţări din spaţiul UE, în cazul dat cu cei din Germania, pentru a-i susţine în cazul în care doresc să revină în ţară. Sper să ne fie de folos această informare reciprocă, iar deschiderea pentru colaborare în vederea reintegrării pe piaţa muncii din ţară – o şansă atât pentru angajatori, cât şi pentru solicitanţii de locuri de muncă.

Per Lindberg, director proiectului “Consolidarea capacităţii Moldovei de gestionare a pieţei muncii şi de reîntoarcere a migranţilor” proiect derulat în cadrul Parteneriatului pentru Mobilitate între UE şi R. Moldova şi implementat în R. Moldova de către Serviciul Public Suedez de Ocupare a Forţei de Muncă Obiectivul general al proiectului Uniunii Europene “Consolidarea capacităţii Moldovei de gestionare a forţei de lucru şi de reîntoarcere a migranţilor” este de a promova mobilitatea legală între statele Uniunii Europene şi Moldova. Unul dintre obiectivele prioritare este de a reintegra moldovenii care doresc să se întoarcă în Moldova iar cel de al doilea se referă la informarea corectă a celor care doresc să plece în spaţiul UE privind modalităţile legale ale acestui demers. În acest scop, noi urmărim să creăm o piaţă transparentă a muncii prin implementarea unor activităţi diverse. Evenimentul de astăzi este o primă măsură în acest domeniu, avem în plan organizarea unor acţiuni similare poate din nou în Germania, în Italia şi în alte state UE în care cetăţenii moldoveni au o prezenţă semnificativă. Acest gen de evenimente reprezintă o oportunitate pentru companiile prezente azi aici de a-şi extinde aria de recrutare şi în rândul moldovenilor aflaţi în străinătate, doritori să se întoarcă în ţara de origine. În acelaşi timp, cetăţenii moldoveni care trăiesc în străinătate pot fi informaţi cu privire la oportunităţile reale de pe piaţa muncii din Moldova. Aş dori să mulţumim colegilor noştri din Germania, cu al căror suport am reuşit să organizăm acest târg al locurilor de muncă. Aş dori, de asemenea, să mulţumesc Ambasadei Moldovei în Germania pentru sprijinul acordat în acest sens. Informaţii suplimentare despre planul de activităţi din cadrul proiectului „Consolidarea capacităţii Moldovei de gestionare a pieţei muncii şi de reîntoarcere a migranţilor” implementat de SPES, pot fi accesate pe www.legal-in.eu

Raisa Dogaru, şefa direcţiei de implementare a politicilor de ocupare, Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă Ne aflăm la o primă experienţă de acest gen şi, din fericire, ea a avut efectul scontat. Cetăţenii noştri s-au dovedit foarte deschişi la informaţiile despre piaţa muncii din R. Moldova, pregătite de noi. Din discuţia cu cei prezenţi astăzi am înţeles că ei au apreciat această acţiune, chiar dacă foarte mulţi au venit din curiozitate, neavând un obiectiv anume. E adevărat că nu aveau prea multe aşteptări, totuşi au apreciat această acţiune. Foarte mulţi mi-au spus că au venit să vadă, să comunice cu cei de acasă. Este un semnal care ne demonstrează că moldovenii au nevoie de acest tip de contacte şi îmi pare bine că şi cu ajutorul evenimentului de azi reuşim să consolidăm comunitatea moldovenilor aflată în Germania. În planurile noastre de viitor care includ organizarea altor evenimente similare, dorim să îmbunătăţim procesul informaţional şi să luăm în calcul nevoile reale ale concetăţenilor noştrii. Cei interesaţi de oportunităţile oferite de piaţa muncii din Moldova, pot accesa site-urile de informaţii ale ANOFM: anofm. md şi jobmarket.gov.md

Alexander Seidl, Centrul Internaţional pentru Migraţie (CIM) Cred că evenimentul per ansamblu a fost unul de succes, pentru că am dorit să punem bazele unei platforme de comunicare între companiile active pe piaţa muncii din R. Moldova şi comunitatea moldovenilor prezentă în Germania. Am dorit să organizăm un eveniment informativ în care să punem laolaltă eforturile ANOFM şi ale partenerilor săi germani, de distribuire a informaţiilor legate de locuri de muncă şi alte chestiuni strategice relevante pentru piaţa muncii din Moldova. Prin acest eveniment, noi încercăm să creştem nivelul de informare şi încredere a moldovenilor în propriile instituţii, faptul că dacă dumnealor îşi doresc să se întoarcă pe piaţa muncii din Moldova, ei pot fi sprijiniţi în acest sens. Suntem mulţumiţi că astăzi printre vizitatori am avut oameni calificaţi, cu experinţă îndelungată. Cred de altfel că acest eveniment a fost şi în interesul companiilor prezente astăzi aici, au avut posibilitatea să se întâlnească cu o diversitate interesantă de candidaţi. Vreau să menţionez de altfel că au existat companii care au oferit şi salarii între 1000 şi 1500 de euro.

Aurel Ciocoi, însărcinat cu afaceri, Ambasada Republicii Moldova în Germania Republica Moldova depune eforturi mari pentru a se apropria cât mai rapid de standardele şi normele europene şi în acest context consider că proiectul care se desfăşoară în cadrul parteneriatului de mobilitate pentru Uniunea Europeană constituie un prilej extraordinar de fericit pentru a apropia şi mai mult ţara noastră de Uniunea Europeană în sensul regăsirii noastre în marea familie europeană. Haideţi să încercăm să obţinem cât mai multe beneficii din acest prim pas dintr-un lung şir de acţiuni benefice pentru cetăţenii noştrii, care cu siguranţă vor continua şi pe viitor.

Programul de Reîntoarcere a Migranţilor În cadrul Programului de Reîntoarcere a Migranţilor, CIM oferă Moldovenilor care doresc să se reîntoarcă acasă posibilitatea de a avea un salariu de top între 300-2000 de euro pe lună, pentru o perioadă de maxim doi ani. Dacă un cetăţean moldovean care actualmente trăieşte în Germania şi care şi-a găsit un loc de muncă în Moldova, dar angajatorul nu poate plăti un salar adecvat, în concordanţă cu responsabilităţile cerute, şi dacă noi credem că această poziţie sau acest candidat ar contribui la dezvoltarea ţării, vom fi dispuşi să-i plătim noi un salariu de top pentru o perioadă de doi ani. Prin acest program dorim să îi motivăm pe cei care prezintă o înaltă specializare să se întoarcă acasă. Este, după părerea mea, o situaţie de câştig din ambele părţi, un câştig de care va beneficia angajatorul din Moldova pentru că va avea posibilitatea să angajeze personal calificat, cu experienţă internaţională şi poate oferi, cu ajutorul programului nostru, un salariu de nivel înalt. Pentru companiile interesate de acest program, mai multe detalii pot fi accesate pe www. cimonline.de

Angela Mutruc, reprezentant al Societăţii Moldovenilor din Germania Consider că putem marca cu succes evenimentul de astăzi fiindcă au fost prezenţi destul de mulţi cetăţeni care au venit şi din alte oraşe ale Germaniei, din Frankfurt, din Rostock, din Leipzig. Cei de la Agenţia Ocupării Forţei de Muncă din Berlin au transmis invitaţii la eveniment tuturor cetăţenilor moldoveni înregistraţi în baza lor de date. Ambasada noastră din Germania a susţinut foarte mult acest eveniment, informaţia fiind plasată chiar şi pe site-ul ambasadei, Dl Consul informând toţi cetăţenii care au trecut pragul misiunii diplomatice despre acest eveniment. Cred că cei prezenţi astăzi aici au venit anume să vadă ce se întâmplă pe piaţa muncii din Moldova, cu speranţa poate, de a se întoarce acasă. Am vorbit, de exemplu, cu câţiva tineri prezenţi aici care mi-au spus că vroiau să se întoarcă în Moldova şi nu ştiau care este situaţia acolo. Cei mai mulţi oameni cu care am discutat doresc să se întoarcă, dar nu cunosc cum şi în ce condiţii este posibil acest lucru.

Sergiu Russu, Secretar II, Secţia Consulară din cadrul Ambasadei Republicii Moldova din Republica Federală Germania Ca reprezentant al ambasadei, care mă ocup de servicii consulare, mi-a fost interesant să aflu câte persoane vor veni la eveniment, care sunt ofertele de muncă şi care sunt cerinţele pieţei din R. Moldova. Aici, în Germania, avem forţă de lucru extrem de calificată, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova care acasă au profesat ca intelectuali, iar aici nu pot fi încadraţi în acelaşi sistem şi ajung să facă altceva decât pregătirea lor de bază. De exemplu, cunosc medici sau tehnicieni cu calificări înalte, care aici ajung să lucreze în calitate de salahori. Aceste cazuri rezultă din faptul că este extrem de dificil de echivalat studiile. Când ajungi aici, îţi trebuie un minim necesar de trai, iar acest minim nu ţi-l poţi asigura decât muncind. Dar dacă munceşti nu ai timp de studii şi, respectiv, se conturează un cerc vicios în care sunt prinşi cetăţenii noştrii. Pot să număr pe degete câţi moldoveni reuşesc să iasă din acest cerc vicios.


Ieri, a apărut

tabloidul APROPO.

Întrebaţi în toate chioşcurile!

Programe TV Săptămâna 7 – 13 decembrie 2009

LUNI 07.12.09 TVR 1 07.00 Telejurnal Sport Meteo 07.30 SuperFotbal Magazin UEFA Champions League 08.00 Trezirea la apel! 09.00 Telejurnal 09.15 Trezirea la apel! 10.10 Serial: Don Juan îndrăgostit 11.15 O dată-n viaţă 13.00 Miezul zilei 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.45 Desene animate 15.00 Studio Campionatul Mondial de Handbal Feminin 15.10 Campionatul Mondial de Handbal Feminin România-Ungaria 16.45 Studio Campionatul Mondial de Handbal Feminin 17.10 Serial: Furtună la palat 18.20 Bancomatul de pe 1 19.00 Ştii sport? 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 TALK - SHOW 22.40 Serial: Anatomia lui Grey 23.30 Bună ca viaţa! 00.05 Telejurnal Sport Meteo 00.20 Nocturne Ana Blandiana, poeta 01.20 Bancomatul de pe 1 02.00 Echipa verde Editie veche 02.25 Sport 02.45 Telejurnal Meteo 03.40 Serial: Don Juan îndrăgostit 04.40 Serial: Furtună la palat 05.45 Imnul României 05.50 Teleshopping TVR 2 07.00 Ferma 08.10 Film: Săptămână de săptămână 09.45 Poate nu ştiai 10.10 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal Ştiri Sport 12.00 Dincolo de hartă 12.30 Telejurnal 12.45 Serial: Dovadă de iubire 13.45 Descoperă românii 14.00 Teleshopping 14.30 e Forum 15.00 Împreună în Europa 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 102 17.00 Umbre ale trecutului, ep. 1 17.30 Oraşele lumii. Oman 18.00 Jurnalul Euronews 18.10 Serial: Miracole, sez. 9 18.45 Serial: Berlin, Berlin 19.20 Handbal. România - Ungaria 21.00 Bugetul meu 21.30 Lumea de aproape 22.00 Ora de ştiri 23.10 Replay Transmisiune ă 00.30 Serial: Străzile crimei, ep. 6 01.30 Handbal. România - Ungaria 03.00 Lumea de aproape 03.30 Întâlnire pe 2 04.45 Mesager 05.25 Ora de ştiri 06.15 Teleshopping Moldova 1 06.00 MESAGER. 06.30 Bunădimineaţa! 08.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 08.55 Film. MISS PERFEC|IUNE (SUA, Australia, 2000). 10.45 Din videoteca TV. Program muzical. 11.00 Serial pentru copii. CASTELUL EINŞTEIN. 11.30 Bunădimineaţa! (reluare). 13.00 Documentar. Euromaxx. 13.30 Film. O IDILĂ LA SERVICIU (URSS, 1977). 16.00, 23.00, 1.00 ŞTIRI. 16.10 Serial ân desen animat. Planeta floco[ilor. 16.40 Documentar. Moko. Sarea mărilor. 16.45 Desene animate. 17.10 Documentar. Aur âmbuteliat. 18.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 19.00 MESAGER (rus). 19.45 Moldova: pagini de istorie. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Magazinele UEFA. 22.10 Documentar. Vânătorii de [erpi din Cambogia. 23.10 Formula succesului. Ion Tighineanu, vicepre[edinte al AŞM. 00.00 Documentar. Opera Baaka.

01.15 Fii tânăr! 02.30, 5.00 Music Mania. 03.00 La datorie. 03.20 Templul muzicii. 04.30 Versuri lirice. 04.45 Cronos. 05.45 Calendarul zilei. Horoscop. 2 Plus 7.00 Observator 7.00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8.00 ’Neatza cu Razvan si Dani 10.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 11.00 "Лис Ренар" (Люксембург 2005) "Roman de Renart, Le" мультфильм. 13.00 Observator 13.45 "Горячие головы" (США 1991) "Hot Shots!" х/ф. 15.45 "Ромео + Джульетта" (США 1996) "Romeo + Juliet" х/ф. 18.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 19.00 Observator 19.45 Мультфильм. 20.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 21.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 22.00 "Альфа Дог" (США 2006) "Alpha Dog" х/ф. 23.45 Un Show Pacatos cu D. Capatos 1.00 „Familia Bundy” (SUA 1998) сериал. 1.30 Observator 2.15 „Imagini compromiţătoare” (SUA 1973) „Columbo. Double Exposure” х/ф. 3.30 “Furtună în Paradis” (SUA 1994) сериал. 4.15 Acces Direct cu Mădălin Ionescu PRO TV 07.00 Ştirile Pro TV 10.15 Film: Harry Potter şi prizonierul din Azkaban 13.00 Ştirile Pro TV 13.30 AutoExpert 13.55 Jugaru Shukaru 14.15 Film: Cum să trăieşti fericirea 16.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3630 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 19.50 Profit 20.00 Ştirile Pro TV 20.30 În Profunzime 22.25 Profit 22.30 Ştirile Pro TV 23.00 Serial: State de România, ep. 36 00.00 Ştirile Pro TV 01.00 Film: O noapte de teroare 02.45 Ştirile Pro TV 03.45 AutoExpert 04.15 Serial: State de România, ep. 36 05.00 Ştirile Pro TV 05.30 Happy Hour 06.30 Ştirile Pro TV Pervîi canal 05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Малахов + 10.30 Модный приговор 11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Детективы 13.05 Участок 14.00 Другие новости 14.25 Понять. Простить 15.00 Новости 15.15 Т/с Обручальное кольцо 16.05 Давай поженимся! 17.00 Федеральный судья 18.00 Новости 18.15 Криминальные хроники 18.40 Пусть говорят 19.15 Спальный район 19.40 Жди меня 21.00 Время 21.30 Т/с Лапушки 22.35 Что съесть, чтобы похудеть 23.35 Познер 00.35 Новости 00.55 Гении и злодеи 01.25 Х/ф Крепость: Возвращение 03.00 Х/ф Диди хочет стать ребенком NIT-digest 06.30 NiT Dejun 08.35 Культпросвет

09.30 Т/с Кармелита 10.25 TV-market 10.35 Т/с Мыслить, как преступник 11.30 События 11.50 Т/с Мыслить, как преступник 12.50 TV-market 13.00 Т/с Государственная граница 14.30 События 14.50 Т/с Вероника Марс 15.55 Т/с Понять, простить 16.30 Д/ф Тайны разведки 17.00 Curier (rom.) 17.15 Городок 17.50 Curier (рус.) 18.00 Т/с Кармелита 18.55 Т/с Я вернусь 20.00 Curier (рус.) 20.35 Т/с Ясновидец 21.30 Curier (rom.) 22.05 Х/ф Брюс Всемогущий 23.50 Curier (рус.) 00.20 Т/с За гранью 01.15 Curier (rom.) 01.45 Любовь и ненависть в большой политике. 1 ч. 02.25 Т/с Казус Кукоцкого 03.10 Т/с Женщина-полицейский 04.00 Т/с Игра без правил 04.50 Д/ф Москва Первопрестольная 05.20 Культурный обмен

14.40 Cronos. 15.00 Mai ân glumă, mai ân serios cu Gheorghe Urschi. 16.00, 1.00 ŞTIRI. 16.10 Serial ân desen animat. Planeta floco[ilor. 16.40 Documentar. Moko. Soarele dispărut. 16.45 Documentar. Nixon, omul pe care ne-a plăcut să-l urăm. 17.35 Gagauz ogea. 18.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 19.00 MESAGER (rus). 19.45 Zona liberă. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. }n pauză: ŞTIRI. 23.40 Din videoteca TV. Program muzical. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 00.25 Documentar. Arte [i mit. Efigia din insulele Marchize. 01.15 Formula succesului. 02.30, 5.00 Music Mania. 03.00 Mai ân glumă, mai ân serios. 04.30 ARTelier. 05.45 Calendarul zilei. Horoscop. 2 Plus

MARŢI 08.12.09 TVR 1 07.00 Telejurnal Sport Meteo 07.30 Ştii sport? 08.00 Trezirea la apel! 09.00 Telejurnal 09.15 Trezirea la apel! 10.10 Serial: Don Juan îndrăgostit 11.15 Spune-mi ce te doare 11.50 Să numeri miliardele! 12.50 Amintiri din istorie, ep. 1 13.00 Miezul zilei 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.45 Desene animate 15.00 Teleshopping 15.30 Rom european 16.00 Kronika 17.10 Serial: Furtună la palat 18.20 Atunci şi acum 19.00 SuperFotbal. UEFA Champions League 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 Studio fotbal UEFA Champions League 21.40 Fotbal UEFA Champions League. Meci 1 23.50 Studio fotbal UEFA Champions League 00.15 Telejurnal Sport Meteo 00.30 Fotbal UEFA Champions League 02.00 REVIZIE TEHNICA 06.00 Imnul României 06.05 Teleshopping TVR 2 07.00 Serial: Carabinieri, ep. 102 08.10 Atenţie, se cântă! 09.30 Oraşele lumii. Oman 10.10 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal Ştiri Sport 12.00 Serial: Berlin, Berlin 12.30 Telejurnal 12.45 Serial: Profesoara detectiv 13.45 Poate nu ştiai 14.00 Teleshopping 14.30 Tribuna partidelor parlamentare 15.00 Împreună în Europa 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 103 17.00 Polo. România - Serbia 18.15 Volei. Dinamo Bucureşti - ZOK Split 20.00 Ameninţările naturii 21.00 D'ale lu' Mitică 22.00 Ora de ştiri 23.10 Film: Regina cireşelor 00.50 Motomagia 01.25 Utopia 02.00 REVIZIE TEHNICĂ 06.00 Poate nu ştiai 06.15 Teleshopping Moldova 1 06.00 MESAGER. 06.30 Bunădimineaţa! 08.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 08.50 Film. VACAN|A (SUA, 2006). 11.00 Serial pentru copii. CASTELUL EINŞTEIN. 11.30 Bunădimineaţa! (reluare). 13.10 Film. }NGERUL REBEL. (Canada, 1998).

6.00 Observator 7.00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8.00 ’Neatza cu Razvan si Dani 10.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 11.00 In puii mei ! cu Mihai Bendeac. Divertisment 12.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 13.00 Observator 13.45 "Шакал" (Германия, США, Франция, Япония, Великобритания 1997) "The Jackal" х/ф. 17.00 Жди меня 18.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 19.00 Observator 19.45 Мультфильм. 20.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 21.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 22.00 "Аризонская мечта" (США, Франция 1993) "Arizona Dream" х/ф. 23.45 Un Show Pacatos cu D. Capatos 1.00 „Familia Bundy” (SUA 1998) сериал. 1.30 Observator 2.15 „Frumuseţe mortală” (SUA 1973) „Columbo. Lovely But Lethal” х/ф. 3.30 “Furtună în Paradis” (SUA 1994) сериал. 4.15 Acces Direct cu Mădălin Ionescu PRO TV 07.00 Ştirile Pro TV 10.15 Film: Cum să trăieşti fericirea 12.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3630 13.00 Ştirile Pro TV 13.45 Serial: Zâmbete într-o pastilă, ep. 16, anul IX 14.15 Film: Crimă în Greenwich 16.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3631 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 19.50 Profit 20.00 Ştirile Pro TV 20.30 Frumuseţe pe muchie de cuţit 22.25 Profit 22.30 Ştirile Pro TV 23.00 Serial: State de România, ep. 37 00.00 Ştirile Pro TV 01.00 Frumuseţe pe muchie de cuţit 02.00 Jugaru Shukaru 02.30 Ştirile Pro TV 03.30 Promotor 04.15 Serial: State de România, ep. 37 05.00 Ştirile Pro TV 05.30 Happy Hour 06.30 Ştirile Pro TV Pervîi canal 05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Малахов + 10.30 Модный приговор 11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Детективы 13.05 Участок

14.00 Другие новости 14.25 Понять. Простить 15.00 Новости 15.15 Т/с Обручальное кольцо 16.05 Давай поженимся! 17.00 Федеральный судья 18.00 Новости 18.20 Криминальные хроники 18.50 След 19.35 Пусть говорят 20.20 Спальный район 21.00 Время 21.30 Т/с Лапушки 22.35 Неслужебный роман А. Фрейндлих 23.35 Новости 23.55 На ночь глядя 00.45 Х/ф Реальные девчонки 02.30 Х/ф Майор Данди NIT-digest 06.30 NiT Dejun 08.35 Т/с Ясновидец 09.30 Т/с Кармелита 10.25 TV-market 10.35 Т/с Мыслить, как преступник 11.30 События 11.50 Т/с Мыслить, как преступник 12.50 TV-market 13.00 Т/с Государственная граница 14.30 События 14.50 Т/с Вероника Марс 15.55 Т/с Понять, простить 16.30 Д/ф Тайны разведки 17.00Curier (rom.) 17.15 Городок 17.50 Curier (рус.) 18.00 Т/с Кармелита 18.55 Т/с Я вернусь 20.00 Curier (рус.) 20.35 Т/с Ясновидец 21.30 Curier (rom.) 22.05 Impact 23.00 Х/ф Места в партере 00.40 Curier (рус.) 01.10 Т/с За гранью 01.55 Curier (rom.) 02.25 Т/с Казус Кукоцкого 03.10 Т/с Женщина-полицейский 04.00 Т/с Игра без правил 04.50 Крестьянская застава 05.20 Реальные истории

MIERCURI 09.12.09 TVR 1 07.00 Telejurnal Sport Meteo 07.30 SuperFotbal. UEFA Champions League 08.00 Trezirea la apel! 09.00 Telejurnal 09.15 Trezirea la apel! 10.10 Serial: Don Juan îndrăgostit 11.15 Fotbal UEFA Champions League 12.50 Amintiri din istorie, ep. 1 13.00 Miezul zilei 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.45 Desene animate 15.00 Studio Campionatul Mondial de Handbal Feminin 15.10 Campionatul Mondial de Handbal Feminin România - Tunisia 16.45 Studio Campionatul Mondial de Handbal Feminin 17.10 Serial: Furtună la palat 18.20 Teză la Educaţie 19.00 SuperFotbal. UEFA Champions League 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 Studio fotbal UEFA Champions League 21.40 Fotbal UEFA Champions League. Faza grupelor 23.50 Studio fotbal UEFA Champions League 00.30 Telejurnal Sport Meteo 00.45 Fotbal UEFA Champions League 02.15 Sport la minut 02.25 Sport 02.45 Telejurnal Meteo 03.40 Serial: Don Juan îndrăgostit 04.40 Serial: Furtună la palat 05.45 Imnul României 05.50 Teleshopping TVR 2 07.00 Serial: Carabinieri, ep. 103 08.00 ABC... De ce? 09.00 Atenţie: copii 10.10 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal Ştiri Sport 12.00 Oraşele lumii. Jamaica 12.30 Telejurnal

12.45 Serial: Profesoara detectiv 13.45 Călător prin lume 14.00 Teleshopping 14.30 Zestrea românilor 15.00 Împreună în Europa 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 104 17.00 Umbre ale trecutului, ep. 2 17.30 Oraşele lumii. Jamaica 18.00 Jurnalul Euronews 18.15 Fotbal Liga Campionilor. Faza grupelor 19.20 Handbal. România - Tunisia 21.00 Bazar 22.00 Ora de ştiri 23.10 Film: Eu, tu şi toţi cei pe care-i ştim 00.50 Bugetul meu 01.25 Handbal. România - Tunisia 03.00 Călător prin lume 03.15 Poate nu ştiai 03.25 Întâlnire pe 2 04.45 Mesager 05.25 Ora de ştiri 06.15 Teleshopping Moldova 1 06.00 MESAGER. 06.30 Bunădimineaţa! 08.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 08.55 Film. DUPĂ CHIBRITURI (URSS, Finlanda, 1979). 10.30 ARTelier. 11.00 Serial pentru copii. CASTELUL EINŞTEIN. 11.30 Bunădimineaţa! (reluare). 13.05 Film. V}NĂTORUL DE ŞERPI (URSS, 1985). 14.45 Documentar. Arte [i mit. Efigia din insulele Marchize. 15.15 Vedete la bis. 16.00, 1.00 ŞTIRI. 16.10 Serial ân desen animat. Planeta floco[ilor. 16.40 Documentar. Moko. Colina de foc. 16.45 Din videoteca TV. Program musical. 17.00 Cu noi la teatru. 17.35 Russkii mir. 18.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 19.00 MESAGER (rus). 19.45 Vector european. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. }n pauză: ŞTIRI. 23.40 Din videoteca TV. Program muzical. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 00.25 Documentar. Euromaxx. 01.15 Erudit-cafe. 02.30, 5.00 Music Mania. 03.00 Zona liberă. 03.50 La obiect. 04.30 Dor. Program muzical. 05.45 Calendarul zilei. Horoscop. 2 Plus 6.00 Observator 7.00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8.00 ’Neatza cu Razvan si Dani 10.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 11.00 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru 12.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 13.00 Observator 13.45 "Агент Джонни Инглиш" (Франция, Великобритания 2003) "Johnny English" х/ф. 15.45 "Альфа Дог" (США 2006) "Alpha Dog" х/ф. 18.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 19.00 Observator 19.45 Мультфильм. 20.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 21.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 22.00 "Гордость и слава" (Германия, США 2008) "Pride and Glory" х/ф. 23.45 Un Show Pacatos cu D. Capatos 1.00 „Familia Bundy” (SUA 1998) сериал. 1.30 Inchiderea programului, revizie tehnica PRO TV 07.00 Ştirile Pro TV 10.15 Film: Crimă în Greenwich 12.00 Serial: Tănăr şi neliniştit, ep.

3631 13.00 Ştirile Pro TV 13.45 Serial: Zâmbete într-o pastilă, ep. 17, anul IX 14.15 Film: Jurăminte fatale 16.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3632 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 19.50 Profit 20.00 Ştirile Pro TV 20.30 Film: Oră de vârf 22.25 Profit 22.30 Ştirile Pro TV 23.00 Serial: State de România, ep. 38 00.00 Ştirile Pro TV 01.00 Divertis - Land of Jokes 01.45 Divertis - Serviciul Român de Comedie 02.30 Ştirile Pro TV 03.30 După 20de ani 04.15 Serial: State de România, ep. 38 05.00 Ştirile Pro TV 05.30 Happy Hour 06.30 Ştirile Pro TV Pervîi canal 05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Малахов + 10.30 Модный приговор 11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Детективы 13.05 Участок 14.00 Другие новости 14.25 Понять. Простить 15.00 Новости 15.15 Т/с Обручальное кольцо 16.05 Давай поженимся! 17.00 Федеральный судья 18.00 Новости 18.20 Криминальные хроники 18.50 След 19.35 Пусть говорят 20.20 Спальный район 21.00 Время 21.30 Т/с Лапушки 22.35 Среда обитания. Не обожгись на молоке 23.35 Новости 23.55 На ночь глядя 00.45 Х/ф Снайпер-3 02.25 Х/ф Нервотрепка 04.00 Т/с Акула NIT-digest 06.30 NiT Dejun 08.35 Т/с Ясновидец 09.30 Т/с Кармелита 10.25 TV-market 10.35 Т/с Мыслить, как преступник 11.30 События 11.50 Т/с Мыслить, как преступник 12.50 TV-market 13.00 Т/с Государственная граница 14.30 События 14.50 Т/с Вероника Марс 15.55 Т/с Понять, простить 16.30 Д/ф Тайны разведки 17.00 Curier (rom.) 17.15 Городок 17.50 Curier (рус.) 18.00 Т/с Кармелита 18.55 Т/с Я вернусь 20.00 Curier (рус.) 20.35 Т/с Ясновидец 21.30 Curier (rom.) 22.05 Х/ф Коко до Шанель 00.00 Curier (рус.) 00.30 Т/с За гранью 01.15 Curier (rom.) 01.45 Любовь и ненависть в большой политике. 3 ч. 02.25 Т/с Казус Кукоцкого 03.10 Т/с Женщина-полицейский 04.00 Т/с Игра без правил 04.50 В центре внимания 05.20 Премьера. Техсреда

JOI 10.12.09 TVR 1 07.00 Telejurnal Sport Meteo 07.30 SuperFotbal. UEFA Champions League 08.00 Trezirea la apel! 09.00 Telejurnal 09.15 Trezirea la apel! 10.10 Serial: Don Juan îndrăgostit 11.15 Fotbal UEFA Champions League 12.50 Amintiri din istorie, ep. 1


Programe TV | 13

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V 13.00 Studio Campionatul Mondial de Handbal Feminin 13.10 Campionatul Mondial de Handbal Feminin Norvegia - România 14.45 Studio Campionatul Mondial de Handbal Feminin 15.00 Telejurnal Sport Meteo 15.30 Akzente 17.10 Serial: Furtună la palat 18.20 Interes general 19.00 SuperFotbal. UEFA Champions League 19.20 Tragerile Jocker, Loto 5/40, Loto 6/49 şi Noroc 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 Editie specială 22.25 Ochiul magic 23.00 Serial: Dr. House, ep. 19 00.00 Amintiri din istorie, ep. 1 00.05 Telejurnal Sport Meteo 00.20 Interzis FM Vezi muzici ce nu auzi la radio 01.10 Interes general 01.55 Cântecul amintirii 02.25 Sport 02.45 Telejurnal Meteo 03.40 Serial: Don Juan îndrăgostit 04.40 Serial: Furtună la palat 05.45 Imnul României 05.50 Teleshopping TVR 2 07.00 Serial: Carabinieri, ep. 104 08.10 Muzică şi muzichie 09.30 Atenţie: copii 10.10 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal Ştiri Sport 12.00 Bazar 12.30 Telejurnal 12.45 Serial: Profesoara detectiv 13.45 Călător prin lume 14.00 Teleshopping 14.30 Tribuna partidelor parlamentare 15.00 Împreună în Europa 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 105 17.00 Jurnalul Euronews 17.20 Fotbal VfB Stuttgart - Unirea Urziceni 19.20 Handbal. Norvegia - România 21.00 Imaginea succesului 21.30 Dincolo de hartă 22.00 Ora de ştiri 23.10 Film: Minciuni nevinovate 00.45 Un zâmbet pe: 4 roţi! 01.20 Handbal. Norvegia - România 02.55 Dincolo de hartă 03.25 Întâlnire pe 2 04.45 Mesager 05.25 Ora de ştiri 06.15 Teleshopping Moldova 1 06.00 MESAGER. 06.30 Bunădimineaţa! 08.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 08.50 Film. VOTUL DE NE}NCREDERE (SUA, 2001). 10.35 Documentar. Drumeţii. 11.00 Serial pentru copii. CASTELUL EINŞTEIN. 11.30 Bunădimineaţa! (reluare). 13.05 Film. O FEMEIE CIUDATĂ (URSS, 1977). 15.10 Evantai folcloric. 16.00, 23.00, 1.00 ŞTIRI. 16.10 Serial ân desen animat. Planeta floco[ilor. 16.40 Documentar. Moko. Sezonul ploilor. 16.45 Fii tânăr! 17.35 Documentar. Global 3000. 18.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 19.00 MESAGER (rus). 19.40 Dosare secrete cu Rusalina Rusu. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Perpetuum mobile. 22.10, 23.10 Film. FĂRĂ SCANDAL (Franţa, 1999). 00.05 Documentar. Nixon, omul pe care ne-a plăcut să-l urăm. 01.15 Vedete la bis. 02.30, 5.00 Music Mania. 03.00 Dosare secrete. 03.50 Idei, proiecte, realizări. 04.30 Cu noi la teatru. 05.45 Calendarul zilei. Horoscop. 2 Plus 6.00 Observator 7.00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8.00 ’Neatza cu Razvan si Dani 10.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 11.00 Sa te prezint parintilor. Divertisment 12.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 13.00 Observator 13.45 "Каратель" (Германия, США 2004) "The Punisher" х/ф. 15.45 "Аризонская мечта" (США, Франция 1993) "Arizona Dream" х/ф. 18.00 “Fetele marinarului” (Romania 2009) сериал. 19.00 Observator 19.45 Мультфильм. 20.00 “Тюдоры” (США, Канада, Ирландия 2007-2009) "The Tudors"сериал. 21.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 22.00 "Поединок" (США 2006) "Annapolis" х/ф. 23.45 Un Show Pacatos cu D. Capatos 1.00 „Familia Bundy” (SUA 1998)

ineri,

4 decembrie 2009

сериал. 1.30 Observator 2.30 ”Casa blestemată” (SUA 2003) “Red Rover” х/ф. 4.15 Acces Direct cu Mădălin Ionescu PRO TV 07.00 Ştirile Pro TV 10.15 Film: Jurăminte fatale 12.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3632 13.00 Ştirile Pro TV 13.45 Zâmbete într-o pastilă, ep. 18 14.15 Film: Oră de vârf 16.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3633 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 19.50 Profit 20.00 Ştirile Pro TV 20.30 Film: Triplu X 2 22.25 Profit 22.30 Ştirile Pro TV 23.00 Serial: State de România, ep. 39 00.00 Ştirile Pro TV 01.00 Film: Triplu X 2 02.30 Ştirile Pro TV 03.30 Apropo TV 04.15 Serial: State de România, ep. 39 05.00 Ştirile Pro TV 05.30 Happy Hour 06.30 Ştirile Pro TV Pervîi canal 05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Малахов + 10.30 Модный приговор 11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Детективы 13.05 Участок 14.00 Другие новости 14.25 Понять. Простить 15.00 Новости 15.15 Т/с Обручальное кольцо 16.05 Давай поженимся! 17.00 Федеральный судья 18.00 Новости 18.20 Криминальные хроники 18.50 След 19.35 Пусть говорят 20.20 Спальный район 21.00 Время 21.30 Т/с Лапушки 22.35 Человек и закон 23.35 Новости 23.55 Судите сами 00.50 Х/ф Эксперимент с ужасом 03.00 Х/ф Добряки NIT-digest 06.30 NiT Dejun 08.35 Т/с Ясновидец 09.30 Т/с Кармелита 10.25 TV-market 10.35 Т/с Мыслить, как преступник 11.30 События 11.50 Т/с Мыслить, как преступник 12.50 TV-market 13.00 Т/с Государственная граница 14.30 События 14.50 Т/с Вероника Марс 15.55 Т/с Понять, простить 16.30 Д/ф Тайны разведки 17.00 Curier (rom.) 17.15 Городок 17.50 Curier (рус.) 18.00 Т/с Кармелита 18.55 Т/с В двух километрах от нового года 20.00 Curier (рус.) 20.35 Т/с Ясновидец 21.30 Curier (rom.) 22.05 Punctul pe I 22.20 Х/ф Лепестки надежды 00.00 Curier (рус.) 00.30 Т/с За гранью 01.15 Curier (rom.) 01.45 Любовь и ненависть в большой политике. 4 ч. 02.25 Т/с Казус Кукоцкого 03.10 Т/с Женщина-полицейский 04.00 Т/с Игра без правил 04.50 Приглашает Б. Ноткин 05.20 Реальные истории

VINERI 11.12.09 TVR 1 07.00 Telejurnal Sport Meteo 07.30 SuperFotbal. UEFA Champions League 07.50 Desene animate 08.00 Trezirea la apel! 09.00 Telejurnal 09.15 Trezirea la apel! 10.10 Serial: Don Juan îndrăgostit 11.15 Garantat 100% 12.25 Ochiul magic 12.55 Amintiri din istorie, ep. 1 13.00 Leomania. Singura manie de care nu vrei să scapi! 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.45 Desene animate 15.00 Tribuna partidelor parlamentare 15.35 Parlamentul României 16.30 M. A. I. aproape de tine 17.10 Serial: Furtună la palat 18.20 Europa ne priveşte 19.00 SuperFotbal. Magazin UEFA Champions League 19.30 Sport plus auto 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo

21.10 O dată-n viaţă 23.00 Serial: CSI-Crime şi investigaţii, sez. IX, ep. 1 00.00 Amintiri din istorie, ep. 1 00.05 Telejurnal Sport Meteo 00.20 Filme Şoc Omenie 02.55 Telejurnal Meteo 03.50 Serial: Don Juan îndrăgostit 04.50 Serial: Furtună la palat 05.55 Imnul României 06.00 Sport 06.20 Teleshopping TVR 2 07.00 Serial: Carabinieri, ep. 105 08.00 H... ora prichindeilor 10.35 Liber pe contrasens 10.10 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal Ştiri Sport 12.00 Bazar 12.30 Telejurnal 12.45 Serial: Profesoara detectiv 13.45 Călător prin lume 14.00 Teleshopping 14.30 Utopia 15.00 Împreună în Europa 16.00 Polo. Dinamo - Rapid 17.15 Jurnalul Euronews 17.30 Baschet U Mobitelco ClujNapoca - ELBA Timişoara 19.30 Şansă şi neşansă 20.30 Pescar hoinar 21.00 Jamie, Ministrul hranei sănătoase 21.30 Operaţiuni speciale 22.00 Ora de ştiri 23.00 Paranormal 00.10 Film: Teoria ferestrei 01.45 Film: Minciuni nevinovate 03.10 Poate nu ştiai 03.25 Întâlnire pe 2 04.45 Mesager 05.25 Ora de ştiri 06.15 Teleshopping Moldova 1 06.00 MESAGER. 06.30 Bunădimineaţa! 08.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 08.55 Film. PRIN|UL NEGRU (URSS, 1978). 10.30 Abraziv. 11.00 Serial pentru copii. CASTELUL EINŞTEIN. 11.30 Bunădimineaţa! (reluare). 13.00 Film. FĂRĂ SCANDAL (Franţa, 1999). 14.45 Din videoteca TV. Program muzical. 15.00 ARTelier. 15.30 La noi ân sat. 16.00, 23.00, 1.00 ŞTIRI. 16.10 Serial ân desen animat. Planeta floco[ilor. 16.40 Documentar. Moko. Izbţvorul ascuns. 16.45 Erudit-cafe. 17.35 Portrete ân timp. Viniamin Apostol. 18.05 Serial. FATA GRĂDINARULUI (Mexic, 2003). 19.00 MESAGER (rus). 19.40 Bunăseara! Talk-show. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Moldovenii de pretutindeni. 22.10, 23.10 Film. JULIA (SUA). 00.05 Serial. POLI|IA JUDICIARĂ. 01.15 Vector european. 02.30, 5.00 Music Mania. 03.00 Miracolul dansului. 03.30 Ai no[tri tineri. 04.30 Portrete ân timp. 05.45 Calendarul zilei. Horoscop. 2 Plus 6.00 Observator 7.00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8.00 ’Neatza cu Razvan si Dani 10.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 11.00 Bun de cinste. Divertisment 12.00 “Тюдоры” (США, Канада, Ирландия 2007-2009) "The Tudors"сериал. 13.00 Observator 13.45 "Месть" (США 2006) "The Return" х/ф. 15.55 "Гордость и слава" (Германия, США 2008) "Pride and Glory" х/ф. 18.00 “Тюдоры” (США, Канада, Ирландия 2007-2009) "The Tudors"сериал. 19.00 Observator 19.45 Мультфильм. 20.00 “Тюдоры” (США, Канада, Ирландия 2007-2009) "The Tudors"сериал. 21.00 “О.С. - Одинокие сердца” (США 2003-2007) "The O.C." сериал. 22.00 Test de fidelitate 23.30 Film documentar, BBC. 1.30 „Unele lucruri nu mor niciodată” (SUA 1998) “Bug Buster” х/ф. 3.15 „Familia Bundy” (SUA 1998) сериал. 3.45 Test de fidelitate 5.30 Acces Direct cu Mădălin Ionescu

15.00 Divertis - Serviciul Român de Comedie 16.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3634 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 19.50 Profit 20.00 Ştirile Pro TV 20.30 Film: Firewall: Program de protecţie 22.45 Film: Apocalypto 01.45 Ştirile Pro TV 02.15 Apropo Tv 03.00 Ştirile Pro TV 04.00 Promotor 05.00 Happy Hour 06.00 În Profunzime 07.30 Ştirile Pro TV Pervîi canal 05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Малахов + 10.30 Модный приговор 11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Детективы 13.05 Участок 14.00 Другие новости 14.25 Понять. Простить 15.00 Новости 15.15 Т/с Обручальное кольцо 16.05 Давай поженимся! 17.00 Федеральный судья 18.00 Новости 18.20 Поле чудес 19.25 Пусть говорят 20.20 Спальный район 21.00 Время 21.30 Минута славы 23.10 Гордон Кихот 00.10 Х/ф Паутина лжи 02.30 Х/ф Взаперти 04.00 Т/с Акула NIT-digest 06.30 NiT Dejun 08.35 Т/с Ясновидец 09.30 Т/с Кармелита 10.25 TV-market 10.35 Т/с Мыслить, как преступник 11.30 События 11.50 Т/с Мыслить, как преступник 12.50 TV-market 13.00 Т/с Государственная граница 14.30 События 14.50 Т/с Вероника Марс 15.55 Т/с Понять, простить 16.30 Д/ф Тайны разведки 17.00 Curier (rom.) 17.15 Городок 17.50 Curier (рус.) 18.00 Т/с Кармелита 18.55 Т/с В двух километрах от нового года 20.00 Curier (рус.) 20.35 Культпросвет 21.30 Curier (rom.) 22.05 Punctul pe I 22.20 Х/ф Падение черного ястреба 00.50 Звездная ночь 02.35 Curier (рус.) 03.05 Московские профи 03.30 Curier (rom.) 04.45 Х/ф Сошедшие с небес

SÂMBĂTĂ 12.12.09 TVR 1 07.00 Pro patria 07.25 Cântecul amintirii 07.55 Semne 08.25 Spectacolul lumii Sub cerul Canadei 09.00 Desene animate 10.00 Arca lui Noe 10.30 Echipa verde 11.00 Bună ca viaţa! 11.30 Serial: Hannah Montana, ep. 12 12.00 Vedeta familiei 13.00 Nikita Mihalkov şi muzica picturii ruseşti, ep. 4 13.30 Gala Premiilor muzicale britanice pentru muzică clasică şi film 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.20 Reţetă pentru siluetă 14.55 Serial: Între noi fraţii, ep. 16 15.25 Ne vedem la TVR 16.15 Andografia săptămânii 16.30 Ne vedem la TVR 17.30 Teleenciclopedia Sfârşitul civilizaţiei maya Ecosisteme - Madagascar 18.30 Tezaur folcloric 19.30 Sport plus auto 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 Film: Melodie de-o seară 22.45 Garantat 100% 23.55 Amintiri din istorie, ep. 1 00.10 Film: Parfum 02.00 Sport 02.20 Telejurnal Meteo 03.15 Filme Şoc Omenie 05.45 Spectacolul lumii 06.15 Imnul României 06.20 Teleshopping

PRO TV 07.00 Ştirile Pro TV 10.00 Film: Dreptate până la capăt 12.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3633 13.00 Ştirile Pro TV 13.30 Promotor 14.15 Divertis - Land of Jokes

TVR 2 07.00 Utopia 07.30 Lumea de aproape 08.00 ABC... De ce? 09.00 Atenţie: copii 09.30 Doi care doinesc 10.00 Între cer şi pământ

10.35 Liber pe contrasens 11.30 Schi Cupa Mondială la Schi Alpin - Masculin 12.30 Natură şi aventură 12.55 Rugby Stejarii Bucureşti - Leeds Carnegie 14.45 Atenţie, se cântă! 16.00 Ecologica 16.30 Imaginea succesului 17.00 Timpul chitarelor 18.00 Serial: Ballykissangel 19.00 Handbal 20.40 Serial: Studio 24, ep. 11 21.10 Serial: Periculos!, ep. 6 22.00 Ora de ştiri 23.10 Film: Masca 01.35 Timpul chitarelor 02.25 Film: Teoria ferestrei 03.50 Serial: Ballykissangel 04.45 Mesager 05.25 Ora de ştiri 06.15 Teleshopping

09.15 Умницы и умники 10.00 Новости 10.10 Смак 10.50 Моя родословная. Д. Харатьян 11.45 Ералаш 12.00 Новости 12.10 Б. Щербаков. Кто ходит в гости по утрам... 13.05 Х/ф Берег 15.30 Х/ф Зимний вечер в Гаграх 17.05 Среда обитания. Не обожгись на молоке 18.00 Большая разница 19.00 Ледниковый период 21.00 Время 21.15 Ледниковый период. Продолжение 22.25 Прожекторперисхилтон 23.00 Что? Где? Когда? 00.15 Х/ф Вертикальный предел 02.20 Х/ф Дьявол в 4 часа 04.30 Х/ф Дорогое удовольствие

Moldova 1

NIT-digest

06.00 MESAGER. 06.30 Documentar. Exploratorii. Hărţile marilor descoperiri. 07.25 Film. |IGANUL (URSS, 1981). Episodul 1. 09.00 Magazinul copiilor. 09.30 Bunăseara! Talk-show (reluare). 10.30 Dor. Program muzical. 11.05 Serial ân desen animat. Fotbal galactic. 12.00, 15.00, 23.00, 1.00 ŞTIRI. 12.10 Desene animate. Istorioare fotbalistice. 12.35 Film. JULIA (SUA). 14.15 Lumina adevărului. 15.10 Studio Art plus (rus.) 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 Serial ân desen animat. Academia gladiatorilor. 17.00 Documentar. Euromaxx. 17.30 Terra vita. 18.00 Cronos. 18.15 Templul muzicii. 19.00 MESAGER (rus). 19.35 Erudit-cafe. 20.10 Din videoteca TV. Program muzical. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35, 23.10 Film. ELENA ŞI BĂRBA|II (Franţa, 1956). 23.25 Film. MOATEA NU UITĂ PE NIMENI (Franţa). 01.20 La noi ân sat. 02.30, 5.00 Music Mania. 03.00 Abraziv. 03.30 Picături de Dor. 04.30 Perpetuum mobile. 05.45 Calendarul zilei. Horoscop. 2 Plus 7.00 Observator 7.50 "Динозавр" (США 2000) "Dinosaur" мультфильм. 9.20 "Рататуй" (США 2007) "Ratatouille" мультфильм. 11.00 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru 12.00 Motors ! Dealer Antena1 12.30 Aruncati din tren. reality show 14.30 "Пираты Карибского моря. Сундук мертвеца" (США 2006) "Pirates of the Caribbean. Dead Man's Chest" х/ф. 17.00 "Незаконченная жизнь" (Германия, США 2005) "An Unfinished Life" х/ф. 19.00 Observator 19.45 Мультфильм. 20.00 "На крючке" (Германия, США 2008) "Eagle Eye" х/ф. 22.10 "Роковая женщина" (Франция 2002) "Femme Fatale" х/��. 0.00 “Călăreţul electric” (SUA 1979) “The Electric Horseman” х/ф. 2.30 In puii mei ! cu Mihai Bendeac 4.15 “Hercule şi amazoanele” (SUA 1994) “Hercules and the Amazon Women” х/ф. 5.45 “Lassie” (SUA 1997) сериал. 6.15 “Furtună în Paradis” (SUA 1994) сериал. PRO TV 08.00 Ştirile Pro TV 10.00 Ce se întâmplă, doctore? 10.30 Jugaru Shukaru 11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime 13.00 Ştirile Pro TV 13.15 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep. 8, anul II 14.15 Film: Vrăjitoarele 16.00 Film: Piaza rea 18.00 Serial: Legenda Căutătorului, ep. 2, anul I 19.00 Ştirile Pro TV 20.30 Film: Singur acasă 2 - Pierdut în New York 23.00 Film: Asalt asupra secţiei 13 01.00 K1 Praga 03.00 Ştirile Pro TV 04.00 Divertis - Land of Jokes 04.45 Divertis - Serviciul Român de Comedie 05.45 Jugaru Shukaru 06.15 Apropo TV 07.00 Ce se întâmplă, doctore? 07.30 Ştirile Pro TV Pervîi canal 06.00 Новости 06.10 Гении и злодеи 06.35 Фильм Человек родился 08.05 Dimineata pe Prime

06.00 М/ф 07.00 М/ф Том и Джерри 07.30 Curier (рус.) 08.00 Х/ф На Дерибасовской хорошая погода, или На Брайтон Бич опять идут дожди 09.40 Vocea poporului 10.30 АБВГДейка 11.00 М/ф Облачно, возможны осадки в виде фрикаделек 12.30 Х/ф Скеллиг 14.25 История одной зависти 15.30 Х/ф Рыцари стальной крови 18.35 Будьте здоровы 19.00 Guta show 19.35 Содружество 20.00 Резонанс 21.00 Х/ф Смертельная гонка 23.05 Постскриптум 00.05 Киномания Дорога 01.50 Х/ф Красавица лакнау 04.40 Х/ф Фонтан

DUMINICĂ 13.12.09 TVR 1 07.10 Universul credinţei 09.00 Desene animate 10.00 Spune-mi ce te doare 10.40 Ca la carte 11.30 Viaţa satului 13.00 Agenda politică 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.20 Eşti în formă 14.40 Transformarea 15.30 Călător pe viaţă 16.00 Concert Cliff Richard 17.00 Dănutz S. R. L 18.00 Telejurnal 18.10 Dănutz S. R. L 19.20 Tragerile Loto 6/49 şi Noroc 19.30 Sport plus auto 19.40 Sport 20.00 Telejurnal 21.10 Film: Tinereţe veşnică 23.10 Serial: Battlestar Galactica, ep. 19 00.00 Ştii sport? 00.40 Dănutz S. R. L 01.40 Telejurnal 01.45 Dănutz S. R. L 02.50 Sport 03.10 Telejurnal Meteo 04.05 Universul credinţei 05.45 Imnul României 05.50 Teleshopping TVR 2 07.00 Şansă şi neşansă 08.00 Natură şi aventură 08.30 Zestrea românilor 09.00 Motomagia 09.30 Un zâmbet pe: 4 roţi! 10.00 Ferma 11.00 Sat TV, ep. 10- Năruieşti şi câştigi 11.30 Pescar hoinar 12.00 Serial: Arabela se întoarce 12.35 H... ora prichindeilor 13.30 Film: Un puşti la curtea regelui Arthur 15.05 Poate nu ştiai 15.30 Jamie, ministrul hranei sănătoase 16.00 Atlas 16.35 Muzică şi muzichie 18.00 Serial: Ballykissangel 19.00 Handbal 20.40 Serial: Studio 24, ep. 12 21.00 Serial: Eureka, sez. al II-lea, ep. 12 22.00 Ora de ştiri 23.10 Film: Cronici din San Francisco Partea I 00.35 Magazin UEFA Champions League 01.10 Handbal 02.50 Serial: Periculos!, ep. 6 03.45 Serial: Ballykissangel 04.45 Mesager 05.25 Ora de ştiri 06.15 Teleshopping Moldova 1 06.00 MESAGER. 06.30 Documentar. Clara B. 07.25 Film. |IGANUL (URSS, 1981). Episodul 2. 08.45 Locuinţa mea. 09.15 Formula succesului. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale.

12.00 NOVOSTI. 12.10 Focus TV. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 Mai ân glumă, mai ân serios cu Gheorghe Urschi. 14.00 Ba[tina. Program pentru săteni. 15.00, 23.00 ŞTIRI. 15.10 Miracolul dansului. 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 Documentar. Destine europene. 16.40 Film. MOATEA NU UITĂ PE NIMENI (Franţa). 18.15 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rus). 19.35 Vedete la bis. 20.20 Desene animate. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii tânăr! 22.25, 23.10 Film. CEI 300 DE SPARTANI (SUA, 2006). 00.30 Documentar. Europa [i oamenii ei. 01.25 DescoperăMoldova 2 Plus 7.20 "Лис и охотничий пес" (США 1981) "The Fox and the Hound" мультфильм. 9.00 ’Neatza, vecina ! cu Razvan si Dani 10.00 "На крючке" (Германия, США 2008) "Eagle Eye" х/ф. 12.00 In puii mei ! cu Mihai Bendeac. Divertisment 13.10 Sa te prezint parintilor. Divertisment 14.25 Pariu ca stiu. Divertisment 16.25 "Король Артур" (США, Великобритания, Ирландия 2004) "King Arthur" х/ф. 19.00 Observator 19.45 Мультфильм. 20.00 "Слезы солнца" (США 2003) "Tears of the Sun" х/ф. 22.10 "Тринадцать привидений" (США, Канада 2001) "Thir13en Ghosts" х/ф. 1.00 „Shaolin Kung Fu” сериал. 2.00 „Săgeta neagră” (Italia 2006) „La Freccia Nera” х/ф. 3.45 „Shaolin Kung Fu” сериал. 4.30 “Lassie” (SUA 1997) сериал. 5.00 “Furtună în Paradis” (SUA 1994) сериал PRO TV 08.00 Ştirile Pro TV 10.00 După 20de ani 11.00 Film: Samantha în vacanţă 13.00 Ştirile Pro TV 13.30 Apropo Tv 14.30 Film: Shrek cu zurgălăi 15.15 Film: Singur acasă 2 - Pierdut în New York 18.00 România, te iubesc! 19.00 Ştirile Pro TV 20.45 Divertis - Land of Jokes 21.45 Divertis - Serviciul Român de Comedie 22.45 Jugaru Shukaru 23.15 Film: Furtul perfect 01.30 Frumuseţe pe muchie de cuţit 02.30 Film: Furtul perfect 04.45 După 20de ani 05.30 România, te iubesc! 06.30 Ştirile Pro TV Pervîi canal 06.00 Новости 06.10 Гении и злодеи 06.35 Х/ф Свободу попугаю! 08.00 Dimineata pe Prime 09.15 Здоровье 10.00 Новости 10.15 Непутевые заметки 10.30 Пока все дома 11.20 Фазенда 12.00 Новости 12.10 А. Ягудин. Мне очень повезло с Татьяной 13.10 Х/ф С любимыми не расставайтесь 14.30 Концерт М. Задорнова 16.35 Большие гонки 17.50 ДОстояние РЕспублики 21.00 Воскресное Время 22.00 Мульт личности 22.30 Тайны смерти 23.50 Обмани меня 00.40 Х/ф На самом дне океана 02.35 Х/ф Лучшие враги NIT-digest 06.30 М/ф 07.30 М/ф Том и Джерри 08.00 Х/ф Беглецы 09.30 100 вопросов взрослому 10.10 М/ф Бернард 10.40 М/ф Астробой 12.15 Будьте здоровы 12.40 Х/ф Земля динозавров: Путешествие во времени 14.30 Х/ф Остров головорезов 17.00 Резонанс 18.00 Х/ф Эван Всемогущий 20.00 Curier (рус.) 20.30 Сказки для взрослых 20.45 Т/с Большая возня 21.30 Curier (молд.) 22.00 Х/ф Я никогда не буду твоей 23.45 Curier (рус.) 00.10 В центре событий 01.05 Curier (молд.) 01.45 Т/ф Лес 03.50 Клуб юмора 04.40 Х/ф Черные береты


14 | Puncte de vedere

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

La vremuri noi – legi noi (II) Modificarea actualei Constituţii sau adoptarea unei noi legi fundamentale dr. Gheorghe CÎRLAN Urmare din numărul 905 din 27 noiembire

A

firmaţiile recente ale unor specialişti în domeniul dreptului constituţional – Boris Negru, Alexandru Arseni, Victor Popa şi ale altora, referitor la faptul că actuala Constituţie conţine o mulţime de erori şi lacune, cu invocarea multiplelor argumente, constituie o confirmare în plus a justeţei celor afirmate în rândurile de mai sus. Precizăm că persoanele în cauză nu sunt nişte jurişti începători, ci constituţionalişti versaţi, formaţi într-o materie de drept, considerată ramură fundamentală juridică. Alături de ei s-ar putea afla şi Victor Puşcaş, un specialist notoriu în dreptul constituţional al Republicii Moldova. Vom menţiona doar câteva dintre ele: După cum ştim cu toţii, conform Constituţiei, Parlamentul este format din 101 deputaţi, cu un mandat de patru ani. Modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică şi se produce într-o singură circumscripţie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Având în vedere faptul că numărul deputaţilor nu este o cifră simplă, dar se stabileşte prin concordanţă cu numărul alegătorilor şi este în fiecare ţară diferit, considerăm că, pentru Republica Moldova, cifra de 101 deputaţi este prea mare. De asemenea, practica alegerilor ne demonstrează că mandatul de patru ani este mic. În ultimul an de mandat, partidele politice şi, respectiv, deputaţii sunt angajaţi în pregătirile pentru noile alegeri. Totodată, în primul an al noului mandat, deputaţii aleşi îşi revin după cursa istovitoare a electoralei, activitatea legislativului fiind condiţionată de o mulţime de probleme de ordin organizatoric. Deputaţii sunt angajaţi plenar în procesul legislativ nu mai mult de 2,5 – 3 ani. Luând în calcul aceste realităţi obiective, România şi Federaţia Rusă au trecut la mandatul de cinci ani. Circumscripţiile uninominale trebuie să devină normă constituţională, deoarece alegerea deputatului în circumscripţia uninominală a devenit o necesitate obiectivă impusă de societate. În favoarea acestei concluzii vorbeşte şi faptul că partidele politice, participante la scrutinele din 5 aprilie şi 29 iulie 2009, au recunoscut raţionalitatea revenirii la circumscripţiile uninominale. O asemenea modificare va fi o dovadă a revigorării clasei politice. Nu este un secret pentru nimeni că, în ultimii ani, valoarea şi autoritatea deputaţilor s-au diminuat considerabil, numele lor, cu excepţia liderilor de partid, nu sunt cunoscute societăţii, iar listele de candidaţi se întocmesc pe criterii de devotament, interese de grup,

rudenie ori prin tranzacţii cu conotaţii pecuniare. Numărul de deputaţi urmează a fi redus la jumătate, cifra de 51 de deputaţi fiind adecvată electoratului moldovenesc. În această situaţie, vor fi optimizate cheltuielile pentru întreţinerea Parlamentului, va creşte prestigiul statutului de deputat în faţa alegătorului, dar şi responsabilitatea deputatului faţă de alegători. Nu se exclude raţionalitatea unui Parlament bicameral, cu formarea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, ultimul alcătuit din 29-31 de senatori.

N

ecesită a fi revăzute modalitatea de formare şi prerogativele unor instituţii ale statului – formarea Guvernului, revizuirea atribuţiilor Curţii Constituţionale (controlul judecătoresc al legilor înainte de promulgare sau transmiterea funcţiilor Curţii Constituţionale Curţii Supreme de Justiţie, practică cunoscută în lumea civilizată (noi, moldovenii, suntem făloşi la cheltuieli etc.), ajustarea sistemului judecătoresc la standardele autentice ale UE, dar cu respectarea specificului moldovenesc, revizuirea modului de formare a Consiliului Suprem al Magistraturii (preşedintele Consiliului să fie şeful statului), reglementarea constituţională a Consiliului Suprem de Securitate, reforma Procuraturii (zeci de ani discutăm pe această temă: angajamente, declaraţii politice…) şi altele. A fost schimonosită denumirea corectă a limbii materne - limba română (art. 13). Aş vrea să mă opresc şi asupra unor aspecte legate de istoricul instituţiei prezidenţiale în Republica Moldova. Instituţia prezidenţială a fost introdusă în Republica Moldova pentru prima dată de către Sovietul Suprem al RSS Moldova prin Legea nr.250-XII din 3 septembrie 1990. Modificările din Constituţie au fost făcute de către un grup de lucru din rândul deputaţilor, membri ai Comisiei juridice a Sovietului Suprem. Subsemnatul a participat nemijlocit la elaborarea acestor modificări. Din grupul de lucru făcea parte şi deputatul Mihai Ghimpu, actualul şef ad-interim al statului şi preşedinte al Parlamentului, care s-a pronunţat împotriva introducerii instituţiei prezidenţiale. În şedinţa Parlamentului, proiectul de modificare a Constituţiei a fost prezentat de deputatul Tudor Panţâru, preşedintele Comisiei juridice parlamentare. A urmat adoptarea Legii cu privire la alegerea preşedintelui Republicii Moldova. Este cazul să îngăduim puţin asupra circumstanţelor care au dus la instituirea

instituţiei prezidenţiale. Nu eram unicul stat care promova această inovaţie în practica gestionării societăţii. Voinţa de a avea un preşedinte de ţară cuprinse, ca un val, fostele republici sovietice. Fireşte, şi Moldova nu dorea să rămână în afara noilor reguli. Îşi dorea postul de preşedinte şi Mircea Snegur, care a şi fost ales de Parlament (au votat împotrivă, se pare, deputaţii Lidia Istrati şi Mihai Ghimpu) în ziua de 3 septembrie 1990. Ulterior, Mircea Snegur a considerat mai adecvată alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către tot poporul, afirmând că nu-şi doreşte destinul reginei Elisabeta, cu atribuţii decorative. Oricum, alegerea sa de către „popor” s-a produs, fără alternativă, la 8 decembrie 1991.

liderul fracţiunii parlamentare a comuniştilor. În termeni operativi, aceştia au dispus elaborarea unui proiect de modificare a Constituţiei, stipulând alegerea preşedintelui de către Parlament. Promovat cu iscusinţă, proiectul s-a bucurat de sprijinul forurilor democratice europene, pentru care susţinerea parlamentarismului este o chestiune sui-generis.

În raportul cu privire la acest subiect, motivarea principală a înfiinţării Preşedinţiei a fost necesitatea soluţionării operative a problemelor interne şi externe ale ţării. Raportul a fost prezentat de acelaşi Tudor Panţâru. Preşedinte al Parlamentului a devenit Alexandru Moşanu. Astfel, alegerea celor mai importante funcţii în stat a fost încheiată.

În felul acesta, a fost dată undă verde pentru venirea la putere a partidului comuniştilor, în frunte cu Vladimir Voronin, care, ales de Parlament în postul de şef al statului, a cârmuit nestingherit Basarabia românească timp de opt ani, înregistrând un record unic pe toată suprafaţa demult necomunistă a statelor care s-au rupt din fosta URSS.

La 29 iulie 1994, a fost adoptată noua Constituţie a Republicii Moldova (în vigoare din 27 august 1994) şi abrogată Constituţia din 15 aprilie 1978, cu modificările şi completările ulterioare.

m făcut această retrospectivă nu doar de dragul unor simple evocări ale trecutului istoric. Scopul urmărit a fost să demonstrez că introducerea instituţiei prezidenţiale în Republica Moldova, schimbarea de două ori, după 1990, a modului de alegere a preşedintelui ţării au fost generate nu de oarecare condiţii speciale ori de evenimente istorice, nici de anumite tradiţii ale sistemului constituţional basarabean.

La 1 decembrie 1996, preşedinte al Republicii Moldova, prin votul alegătorilor, a fost ales Petru Lucinschi. Prin Legea nr.1115-XIV din 5 iulie 2000, Constituţia a fost modificată din nou. Drept urmare, preşedintele republicii este ales de Parlament prin vot secret. Ne rămâne să arătăm care au fost adevăratele motive de revenire la alegerea preşedintelui de către Parlament.

Î

n 1999, cu puţin timp până la trecerea în alt secol, inspirat de juristul Mihai Petrache, şeful echipei sale de consilieri, Petru Lucinschi se angajează într-o campanie activă, care revendică atribuirea „împuternicirilor suplimentare” pentru preşedintele Republicii Moldova. Subiectul a devenit un bun tirajat al presei loiale Preşedinţiei. De la un timp, toată Moldova vorbea numai pe tema împuternicirilor suplimentare. Presa, posturile de radio şi de televiziune, organizaţiile neguvernamentale căutau să inducă ideea că din cauza lipsei acestor împuterniciri, învăţătorii nu-şi primesc lefurile, iar pensionariii au fost aduşi la limita supravieţuirii. Înduioşaţi de o atare dorinţă quasigenerală, formulată şi în numele poporului, juriştii preşedintelui au elaborat în mod operativ un proiect de lege constituţională în problema dată. Împuternicirile suplimentare nu au fost, însă, pe placul a două personalităţi influente ale lumii politice: Dumitru Diacov, preşedintele Parlamentului de atunci, şi Vladimir Voronin,

Rămas numai cu Petrache, Petru Lucinschi n-a reuşit să promoveze cu votul deputaţilor proiectul de lege despre împuternicirile suplimentare. Între timp, modificarea cu privire la alegerea preşedintelui de către Parlament a fost votată cu majoritatea constituţională calificată şi a fost promulgată de Petru Lucinschi.

A

Modificările respective ale Constituţiei au fost rodul ambiţiilor personale ale politicienilor timpului. Evenimentele prin care trece astăzi Republica Moldova, şi anume intrarea în impas din cauza nealegerii preşedintelui ţării, ne pune din nou în faţa unei probleme vechi – care este calea cea mai bună de alegere a şefului statului. Într-un fel, se derulează un scenariu deja cunoscut în istoria recentă a Republicii Moldova. În speranţa depăşirii crizei, experţi în materie, politicieni, reprezentanţi ai societăţii civile sugerează inspirat diverse soluţii. Ca şi cândva, pe adresa conducerii se trimit scrisori deschise, semnate de personalităţi importante, dincolo de care, uneori, sesizăm că eventualele reforme din nou par a fi manipulate din umbră de anumiţi politicieni. Şi iarăşi, consecinţele pot fi de scurtă, dar nu şi de lungă durată. Ce-i de făcut? În căutarea unui răspuns la această întrebare vitală aş reproduce opinia noului ministru al Justiţiei, Alexandru Tănase, care a afirmat recent următoarele:

dincolo de orice complicaţii, Constituţia unei ţări nu trebuie să fie adoptată de Parlament. Republica Moldova este unicul stat din regiune, în care Constituţia nu a fost supusă unui referendum naţional şi nici măcar nu a fost aprobată de o Adunare Constituantă. Prin urmare, opţiunea de a supune votului poporului redacţia unui nou text al Constituţiei rămâne deschisă. Recunosc sincer, aş îmbrăţişa cu plăcere ideea ministrului Justiţiei, care îmi este apropiată, inclusiv prin prisma punctelor de vedere promovate în articolul de faţă. Problema însă urmează a fi cercetată, bazându-ne pe nişte circumstanţe concrete.

S

ituaţia de azi se deosebeşte de cea de mai ieri, când Declaraţia de Independenţă a fost votată unanim. La elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii trebuie luată în calcul problema transnistreană, mai ales în cazul votării prin referendum. Este dificil să presupunem că alegătorii din stânga Nistrului vor beneficia de condiţiile nesecare pentru a participa la un asemenea referendum. O altă problemă ţine de reactivarea sintagmei „limba oficială – limba română”. În decursul ultimilor ani situaţia a evoluat spre mai bine, dar proporţiile acestei schimbări deocamdată par de natură să ducă la un rezultat slab al votului popular. O altă realitate se referă la previzibilitatea votului electoratului comunist, care întotdeauna participă activ la alegeri. Am putea aduce şi alte argumente, suficiente pentru a nu exclude eventualitatea de a fi aruncaţi, din nou, cu 20-25 de ani în urmă, în controverse şi instabilitate politică acută. Agitaţia actualei scene politice coboară în straturile de jos ale societăţii şi alimentează, direct şi indirect, disensiunile între instituţiile statului. În această situaţie se resimte lipsa unui arbitru suprem în viaţa politică a Republicii Moldova. Un asemenea arbitru poate fi numai preşedintele ţării. Subiectul în cauză este discutat intens în societate. Nimeni însă nu mai doreşte neclarităţi şi haos în această problemă. Soluţia poate fi numai una, mi-a spus-o un învăţător dintr-un sat din codrii Orheiu-

lui: preşedintele ţării să fie ales de întreaga ţară. Tot aşa cum preşedintele Parlamentului este ales de întregul Parlament. De asta ţara-i ţară şi Parlamentul – Parlament.

S

ugestia mea este că tânăra noastră clasă politică are nevoie de stabilitate politică durabilă prin depăşirea crizei legate de nealegerea şefului statului. Pentru aceasta este necesar să se efectueze un referendum naţional, cu desfăşurare în lunile ianuarie-februarie 2010. Tema referendumului – alegerea preşedintelui Republicii Moldova prin votul poporului. La referendum urmează să fie propus următorul proiect de lege constituţională: „(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.” Acest proiect de lege se va introduce în buletinul de vot cu întrebarea: Sunteţi pentru acest proiect de lege: DA NU Articolul 75 alineat (2) din Constituţie stabileşte: Hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă. Mai sunt nişte momente tehnice, ce ţin de mecanismul efectuării referendumului, dar ele sunt de ordin secundar. Am deplina convingere că un astfel de proiect de lege va fi votat cu o majoritate covârşitoare a sufragiului popular. Parlamentului îi va rămâne să realizeze două lucruri: adoptarea legii despre modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor şi organizarea propriu-zisă, în lunile aprilie-mai 2010, a alegerilor prezidenţiale. După care, în condiţii de stabilitate politică, având un şef de stat ales prin votul popular, să se revină la problema elaborării unei noi Constituţii. Gheorghe CÎRLAN, fost judecător, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (19901994), doctor în drept (teză susţinută la Universitatea ”M.V. Lomonosov”, Moscova), fost consilier prezidenţial şi ambasador din cadrul MAE, negociator-şef al tratatelor politice între Republica Moldova şi România, Republica Moldova şi Rusia.


Sănătate | 15

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

¸ fericirea ca pe o pradă Nu vânati Cei nefericiţi au mintea mai ageră După două milenii doldora de dovezi, cercetătorii americani au ajuns de curând la următoarea concluzie: nu există relaţie perfectă. Evrika! Aceasta este doar un mit, spun ei, şi, în consecinţă, ne recomandă să acceptăm realitatea, chiar dacă ea contrazice puţinele poveşti cu happy-end – „şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”. Deci, să nu ne mai chinuim să atingem sau să cerem perfecţiunea. Fiindcă pur şi simplu ea nu există, fie că e vorba de oameni sau de relaţii. Conceptul de sănătate mentală asociată şi condiţionată de lipsa suferinţei poate fi chiar dăunător, mai spun medicii. Pentru că îi împinge pe creduli/visători sau pe înverşunaţi a căuta fericirea la lupte istovitoare cu sine şi cu alţii, ceea ce cauzează exact opusul sănătăţii. O asemenea înlănţuire fireşte că trebuie evitată. Dar cum?

Să acceptăm imperfecţiunea Psihologii recomandă să nu mai vânăm fericirea ca pe o pradă, deşi tentaţia există, la fel ca şi credinţa că această căutare nu are nevoie de

vreo justificare sau legitimare. Meditaţia, spun tot ei, ar fi soluţia atunci când dă necazul peste noi sau când l-am căutat dinadins. La ce să medităm? La cauza suferinţei, la propriile greşeli, la aşteptările exagerate, la ierarhizarea dorinţelor, la sensurile mai profunde ale vieţii. Meditaţia ne-ar ajuta să îngăduim mai uşor imperfecţiunea şi să învăţăm să trăim cu ea. Revelaţiile care decurg din astfel de conversaţii interioare, prilejuite de suferinţă, ar trebui să fie dovezi de înţelepciune, iar fericirea s-ar naşte odată cu noua atitudine de a lua mereu doar partea bună a oamenilor şi a întâmplărilor şi de a încerca să schimbi doar

ba lui Nicolae Steinhardt, cei mai mulţi dintre pământeni nu reuşesc să treacă clasa.

Nefericirea ascute mintea

ceea ce poate fi schimbat. Uşor de zis, dar greu de făcut, veţi spune. Numai că psihologii garantează cu statistici că cea mai scurtă, dar şi grea, cale de a ajunge în paradisul fericirii este aceea care trece prin infernul suferinţei, nu ca turist,

cum a făcut-o Dante. Ceea ce coincide, de fapt, şi cu învăţătura creştină. Însă ar mai fi o temă de meditaţie. Bine, suferim, găsim anevoios cauzele suferinţei, o stingem, mai bine spus o biruim, şi atingem

imateriala, fulguranta fericire. Problema e că, odată ajuns în orice fel de paradis, omul uită greul şi recidivează în a-l distruge mai devreme sau mai târziu. Dacă suferinţa este o admirabilă şcoală a cunoaşterii, se pare că, vor-

Deşi ar putea fi considerată o slabă consolare, studiile arată că cei care sunt trişti, în toane proaste şi chiar gândesc negativ câştigă în faţa celor cu creierul îmbibat de serotonină (hormonul fericirii). Sunt mai atenţi, mai vigilenţi, mai greu de păcălit, mai critici, mai realişti, se exprimă mai bine şi mai coerent în scris, iar abilităţile de comunicare se îmbunătăţesc simţitor. Deci PR-iştii, comunicători prin excelenţă, ar trebui recrutaţi din rândul morocănoşilor. Concluzia cercetătorilor confirmă, de altfel, părerea unora despre fericire, văzută ca o stare cerebrală imperfectă, asociată cu diminuarea receptivităţii şi a creativităţii. Or, e deja ştiut că în zona creaţiei artistice nefericirea este muza cea mai prolifică.

Eşti sănătos? Conceptul a evoluat continuu de la „starea în care organismul funcţionează optim fără evidenţa unei boli sau anormalităţi” până la ultima încercare mai completă de a-l defini ca „resursa zilnică pentru a trăi şi nu scopul vieţii”. Este aproape unanim acceptată ideea că sănătatea are două aspecte distincte: fizic şi mental. Sănătatea fizică, îmbogăţită cu noul concept despre viaţă şi igiena personală, ar fi rezultatul unei nutriţii corecte şi controlului greutăţii, al mişcării fizice, evitării stresului şi al renunţării la obiceiurile nocive de a consuma alcool sau droguri ori de a fuma. Iar sănătatea mentală, asociată iniţial cu absenţa vreunei boli psihice, se evaluează acum după capacitatea de a te bucura de viaţă, de a te putea re-

OSI/FCO CHEVENING SCHOLARSHIPS 2010-2011 The Educational Advising Center welcomes applications from citizens of MOLDOVA for the OSI/FCO Chevening Scholarships 2010-2011, which are jointly funded by the Open Society Foundation, the UK Foreign and Commonwealth Office and the University of Oxford. The scholarships are for postgraduate study for periods of up to one year. They cover all university and college fees, travel to and from the UK, and basic living expenses for a single person. Within the Scholarship Scheme the following options are available: • Research Scholarships at the University of Oxford - Nine-month Research Scholarships for postgraduate research contributing towards a doctoral degree in the candidate’s home institution. These awards may be held for study in the Humanities, Social Sciences, or Environmental Sciences. • Master’s Scholarships - At the University of Oxford. Applicants may apply to any one-year Masters degree within the Humanities, Social Sciences, or Environmental Sciences (except for the courses listed under `Management Studies`). - At the University of York to read for an MA in Political Philosophy (The Idea of Toleration).

cupera după un eşec, de a fi moderat, de a te simţi sigur şi bine în pielea proprie, de a fi mulţumit cu ceea ce ai. Sigur că toate acestea depind de factori de impact precum genetica, locul unde trăim, educaţia, ocupa-

ţia şi venitul, relaţiile cu familia şi prietenii, stilul de viaţă. Şi statistic, cei care bifează la cât mai multe dintre aceste variante favorizante, au şanse crescute de a fi sănătoşi după orice definiţie i s-ar da sănătăţii.

Applicants must have excellent academic qualifications, a clear and precise proposal describing what they wish to study, and a fluent command of the English language. Further details and application forms are available from: Educational Advising Center, Chisinau, Moldova, tel: 221172, 221167; eac@eac.md , www.eac.md Completed application forms must be returned to this address not later than 12 January 2010. It is expected that interviews of short-listed candidates will be held in MOLDOVA in April 2010; precise dates to be announced nearer the time. Please note: only candidates who are available for interview will be considered.

Cele mai moderne, rapide, sigure şi nedureroase metode în corecţia vederii cu laser

Scapi de ochilari şi lentile de contact! • Diagnosticarea şi corecţia vederii • Cele mai noi metode cu laser în tratarea miopiei şi astigmatismului • Utilaj modern, specialişti de înaltă calificare Or. Chişinău, str. Zelinski, 15

Tel.: 55.83.65.

www.mikof.md


16 | Arca lui Noe

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

„Yo, Ruslan Proscurov!” Moldoveanul îndrăgit de 140 de milioane de ruşi Gură spartă, arogant, simpatic, cu un comportament provocator, neobosit luptător pentru dreptate şi, totodată, naţionalist înfocat – iată portretul lui Ruslan Proscurov, supranumit Russell Pro. Mai puţin cunoscut pe meleagurile natale, tânărul de 30 de ani, originar din R. Moldova, este însă o celebritate în Rusia. Acest moldovean get-beget a pornit să cucerească lumea. „Dom 2”, reality show-ul cu o priză deosebită la publicul tânăr din Rusia, având sloganul „Făureşte-ţi dragostea!”, în decursul a cinci ani, a găzduit numeroase persoane de diferite vârste şi credinţe din diverse ţări ale lumii, printre care şi mulţi tineri din R. Moldova. Toţi aceştia s-au aflat 24 de ore din 24 sub supravegherea camerelor video, având misiunea de a-şi crea o relaţie cu un reprezentant al sexului opus. Un erou al emisiunii s-a remarcat net faţă de alţi participanţi, cucerind simpatia a milioane de telespectatori. Cine este acest personaj care a demonstrat ruşilor că moldovenii pot nu doar să construiască case, dar şi să făurească o dragoste adevărată?

acesta l-a învăţat pe Ruslan, astăzi Russell Pro, să bată în toate uşile, să fie sigur de puterile sale şi să ştie ce-şi doreşte să obţină în viaţă. Profesorii de la şcoala din sat nu-l prea iubeau pe elevul Proscurov, băiatul ăsta învăţa doar ceea ce-i plăcea, iar lui Ruslan îi plăceau limbile străine. „Atunci am înţeles că visul meu este să călătoresc prin toată lumea. Acesta ar fi fost irealizabil fără cunoaşterea limbilor străine”, remarcă vedeta. În 2001, a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii de Stat din Moldova. Ar fi putut să lucreze ca traducător sau profesor de engleză şi italiană, însă a ales Showbizz-ul.

Băiat de la ţară

„Bunelul a vrut să fiu preot”

Russell Pro, cunoscut de cei de acasă ca Ruslan Proscurov, are un vis pe care vrea să-l realizeze. De mic copil, când lucra cu sapa în mână la cele câteva zeci de hectare de viţă-de-vie pe care le avea familia lui, şi-a propus să devină vedetă, şi a reuşit. „Am lucrat atât de mult la ţară în copilărie încât am jurat că la maturitate nu voi lucra fizic deloc”, ne-a mărturisit Ruslan. Spune că a devenit celebru graţie tatălui, Vladimir, şi bunelului, Dumitru. Mama, Maria, a decedat când el nu avea nici doi ani împliniţi. Primii ani, tatăl său l-a crescut de unul singur, deoarece mama sa l-a rugat să nu să se recăsătorească cel puţin un an după moartea ei. Tată-său şi patru mame vitrege, pe care le-a avut Ruslan până la vârsta de zece ani, l-au făcut „să-şi dea bine seama ce reprezintă o femeie”. Acest lucru s-a făcut văzut şi la „Dom 2”.

„Bunelul meu a vrut foarte mult să mă vadă preot. Cred că într-un anumit fel i-am realizat visul. Unde nu m-aş duce – prin oraşele ruseşti sau în SUA – vestesc despre Moldova, despre poporul nostru muncitor, ospitalier şi cu o cultură deosebită. În Rusia, am spus mereu că noi nu-l avem în poveştile noastre pe Ivan Durak! Ci pe Făt-Frumos!”, relatează Ruslan. Din anii de studenţie este pasionat de hip-hop şi rap. A început s�� asculte tot mai mult „2Pac”, „Ice Cube”, „Snoop Dogg”, „Dr. Dre” - formaţii ce fac muzică de calitate. Ulterior, a apărut ideea de a forma o trupă proprie. „„Negative Factor” (numele trupei – n.r.) este ceea ce transformă negativul din jurul meu în pozitiv”, menţionează Ruslan Proscurov.

Latin lover Russel nu a reuşit să păşească bine pragul „casei” că fetele participante la proiect au început să roiască în jurul său. A frânt inima multor femei, cu una chiar a vrut să se căsătorească. Nu a rămas indiferentă de temperamentul latin al băiatul simpatic din Moldova nici prezentatoarea show-ului, celebra vedetă TV, Ksenia Sobciak. Aceasta îi permitea adesea moldoveanului îndrăzneţ unele lucruri pentru care alţi participanţi ar fi fost daţi afară fără întârziere din proiect. Russell Pro îşi permitea să-şi „rătăcească” mâna pe fundul frumoasei rusoaice, deşi aceasta este cunoscută prin faptul că are relaţii amoroase doar cu oligarhi cunoscuţi din Rusia. Este adevărat că gesturile îndrăzneţe ale moldoveanului în faţa camerelor de luat vederi nu provocau nicio reacţie din partea Kseniei.

Face ce îi place Ruslan a petrecut doi ani la o şcoală internat, iar 12 ani – cu bunelul Dumitru. Anume

Destinaţia Hollywood Russell Pro, solist al formaţiei „Negative Factor”, spune, fără modestie, că încă nu s-a născut persoana care ar putea la fel ca el să cânte rap în cinci limbi: engleza, franceza, italiana, rusa şi română. El afirmă că unde nu s-ar afla niciodată nu ratează şansa să le arate tuturor „pasportul” de cetăţean al R. Moldova. „Am participat la acest proiect, pentru ca să afle lumea despre mine, despre Moldova! Eu sunt Ruslan Moldovan Proscurov. În acest proiect am fost supranumit Russell. Eu am adăugat PRO! De la PROscurov, PROfessional, PROgress, PROject, PROduction, JUST PRO”. „Dur, sigur în propriile puteri, ambiţios, educat, răbdător, sportiv, agresiv, Făt-Frumos Russell Pro”, astfel se caracterizează Ruslan Proscurov. Showman-ul spune că dacă cineva vrea să ştie mai multe despre viaţa lui să citească „Alchimistul” lui Paulo Coelho. „Da, baby, această carte este real despre mine”, i-a spus reporterului JURNALULUI Ruslan. Ruslan Proscurov merge treptat spre realizarea visului din copilărie, de a călători în toată lumea. Împreună cu alţi raperi din R. Moldova, Russell Pro cutreieră străzile oraşului New Orleans, statul Louisiana, SUA, într-un automobil luxos, decapotabil, şi ascultă la volum maxim, aşa ca să audă toţi americanii din jur, piese interpretate de formaţia românească „B.U.G. Mafia”. „Am mers la Dom 2, deoarece era şi este cel mai popular reality-show din spaţiul C.S.I. Dacă ar fi fost o altă emisiune mai populară, mă duceam la ea. Dar mai popular ca „Dom 2” este doar Hollywood-ul! Dacă ajung la Hollywood, voi deveni popular în toată lumea! Iată-mă aici!” Russell spune că se simte bine peste tot, îndeosebi dacă are bani în buzunar. „La Moldova vin degrabă, în 2010! Vom mai vorbi noi. Hello la toţi ai noştri!” Svetlana Panţa

COMUNICAT DE PRESĂ FESTIVALUL VOLUNTARILOR 2009, ediţia a VII-a în Moldova

”Latin lover” Ruslan Proscurov împreună cu vedeta tv din Rusia, Xenia Sobciak

„Jos pălăria” în faţa voluntarilor! se va desfăşura pe data de

5 decembrie 2009 (Sâmbătă), începând cu ora 11:00, în incinta Teatrului Naţional de Operă şi Balet În cadrul Festivalului vor fi premiaţi voluntari, ONG, coordonatori de voluntari şi jurnalişti care participă şi sprijină cel mai activ iniţiativele de voluntariat în Republica Moldova. Pe parcursul desfăşurării Festivalului vor evolua interpreţi şi formaţii muzicale cunoscute în show-bizz-ul autohton: Natalia Barbu, formaţia Catharsis, Adrian Ursu, Natalia Gordienco, Sergiu Cuzencov, Laurenţiu Popescu, Gloria (Fabrica de Staruri), Show-balet Theodor ş.a., iar în holul Teatrului de Operă şi Balet, special pentru tine va fi organizat un târg al ONG-urilor din R. Moldova. INTRAREA ÎN SALĂ ESTE LIBERĂ! Ediţia de anul acesta a Festivalului este organizată de Serviciu pentru Pace, Centrul Naţional de Voluntariat şi alte ONG din Coaliţia pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului al R.M., Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Municipiului Chişinău şi Asociaţia „Prietenii copiilor”. Persoana de contact: Victoria Morozov, tel. 069379870

UNIVERSITY OF WARWICK SCHOLARSHIPS 2010/11 The Educational Advising Center welcomes applications from citizens of MOLDOVA for a one-year scholarship to undertake a Masters course at the University of Warwick. The scholarships are funded by the Open Society Institute, the Foreign and Commonwealth Office and the University of Warwick. They cover tuition, travel and living costs (for one person only) for up to a maximum of 12 months. A wide range of courses in the Faculties of Social Sciences are available. Applicants will be both nationals of and resident in MOLDOVA. Applicants should have outstanding academic qualifications and good English. On completion of the scholarship, scholars are expected to return to their home country to resume their studies or work there. Further information and application forms are available from the address below. Completed applications should be returned there by no later than 29 January 2010. Educational Advising Center, 148 Stefan cel Mare bvd., off.22 Chisinau, MD 2012, tel:(373 22) 221172, eac@eac.md www.eac.md


Publicitate | 17

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

Declaraţie de presă Ca rezultat al Concursului public privind crearea reţelei din 5 magazine duty-free în punctele de trecere a frontierei de stat, organizat în baza Hotărârii Guvernului nr. 172 din 18 februarie 2008, precum şi în baza altor două licenţe, ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL a construit 7 magazine Duty-Free la punctele de trecere a frontierei de stat: CosteştiStânca; Cahul-Oancea; postul vamal Leuşeni-Albiţa; Sculeni; UngheniCristeşti, Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Chişinău. Până la ziua de 27.11.2009 au început să funcţioneze magazinele de la punctele vamale Leuşeni-Albiţa şi Sculeni. În perioada imediat următoare, urmau să fie deschise celelalte magazine. În seara zilei de 27 noiembrie 2009, ÎCS Le Bridge Corporation Limited S.R.L. i-a fost comunicată prin fax scrisoarea nr. 375 –c din aceeaşi zi a directorului general al Serviciului vamal al Republicii Moldova, prin care birourilor vamale le-a fost cerut să nu permită începerea activităţii magazinelor duty-free, dată fiind adresarea Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale nr. 19/5-1615 din 27.11.2009 privind necorespunderea spaţiilor ocupate de magazine cu normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor. Pentru executarea ce-

rerii vizate, la cererea şefului Biroului vamal Sculeni, la 27.11.2009 au fost sistate vânzările la magazinul duty-free, care activa la etapa de testare tehnologică. La 30.11.2009, şeful postului vamal Sculeni a anunţat întreprinderea că, drept urmare a adresării vizate, a fost decisă respingerea cererii acesteia din 20.11.2009 privind deschiderea magazinului duty-free amplasat la postul vamal respectiv. Şeful postului vamal Leuşeni-Albiţa a insistat verbal în repetate rânduri, începând cu dimineaţa zilei de 28 noiembrie 2009, să fie încetată activitatea magazinului amplasat la postul vamal respectiv, fără a emite vreun act administrativ. Aceasta în situaţia în care în scrisoarea SPCSE MAI nici nu se pune problema închiderii magazinelor care funcţionează.

În acelaşi timp, specialiştii de la postul vamal Leuşeni, sub acelaşi pretext, refuză să completeze şi să semneze Declaraţia zilnică obligatorie tip TV28 pentru Banca Naţională privind încasarea valutei. În dimineaţa de 30.11.2009, lucrătorii postului vamal Leuşeni au strămutat samavolnic gardul instalat în preajma magazinului duty-free conform cerinţelor Codului vamal, instalându-l astfel ca să fie îngrădit complet accesul la magazin al călătorilor ce pleacă din ţară prin postul vamal respectiv. În fapt, activitatea magazinului este sistată. Situaţii similare s-au creat şi la posturile vamale Cahul-Oancea, CosteştiStânca. Considerăm că adresarea vizată a directorului general al SPCSE a MAI are caracterul unui act administrativ. Acest act este ilegal şi abuziv. Sunt ilegale şi abuzive şi acţiunile serviciului vamal. Astfel, întru executarea actului administrativ vizat, Pârâtul - SPCSE MAI a cerut şi a obţinut sistarea activităţii magazinului care deja funcţiona, amplasat la postul vamal Sculeni. În acelaşi timp, au fost suspendate procedurile de deschidere a magazinelor duty-free la posturile vamale Cahul-Oancea, Costeşti-Stânca. Este împiedicată efectiv funcţionarea magazinului duty-free amplasat la postul vamal Leuşeni.

În fapt, prin actul administrativ vizat a avut loc suspendarea totală a lucrului unei unităţi economice – magazinul duty-free de la postul vamal Sculeni, blocată activitatea magazinului de la postul vamal Leuşeni şi a fost suspendată activitatea de întreprinzător a Reclamantului în implementarea afacerii cu reţeaua de magazine duty-free în ansamblu. Actul administrativ contestat contravine prevederilor imperative ale Legii privind apărarea împotriva incendiilor nr. 267 din 09.11.1994, în particular art. 24 lit. lit. h) şi i) şi ale Legii privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235 din 20.07.2006. Mai mult, în cazul nostru n-a existat niciun temei legal pentru emiterea unui astfel de act administrativ şi retragerea autorizaţiilor (coordonărilor) emise anterior de către Pârât pentru magazinele duty-free. Cu excepţia magazinului amplasat la Aeroportul Internaţional Chişinău, unde se execută prescripţiile făcute de inspectorii corespunzători, n-au fost constatate încălcări ale normelor privind apărarea împotriva incendiilor. Dimpotrivă, colaboratorii SPCSE MAI au confirmat şi au coordonat în ordinea stabilită corespunderea obiectivelor construite cu normele privind apărarea împotri-

va incendiilor şi au semnat procesele-verbale de recepţie finală a acestora. Precizăm: pentru magazinul de la postul vamal Sculeni – la 7.10.2009; pentru magazinul de la postul vamal Leuşeni – 24 august 2009; pentru magazinul de la postul vamal Costeşti – 9.09.2009; pentru magazinul de la postul vamal Cahul – la 11.09.2009.

pierderi materiale considerabile.

Coordonările respective, în sensul art. 10 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, au valoarea autorizaţiilor emise de o autoritate publică, prin care întreprinderii i-a fost permis (din punct de vedere al respectării normelor de apărare împotriva incendiilor) să desfăşoare o afacere legată de magazinele duty-free.

Ţinem să aducem la cunoştinţa opiniei publice aceste acte ilegale ale organelor de stat, care, suntem convinşi, sunt întreprinse în interes privat, dar nicidecum în interesul societăţii.

Niciun act de constatare a încălcărilor normelor respective în perioada de funcţionare a magazinelor amplasate la posturile vamale Leuşeni-Albiţa şi Sculeni nu a fost întocmit.

Acţiunile descrise vin în contradicţie totală cu prevederile legislaţiei din Republica Moldova, cu angajamentele internaţionale, dar şi cu programul de activitate al actualului Guvern. Nimic nu poate îndreptăţi un asemenea comportament abuziv.

Până la urmă, tot simplii contribuabili vor fi cei care vor fi siliţi să compenseze paguba iminentă adusă investitorului francez, iar vinovaţii vor rămâne nepedepsiţi.

În urma emiterii actului administrativ contestat, întreprinderea suportă deja

30.11.2009 Ion Păduraru, avocat Reprezentant al investitorului francez ARIF Franck Charles, proprietar al ÎCS „Le Bridge CorporationLimited” SRL

P.S. La data de 30 noiembrie 2009 instanţa de contencios administrativ a suspendat acţiunea scrisorii Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale nr. 19/51615 din 27.11.2009 privind necorespunderea spaţiilor ocupate de magazine cu normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor. Serviciul vamal al Republicii Moldova nu se grăbeşte să reacţioneze tot atât de prompt ca prima oară şi nici în momentul închiderii acestei ediţii de ziar nu a dispus redeschiderea magazinelor. Avem impresia că toate aceste servicii urmăresc un singur scop: să tragă de timp cât mai mult posibil. Or, timpul înseamnă bani...

OSI UCL Chevening Scholarships Five Scholarships for 2010-11 The Foreign and Commonwealth Office, the Open Society Foundation - London and University College London - School of Slavonic and East European Studies are offering five scholarships for graduate study. University College London (UCL) is renowned worldwide for its high quality research and teaching. Its School of Slavonic and East European Studies (SSEES) was given the highest rating ‘5’ in the UK Research Assessment Exercise 2001 confirming its international excellence. The five scholarships offered are open to nationals and residents of either Macedonia, Moldova, Russia (Nizhny Novgorod, Irkutsk, Samara, Vladivostok and Tomsk) or Serbia, who are accepted for one of the following one-year Master’s degree programmes at UCL’s School of Slavonic and East European Studies:  MA Central and South-East European Studies;  MA History;  MA Identity, Culture and Power;  MA Institutions, Development and Globalisation;  MA Politics, Security and Integration;  MRes Politics and Economics of Eastern Europe Each award covers tuition fees, travel, and a maintenance allowance. Applying for a place and a scholarship. Applicants are strongly advised to apply to UCL for admission well before submitting a scholarship application. UCL Graduate Admissions Application Forms and further information about graduate study at UCL are available from http://www.ucl.ac.uk/prospective-students/graduate-study/ OSI Scholarship Application Forms (3 copies along with a copy of the Graduate Admissions Application Form, including supporting documents) must be sent to the Soros Office/EAC in the candidates’ home countries. Scholarship application forms and Graduate Admission Forms can be requested from the administering offices listed below: Moldova: Educational Advising Center, 148, Stefan cel Mare bvd., off.22, tel: + 373 22 221172, 221167, e-mail: eac@eac.md www.eac.md Or can be downloaded from the UCL website: www.ucl.ac.uk/scholarships For further information about this and other scholarships for study at UCL, please see www.ucl. ac.uk/scholarships or contact: UCL Scholarships: tel: + 44 20 7679 2005/4167; E-mail:scholarships@ucl.ac.uk Closing date for receipt of Scholarship Applications by local EAC Office: 18 February 2010 for study in September 2010


18 | Cultură

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

„Sena, meridianul magnetic al poeziei” Interviu cu Arcadie Suceveanu, poet, scriitor, preşedinte al Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România — Stimate dle Arcadie Suceveanu, de ce fiecare scriitor trebuie să ajungă măcar o dată în viaţă la Paris? Parisul este – şi la începutul de secolului al XXI-lea – un oraş „profund cultural”, Mecca tuturor artelor şi artiştilor. Sper să nu fiu prea patetic afirmând că aici se află creuzetul în care s-au ales cele mai nobile esenţe poetice, cele mai rare şi neobişnuite metale din „sistemul periodic” al artei universale. Fiecare scriitor, dacă este unul adevărat, e bine să se impregneze de acest spirit parizian, să guste din cafeaua decadenţei, din absintul boemei, să se îmbete cu mici doze de impresionism, de Picasso sau Monet... E fascinant să te afli o zi la Louvru ori să asculţi o messă la Notre-Dame. E o adevărată revelaţie să poţi admira panorama Parisului de pe Monmartre. După cum e un privilegiu să poţi identifica în preajma unor cafenele augusta umbră a „preşedintelui Baudelaire” ori, pe aleile din Jardins de Luxembourg, urmele lui Eliade, Cioran, Ionescu... — Aţi vizitat recent Oraşul Luminilor datorită unui proiect susţinut de Institutul Cultural Român. Care au fost tema şi miza proiectului? E îmbucurător faptul că, începând din acest an, ICR şi-a extins aria programelor culturale, oferindu-le şi basarabenilor şansa de a participa la ele. Tema proiectului meu este „Paul Celan şi multiculturalismul”. Scopul urmărit a fost studierea unor materiale şi documente în vederea scrierii unui eseu literar având la bază ideea de intertext şi multiculturalism, precum şi stabilirea unor contacte cu instituţii şi persoane în vederea participării lor la cea de-a II-a ediţie a Simpozionului „Dialogul valorilor – Paul Celan: creaţie şi destin” (prima ediţie s-a desfăşurat între 11 şi 14 noiembrie 2008), pe care intenţionez să-l organizez în prima jumătate a anului 2010 pe traiectul cultural Chişinău– Bălţi–Cernăuţi. — Ce înseamnă a merge pe urmele lui Paul Celan? Ce descoperiri aţi făcut în acest periplu? Pentru mine, înseamnă, înainte de toate, a-mi urma vechea pasiune şi preocupare faţă de creaţia unuia dintre cei mai mari poeţi europeni de limbă română (la începuturile sale) şi germană (în tot restul vieţii), născut în 1920 la Cernăuţi. Apoi, acest demers presupune, în mod obligatoriu, analiza creaţiei sale poetice din perspectiva multiculturalismului european, incluzând cele trei dimensiuni esenţiale: dimensiunea germană, dimensiunea românească şi dimensiunea franceză. Cea mai importantă descoperire a mea a fost Centrul de cercetări „Paul Celan” de la École Normale Supérieure din Paris, unde poetul a activat ca profesor. Am avut o întâlnire cu unul dintre coordonatorii acestui centru, dl profesor Bertrand Badiou, care întreţine relaţii de colaborare cu fiul poetului, Eric, cu traducători şi exegeţi din întreaga lume. Domnul Badiou, care e şi un cunoscut cercetător şi editor al operei lui Celan, a acceptat invitaţia de a participa, împreună cu doi dintre elevii

săi, tineri eseişti pasionaţi de creaţia lui Paul Celan, la simpozionul nostru. În biblioteca acestei instituţii, am putut studia lucrări privind receptarea lui Paul Celan în spaţiul literaturii şi culturii franceze (ediţia bilingvă germanofranceză „Grille de parole”, traducere de Martine Broda; notele ce însoţesc volumul „Renverse du souffle”, în traducerea lui J.-P. Lefebvre ş.a.); experienţe biografice şi poetice: Paul Celan şi Emil Cioran (Bertrand Badiou „L’Herne Cioran – Discordances: à propos de l’unique lettre de Cioran à Paul Celan”); Paul Celan şi Rilke ş.a. — Aţi văzut locuri marcate de prezenţa lui Paul Celan? Paul Celan a fost o persoană discretă, insulară, care n-a lăsat prea multe urme „terestre”, „vizibile”. Cel mai cunoscut şi mai important loc legat de prezenţa sa în capitala Franţei este École Normale Supérieure, unde a activat ca profesor de germană din octombrie 1959 până la sfârşitul său tragic, survenit în aprilie 1970. În această instituţie există şi o aulă care îi poartă numele. Am avut ocazia să trec, în drum spre Versailles, şi să admir din tren localitatea Courbevoie, unde pe 1 mai 1970 a fost pescuit trupul neînsufleţit al poetului. Din păcate, n-am găsit vreo oportunitate să ajung şi la mormântul lui din Cimetière parisien de Thiais, care se află la vreo 30 de km de Paris.

— Sena e un râu fatal pentru poeţi? În ce zonă anume Celan s-a aruncat în Sena? Din păcate, Sena şi-a câştigat şi această faimă. Ea este străbătută de foarte multe poduri, oferind astfel sufletelor disperate oportunităţi de evadare din această lume. Se pare că poeţii, artiştii se află pe primul loc la acest capitol: Gherasim Luca, Paul Celan, Ilarie Voronca (ca să nu-i numim decât pe „ai noştri”)... Câţi vor mai fi oare? Locul de unde Celan s-a aruncat în Sena este celebrul pod Mirabeau. Îţi aminteşti versurile lui Apollinaire? „Fug zilele şi nu mai ştim încotro... / Iar Sena curge, curge sub podul Mirabeau”? El se află la doar câteva sute de metri de ultima locuinţă a lui Celan, cea de pe avenue Émile Zola. — Sena e un râu care produce multă poezie? Sena e „coloana vertebrală” a Parisului şi, în acelaşi timp, meridianul magnetic al poeziei şi al poeţilor. Aşadar, e un necontenit generator de poezie, viaţă, speranţă şi disperare... — Cu cine dintre scriitorii francezi sau români v-aţi întâlnit la Paris? În cadrul programului

scriitori grupaţi în jurul revistei „Contrafort”. — La ce acţiuni din cadrul ICR Paris aţi participat? La lansarea cărţii lui Cărtărescu, care a avut loc la Sorbona. De asemenea, la o manifestare al cărei protagonist am fost chiar eu. Am în vedere Conferinţa „Centrul şi marginea”, susţinută la ICR pe 14 octombrie, la care au venit foarte mulţi basarabeni şi bucovineni aflaţi la muncă în capitala Franţei.

ICR Paris, am avut ocazia să-l întâlnesc în două rânduri pe Mircea Cărtărescu, care se afla acolo într-un scurt sejur cu ocazia lansării celui de-al treilea volum al romanului său „Orbitor”, apărut recent în traducere franceză. M-am văzut şi cu vechiul meu prieten Matei Vişniec, azi, poate, cel mai cunoscut dramaturg din Europa, care a avut amabilitatea sămi ia un interviu pentru Radio France Internationale, unde activează de multă vreme. Am avut bucuria să-l reîntâlnesc acolo şi pe scriitorul german Gherhard Csejka, traducătorul lui Cărtărescu în germană, care a evocat cu bucurie legăturile pe care le întreţine cu câţiva

Educational Advising Center (EAC) Scholarship Programs Central European University (CEU) Central European University is pleased to announce its Call for Applications for the academic year 2010/2011. Central European University was founded in 1991 with the explicit aim of helping the process of transition from dictatorship to democracy in the countries of Central and Eastern Europe, and Central Asia. While the university remains committed to its original aims of nurturing respect for diverse cultures and opinions, human rights, and of promoting the values of the Open Society, we now cast our web wider to include other parts of the world in our social mission. CEU is dedicated to providing personal attention for every student. In addition to the highest academic standards, the university is further committed to a student-centered, in-depth learning experience placing personal growth and intellectual development high on its agenda. CEU’s student to faculty ratio is 7:1. Programs offered by CEU CEU offers Master’s and Doctoral (PhD, SJD) programs in English in the following areas: Economics, Environmental Sciences and Policy, Gender Studies, History, International Relations and European Studies, Legal Studies (including Human Rights), Mathematics and its Applications, Medieval Studies, Nationalism Studies, Philosophy, Political Science, Public Policy, Sociology and Social Anthropology, as well as several programs in Business and IT Management offered by the CEU Business School. http://www.ceu.hu/academics/degrees; http://www.ceu.hu/academics/departments For programs for faculty and professionals, please see our Special and Extension Programs: http://www.ceu.hu/academics/specialprograms. Financial Aid and Tuition CEU has a comprehensive series of financial aid packages, ranging from the Full and Partial Fellowship awards to tuition waivers. We offer these packages, including assistance with medical insurance and accommodation, to the majority of our students. For more information, see: http://www.ceu.hu/admissions/financialaid Application Deadlines • January 8, 2010: For applicants to be considered for an Erasmus Mundus scholarship. Complete application required, including language test scores. • January 25, 2010: For applicants to all degree programs (except Erasmus Mundus

programs) wishing/required to take CEU-administered admissions examinations and/or requesting exemption from the English language proficiency requirement. • March 16, 2010: For applicants to all degree programs (except Erasmus Mundus programs) submitting applications complete with language test scores and other applicable test scores. • March 16, 2010: For CEU Master's students and graduates applying to doctoral programs. Applying to CEU To apply, please use CEU’s on-line application form. Instructions can be found at: http://www.ceu.hu/ admissions/apply For more information please contact Educational Advising Center, 148 Stefan cel Mare bvd., off.22, MD 2012, Chisinau, Moldova, tel: 22 11 72, eac@eac.md , www.eac.md

— Aţi gustat din oferta culturală a Parisului? Aţi fost la vreun spectacol, la vreo expoziţie ori serată? Parisul îţi oferă zilnic un spectru larg de acţiuni şi programe culturale, din care îţi vine greu să le selectezi pe cele mai atractive şi mai pe potriva... buzunarului. Am preferat vizitarea muzeelor, catedralelor şi cimitirelor celebre, a atelierelor de sculptură şi pictură (între care Atelierul „Brâncuşi”, bineînţeles), precum şi marele, fascinantul, neîntrecutul spectacol al străzii... Am fost profund impresionat, la Centrul de artă modernă „Pompidou”, de cele două expoziţii de pictură şi fotografie: „Imaginea ca subversiune” şi „Fotografie şi suprarealism” (în care am descoperit, plăcut surprins, şi câteva fotografii semnate de suprarealişti români – Brauner, Tzara ş.a.). - Cum se fac lansările de carte la Paris?

Am fost prezent, după cum spuneam, la lansarea romanului lui Cărtărescu în aula „Richelieu” a Universităţii Sorbona. Totul s-a derulat aproximativ ca la noi, la Salonul litarar al US, cu diferenţe neînsemnate. Publicul era compus în majoritate din studenţi. Moderatorul serii – un critic literar şi profesor la Sorbona – a făcut o scurtă prezentare a cărţii. Apoi au vorbit cei trei traducători în franceză, spaniolă şi germană. Autorul a răspuns – scurt, percutant – la întrebările din sală. Seara s-a încheiat cu proiectarea unui film biografic-documentar despre Mircea Cărtărescu. Ca şi la noi, n-am prea văzut publicul să se înghesuie să-şi procure romanul... — Cât de departe sau aproape a rămas capitala Franţei de dvs.? Parisul m-a marcat, fără îndoială. El mi-a devenit un spaţiu (şi mai) intim, care mai înainte exista doar în cărţi, în imaginaţie. Acum, pot spune că am asimilat ceva din el, poate chiar la nivel de simţuri. Uneori, am impresia că Parisul e o stare de spirit... — Ce se aude la Paris despre literatura română din R.M.? Ceva între tăcere profundă şi continuă nevorbire… Intervu realizat de Irina NECHIT


Poveşti adevărate | 19

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

La o margine de ţară, ascunsă între două coline acoperite cu o sprânceană de pădure, se înalţă mănăstirea Rudi. Aici, de aproape 11 ani, rânduieşte cum nu se poate mai bine şi mai frumos grijile monahale stareţa Maria. Lumea vine, se minunează de frumuseţea locurilor, de ordinea care domneşte peste tot, ascultă cuvintele duhovnicului egumen, ale stareţei şi pleacă cu sufletul împăcat acasă.

Maica Maria de la manastirea Rudi ˘ ˘

Lume, soro, lume

cu Nina Neculce Casa părintească – o mică biserică În primul an după cel deal Doilea Război Mondial, în familia soţilor Ştefan şi Elena Vrâncean din satul Hiliuţi de prin părţile Făleştilor, sat cu oameni minunaţi şi foarte credincioşi, s-a născut primul copil. Deoarece era fetiţă, părinţii au botezat-o Maria. S-au gândit ei că în acele timpuri grele, numele Preacuratei Născătoare de Dumnezeu îi va purta noroc atât copilei, cât şi casei în care aceasta creştea. Şi n-au greşit. Maica milei şi a îndurării n-a părăsit niciodată această familie creştină, întemeiată de Dumnezeu ca o mică biserică. Anume aici, în casa părintească, Maria, cele două surori şi doi fraţi mai mici au auzit cele mai frumoase lucruri despre Dumnezeu. Aici copiii l-au cunoscut pe Dumnezeu, au învăţat să se roage şi să meargă la biserică. Iar când au crescut, şi-au întemeiat familii care au devenit, la rândul lor, mici locaşuri pentru copiii lor.

Văduvă la 36 de ani Maria s-a luat cu Eugen din dragoste. Împreună şi-au făcut casă de piatră, iar Dumnezeu le-a binecuvântat-o cu patru copilaşi. Toţi patru au simţit de mici nevoia să pătrundă în lumea în care se găseşte Hristos, Maica Domnului, sfinţii şi îngerii din cer. Şi părinţii – mai cu seamă mama – le-au deschis portiţa spre cele sfinte. Cu gingăşie şi dragoste, le-au modelat sufletele şi întreaga familie se credea cea mai fericită din lume. Dar tocmai atunci când viaţa le era mai dragă, asupra familiei s-a abătut o nenorocire – stăpânul casei a plecat la Domnul, lăsând-o văduvă, cu patru copii pe care a trebuit să-i crească, la numai 36 de ani. N-a fost atât de greu, pentru că avea marea credinţă în Dumnezeu

Horoscop

şi pe părinţi – mai sunt şi astăzi în viaţă, să le dea Dumnezeu sănătate –, dar nici uşor. Tânără şi frumoasă, a avut de înfruntat multe ispite. Ar fi putut să se dedea poftelor şi plăcerilor, să se înfrăţească cu paharul sau să se adune cu femeile la bârfit. N-a făcut aceste lucruri. A pus mai presus bunurile sufleteşti şi a lăsat „nerostită” vorba rea, ştiind de la părinţi că vorbele rele strică obiceiurile bune. Maria, aşa cum vă spuneam, era stăpânită de evlavie şi mergea cu drag la sfintele slujbe. Senină, asculta Biblia şi slăvea neîncetat pe Creatorul şi pe Fecioara Maria. Se minuna mereu de râvna şi bărbăţia sfinţilor, despre care afla din auzite, căci pentru lectură nu prea avea timp. Învăţăturile sfinţilor o făceau să înţeleagă cât de importante sunt pentru viaţa omului liniştea, blândeţea şi smerenia. Tocmai în asemenea clipe simţea nevoia să se retragă undeva, departe de lume, la o mănăstire. Dar nu se grăbea să facă pasul, căci copiii mai aveau nevoie de sprijinul său.

Retragerea la mănăstire După ce şi-a aşezat copiii pe la casele lor, a luat calea mănăstirii. Avea puţin peste 50 de ani. „Drumul de acasă până la mănăstire s-a legat greu, cu multe piedici, dar, cu ajutorul Domnului, am ajuns la mănăstirea Noul Neamţ de la Chiţcani. Creşteam copiii, le purtam de grijă aşa cum trebuie să aibă o mamă datoria în faţa lor, dar gândul îmi era la mănăstire. Şi când a venit ceasul chemării mele, i-am lăsat pe toţi cu Domnul şi am făcut acest pas. La început, copiii au avut puţină tulburare, dar le-a trecut”, ne-a mărturisit maica Maria. La Chiţcani, a făcut doi ani şi jumătate de ucenicie. Aici avea să-l cunoască pe mult regretatul ierarh Dorimedont.

De la Prea Sfinţia Sa a adunat multă cultură teologică şi cunoaşterea de sine. „La Noul Neamţ, spune maica Maria, am învăţat să mă cunosc pe mine însămi, să-mi pot deschide tainele lăuntrice. Să ştiţi că fără cunoaşterea de sine nu poţi înainta pe calea credinţei. Şi cu cât îţi cunoşti mai bine lumea ta dinlăuntru, cu atât mai mult simţi şi înţelegi ce îi trebuie aproapelui. O soră, un frate are nevoie de ajutorul tău ori altcineva are o neputinţă...” Acest pas i-a adus multă lumină în viaţa sa monahală. Apoi, cu voia Domnului, a primit binecuvântare de la preasfinţitul Dorimedont şi, în 1999, a ajuns la mănăstirea Rudi. Aici a fost primită cu multă bunătate. Fără studii în teologie sau alt domeniu, a devenit stareţă. Privindu-mă cu blândeţe, mi-a vorbit: „Crescând mai mult singură patru copii, aici Dumnezeu mi-a dat 27. Pentru aceştia mai mult mă doare sufletul decât pentru cei rămaşi în lume, pentru că aici – şi de trup şi de suflet – Dumnezeu îmi cere mai multă socoteală. Aici trăieşti nu pentru tine, ci pentru aproapele”. Am întrebat-o dacă îi este greu. Mi-a răspuns cu seninătate: „N-aş zice că e greu. Bineînţeles, griji sunt multe şi cerinţele-s mari, dar dacă

eşti aproape de Domnul, cum poate să fie greu? Pentru că cel care îşi pune nădejdea în El nu este lăsat de ruşine”.

Maria le cunoaşte proprietăţile tămăduitoare.)

Hotărâtă şi echilibrată, supusă şi răbdătoare, generoasă şi iubitoare – astfel i-aş schiţa portretul în puţine cuvinte. A fugit de lume şi a ales calea slujirii lui Dumnezeu. Din clipa aceea, poartă mare grijă sufletului său şi tuturor celor care aleargă la ea. Zilele trecute, când ne-am întâlnit, a ţinut să-mi reamintească nişte simple şi eterne adevăruri: „Milostenia ne scoate din judecată. Dar mila noastră trebuie să aibă ochii închişi şi mâna deschisă. Trupul este haina sufletului, trebuie să avem grijă şi de una, şi de alta. Iubirea de aproapele este primul pas către rai, prietenia – al doilea, iar iertarea – al treilea”. Din cele spuse de stareţa Maria – lumânări aprinse pentru pelerini – am cules, ca şi alte dăţi, acelaşi gând – credinţa e deasupra tuturor ideologiilor, iar omul credincios e cel mai frumos şi stă prins în lacrima lui Iisus Hrisos. Iată de ce stareţa Maria de la mănăstirea Rudi, cu toată frumuseţea ei sufletească, rămâne ca o icoană în sufletele tuturor celor care i-au ascultat măcar o singură dată vorbele.

Vorbele maicii Maria – lumânări aprinse Nu este lăsată de izbelişte nici obştea mănăstirii Rudi. Stareţa Maria şi duhovnicului egumen Patrocle au făcut din acest colţişor o adevărată minune. Cei care n-au dat pe aici din 1999 nu vor recunoaşte locaşul. De nerecunoscut este şi biserica, curtea mănăstirii cu chiliile şi florile bine îngrijite. Şi dacă cei veniţi vor încerca s-o laude pe stareţă pentru spiritul gospodăresc de care a dat dovadă, ea le va răspunde: „Lăudaţi pe Domnul. În tot ce vedeţi este lucrarea Lui. Noi doar i-am ascultat cuvântul”. Dumnezeu mi-a îngăduit să stau de mai multe ori de vorbă cu maica Maria. Este deosebită nu printr-un înalt nivel de cultură – n-a trecut prin universităţi sau academii –, dar prin simplitatea şi temperamentul ei paşnic, prin vorba sa caldă, prin dorinţa de a-l ajuta pe omul bolnav nu doar cu rugăciunea, dar şi cu o iarbă de leac. (La mănăstire se colecţionează tot felul de plante medicinale, iar Maica

7 – 13 decembrie 2009

Berbec. Săptămâna aceasta va fi importantă pentru că, în fine, te vei simţi independent. Te va ajuta să-ţi descoperi potenţialul creator şi să arăţi posibilităţile nelimitate pe care le ai celor din jur. Vor fi foarte multe conflicte şi discuţii, nu încerca să închizi gura rivalilor tăi.

Rac Luni şi marţi, odihneşte-te şi recuperează-ţi forţele. Miercuri, poate, vei primi informaţii importante care îţi vor aduce stabilitatea financiară dacă vei şti să le foloseşti corect. Încearcă să nu le ratezi. Săptămâna îţi este favorabilă mai ales în domeniul profesional.

Balanţă Este un timp favorabil pentru abordarea planurilor din punct de vedere creativ. Ai nevoie de toată iniţiativa şi hotărârea ta pentru a pune în practică cele mai avansate tehnologii. Munca îţi va lua mult timp. Din păcate, trebuie să te împaci cu acest lucru.

Taur Ai nevoie de multă concentrare pentru a soluţiona toate problemele de săptămâna aceasta. Nu încerca să înţelegi prea mult, numai aşa se pot realiza planurile. Este posibil ca la începutul săptămânii să stai acasă şi să te dedici treburilor casnice. Vei simţi farmecul acestui gen de activităţi şi viaţa ta de familie se va îmbunătăţi.

Leu La începutul săptămânii, poţi să te bazezi cu încredere pe cei apropiaţi. Te simţi explodând de energie, care îţi va fi necesară pentru punerea în aplicare a scopurilor creatoare. Aminteste-ţi de casă, ai grijă de confortul pe care ţi-l oferă.

Scorpion Săptămâna aceasta, vei acumula noi cunoştinţe. Vei fi mai hotărât dar nu este necesar să te repezi. Încearcă să nu te implici într-o poveste romantică şi aventuroasă, pentru că va fi foarte dificil să scapi. Găseşte-ţi timp pentru îmbunătăţirea vieţii de familie.

Fecioară Săptămâna aceasta, încearcă să eviţi conflictele cu cei dragi, vor lăsa urme adânci mult timp. Miercuri sau joi, este posibil să primeşti o ofertă interesantă. Ocupă-te măcar o zi de casă şi de întreţinerea acesteia. Copiii au nevoie de sfatul tău înţelept, aşa că acordă-le atenţie şi ai grijă de ei.

Săgetător Săptămâna aceasta va fi plină de evenimente. Planurile tale se vor realiza extrem de repede. Relaţiile cu anturajul se vor îmbunătăţi şi toate situaţiile conflictuale se vor rezolva. Te poţi baza pe ajutorul prietenilor. Trebuie să răspunzi la fel, să nu refuzi să le acorzi ajutorul şi să te încadrezi în timp.

Gemeni Săptămâna aceasta te va ajuta să-ţi clarifici scopurile şi să formulezi altele noi, pe care va trebui să le rezolvi. Dacă îţi vei găsi doar câteva minute pentru a analiza în mod obiectiv situaţia, vei afla cea mai bună cale de rezolvare a problemelor.

Capricorn Vei avea mult de muncit săptămâna aceasta şi nu vei dispune de timp suficient pentru asta. Dar nu te îngrijora, toate problemele se vor rezolva dacă vei fi destul de atent. Copiii vă vor bucura cu succesele şi realizările lor. De dorit să începi să foloseşti cunoştinţele acumulate în această perioadă. Vărsător Ideile tale interesante vor fi apreciate şi aprobate de şeful tău şi de colegi, probabilitatea ca aceste idei să fie finanţate nu este exclusă. De asemenea, nu este exclusă o călătorie de afaceri. Privind în trecut, te vei simţi puţin trist, dar nu acorda prea multă atenţie. Prezentul este mai bun. Peşti Eşti bine motivat şi hotărât. A venit o perioadă importantă, care îţi permite să-ţi descoperi abilităţile profesionale. Nu-ţi irosi forţele cu fleacuri. Evită conflictele cu şeful. Uită de gelozie, este un sfătuitor rău.


20 | Vedete

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

Orange le-a oferit surprize admiratorilor lui Dan Bălan „Vom sărbători ca în Europa” Artiştii sărbătoresc Crăciunul pe stil nou Guvernul Filat a declarat ziua de 25 decembrie zi de odihnă. Această zi va fi recuperată pe 12 decembrie. Premierul Vlad Filat a menţionat că executivul va efectua schimbări în legislaţie prin care Crăciunul pe stil nou va fi decretat oficial zi de sărbătoare. Decizia noului Guvern a fost apreciată de majoritatea moldovenilor. Printre cei care au rămas plăcut surprinşi sunt şi numeroşi interpreţi.

Corina Ţepeş: „Vom sărbători ca în Europa, fără sărbători sovietice şi comuniste” „Nu cred că doar 25 decembrie trebuie să fie zi liberă. Toate sărbătorile naţionale trebuie să fie restabilite. Şi, în curând, se va face şi acest pas. Cu noua conducere, totul va fi aşa cum trebuie, aşa cum se sărbătoreşte în Europa, fără sărbători sovietice şi comuniste. Noi sărbătorim toate sărbătorile pe stil nou”.

Anatol Bivol: „Este o decizie bine venită” „Noi sărbătorim oricum Crăciunul pe stil nou. Soţia mea este de la Giurgiuleşti. La ei, s-a sărbătorit întotdeauna pe stil nou. Este o decizie bine venită. Cei care au sărbătorit o viaţă Crăciunul pe stil nou, vor sărbători şi pe viitor, doar că bucuria lor, a noastră, este acum dublă: vom sărbători oficial!”

Irina Bivol: „Sunt de acord sută la sută” „Este perfect, sunt de acord sută la sută. Familia mea sărbătoreşte Crăciunul şi pe stil nou, dar şi pe stil vechi, atunci când mergem la părinţi”

Radu Dolgan: „În sfârşit, vom sărbători în rând cu lumea” „În sfârşit, vom sărbători în rând cu lumea, aşa cum sărbătoresc europenii. Nu vreau să mă implic în politică, fiindcă sunt muzician şi îmi văd de-ale mele.”

Ion Suruceanu: „Susţin această decizie” „Susţin această decizie. De ce nu? Doar că respectiva decizie trebuia să fie luată de mai de mult, însă mai bine mai târziu decât niciodată. La noi, lumea este divizată în două părţi. Ştiu că sudul Moldovei sărbătoreşte de ani buni Crăciunul pe stil nou. E bine că Guvernul face parte dreaptă, trebuie să-i respectăm şi pe ceilalţi moldoveni. Familia mea sărbătoreşte pe stil nou, dar şi pe stil vechi.”

Dorel Burlacu: „Este un cadou plăcut pentru toţi” „Este un cadou foarte plăcut pentru toţi. Trebuie să sărbătorim în rând cu toată lumea. Ar fi bine să păstrăm şi cealaltă tradiţie, să sărbătorim Crăciunul pe stil vechi.”

Doina Arseni: „Mi se pare o decizie corectă ” „Eu şi familia mea sărbătorim de mai mulţi ani Crăciunul pe stil nou. Mi se pare o decizie corectă. În Europa, Crăciunul se sărbătoreşte pe 25 decembrie. Mi se pare absurd să ne abatem de la tradiţiile vechi. Din punct de vedere creştinesc, mi se pare corect să sărbătorim Crăciunul în această zi.” Sondaj realizat de Lena NEGRU

Lansarea albumului „Crazy Loop Mix” a lui Dan Bălan pentru publicul autohton a fost, de departe, cel mai grandios eveniment pentru un început de iarnă perfect.

Multe proiecte şi pentru anul viitor! Compania Orange Moldova a făcut cea mai tare surpriză abonaţilor săi şi, în general, publicului îndrăgostit de muzica lui Dan Bălan, invitându-i marţi seara la o întâlnire cu interpretul. Fanii l-au aşteptat cu mare căldură, iar până la venirea acestuia fiecare dintre ei a încercat să prindă un loc mai bun pentru a face poze cu telefonul sau a primi un autograf. Şi, aşa cum i se cuvine unei vedete de talie internaţională, Dan Bălan a ajuns la întâlnirea din faţa „Orange Studio” într-o limuzină, pe plăcuţele căreia, în loc de numere, era scris DAN BĂLAN. Sutele de admiratori s-au bucurat de venirea artistului, scandând într-un glas „Dan, te iubim!”. După ce a dat câteva autografe, Dan Bălan a urcat la etajul doi pentru întâlnirea cu jurnaliştii. „Îmi pare bine să vă revăd pe voi, cei care mă aşteptaţi de fiecare dată acasă. Ne bucurăm că am reuşit, împreună cu „Orange”, să lansăm primul album „Crazy Loop Mix”. L-am intitulat aşa pentru că am adunat în el 12 piese absolut noi, printre care şi două remixuri”, a declarat artistul în faţa a zeci de blitz-uri care încercau să-i capteze atenţia, precizând că şi sărbătorile de iarnă le va petrece alături de Compania „Orange” cu care are multe proiecte de realizat pentru anul viitor. Mai mult, artistul care a lansat până în prezent doar proiecte muzicale de succes, a dezvăluit jurnaliştilor că, deşi nu i-a scris încă nicio

Albumul „Crazy Loop Mix” este produs în exclusivitate de Compania Orange, ceea ce înseamnă că fiecare nou venit în marea familie Orange, în perioada sărbătorilor de iarnă, va primi cadou respectivul CD. Mai exact, toţi cei care se vor conecta la serviciile de telefonie mobilă, Internet Acum sau doar vor cumpăra un telefon mobil din magazinele specializate Orange, vor intra în posesia albumului „Crazy Loop Mix”.

scrisoare lui Moş Crăciun, crede că magia sărbătorilor este cel mai frumos lucru. „N-am reuşit încă să-i trimit scrisoare Moşului în acest an, însă simt deja feeria sărbătorilor de iarnă. Eu cred în magie, doar ea poate schimba lucrurile spre bine”, a mai afirmat Dan Bălan. „Ne face o deosebită plăcere să lucrăm cu Dan, iar colaborarea noastră va fi de lungă durată. Avem multe surprize pentru clienţii noştri şi de acum încolo”, a declarat Jerome Poulaine, Di-

rector de Marketing, Vânzări şi Comunicare a Companiei Orange. În timp ce Dan discuta cu presa, câştigătorii lotereii organizată de Compania Orange printre fanii artistului - prin care s-a pus la bătaie telefoane mobile, albume semnate Crazy Loop şi

marele premiu – un Iphone - s-au alăturat vedetei pentru a primi autografe chiar pe albumul nou lansat. Pe tot parcursul serii Dan Bălan a acordat peste 600 de autografe şi în jur de 200 de CDuri. Alina GUŢU


Sport | 21

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

SHERIFFANTASTICII respiră! Considerată cea mai slabă echipă din grupa H a Ligii Europa, FC Sheriff continuă să viseze la primăvara europeană. Tiraspolenii au terminat la egalitate, scor 1-1, meciul cu Steaua, dar rămân în cărţile calificării. De partea cealaltă, Steaua, care a fost cap de serie la tragerea la sorţi, nu mai are şanse de a prinde locul doi. Meciul dintre cele două echipe a fost încordat în prima repriză. Steaua a putut să marcheze pe final de repriză prin Stancu, care a trimis puţin pe lângă poartă. Pentru că nu aveau ce pierde, în repriza secundă, ambele echipe au atacat mai mult. Kapetanos a avut golul pe vârful bocancului, însă bara transversală s-a opus deschiderii scorului.

Kuciuk inspirat Kuciuk l-a scos pe Volkov în minutul 75, iar în locul său a fost introdus senegalezul Diedhiou. Această mutare s-a dovedit a fi inspirată, pentru că jucătorul de culoare a deschis scorul în minutul 83. Acesta a şutat slab de la 17 metri, însă portarul Zapata nu a fost atent şi a scăpat balonul pe sub el. Era 1-0, iar cei 10 mii de spectatori o vedeau deja pe FC Sheriff în primăvara europeană. Cu aceasta însă nu a fost de acord columbianul Stelei, Toja. El a profitat de o ieşire neinspirată a portarului Namaşco, înscriind pentru 1-1. Acest scor nu avantajează pe nicio echipă. Steaua a ieşit definitiv din cărţile calificării, iar FC Sheriff mai are şanse teoretice de calificare.

Nefericitul Namaşco Portarul celor de la Sheriff, Stanislav Namaşco, cu intervenţii extraordinare altădată, a fost mai mult demon decât înger în meciul cu Steaua. Echipa sa conducea

cu 1-0 şi mai rămâneau patru minute pentru ca Sheriff să-şi adjudece cele trei puncte. Un stadion întreg a strigat la Namaşco să nu iasă la centrarea lui Andrei Ionescu, pentru că e prea înaltă şi nu va ajunge balonul. Namaşco s-a hazardat şi a atins cu vârful degetelor balonul până la Toja. Columbianul nu l-a iertat.

Kuciuk:

„Nimeni nu credea în şansele noastre”

Steaua a fost susţinută de 800 de fani la Tiraspol

Roş-albaştrii au fost susţinuţi la Tiraspol de 800 de fani din R. Moldova. Ei au încurajat echipa şi l-au ignorat total pe Gigi Becali. Niciun suporter stelist nu l-a contestat! Înainte de a pătrunde pe stadion, ei au trebuit să treacă printr-o zonă special amenajată de organizatori. Suporterii intrau unul câte unul în nişte corturi pentru a fi controlaţi de forţele de ordine. „Nu a fost un control agresiv. Până la urmă, ne-au lăsat să intrăm cu steaguri şi fulare. Ne bucurăm că am găsit înţelegere la conducerea Stelei”, au spus fanii. Majoritatea suporterilor au venit de la Chişinău. Au avut probleme pe drum. Mulţi au plecat cu întârziere din capitală spre Tiraspol şi s-au blocat la punctul de trecere. Din cauza controlului vamal, o procedură anevoioasă, coada de maşini şi de autocare se întindea pe o distanţă de câţiva kilometri!

Rednic şi Dadu în tribună

Antrenorul Leonid Kuciuk a avut un comentariu foarte scurt vizavi de meci. „Mie mi-a plăcut meciul”, după care a aşteptat să-i fie puse întrebări. Antrenorul belarus a declarat că regretă că echipa sa a luat gol în ultimele minute. „Acest egal este ca o înfrângere pentru noi. Am pierdut victoria. Totuşi, mai avem de jucat un meci şi nu totul este pierdut. Cred că mai avem şanse de calificare, fie ele şi foarte mici. Nimeni nu se aştepta că FC Sheriff va lupta până în ultima etapă pentru a obţine calificarea”, a spus Kuciuk, făcând referire la Steaua.

Fostul tehnician al lui Dinamo Bucureşti şi al Alaniei Vladikavkaz, Mircea Rednic, a fost şi el în tribunele arenei din Tiraspol. Acesta a fost însoţit de agentul FIFA, Nicolae Pârnău, şi secundul său de la Alania, Emil Caras. ���Sunt alături de mai mulţi prieteni şi am dorit să urmărim meciul. Am venit să văd o echipă românească, atât”, a menţionat Rednic. La meci a fost prezent şi Sergiu Dadu de la Alania. Acestuia i-a plăcut cum a jucat fosta sa echipă, dar regretă că nu au obţinut cele trei puncte.

Stoichiţă:

„Vom juca pe viaţă şi pe moarte cu Twente” Antrenorul Stelei, Mihai Stoichiţă a fost foarte dezamăgit de rezultat. Mai mult, a fost afectat de prestaţia unor jucători de-ai săi. Chiar

dacă echipa sa nu mai are şanse de calificare, Stoichiţă nu uită că a fost antrenor la FC Sheriff şi i-a promis patronului Victor Guşan că Steaua va încerca să-i bată pe cei de la Twente. „Ne vom bate pe viaţă şi pe moarte cu Twente la Bucureşti. O să ne apărăm corect şansele până la urmă”, a spus „Lippi”.

Vrea jucători de la FC Sheriff Stoichiţă a menţionat că Steaua se va despărţi în iarnă de câţiva jucători, iar în locul acestora ar vrea jucători de la Sheriff. „Tiraspolenii formează o echipă bună, dârză, pregătită foarte bine fizic. Tactic,

au evoluat foarte bine. Sunt sigur că toţi jucătorii de la Sheriff ar vrea să joace în Ghencea. În plus, câţiva dintre aceştia ar face faţă la Steaua. Nu cereţi numele acestora, pentru că nu o să vă spun despre cine e vorba”, a spus antrenorul stelist.

Twente – Fenerbahce 0-1 Atât Steaua, cât şi FC Sheriff n-au reuşit să profite de faptul că în celălalt meci al grupei H, Fenerbahce i-a dat o mână de ajutor. Gruparea turcă a învins, scor 1-0, prin golul lui Lugano, din minutul 71. În momentul în care s-a anunţat scorul, fanii Stelei şi Sheriff au răsuflat uşurat, aşteptând ca echipele lor favorite să-şi facă treaba. Acest lucru nu le-a reuşit. Fener şi-a asigurat calificarea de pe primul loc înaintea ultimei etape. Atunci se va stabili echipa care se va califica

de pe poziţia a doua, pentru care se bat Sheriff şi Twente.

Şanse pentru Sheriff Sheriff are teoretic şanse mari să se impună în faţa lui Fenerbahce, pentru că turcii nu vor alinia cel mai puternic 11, fiind deja calificaţi de pe primul loc. În acelaşi timp, tiraspolenii stau la mâna celor de la Steaua, care trebuie să facă cel puţin un egal cu Twente. În cazul în care FC Sheriff câştigă pe Fener, iar Steaua termină la egalitate cu Twente, echipa tiraspoleană obţine calificarea. La egalitate de puncte, FC Sheriff este avantajată datorită meciurilor directe. Ultima etapă a grupelor Europa League va avea loc la 17 decembrie. Fener va primi vizita celor de la Sheriff, iar Steaua o va găzdui pe Twente. Vitalie HADEI

Incidente după meci: fanii Stelei au fost agresaţi Cei 800 de fani ai Stelei au fost nevoiţi să aştepte 15 minute ca să iasă de pe stadion. Forţele de ordine au vrut să se asigure că fanii lui FC Sheriff şi cei ai Stelei nu se vor intersecta. Totuşi, unii fani ai celor de la Sheriff au aşteptat să iasă suporterii stelişti şi, pentru că le-au jignit echipa pe parcursul meciului, au aruncat în aceştia cu butelii de plastic. De asemenea, fanii tiraspoleni au zgâriat microbuzul suporterilor de la Steaua.


22 | Flagrant

www.jurnal.md

   Jurnal de Chişinãu

Vineri, 4 decembrie 2009

Violată timp de trei ani de tată O minoră originară din r. Făleşti a fost violată timp de trei ani de propriul tată. În baza probelor prezentate de procurori, instanţa a stabilit că din ianuarie 2006 şi până în septembrie 2009, fata a fost obligată să întreţină relaţii sexuale cu tatăl său. La 30 ianuarie 2008, în urma acestor relaţii, ea a născut un copil. Tatăl său a continuat să o violeze şi după aceasta. Aflat de fiecare dată sub influenţa alcoolului, bărbatul, în vârstă de 41 de ani, o bătea pe minoră, după care o viola în repetate rânduri. Mama fetei, deşi ştia despre cele întâmplate, nu a întreprins nimic de frica să nu fie agresată de soţ. Judecătoria raionului Făleşti l-a condamnat pe agresor la 18 ani de închisoare. Sentinţa poate fi atacată în modul stabilit de lege.

Captură de aur de provenienţă dubioasă Aproximativ două kilograme de aur de provenienţă dubioasă au fost depistate şi ridicate de ofiţerii Centrului anticorupţie din două magazine specializate din oraşele Făleşti şi Rezina, notează Agenţia DECApress. Peste 600 de articole din aur în cantitate de circa un kilogram şi jumătate au fost ridicate de la magazinul „Morteanu” din oraşul Făleşti. Bijuteriile nu aveau marcajul şi plomba aplicate de Camera de stat pentru supravegherea marcării de pe lângă Ministerul Finanţelor, precum şi datele despre producător, fapt ce constituie o încălcare flagrantă a legislaţiei în vigoare cu privire la activitatea de comercializare a articolelor din metale preţioase. În cazul magazinului „Aureola Orhei” din oraşul Rezina, aproape jumătate de kilogram de articolele din aur nu corespundeau normelor legale. În cele două cazuri, Centrul anticorupţie a ridicat în jur de 700 de articole din metale preţioase în cantitate de două kilograme, valoarea bijuteriilor ridicându-se la un milion de lei. Ambele cazuri sunt cercetate de ofiţerii Direcţiei Generale Teritoriale „Nord”. Cele două unităţi comerciale urmează să fie sancţionate. De la începutul anului 2009, subdiviziunile centrului au depistat peste şapte kilograme de articole din aur şi argint de provenienţă dubioasă în valoare de circa două milioane de lei.

Acte false la comanda ˘

Două grupări infracţionale fabricau la domiciliu paşapoarte, acte de identitate şi permise de conducere Angajaţii MAI au capturat recent două grupuri de infractori specializate în fabricarea actelor false. Ambele grupuri aveau în dotare aparataj special pentru falsificarea documentelor, în special a paşapoartelor, buletinelor de identitate şi permiselor de conducere. Acestea erau apoi vândute contra unei sume de bani stabilită de capii grupărilor. Falsificatorii acţionau în grup, având mai mulţi complici şi intermediari, care făceau legătura cu potenţialii clienţi. Scopul acestor ilegalităţi era de a facilita migraţia moldovenilor în Uniunea Europeană. Preţurile actelor false variau între 1.000 şi 3.700 de euro.

Un minor implicat în afacere În primul caz, oamenii legii au dat de urmele grupului de falsificatori după ce au infiltrat un agent în interiorul grupului. Ca rezultat, angajaţii Centrului pentru combaterea traficului de persoane (CCTP) au reţinut „curierul”. Acesta s-a dovedit a fi un minor, în vârstă de 17 ani, ce a fost reţinut în momentul în care încerca să transmită unor complici de-ai săi trei paşapoarte, şase acte de identitate româneşti, şase permise de conducere româneşti şi un buletin de identitate moldovenesc, toate false. Ulterior, s-a stabilit că minorul

fusese atras în activitate ilegală de liderul grupării, un bărbat de 23 de ani, domiciliat în sectorul Ciocana al capitalei. Apartamentul capului reţelei era plin de tehnică specială, utilizată în fabricarea actelor false. Astfel, de la faţa locului au fost ridicate acte de identitate româneşti, cehe, norvegiene, permise de conducere internaţionale, buletine de identitate moldoveneşti false. Bărbatul ascundea în apartament o minitipografie pentru tipărirea documentelor false, dotată cu toate accesoriile necesare, începând cu hârtie specială, holograme ale diferitor state şi terminând cu ştampile ale diferitor instituţii. Potrivit poliţiştilor, pentru perfec-

Sudoku simplu

dificil

tarea unui „pachet de acte”, solicitantul achita o sumă cuprinsă între 1.500 şi 3.700 de euro.

Circa 40 de filiere capturate Cea de-a doua captură de acte false a fost operată de oamenii legii în comuna Stăuceni. Liderul grupului de falsificatori, în vârstă de 42 de ani, a nimerit în vizorul poliţiei după ce un complice de-al său a pus în comercializare acte de identitate româneşti false contra sumei de 1.000 de euro. La domiciliul acestuia, a fost, de asemenea, găsită o minitipografie pentru tipărirea actelor false. Reţeaua de falsificatori asigura pe solicitanţi cu tot pachetul de acte false pentru ca aceştia să poată emigra în statele UE. Deocamdată, forţele de ordine

au identificat doi dintre membrii acestui grup. Dacă membrii grupurilor de falsificatori vor fi găsiţi vinovaţi de nelegiurile comise – falsificarea actelor de importanţă deosebită şi organizarea migraţiunii ilegale – riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare. Poliţia, în colaborare cu colegii din ţările UE, continuă acţiunile operative de investigare în scopul stabilirii tuturor circumstanţelor şi a identificării persoanelor implicate în activitatea criminală. Pe parcursul anului curent angajaţii CCTP au reuşit să anihileze activitatea ilegală a peste 40 de filiere specializate în trafic de persoane şi organizarea migraţiei ilegale. Ca urmare, în zece luni ale anului curent, ofiţerii centrului au intentat 183 de cauze penale privind favorizarea migraţiei ilegale.

Pagină realizată de Mariana Soltanici


Divertis | 23

www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

4 decembrie 2009

Jumatatea ˘ ta Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Foarte liniştit Sunt un bărbat de 35 de ani foarte liniştit. Doresc să cunosc o domnişoară cuminte, fără obligaţii, căreia îi voi oferi toată dragostea mea. (304)

Sunt credincios

IM “ROHE Service” SRL angajează: inginer mecanic - certificare instalare şi montare producţie KPS Petrol Pipe System, certificare Tokheim. Vă rugăm să expediaţi CV la adresa de e-mail: birou@roheservice.md Tel.: 92-41-35

Citatie , Curtea de Apel Chişinău solicită prezentarea cetăţeanului Filipovici Vitalie Dumitru, domiciliat în r. Străşeni, or. Bucovăţ, str. M. Magdalena 4, la 17.12.2009, ora 12.30, sala 8, str. Teilor 4, mun. Chişinău, în calitate de intimat la examinarea cererii de apel a cetăţeanului Misnei I. în cauza Mişnei I. versus Filipovici V. privind încasarea sumei. Judecător A. Gavriliţă

Mica publicitate Acum anunţul tău va apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri: tel.: 090023456. SERVICII MEDICALE

SERVICII

Consiliere psihologică şi spirituală gratuită. Tel.: 92.43.06; 068339971.

ELABORĂM teze, inclusiv anuale, în termene restrânse, la un preţ avantajos. Tel.: 43.57.64. * COMPANIE juridică oferă consultaţii juridice civile, economice, fiscale, funciare, privind înregistrarea, lichidarea întreprinderilor, reprezentarea în instanţe de judecată de diferit nivel, recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, precum şi executarea lor. Tel.:23 22 12.

VÂNZĂRI

VÂND un lot de pământ la Durleşti. Tel.: 068 06 18 80 VÂND filtru de apă pentru apartament/oficiu. Marca Nobel. Tel.:72 49 52

Mă numesc Ion. Am 27 de ani şi aş vrea să comunic cu persoane credincioase din România, cu care eventual să mă împrietenesc. Persoanele pot fi de ambele sexe. (305)

Cu studii şi angajată Am 58 de ani, cu studii şi angajată. Doresc să cunosc un om cumsecade pentru a împărţi binele şi răul, singurătatea şi bătrâneţea. (306)

Vreau să cunosc un bărbat Am 46 de ani, 1,70 m şi 70 kg. Vreau să cunosc un bărbat până la 55 de ani cu intenţii serioase. Cine vrea o bună gospodină alături să mă contacteze. (307)

Pentru o relaţie frumoasă Am 1,58 m şi 63 kg. Vreau să cunosc un bărbat serios între 40 şi 46 de ani pentru o relaţie frumoasă. Să fie din capitală sau să locuiască aici. (308)

Pentru o viaţă frumoasă Sunt văduvă de la ţară şi doresc să formez o familie cu un bărbat până la 55 de ani care să se mute la mine. Dacă vrei să alungi singurătatea, sună-mă. (309)

Tânăr brutar Am 31 de ani şi lucrez la Chişinău la o brutărie. Prin intermediul JURNALULUI vreau să cunosc o domniţă cu suflet ca pâinea. Cine vrea alături un băiat muncitor şi educat să mă contacteze. Adresa mea este la redacţie. (310) Maica Elvira detinatoarea harului sfant dumnezeiesc, slujnica in casa Domnului rezolva probleme trupesti si sufletesti si vine în ajutorul dvs. cu uleiuri si talismane de dragoste si spor în casa. Sunt Niculaie am fost despartit de sotia mea. Am apelat la maica Elvira si din 3 sedinte prin rugaciunile ei ne-a unit. Acum suntem de nedespartit. Mii de multumiri pe aceasta cale. 0753.259.530

Premiată drept cea mai puternică tămăduitoare apreciată în ţară şi peste hotare celebra tămăduitoare Anastasia face adevărate minuni. Mă numesc Violeta şi vreau să mulţumesc prin intermediul acestui ziar doamnei Anastasia folosind acele plante miraculoase dânsa mi-a vindecat fetiţa de 8 ani de spsmofilie şi mi-a adus liniştea în casă. De acum eu şi soţul meu suntem foarte fericiţi că această problemă s-a rezolvat şi voi dacă aveţi orice problemă apelaţi cu toată încrederea la dânsa şi se va rezolva cu siguranţă. Tel.: 0040740777787

urnal de

Jurnal de Chişinău Director: Aureliu CORNESCU Redactor-şef: Rodica MAHU Redactor-şef adjunct: Mariana RAŢĂ

Chişinau

JURNAL TRUST media

Reporteri: Vitalie Hadei, Irina Nechit, Mariana Raţă, Svetlana Corobceanu, Victoria POPA, Mariana LIŢA

Preşedinte: Val BUTNARU

Relaţii cu publicul: Elena Ciubucov Director financiar: Victoria Ursu Telefoanele redacţiei: 23.83.31; 23.76.45; fax: 23.42.30, e-mail: cotidian@jurnal.md

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, et. 3 Editorialişti: Nicolae Negru, (Centrul Skytower) Petru Bogatu Redactor stilizator: Ilie GULICA Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare Design: Alexei Marchitan, Cornel COMENDANT PP Publicitate politică P Publicitate

JURNAL online: Natalia FLOREA, Elena ROBU Publicitate: Reforma Advertising Şef Departament Print: Alina Vdovicenco Tel. 23.46.79; 20.22.44; 068.30.21.45

Tiraj: marţi: 3.540 ex. vineri: 13.500 ex.

Tipar: Tipografia “PRAG-3”, mun. Chişinău, str. Petricani 94/1. Comanda: 2214.



jurnal_907