CEA MAI BUNĂ PROVIZIE PENTRU ZIUA JUDECĂŢII
● Meritele şi binecuvântările oferirii mâncării necesare pentru încheierea Postului celui care posteşte În virtutea compasiunii arătate de musulmani unii altora şi a interesului pentru nevoile celuilalt, este o obligaţie a fiecărui musulman să privească la situaţia celorlalţi fraţi ai săi care postesc – oare găsesc ei cele necesare pentru a se hrăni la încheierea Postului lor sau nu? În aceste zile, îi putem vedea noi pe numeroşi dintre fraţii noştri musulmani din ţările sărace care nu gasesc hrana cu care să închidă Postul şi pentru aceasta s-au constituit şi organizaţii, ca şi comitete Islamice care întind o mână de ajutor pentru susţinerea fraţilor noştri aflaţi în nevoie şi au fost instiutite numeroase proiecte pentru oferirea hranei necesare încheierii Postului. În acest sens, i-a incitat şi Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pe companionii săi (Allah să fie mulţumit de ei!) şi pe musulmani, în general, întru a da curs acestor fapte măreţe şi binecuvântate şi a chemat la aceasta prin cuvintele sale: „Cel care a dat hrana necesară încheierii Postului sau cuiva care ţine Post, va avea el o răsplată asemenea lui 149, fără ca (aceasta) să scadă cu ceva din răsplata celui care posteşte.” 148F
(relatat de Tirmidhi şi Ibn Majjah) Aceasta se referea, în general, atât la Postul obligatoriu 150, cât şi la cel voluntar (neobligatoriu), şi, de asemenea, răsplata va fi obţinută indiferent dacă ceea ce a fost oferit a fost o înghiţitură de apă, o curmală sau cele mai gustoase mâncăruri. 149F
Este plăcut (preferabil) ca cel care îşi încheie Postul din mâncarea oferită de anumiţi oameni să se roage pentru cei care l-au invitat, aşa cum a fost relatat de către Abdullah ibn Zabiyr (Allah să fie mulţumit de el!) că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi-a încheiat Postul din mâncarea la care fusese invitat de către unul dintre companionii săi (Allah să fie mulţumit de el!), apoi a spus: „Au încheiat Postul lor (mâncănd) la voi cei care au postit şi au mâncat mâncarea voastră cei pioşi, şi au transmis salutări asupra voastră Îngerii.151” 150F
(relatat de Ibn Majjah)
III. Părinţii dreptcredincioşi Cu siguranţă, este evident faptul că, în mod obişnuit, credinţa şi conduita dreaptă a mamei şi a tatălui au o puternică influenţă şi asupra copiilor, pentru că de la ei absorb aceştia călităţile bune şi lăudabile, precum şi un caracter bun şi drept, ca şi firea plăcută şi agreabilă. Tot astfel, părinţii au o mare influenţă asupra fericirii copilului lor, atât în această Viaţă Lumească, cât şi în Viaţa de Apoi, căci, dacă l-au crescut ei întru supunere faţă de Allah, va fi el izbânditor atât în această Viaţă Lumească, cât şi în Viaţa de Apoi, iar dacă îl vor creşte pe el în 149
N.t. – adică asemenea celui care posteşte N.t. – prescris pentru a fi împlinit an de an în luna Ramadan (a noua lună a Calendarului Islamic) fiecărui musulman aflat în deplinătatea facultăţilor mintale şi care a ajuns la vârsta pubertăţii 151 N.t. – în sensul că v-aţi primit voi răsplata voastră pentru oferirea hranei necesare încheierii Postului pentru cei care au postit 150
63