Page 1

sr l st ri e

Š

V

A

LR

O M

In

du

Studiul consumului de energie pentru o cl dire familial deservit de un pu canadian


sr l

CUPRINS

st ri e

1. INTRODUCERE

du

2. DESCRIERE SISTEM „PUT CANADIAN”

In

3. INTEGRARE IN SISTEMUL DE VENTILARE

O M

4. PREZENTARE MODELARE CAZ STUDIAT

A

LR

5. REZULTATE

©

V

6. RECOMANDARI DE EXECUTIE 7. LISTA DE MATERIALE ANEXE

2


1. INTRODUCERE Utilizarea schimb toarelor de c ldur

geotermale pentru preînc lzirea

i/sau r cirea cl dirilor cunoa te în ultima perioad

un interes deosebit în

condi iile contextului actual referitor la economia de energie, folosirea surselor

sr l

regenerabile de energie i reducerea polu rii. Din categoria acestor echipamente, „pu urile canadiene” reprezint forma reprezint

st ri e

cea mai simpl din punct de vedere tehnic. In ciuda simplit ii (care pân la urm

un avantaj din toate punctele de vedere: investi ie, execu ie,

exploatare, între inere, etc.), utilizarea acestei solu ii conduce la economii ventilarea cl dirilor pe toat

du

importante de energie în ceea ce prive te aerul proasp t necesar pentru perioada anului. Acest lucru este cu atât mai

In

important cu cât construc iile actuale sunt din ce în ce mai bine „izolate” de mediul exterior (rezisten e termice din ce în ce mai mari i m suri de etan eitate

O M

din ce în ce mai performante) i apare obligativitatea prevederii unui sistem de ventilare pentru asigurarea calit ii aerului interior. Practic, toate construc iile ce se încadreaz

în categoria cl dirilor cu consum foarte redus de energie rile membre începând cu anul 2019 pentru

LR

(standard impus de UE în toate cl dirile publice

i 2021 pentru toate cl dirile, indiferent de regimul de

proprietate) trebuie s

c , pentru cl dirile cu consum foarte redus de energie, din

A

specialitate arat

fie prev zute cu sisteme de ventilare. Studiile de

V

consumul total pentru înc lzire, 40-60% reprezint

înc lzirea aerului rece

©

necesar pentru ventilare. In acest context, solu ia bazat

pe „pu urile canadiene” prezint

un

poten ial deosebit de important în vederea reducerii consumului de energie cu costuri de investi ie reduse.

3


In prezent, utilizarea sistemului de tip „pu canadian” este în principal în domeniul reziden ial, îns

aplicarea lui i în alte domenii ( coli, s li de sport,

depozite, cl diri de birouri, etc.) a cunoscut o dezvoltare accentuat în ultimii ani. Obiectivul acestui studiu const în cuantificarea reducerilor de consum de energie pentru înc lzire i r cire ce pot fi ob inute cu ajutorul „pu ului canadian” pentru situa ia din România ( inându-se cont de clim

i caracteristici termofizice

st ri e

sr l

cl diri conform normelor în vigoare).

2. DESCRIERE SISTEM „PUT CANADIAN”

1975-1980, îns

în anii

du

Sistemul de tip „pu canadian” a fost evocat pentru prima oar

sisteme asem n toare erau folosite demult (de ex. romanii

In

utilizau sisteme „sofisticate” de canalizare pentru a se înc lzi cu aerul ce circula

O M

sub p mânt).

Denumirile date sistemului („pu canadian” sau „pu provençal” când este i preînc lzirea

i

r cirea) nu au nicio leg tur

cu realitatea, sistemul nefiind de fapt un pu , ci

LR

folosit vara pentru r cire, sau „pu climatic” când asigur

pe preluarea de aer

având o pozi ie orizontal . Practic, sistemul se bazeaz

exterior prin intermediul unei prize de aer i vehicularea acestuia cu ajutorul

V

1).

A

ventilatorului sistemului de ventilare al casei printr-un tub îngropat în p mânt (fig.

©

Principiul de func ionare al sistemului se bazeaz pe schimbul de c ldur

ce are loc între sol i aerul din tub: temperatura p mântului începând cu 2-3 m

adâncime variaz în intervalul 5…15ºC tot timpul anului, indiferent de condi iile meteorologice specifice anotimpurilor (fig. 2), în acela i timp temperatura aerului poate varia între -20º…+40ºC, dac

ne raport m la situa iile întâlnite în ara

noastr .

4


Evacuare sistem de ventilare mecanic

Priz de aer cu filtru

sr l

Refulare pu canadian cu ventilator

st ri e

30-40 m

Fig. 1: Schem de principiu sistem „pu canadian”

du

Astfel, transferul termic conduce la înc lzirea aerului sau la r cirea aerului, în func ie de sezon, la ie irea din tubul îngropat. Ecartul de temperatur fa

de

In

temperatura de intrare este de cel pu in 10…15ºC în func ie de condi iile de lucru (lungime i diametru tub, debit de aer, etc.), eficien a mai ridicat atingându-se

O M

vara. Vara are loc i uscarea aerului prin formarea condensului pe suprafa a tuburilor din componen a „pu ului canadian”, lucru ce contribuie de asemenea la îmbun t irea confortului termic i la economii de energie pentru tratarea aerului

©

V

A

LR

vara).

Fig. 2: Temperatura solului la diferite adâncimi

5


Acest lucru recomand

introducerea „pu ului canadian” în cadrul

sistemului de ventilare mecanic al cl dirilor, pe zona aspira iei de aer. Practic, aerul de ventilare în loc s

fie preluat direct de afar , a a cum se realizeaz

clasic prin intermediul unei grile montate pe fa ada construc iei, va fi circulat prin „pu ul canadian” înainte de a ajunge în sistemul propriu-zis de ventilare.

sr l

Aceast aplica ie este la ora actual cel mai des întâlnit în practic peste tot în lume i reprezint o extensie a utiliz rii tradi ionale a „pu ului canadian” din

st ri e

America de Nord ce consta în protec ia antiînghe a caselor pe timpul iernii pe perioada de nefunc ionare a instala iilor de înc lzire (cu toate acestea, de notat c denumirea de”pu canadian” nu este folosit în Canada).

i faptul c sistemul trebuie „dezactivat” în perioadele de

du

Se precizeaz

tranzi ie (prim var /toamn ) când exist

riscul subr cirii caselor. In aceast

In

situa ie, aerul pentru ventilare este preluat direct din exterior, f r a mai parcurge „pu ul canadian”. Tehnic, acest lucru se rezolv prin introducerea unei clapete pe

O M

canalul de aer, cu ac ionare manual sau automat în func ie de temperaturile înregistrate la interior i la exterior.

LR

Func ionarea „pu ului canadian” i performan ele ob inute depind de mai mul i parametrii:

conductivitate termic material tub

-

lungime tub

V

A

-

diametru tub

-

debit de aer

-

adâncime de montaj

-

tipul solului

-

temperatura interioar (temperatura aerului din spa iul deservit)

-

scenariul de func ionare

©

-

6


Performan a unui „pu canadian” se poate aprecia prin randamentul transferului termic ob inut: = (T1-T2) / (T1-TS) unde : T1 – temperatura aerului exterior ce intr în sistem

sr l

T2 – temperatura aerului la ie irea din sistem

st ri e

TS – temperatura solului

du

3. INTEGRARE IN SISTEMUL DE VENTILARE

A a cum s-a men ionat mai sus, „pu ul canadian” se recomand

a fi

controlat

In

integrat în cadrul sistemului de ventilare al casei (tip ventilare mecanic – VMC dublu flux: introducere/evacuare cu ajutorul ventilatorului). este astfel urm toarea (fig. 3): aerul

O M

Solu ia devenit clasic în momentul de fa

proasp t parcurge mai întâi „pu ul canadian” dup care trece prin recuperatorul de c ldur (RC) al sistemului de ventilare, în final fiind refulat prin sistemul de

LR

canale de aer i guri de introducere ce deserve te cl direa; în acela i timp, aerul viciat este preluat prin sistemul de extragere (canale de aer i guri de aspira ie) i

A

trecut prin recuperatorul de c ldur înainte de a fi evacuat în exterior.

V

Introducerea aerului se realizeaz în spa iile „uscate” din cas (sufragerie,

dormitor, birou, etc.) iar evacuarea aerului are loc din spa iile „umede” (baie,

©

buc t rie, usc torie). Solu ia prezentat

poate fi utilizat

în dou

moduri în func ie de tipul

instala iilor prev zute: - doar ventilare (în acest caz aerul introdus este folosit strict pentru asigurarea calit ii aerului interior, saltul de temperatur

ob inut în „pu ul

canadian” + recuperatorul de c ldur aducând aerul la o temperatur apropiat 7


de cea interioar , utilizându-se eventual i un mic aport pentru înc lzirea final a acestuia iarna, electric sau cu agent termic); înc lzirea/r cirea spa iilor se asigur separat prin instala ii specializate (radiatoare, înc lzire în pardoseal …,

aer introdus

aer evacuat

st ri e

sr l

respectiv aparate de aer condi ionat, ventiloconvectoare…)

priza aer proaspat (cu filtru de praf)

du

recuperator de caldura (centrala de ventilare)

In

aer introdus

aer viciat

O M

VENTILARE MECANICA

PUT CANADIAN

LR

Fig. 3: Sistem de ventilare cu „pu canadian” i recuperator de c ldur

A

- ventilare + înc lzire/r cire cu aer (în acest caz aerul este utilizat

– uneori este posibil chiar în totalitate, a sarcinii de

V

preluarea par ial

i la

înc lzire/r cire; în consecin , dup „pu ul canadian” i recuperatorul de c ldur ,

©

obligatoriu trebuie s se prevad echipamentele necesare pentru înc lzire/r cire aer: baterie de înc lzire, electric sau cu agent termic, respectiv baterie de r cire, în detent direct sau cu ap r cit produs de un grup de r cire – chiller)

8


4. PREZENTARE MODELARE CAZ STUDIAT Studiul a fost efectuat pentru o cas cu regimul de în l ime P+2E (în l ime etaj 2,7 m), cu o suprafa

util

de 120 m2 i un volum util de 324 m3. Alte

Tabel 1. Suprafe e caracteristice Supr. pere i ext.

Supr. teras

(N, S, E, V)

(N, S, E, V)

(orizontal )

35,84

119,04

Supr. plac pe sol

st ri e

Supr. ferestre ext.

sr l

caracteristici geometrice sunt prezentate în tabelul 1.

60,00

60,00

du

Caracteristicile termotehnice sunt în conformitate cu anexa nr. 3 – ordinul MDRT nr. 2513/22.11.2010 pentru modificarea Reglement rii tehnice „Normativ

In

privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor” (indicativ C107/2005). Valorile rezisten elor termice pentru elementele de construc ie sunt centralizate în tabelul 2 (sunt date în paranteze i rezisten ele termice corectate

O M

prin luarea în considerare a pun ilor termice). Tabel 2. Rezisten e termice (m2K/W)

LR

Ferestre ext.

(geam termoizolant,

A

tâmpl rie PVC i

V

garnituri de etan are)

(GVP – 25 cm +

polistiren 10 cm)

3,369 (2,527)

Teras

Plac pe sol

(polistiren 15 cm)

(polistiren 10 cm)

5,263 (5,105)

6,622 (5,430)

©

0,787

Pere i ext.

Scenariul privind ocuparea casei s-a considerat dup cum urmeaz : -

3 persoane (degajare de c ldur

-

420 W degajare de c ldur

i umiditate cf. ISO 7730)

la interior (echipamente electrocasnice,

electronice, etc.) -

nivel de iluminat: 5W/m2 (în total 600W)

9


Debit de aer al instala iei de ventilare: 0,5 h-1 (162 m3/h). Temperaturi interioare: iarna, 20ºC / vara, 26ºC. Propriet i termotehnice tub „pu canadian” (conform date Valrom) – tabel

Tabel 3. Date tehnice tub pentru „pu canadian” C ldur specific

(kg/m3)

(J/kgK)

900

2900

Conductivitate termic

st ri e

Densitate

sr l

3. Diametre considerate: 110, 160, 200 i 400 mm.

(W/mK) 0,12

du

Adâncime de montaj tub: 2 m. Lungime tub: 40 m. S-a considerat aceast lungime deoarece studii preliminare au ar tat c pentru lungimi inferioare (între

In

25 i 40 m), temperatura aerului la ie irea din sistem nu se apropie de cea a solului (randament mediu „pu canadian” în ceea ce prive te schimbul de

O M

c ldur ), iar pentru lungimi superioare îmbun t irea randamentului nu se mai realizeaz într-o manier semnificativ .

LR

Studiul a fost de asemenea efectuat pentru 3 zone climatice diferite din ar . S-au considerat astfel urm toarele amplas ri pentru construc ia prezentat

V

A

mai sus, deservit de sistemul cu „pu canadian”: Constan a, Bucure ti i Ia i. Rezultatele ob inute, prezentate în capitolul urm tor, se bazeaz

pe

©

modelare i simulare în regim dinamic a comportamentului termic pentru sistemul „cas

– pu canadian” pe întreaga perioad

a anului. Principalele elemente

componente ale modelului construit sunt grupate în fig. 4. Se prezint

de asemenea principalele caracteristici ale elementelor din

cadrul modelului:

10


ext

OUTPUT

ext, radiatie solara sol

sol

SOL

put canadian

sr l

METEO

put canadian

sol put canadian

st ri e

PUT CAN

Fig. 4: Elemente componente model cu interconexiuni

întreaga perioad

du

- date climatice (fi ier meteo): se preiau date meteorologice pentru de simulare, la intervale de timp corespunz toare integr rii

In

temporale din model (pas de timp de o or ); se prelucreaz radia ia solar pentru a ob ine valorile incidente pe construc ia considerat , în func ie de amplasare i

O M

orientare cardinal ; datele utilizate au fost: temperatur intensitate radia ie solar direct , difuz în calcul cl dire:

s-a

analizat

LR

-

i umiditate aer exterior,

i global – pentru cele 3 localit i luate

comportamentul

termic

al

construc iei,

determinându-se necesarul de energie pentru înc lzire, respectiv r cire în cele 3

A

situa ii climatice; modelul utilizat este de tip monozon , scriindu-se ecua ia de

V

bilan termic pentru un nod de aer – caracteristic capacit ii termice a volumului de aer al casei; aceast ecua ie ine cont de fluxurile de c ldur prin convec ie i

©

radia ie între nodul de aer i elementele de anvelop ale construc iei, precum i de degaj rile de c ldur de la surse interioare (persoane, iluminat, echipamente); de asemenea s-a considerat în cadrul bilan urilor debitul de aer introdus prin sistemul de ventilare al casei (f r /cu „pu canadian”) - sol: modelul utilizat descrie distribu ia vertical a temperaturii p mântului, plecând de la temperatura medie anual de la suprafa a solului i amplitudinea acesteia (determinat la rândul ei pe baza datelor meteo), difuzivitatea termic a

11


solului în func ie de tipul acestuia (nisipos uscat, nisipos umed, argil

uscat ,

argil umed , etc.) - tub îngropat: s-a considerat transferul de c ldur între aer i sol printr-un studiu cu diferen e finite al conduc iei în jurul tubului; pe de alt parte modelul dezvoltat este destinat simul rilor dinamice pentru consumuri de energie din cl diri, din acest motiv s-a recurs la urm toarele ipoteze: s-a considerat numai conductiv, influen a umidit ii s-au a apelor freatice s-a

sr l

transferul de c ldur

neglijat, propriet ile solului au fost considerate omogene în apropierea tubului,

st ri e

transferul termic axial în sol de-a lungul tubului s-a neglijat; de asemenea nu s-a luat în calcul transferul termic prin conduc ie la interiorul tubului.

In

du

5. REZULTATE

In tabelul 4 sunt sintetizate valorile privind consumul de energie în diferite economia de energie ce se ob ine prin

O M

situa ii, punându-se în eviden

introducerea „pu ului canadian” în cadrul sistemului de ventilare al casei (a se vedea i tabelul 5).

„Pu canadian”

„Pu canadian”

„Pu canadian”

„Pu canadian”

„pu canadian”

D = 110 mm

D = 160 mm

D = 200 mm

D = 400 mm

înc lzire

r cire

înc lzire

r cire

înc lzire

r cire

înc lzire

r cire

înc lzire

r cire

Constan a

30,03

143,91

21,79

130,27

20,88

128,75

20,52

128,1

20,02

127,31

Bucure ti

40,98

126,26

29,57

112,43

28,32

110,88

27,81

110,25

27,13

109,43

©

V

Solu ie

Solu ie f r

A

Localitate/

LR

Tabel 4. Consumuri de energie (kWh/m2,an)

50,31

114,01

36,73

101,74

35,55

100,66

34,93

100,11

34,13

99,37

Ia i

Se constat

c

prin utilizarea „pu ului canadian” economiile de energie

sunt cuprinse pentru înc lzire între 8…16 kWh/m2,an, ceea ce înseamn pentru casa considerat

de 120 m2, economii totale pentru înc lzire de 960…1920

kWh/an. Din analiza rezultatelor se identific în mod clar influen a climatului, la

12


Ia i economiile fiind cele mai importante, în timp ce la Constan a acestea sunt cele mai reduse pentru situa ia de iarn . Tabel 5. Economie de energie (kWh/m2,an) Localitate/ Solu ie

„Pu canadian”

„Pu canadian”

„Pu canadian”

„Pu canadian”

D = 110 mm

D = 160 mm

D = 200 mm

D = 400 mm

r cire

înc lzire

r cire

înc lzire

r cire

înc lzire

r cire

Constan a

8,24

13,65

9,15

15,16

9,51

15,81

10,01

16,61

Bucure ti

11,41

13,84

12,66

15,38

13,17

16,01

13,85

16,83

Ia i

13,58

12,27

14,76

13,35

15,38

13,90

16,17

14,64

st ri e

sr l

înc lzire

In ceea ce prive te situa ia de var , economiile de energie pentru r cire sunt între 12…17 kWh/m2,an, ceea ce înseamn pentru suprafa a de 120 m2, era de a teptat datorit

du

economii totale pentru r cire de 1440…2040 kWh/an. De data aceasta, a a cum condi iilor meteorologice, economiile mai substan iale

In

sunt ob inute la Constan a i Bucure ti.

O M

Influen a diametrului tubului asupra comportamentului „pu ului canadian” este evident

pe baza rezultatelor din tabelul 4: economia de energie este

propor ional

cu diametrul dar câ tigurile sunt totu i reduse între 2 diametre

LR

consecutive (0,5…1,5 kWh/m2,an). Se pune astfel problema optimiz rii diametrului sistemului în sensul stabilirii celei mai eficiente solu ii care s

in

A

cont de toate aspectele economice: costuri de investi ie (atât materiale cât i

V

execu ie), costuri de între inere i exploatare. La alegerea diametrului trebuie s se in

cont i de viteza de circula ie a aerului (legat

©

ventilare necesar). O vitez

evident de debitul de

prea mare (în general peste 3 m/s) conduce la

consumuri de energie importante la nivelul ventilatorului pentru învingerea pierderilor de sarcin

prin tub. Se recomand

în aceast

situa ie pentru

reducerea pierderilor de presiune utilizarea a dou tuburi în loc de unul singur (p strând acela i diametru i adâncime de montaj), comportamentul din punct de vedere termic fiind echivalent.

13


6. RECOMANDARI DE EXECUTIE Sistemul de tip „pu canadian” poate cuprinde toate sau o parte din elementele precizate în lista de materiale (tipul exact

i num rul acestora,

diametrul, etc. depinzând de configura ie).

necesar, s p turi existente, etc. Exist mai multe variante:

sr l

Se pot adopta diferite trasee, în func ie de spa iul disponibil, debitul de aer sistem cu un singur tub dispus în apropierea construc iei (fig. 5)

-

sistem cu un singur tub ce înconjoar construc ia (fig. 6)

-

sistem cu mai multe tuburi montate în bucl

st ri e

-

Tichelmann, de regul

du

pentru cl diri mari cu debite de aer importante (fig. 7)

O M

In

30-40 m

tub

CL DIRE

V

A

LR

priza de aer

CL DIRE

min.1,0 m

©

min.0,8…1,0 m

tub

priza de aer

Fig. 5: Exemple de dispunere pentru „pu ul canadian” (un tub în apropierea construc iei, diferite configura ii în func ie de spa iul disponibil)

14


min 1,0 m

CL DIRE priza de aer

sr l

tub

st ri e

Fig. 6: Exemple de dispunere pentru „pu ul canadian”

In

tub

du

(un singur tub ce înconjoar construc ia)

CL DIRE

O M

priza de aer

Fig. 7: Exemple de dispunere pentru „pu ul canadian”

LR

(mai multe tuburi montate în bucl Tichelmann)

A

Indiferent de configura ie, montajul se realizeaz îngropat (fig. 8), etapele

V

principale fiind:

©

-

s p tur

(l imea este în func ie de diametrul tubului, de ex. pentru

diametrul de 200 mm, l imea an ului este de 600 mm; adâncime an în func ie de adâncimea de montaj prev zut , de regul 1,5…2 m)

-

pat de fundare bine nivelat (5-10 cm), realizat cel mai bine din argil , n mol i nu din materiale granulare uscate (nisip, nisip amestecat cu pietri ) ce au un transfer termic mai redus

-

îmbinare i montare tuburi, piese speciale, etc.

15


sr l st ri e

umplere

an

cu p mânt m run it

realizeaz

în straturi succesive de apx. 30 cm. – bine compactate

-

O M

manual sau mecanizat)

In

-

du

Fig. 8: Execu ie „pu canadian”

i compactare (umplerea se

refacere strat vegetal (dac este cazul)

LR

Se precizeaz c maniera în care se realizeaz fundare, precum

i durata de via

A

(randament)

i compactarea influen eaz

aten ia de asemenea c

an ul de pozare, patul de

în mod direct buna func ionare

a sistemului de tip „pu canadian”. Se atrage

este de preferat s se utilizeze p mânt (argil ) i nu

V

nisip ca material de umplutur

în jurul tuburilor îngropate pentru un transfer

©

termic mult mai bun i implicit randament îmbun t it al „pu ului canadian”. In cazul în care se monteaz mai multe tuburi cu traseu paralel, distan a

minim între tuburi trebuie s fie de 0,8…1 m. De asemenea, distan a minim fa

de construc ii este de 1 m (fig. 5-7). Pentru ca sistemul s

func ioneze corespunz tor, partea activ

a

sistemului de tip „pu canadian” – partea îngropat nu trebuie s fie sub cl dire, 16


existând riscul ca schimbul de c ldur s se realizeze în sens invers (casa va r ci sau înc lzi aerul din tuburi). Montajul tuburilor se realizeaz cu pant (min. 2%) pe toat lungimea, în sensul de circula ie al aerului, pentru a favoriza scurgerea condensului format în perioada de var

i colectarea acestuia cu ajutorul elementelor special subsol sau

sr l

prev zute: c min (pu ) colectare condens pentru construc iile f r

pies special evacuare condens i racordare la sistemul de canalizare pentru

st ri e

construc iile cu subsol (aten ie în acest caz la p strarea gardei hidraulice în mod permanent la sifonul de racordare la canalizare). In varianta cu c min, evacuarea condensului se poate realiza fie printr-un dren (executat sub sau în apropierea pu ului), fie cu ajutorul unei pompe comandate de un plutitor. Se atrage aten ia dac

nu se asigur

preluarea corect

canadian” este afectat

a condensului, func ionarea „pu ului

du

c

pe termen lung. La acest lucru se adaug

problema

In

mirosurilor nepl cute i favorizarea apari iei microorganismelor ce sunt preluate

Se recomand

O M

de aerul din sistem i introduse în cl dire.

ca la execu ia sistemului s

sistemul de ventilare la care se conecteaz

se prevad

un by-pass pe

„pu ul canadian”. Acest by-pass

LR

comut aspira ia aerului exterior de pe priza de aer a „pu ului canadian” direct pe grila de aspira ie a sistemului de ventilare (montat de regul pe fa ada cl dirii) –

A

fig. 9. Comanda clapetei de by-pass se poate efectua manual sau automat (în

V

acest ultim caz este nevoie de o instala ie de automatizare cu servomotor pentru clapeta de aer, sonde de temperatur interioar /exterioar , regulator, etc.). F r

©

acest by-pass func ionarea „pu ului canadian” prim vara/toamna poate conduce la r cirea accentuat a casei atunci când nu este nevoie de acest lucru. Sistemul de tip „pu canadian” lucreaz cu aer exterior. In consecin

este

obligatorie filtrarea acestuia prin prevederea unui filtru de praf la nivelul prizei de aer proasp t. Filtrul trebuie s

fie cur at sau/ i schimbat periodic pentru a

garanta calitatea aerului din sistem (minim 1-2 ori/an).

17


Priza aer proaspat Grila aer proasp t Sond temp. exterioar

Tablou automatizare Racordare la recuperator de c ldur (sistem de ventilare)

Clapeta by-pass

sr l

Soclu beton

Traversare perete

st ri e

Pies de între inere (cur are)

Tub antibacterian îngropat

Pant evacuare condens (min. 2%) pe toat lungimea tubului

du

Sifon pentru condens

In

Fig. 9: Exemplu de montaj sistem tip „pu canadian” cu by-pass Tuburile folosite la execu ia „pu ului canadian” trebuie s fie caracterizate

O M

printr-un efect antibacterian (de ex. pe baz de strat de argint) pentru a garanta calitatea aerului introdus în cl diri. De asemenea, modul de îmbinare (etan are) al elementelor ce compun sistemul (tronsoane drepte, coturi, etc.) trebuie s

LR

garanteze impermeabilitatea la radon (gaz radioactiv de origine natural ).

A

Pentru debite mari de aer (atunci când „pu ul canadian” deserve te cl diri

V

mari) se recomand execu ia re elei de tuburi în bucl Tichelmann pentru o bun

©

func ionare a sistemului i reducerea pierderilor de sarcin (fig. 7 i 10).

Fig. 10: Exemplu de realizare sistem „pu canadian” în bucl Tichelmann

18


7. LISTA DE MATERIALE Pentru un sistem cu „pu canadian” de tipul celui considerat în acest studiu (a

se

vedea

preciz rile

de

la

capitolul

4),

elementele

componente

O M

In

du

st ri e

sr l

obligatorii/recomandate sunt (fig. 11):

Fig. 11: Elemente componente „pu canadian”

LR

(imagine: www.raymond-plombier-chauffagiste.fr)

1. priz de aer proasp t (prev zut obligatoriu cu filtru), se monteaz pe un

A

turn de aspira ie, de preferin

amplasat într-un spa iu verde, la o în l ime

V

minim de 1 m (se pot utiliza sistemele clasice de la instala iile de ventilare,

©

îns trebuie prev zute suplimentar cu filtre de praf, fine sau grosiere) 2. grila de aspira ie (priz

de aer) montat

direct pe fa ada construc iei

(pentru asigurarea func iei de by-pass pentru sistemul de ventilare prev zut cu „pu canadian”) 3. tub îngropat cu: tronson drept tub cu efect antibacterian (pentru diametrul considerat): lungimea tronsoanelor este în func ie de furnizor (pe pia

19

exist


de regul de 1, 3 sau 6 m); num rul de tronsoane i lungimea acestora se stabile te în func ie de configura ie; coturi, pe pia

exist de regul la 15º,

30º, 45º i 88º; cele mai folosite sunt cele la 88º i 45º (num rul i tipul de coturi se stabile te în func ie de configura ie); mufe duble pentru racordare (num rul necesar se stabile te în func ie de configura ie); ramifica ii, de regul

la 45º sau 90º (num rul necesar se stabile te în func ie de

sr l

configura ie); man on de str pungere (protec ie) pentru trecere tub prin pere i

4. pies

special

st ri e

cl diri

pentru evacuare condens cu racordare la sistemul de

canalizare prin intermediul unui sifon cu gard hidraulic (dac cl direa are subsol); se poate prevede aici

special

cu gur

de

du

vizitare/între inere

i o pies

O M

c min colectare condens

In

4 bis. c min - pu colectare condens (pentru construc ii f r subsol), cu capac

5. clapet de aer (by-pass); poate fi motorizat cu ac ionare automat

LR

6. sond temperatur exterioar

V

A

7. recuperator de c ldur (central de ventilare cu ventilator)

©

8. tubulatur aer introducere în cas (tubulatur aer evacuare)

Conf. univ. dr. ing. C t lin Teodosiu

20


ANEXE Se prezint

mai jos un exemplu de plan e desenate din cadrul unui

proiect pentru o cl dire P+1 (de tipul celei studiate) cu sistem de ventilare dublu

sr l

flux ce include „pu canadian” i recuperator de c ldur .

©

V

A

LR

O M

In

du

st ri e

PLAN PARTER

21


O M

In

du

st ri e

sr l

SECTIUNE A-A

©

V

A

LR

SECTIUNE B-B

22

Schimbator de caldura sol-aer  

Energii alternative

Advertisement